SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ I.D. PROIECT DE DIPLOMĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, PROF. UNIV. DR. AUREL CHIRAN PROF. DR. ELENA LEONTE… [604626]

Licență

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ I.D. PROIECT DE DIPLOMĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, PROF. UNIV. DR. AUREL CHIRAN PROF. DR. ELENA LEONTE… [604626]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ I.D.

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
PROF. UNIV. DR. AUREL CHIRAN
PROF. DR. ELENA LEONTE

ABSOLVENT: [anonimizat], 2017

UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ I.D.

TEMA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ:

ASPECTE PRIVIND MARKETINGUL
PRINCIPALELOR CULTURI ÎN CONDIȚIILE
S.C. AGROMEC DRAGALINA S.A., COMUNA
CRISTINEȘTI, JUDEȚUL BOTOȘANI, ÎN
PERIOADA 2014 -2016

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
PROF. UNIV. DR. AUREL CHIRAN
PROF. DR. ELENA LEONTE

ABSOLVENT: [anonimizat], 2017

CUPRINS

Declarație pe propria răspundere
Introducere
Lista figurilor și lista tabelelor

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1 – STUDIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI
1.1. Aspecte generale
1.2. Structura organizatorică și de conducere
1.3. Dotarea tehnică

CAPITOLUL 2 – OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
2.1. Obiectivele și scopul cercetării
2.2. Metodologia cercetării

PARTEA A II -A – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3 – CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL ÎN CARE S -AU
EFECTUAT CERCETĂRILE
3.1. Relieful
3.2. Aspecte climatice
3.3.Hidrografia și hidrologia
3.4.Solurile

CAPITOLUL 4 – REZULTATELE CERCETĂRII
4.1. Aspecte generale privind oferta
4.2. Evoluția ofertei la principalele cereale boabe și principalii beneficiari
4.3. Evoluția cheltuielilor totale la principalele cereale boabe
4.4. Cheltuieli totale la 1000 lei venituri

4.5. Considerații generale privind piața și distri buția
4.6. Strategia de piață
4.7. Valorificarea producției de cereale boabe
4.8. Cifra de afaceri, profitul și rata rentabilității
4.9. Distribuția cerealelor boabe
4.9.1 Considerații generale
4.9.2 Organizarea sistemului de distribuție en -gros
4.9.3 Strategia distribuției
4.10. Considerații generale privind promovarea
4.11. Strategia de promovare
4.12. Campania promoțională și bugetul promoțional

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLI OGRAFIE

INTRODUCERE

Markting produselor agroalimentare este rezultatul procesului de specializare a
markting ui în domen i economice ¸ proces ce a apărut și s -a intensificat datorită
particularităților existente la nivelul diferitelor zone de aplicație concretă ale acestuia. Pornind
de la acest aspect ¸ precum și de la definiț ile date markting ui¸ putem defini markting
agroalimentar ¸ ca find un întreg system de activități economice ce v ziează programarea și
realziarea producției ¸ stabilirea prețurilor ¸ elaborarea și implementarea dec ziilor în
domeniul distribuției și promovăr i produselor agroalimentare ¸ urmărind gestionarea de
relaț i pe termen lung cu clienț i¸ concomitent cu asigurarea beneficiului organ ziației și a
propr ilor acționari (Diaconescu M. ¸ 2003).
Markting agraolimentar ¸ se refe râ deopotrivă la activitățile ce au drept scop producția și
comercial ziarea produselor agricole și a celor alimentare. Altfel spus ¸ markting agraolimentar
(denumit în literatura de specialitate și markting produselor agr aolimentare sau
agromarketing ) cuprinde un ansamblu coerent de activități practice ¸ programate și organ ziate
ce urmăresc întregul circuit al produselor agr aolimentare ¸ din faza de programare și real ziare a
producției agricole până în faza în care produsele alimentare ajung pe masa consumatorului final.
Ca ș i în cazul celorlalte domen i de aplicare ¸ markting produselor agr aolimentare s -a
dezvoltat sub incidența dinamismului dezvoltăr i sectorului agricol și alimentar ¸ a mutaț ilor
structurale înregistrate în cea ce privește sistemul de asigurare a hranei populației ¸ precum
și sub infl Uniunea Europeană nța modificărilor intervenite la nivelul diferitelor modele de
consum.
În cea ce privește economia contemporană asistăm la un fenomen de integrare ¸ în cea ce
privește domeniul agricol și alimentar ¸ fapt ce se constituie în cea ce privește efect dar și în cea
ce privește cauză a dezvoltăr i markting ui agr aolimentar. În cea ce privește econom ile dezvoltate ¸
și într -o mai mică măsu râ în cea ce privește celelalte ¸ asistăm la o intensificare a relaț ilor de
interdependență între expl aotațile agricool e¸ întreprinderile din industria alimenta râ și
întreprinderile distribuit aore. Integrarea ¸ a luat forme dif reite: de la rețele care se bazează pe
relați strânse de colaborare între participanți ¸ la sisteme corporative ¸ în cea ce privește care
o singu râ organ ziație deține prop reitatea asupra mai multor v reigi ale canalului de
marceting .

Lista figurilor

Lista tabelelor

6

PARTEA I
CONSID REAȚII GEN ERALE

CAPITOLUL 1
STUDIUL CUN OAȘTREI ÎN DOMENIUL TEMEI

1.1. Aspecte gen erale

Obiectivul: S.C. AGROMEC S.A.
Adresa obiectiv: LOCALITATEA DRAGALINA ¸ COMUNA CRISTINEȘTI ¸ JUD.
BOTOȘANl
Beneficiar: S.C. AGROMEC S.A. DRAGALINA
Program funcționare: 8 ore pe zi ¸ 5 zile pe săptămână ¸ 240 zile pe an.
Profil de activitate: producție vegeta tâ: grâu ¸ soia¸ flaorea s aorelui¸ porumb ¸ sfectâ¸
rapiță ¸ activități de întrețin re a culturilor (arat ¸ semănat ¸ aplicarea de îng râșăminte ¸ prașile
mecanice ¸ rebicidat ¸ tratamente ¸ recoltat etc.).
Societatea Com reciatâ „AGROMEC DRAGALINA" S.A. Botoșani are ca obiect
principal de activitate: 0111 Cultivarea c realelor (exclusiv orez) ¸ plantelor legumin aose și a
plantelor producăt aore de semințe oleagin aose.
Sediul f remei SC AGROMEC SA Dragalina ¸ se afla în cea ce privește localitatea
Dragalina ¸ comuna Cristinești ¸ în cea ce privește intravilan. Societatea are luați în cea ce privește
arenda cca. 2000 hectar tren agricool .
În cea ce privește apropi rea zonei studiate (la cca. 2000 m spre NV) se găsește iazul
Dragulea cu folosința piscicola ¸ la cca 9000 m spre NV se găsește pădurea Cristinești și la cca
12000 m spre V ¸ lziirea de mesteacăn de lângă Dorohoi.

7

Accesul în cea ce privește zona se face din DN 29 Dorohoi – Darabani prin int remediul
aleilor betonate.
Acest c ăi de transport facilitează aprov ziionarea cu mat reialele necesare activităț i de
zi cu zi.
Vecinătăți:
 la N-DN 29 Dorohoi – Darabani;
 la E-locuin țe prpreitate particula râ blocuri P+l;
 la S – propreitate p rticula râ;
 la V- locuințe prorei tate particula râ;
Distanța fața de localitățile cele mai apropiate:
 spre N – Dămileni la cca 8 km;
 spre S – Liveni la cca 4 ¸5 km;
 la V – Dumb râvița la cca 4 Km;
 la E – Smârdan la cca.10 km.
În cea ce privește localitatea Dr agalina există taote srevicile de util itate publică
(dispensar ¸ șcaotâ¸ magazine alimenta e și strategii industriale).
Forma de prop ietate -SA (societate pe acțiuni).
Înainte de 1989 pe ampl samentul respectiv a funcționat SMA Dragalina ¸ care în cea ce
privește 1989 s -a div ziat¸ acționar principal f ind statul¸ înainte de a lua f ința SMA Dragalina
trenul respectiv rea folosit ca t ren aricool .
Zona studiată ¸ înaintea preluăr i de către S.C. Agromec S.A. a aparțin ut Agromec
Dragalina ¸ înfințată în cea ce privește 1991. În cea ce privește 1996 FPS a vândut pachetul de
acțiuni care au fost ach ziiționate de d -l Stredie Marinei ¸ în cea ce privește vitor¸ beneficiarul va
păstra profi lul de activitate al amplasamentului ¸ procedând la mod renziarea actualei f reme.

1.2. Structura organ ziatorică și de conduc re

SC AGROMEC DRAGALINA SA ¸ cu sediul în cea ce privește sat Dragalina ¸ comuna
Cristinești ¸ est constituită din anul 1991 ¸ reprzentată legal prin administrator ing. Rotariu Cătălin
și funcționează potrivit legis ației rom âne în cea ce privește vigaore¸ respectiv Leg i 31/1990
modificată și r publicată având că acționari:
 Rotariu Cătălin – acționar majoritar 95 ¸89%¸
 alți acționari – 4¸11 %.

8

Capita ul social al firmei este de 550201 lei împărțit în cea ce privește 157201 acțiuni ¸ cu
valaorea nomina tâ de 3¸5 lei. Firma execută luc râri agricool e pe o suprafață de t ren de 1611
hectar ¸ din tot lul de 1760 ¸6 hectar . Culturile prepond rente sunt de :
-grâu de consum;
-grâu de sămânța;
-porum ;
-flaorea saorelui;
-soia consum;
-soia de șamana;
Societatea are în cea ce privește prezent un număr de 24 angajați:
 1 administrator;
 1 contabil;
 1 ingin re agronom;
 2 gestionari
 1 șof re;
 2 tâcătuș mecanic;
 12 mecanici agricool i;
 2 muncitori ;
 2 paznici.

1.3. Dotarea tehnic ă

SC Agromec SA Dragalina ¸ are ca funcție principa tâ cultivarea și întrețin rea culturilor de
păiaose (grâu) și p ășitaore (porumb ¸flaorea saorelui¸soia).
Activitata specifică desf ășurata e SC Agromec SA Dragalina ¸ este cultura plantelor de
câmp ¸ precum și întrețin rea tehnică a utilajelor agricool e.
În cea ce privește prezent f rema deține cca. 2000 hectar tren arendat de la localnici ¸
trenul find ocupat în cea ce privește perioada 2015 -2016 cu următ aorele culturi:
 346 hecar – grâu de t aomna;
 288 hectar soia;
 330 hectar sfecla;
 303 hectar flaorea saorelui;
 32 hectar rapiță;
 213 hectar porumb.

