SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC [308793]
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
PROIECT DE DIPLOMĂ
COORDONATORI ȘTIINȚIFIC
Prof. dr. Ing. Valentin Petrescu
Șef lucrări dr. ing. Valentin Grecu
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
FOAIA DE LA SECRETARIAT
UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC
Proiectarea procesului tehnologic și a SDV-urilor aferente execuției reperului placă de bază.
Plan de afaceri pentru înființarea unui parc de panouri fotovoltaice.
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Prof. dr. Ing. Valentin Petrescu
Șef lucrări dr.in ec., ing. Valentin Grecu
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018
REZUMAT ROMÂNĂ
Proiectul este format din două părți: o parte tehnică și o parte economică.
Prima parte cuprinde proiectare tehnologiei reperului ,, Placă de bază” și a [anonimizat]. Am făcut o analiză critică a [anonimizat] a materialului din care acesta face parte. Proiectul cuprinde calculul a șase operații și cele în două variante la care s-au stabilit: [anonimizat] a normări tehnice. În continuarea acestora s-au realizat rezultatele din punct de vedere economic pentru operațiile tratate în cele 2 variante, deducând varianta optimă pentru fiecare operație în parte.
Apoi am realizat un dispozitiv special de găurit pentru operația 6 pentru Ø15 și un calibru tampon T-NT.
În partea a [anonimizat], [anonimizat], planul de afaceri și concluzii.
.
REZUMAT ENGLEZĂ
The project consists of two parts.
First part includes the design of mark technology corp reazem and some DTVs afferent to this mark.
I did a critical analysis of pieces based on a [anonimizat].
The project includes the calculation of six operations and the two variants to which they were set: [anonimizat]. Hereinafter I [anonimizat].
In the second part we made a business plan for the establishment of a [anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat].
PARTEA A
PROIECTAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC ȘI A SDV-URILOR AFERENTE EXECUȚIEI REPERULUI PLACĂ DE BAZĂ.
I.Studiul tehnic
1. Studiul piesei pe baza desenului de executie a reperului
Suprafețele de prelucrat sunt marcate în schița din fig. 1
Figură 1 – Suprafețele piesei
1.1 Analiza posibilităților de realizare a preciziei macro și microgeometrice (dimensionale, [anonimizat] a suprafețelor și a rugozităților) prescrise în desenul de reper.
Etapele tehnologice de prelucrare a suprafețelor sunt prezentate în următorul tabel
Tabel 1 – Etapele tehnologice de prelucrare
2.Date privind tehnologia semifabricatului
2.1 Date asupra materialului semifabricatului
Materialul din care este confectionat reperul ”Placa” este:
OLC 45 – oțel carbon de calitate pentru îmbunătățire cu 0,25% conținut mediu de carbon (STAS 880-88)
Compoziția chimică a materialului conform STAS 880-88
Tabel 2 – Compozișie chimică
Caracteristici mecanice ale materialului conform
Tabel 3 – Caractericticile mecanice ale materialului
Tratamente termice
Tabel 4 – Tratamente termice
2.2.Stabilirea metodei și a procedeului economic de realizare a semifabricatului
Semifabricatul fiind din oțel carbon de calitate (OLC45), metoda de obținere este prin laminare la cald, deoarece prin laminare se pot obține diferite grosimi.
La acest tip de semifabricat se pornește de la un produs intermediar al laminorului numit bramă și din care prin laminare se pot obține materiale groase. Prin laminare se obține o suprafață plană și netedă a materialului datorită faptului că procesul poate avea loc prin mai multe treceri cu grade de reduceri mai mici a grosimii de la un laminor la altul.
Pentru materialul,forma,dimesiunile si seria se alege un semifabricat la cald din oțel carbon de calitate (STAS 880-66)
Semifabricatul se va tăia cu flacără de oxigen și gaz.
Acest procedeu de tăiere a oțelului se bazează pe proprietatea fierului de a arde într-o vînă de oxigen pur, degajând o cantitate mare de căldură. Procesul tăierii cu oxigen și cu gaz constă în preincălzirea metalului cu ajutorul flăcării de preîncălzire produsă de aparatul de tăiat (arzătorul), până la atingerea temperaturii de ardere în oxigen care în cazul oțelului este mai mică decât temperatura de topire și este egală cu 1100….15000°C. Picăturile ce se formează prin arderea oțelului sunt îndepărtate de suflul curentului de oxigen.
Suprafața metalului care urmează să fie tăiat trebuie curățat pe toată lungimea tăieturii de rugină, de vopsea sau de alte impurități care îngreunează încălzirea metalului. Pentru amorsarea tăierii metalul este preâncălzit cu ajutorul flăcării de preîncălzire, robinetul de oxigen pentru tăiere fiind închis. Când s-a ajuns la temperatura începutului de ardere a metalului, se deschide robinetul pentru oxigenul de tăiere și după ce vâna de tăiere străpunge întreaga grosime a metalului, începe deplasarea uniformă a aparatului de tăiere pe linia tăieturii.
2.3.Tehnologia de obținere a semifabricatului
Succesiune de operatii la taierea cu flacara
Prima operație este cea de laminare la cald a unei brame care se face pe un laminor degrosișor. Apoi pentru obținerea oțelului carbon de calitate se trece la următoarea operație de laminare finală care se face pe un laminor liniar cu două caje, prima fiind o cajă degrosișoare, iar cea de a doua finisoare.
Numărul de treceri, precum și sistemul de laminare adoptat depind de materia primă, calitatea oțelului, forma geometrică a materialului și grosimea finală a materialului.
În timpul laminării la cald se răspândesc jeturi puternice de apă pentru desprinderea țunderului.
2.4.Adosuri totale de prelucrare conform STAS.
Stabilirea dimesiunilor semifabricatului.
În cazul tablelor laminate la cald, adaosurile totale de prelucrare se vor stabili tehnologic dupa cum urmează:
Pentru obținerea cotei de 25 mm avem nevoie de două prelucrări, și anume :
– frezări frontale de degroșare: 2Ac = 2 x 2 mm = 4 mm
-rectificare : 2Ac=0,4mm (tab8.11)
=4+0,4=4,4mm (STAS 437)
Așadar, 25 +4,4 = 29,4 mm și conform STAS 437-80 aleg cota 30.
Pentru obținerea cotei de 280 mm avem nevoie:
– frezări frontale de degroșare: 2Ac = 2 x 2 mm = 4 mm
l=280+2×4,4=288mm
2.5.Schița semifabricatului:
Semifabricatul are formă pătrată cu următoarele dimensiuni :
Figură 2 – Schița semifabricatului
3.Proiectarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica.
3.1. Proictarea structurii si succesiunii operațiilor procesului tehnologic.
Pentru fiecare operație se va prezenta: numărul și denumirea operației; schița operației; fazele operației; mașina unealtă utilizată:
Operația 0 – Receptie semifabricat debitat
Operația 1 – Frezare frontala de degrosare S2, S2’
Operația 2– Frezare frontala de degrosare S14, S14’
Operația 3 – Frezare frontala de degrosare S1, S1’
Operația 4 – Ajustare muchii 2×45°
Operația 5 – C.T.C. intermediar
Operația 6 – Burghiere S3
Operația 7 – Burghiere S4
Operația 8 – Burghiere Ø12,5 + adâncire Ø20
Operația 9 – Burghiere Ø10,5 + adâncire Ø18
Operația 10 – Alezare Ø17 H8
Operația 11 – Strunjire interioară S11, S6, S7 + teșit
Operația 12 – Filetare M16
Operația 13 – C.T.C. final
Operația 14 – T.T
Operația 15 – Rectificare plană S2, S2’
3.2. Proiectarea structurii și a succesiunii operațiilor procesului tehnologic
Operația 0 – Receptie semifabricat debitat
Operația 1 –Frezare frontală de degroșare S2 și S2’
a)Schița operației.
b) Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2.Frezare frontală de degroșare S2
3.Întoarcere semifabricat.
4.Frezare frontală de degroșare S2’
5.Desprindere piesă
6.Control.
c)Mașină unealtă:
FV 36
Operația 2– Frezare frontala de degrosare S14 și S14’
a)Schița operației
b)Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2.Frezare frontală de degroșare S14
3.Întoarcere semifabricat.
4.Frezare frontală de degroșare S14’
5.Desprindere piesă
6.Control.
c)Mașină unealtă:
FU320
Operația 3 – Frezare frontala de degrosare S1 și S1’
a)Schița operației.
a)Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2.Frezare frontală de degroșare S1
3.Întoarcere semifabricat.
4.Frezare frontală de degroșare S1’
5.Desprindere piesă
6.Control.
C)Mașină unealtă:
FV36
Operația 4 – Ajustare 4 muchii
2×45°
Operația 5 – C.T.C. intermediar
Operația 6 – Burghiere S3, 4x Ø16,7 (pregatire pentru alezare Ø17H8)
a)Schița operației.
b) Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2. Burghiere succesivă 4xØ16,7, pe h=25, la cote 220, între găuri 220.
3.Desprindere piesă
4.Control.
c)Mașină unealtă:
Mașina de găurit cu coloană G16
Operația 7 – Burghiere S4, 4x Ø15 (pregatire pentru M16)
a)Schița operației.
b) Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2. Burghiere succesivă 4xØ15 , pe h=25, la cote 110, între găuri 150.
3.Desprindere piesă
4.Control.
c)Mașină unealtă:
Mașina de găurit G16
Operația 8 – Burghiere Ø12,5 + adâncire S13, Ø20
a)Schița operației.
b) Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2. Burghiere succesivă 2xØ12,5,
3. Adâncire 2xØ20,
4. Desprindere piesă
5,Control
c)Mașină unealtă:
Mașina de găurit G16
Operația 9 – Burghiere S9, Ø10,5 + adâncire S10, Ø18
a)Schița operației
b) Fazele operației:
1.Prindere semifabricat
2. Burghiere succesivă 2xØ10,5,
3. Adâncire 2xØ18,
4. Desprindere piesă
5,Control
c)Mașină unealtă:
Mașina de găurit G16
Operația 10 – Alezare S3, Ø17 H8
a)Schița operației.
b)Fazele operației
1.Prindere semifabricat
2.Alezare succesivă 4xØ17
3.Repoziționare semifabricat de 3-ori
3.Desprindere piesă
4.Control
c) Masina unealta:
Mașina de găurit G16
Operația 11 – Strunjire interioară S11, S6, S7 + teșit
a)Schița operației.
b)Fazele operației
1.Prindere semifabricat
2.Strunjire interioară S11,
3. Strunjire interioară S6,
4. Strunjire interioară S7,
5.Ajustare muchii 2×45°
6.Desprindere piesă
7.Control
c) Masina unealta:
Strunjire SNA 360
Operația 12 – Filetare S4, M16
a)Schița operației.
b)Fazele operației
1.Prindere semifabricat
2.Filetare 4xM16 succesiv,
3.Repoziționare semifabricat de 3-ori
4.Desprindere piesă
5.Control
c)Mașina unealtă:
Mașina de găurit G16
Operația 13 – CTC final
-controlat aspect
-verificat toate cotele
Operația 14 – T.T
-cementat pe adâncimea minimă 0,8 ÷ 1,2 mm
-călire-revenire HRC ~58
Operația 15 – Rectificare plană S2, S2’
a)Schița operației.
b)Fazele operației
1.Prindere semifabricat
2.Rectificat plan S2
3.Întoarcere semifabricat.
4. Rectificat plan S2’
5.Desprindere piesă
6.Control.
c)Masina unealtă:
Mașină de rectificat W. M.W.
4. Proiectarea conținutului a 6 operații de prelucrare mecanică din procesul tehnologic,din care minim 2 operații în minim două variante tehnologice.
Operația 1 –Frezare frontală de degroșare S2 și S2’
Operația 6 – Burghiere S3
Operația 10 – Alezare Ø17 H8
Operația 11 – Strunjire interioară S11, S6, S7 + teșit
Operația 12 – Filetare M16
Operația 15 – Rectificare plană S2, S2’
Operația 1 –Frezare frontală de degroșare S2 și S2’
a)Schița operatiei.
b)Mașina unealtă și principalele caracteristici tehnice:
Mașină de frezat universal de scularie FV 36×140 CR
Caracteristici tehnice:
-gama de turații – 32-1600 rot/min
-numarul treptelor de avans – 18 trepte
-numarul treptelor de turații – 18 trepte
-suprafața de lucru a mesei – 360×1400 mm
-cursa mesei:-longitudinală – 900 mm
-transversală – 300 mm
-verticală – 420 mm
diametrul conului axului principal – 69,85 mm
-puterea motorului principal – 7,5 Kw
c)Sculele așchietoare utilizate.
-Freză frontală cu plăcuțe schimbabile STAS 9211/4, D=Ø315 mm
d)Dispozitiv de prindere a semifabricatului.
Dispozitiv special de prindere pe masa mașinii
e)Dispozitiv de prindere a sculei.
Dispozitiv de prindere port – freză; STAS 8705 – 79
f)Mijloace de control.
Șubler 300 STAS 1373-73
g)Fazele operației:
.Prindere semifabricat
2.Frezare frontală de degroșare S2
3.Întoarcere semifabricat.