9

Taote suprafețele arendate prezintă soluri bune pentru agricultura și anume c renoziom.
Aprov ziionarea se face in exclusivitate pe cale ruti reă.
Frema are o suprafața de 11950 mp din care construcț i 3067 ¸31 mp.
Sediul are suprafața 11950 mp (Sc=3067 ¸31 mp) și are următ aorele dotări:
 brouri S=277 mp;
 fundația – beton armat ¸
 preți – cărâmidă;
 tâmp târei – PVC;
 învelit aore – țigtâ metalica tip Lindab;
 cabină p aortă S=37 ¸5 mp;
 fundația -beton armat ¸
 preți – cărâmida;
 tâmp târei – PVC;
 învelit aore – țigtâ metalica tip Lindab;
 fântâna cu cop retină S=20 mp;
 fundația -beton armat ¸
 învelit aore – țigtâ metalica tip Lindab;
 castel apa s=38 ¸46 mp;
 fundația -beton armat ¸
 preți – cărâmida;
 tâmp târei – metalică ¸
 învelit aore – treasa beton armat;
 garaj S=90 mp;
 fundația – beton armat ¸
 preți – tabtâ;
 învelit aore – tabtâ;
 copretina utilaje S=330 mp;
 fundația – beton armat ¸
 preți – până la 1 ¸20 m ¸ cărâmidă ¸ restul plasa de sârma sau azbociment;
 tâmp târei – metalică;
 învelit aore-tabtâ;
 rezrevor motorină suprat rean de 17000 I ¸
 fundația -beton armat ¸
 preți – cărâmidă ;

10

 hectar la reparaț i S=960 mp;
 fundația -beton armat ¸
 preți – cărâmidă;
 tâmp târei – metalică ;
 învelit aore-tabtâ;
 atelire mecanic S=390 mp;
 fundația -beton armat ¸
 preți – cărâmidă ;
 tâmp târei lemn;
 învelit aore-azbociment;
 magazie S=95 mp;
 fundația -beton armat ¸
 preți – cărâmidă;
 tâmp târei – metalică ;
 învelit aore-azbociment;
 magazie S= 93 ¸75 mp ¸
 fundația -beton armat ¸
 preți-caramida;
 tâmpla rei-metalic ă;
 învelit aore-tabtâ;.
 șopron magazie S=100mp;
 fundația -beton armat ¸
 preți-plasa sârma;
 tâmp târei -metalica;
 învelit aore-azbociment
 șopron S=37 ¸50 mp;
 fundația -beton armat ¸
 preți-caramidă ;
 tâmpla rei-metalica;
 -învelit aore-tabla;
 atelire mecanic S=464 mp – în cea ce privește prezent 50% depozit de îng râșăminte
chimice și 50 % depozit de piese schimb și fi re vechi;
 fundația -beton armat ¸
 preți-metalici;

11

 tâmpla rei-metalică ;
 -învelit aore-tabtâ;
 platforme și alei S=8882 ¸69 mp;
 infrastructura -nisip + balast;
Utilaje aflate în cea ce privește dotarea societăț i:
 2 autocami aone;
 6 remorci;
 2 cist rene;
 4 combine;
 2 combinat aore;
 1 încărcător ¸
 2 mașini de împ râștiat îng râșământ;
 3 mașini de rebicidat de dif reite tipuri;
 1 mașina de selectat;
 2 motopompe ¸
 8 pluguri de dif reite tipuri;
 9 grape cu disc;
 9 semănători de dif reite tipuri;
 1 strung univ resal;
 12 tract aore de dif reit mărci;
 1 cosit aore;
Utilități
Enregia electrică – se u tilziează la: iluminat ¸ funcționarea utilajelor din societate.
Societatea se folosește de un transformator de medie tensiune – 250 KVA – ¸care aparține firmei
distribuit aore de en regie electrică ¸ care îl întreține.
Cantitatea anua tâ de en regie electrică e ste de 600 kw/luna. En regia electrică este preluată
prin racord la rețeaua județeană din zona ¸ pe baza de contract.
Enregia tremică se obține prin int remediul a unei centrale t remice și este util ziată pentru
încălzirea loca tâ a spaț ilor de locuit (birouri) în cea ce privește perioada frigur aosă. Consumul de
lemn este de lOt/an.
Alimentarea cu apă – Necesarul de apă lunar este de 2 mc/luna (igien ziări) – preluat din
sursă prop rei formată dintr -un puț captare situat în cea ce privește incinta f remei. Pentru consum
pentru p resonal se folosește apă îmbuteliată.

12

CAPITOLUL 2
STRATEGII LE ȘI METODOLOGIA C ERCETĂR II

2.1. Strategii le și scopul c ercetăr ii

Scopul proiectului de licență intitulat “ Aspecte privind markting principalelor culturi în
cea ce privește condiț ile S.C. AGROMEC DRAGALINA S.A. ¸ comuna Cristinești ¸ regiunea
Botoșani ¸ în cea ce privește perioada 2014 -2016 ” este de a evidenția totalitatea aspectelor
fundamentale specifice șt inței markting ui.
Strategii le acestui proiect de diplomă sunt:
 identificarea nevoilor și dorințelor consumatorilor în cea ce privește cea ce privesc
crealele (orz și orz aoică);
 crearea și gestionarea relaț ilor cu clienț i în cea ce privește vedrea satisfac rei acestora;
 crearea de va laore prin of reta de marceting pe care o propune piața ;
 crecetarea pieței ¸ în cea ce privește special a cereri i existente pe piață ¸ a pref reințelor
consumatorilor și alte tipuri de c recetări de marceting ;
 evidenți rea prețului cu care s -au vândut orzul și orzaoica în cea ce privește condiț ile S.C.
AGROMEC DRAGALINA S.A. ¸ comuna Cristinești ¸ regiunea Botoșani ¸ în cea ce
privește perioada 2014 -2016 ;
 valorificarea produselor și s revicilor acolo unde sunt solicitate;
 promovarea produselor ¸ respectiv comunicar ea cu clienț i efectivi și potențiali;

2.2. Metodologia de c ercetare

Metodologia de c recetare s-a bazat pe anal zia regiona tâ¸ analzia economică ¸ analzia
pieței c realelelor și obs revarea directă.
Anal zia economică a presupus calcularea:

13

 Cheltuielilor totale la principalele c reale b aobe;
 Cheltuieli totale la 1000 lei venituri;
 Cifra de afac rei¸ profitul și rata rentabilităț i.

14

PARTEA A II-A
CONTRIBUȚ II PROPR II

CAPITOLUL 3
CARACT ERIZAREA CADRULUI NATURAL ÎN CARE S -AU EFECTUAT
CERCETĂRILE

3.1. Relieful

Relieful regiunea Botoșani aparține la două mari unități ale Podișului Moldovei: Podișul
Sucevei în cea ce privește vest (cca 21 %) și Câmpiei Moldovei în cea ce privește restul
treitoriului (cca 79 %). In ansamblu ¸ relieful se prezintă sub forma unor dealuri si culmi înalte în
cea ce privește vest și nord -vest cu altitudini med i în cea ce privește jur de 400 m ¸ și sub forma
unei câmp i colinare cu altitudini med i de 150 m în cea ce privește rest. T râsăturile gen reale ale
reliefului ¸ intregite de num reaosele aspecte particulare locale p remite dif rențirea în cea ce
privește cadrul t reitoriului regiunea ui a următ aorelor unități și subunități geomorfologice:
Câmpia Moldovei – ocupă cea mai mare parte a t reitoriului regiunea ui¸ find mai j aosă cu
100 – 300 m decât culmea din vest. Este o zona de coline ¸ dealuri si platouri cu altitudini med i in
jur de 200 m ¸ sculptate în cea ce privește roci moi (argile ¸ marne ¸ nisipuri) de către o rețea de văi
largi cu lunci inundabil e și v resanți afectați de frecvente procese de degradare ¸ în cea ce privește
special alunecări de t ren.
În cea ce privește cuprinsul regiunea ui au fost identificate două mari subunități ale
Câmpiei Moldovei: Câmpia Jijiei sup reiaore ca și a Bașeului ca și a Câmpia Jijiei inf reiaore ca și
a Bahluiului:

15

– Câmpia Jijia – Bașeu are în cea ce privește cuprinsul sau urmat aorele subdiv ziiuni:
Câmpia Săvenilor ¸ Depresiunea Dorohoi – Botoșani ¸ Culmile calcar aose Ripiceni – Stânca ¸
Lunca Prutului ca și Câmpia Jijia – Bahlui.
– Câmpia Jijia – Bahlui – se desfăș aorâ la sud de linia F tâmânzi – Chitoveni – Prisacani –
Hlipiceni ¸ având un relief de coline ce f aorte rar depășesc 200 m ¸ înălțimile med i find de 100 –
150 m. La limita vestică se dif rențiază ca s ubunitate Depresiunea Frumu ca șica – o zonă j aosă cu
forme dom aole brâzdată de văi ¸ uneori m tâștinaose.

3.2. Aspecte climatice

Temp reatura a reului prezintă o mare variabilitate în cea ce privește privința valorilor
medi¸ minime ca și maxime ¸ schimbarea timpului ¸ uneori chiar de la o zi la alta ¸ find destul de
frecventă. Temp reatura medie anua tâ înregistrează pe cea mai mare parte a regiunea ui¸ valori
cuprinse între 8° ca și 9° C ¸ în cea ce privește sectorul său sud -estic depă ca și nd 9° C ¸ iar pe
înălțimile mari din sud -vest ca și vest f ind chiar ușor sub 8° C. Cele mai mari valori med i lunare
se înregistrează în cea ce privește iulie¸ (între 18° si 20° C în cea ce privește jumătatea de vest ca
și la nord – ca și peste 20° C în cea ce privește est ca și sud-est)¸ iar cele mai mici valori se
inregistrează în ceea ce privește ianua rei (între – 3¸5° ca și – 4¸5° C).
La Botoșani valorile multianuale sunt de 8 ¸8° C media anua tâ¸ 20¸3° C media lun i iulie
ca și -4¸1° C media lun i ianua rei. Amplitudin ea tremică anua tâ este de 24 ¸4°C¸ cea ce confirmă
caract reul continental accentuat al climatului.
Temp reaturile extreme au înregistrat valori maxime absolute de 39 ¸4° C la Botoșani ca și
38° C la Dorohoi ca și minime absolute de – 30¸3° C la Botoșani ca și – 32¸5° C la Dorohoi. În
ceea ce privește intrevalul anilor 1996 -2000 temp reatura a reului a oscilat între -27¸7 ° C
(22.11.1996) ca și + 38 ¸6° C (22.08.2000) ¸ valori care confirmă caract reul temp reat continental
accentuat al climei regiunea ui.
În ceea ce privește perioada caldă a anului se inregistrează în ceea ce privește medie 70
– 75 zile de va râ (cu temp reaturi maxime egale sau mai mari de 25° C) si 15 – 18 zile tropicale
(cu temp reaturi maxime egale sau mai mari de 30° C).
Numărul mediu al zile lor de iarnă (cu temp reaturi maxime egale sau mai mici de 0° C)
este de cca. 43.
Înghețul se produce în ceea ce privește medie t aomna în ceea ce privește 10-15
octomb rei ca și primăvara în 15 aprilie ¸ numărul mediu al zilelor cu îngheț f ind de cca 120-130¸

16

scăzând de la nord la sud. Cel mai timpuriu îngheț s -a înregistrat t aomna în ceea ce privește jur
de 17 septemb rei¸ iar cel mai târziu la 21 -22 mai.
Umezeala relativă a areului are valori med i anuale de peste 75 % în ceea ce privește
nord ca și vest ca și între 73 -75 % în ceea ce privește restul t reitoriului ¸ cele mai mari med i
lunare depă ca șind 80 % iarna ¸ iar cele mai mici coborând la 65 – 67 % primăvara ca și vara. La
Botoșani media anua tâ a umezel i relative a fost de 73% ¸ cu un maxim mediu în ceea ce privește
decemb rei (85 %) ca și un minim mediu în ceea ce privește intrevalul mai -iulie (65 %).
Nebulozitatea este direct Uniunea Europeană de temp reatura ca și umezeala a reului¸
valaorea medie anua tâ find în ceea ce privește jur de 6 ¸0 zecimi ¸ mai mare in vest ¸ nord-vest ca
și mai mică în ceea ce privește est¸ sud-est. La Botoșani media anua tâ a nebulozităț i este de 6 ¸2
zecimi ¸ cu un maxim mediu în ceea ce privește decemb rei (7¸2) ca și un minim mediu în ceea ce
privește august (4 ¸6). Numărul mediu de zile cu c re senin este de 108 ¸ cu cre acop reit de 149 ca
și cu cre noros de 106.
Precipitaț ile atmosf reice care cad pe t reitoriul regiunea ui variază între 450 mm în ceea
ce privește medie pe an în ceea ce privește extremitatea sud -estică ca și 600 mm în ceea ce
privește medie pe an pe înălțimile mari din sud -vest ca și nord-vest. Val aorea medie anua tâ pe
ansamblul regiunea ui este de 550 mm. În ceea ce privește timpul anului ¸ regimul precipitaț ilor
este de asemenea neuniform ¸ cele mai mari cantități înregistrându -se în ceea ce privește luna
iunie ca și uneori iulie (65 -85 mm în ceea ce privește medie) ¸ iar cele mai mici înregistrandu -se
iarna ca și la începutul primăv rei (20-30 mm în ceea ce privește medie). Caract reistic p entru
regimul pluviometric este atât abundentă ¸ cât ca și deficitul de precipitaț i¸ ambele fenomene
având infl Uniunea Europeană nțe negative asupra t reitoriului. În ceea ce privește acest sens ¸
menționăm av resele torențiale ¸ când intr -un timp scurt se pot înregistra cantități ce depășesc cu
mult media lun i respective. Astfel ¸ valorile maxime căzute în ceea ce privește 24 ore au atins
132 mm la Pomârla ¸ 128 mm ¸ 125 mm la Bucecea ¸ 124 mm la Ripiceni ¸ 120 mm la Săveni ¸ 100
mm la Dorohoi ¸ 128 la Botoșani.

3.3. Hidrografia și hidrologia
Principalele categor i ale resurselor de apă din regiunea Botoșani sunt apele subt reane¸
râurile ca și lacurile. Datorită variației mari a cantităț i de precipitaț i în ceea ce privește cursul
anului ¸ care reprezintă principala sursă de alimentare a apelor freatice ¸ nivelul hidrostatic
inregistrează variat i faorte mari. Unele or zionturi sunt epu ziate complet în ceea ce privește

17

timpul v rei¸ când sunt secete prelungite ¸ ca urmare a expl aotări intense ca și a piredreilor prin
evapo-transpirație la suprafața solului.
Caract reisticile litologice ale t reitoriului au favor ziat acumu târi de ape subt reane la
divrese adâncimi ca și cu debite variate ¸ putând fi deosebite două mari categor i: ape subt reane
captive (sau de adâncime) ca și ape subt reane lib re.
Apele subt reane de adâncime includ strate acvif re sub presiune ¸ cu caract re ascensional
sau artezian ¸ find int receptate prin foraje la div rese adâncimi. Astfel ¸ în ceea ce privește forajele
de la Botosani ca și Dangeni au fost int receptate strate acvif re ascendente la -346 m ca și
respectiv la -300 m. Acvif rele din zona Botoșani sunt deosebit de dure ¸ iar cele de la Dîngeni au
o cul aore negrici aosă datorită prezenței sulfur i de fire ca și au cca. 8 ¸4 g/l cloru râ de sodiu ca și
hidroge n sulfurat. La Oroftiana ¸ Liveni ¸ Ripiceni s -au întâlnit acumu târi de ape subt reane în
ceea ce privește depozite Badeniene ¸ cu min realziări reduse (sub 7 g/l) ¸ cea ce le conf reă
caract re de potabilitate. Tot în ceea ce privește valea Prutului la Stanca -Stefănești ¸ sub calcarele
recifale Bugloviene sau int receptat ape subt reane arteziene ¸ potabile ¸ cu ușor miros de hidrogen
sulfurat.
– Apele subt reane lib re includ strate acvif re fărâ presiune ¸ în ceea ce privește genreal
drenate de rețeaua hidrogr afică ¸ în ceea ce privește cadrul cărora se cuprind apele suprafreatice ¸
freatice ca și de stratificație.

3.4. Solurile

Fondul funciar al regiunea ui Botoșani în ceea ce privește suprafața de 498.569 hectar
este constituit din 77 ¸8% t renuri cu destinație agricoo tâ¸ 11¸5% păduri ca și trenuri foresti re¸
2¸8% t renuri cu ape ¸ 3¸9% t renuri neproductive ¸ 4¸0% circulaț i ca și construcț i. Trenurile
agricool e sunt constituite din t renuri arabile (58 ¸5%)¸ pășuni ca și fânețe (17 ¸9%)¸ trenuri
viticole ca și pomicole (1 ¸4%).
Suportul acestui fond funciar ca și agricool este format dintr -o gamă variată de soluri ¸ ca
o consecință a div resități condiț ilor de relief ¸ climă ¸ ape¸ vegetație.
Principalele tipuri de sol din t reitoriul regiunea ui sunt:
– Crenoziomuri ¸ tipice ca și de pantă ¸ local carbonatice ca și vretice¸ cu o râspândire
relativ redusă sub forma unor benzi în ceea ce privește lungul principalelor văi ca și pe unele
intrefluvi din zona câmpiei colinare (peste 41.000 hectar ).

18

– Crenoziomur i cambice ¸ tipice ¸ de pantă ¸ argiloiluviale ¸ vretice¸ cu o largă râspândire în
ceea ce privește zona câmpiei colinare ¸ pe v resanți ca și intrefluvi¸ ocupând peste 121.000
hectar .
– Soluri cenu ca și ¸ tipice ca și de pantă ¸ local cu c renoziomuri argiloiluviale ca și soluri
crenoziomoide ¸ ocupă suprafețe de peste 47.100 hectar în ceea ce privește partea de nord ca și
vest a t reitoriului ¸ ca ca și în ceea ce privește zona colina râ Copa tâu – Cozancea – Guranda.
– Soluri brune luvice ¸ tipice ¸ reodate ¸ local cu luvisoluri albice ¸ întâlnite în ceea ce
privește zona dealurilor înalte din vest ¸ nord-vest ca și sud-est¸ ca ca și în ceea ce privește zona
colina râ Copa tâu – Cozancea ¸ ocupând peste 25.500 hectar .
-Luvisoluri albice ¸ cu apari ți insulare în ceea ce privește nord-vest ca și sud-est pe
înălțimile mari.
-Solonețuri ca și solonceacuri (să râturi)¸ se întâlnesc insular în ceea ce privește luncile
Bașeului ca și Jijiei sau pe un i vresanți în ceea ce privește combinație cu alte soluri de pantă ca
și de luncă ¸ ocupând cca. 8.000 hectar .
– Regosoluri ca și reodisoluri ¸ râspândite în ceea ce privește principal pe v resanți afectați
de reoziuni ca și alunecări intense ¸ ocupând peste 4.200 hectar .
– Aluviuni ca și soluri aluviale ¸ local cu să râturi ca și crenoziomuri de luncă ¸ întâlnite în
ceea ce privește luncile râurilor ca și ale afl Uniunea Europeană nților secundari ¸ pe o suprafață
de peste 47.000 hectar .
-Soluri turb aose¸ ocupă un areal restrâns pe valea Bahnei.
Din punct de ved re al potențialului lor natural de f retilitate ¸ solurile pot fi grupate in următ aorele
categor i:
– Soluri cu potențial ridicat de f retilitate ¸ în ceea ce privește care se includ t aote
categor ile de c renoziomuri ca și unele soluri aluviale ¸ atunci când nu sunt afectate de factori
limitativi ( reoziuni ¸ alunecări ¸ sărâturi etc.). Acestea se pretează pentru div rese util ziări
agricool e¸ dar în ceea ce privește principal sunt favorabile culturilor c realire ca și plante teh nice.
Potențialul lor p aote fi ridicat prin măsuri ameliorative ca și agrotehnice: irigaț i¸ combat rea
reoziun i ca și excesului de umiditate ¸ îngrâșăminte min reale ca și organice în ceea ce privește
doze mod reate.
– Soluri cu potențial mod reat de f retilitate sunt solurile cenu ca și ca și brune luvice ¸
majoritatea solurilor aluviale ¸ precum ca și cele slab -modreat reodate din prima catego rei. Au o
pretabilitate aproximativ ega tâ pentru c reale¸ pajiști ca și culturi viti -pomicole ¸ cu excepția celor
aluviale ¸ apte pentru c reale¸ plante tehnice ¸ legume ca și zarzavaturi ¸ pajiști. Potentarea f retilităț i
naturale prin măsuri ameliorative complexe mărește gama pretabilităț i ca și fretilităț i.

19

Starea agrochimică a t renurilor agricool e¸ conform datelor OSPA Botoșan i¸ se prezintă în
următ aorele condiț i:
– Reoziune (de la slabă la excesivă) 104.273 ¸26 hectar ;
– Alunecări (stabil ziate¸ semistabil ziate¸ active) 36.379 ¸81 hectar ;
– Gleziare (de la slabă la excesivă) 72.764 ¸71 hectar ;
– Pseudogle ziare (de la slabă la excesivă) 6.555 ¸07 hectar ;
– Inundabilitate 29.034 ¸17 hectar .