4.Frezare frontală de degroșare S2’
5.Desprindere piesă
6.Control.
h)Adaosurile de prelucrare intermediare și totale,dimensiunile intermediare.Calculul analitic pentru cele 2 operații pentrul restul operațiilor tabular din normative.
Ap=4 mm
Ra=1,6 µm
Se v-a adopta o singură trecere având în vedere că avansul ales se realizează o rugozitate . Ra=1,6 µm după cum cere desenul de execuție al piesei.
i)Regimul de așchiere
-adâncimea de așchiere
T=Ap=4 mm
-avansul-În funcție de rugozitatea Ra=1,6 µm și de rezistența oțelului de prelucrat se alege din tabelul 9.13 avansul.
=0,2…1 mm/rot [30,II,tab.9.13,pag.95]
= = [30,II,pag.28]
-stabilirea durabilității economice
=300 min [30,II,tab.9.25,pag.99]
-viteza de așchiere
Având în vedere că adâncimea de așchiere și avans s-a stabilit.Se alege tabular viteza de așchire:
=32,5 m/min [30,II,tab.9.31,pag.101]
Se corectează viteza de aschiere cu următorii coeficenti.(Conform: [30,II,tab.9.31,pag.101])
= K=32,50,74=24,05 m/min
-turația frezei:
n= [30,II,pag.28]
Se alege din caracteristicile mașinii unelte:
=125 rot/min
-viteza reală de așchiere:
[30,II,pag.28]
-vitezei de avans:
[30,II,pag.28]
-Verificarea puterii consumate prin așchiere:
=7,5 Kw
=2,8 Kw
j)Indicarea metodei de reglare a sculei la cotă.
Prin așchii de proba și sistemul la cotă al mașinii unelte.
k)Norma tehnică de timp
=
min/buc
=0,5(D-)+(0,5……3) [30,II,tab 12.1,pag 344]
=0,5(100-)+3=14,17 mm
=(1…6)mm adopt =2,5 mm [30,II,tab 12.1,pag 344]
-Timpul auxiliar:
min/buc
Se alege din tabel:
-=0,40 min/buctimp auxiliar de prindere și desprindere a semifabricatului.
[30,II,tab.12.16,pag.355]
-=0,15 min/buc timp auxiliar pentru curațirea dispozitivului de așchii.
[30,II,tab.12.21,pag.360]
-=0,02+0,04+0,04+0,06+0,02+0,02=0,2min/buctimp auxiliar pentru mânuiri si mișcari la mașina de frezat. [30,II,pag.375]
-=0,15 min/buctimpul auxiliar pentru măsurarea la luarea așchiei de probă pe masa mașinii de frezat. [30,II,tab 12.31,pag.375]
-=0,16 min/buctimp auxiliar pentru măsurări de control la prelucrarea pe mașini de frezat [30,II,tab 13.22,pag.370]
-Timpul de deservire tehnică:
min [30,II,tab12.38,pag.383]
-Timpul de deservire organizatorică
min/buc [30,II,tab12.38,pag.383]
-Timpul de odihnă si necesități firești:
=0,0975 min/buc [30,II,tab12.30,pag.383]
-Timpul de pregătire încheiere:
=16,5+9+2,5=28 min [30,II,tab12.11,pag.351]
-Timpul unitar pe operație:
min/buc
Operația 6 – Burghiere S3, 4x Ø16,7 (pregatire pentru alezare Ø17H8)
a)Schița operației.
b)Mașina unealtă și principalele caracteristici tehnice
Mașină de găurit-G16.
-diametrul găurii convențional-16 mm.
-diametrul de găurit în oțel-16,mm.
-cursa arborelui principal-160 mm.
-lungimea mesei-400 mm.
-lățimea mesei-300 mm.
-suprafața de prindere a plăcii de bază-500/400 mm.
-turați arborelui principal rot/min-150;212;300;425;600;850;1180;1700;2360.
-avansul cursei principale rot/min-0,10;0,16;0,25;0,4.
-puterea motorului electri Kw-1,5 Kw.
-CM-3.
c) Scule aschietoare utilizate
Burghiu elicoidal cu coadă conică D=Ø16,7 STAS 575-80/Rp3
d) Dispozitiv de prindere al semifabricatului
Dispozitiv special de prindere pe masa mașina unealtă
e)Dispozitiv de prindere a sculei.
Reducție conică CM3:1 STAS 1373/2-90.
f)Mijloace de control.
Șubler 150×1 STAS 1373-73
Calibru tampon T-NT Ø16,7 STAS 2981-68
g)Fazele operației.
1.Prindere semifabricat
2. Burghiere succesivă 4xØ16,7, pe h=25, la cote 220, între găuri.
3.Repoziționare semifabricat (de 3ori)
4.Desprindere piesă
5.Control.
h)Adaosul de prelucrare intermdiar și total.Calculul analitic pentru cele două operații în ambele variante,pentru restul operațiilor tabular,din normative.
2=16,7 mm
i)Regimul de așchiere.
-Stabilirea adâncimii de așchiere.
t==mm [30,I,pag.67
-Stabilirea avansului de așchiere.
S= [mm] [18,II,rel 16.3,pag.11] STAS r75-80/Rp3
=0,9-coeficentul de corecție in funcție de lungimea gauri
=0,097-coeficientul de avans [18,II,rel 16.9,pag.12]
D=16,7 -diametrul burghiului
S=0,90,097=0,252 mm/rot
Aleg din gama MU
= mm/d int
-Durabilitatea economică și uzura admisibilă
=55 min [30,I,tab 9.113,pag.241]
=1,0…1,2 mm [30,I,tab 9.116,pag.242]
-Stabilirea vitezei de aschiere
-viteza de aschiere teoretică
V= [18,II,rel.16,7,pag.18]
=7
m=0,2
=0,4,
coeficientul de corecție
==0,8781,3211=1,158
V==18,44 m/min
Adopt: V=19 m/min
-Numarul de rotație al sculei
n= rot/min
Aleg din gama M.U :
-Viteza reală
m/min
-Puterea efectivă
Kw
= Kw
Kw
j)Metoda de reglare la cotă.
Sistemul de reglare la cotă la mașina unealtă.
k)Norma tehnică de timp.
-Timpul de bază:
[30,I,tab.12.36,pag.368]
i=1
=3,67
l=35 mm
mm Aleg
=0,88 min/buc
-Timpul auxiliar:
=0,82 min/buc [30,I,pag.70]
Unde:
=0,40 min-timpul auxiliar de prindere-desprindere a semifabricatului
[30,I,tabel 12.49,pag.375]
=0,07 min-timpul auxiliar pentru curațirea dispozitivului de așchi
[30,I,tabel 12.51,pag.376]
=0,02+0,07+0,02+0,02+0,09+0,07+0,03=0,35 min-timpul auxiliar pentru comanda masini unelte [30,I,tabel 12.52,pag.376]
=1,7 min
-Timpul de deservire tehnică:
=0,88=0,0176 min/buc [30,I,tabel 12.54,pag.378]
-Timpul de deservire organizatorică:
min/buc
-Timpul de odihna si necesitați firești:
=0,068 min/buc [30,I,tabel 12.55,pag.378]
-Timpul pentru pregătire-încheiere:
min [30,I,tabel 12.56,pag.379]
-Timpul unitar pe operație:
+++++=0,88+0,82+0,0176+0,017+0,068+ min/buc
Operația10 – Alezare S3, Ø17 H8
a)Schița operației.
b)Mașina unealtă și principalele caracteristici tehnice
Mașină de găurit-G16.
-diametrul găurii convențional-16 mm.
-diametrul de găurit în oțel-16 mm.
-cursa arborelui principal-160 mm.
-lungimea mesei-400 mm.
-lățimea mesei-300 mm.
-suprafața de prindere a plăcii de bază-500/400 mm.
-turați arborelui principal rot/min-150;212;300;425;600;850;1180;1700;2360.
-avansul cursei principale rot/min-0,10;0,16;0,25;0,4.
-puterea motorului electri Kw-1,5 Kw.
-CM-3.
c) Scule aschietoare utilizate
Tarod-M16 STAS 1112/7-75
d) Dispozitiv de prindere al semifabricatului
Dispozitiv special de prindere pe masa masini unealtă
e)Dispozitiv de prindere a sculei.
Reducție conică CM3:1 STAS 1373/2-90.
f)Mijloace de control.
Șubler 300 STAS 1373-73
Calibru tampon T-NT ØM16 STAS 2981-68
g)Fazele operației.
1.Prindere semifabricat
2.Alezare succesivă 4xØ17
3.Repoziționare semifabricat de 3-ori
3.Desprindere piesă
4.Control
h)Adaosul de prelucrare intermdiar și total.Calculul analitic pentru cele două operații în ambele variante,pentru restul operațiilor tabular,din normative.
=0,5 mm
i)Regimul de așchiere.
-Stabilirea adâncimii de așchiere.
t=mm [30,I,rel.4.19,pag.64] [30,I,pag.67]
-Durabilitatea economică
=90 min [30,I,tab 9.10,pag.161]
-Stabilirea vitezei de aschiere:
Se alege turația recomandată pentru tarod M16:
n=220 rot/min [30,I,tab 11.74,pag.333]
Din caracteristicile mașini unelte se alege turația:
n=165 rot/min [30,I,tab 10.4,pag.275]
În aceste condiții viteza reală este:
m/min
j)Metoda de reglare la cotă.
Sistemul de reglare la cotă la mașina unealtă.
k)Norma tehnică de timp.
-Timpul operativ:
[30,I,rel. 4.21,pag.65]
min/buc [30,I,tab 11.73,pag.332]
=0,88-În funcție de duritatea semifabricatului. [30,I,tab 11.73,pag.332]
=1,2-În funcție de modul de retragere al tarodului. [30,I,tab 11.73,pag.332]
=0,53 min/buc [30,I,tab 11.78,pag.340]
=0,78+0,88+1,2+0,53=3,99 min/buc
-Timpul de deservire tehnică-organizarea si timpul de odihnă:
min/buc [30,I, pag.65]
-Timpul de pregătire încheiere:
[30,I, pag.65]
-Pentru modul de prindere [30,I,tab 11.81,pag.343]
-Pentru prinderea și predarea documentației și a SDV-urilor
[30,I,tab 11.81,pag.343]
min/buc
-Timpul unitar pe operație:
=3,6612 min/buc
Operația 11 – Strunjire interioară S11, S6, S7 + teșit
a)Schița operației
b)Mașina unealtă și principalele caracteristici
Strung SNA 360
-diametrul maxim de prelucrare 360 mm.
-înălțimea axului principal 175 mm
-distanța dintre vîrfuri 750,1000.15000 mm
-lungimea mesei-400 mm.
-lățimea mesei-300 mm.
-suprafața de prindere a plăcii de bază- 360 mm.
-turați arborelui principal rot/min-150;212;300;425;600;850;1180;1700;2360.
-avansul cursei principale rot/min-0,10;0,16;0,25;0,4.
-puterea motorului electri Kw-1,5 Kw.
-CM-3.
c)Sculele așchietoare
cuțit de strung pentru degroșat exterior: armat cu plăcuțe din carburi metalice, amovibile K30; forma rombică cu unghiul ascuțit de 550; unghiul de atac principal, kr = 1200; raza la vârf, =1,6; secțiunea corpului cuțitulu, B = 25 x 25; unghiul de așezare, = 60; unghiul de degajare, = 100; grosimea plăcuței, s = 4,76 mm; lungimea plăcuței, l = 12,70 mm; STAS 5608 – 1995
cuțit de strung pentru degroșat frontal: armat cu plăcuțe din carburi metalice, amovibile K30; forma pătratică; kr = 450; =1,6; B = 20 x 20; = 60; = 100; grosimea plăcuței, s = 4,76 mm; lungimea plăcuței, l = 12,70 mm; STAS 358 – 86
cuțit de strung pentru canelat: armat cu plăcuțe din carburi metalice, amovibile K30; kr 900; =1,6; B = 25 x 25; = 60; = 100; grosimea plăcuței, s = 4,76 mm; lungimea plăcuței, L = 10 mm; lățimea, l = 72 mm STAS 361 – 86
d)Dispozitivul de prindere al semifabricatului
Mandrină cu bucșă elastică; STAS 12577 – 87
e)Dispozitivele de prindere ale sculelor așchietoare
Menghină pentru prelucrări pe mașini unelte de strunjit; STAS 7381-81
f)Mijloace de control
Micrometru interior 100; SR ISO 3611
g)Fazele ooperației:
1.Prindere semifabricat
2.Strunjire interioară S11,
3. Strunjire interioară S6,
4. Strunjire interioară S7,
5.Ajustare muchii 2×45°
6.Desprindere piesă
7.Control
h)Adaosurile de prelucrare intermediare și totale. Dimensiunile intermediare
Ø66,5: strunjire interioară de degroșare
2Ap = 4 mm; Tp = 1,5 mm
Dp min =Dc max + 2Ap = 66,5 + 4 = mm
Dp max = Dp min + Tp = 101 + 1,5 = mm, unde Ap este adaosul de prelucrare; Dp min, diametrul precedent minim; Dp max, diametrul precedent maxim; Dc max, diametrul curent maxim.