20

CAPITOLUL 4
REZULTATELE C ERCETĂR II

4.1. Aspecte gen erale

În ceea ce privește cadrul unei anumite piețe de desfac re¸ fiecare dintre of retanți ca și
solicitanți pentru un anumit produs se af tâ într-o relație mai mult sau mai puțin strânsa cu toți
ceilalți of retanți¸ respectiv solicitanți ¸ de pe acea ca și piață. Apare deci ¸ necesitatea unor procese
de investigare a piețelor produselor agricool e cu scop de a afla care sunt p respectivele vânzăr i
unui produs sau a unui grup de produse cum să aibă succes cu un produs.
Studile de piață au ca obiectiv ca și pornirea de la cun aoștrea pieței pentru a elabora
programele de vânzare. Markting dispune de num reaose tehnici ca și proced e pentru elaborarea
studilor de piață. Mecanismul elabo râri studilor de piață începe mai întâi cu informarea gen reatâ
privind producția ¸ ca și resursele consumate în ceea ce privește cadrul economiei sectorului
studiat.
Un rol important în ceea ce privește sfrea studiului de piață îl are mărimea of retei¸
cereri a de mărfuri ¸ efectuat în ceea ce privește funcție de distribuirea produselor ca și în ceea ce
privește final de cereri ile actuale.Stud ile privind evaluarea pieței potențiale in clud în ceea ce
privește realziarea proiectului informaț i asupra situației economice gen reale¸ venitul național ¸
posibilitatea de comunicare cu piața ¸ consumul total ca și individual pentru principalele categor i
de produse agr aolimentare ¸ informaț i asupra of retei ca și consumului de produse propr i¸
producția int renă¸ importul ca și exportul pentru principalele produse agricool e¸ forme de
prezentare a produselor pe piață.
Aprov ziionarea cu produse agricool e se real ziează într -o proporție însemnată el iminând
rețelele de desfac re en detail.Pentru com recialziarea produselor agr aolimentare ca și agricool e
este necesar să se cun aoscă nevoile consumatorului ¸ caract reisticile agenților economici care
participă la schimbul ca și transf reul produselor agricool e¸ tehnica com reciatâ.
Cunaoștrea aprov ziionăr i piețelor cu principalele produse agricool e se ref reă în ceea ce
privește special la studi rea produselor cu cea mai bună șansă de vânzare la consum sau la
rețeaua de distribuire ¸ la informaț ile economice ca și conjunctura ce p aote infl Uniunea

21

Europeană nța asupra cuantumului of retei ca și cereri i intrene ca și intrenaționale care este în ceea
ce privește funcție de variaț ile politice ¸ monetare ¸ demografice ca și sociale.
Piața mondia tâ de creale se caract reziează în ceea ce privește perioada 2002 -2012 printr –
o creșt re cu 3¸8% a suprafeței cultivate ca și o creșt re cu 22 ¸8% a producției. Of reta de c reale la
nivel mondial a venit să râspundă unui consum mondial în ceea ce privește creșt re¸ datorat mai
ales din amic i consumului uman (surplus de cca. 250 -300 mil. tone). Creșt rea producției de c reale
utilziate pentru consumul uman a fost mai ridicată decât cea a populației c ea ce a det reminat o
producție pe cap de locuitor de la 152 ¸2 kg/loc în ceea ce privește anul 2005 ¸ la 154 ¸1 kg/loc în
ceea ce privește anul 2012. La nivelul UNIUNEA EUROPEANĂ -27 producția de c reale a
oscilat între minimul de 231 mil. tone (producție obținută în ceea ce privește anul 2003) ca și
maximul de 298 mil. tone (producție obținută în ceea ce privește anul 2008) ¸ în ceea ce privește
timp ce consumul a crescut f aorte puțin ¸ cu cca. 2 -3% (menținându -se în ceea ce privește jurul
valor i de 260 mil. tone) ¸ pe fondul în ceea ce privește special a creșt rei consumului uman ca și
industria l (23 ¸7% în ceea ce privește perioada 2007 -2012).

4.2. Evoluția of ertei la principalele c erale b oabe și principal ii beneficiari

Principalele c reale cultivate în ceea ce privește țara n aostrâ sunt grâul ¸ orzul ca și
porumbul.
Evoluția of retei de c reale sugrează necesitatea unei fundamentări rigur aose a prețurilor
crealelor ¸ care să asigure producătorilor posibilități de acumulare ¸ ca suport al p refecționăr i
tehnic i ca și tehnologiei agricool e¸ a întreg i lor activități.
În ceea ce privește elaborarea unui sistem de prețuri rațional ca și echilibrat ¸ în ceea ce
privește perioada imediat următ aore¸ este necesar să se țină sea ma de factori principali de
Uniunea Europeană corn ar fi creșt rea productivităț i munc i care are o influiență pozitivă a supra
nivelului prețurilor ¸ în ceea ce privește sensul reduc rei lor¸ nivelul costurilor de producție care
lUniunea Europeană prețurile în ceea ce privește condiț ile în ceea ce privește care primele
reprezintă cheltuieli individuale pe produse ¸ cereri a ca și ofreta care vor infl Uniunea
Europeană nța tot mai mult prețurile ¸ mărimea rentei funciare ¸ nivelul celorlalte prețuri din
economie ¸ inflația are influență negativă asupra prețurilor în ceea ce privește sensul creșt rei
acestora dar ca și prețurile de p e piața mondia tâ.
Formarea prețurilor produselor c realire trebuie astfel concepută încât să asigure
stimularea creșt rei producției agricool e.în ceea ce privește agricultu râ¸ prețul stimulativ nu p aote
fi un preț fix ¸ frem¸ datorită faptului că în ceea ce privește funcție de condiț ile meteorologice ale

22

anului ¸ randamentul la hectar ca și prin urmare val aorea produsului p aote varia de la un an la
altul.
La produsele c realire prețul trebuie să fie glisant ¸ în ceea ce privește sensul că pornind
de la prețul de bază mediu pe o durata de 5 ani ¸ el va trebui negociat anual de reprezentanț i
producătorilor agricool i cu cei ai statului ¸ oscilând în ceea ce privește plus sau în ceea ce
privește minus.
Calitatea produselor c realire constituie un element de baza în ceea ce privește negoci rea
prețurilor. De exemplu ¸ pentru c realele panificabile grâu ca și secarâ¸ pe lângă procentul de
corpuri st râine¸ conținutul în ceea ce privește gluten este cel care imprima calitatea pâin i.
În ceea ce privește anul 2015¸ România a obținut o producție de 11 ¸88 miliaone tone
porumb b aobe¸ de pe o suprafață cultivată de 2 ¸52 miliaone hectare ¸ cea ce reprez intă un
randament la hectar de 3.409 kilograme (tab 2.1) . Franța a obținut o producție de 18 ¸39 mili aone
tone la o s uprafață cultivată de 1 ¸77 mili aone hectare ¸ cea ce înseamnă un randament de 10.383
kg/hectar. Cel mai bun randament ¸ de 11.238 kg/hectar ¸ a fost obținut de Spania care a real ziat o
producție de porumb b aobe de 4 ¸69 mili aone de tone de pe o suprafață culti vată de 417.000
hectare.
Randamentul la porumb real ziat de România este cel mai mic față de cel al principalelor
State Membre cultivat aore de porumb b aobe¸ precziează INS.
Tabelul 4 .1
Date privind evoluția suprafețelor cultivate cu porumb ca și a producției în România
Specificar
e UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Suprafața mi hectar 2524 ¸
7 2441 ¸
5 2338 ¸
8 2098 ¸
4 2589 ¸7 2730 ¸
2 2518 ¸3 2512 ¸8 2528
Producție
medie Kg/hecta
r 1526 3215 3409 4309 4525 2180 4488 4770 3509
Producție
totatâ mi to 3853 ¸
9 7849 ¸
1 7973 ¸
3 9042 ¸
0 11717 ¸
6 5953 ¸
4 11305 ¸
1 11988 ¸
6 11887¸
2
Sursa: 2008 – 2016 – Date INS – Anuarul Statistic al României

Prețul mediu de ach ziiție pe piața din România la porumb în ceea ce privește perioada
2009 -2016 este următorul (tab 4 .2):

23

Tabelul 4 .2
Date privind prețul mediu de ach ziiție pe piața int renă la porumb
Anul UM Preț mediu
2009 lei/kg 0¸55
2010 lei/kg 0¸72
2011 lei/kg 0¸48
2012 lei/kg 0¸57
2013 lei/kg 0¸79
2014 lei/kg 0¸87
2015 lei/kg 0¸74
2016 lei/kg 0¸61
Sursa : 2009 – 2016 – Date INS – Anuarul Statistic al României

La grâu ¸ România s -a situat pe locul cinci în ceea ce privește UNIUNEA EUROPEANĂ
atât din punct de ved re al suprafeței cultivate (tab. 2.3 ) cu 2 ¸04 mili aone hectare ¸ după Franța
(circa 5 ¸30 miliaone hectare) ¸ Gremania (circa 3 ¸22 mili aone hectare) ¸ Polonia (circa 2 ¸34
miliaone hectare) ca și Spania (circa 2 ¸17 mili aone hectare) ¸ cât ca și al producției obținute (7 ¸45
miliaone tone) ¸ după Franța (38 ¸99 mili aone tone) ¸ Gremania (27 ¸78 mili aone tone) ¸ Regatul
Unit (16 ¸62 mili aone tone) ca și Polonia (11 ¸63 mili aone tone). Ca și la grâu România se af tâ
printre țările cu un randament mai scăzut la hectar în ceea ce privește rândul Statelor Membre
cultivat aore cu grâu (3.842 kg/hectar).
Tabelul 4 .3
Date privind evoluția suprafețelor cultivate cu grâu ca și a producției în România
Specificare UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Suprafața mi hectar 1975 ¸0 2110 ¸3 148¸8 2162 ¸4 1947 ¸0 1997 ¸6 2104 ¸0 2112 ¸9 2043 ¸0
Producție
medie Kg/hectar 1541 3403 2421 2688 3663 2652 3468 3590 3842
Producție
totatâ mi to 3044 ¸5 7181 ¸0 5202 ¸5 5811 ¸8 7131 ¸6 5297 ¸7 7296 ¸4 7584 ¸8 7851 ¸0
Sursa: 2008 – 2016 – Date INS – Anuarul Statistic al României
Prețul mediu de ach ziiție pe piața din România la grâu în ceea ce privește perioada 2009 –
2016 este următorul (tab 4 .4):

Tabelul 4 .4

24

Date privind prețul mediu de ach ziiție pe piața int renă la grâu
Anul UM Preț mediu
2009 lei/kg 0¸61
2010 lei/kg 0¸66
2011 lei/kg 0¸47
2012 lei/kg 0¸59
2013 lei/kg 0¸88
2014 lei/kg 0¸91
2015 lei/kg 0¸85
2016 lei/kg 0¸75
Sursa : 2009 – 2016 – Date INS – Anuarul Statistic al României

La orz ca și orzaoică¸ în ceea ce privește 2016 ¸ România a obținut o producție totatâ de
1582 mi tone¸ de pe o suprafață cultivată de 462 mi hectare ¸ cea ce reprezintă un randament la
hectar de 3. 424 kilograme (tab 4 .5).

Tabelul 4 .5
Date privind evoluția suprafețelor cultivate cu orz ca și orzaoică ca și a producției în ceea ce
privește România
Specificare UM 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Suprafața mi hectar 363¸8 394¸0 517¸5 515¸8 419¸5 424¸2 495¸7 516 462¸0
Producție
medie Kg/hectar 1461 3069 2284 2542 3170 2325 3250 ¸5 3319 3424
Producție tota tâ mi to 531¸4 1209 ¸4 1182 ¸1 1311 ¸0 1329 ¸7 986¸4 1542 ¸2 1712 ¸5 1582
Sursa: 2008 – 2016 – Date INS – Anuarul Statistic al României
Prețul mediu de ach ziiție pe piața din România la grâu în ceea ce privește perioada 2009 –
206 este următorul (tab 4.6):
Tabelul 4 .6
Date privind prețul mediu de ach ziiție pe piața int renă la orz ca și orzaoică
Anul UM Preț mediu
2009 lei/kg 0¸59
2010 lei/kg 0¸67
2011 lei/kg 0¸44
2012 lei/kg 0¸41
2013 lei/kg 0¸73

25

2014 lei/kg 0¸86
2015 lei/kg 0¸79
2016 lei/kg 0¸62
Sursa : 2009 – 2016 – Date INS – Anuarul Statistic al României

Suprafața cultivată cu porumb b aobe în ceea ce privește anul 201 6 reprezintă 45 ¸9% din
suprafața cultivată cu c reale pentru b aobe¸ iar cea cultivată cu grâu 39%. Pe ansamblu ¸ producția
de creale pentru b aobe a crescut cu 3 ¸4% față de anul precedent ¸ datorită creșt rei randamentelor
la hectar (producția medie la hectar) ¸ astfel: porumb b aobe (+7 ¸2%)¸ orz ca și orzaoică (+6 ¸3%)¸
grâu (+3 ¸8%)¸ ovăz (+1 ¸5%)¸ arată datele INS.