Operația 12 – Filetare M16, S4
a)Schița operației
b)Mașina unealtă și principalele caracteristici tehnice
Mașină de găurit-G16.
-diametrul găurii convențional-16 mm.
-diametrul de găurit în oțel-16 mm.
-cursa arborelui principal-160 mm.
-lungimea mesei-400 mm.
-lățimea mesei-300 mm.
-suprafața de prindere a plăcii de bază-500/400 mm.
-turați arborelui principal rot/min-150;212;300;425;600;850;1180;1700;2360.
-avansul cursei principale rot/min-0,10;0,16;0,25;0,4.
-puterea motorului electri Kw-1,5 Kw.
-CM-3.
c) Scule aschietoare utilizate
Tarod-M16 STAS 1112/7-75
d) Dispozitiv de prindere al semifabricatului
Dispozitiv special de prindere pe masa masini unealtă
e)Dispozitiv de prindere a sculei.
Reducție conică CM3:1 STAS 1373/2-90.
f)Mijloace de control.
Șubler 150×1 STAS 1373-73
Calibru tampon T-NT ØM16 STAS 2981-68
g)Fazele operației.
1.Prindere semifabricat
2.Filetare 4xM16 succesiv,
3.Repoziționare semifabricat de 3-ori
4.Desprindere piesă
5.Control
h)Adaosul de prelucrare intermdiar și total.Calculul analitic pentru cele două operații în ambele variante,pentru restul operațiilor tabular,din normative.
=0,5 mm
i)Regimul de așchiere.
-Stabilirea adâncimii de așchiere.
t=mm [30,I,rel.4.19,pag.64] [30,I,pag.67]
-Durabilitatea economică
=90 min [30,I,tab 9.10,pag.161]
-Stabilirea vitezei de aschiere:
Se alege turația recomandată pentru tarod M16:
n=220 rot/min [30,I,tab 11.74,pag.333]
Din caracteristicile mașini unelte se alege turația:
n=165 rot/min [30,I,tab 10.4,pag.275]
În aceste condiții viteza reală este:
m/min
j)Metoda de reglare la cotă.
Sistemul de reglare la cotă la mașina unealtă.
k)Norma tehnică de timp.
-Timpul operativ:
[30,I,rel. 4.21,pag.65]
min/buc [30,I,tab 11.73,pag.332]
=0,88-În funcție de duritatea semifabricatului. [30,I,tab 11.73,pag.332]
=1,2-În funcție de modul de retragere al tarodului. [30,I,tab 11.73,pag.332]
=0,53 min/buc [30,I,tab 11.78,pag.340]
=0,78+0,88+1,2+0,53=3,99 min/buc
-Timpul de deservire tehnică-organizarea si timpul de odihnă:
min/buc [30,I, pag.65]
-Timpul de pregătire încheiere:
[30,I, pag.65]
-Pentru modul de prindere [30,I,tab 11.81,pag.343]
-Pentru prinderea și predarea documentației și a SDV-urilor [30,I,tab 11.81,pag.343]
min/buc
-Timpul unitar pe operație:
=3,6612 min/buc
Operația 15 – Rectificare plană S2, S2’
a)Schița operației
b) Mașina unealtă și principalele caracteristici
Mașină de rectificat W. M.W.
distanța între vârfuri, mm: 450; înclinația mesei: 0…90; diametrul pietrei exterior, mm: 300; înălțimea pietrei, mm: 40; puterea motorului [kW]: 0,9 (piesă); 3,2 (piatră exterior); 1,5, numărul de rotații pe minut: 2.040 (piatră exterior); 11.000
c)Scula așchietoare
Disc abraziv 28 x 60; STAS 601/1 – 84.
d)Dispozitivul de prindere al semifabricatului
autocentrant lung
-reazem pentru suprafete plane STAS 12577 – 87
e)Dispozitivele de prindere ale sculelor așchietoare
Dorn port – piatră.
Mijloace de control
Micrometru de interior 100 x 0,02; STAS 11671-83
f)Adaosurile de prelucrare intermediare și totale. Dimensiunile intermediare: rectificare
2Ap = 0,4 mm; Tp = 0,17 mm
Dp max =Dc min – 2Acmin = (30 + 0) – 0,4 = 29,06 mm
Dp min = Dp max – Tp = 29,06 – 0,17 = 28,89 mm, unde Dc min este diametrul curent minim STAS 2981-68.
g)Fazele operației.
1.Prindere semifabricat
2.Rectificat plan S2
3.Întoarcere semifabricat.
4. Rectificat plan S2’
5.Desprindere piesă
6.Control.
h)Adaosul de prelucrare intermdiar și total.Calculul analitic pentru cele două operații în ambele variante,pentru restul operațiilor tabular,din normative.
=0,5 mm
i)Regim de așchiere. Calcul tabelar
adâncimea de așchiere, t [mm]
t = 0,002 mm/c.d. ; numărul de treceri, i = = = 200 treceri/cd.
avansul, s [mm/rot]
s = 0,55* = 0,55 * 60 = 33 mm/rot, unde – lățimea discului abraziv
viteza de așchiere, v [m/min]
v = 16 m/s = = 16*60 m/min = 960 m/min
turația, n [rot/min]
n = = 10.913,5 rot/min. Adopt nMU = 11.000 rot/min.
viteza de așchiere efectivă, vef
vef = = 967,8 m/min
Putere efectivă, Ne
Ne = 1,3 * 1 * 0,89 = 1,157 < 1,3 kW
k)Metoda de reglare la cotă.
Sistemul de reglare la cotă la mașina unealtă.
l)Norma tehnică de timp. Calcul tabelar
timpul de bază, tb [min]
tb = 6,67 min
timpul auxiliar, ta [min]
privind faza de lucru: 0,16 min
privind măsurările de probă: 0,33 min
pentru prinderea – desprinderea piesei: 0,18 + 0,07 + 0,06 + 0,03 = 0,34 min
Σta = 0,16 + 0,33 + 0,34 = 0,83 min
tef = 6,67 + 0,83 = 7,5 min
timpul de deservire tehnică, tdt [min]
tdt = 1,9 min
timpul de deservire organizatorică, tdo [min]
tdo = *tef = *7,5 = 0,1275 min
timpul de odihnă și necesități firești, ton [min]
ton = *tef = *7,5 = 0,225 min
timpul unitar pe operație, tui [min]
tui = tb + ta + tdt + tdo + ton = 6,67 + 0,83 + 1,9 + 0,1275 + 0,225 = 9,752 min
II. Studiul economic
2.1 Caracterul producției
Pentru determinarea caracterului producției este nevoie a se stabili coeficentului de serie K cu relația:
K=
Unde:
C=min/buc-Cadența
-fondul de timp normal pe an
i=2-numarul de schimburi
h=8 ore/schimb-numărul de ore pe schimb
zile/an-zile lucrătoare pe an
=4000
C= min/buc
În continuare pentru fiecare operație în parte se vor determina coeficenți de serie cu relația:
Astfel vom avea:
Făcând media coeficienților de serie:
=2,47
Putem încadra astfel producția acestui reper în cadrul producției de serie mare.
2.2 Calculul lotului optim de fabricație.
Mărimea lotului optim de fabricație se va determina cu relația de mai jos:
buc
Unde:
Unde:
B=0,2-procentul de rebuturi.
N=3000 buc-prognoza anuală de fabricație.
=300 buc
Unde:
-numărul de piese pe schimb.
-mărimea stocului de siguranță.
buc
Cheltuielile dependente de lotul de fabricație se vor calcula cu relația:
D= lei/lot
lei/buc
P=100%
-retribuția orară de încadrare lucrului.
-timpul de pregătire-încheiere pe operație activă.
-numărul de mașini necesare mașini unelte necesare reduceri operației.
lei/lot
lei/lot
=120 lei/oră-costul unui ore de întreținere și funcționare a utilajului.
==192 lei/lot
D=45,32+192=237 lei/lot
Costul semifabricatului se determină cu relația:
lei
=2,3 Kg-greutatea semifabricatului.
=4,20 lei/Kg-prețul unui kilogram de material.
=2,3 lei
Valoarea aproximativă a cheltuielilor independent de mărimea lotului de fabricație se va determina cu relația:
Unde:
==9,66 lei
= lei-costul manoperei.
-retribuția orară a încadrări.
-timpul pe bucată la fiecare operație activă.
lei
lei-Costuri indirecte de sector
=0,25(9,66+7,68+26,88)=11 lei-Costul indirect general,pentru servicii tehnico administrative
lei-Costul exploatări mașini unelte pe timpul executări
operației respective.
lei
lei
lei
lei
lei
lei
lei
Cu valorile calculate anterior se va calcula:
A=9,66+7,68+26,88+11+0,25=55,47 lei
=
Adopt:
N=49.
2.3 Calculul timpilor pe bucată
Acest calcul se va face cu relația
min/buc
Astfel pentru fiecare operație in parte vom avea:
min/buc
min/buc
min/buc
min/buc
min/buc
min/buc
2.4 Calculele economice justificative pentru stabilirea variantei economice pentru cele două operații tratate în două variante.
Se va calcula costul unei operații a procesului tehnologic în cele două variante,după care se va concluziona care dintre ele este mai avantajoasă a fi utilizată.
Astfel costul unei operatii a procesului tehnologic X piese se va calcula cu relația:
ron
Unde:
A-cheltuielile independente de mărimea lotului ron/buc
B-cheltuielile speciale lei/pr. anuală- cheltuieli cu amortizarea și întreținerea SDV-urilor
A=
Unde:
-costul semifabricatului.
-costul manoperei
-cheltuieli indirecte de sector
-cheltuieli indirecte generale,pentru servicii tehnice administrative.
-costul exploatări mașini unelte pe timpul executari operației respective.
B=lei/programă anuală.
-costul dispozitivelor de prindere a semifabricatului,a sculelor si a verificatorelor, în care:
K=coeficientul echivalent costului mediu pe piesă componentă a dispozitivului.
K=105-pentru dispozitive simple.
K=210-pentru dispozitive de complexitate medie.
K=315-pentru dispozitive complexe.
n-numarul de piese componente a SDV-urilor
a-cota anuală de amortizare a SDV-urilor
i-cota de întreținere a SDV-urilor
i=20…..30
Adopt:i=20
Rezultă că B va fi:
B=
Operația 6-Varianta A
ron
ron
ron
=0,25 ron
=2,3 ron
A=9,66+0,45+1,57+2,92+0,024=14,67 ron
B=1,2=1008 ron
Operația 6-Varianta B
ron
ron
ron
=0,25 ron
=2,3 ron
A=9,66+0,37+1,29+2,83+0,016=13,96 ron
B=1,2=1764 ron
Concluzie:
-Dacă x=0ron
ron
-Dacă vom avea:
0,71
numărul de bucăți pentru care prelucrarea se efectuează la același preț în ambele variante.
X
Pentru lotul 3000 de bucăți,varianta a-2-a este cea mai economică.
Operația 10-Varianta A
ron
ron
ron
=0,25 ron
=2,3 ron
A=9,66+3,36+11,76+6,19+0,17=31,14 ron
B=1,2=1008 ron
Operația 10-Varianta B
ron
ron
ron
=0,25 ron
=2,3 ron
A=9,66+3+10,5+5,79+0,161=29,11 ron
B=1,2=1764 ron
Concluzie:
-Dacă x=0ron
ron
-Dacă vom avea:
2,03=756
numărul de bucăți pentru care prelucrarea se efectuează la același preț în ambele variante.
X
Pentru lotul 3000 de bucăți,varianta a-2-a este cea mai economică.
2.4.1 Determinarea eficenței economice a soluțiilor tehnologice propuse.
Pentru programa anuală de fabricație X=N=3000 buc ,diferența dintre cele două costuri aferente celor două variante va fi:
-Pentru Operația 6:
=(-(=2794 ron
-Pentru Operația 10:
=((=9394 ron
Deci economia anuală realizată prin adoptarea variantelor economice pentru cele două operații va fi:
E=2794+9394=12188 ron
III Probleme de organizare a procesului tehnologic.
3.1 Calculul numarului de mașini unelte necesare și a gradului de încărcare pentru cele două operații în varianta economică.
Numărul de mașini unelte se calculează cu relația:
Unde:
–timpul unitar necesar pentru mașina unealtă la operația i.
buc-programa anuală totală de fabricație.
ore-fondul de timp disponibil.
Gradul de încarcare al mașini unelte se calculează cu relația:
Calculul numărului de mașini unelte necesare și a gradului de încărcare al acestora se va face doar pentru cele două operații în varianta economică,astefl pentru:
Operația 6-Varianta B:
min
Operația 10-Varianta B:
min
3.2 Măsuri de protecție a muncii la utilizarea mașinii de găurit
1. la mașina de găurit se lucrează numai cu aprobarea maistrului-instructor.
2. inainte de a începe lucrul verifică :
– dacă butoanele de comandă funcționează bine
– dacă apărătorile de siguranță sunt în stare bună
– dacă utilajul este bine legat la centura de împământare
– dacă burghiul este fixat bine în mandrină
– dacă a fost scoasă din mandrină cheia de strângere
– dacă echipamentul de protecție este corespunzător (manșetele mânecilor încheiate, șireturile și poalele hainelor strânse, părul prea lung legat).
3.în timpul funcționării mașinii :
– nu ține piesa cu mâna – dacă bughiul se gripează, oprește imediat mașina
– execută cu atenție găurirea pătrunsă, întrucât burghiul se poate rupe când iese din piesă – poartă ochelari de protecție
– la funcționare anormală, oprește imediat mașina și anunță maistrul instructor
– nu strânge cu mâna așchiile rezultate în timpul prelucrării.
3.3 Măsuri de protecție a muncii la utilizarea mașinilor – unelte
1. la mașinile-unelte se lucrează numai cu aprobarea maistrului-instructor.
2. inainte de a începe lucrul verifică :
– dacă manetele și butoanele de comandă funcționează bine
– dacă apărătorile de siguranță sunt în stare bună
– dacă utilajul este bine legat la centura de împământare
– dacă piesa de prelucrat și scula de așchiere sunt bine fixate
– dacă nu există obiecte străine pe piesele care se rotesc
– dacă a fost scoasă din mandrină cheia tubulară
– dacă echipamentul de protecție este corespunzător (manșetele mânecilor încheiate, șireturile și poalele hainelor strânse, părul prea lung legat).
3. în timpul funcționării mașinii :
– nu executa măsurători
– nu curăța sau unge mașina
– apropie cu atenție scula de așchiere de piesă
– nu umbla la curelele și dispozitivele de transmisie
– imediat după oprirea mașinii, nu frâna cu mâna, părțile mașinii care se rotesc.
IV. PROIECTARE S.D.V. – URI
4.1. Proiectarea unui dispozitiv de gãurit pentru operația 6 – alezare Ø17.
4.1.1.Date inițiale necesare proiectãrii
Datele referitoare la semifabricat (material, compozitie chimica și tehnologie de obținere) sunt prezentate în cadrul parții de tehnologie .
4.1.2. Proiectarea schemei de orientare – fixare
Identificarea și analizarea condițiilor tehnice impuse prelucrării este prezentată în tabelul expus în continuare.
Tabel 7.Condiții tehnice
CDI- Condiție de tip dimensional – determinarea dimensională a suprafețelor care se prelucrează
CPR – Condiție de poziție relativă a suprafețelor de prelucrat între ele sau față de restul suprafețelor piesei. Această condiție este de 2 feluri :
PRC – Condiție de poziție relativă constructivă care se realizează prin construcția dispozitivului, determinând poziția relativă între, diferitele suprafețe care se prelucrează în cadrul operației. Aceste suprafețe neexistând, nu permite orientarea semifabricatului în dispozitiv.
PRO – Condiție de poziție relativă de orientare care asigură poziția relativă a suprafețelor de prelucrat față de suprafețele prelucrate anterior sau neprelucrate. Acestea sunt condiții determinate
Pentru realizarea dispozitivului, în funcție de condițiile tehnice impuse prelucrării, de formă și dimensiunile semifabricatului și de schemele de orientare tipice clasei de repere în care se încadrează piesa prelucrată, se propune schema de orientare prezentată prin simboluri convenționale adecvate pe schița operației, care constituie un caz de orientare corectă simplificată.
Pentru a putea fi acceptată, se impune verificarea preciziei de orientare caracteristice acesteia prin calculul erorilor de orientare admisibile și reale și compunerea acestora. Erorile de orientare reale sunt determinate și prezentate în tabelul următor.
Tabel 8. Erori de orientare
Calculul erorilor de orientare reale caracteristice schemei de orientare propuse:
pentru condiția tehnică C3 εro = 0,3
pentru condiția tehnică C5: εro = 0,25
pentru condiția tehnică C7: εro = 0,3
pentru condiția tehnică C4: εro = 0,3
4.2. Proiectarea unui calibru tampon t-nt pentru controlul dimensiunii Ø15H7
4.2.1. Rolul calibrului
Calibrul tampon T-NT este conceput pentru verificarea dimensiunii interioare a alezajelor de dimensiune Ø15, alezaje obținute în cadrul operației 7.
Calibrul limitativ T-NT are rolul de a verifica dacă diamentrul alezajului se încadrează îin campul de toleranță prescris.
4.2.2. Determinarea dimensiunilor nominale a tolerantelor
În vederea proiectării calibrului se vor determina mai întâi dimensiunile limită ale alezajului controlat:
=+ ES = 15,021 mm
=+ EI = 15 mm
Dimensiunile caracteristice ale părții active ale calibrului se vor determina cu relațiile conform STAS 2981-88;
Pentru “nu trece” (NT): NT = = 15,0210,001
Pentru “trece” nou: = = (15+0,002)=15,002
Pentru “trece” uzat: = = 15-0,002 = 15-0,002 = 14,998
H corespunde lui IT3 = 2,5
Coada se va executa respectând cotele indicate în STAS 2992/1-88. Părțile active ale calibrului vor fi de formă cilindrică și vor fi prevăzute cu coadă de prindere într-un mâner tubular cu alezaje centrale conice la ambele capete.
Materialul de construcție a părții active va fi de tip OSC 10 STAS 1700-86, călit-revenit la durabilitate de 60-62 HRC.
Mânerul se va executa din oțel laminat de construcție de tip OL 37.1 STAS 500-86, care se va bruna după prelucrare.
În vederea efectuării controlului dimensiunile analizate se va considera că o piesă este corespunzătoare dacă partea “trece” intră în alezajul de control iar partea “nu trece” nu intră în alezaj sub acțiunea masei calibrului sau fără aplicarea unei forțe axiale prea mari. În caz contrar, piesa controlată se consideră rebut.
Calibrul nou se va da munncitorului, care execută operația de prelucrare a suprafeței controlate iar calibrul uzat se va da controlului.
4.2.3. Desen de ansamblu
Desenul de ansamblu al Calibrului tampon T-NT proiectat pentru operația 7 este reprezentat în figura de mai sus.
5. Bibliografie:
Albu, I., ș.a. – Proiectarea asistată de calculator a mașinilor-unelte, Editura Tehnică, București, 1984;
Ciocîrdia, C. – Tehnologia prelucrării carcaselor, Editura Tehnică, București, 1982;
Ciocîrdia, C. – Tehnologia construcțiilor utilajului agricol, Editura Tehnică, București, 1982;
Domșa, A., ș.a. – Materiale metalice în construcția de mașini, Editura tehnica, București, 1980;
Draghici, Ghe. – Bazele teoretice ale proiectării proceselor tehnologice în construcția de mașini, Editura Tehnică, București, 1971;
Drogu, D. – Toleranțe și măsurători tehnice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980;
Dușe, D. – Bologa, O., Tehnologii de prelucrare tipizate. Editura Universității din Sibiu, 1995;
Epureanu, Al. – Tehnologia construcțiilor de mașini, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980;
Gavrilaș, I., Voica, N. – Tehnologia pieselor de tip arbore, bucșă și disc pe mașini unelte-clasice și cu comandă program, Editura Tehnică, București, 1975;
Georgescu, G.S. – Îndrumător pentru atelierele mecanice, Editura Tehnică, București, 1978;
Lăzărescu, I., Ștețiu Gr. – Cotarea tehnologică și cotarea funcțională, Editura Tehnică, Editura Tehnică, București, 1973;
M.I.C.M. – Normative unificate de timpi auxiliari la mașini-unelte;
M.I.C.M. – Norme de tehnică a securității muncii în întreprinderile constructoare de mașini.
Oprean, C., Lăzărescu L., ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol. II, Proiectarea sculelor așchietoare I, Edituara Universității din Sibiu, 1994;
Petriceanu, Gh. – Proiectarea proceselor tehnologice și reglarea strungurilor automate. Editura Tehnică, București, 1979;
Picoș, C., ș.a. – Calculul adaosurilor de prelucrare și al regimurilor de așchiere, Editura Tehnică, București, 1974;
Picoș, C., ș.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, vol. I, Editura Tehnică, București, 1979;
Picoș, C., ș.a. – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere, vol. II, Editura Tehnică, București, 1982;
Picoș, C., ș.a. – Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere, vol. II, Editura Universitas, Chișinău, 1992;
Popescu, I., Fetche, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini-unelte, vol. I, I.Î.S., Sibiu, 1980;
Popescu, I., Dîrzu, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini-unelte, vol. II, I.Î.S., Sibiu, 1980;
Popescu, I. – Tehnologia construcțiilor de mașini. Bazele teoretice, vol. I, vol. II, I.Î.S., Sibiu, 1980;
Popescu, I., Dîrzu, V., Radu, V. – Regimuri de așchiere pentru prelucrări pe mașini-unelte, vol. III, I.Î.S., Sibiu, 1982;
Pruteanu, O., ș.a. – Tehnologia fabricării mașinilor, Editura didactică și pedagogică, București, 1981;
Ștețiu, Cosmina Elena – Control tehnic, Editura didactică și pedagogică, București, 1980;
Ștețiu, Cosmina Elena, Oprean, C. – Măsurători geometrice în industria constructoare de mașini, Editura științifică și enciclopedică, București, 1988;
Ștețiu, G., Lăzărescu, I., ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol. II, Elemente de teoria așchierii metalelor, Editura Universității din Sibiu, 1994;
Ștețiu, G., Lăzărescu, I., ș.a. – Teoria și practica sculelor așchietoare, vol. II, Proiectarea sculelor așchietoare II, Editura Universității din Sibiu, 1994;
Urdaș, V. – Tratamente termice, I.Î.S, Sibiu, 1978;
Vlase, A., ș.a. – Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp, vol. I, Editura Tehnică, București,1984, vol. II, Editura Tehnică, București, 1985;
Vlase, A., ș.a. – Tehnologii de prelucrare pe strunguri. Îndrumar de proiectare, Editura Tehnică, București, 1989;
Vlase, A., ș.a. – Tehnologii de prelucrare pe mașini de găurit. Îndrumar de proiectare, Ed. Tehnică, București, 1994;
Vlase, A., ș.a. – Tehnologia constructiilor de mașini, Editura Tehnică, București, 1989;
Dușu, D., Dîrzu, V. – Tehnologii de prelucrare, vol. I, Editura Universității din Sibiu, 2001;
Popescu, I, Dușe, D. – Tehnologii moderne de fabricație a produselor, vol. I, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003.
Popescu, I., Minciu, C., Tănase, I, Brîndașu, D., ș.a. – Scule așchietoare. Dispozitive de prindere a semifabricatelor. Mijloace de măsurare, Elemente pentru proiectarea tehnologiilor., vol. I, Editura Matrix, București, 2005;
XXXXX – Fonte și oțeluri. (Standarde și comentarii), Editura Tehnică, București, 1980;
XXXXX – Metale și aliaje neferoase. Standarde și comentarii., Editura Tehnică, București, 1980;
XXXXX – Scule așchietoare și portscule, Colecția STAS, vol. I, și vol. II, Editura Tehnică, București, 1987;
XXXXX – Metale și aliaje neferoase. Standarde și comentarii., Editura Tehnică, București, 1973; 41. Ulrich Fischer, ș.a. – Tabellenbuch Metall, Ediția 45, Editura Europa Lehrmittel, Haan-Gruiten, Germania, 2011.
PARTEA B
PLAN DE AFACERI PENTRU ÎNFIINȚAREA UNUI PARC DE PANOURI FOTOVOLTAICE.
1. Introducere
Scopul acestui proiect este studierea oportunității de a produce energie electrică prin metode alterrnative punând accent pe utilizarea panourilor fotovoltaice.
În prezent, omenirea se confruntă cu o criză energetică care își îndreaptă atenția către sursele primare de energie verde și rentabile ale soarelui.[1] Fotovoltaicele sau celulele solare cum mai sunt numite, sunt dispozitive semiconductoare care transformă lumina solara în curent electric.[2]–[5]
În prezent resursele convenționale se epuizează rapid [6], energia regenerabilă devine o opțiune economică și ecologică care are un rol important în asigurarea securității resurselor energetice, prin dimunuarea dependenței de combustibilii fosili precum și prin impactul minim asupra mediului.
Panourile fotovoltaice produc energie verde transformând energia luminoasă din razele solare direct în energie electrică, într-un mod ecologic [5].
Energia luminoasă din razele soarelui, este mai abundentă decât oricare din resursele energetice folosite astăzi, iar prețutile lor care sunt în continuă scădere vor fi competitive în viitorul apropiat.
În literatura de specialitate și în elaborarea stratgiilor de dezvoltare, se pune din ce mult accent pe conceptele de resurse regenerabile, dezvoltare durabilă, valorificare care a devenit un obiectiv prioritar al strategiilor de dezvoltare atât în plan european cât și în plan național [6]. Pentru prima dată,investiția totală în energie electrică din surse regenerabile, a fost mai mare decât investițiile în energia electrică convențională [7]. Decizia de a investi în domeniul resurselor regenerabile trebuie să constituie o opțiune, bazată pe cunoașterea potențialului fiecărei resurse, a cadrului legal de acțiune în domeniu, a costurilor și beneficiilor.
În Uniunea Europeană legislația prevede [8] că pân în anul 2020 să se reducă emisiile de dioxid de carbon cu 20 % și 20 % din totalul energiei consumate să fie asigurată din surse regenerabile. Panourile fotovoltaice contribuie fundamental la realizarea acestui obiectiv care ne va permite nouă și generațiilor viitoare să putem trăi civilizat, sănătos si sigur pe planeta noastră.