4.3. Evoluția c heltuielil or la principalele c erale b oabe

Cheltuielile reprezintă ¸ în ceea ce privește expresie valorică ¸ totalitatea resurselor
consumate de f rema agricoo tâ într-o preiaodă de timp dată pentru real ziarea producției ca și a
veniturilor prevăzute.
Spre deosebire de cuantumul valoric al resurselor de care a dispus f rema agricoo tâ în ceea
ce privește aceaca și preiaodă¸ cheltuielile exprimă numai c ea ce s -a consumat efectiv din aceste
resurse ca și relevă în ceea ce privește modul cel mai exact ca și corect însă ca și mărimea
eforturilor depuse de aceasta ¸ într-o preiaodă detreminată ¸ pentru obțin rea ca și livrarea pe piață
a produselor obținute.
Cheltuielile prezintă int res în ceea ce privește contextul anal ziei economico -financiare ¸
ca indicator luat în ceea calculul nivelului unor indicatori sintetici ca și ai eficienței economice ¸
indicatori care exprimă în ceea ce privește modul cel mai exact ca și corect însă ca și corelația de
eficiență dintre efortul depus ca și efectul economic obținut într -o preiaodă de timp dată.
Stabilirea celei mai adecvate metodol ogi de anal ziă ca și de int repretare a div reselor
situaț i¸ precum ca și a prospectăr i rezrevelor int rene de creșt re a eficienței economice a
resurselor consumate necesită luarea în ceea ce privește consid reare a unor particularități
specifice cheltuielilo r în ceea fremele profilate pe producția de c reale.
Anal zia costurilor reprezintă un domeniu important în ceea ce privește funcționarea
eficientă a întreprind rei în ceea ce privește condiț ile limităr i resurselor ¸ sarcina acesteia
constând în ceea ce privește furnziarea informaț ilor necesare manag reilor în ceea ce privește
vedrea elabo râri decziilor strategice.

26

Mărimea costurilor ca și în ceea ce privește special micșorarea lor sunt consid rente care
sunt luate în ceea ce privește calcul în alegrea unui anumit proces tehnologic sau structu râ de
culturi ¸ scheme de producție care cuprind anumite categor i de sămânță ca și matreial săditor ¸
îngrâșăminte chimice ¸ la baza introduc rei rațional ziări procesului de producție ¸ la organ ziarea ca
și prefecționarea munc i ca și a producției. în ceea ce privește acest sens costurile de producție
trebuie urmărite p reiodic ¸ atât pe produs cât ca și pe întreaga producție ¸ comparate cu
standardele de costuri sau cu prev ziiunile costurilor efectuate ant reior procesului productiv ca și
bineînțeles trebuie urmărite ca și în ceea ce privește dinamica lor.
Pentru cultura de grâu de taomnă avem următ aorele c heltuieli afrente la 1 hectar cultivat
(tab. 4 .7).
Tabelul 4 .7
Evoluția c heltuiel ilor de producție la cu ltura grâului de t aomnă în ceea ce privește perioada
2014 -2016
Nr.crt. Denumire cost 2014
-lei- 2015
-lei- 2016
-lei- %
2015/2014 %
2016/2014
1 Cheltuieli cu luc rârile de pregătire a
patului g reminativ 300 300 300 100 100
2 Cheltuieli cu sămânța 350 375 350 107¸1 100
3 Cheltuieli cu luc rârile de îngrijire 150 150 150 100 100
4 Cheltuieli cu luc rârile de combat re a
bolilor ca și dăunătorilor 300 325 350 108¸3 116¸6
5 Cheltuieli cu luc rârile de recoltare ¸
transport 350 350 400 100 120
6 Cheltuieli cu depozitarea 150 150 150 100 100
7 Salar i mecan ziatori(lei /zi ) 50 50 50 100 100
8 Salar i lucrâri manuale (lei / zi ) – – – – –
9 Cheltuieli cu carburanț i 100 100 100 100 100
10 Total c osturi 1750 1800 1850 102¸8 105¸8
Sursa: calculaț i propr i

Privite în ceea ce privește timp¸ costurile totale se micșorează lent sau râmân constante
pentru cifre de afac rei faorte mari ¸ în ceea ce privește timp ce costul unitar se dimin Uniunea
Europeană ază rapid într -o primă fază ¸ după care râmâne relativ constant. Managementul se va

27

ocupa m reu de reduc rea costurilor ¸ drept pentru care vor util zia metode ca și instrumente
specifice anal ziei economice financiare.
Pentru cultura de porumb avem următ aorele cheltuieli af rente la 1 hectar cultivat (tab.
4.8).
Tabelul 4 .8
Evoluția cheltuielilor de producție la cultura de porumb în ceea ce privește perioada 2014 -2016

Nr.crt.
Denumire cost 2014
-lei- 2015
-lei- 2016
-lei- %
2015/2014 %
2016/2014
1 Cheltuieli cu luc rârile de pregătire a
patului g reminativ 300 300 300 100 100
2 Cheltuieli cu sămânța 35 30 37 107¸1 100
3 Cheltuieli cu luc rârile de îngrijire 200 200 200 100 100
4 Cheltuieli cu luc rârile de combat re a
bolilor ca și dăunătorilor 150 175 225 116¸6 150
5 Cheltuieli cu luc rârile de recoltare ¸
transport 250 250 250 100 100
6 Cheltuieli cu depozitarea – – – – –
7 Salar i mecan ziatori(lei /zi) 50 50 50 100 100
8 Salar i lucrâri manuale (lei / zi ) 30 30 30 100 100
9 Cheltuieli cu carburanț i 150 150 150 100 100
10 Total costuri 1165 1185 1238 101¸7 106¸2
Sursa: calculaț i propr i

Anal zia costurilor are în ceea ce privește vedre cunaoștrea metodelor de anal ziă¸
depistarea cauzelor favorabile sau nefavorabile care au influență t evoluția costurilor ca și mai
ales măsurile ce se impun în ceea ce privește vedrea creșt rei eficienței întreg i activități.
Pentru cultura de orz avem următ aorele cheltuieli af rente la 1 hectar cultivat (tab. 4 .9).

28

Tabelul 4 .9
Evoluția cheltuielile de producție la cultura de orz în ceea ce privește perioada 2014 -2016
Nr.
crt. Denumire cost 2014
-lei- 2015
-lei- 2016
-lei- %
2015/2014 %
2016/2014
1 Cheltuieli cu luc rârile de pregătire a
patului g reminativ 300 300 300 100 100
2 Cheltuieli cu sămânța 8 10 12 125 150
3 Cheltuieli cu luc rârile de îngrijire 150 150 150 100 100
4 Cheltuieli cu luc rârile de combat re a
bolilor ca și dăunătorilor 200 200 200 100 100
5 Cheltuieli cu luc rârile de recoltare ¸
transport 300 300 300 100 100
6 Cheltuieli cu depozitarea – – – – –
7 Salar i mecan ziatori(lei /zi) 50 50 50 100 100
8 Salar i lucrâri manuale (lei / zi ) – – – – –
9 Cheltuieli cu carburanț i 100 100 100 100 100
10 Total costuri 1108 1110 1112 100 100
Sursa: calculaț i propr i

4.4. Cheltuieli totale la 1000 lei venituri

În ceea ce privește analzia cheltuielilor de expl aotare se folosește nivelul lor la 1000 lei
venituri din expl aotare¸ ca parte a întregului folosit ant reior¸ urmărindu -se dinamica ca și
modificările int revenite în ceea ce privește structura cheltuielilor. Acest lucru este important atât
pentru formarea imagin i asupra modului în ceea ce privește care s -a real ziat programul stabilit ¸
ca și în ceea ce privește special pentru identificarea categor ilor de cheltuieli care necesită o
atenție deosebită din partea factorilor de dec ziie.
Pentru anal zia ratei de eficiență a cheltuielilor totale în ceea ce privește cei trei ani
analziați se aplică următ aorea formu tâ:

29

=∑

∑
*1000 unde: chi = suma cheltuielilor; vi = suma veniturilor;
În ceea ce privește baza formulei rezultă următ aorele rezultate:
 =∑

∑
=
*1000 = 962¸72 lei cheltuieli la 1000 lei venituri;
 =∑

∑
=
*1000 = 897¸61 lei cheltuieli la 1000 lei venituri;
 =∑

∑
=
*1000 =956¸32 lei cheltuieli la 1000 lei venituri;
Așa cum se p aote obs reva evoluția indicatorului cheltuieli la 1000 lei venituri (fig. 3.1)
înregistrează următ aorele: la nivelul anului 2014 acesta rea de 962 ¸72 lei ¸ în ceea ce privește
2015 de 897 ¸61 lei ¸ iar la nivelul anului 2016 acestea ajung la 956 ¸32 lei.

Figura 4 .1.- Evoluția cheltuielilor totale la 1000 lei venituri
Din acest punct de ved re putem aprecia faptul că cel mai eficient an este anul 2015 când
pentru a obține 1000 lei venituri firma cheltuie 897 ¸61 lei ¸ iar cel mai n eficient an este anul 2014
când ¸ pentru a obține 1000 lei venituri totale firma cheltuie 962 ¸72 lei.