Motivație alegere temă
Motivația alegerii acestei teme “ Înființarea unui parc de panouri fotovoltaice” a pornit de la terenul agricol pe care bunica mea îl deține și nu îl mai folosește de multă vreme și de la dorința de a face ceva în privința protejării mediul înconjurător de poluare.
Terenul pe care bunica mea îl deține este situat în Moldova mai exact în Piatra Neamț, fiind o zonă de câmpie cu temperaturi ridicate și cu radiații solare puternice.
Importanța cercetării
Această cercetare a fost făcută pentru a afla opinia populației privind impactul energiei electrice din surse regenerabile asupra mediului înconjurător, a schimbărilor climatice și a durabilității precum și de a mă convinge dacă majoritatea populației este informată asupra importanței energiei regenerabile pentru mediu și pentru întreaga planetă.
Structura lucrării
Figură 3. Structura lucrării
Stadiul actual al cunoașterii în domeniul studiat
2.1. Ce sunt panourile fotovoltaice?
Panourile fotovoltaice sunt cele care realizează conversia directă a luminii în energie electrică la nivel atomic [2], [4] . România este situată într-o zonă cu potențial solar bun, beneficiază de 210 zile însorite pe an și un flux anual de energie solară cuprins între 1000 kWh/mp/an și 1300kWh/mp/an [9]. Desi energia solara este regenerabila și relativ ușor de produs, problema principală este determinată de faptul că soarele nu oferă energie constantă pe parcursul unei zile, fiind dependentă de alternanta zi-noapte, conditii meteo, anotimp.Astfel din fluxul anual de energie cantitatea utilizabilă din punct de vedere tehnic este de 600-800 kWh/mp/an.
Investițiile în domeniul energiei verzi au crescut ca urmare a politicii de stimulare prin acordarea de subvenții prin certificatele verzi [10]. Schema de sprijin a energiei produse din surse regenerabile a fost initiata în anul 2008 a avut ca obiectiv atingerea țintei UE pentru anul 2020 privind consumul de energie din aceste surse. Obiectivul UE pentru anul 2020 privind cota de energie din surse regenerabile în consumul final de energie (24%) a fost deja atinsă de România încă din anul 2013 și depășită în 2014, până la 26,27%. Cu toate acestea în prezent s-a ajuns la o situație de supracompensare în condițiile în care se manifestă constrângeri economice importante [9].
Consumul de energie reprezintă o sursă majoră de poluare atmosferică ce contribuie la peste 90% la emisiile de bioxid de sulf din UE. Necesitatea asigurării unei dezvoltări energetice durabile asiguând concomitent protejarea mediului înconjurător, a determinat în ultimii 10 – 15 ani intensificarea preocupărilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie.Caractristica principală a resurselor constă în capacitatea lor de generare contină, în condiții normale de viață a ecosistemului în care se găsesc [11].
Energia solară este modul cel mai simplu prin care ne putem asigura că stilul nostru de viata nu afectează mediul înconjurător, nu afecteaza volumul resurselor finite și nu deteriorează habitatul natural al unor specii.
Procesul de captare a radiației solare cu ajutorul panourilor solare are un grad de poluare zero, ba chiar reduce emisiile de dioxid de carbon, metan sau monoxid de azot. De asemenea, funcționarea lor nu produce deșeuri, reziduuri, fum sau mirosuri, dar duce la limitarea arderii carbunelui în centralele electrice precum și la limitarea consumului de energie nucleară.
Toate aceste beneficii insumate duc indirect și la combaterea încălzirii globale.
Energia solară fotovoltaică este energie produsă prin celule solare, care convertesc lumina soarelui în energie. Celulelor solare se foloseau adesea pentru alimentarea, fără baterii electrice, a calculatoarelor de buzunar și a ceasurilor. Acestea sunt fabricate din materiale semiconductoare asemănătoare cu cele utilizate în electronică la cipurile semiconductoare.
Când lumina soarelui e absorbită de aceste materiale, energia solară se convertește cu participarea particulelor subatomice, și a fluxului de electroni ce iau naștere. Acest proces de conversie a energiei solare în energie electrică se numește efect fotovoltaic iar de aceea, celulele fotovoltaice nu trebuie confundate cu alte sisteme de conversie ale energiei solare [4].
Energia produsă cu ajutorul panourilor solare este practic inepuizabilă, ea fiind cea mai curată formă de energie de pe Pământ și este formată din radiații calorice, luminoase, radio sau de altă natură emise de Soare. Este destul de dificilă captarea și stocarea energiei într-o anumită formă (în principal căldură sau electricitate) care să permită utilizarea ei ulterioară.
Panourile fotovoltaice sunt, de obicei, structuri de celule fotovoltaice elementare grupate în module, care conțin aproximativ 40 de celule. Un număr mai mare din aceste module pot forma suprafețe de câțiva metri pătrați[12].
Panourile solare au fost de aproximativ această dimensiune (vezi figura 2) timp de decenii, dar panourile moderne produc mai multă electricitate decât în trecut deoarece producătorii de panouri au găsit modalități de îmbunătățire a eficienței celulelor.
Figură 4..Evoluția panourilor solare
Sursă:SolarPowerRocks
În anul 1950, celulele solare au fost capabile să preia 6% din energia soarelui și să o transforme în energie electrică.
Dacă ar fi configurat să fie același număr de 60 de celule pe care le vedeți în figura 4, ar fi creat un curent electric de aproximativ 20 de wați, aproximativ o treime din ceea ce ar fi necesar pentru a aprinde un bec cu incandescență de 60 wați.
În anul 2012 celulele solare puteau converti 15% din energia care le lovește de la soare la putere iar în anul 2017, eficiența celulelor solare este mai aproape de 20%.[13]
Cantitatea de radiație solară influențează funcționarea panourilor solare pentru că este materia prima pe care acestea o utilizează. Iarna, majoritatea instalațiilor trebuie să fie prevăzute cu circuite duble de răcire, astfel încât circuitul exterior să joace rolul unei soluții anti-înghet, mai ales când e vorba de sistemele termice.
Un panou de aproximativ 1 mp produce anual în medie 120 kW pe an, în Romania.
Conform Insitutului de Energie Regenerabila din SUA, pierderile pot ajunge până la 25%, dacă panoul este supus constant poluării, prafului, frunzelor și păsărilor dar din fericire, curățarea lor nu implică un efort foarte mare. De obicei, într-o zonă rurală, procesul se realizează o dată pe anotimp sau atunci când se observă reziduri, iar în mediul urban, mai expus prafului, recomandabil este o dată pe lună, seara sau dimineața[14].
Factorii care influențează producția panourilor solare sunt condițiile meteorologice, umbra cauzată de diferite obstacole ce pot împiedica accesul la lumina directă a soarelui, unghiul și poziția în care sunt instalate panourile. Aceste panouri funcționează cel mai bine atunci când sunt plasate în lumina directă a soarelui, departe de obstacole și în zonele cu rating ridicat de expunere la soare (spre sud).
Panourile fotovoltaice pot beneficia de eficientizarea randamentului utilizarea suporturilor dinamice (tracker), care urmează poziția soarelui pe cer și rotesc panourile solare pentru a obține cantitatea maximă de expunere directă în timpul zilei [15].
2.2. Potentialul de utilizare a panourilor fotovoltaice in România
În România potențialul de utilizare a energiei solare, este relativ important, după cum se observă în figura 3 care reprezintă harta radiației solare a României [3].
Figură 5. Harta schematică a radiației solare în România
sursă: Rev. Tehnica Instalațiilor nr. 5/2003
Gradul mediu de însorire, diferă de la o lună la alta, de la o zi la alta, în aceeași localitate și cu atât mai mult de la o localitate la alta. Radiația solară este distribuită neuniform la suprafața Pământului, poziția geografică și condițiile climatice locale, având o influență deosebită pentru impactul radiației solare asupra suprafeței terestre.
Compoziția radiației solare care ajunge pe Pamânt și participația fiecărei componente în radiația globală, sunt următoarele [16]:
radiație ultravioletă 3%
radiație vizibilă 42%
radiație infraroșie 55%
Fiecărei componente a radiației, îi corespunde câte un domeniu bine definit al lungimilor de undă [16]:
radiație ultravioletă 0,28
0,38 µm (microni);
radiație vizibilă 0,38
0,78 µm (microni);
radiația infraroșie 0,78
2,50 µm (microni).
Contribuția energetică a radiației solare globale, în funcție de lungimea de undă, între 0,3 si 2,5 µm (microni), pentru o suprafață perpendiculară pe acea radiație este reprezentată în figura 4.
Figură 6. Distribuția energiei radiației solare, în funcție de lungimea de undă (microni)
sursă: www.stgobain.ro
Cea mai mare cantitate de energie termică se regăsește în domeniul radiației infraroșii și nu în domeniul radiației vizibile, ceea ce sugerează ideea că aceaste radiații pot fi captate eficient și în condițiile în care cerul nu este perfect senin. Pentru împlinirea acestui obiectiv, au fost realizate panourile solare cu tuburi vidate, iar pentru captarea eficientă a radiației solare, chiar și la temperaturi sub 0°C, s-au realizat panouri solare cu tuburi termice.
2.3. Cum funcționează panourile fotovoltaice?
Transformarea, sau conversia energiei solare în energie termică, este realizată cu ajutorul captatorului solar, având funcționarea bazată pe diverse principii constructive. Indiferent de tipul captatorilor solari, pentru ca randamentul conversiei energiei solare în energie termică să fie ridicat, este importantă orientarea acestuia spre soare.
Poziția captatorilor solari este definită prin două unghiuri, unghiul de înclinare față de orizontală, prezentat în figura 4 și notat cu α și unghiul azimutului, reprezentând orientarea față de direcția sudului, prezentat în figura 5[13].
Figură 7. Unghiul de înclinare a captatorilor solari față de orizontală
sursă: www.viessmann.com
Figură 8. Unghiul azimutului (orientarea față de direcția Sud)
sursă: www.viessmann.com
TIPURI DE CELULE FOTOVOLTAICE
În general întâlnim trei tipuri de celule fotovoltaice:
(1) celule monocristaline (2) celule policristaline (3) celule amorfe
Figură 9. Tipuri de celule fotovoltaice
Sursă: http://www.electricalc.ro
1. Celule fotovoltaice monocristaline[2], [12] – sunt primele forme de celule fotovoltaice și sunt create dintr-un singur cristal de siliciu. Randamentul acestor celule fotovoltaice este de până la 16%
2. Celule fotovoltaice policristaline [2] – au la baza mai multe cristale de siliciu, orientate diferit. Randamentul acestor celule este de până la 13%, dar prețul este mult mai mic decat în cazul celulelor fotovoltaice monocristaline.
3. Celule fotovoltaice amorfe [2], [12], [15]- sunt realizate din materiale sintetice peste care se aplică un strat de siliciu iar randamentul acestora este de până la 10%, dar au avantajul ca se comporta foarte bine la lumina difuză și temperaturi ridicate.
Parametrii celulelor fotovoltaice sunt următorii [15]:
– Tensiunea nominala – Un – (V)
– Puterea electrica a panoului – Pp (W)
– Puterea maxima a panoului – Pmax (W)
– Tensiunea panoului la putere maxima – Vpm (V)
– Tensiunea maxima a sistemului – Umax (V)
– Tensiunea in gol – Uco (V)
– Curentul descurtcircuit – Isc (A)
– Coeficientul de temperatura – CVoc sau CIsc
Toate aceste mărimi electrice pe care le găsim in datele tehnice ale panourilor sunt date pentru anumite condiții standarde precum: iradiația solară 1000 W/m2 și temperatura de 250 C, masă de aer 1.5
Panourile fotovoltaice se aleg după următoarele criterii [2]:
– Necesarul de energie (E) KWh/an
– Iradiația medie anuala (H) KWm2/an
– Tipul panoului fotovoltaic.
Figură 10. Schema de principiu a unei instalatii fotovoltaice
Sursă: ALC ELECTRICAL TESTING
Elementele constructive ale unei instalații fotovoltaice sunt [14]:
– Panourile fotovoltaice – care alcătuiesc generatoru fotovoltaic
– Inverorul
– Bateria de acumulatoare
– Regulatorul de sarcina
– Dispozitivele de protectie
– Tabloul electric
– Cabluri electrice
Funcționarea panourilor fotovoltaice [17]
Celula solara absoarbe o parte din particulele de lumina ce cad pe aceasta, numite și fotoni iar fiecare foton conține o cantitate mică de energie. Atunci când un foton este absorbit, acesta eliberează un electron din materialul celulei solare. Deoarece fiecare parte a celulei solare este conectata la un cablu, un curent va trece prin acesta iar celula va produce electricitate ce poate fi folosită instantaneu sau inmagazinată în acumulatori.
Figură 11. Funcționarea panourilor fotovoltaice
Sursă: http://energie-verde.ro
1. Lumina (fotoni)
2. Suprafata frontala
3. Strat negativ
4. Strat izolator
5. Strat pozitiv
6. Suprafata posterioara
2.4. Reglementări privind utilizarea panourilor fotovoltaice
În anul 2016, Comisia Europeană a prezentat noi propuneri pentru tranziția către energie curată, orientate către consumatori [18]. Propunerile fiind menite să schimbe piețele energetice mondiale care se intitulează Energie curată pentru toți europenii. Acest pachet conține 8 propunerile legislative și acoperă eficiența energetică, energia regenerabilă, proiectarea pieței de energie electrică, securitatea aprovizionării cu energie electrică și normele de guvernanță a Uniunea Energetică. Acesta conține și elemente despre combaterea schimbărilor climatice și reducerea dependenței UE de importurile de combustibili fosili.
Pachetul prezentat de Comisia Europeană urmărește trei rezultate concrete:
UE să acorde un rol primordial eficienței energetice;
UE să devină lider mondial în domeniul energiei regenerabile;
UE să le ofere consumatorilor o soluție echitabilă;
Prevederile “Pachetului energie curată pentru toți europenii”
Comisia își propune ca UE să conducă tranziția cu energie verde iar din acest motiv, UE s-a angajat să reducă emisiile de CO2 cu cel puțin 40% până în anul 2030, rezultând modernizarea economiei UE și oferirea de noi locuri de muncă și creștere economică tuturor cetățenilor europeni.
Pachetul include și acțiuni de accelerare a inovării în domeniul energiei verde și de renovare a clădirilor. Acesta măsuri sunt pentru a încuraja investițiile publice și private, și de a atenua impactului tranziției în domeniul energiei curate.
Comitetul pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentul European (ITRE) a solicitat un obiectiv UE obligatoriu de creștere a procentului de energie regenerabilă la 35%. Astfel, dacă în 2014, țările UE au convenit că procentul de energie regenerabilă ar trebui să crească la 27% până în 2030, deputații europeni au declarat că acesta ar trebui să fie de cel puțin 35%. Pentru sectorul transporturilor, aceștia au susținut ca cel puțin 12% din energia consumată în fiecare stat membru UE ar trebui să fie produsă din surse regenerabile, cum ar fi energia solară [18].
3. Studiu de piață
3.1. Scopul cercetării (descriere obiectiv)
Scopul acestei cercetări este de a afla cât de informată este populația care ia parte la completarea chestionarului cu privire la producerea energiei electrice prin metode neconvenționale punând accent pe utilizarea centralelor solare.
Obiectivele cercetării de marketing sunt următoarele :
Identificarea gradului de cunoaștere a eșantionului care a luat parte la completarea chestionarului privind impactul energiei solare asupra mediului înconjurător,
Aflarea mijloacelor de comunicare prin care s-a aflat de panourile fotovoltaice,
Cât de importante sunt surselor de energie regenerabile pentru respondenții chestionarului.
Identificarea dorinței de a trăi într-o țară mai ecologică.
3.2. Instrumentul de cercetare (descriere chestionar) 10-15 întrebări
Pentru culegerea datelor am folosi ca metodă de cercetare chestionarul. Acesta reprezintă o investigare a unei părți din populația orașului Sibiu în vederea obținerii unor răspunsuri precise referitoare la produsul nostru, producerea energiei electrice din surse regenerabile.
Chestionarul conține un set de 13 întrebări și a fost distribuit cu online cu ajutorul platformei de comunicare facebook. Pe baza acestei cercetări am colectat 143 de răspunsuri care au fost analizate cu ajutorul aplicației Google Drive din Gmail.
3.3. Limitările cercetării
Principalele limitări ale cercetării care au îngreunat atingerea obiectivelor pot fi următoarele: lipsa reprezentativită a eșantionului care a luat parte la completarea chestionarului dar și absența resurselor materiale, financiare și de timp.
3.4. Rezultatele cercetării
Din totalul de 143 de răspunsuri conform figurii 9. la această întrebare, 139 de persoane sunt de părere că sursele de energie regenerabilă reprezintă o opoturnitate concretă de dezvoltare durabilă iar celelalte 4 persoane sunt de părere că nu reprezintă o oportunitate.
Figură 12. Surse de energie regenerabile
Faptul că 97,2% sunt de părere că sursele de energie regenerabilă reprezintă o oportunitate de dezvoltare durabilă este un lucru foarte bun, rezultând că cea mai mare parte de respondenți sunt foarte bine informați.
Figură 13. Importanța surselor de energie regenerabilă
Legendă:
1-foarte importante
5-deloc importante
La această întrebare marea majoritate a persoanelor (51,4%) consideră că sursele de energie regenerabilă sunt foarte importante iar 14,1% consideră că aceste surse de energie nu sunt deloc importante.(vezi figura 10.)
Figură 14. Cunoașterea panourilor solare
În urma analizei acestei întrebări conform figurii 11. rezultă că cea mai mare parte a populației studiată, a auzit de panourile solare iar doar 2 persoane nu au cunoștiinta de aceste panouri.
Figură 15. Sursele de informare
La această întrebare dorim să se aflăm opinia respondenților de unde au aflat prima dată de panourile solare, întrebarea fiind formulată în așa fel încât respondenții să poată alege mai multe răspunsuri,conform figurii 12. a rezultat că cele mai multe persoane au aflat de panourile solare prin mijloacele de comunicare precum televizorul (64,5%),internetlul (62,4%) urmat de familie/prieteni (50,4%), apoi de ziare/reviste, radio și altele. Aceste pot fi observate și in graficul de mai sus.
Figură 16. Cunoașterea sistemelor de panouri
La această întrebare din întregul eșantion evaluat, cea mai mare parte (35,7%) au răspuns că cunosc sistemele de panouri solare fotovoltaice din articole de ziar și reviste, (21,7%) sunt interesați de acest domeniu, (23,1%) nu au cunoștiințe despre aceste sisteme iar restul persoanelor au auzit de aceste sisteme dar nu sunt interesați de acest subiect.(vezi figura 13.)
Figură 17. Utilizarea energiei verzi
Conform figurii 14. marea majoritate reprezentând 95,1% sunt de părere că utilizarea energiei verzi reduce poluarea aerului, aceștia fiind foarte bine informați iar o mică parte din respondenți consideră că energia verde nu reduce poluarea aerului.
Figură 18. Energia solară o soluție de viitor
Din totalul de respondenți care au luat parte la acest chestionar 96,5% au încredere în sistemele solare producătoare de energie electrică considerând că acestea sunt o soluție de viitor iar ceilalți respondenți 3,5% sunt de părere că aceasta energie solară nu reprezintă o soluție de viitor conform figurii 15..
Figură 19. Exprimarea dorinței de a locui/nu locui într-o țară ecologică
În urma analizei acestei întrebări (vezi figura 16.) reiese că un număr de 140 de persoane adică majoritatea au dorința de a trăi într-o țară ecologică fără poluări iar doar 2 persoane nu își doresc acest lucru.
Figură 20. Acord/dezacord
După cum reiese din figura 17. la aceaste afirmații eșantionul evaluat a răspuns astfelt:
1.Energia obținută prin intermediul panourilor solare are un grad de poluare zero – 88 de persoane au fost de acord în mare măsură cu această afirmație iar 33 în foarte mare măsură.
Putem ajuta planeta să revină la o stare de echilibru dacă consumăm cât mai puțini combustibili – 78 de persoane au fost de acord în mare măsură și 39 în foarte mare măsură
Sistemele solare sunt ecologice, pentru că generează electricitate fără a emana gaze
nocive – 86 au fost de acord în mare măsură cu această afirmație iar 41în foarte mare măsură.
Îmbunătățirea eficienței energetice poate să reducă emisiile de CO2 – 85 au fost de acord în mare măsură cu această afirmație.
Soarele e cea mai puternică sursă de energie de pe pământ – un număr de 69 de respondenți sunt în foarte mare măsură de acord cu această afirmație iar 59 în mare măsură.
Figură 21. Mediul de proveniență
Majoritatea respondenților de 121 de persoane care au luat parte la chestionar reiese că sunt din mediul urban (84,6%), iar o mică parte (15,4%) fiind din mediul rural.(vezi figura 18.)
Figură 22. Intervalul de vârstă
La această întrebare cu privire la vârsta respondenților după cum reiese și din figura 19. cele mai multe persoane au o vârstă cuprinsă între 18-25 de ani cu un procent de 78,3% reprezentând un număr de 112 persoane, 18,2% persoane cu vârsta cumprinsă între 25-35 ani iar restul de 3,5% reprezentând persoane cu o vârstă de peste 35 de ani.
Figură 23. Statutul social
După cum rezultă și din figura 20. 49% adică 70 de persoane sunt angajate, 48,3% adică 69 de persoane sunt studenți iar doar 2,8% reprezentând 4 persoane sunt fără ocupație.
Figură 24. Sexul
Din cei 143 de respondenți marea majoritate a eșantionului a fost reprezentată de femei cu un număr de 106 adică un procentaj de 74,1% iar restul de 37 fiind bărbați.(vezi figura 21.)
3.5 Concluzie
În concluzie se poate spune că, în urma analizării chestionarului pe baza obicetivelor propuse, a rezultat că marea majoritate a respondenților își doresc să locuiască într-o țară mai ecologică fără o poluare atât de mare crezând că energia solară este o soluție de viitor fiind și o oportunitate concretă de dezvoltare durabilă. Aceștia sunt în mare parte bine informați în legătură cu panourile solare fotovolatice producătoare de energie electrică regenerabilă și cu beneficile pe care aceste le poate aduce mediului.
4. Oportunitatea înființării unei firme cu domeniul de activitate
Această afacerea producătoare de energiei electrică este considerată o oportunitate pe piața locală, prin caracterul specializat fiind producător de energie electrică din surse regenerabile, ea își va concentra activitatea pe optimizarea producției de energie pentru a valorifica un potențial solar cât mai ridicat.
Conceptul acestei afacerii este de a obține energie solară la costuri minime și cu un impact favorabil mediului, în vederea dezvoltării unei piețe a energiei regenerabile în Romania, după standardele europene impuse.
5. Plan de afaceri (descriere firmă)
5.1 Descrierea afacerii
5.1.1. Descrierea firmei
Numele firmei
Denumirea legală parcului de panouri solare fotovoltaice este: S.C. GREENSUN S.R.L.
Forma legală de organizare
Afacerea se va organiza sub forma de societate comercială cu răspundere limitată.
Localizarea firmei
Sediul social: Moldova, Jud. Neamț
Telefon: 0749957221
E-mail: contact@greesun.ro
Caracterisrici fizice ale locatiei:
teren liber,fără clădiri sau alte mijloace de umbrire;
teren cu înclinație;
accesibilitate rutieră;
Societatea comercială va fi condusă de un singur asociat și anume de Mihai Ramona Sabina.
Firma “S.C.GREENSUN S.R.L.” este o firmă nou înființată începând de la data de 01.01.2019, având ca obiectiv: achiziționarea panourilor fotovoltaice și montarea lor iar începerea propriu-zisă a afacerii și producerea de energie precum și vânzarea ei va fi de la data de 01.04.2019.
Aceasta are ca activitate principală producerea de energie electrică prin intermediul panourilor fotovoltaice și codul CAEN este 401110750 – Energie electrică solară produsă cu celule fotovoltaice.
5.1.2. Misiunea Firmei
Misiunea societății noaste are ca principal obiectiv de activitate producerea de curent electric din surse regenerabile și furnizarea de energie electrică.
Codul CAEN reprezentativ al activității noastre este CAEN 4011 – Producția de energie electrică.
401110750 – Energia electrică solară produsă cu celule fotovoltaice.
Gama de produse oferite:
Gama de produse oferită de firma noastră este energie electrică produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaice de mare capacitate, care sunt la rândul lor alcatuite din celule fotovoltaice mono-cristaline,care captează lumina soarelui și o transformă în energie electrică cu ajutorul invertoarelor.
Servicii oferite:
Serviciul oferit de S.C. GREENSUN S.R.L este producerea energiei electrice și vânzarea acesteia cu ajutorul panourilor fotovoltaice la un singur furnizor local.
Prețul
Prețul cu care vindem energia electrică ar urma să fie cu aproximativ 10% mai mic decât cel rezultat din vânzarea separată a curentului și a certificatelor verzi,dar în schimb scapăm de stresul de-a căuta clienți acest lucru fiind mai greu la intrarea pe piață.
Pentru energia electrică produsă cu ajutorul panourilor solare se eliberează 4 Certificate Verzi și încă 2 pentru fiecare MWh.
Practic, este vorba de aplicarea principiului „feed-in-tariff”, pe care România l-a evitat până acum în favoarea schemei de certificate.
Conform Simulatorului simulatorului din figura 22. valoarea actuală de piață a certificatului verde este de aproximativ 40€ iar prețul curent de vânzare a energie electrice este de circa 40€/MWh.
Figură 25. Simulator parcfotovoltaic
Sursă http://energystreet.ro
În România legea 220/2008 prevede un sistem de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. Producătorii de energie electrică din surse regenerabile beneficiază de un număr de certificate verzi pentru energia electrică produsă și livrată.
Numărul de certificate verzi primite depinde de tipul de sursă regenerabilă. Pentru energia electrică produsă prin intermediul energiei solare se eliberează 4 Certificate Verzi + 2 pentru fiecare MWh.