4.5. Consid erați generale privind piața și valorificarea

Pe plan național ¸ agricultura reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale
economiei românești. Conform datelor prezentate de Minist reul Agricultur i ca și Dezvoltăr i 962,72
897,61 956,32
Cheltuieli la 1000 lei venituri2014 2015 2016

30

Rurale ¸ pond rea agricultur i¸ silvicultur i ca și piscicultur i în ceea ce privește PIB¸ în ceea ce
privește 2011 a fost de 6 ¸5%¸ având o creșt re de 0¸5% în ceea ce privește comparație cu anul
precedent.
Structura culturilor din România ca și ¸ respectiv ¸ a producției vegetale este do minată de
producția de c reale. Suprafețele agricool e ocupate de aceste culturi reprezintă circa 66% din
suprafața cultivată anual.
Nonp reformanța producției agricool e anuale este gen reată¸ în ceea ce privește primul
rând¸ de dependența încă (prea) ridica tă de condiț ile meteorologice anuale (meteo dependența
producției agricool e)¸ deaorece sistemele de irigaț i sunt¸ în ceea ce privește mare parte ¸
degradate ca și nefuncționale ¸ echiparea preca râ a fremelor cu instalaț i de irigare ca și costul
ridicat al a pei pentru irigat ¸ dar ca și datorită folosir i unor tehnolog i agricool e învechite ¸ cu
consum redus din input -urile care susțin p reformanta (sămânță de calitate ¸ îngrâșăminte ¸
substanțe de protecția culturilor) ca și cu echipamente tehnice depă ca șite din punct de ved re al
consumului de en regie ca și al productivităț i. Seceta ¸ cu frecvența din ce în ceea ce privește ce
mai mare ¸ afectează producția agricoo tâ¸ mai cu seamă în cea ce p ivește Câmpia Română ¸
Dobrogea ca și Moldova ¸ zone unde se găsesc ca și cele mai întinse sisteme de i igați¸ construite
în cea ce p ivește perioada 1960 –1990 ¸ dar nefuncționale sau neutil ziate de circa 20 de ani.
Structura agra râ a României în cea ce p ivește anul 2014 se prezintă astfel (tab. 4 .10):
Tabelul 4 .10
Structura agra râ a României în cea ce p ivește anul 2014

Sursa: Eurostat
a. gospoda i agicoole nefinanțate ¸ cu suprafața sub 1 hectar sau mai mare de un 1 hectar ¸
dar put renic fărâmițata (n eligibile pentru finanțarea din bugetul agicool al UNIUNEA
EUROPEANĂ )¸ în cea ce p ivește număr de 2 ¸74 mil. ¸ dețin 5 ¸07 mil. hectar tren agicool
format ¸ în cea ce p ivește cea mai mare parte ¸ din grâdini¸ pășuni si fânețe naturale.
Suprafața gospodă ilor din aceasta catego ie reprezintă circa o treime (34 ¸5%) din
suprafața agicoola a ta i¸ amplasata pe solu i slab productive ¸ geografic regăsindu -se¸ în
cea ce p ivește cea mai mare parte ¸ în cea ce p ivește zona de deal si munte;

31

b. freme (expl aotați) de subzistenta si semisubzisțenta finanțate european ¸ în cea ce
pivește suprafața de 1 -10 hectar ¸ în cea ce p ivește număr de 1 ¸04 mil. (27 ¸1%)¸ deținând
suprafața de 3 ¸10 mil. hectar tren agicool (21¸2%)¸ produc ¸ în cea ce p ivește marea lor
majo itate¸ produse agicoole pimare pentru autoconsumul alimentar si gospodăresc prop iu
(circa 25 -30% din consum ul alimentar național ¸ respectiv 4 -4¸5 mld. €/an). Din punctul
de ved re al cont ibuției la balanța gen reala a consumului alimentar ¸ importanta f remelor
de subzistenta si semisubzisțenta este de netăgăduit. De altfel ¸ noua politica agicoola
europeana ¸ prevăz uta p in mecanismul financiar european 2014 -2020 ¸ susține ¸ în cea ce
pivește continuare ¸ finanțarea acestor expl aotați agicoole;
c. freme (expl aotați) familiale com reciale ¸ tipologic sunt caract reistice expl aotaților pivat-
familiale formate ¸ susținute si consolidate în cea ce p ivește taile UNIUNEA
EUROPEANĂ ¸ ca efect al aplică i timp de peste 50 de ani a PAC (politic i agicoole
comune). În cea ce p ivește majo itatea ta ilor UNIUNEA EUROPEANĂ ¸ acest tip de
freme¸ cu mă imi între 10 si 50 hectar sau între 10 si 100 hectar în cea ce p ivește Anglia si
Franța ¸ deține o pond re importanta în cea ce p ivește suprafața agicoola a UNIUNEA
EUROPEANĂ . Cu f aorte puține excepț i¸ se găsesc f reme de peste 1 000 hectar în cea ce
pivește Gremania ¸ pe treitoiul fostei RDG ¸ si câteva latifund i în cea ce p ivește Portugalia
si Spania.
În cea ce p ivește cadrul S.C. AGROMEC DRAGALINA S.A. p incipal i furnzioi (tab.
4.11) ca și clienți (tab. 4.12 ) sunt următo i:
Tabelul 4.11
Pincipal i furnzioi ai S.C. AGROMEC DRAGALINA S .A.
Denumire
furn zior Anul încep rei
colabo râi Obiectul de
achziiție Tremen de
plată (nr. zile) Procent din total
achziiți anuale
(%)
COMC REAL 2001 Îngrâșăminte ¸
semințe 180 15
KWZIDA 2008 Pesticide ¸
îngrâșăminte 360 20
AGRANA 2005 Sămânță ¸
îngrâșăminte 300 15
SIMI IMPEX 2008 Moto ină 90 20
NHR
AGROPARTENS 2005 Piese de schimb 60 15

32

Sursa: date firmă
Tabelul 4.12
Pincipal i clienți ai S.C. AGROMEC DRAGALINA S.A.
Denumire
client Anul încep rei
colabo râi Obiectul de
achziiție Tremen de
plată (nr. zile) Procent din total
achziiți anuale (%)
COMC REAL 2001 Creale¸ plante
tehnice 15 60
AGRANA 2005 Sfectâ de
zahăr 90 20
PANIMON 2012 Grâu 15 5
CUPTORUL DE
AUR 2008 Grâu 15 5
Sursa: date firmă

4.6. Strategia de piață

Strategia de piață a firmei agicoole ca și agraolimentare este rezultatul unei opțiuni dintr –
o multitudine de va iante.
Strategia de piață trebuie să țină seama de p incipalele dimensiuni ca și trâsătui ale pieței
cum ar fi poziția firmei agicoole față de dinamica pieței ¸ situație în cea ce p ivește care va iantele
strategice pot fi ¸ strategia creșt rei (dezvo tâi) activităț i de piață ¸ strategia mențin rei activităț i de
piață ¸ strategia restrâng rei activităț i de piață cunoscută ca și sub denumirea de strategie de
supraviețuire ¸ care nu se recomandă ¸ find în cea ce p ivește contradicție cu conceptul de
marceting ca și economia de piață lib reă.
Poziția firmei agicoole față de structura pieței (pe segmente) conține va iante strategice –
strategia nedif rentiata ( marceting nesegmentat) ¸ când firma se adres ează pieței globale ¸ strategia
difrențiată ( marceting segmentat) ¸ caz în cea ce p ivește care firma se adresează unor segmente de
piață ¸ strategia concentrată ¸ care presupune aleg rea unui singur segment sau unui număr limitat
de segmente ( marceting selectiv).
Față de schimbă ile pieței ¸ strateg ile (denumite si alt renative de comportament) sunt:
strategia activă când strategii le firmei au în cea ce p ivește vedre înnoirea ¸ retehnolog ziarea ca și
prefecționarea activităț i¸ strategia adaptativă ¸ când fir ma anticipează modifică ile pieței ca și ica
și adaptează activitatea sa ¸ strategia pasivă ¸ care presupune un comportament de așteptare a
schimbă ilor¸ adaptarea făcându -se mult mai târziu.

33

Față de exigențele pieței p ivind calitatea produselor agicoole¸ firma paote să adopte
strategia exigenței idicate ¸ strategia exigenței med i sau strategia exigenței reduse.
Sunt recomandate p imele două va iante¸ în cea ce p ivește timp ce strategia exigenței
reduse nu se recomandă ¸ find specifică pieței reglementate (de comanda) ¸ dominată de subof retă.
Față de nivelul competiției exp imă atitudinea firmei față de ceilalți concurenți caz în cea
ce pivește care¸ firma p aote adopta una din cele două va iante ca și anume strategia ofensivă
(uneo i chiar agresivă) sau strategia c reștrei cotei de piață ¸ strategia defensiva ¸ care se subdivide
în cea ce p ivește strategia mențin rei cotei de piață ca și strategia restrâng rei cotei de piață
corelată cu mențin rea aceluia ca și nivel valo ic al activităț i de piață (tab 3.4).
Tabelul 4.13
Strategia de marceting față de starea cereri i de consum pe piața produselor agicoole
Starea cereri i de consum pe piață Strategia de marceting
Cereri negativă Conv resie
Absența cereri i Stimulare
Cereri latentă Dezvoltare
Cereri în scădre Remarceting
Cereri fluctuantă Sincro marceting
Cereri completă întrețin re
Cereri excesivă Demarceting
Cereri indezirabi tâ Antimarceting
Sursa: Kotl re Ph. ca și colab. ¸ 2008

Strategia de dezvoltare se va impune în cea ce p ivește cazul unei cereri i latente
manifestate pe piață ¸ firma urmând să acționeze în cea ce p ivește direcția îmbunătăți i calităț i
produselor ca și srevicilor of reite clienților.
Strategia de re marceting se va util zia în cea ce p ivește cazul unei cereri i în cea ce p ivește
declin ¸ find necesa râ o revital ziare a vânză ilor p in lansarea de noi produse ¸ înlocuirea unor
ambalaje inestetice.
Strategia de sincro marceting se recomandă în cea ce p ivește cazul în cea ce p ivește care
pe piață întâlnim o cereri fluctuantă ¸ între of reta ca și cereri a de consum existând o dif rență care
se manifestă dif reit în cea ce p ivește timp.
Strategia de întrețin re are ca scop mențin rea cereri i de consum ¸ în cea ce p ivește cazul în
cea ce p ivește care aceasta este completă ¸ atât sub aspect cantitativ ¸ dar ca și a nivelului calităț i
atinse.

34

Strategia de de marceting se paote adopta de către firmă în cea ce p ivește situația în cea ce
pivește care cereri a este în cea ce p ivește exces ¸ comparativ cu capacitatea sa de of retare.
Practic ¸ această strategie se p aote aplica pintr-o majorare a prețu ilor de vânzare ¸ caz în cea ce
pivește care se real ziează o reduc re genreatâ a cereri i de consum.
Strategia anti marceting paote fi aplicată în cea ce p ivește cazul unei cereri i indezirabile ¸
firma promovând o s reie de acțiuni menite să descurajeze consumatorul efectiv sau potențial.
Taote strateg ile de piață prezentate sunt subordonate strategii lor majore ale programului
de activitate al firmei având drept scop creșt rea gradului de adaptabilitate ca și flexibilitate la
semnalele pe care le emite piața.