Pretul energiei electrice este determinat pe piață iar în prezent, energia produsă este susținută prin sistemul de promovare și poate fi comercializată prin contracte reglementate, conform reglementărilor emise de ANRE.
Operatorul de transport sistem și operatorii de distribuție sunt obligați să garanteze transportul și distribuirea energiei electrice produsă din surse regenerabile, garantând fiabilitatea și siguranța rețelei de energie electrică.[19]
Relațiile cu clienții
Relația firmei noastre cu furnizorul este una transparentă. Firma noastră dorește să ofere furnizorului un produs și serviciu de calitate astfel încât nevoile lui să fie satisfăcute la un nivel înalt, existând un echilibu între interesele distribuitorului și interesele furnizorului de energie.
Stilul de management/Relațiile cu angajații
Managerul gestionează relațiile cu angajații, susținând comunicarea directă și cunoscând în orice moment nivelul de realizare a sarcinilor, reușita afacerii depinzând mult și de angajamentul anagajaților.
Angajații beneficiază în permanență de suportul managerului, iar relația acestora se bazează pe profesionalism, încredere, loialitate și apreciere reciprocă.
Pentru atingerea succesului se practică stilul de management participativ – consultativ care se bazează pe implicarea angajaților în managementul firmei.
Relația cu restul firmelor din industria din care faceți parte
Relația cu firmele aferente segmentului de piață țintă, în prezent, nu sunt deloc solide, deoarece deocamdată colaborarea noastră cu restul firmelor este inexistentă nereprezentând un avantaj.
Tehnologii utilizate
Firma va achiziționa pentru deschiderea parcului de panouri fotovoltaice următoarele:
Panouri fotovoltaice
Sistemul de conversie a energiei electrice(invertoare);
Tablouri electrice de conexiune;
Rețele de cabluri electrice;
Rețeaua de împămîntare;
Structura metalica de susținere a panourilor fotovoltaice;
Punctul de conexiuni pentru racordare;
Sistemul de monitorizare și supraveghere.
Obiective privind creșterea și profitabilitatea
Atragerea și menținerea unui singur și unic furnizor local,
Amortizarea rapidă a investiției inițiale,
Creșterea profitabilității producției de energie fotovoltaică cu aproximativ 20%.
Extinderea parcului de panouri fotovoltaice.
Relațiile cu mediul natural, economic și comunitatea
Apreciem și susținem bunele valori ale comunității, astfel toate activitățile făcute de firma noastră sunt în concordanță cu bunul mers al societății, aceasta desfășurându-se într-un mediu natural, în teren deschis protejând natura și respectâm standardele impuse de legea națională și europeană.
Parcul de panouri solare aduce următoarele avantaje mediului înconjurător:
-Energia ecologică obținută prin intermediul panourilor solare are un grad de poluare zero,
Contribuie la un mediu mai sănătos panourile solare nu consumă nici un fel de combustibil iar prin folosire reduc arderea de carbuni în centralele electrice.
Pentru funcționarea spălătoriei auto avem nevoie de următoarele autorizații:
Certificat de urbanism
Aviz de amplasament furnizor de enregie
Aviz de la Inspectoratul de Stat în Construcții
Aviz Salubritate
Aviz telefonizare
Obținerea autorizației de construcție
Acord de mediu
Aviz de mediu
Aviz ISU
Aviz AAC
Aviz tehnic de racordare
Autorizația de construcție
Certificat de racordare
Obținerea licenței de exploatare comercială
Acreditare energie verde
Obiective de management/personale
Oferirea unui produs cu un grad ridicat de calitate;
Respectarea contractelor încheiate între furnizor și distribuitor;
Crearea unui mediu ambiant plăcut atât pentru angajați, cât și pentru client;
5.1.3. Produse și servicii
Panourile fotovoltaice transformă radiația solară în energie electrică cu ajutorul celulele sale fotovoltaice captează energia ca un detector de lumină și o convertesc în electricitate, printr-o peliculă argintie în 2 straturi montată în jurul unui strat semiconductor.
Pentru captarea optimă a razelor solare este indicat să alegem un panou solar cu dimesiuni potrivite zonei în care dorim să-l montăm. De asemenea, este foarte important ca panoul să fie montat cu un anumit unghi de înclinație, astfel încât radiația solară să cadă perpendicular pe suprafața acestuia în momentul când soarele se află la amiază. Atunci este captată cea mai mare cantitate de lumină din cursul unei zile. În acest fel ne asigurăm că obținem cel mai mare randament energetic.
Energia produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaie este înmagazinată conform figurii 23. prin intermediul acumulatorilor speciali pentru a putea fi utilizată. Cele mai eficiente panouri sunt cele confecționate din celule monocristaline. Acestea au cea mai mare capacitate de generare a curentului electric. Electricitatea se produce atâta timp cât fotonii vin în contact cu celulele fotovoltaice, adică atâta timp cât este soare pe cer [20].
Figură 26. Sistemul de înmagazinare e energiei
Sursa:Romstal
Panourile fotovoltaice monocristaline sunt cele mai calitative produse, tehnologia a evoluat de la 6% randament din 1950 la 20% astăzi, în funcție de mărimea panoului solar.
Vom dispunem de 2,5 hectar de teren pe care îl vom pregăti pentru amplasarea panourilor solare.
Pentru a putea demara proiectul este necesar să parcurgem urmatorii pasi:
-alegerea formei de funcționare a societății, persoana juridică a cărei activitate se desfășoară în domeniul energiei electrice reprezentativ al activității noastre este CAEN 4011 – Producția de energie electrică.
Unul din factorii de care trebuie să se țină cont la proiectarea și montajul unei instalații solare este orientarea panourilor solare.
Amplasarea optimă a panourilor este spre Sud din motive de simetrie inseamnând că la echinocțiu panoul solar vede Soarele pe toată durata zilei, sub un unghi mai bun sau mai rău, dar niciodată Soarele nu bate in spatele panoului [21].
Figură 27.Amplasare avantajoasa a panourilor solare
Sursă: http://www.instalatii-solare.eu
Suprafața totală este de 25.000 m² care va fi folosita astfelt: 24,500m² vor fi utilizati pentru amplasarea propriu zisă a panourilor iar 500 m² vor fi folosi pentru căi de .
Suprafata utilizata este de aproximativ 24,500 mp care se va scoate din circuitul agricol. (panouri fotovoltaice, invertoare, post de tansformare, punct de conexiuni, drum de acces,). Centrala fotovoltaică este constituită din urmatoarele elemente:
Cîmpul fotovoltaic va fi realizat din panouri fotovoltaice cu dimensiunile de 1.640 mm lungime x 992 mm lățime x 45 mm grosime, formate din 60 de celule fotovoltaice cu dimensiunile de 156 mm x 156 mm, dispuse în 3 rinduri de cite 10 celule.
Acesta parc are o capacitate de 1MW și este amplasat pe o suprafață de 24,5 ha numărul total de panouri fotovoltaice fiind de aproape 2.500 panouri fotovoltaice dispuse în 4 sectoare care vor fi conectate la 120 de invertoare de tip “string”.
Panourile fotovoltaice vor fi fixate pe ramele speciale ale structurii metalice de susținere prin cleme speciale și vor fi interconectate prin cablurile furnizate de producător.Cablurile de conectare ale șirurilor la invertoare vor fi prinse pe profilele suportului metalic cu coliere de plastic rezistente la UV. Se vor folosi diodele bypass aflate în cutia de joncțiuni a panoului fotovoltaic pentru protecția împotriva efectelor produse de umbririle parțiale și/sau defectarea panourilor.
Vor fi obținute licențele de producție, certificate verzi precum și statusurile necesare pentru omologarea produselor și toate avizele ( de mediu, resurse umane, pompieri, etc ) necesare.
Produsul finit este energia electrică care v-a fi trimisă către distribuitorul local S.C. E.ON ENERGIE ROMANIA S.A. acesta la rândul său v-a furniza energia electrică către populația orașului Piatra Neamț.
5.2. Analiza industriei
Industria energiei electrice și termice este ramura de bază a industriei grele, producătoare de energie electrică și termică valorificând resursele naturale (cărbuni, țițeiul, gazele naturale, lemnul, etc.). În ramura aceasta se include transportul și distribuția energiei electrice și termice [22].
Producția internă de energie primară s-a menținut constantă în ultimii ani, creșterea producției de cărbune compensând scăderea producției de țiței și gaze naturale. Pe fondul creșterii consumului de energie primară, dependența de importuri a crescut de la 22,5% în anul 2000 la 34% în anul 2005 [23].
Avantaje
Energia solara este o sursa de energie regenerabila produsa direct prin lumina si radiatia solara. Folosind intr-un mod tot mai alert acest tip de energie ajutam la incetinirea incalzirii globale, o amenintare tacita pentru supravietuirea speciei umane si nu numai. Cercetariile au dovedit ca aceste sisteme de panouri solare generează energie electrica suficienta, fara sa produca poluare.
Un alt avantaj este cost de intretinere foarte scazut, iar investitia se amortizeaza in timp, astfel incat pe mai multi ani, instalarea unui astfel de sistem este un lucru recomandat.
Dezavantaje
Investitia initiala este marele dezavantaj al tuturor sistemelor energetice alternative, si astfel si a celor bazate pe panouri fotovoltaice;
Utilizarea unor sisteme care utilizeaza energia solara nu va vor aduce dezavantaje majore însă ingurul factor negativ este acela ca soarele nu lumineaza in fiecare zi, cu aceeasi intensitate. Evident ca nu vom avea o capacitate crescuta in zilele innorate, panourile solare fotovoltaice oprind producerea energiei electrice.
5.3. Piața țintă
Descrierea pieței
Piața țintă o repreznintă distribuitorul local de pe raza orașul Piatra Neamț. În acest oraș fiind doar un singur distribuitor și anume S.C. E.ON ENERGIE ROMANIA S.A.
E.ON Energie Romania activeaza în industria energiei electrice fiind specializată în servicii de furnizare a energiei electrice.
Pe termen lung, se urmărește menținerea și fidelizarea acestui client și în același timp atragerea de noi unități interesate de energia regenerabila prin panouri fotovoltaice, acest lucru va implica și un consum mai mare de resurse umane, financiare și materiale.
Piața Certificatelor Verzi
În noiembrie 2005, OPCOM a deschis piața centralizată a Certificatelor Verzi, emise de Transelectrica pentru fiecare MWh produs de energie regenerabilă.
În România legea 220/2008 prevede un sistem de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie pentru o perioadă de 15 ani. Operatorul de transport și sistem emite lunar certificate verzi producătorilor, pentru cantitatea de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie și livrată furnizorilor și/sau consumatorilor finali. Producătorii de energie din surse regenerabile beneficiază de un număr de certificate verzi pentru energia electrică produsă și livrată.
Evoluția pieței certificatelor verzi în Romania până în anul 2012 este prezentat în figura 25.
Figură 28. Simulator parcfotovoltaic
Sursa:The_Eastern_European_Electricity_Market_Outlook
5.4. Concurența
Practic noi nu avem concurență deoarece energia produsă de noi o vindem direct statului Român. Distribuitorul loca S.C. E.ON ENERGIE ROMANIA S.A. care ar urma să fie obligat să ne preia toată cantitatea produsă de energie electrică la un preț fix.
Putem spune că concurenții indirecți sunt destul de semnificativi, fiind vorba de furnizorii de energie electrică din surse tradiționale, poluante în același timp, dar care au avantajul de a fi mai accesibile ca instalare și tehnologie.
Principalii jucători pe piața de energie electrică sunt companii de stat:
Electrica
OPCOM
Romgaz
Transgaz
Transelectrica
Nuclearelectrica
Hidroelectrica
Top 20 producători de energie regenerabilă:
Figură 29. Top producători energie regenerabilă
Sursă: Transelectrica
Bariere de intrare pe piață
Principala barieră de intare pe piață putem spune că este este lipsa reputației și poziția puternică ocupată de marii concurenți pe piața energie electrice de aceea dorim ca la început să vindem energia direct unui distribuitor local. Altă bariera se poate considera și costurile mari de înființare a unui astfel de parc.
5.5. Planul de marketing și strategia de vânzări
Obictive generale:
Obiectiv general îl constituie producerea de energie electrică din surse regenerabile cu ajutorul panourilor fotovoltaice și distribuirea ei la un singur furnizor local.
Amortizarea investitiei în cel mult 1-2 ani de la înfiintare parcului fotovoltaic;
Creșterea profitabilitatii producerii de energie fotovoltaica cu până la +20%;
Analiza SWOT
Tabel 5 Analiza SWOT
Întreaga activitate și întreg personalul vor fi analizate în direția satisfacerii cererii clientului intermediari și finali.
Planul de marketing este un instrument de baza în coordonarea activității de distribuție și pe baza acestuia se vor lua decizii care influentează direcția în care se indreaptă piața de desfacere a firmei, pentru a-și atinge obiectivele propuse.
În acest sens există o structură bine definită a acțiunilor care fac obiectul programului de promovare, precum și o repartizare orientată spre eficiență a resurselor umane, materiale și financiare.
Planul operațional al activităților pentru înființarea parcului exprimat în săptămâni
Tabel 6. Plan operațional al activităților pentru înființarea parcului
Strategia de produs
Se va baza pe efectuarea corectă a tuturor operațiunilor necesare producerii de curent electric. Normele utilizate vor fi preluate din nomenclatoarele europene și se va acționa numai la indicația specialistului în domeniu care va fi angajat în cadrul firmei.