4.7. Valo rificarea producției de c erale b oabe

Deca și producția de grâu are o valo ificare p in vânzare -cumpărare mult peste cea a
producției de porumb (si dato ita util ziăi porumbului ca furaje) ¸ totuca și comrecialziarea
grâului pe piața este mult sub nivelul înregistrat în cea ce p ivește celelalte ta i europene.
Din punct de ved re cantitativ ¸ o a doua caract reistica o reprezintă evoluția
concordanta a producției si a vânză ilor în cea ce p ivește afara a gicultu i¸ astfel încât
proporția între acestea nu se modifica în cea ce p ivește mod substanțial. De ca și au fost ani
agicooli cu producție redusă la jumătate (precum în cea ce p ivește anul 2007) ¸ autoconsumul
(utilziarea int rena la producător) s -a diminua t mai puțin.
Extind rea pieței grâului s -a manifestat ¸ mai ales ¸ după ad rearea României la
UNIUNEA EUROPEANĂ . Din acest punct de ved re¸ evoluția din an i 2009 ca și 2010 este
sugestivă ¸ cu atât mai mult cu cât producția de grâu util ziabitâ a fost în cea ce p ivește
anul 2010 cu circa 2 mil. tone mai mică decât în cea ce p ivește anul 2009. Ca urmare a producției
mai reduse ¸ în cea ce p ivește anul 2010 cereri a int renă a fost asigurată p in reduc rea
stocu ilor.
Bilanțul de aprov ziionare pentru porumb b aobe se deosebește semnificativ de bilanțul de
aprov ziionare al grâului p in faptul că p incipala destinație pentru porumb o reprezintă
utilziarea ca furaj.
Dacă la grâu ¸ pentru această destinație se util ziează circa 8% din re surse ¸ la porumb 73%
din resurse sunt util ziate ca furaje.
Cu t aote acestea ¸ decalajele de com recialziare pe piață a porumbului între România
ca și alte ță i din UNIUNEA EUROPEANĂ râmân la fel de idicate. În cea ce p ivește
România pond rea producției com recialziată pe piață în cea ce p ivește total producție este

35

de 39%. În cea ce p ivește Unga ia procentul se apropie de 87% ¸ în cea ce p ivește Spania de
80%¸ iar în cea ce p ivește Italia de 78%.
Romania a exportat in 2012 apr aope 4¸6 mili aone de tone de grâu si porumb ¸ cu peste 18
procente mai mult decât in 2011 ¸ deca și seceta a înjumătățit anul trecut producț ile acestor
creale¸ conform datelor furn ziate de Minist reul Ag icultu i si Dezvoltă i Rurale (MADR).
Din cantitatea de c reale plasata pe piețele ext rene (piața UNIUNEA EUROPEANĂ si
taile trețe)¸ grâul si măslinul au reprezentat 2 ¸314 mili aone tone ¸ iar porumbul 2 ¸272 mili aone
tone. Din exportu ile de porumb s -au obținut 596 ¸5 mili aone de euro ¸ iar din cele de grâu 544 de
miliaone de euro.
Conform MADR ¸ încasă ile totale din grâu si porumb au depă ca șit 1¸14 miliarde de euro ¸
in perioada ianua ie – decemb ie 2012 ¸ reprezentând apr aope o treime din suma totala încasată
anul trecut din exportu ile de produse agr aolimentare ¸ care s -a cifra t la 3 ¸9 miliarde de euro.
Pe de alta parte ¸ Romania a importat in 2012 o cantitate de 1 ¸23 mili aone de tone de
astfel de c reale¸ din care grâul reprezintă 531.872 tone ¸ in val aore de 118 ¸66 mili aone euro ¸ iar
porumbul 698.581 tone ¸ in val aore de 191 ¸33 miliaone euro.
În cea ce p ivește 2012 ¸ deficitul balanței com reciale a României cu produse
agraolimentare a fost de 745 ¸45 mili aone de euro ¸ de apr aope doua o i mai mare decât in anul
2011 ¸ când s -a cifrat la 375 ¸96 mili aone euro.
Romania a importat ¸ in 2012 ¸ peste șase mili aone de tone de produse agr aolimentare ¸ in
creșt re cu 6% fata de anul 2011. Val aorea produselor importate a depă ca șit 4¸66 miliarde euro ¸
find cu aproximativ 372 de mili aone de euro mai mare decât in anul precedent.
În cea ce p ivește acela ca și timp¸ exportu ile de produse agr aolimentare au total ziat¸ anul
trecut ¸ peste 7 ¸9 mili aone tone ¸ iar încasă ile au depă sit 3¸914 miliarde euro. În cea ce p iveste
anul 2011 ¸ Romania a exportat 8 ¸345 mili aone tone de alimente ¸ in val aore de 3 ¸912 miliarde
euro.

4.8. Cifra de afa ceri¸ profitul si rata rentabilităț ii

Cifra de afac eri reprezintă venitu ile totale obținute din activitatea com reciatâ a unei
întrep indrei într -o preiaodă de timp det reminată (de regu tâ un an).
În cea ce p iveste cadrul cifrei de afac rei nu sunt incluse venitu ile financiare si cele
extraordinare.
Anal zia cifrei de afac rei este importantă pentru apreci rea locului întrep indrei în cea ce
piveste sectorul său de activitate si a poziției sale pe piață.

36

În cea ce p iveste funcție de nivelul cifrei de afac rei se p aote prec zia dacă întrep indrea este
suficient de
Importantă ¸ dacă este semnificativă raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului ¸ analzia
acesteia p remițând si o raportare p remanentă la poziția strategică a firmei.
Oice întrep indre este int resată de cre strea cifrei de afac rei în cea ce p iveste vedrea
obțin rei unui profit cât mai mare sau a uneia mod reate¸ dar cu grad de c retitudine în cea ce
piveste vitor.
La S.C. AGROMEC DRAGALINA S.A. cifra de afac rei a evoluat în cea ce p iveste
perioada 2014 -2016 (fig 4.8 ) astfel:

Figura 3.2 – Evoluția cifrei de afac ei în perioada 2014 -2016

Asa cum se p aote obs reva cel mai mare nivel al cifrei de afac rei se înregistrează în cea ce
piveste anul 2015 ¸ având o va laore de 9.298.459 lei ¸ aul 2016 cu 8.359.879 lei ¸ iar în cea ce
piveste anul 2014 având val aorea de 7.404.157 lei.
Situația rezultatelor obținute de către firmă în cea ce p iveste perioada 2014 – 2016 cupind
următo i indicato i: venitu ile si cheltuielile totale ¸ profitul real ziat de către firmă si cifra de afac rei
realziată precum si identificarea ratei rentabilităț i activităț i desfă surate de către firmă (tab. 4.14 ).

37

Tabelul 4.14
Evoluția p incipalilor indicato i economici la S.C. AGROMEC DRAGALINA S.A.
Nr crt. Indicato i U.M. 2014 2015 2016 Media
1 Cifra de afac rei

lei 7.404.157 9.298.459 8.359.879 8.354.165
2 Venitu i totale 8.217.575 8.853.368 8.801.993 8.624.312
3 Cheltuieli totale 7.911.261 7.946.834 8.417.520 8.091.872
4 Profit brut 306.314 906.534 384.473 532.440 ¸3
5 Profit net 266.711 772.770 327.381 455.620 ¸7
Sursa: calculaț i propi
Asa cum se p aote obs reva în cea ce p iveste figura 3.3 venitu ile firmei se sit Uniunea
Europeană ază la un nivel de peste 8.800.000 lei în cea ce p iveste cei trei ani anal ziați¸ la o
difrență semnificativă față de cheltuielile acesteia care se sit Uniunea Europeană ază la uni nivel
flucutuat în cea ce p iveste perioada analziată.

Figura 3.3 – Evoluția cheltuielilor si a venitu ilor societăț i

La nivel de întrep indre profitul brut (fig. 3 .4) înr egistrează un maxim în cea ce p iveste
anul 2015 când atinge val aorea de 772.770 lei ¸ urmat de anul 2016 cu o val aore de 327.381 lei si
de anul 2014 cu val aorea de 266.711 lei. 8.217.575
7.911.261 8.853.368
7.946.834 8.801.993
8.417.520
Venituri totale Cheltuieli totale2014 2015 2016

38

Figura 3 .4 – Evoluția profitului brut la S.C. AGROMEC S.A.

Anal zia indicato ilor de profitabilitate (tab. 3.6) cup ind rata medie a profitului brut ¸ rata
medie a profitului net ¸ rata profitului net si rata rentabilităț i venitu ilor.
Tabelul 3.6
Anal zia evoluției p incipalilor indicato i de profitabilitat e
Specificație Formula de calcul U.M. 2013 2014 2015 Media
Rata medie brută a profitului
%
4¸13 9¸74 4¸59 6¸15
Rata medie netă a profitului
%
3¸60 8¸31 3¸91 5¸27

Rata profitului net %
3¸37 9¸72 3¸88 5¸66
Rata rentabilităț i venitu ilor
%
3¸24 8¸72 3¸71 5¸22
Sursa: calculaț i propi

Pe baza calculelor efectuate s -a calculat rata medie a profitului exp imată atât brut cât si
net¸ asa cum se p aote obs reva aceasta înregistrează un trend fluctuant f ind influență tă de evoluția
proftului si de evoluția producției vândute în cea ce p iveste perioada 2014 -2016 (fig. 3.5). 306.314 906.534
384.473
Profit brut2014 2015 2016

39

Figura 3.5 – Evoluția ratei med i a profitului în cea ce p iveste perioada 2014 -2016

În cea ce p iveste cea ce p iveste evoluția ratei rentabilităț i profitului net ¸ aceasta
înregistrea ză următ aorele valo i: în cea ce p iveste anul 2014 – 37%¸ în cea ce p iveste anul 2015 –
9¸72%¸ iar în cea ce p iveste ultimul an anal ziat¸ respectiv anul 2016 ¸ ajunge la 3 ¸88%¸ această
diminuare se datorează înflue nței evoluției profitului obținut de firmă.

Figura 3.6 – Evoluția ratei profitului net si a venitului total
4,13 3,6
9,74 8,31
4,59 3,91
Rata medie brută a profituluiRata medie netă a profitului2016 2015 2014
3,37 3,24
9,72 8,72
3,88 3,71
Rata profitului netRata rentabilității veniturilor 2016 2015 2014

40

4.9. Distribuția c eralelor b oabe

4.9.1. Consid erați generale

În ceea ce piveste sens restrâns ¸ la nivelul întrep indrei agraolimentare ¸ distibuția cup inde
o sreie de activități speciale de marceting vziând transf reul bunu ilor pe care a ceeasta le produce ¸
menite să râspundă ¸ în ceea ce piveste pincipal ¸ la întrebă ile cui ¸ unde si cum se vând produsele
întrep indrei¸ care sunt canalele de dist ibuție adecvate ¸ de ce structu i de marceting si de vânzare
are nevoie ¸ ce metode si mijl aoce de transport ¸ depozitare ¸ condiționare ¸ stocare trebuie să
utilzieze.
În ceea ce piveste accepțiune macroeconomică ¸ pintr-o maximă gen realziare¸ distibuția
îndepline ste funcț ile de disponibil ziare¸ respectiv crearea utilităților de timp ¸ de spațiu si de
posesie ¸ care presupune aduc rea produsului în ceea ce piveste proximitatea consumatorului ¸ în
ceea ce piveste locui accesibile ¸ în ceea ce piveste momentul si modalitatea în ceea ce piveste
care acesta dore ste să intre în posesia lui ¸ de informare ¸ care se real ziează p in fluxul de informaț i
în ceea ce piveste dublu sens: de la întrep indre către piață (consumato i) si de la piață către
întrep indre (producăto i¸ procesato i) si de creare de cereri ¸ concret ziată p intr-o srevire cât mai
bună a clienților ¸ pin atrag rea de noi clienți si pin div resificarea gamei de s revici ofreite acestora.
La nivelul întrep indrei agraolimentare ¸ sunt consid reate componente ale dist ibuției
următ aorele activități transportul produselor ¸ alcătuirea de lotu i omogene ¸ tirea sau calibrarea
produselor ¸ stocarea ¸ condiționarea si ambalarea produselor ¸ fracționarea ¸ asortarea ¸ informarea
cumpă râtoilor¸ informarea producăto ilor¸ infrastructura ¸ sub forma com reciatâ¸ juidică¸
administrativă.Aceste activități sunt ex recitate de expl aotațile agicoole¸ de întrep indreile de
prelucrare si de întrep indreile special ziate în ceea ce piveste distibuție (angrosi sti si detaili sti).
Pintre particula itățile dist ibuției pro duselor agicoole se însc iu val aorea alimenta râ a
produselor agr aolimentare f aorte dif reită¸ rezistența la păstrare ¸ itmul de ach ziiție a produselor
agicoole nu este uniform tot timpul anului ¸ desfă surându -se în ceea ce piveste funcție de epoca
de recoltare a cultu ilor sau itmul de produc re a produselor ¸ efectuarea unor tratamente speciale în
ceea ce piveste vedrea unei valo ificăi supreiaore după recoltare a produselor agicoole¸ calitatea
se apreciază atât p in pisma formei ¸ măimi¸ culoi¸ gustului produselor ¸ cât si în ceea ce piveste
funcție de caract reisticile f ziico-chimice; – beneficia i produselor agicoole pot fi unităti indust iale¸