Utilizarea corectă a echipamentelor și execuția riguroasă a întregului proces de productivitate va garanta calitatea superioară și cantitativă a energiei electrice.
Strategia de vânzare
Compania noastră va alege o strategie ofensivă prin care să fructifice atât atuurile intreprinderii cât și oportunitățile oferite de mediul extern.
Strategia de vânzări este conceputa pentru a pune bazele unui portofoliu de client la intrarea firmei pe piață și pentru a ne face cunoscuți pe viitor.
5.6. Funcționarea firmei
Amplasamentul firmei:
Suprafața terenului care este localizat în Piatra Neamț este de 25.000m2.
Spațiul este ocupat de:
Teren: 24.500 m2.
Căi de acces: 500 m2.
Utilități / întreținere
Cheltuielile lunare sunt:
Apă,
Salarii angajați,
Mentenanța.
Pentru început dorim să îngrădim terenul, să achiziționăm sistemele și panourile fotovoltaice, să le instalăm și să angajăm fortă de muncă pentru efectuarea operațiunilor de demarare al proiectului și de întreținere.
Panourile fotovoltaice precum și sistemele vor fi instalate de o firmă specializată care se ocupa cu montarea acestora. Estimăm că vom avea nevoie de aproximativ 800.000 euro pentru realizarea parcului fotovoltaic.
Având în vedere faptul că terenul are o suprafața de 25.000 m² care există deja în proprietate, ca urmare a unei moșteniri, suma de bani necesara înițierii afacerii va fi considerabil mai mică. Astfel în primul an al afacerii necesită o investiție mai mare în valoare de aproximativ 800.000 euro, suma care acoperă costurile cu angajarea,îngrădirea terenului, achiziția panourilor, a sistemelor de prindere și alte mici achiziționări.
Controlul și evidența vânzărilor le va face contabilul care, de asemenea, va avea responsabilitatea de a asigura comenzile către furnizorul cu care colaborăm. De asemenea, sistemul financiar va fi unul simplist pentru o gestionare cât mai bună a resurselor financiare.
Managerul va căuta în continuu soluții de optimizare, se va ocupa de motivarea personalului și de implicarea acestuia în tot ceea ce ține de cercetare dezvoltare, de îmbunătățire sau simplificare a procesului.
5.7. Management și organizare
5.7.1. Organigrama societății
Figură 30. Organigrama societății
Stilul de management constă în modul de utilizare a cunoștiintelor, calitatilor și aptitudinilor în relațiile cu subordonații și derularea efectivă a acestor procese de muncă.
Firma practică stilul de management participativ – consultativ, care se referă la managerii care au tendința de a discuta cu subordonații problemele survenite în desfășurarea activităților economice în unitate.
Acest stil de management ne permite să avem o relație mult mai apropiată cu angajații, ceea ce ii motivează și îi determină să își păstreze cât mai mult timp postul pe care au fost angajați. De asemenea, comunicarea între angajați și angajați – manageri se realizează mult mai ușor ceea ce face ca munca să se desfășoare în condiții bune.
Managerii trebuie să creeze armonie între angajați și să îi determine să comunice eficient. Indiferent de calificarea pe care o au angajații, toți vor fi tratați în mod egal, fără a apela la „favoritisme”.
Ca principale atribuții, managerul reprezintă societatea față de autoritățiile de stat, terți și în justitie,contabila efectuează toate actele de administrare și gestionare a societăîii, având toate competentele necesare pentru a acționa în numele societății, pentru a autoriza actele și operațiunile de gestiune și orice acte de dispozitie.
5.7.2. Forța de muncă:
Numărul total de angajați este de 7 persoane din care:
1 contabil,
1 inginer electrotehnic,
2 electriceni,
1 instalator,
2 supervizori
Personalul responsabil de desfasurarea activitatilor va intruni urmatoarele cerinte ale posturilor aferente:
Inginer Electrotehnic
Tabel 7. Post inginer electrotehnic
Electrician
Tabel 8. Post electrician
Instalator
Tabel 9.Post instalator
Supervizor
Tabel 10. Post supervizor
Angajații firmei vor lucra doar într-un singur schimb a câte opt ore, chiar și mai multe în zilele în care va fi cazul, programul începând la ora 7:00 și încheindu-se la ora 15:00.
5.7.3. Protecția impotriva riscurilor
Se va incheia o asigurare de raspundere civila legala a societatii fata de proprii angajati, pe o perioada de 12 luni, avand in vedere obiectul de activitate al fermei si responsabilitatilefiecarui angajat. Agentia se protejeaza astfel de eventualele prejudiciile cauzate in perioada devalabilitate a politei, prin vatamari corporale accidentale si pagube la bunuri aparute in timpuldesfasurarii activitatii in decursul programului de lucru in serviciul SolarisComIn SRL – caurmare a unor acte sau fapte savarsite din culpa angajatului, prin care devine raspunzator in baza contractului de muncă.
Evaluarea riscurilor
Tabel 11. Evaluare riscuri
5.8. Dezvoltarea pe termen lung
5.8.1. Ieșirea din afacere
Ca orice întreprinzător ne dorim ca afacerea să fie una de success, însă trebuie să fim pregătiți în cazul în care vom eșua. În acest caz, vom încerca să ne reorientăm afacerea. Astfel, se vor asigura fonduri necesare pentru pregătirea unei noi strategii de lucru. În cazul în care nu se mai găsește nicio altă alternativă, banii obținuți vor fi utilizați pentru plata datoriei eventual pentru deschiderea altei afaceri
5.8.2. Dezvoltarea pe termen lung
Pe termen lung intenționăm să ne extindem cu parcul de panouri fotovoltaice, în altă zonă sau chiar langă terenul pe care deja îl detinem. De asemenea, dorim să rămânem fideli și să colaborăm doar cu un singur furnizor de energie electrică.
Pentru următorii 5 ani ne dorim să ne extindem parcul de panouri fotovoltaice tot în acelaș punct de lucru, angajând mai mult personal, contabilul iar manageriul fiind acelaș.
În următorii 10 ani, urmărim să deschidem încă un punct de lucru în altă localitate și să colaborăm cu încă un furnizor din localitatea respectivă.
Strategii utilizate în afacere
Pe viitor ne propunem să abordăm strategia de creștere, care rezidă în principal în creșterea cifrei de afaceri realizată de firmă. Ne axăm pe strategia concentrării care presupune extinderea în același domeniu de afaceri prin: creșterea cotei de piață deținută, dezvoltarea și diversificarea produsului sau serviciului.
Proiecții financiare
Pentru realizarea planului financiar se presupune că unele date vor înregistra valori pe parcursul celor 5 ani previzionați astfel:
impozitul pe profit va fi de 16%
amortizarea echipamentelor se va face pe o perioada de aproximativ 3-4 ani
am considerat un program de la 7:00 – 15:00 = 8 ore /zi
7 posturi de lucru (1 contabil, 1 inginer electrotehnic, 2 electrician,1 instalator, 2 supervizori)
Înfiintarea unui asemenea parc cu panouri solare fotovoltaice, poate costă între 600.000 de euro și 800.000 de euro dacă deși deja terenul agricol costul variază în funcție de dimensiunea parcului , incluzând aici achiziționarea panourilor fotovoltaice, sistemelor cât și montarea lor si punerea în funcțiune.După începere producerii curentului electric se pot obține, anual, aproximativ 1132MWh conform simulatorului [24], vândute pe piața UE, care aduc circa 45.280 de euro/an din vânzarea energiei electrice și 181.120 euro/an din vânzarea certificatelor verzi. Taotalul intrărilor poate ajunge la un total de aproximativ 226.400 Euro/an conform simulatorului.[24]
Potrivit specialiștilor, investitia se amortizează după 3-4 ani ani de la montarea panourilor și începerea efectivă a producerii energiei solare, care iși poate dovedi rentabilitatea până la peste 25 de ani de la înființare.
Surse de finanțare
Sursa de finanțare provine din fondurile nerambursabile sau granturile cum li se mai spun care sunt acele fonduri provenite de la o sursă externă și pe care nu ești nevoit să le mai înapoiem.
Fondurile provin de la Uniunea Europeană în urma implementării unui proiect;
Suma primită de la Uniunea Eropeană pentru înființarea parcului de panouri fotovoltaice este de aproximativ 800.000Euro.
6. Concluzie
Obiectivului propus a arătat ca majoritatea dintre cei chestionați își doresc să trăiască într-o tără mai ecologică cu un gradmai scăzut de poluare.
Sursele regenerabile de energie, reprezintă o soluție viabilă pentru protecția mediului înconjurător, pentru siguranța în alimentarea cu energie, fiind undeziderat al strategiilor de dezvoltare durabilă
Această afacerea producătoare de energiei electrică este considerată o oportunitate pe piața locală, prin caracterul specializat fiind producător de energie electrică din surse regenerabile.
În concluzie există oportunitatea și necesitatea deschideri unui parc de panouri fotovoltaice producător de energie electrică pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon acest lucru fiind susținut și încurajat de Uniunea Europeană.
7. Bibliografie
[1] T. Kuhlman și J. Farrington, „What is sustainability?”, Sustainability, vol. 2, nr. 11, pp. 3436-3448, 2010.
[2] ALC ELECTRICAL TESTING, „Panouri fotovoltaice”, ALC ELECTRICAL TESTING.
[3] B. Burduhos, „Optimizarea Mecanismelor de Orientare de Tip Pseudo-ecuatorial Utilizate pentru Creșterea Eficienței Conversiei Panourilor Fotovoltaice Individuale, Ed”, Universității Transilvania, Brașov, 2009.
[4] wikipedia, „Energie solară fotovoltaică”, Wikipedia. 11/02/2018.
[5] I.-V. Banu și M. Istrate, „Modeling and simulation of photovoltaic arrays”, Buletinul AGIR, vol. 3, pp. 161–166, 2012.
[6] M. Bejan și T. Rusu, „Exploatarea resurselor naturale și conceptul de dezvoltare durabilă”, Buletinul AGIR, vol. 1, pp. 20–24, 2007.
[7] A. Wijkman, J. Rockstrom, C. Georgescu, și V. A. Arghir, Falimentarea naturii: negarea limitelor planetei. Compania, 2013.
[8] G. L. Baldo, M. Marino, M. Montani, și S.-O. Ryding, „The carbon footprint measurement toolkit for the EU Ecolabel”, The International Journal of Life Cycle Assessment, vol. 14, nr. 7, pp. 591–596, 2009.
[9] C. P. Castillo, F. B. e Silva, și C. Lavalle, „An assessment of the regional potential for solar power generation in EU-28”, Energy policy, vol. 88, pp. 86–99, 2016.
[10] P. României, Lege nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Monitorul Oficial al României, Partea I.
[11] F. Bran, V. Rojanschi, și G. Diaconu, Politici ecologice. 1997.
[12] productie-eoliene.ro, „Panouri fotovoltaice”, productie-eoliene.ro. .
[13] M. Balan, Energii regenerabile. UT PRES, 2007.
[14] „How much electricity does a solar panel produce?” [Online]. Valabil la: https://solarpowerrocks.com/solar-basics/how-much-electricity-does-a-solar-panel-produce/. [Data accesării: 27-iun-2018].
[15] Top Panouri Solare, „Ce sunt panourile solare?”, Top Panouri Solare.
[16] V. Badescu și C. Popa, „Criteriu climatic de stabilire a regiunilor omogene din punct de vedere meteorologic si a anului tipic de determinare a disponibilului de radiatie solara”, Hidrotehnica, vol. 31, nr. 9, pp. 265–268, 1986.
[17] „Panouri fotovoltaice – energie-verde.ro”. [Online]. Valabil la: http://energie-verde.ro/produse/panouri-fotovoltaice-2/. [Data accesării: 27-iun-2018].
[18] I. Gita, „UE vrea energie regenerabilă și eficiență energetică | Contributors”. [Online]. Valabil la: http://www.contributors.ro/global-europa/ue-vrea-energie-regenerabila-%C8%99i-eficien%C8%9Ba-energetica/. [Data accesării: 27-iun-2018].
[19] energystreet, „Certificate Verzi si Vânzarea Energiei”.
[20] Romstal, „Tipuri de panouri solare. Avantajele si dezavantajele acestora”, Romstal universul instalațiilor, 17-feb-2017. .
[21] „Orientarea panourilor solare – Instalatii Solare”. [Online]. Valabil la: http://www.instalatii-solare.eu/index.php/orientarea-panourilor-solare/. [Data accesării: 27-iun-2018].
[22] wikipedia, „Industria energiei electrice și termice”. 08,03,2018, 03-aug-2018.
[23] wikipedia, „Industria energetică în România”, Wikipedia. 09.03.2018, 03-sep-2018.
[24] „Parc fotovoltaic – Simulator parc solar | Energy Street”. [Online]. Valabil la: http://energystreet.ro/fotovoltaice/simuleaza-propriul-tau-parc-fotovoltaic/. [Data accesării: 27-iun-2018].
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN DOMENIUL MECANIC [308793] (ID: 308793)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.