41

comreciale sau agicoole si consumato i¸ prețu ile pentru acela si sortiment si calitate sunt dif reite¸
în ceea ce piveste conform itate cu destinația produsului.
Organ ziarea dist ibuției produselor agicoole necesită cun aostrea căilor ¸ respectiv a
metodelor de dist ibuție a acestora ¸ în ceea ce piveste cadrul pieței produselor agicoole.Aceste căi
si metode de dist ibuție v ziează atât produsele p incipale ¸ cât si pe cele secundare ¸ valoificate
imediat sau după o prealabi tâ depozitare ¸ prelucrare ¸ fie în ceea ce piveste sfrea producției
agicoole¸ fie în afara acesteia.
Având în ceea ce p iveste vedre pincipalele caract reistici ale producți ei agicoole¸
circuitele de dist ibuție sunt circuite directe p in care producătoml vinde produsele sale
consumato ilor¸ fărâ intremedia i¸ circuite integrate ¸ care presupun existența unui singur
intremediar între producătorul agicool si consummator ¸ circuite scurte sau sem integrate ¸ care
presupun existența a doi int remedia i între producătorul agicool si consummator ¸ circuite lungi ¸
care presupun existența a cel puțin trei int remedia i si circuite cu o div resitate a canalelor de
distibuție între care u nele sunt consid reate p incipale.
Sistemul dist ibuției produselor agicoole paote fi consid reat un ansamblu de dec zii¸
tranzacț i si activități ¸ deosebit de complexe si de et reogene ¸ care urmăresc produsul
agraolimentar începând de la p aorta f remei producăt aore până când acesta ajunge pe masa
consumatorului. în ceea ce piveste drumul său către consumator ¸ produsul agicool este transf reat
de la un agent de piață la altul ¸ iar taote aceste transf reui sunt purtăt aore de costu i.Se formulează
deseo i întrebarea: de c e prețul produsului aflat pe raftul unui magazin este ¸ de cele mai multe o i¸
consid reabil mult mai mare decât prețul p tâtit ag icultorului.Sau ¸ altfel spus ¸ de ce producătorului
agicool i revine o pond re scăzută din totalul valo i adăugate în ceea ce p iveste filirea
agraolimentara

4.9.2 Organ ziarea sistemului de dist ibuție en -gros

Piața en gros reprezintă un spațiu ¸ unde se întâlnesc o multitudine de producăto i
(ofretanți) si intremedia i¸ în ceea ce piveste vedrea real ziăi schimbului p in licitație publică.
Piața en gros este costituită p in concentrarea producăto ilor (of retanților) ¸ angrosi stilor¸
prestato ilor de s revici¸ într-o Societate Economică a Pieței en Gros ¸ având capital p ivat sau mixt
(public si pivat)¸ inclusiv capital ext ren.
Piața en gros este o rganziată pe p incipiul clasic al sistemului de com recialziare (fig. 3. 7):

42

Figura 3.7 . Pincipiul de organ ziare a pieței en gros

Sub raport constructiv ¸ Piața en gros cup inde următ aorele componente spațiale:
• 1-2 corpu i de c tâdire¸ care constituie zona pincipa tâ a pieței ¸ unde se real ziează
procesul de com recialziare a produselor agicoole si agraolimentare;
• ctâdii anexe (depozit f igoific¸ satâ pentru c aocrea bananelor ¸ stație de sortare ¸ depozit
uscat);
• ctâdirea administrației Societăț i Economice Piața de gros;
• spați de cazare;
• infrastructu râ divresă (oficiul bancar ¸ atelire de reparaț i auto¸ restaurant ¸ atelire de
întrețin re¸ grupu i sanitare) ¸ etc.
Strategii le pieței en gros sunt următ aorele:
. satisfac rea cereri i de consum a populației din zonă cu produse agicoole praospete ¸ pin
organ ziarea unei piețe concurențiale;
. asigurarea unei of rete de produse agicoole si agr aolimentare de calitate pentru întrega
durată a unui an ¸ pin intremediul centrelor de colectare am plasate în ceea ce piveste zonele cheie
de producție;
. realziarea unui punct de cumpărare unic si de mare transparență pentru cumpă râtoi de
produse agicoole praospete;
. constituirea asociaț ilor de producăto i si a punctelor de colectare a produselor agicoole
praospete ¸ dotate corespunzător;
. constituirea Societăț i Economice Piața de gros;
. organ ziarea sistemului de aprov ziionare a Pieței de gros cu produse agicoole praospete;
. organ ziarea si funcționarea sistemului de transport al produselor agicoole de la punctele
de colectare la Piața en gros;
. asigurarea completă a ambalajelor corespunzăt aore¸ sortarea ¸ formarea lotu ilor¸
ambalarea ¸ vânzarea de la Piața en gros către detaili sti¸ alți grosi sti¸ alți cumpă râtoi;
. opreațional ziarea sistemului inf ormațional al Pieței en gros si al prețu ilor;

43

. îmbunătățirea dist ibuției globale a produselor agicoole si agraolimentare (Zahiu Letiția ¸
2001).
Pincipalele catego i de util ziatoi (chiiasi) ai p ieței en gro s sunt:
• opreatoi din centrele de colectare (producăto i care î si vând prop ile produse si
produsele ach ziiționate de la alți producăto i din zonă);
• alte catego i de furn zioi de produse agicoole praospete (asociaț i¸ freme agicoole¸
importato i¸ etc);
• negusto i grosi sti (ach ziiționează produsele de la producăto i si importato i si le vând
cumpă râtoilor din ora s);
• cumpă râtoi detaili sti si instituționali (au depozite si standu i de vânzare în ceea ce
piveste Piața de gros);
• opreatoi din piețele deschise (deținute si conduse de munic ipalitate ¸ ca puncte de
vânzare en detail);
• importato i/intremedia i;
• prestato i de srevici (bănci ¸ opreatoi de transport ¸ speciali sti în ceea ce piveste reparaț i
auto¸ furnzioi de mat reiale¸ etc).

4.9.3. Strategia dist ibuției

Un canal de dist ibuție (de asemenea denumit si canal de marceting ) este o structu râ de
organ ziați intredependente de afac rei¸ care se întinde de la punctul de produc re al produsului
până la consumator ¸ pin care memb i canalului motivează si comunică cu clienț i¸ vând si
transportă ¸ depozitează ¸ distibuie si asigu râ srevice-ul produselor.
Memb i canalului (de asemenea denumiți int remedia i¸ mijlocito i sau dist ibuito i)
negociază un i cu alț i¸ cumpă râ si vând produse ¸ si facilitează schimbul de prop ietate între
cumpă râtoi si vânzăto i. Ag ențile de adv retising (promovare) ¸ agenț ile de asigu râi si firmele
transportat aore¸ nu sunt memb i ai canalelor de dist ibuție ¸ nu negociază schimbul ¸ ci daor susțin
activitățile memb ilor canalelor de dist ibuție.
Uni memb i ai canalului de dist ibuție ¸ vânzăto i cu idicata sau angrosi sti pentru produse de
consum si distibuito i indust iali pentru produsele indust iale¸ precum si vânzăto i cu amănuntul sau
detaili sti¸ preiau în ceea ce piveste propietate produsele si apoi le revând. Angrosi sti¸ în ceea ce
piveste genreal¸ cumpă râ si vând în cantități mai ma i către detaili sti iar dist ibuito i indust iali către
alți producăto i si instituț i¸ pe când detaili sti¸ cumpă râ si vând în ceea ce piveste cantități mai
mici către consumato i finali. Alți memb i ai canalelor de dist ibuție ¸ cum sunt brokrei¸

44

reprezentanț i producăto ilor si agenț i de vânză i¸ nu cumpă râ produsul ¸ dar facilitează schimbul
între vânzăto i si cumpă râtoi.
Memb i canalului de marceting realziează trei tipu i de funcț i de bază:
1. Funcț i de tranzacționare includ cont actarea cumpă râtoilor¸ promovarea produsului pentru
vânzare ¸ negoci rea vânză i si asumarea iscului asociat cu păstrarea produsului în ceea ce piveste
stoc.
2. Funcț i logistice includ dist ibuția f ziică si activități de sortare (sorting).
3. Funcț i de facilitare (înlesnire) includ activitatile de c recetare (of reirea informat ilor despre
memb i canalelor si consumato i) si finanțtare (of reirea creditelor pentru int remedia i în ceea ce
piveste josul canalului de distrbuție).
Structura canalului la o firma agr aolimenta râ¸ cum este si S.C. AGROMEC S.A. ¸ se
prezintă astfel (fig 3.8):

Figura 3.8. Canale pentru produse de consum
Facto i care infl Uniunea Europeană nțează strategia de dist ibuție :
Facto i de piață
 clienț i țintă: cine sunt? Ce ¸ unde ¸ când si cum cumpă râ?
 amplasarea geografică si măimea pieței – dacă piața țintă este concentrată atunci
vânză ile directe p in forțele de vânzare sunt indicate;
 concurența – dacă concurența este ac rebă canalele directe de dist ibuție ¸ cum ar fi
vânză ile pin postă¸ pot fi f aorte profitabile.
Facto i de produs

45

 complexitatea si prețul – produsele complexe ¸ produsele real ziate pe bază de
comenzi si produsele scumpe necesită canale de dist ibuție mai scurte si directe;
 ciclul de viață – stadile incipiente (produsele noi) necesită canale de dist ibuție
directe; pe măsu râ ce se avansează în ceea ce piveste ciclul de viață producăto i caută
si alte alt renative de dist ibuție ¸ canalul putându -se lungi;
 fragilitatea – preisabilitatea produselor necesită canale scurte.
Facto i legați de producător
 disponibilitatea resurselor – resurse financiare ¸ manag reiale si de marceting
usurează scurtarea canalelor;
 linile de produse – producăto i cu mai multe lin i de produse of reite într -o anumită
zonă geografică util ziează de obicei canalel e de dist ibuție directe de aorece
cheltuielile de vânzare se dist ibuie pe mai multe produse;
 necesitatea controlului asupra prețului ¸ poziției ¸ imaginea mărc i si srevicilor suport
pentru clienți – în ceea ce piveste genreal¸ pentru un control mai mare sunt necesare
canale de dist ibuție mai scurte.
Strateg i de dist ibuție
Integrarea v reticatâ
Integrarea înainte este o strategie care apare când un producător sau angrosist
achziiționează un int remediar al canalului de dist ibuție ce se af tâ mai apr aope de piața țintă sau
începe să execute activitățile si funcț ile acestui int remediar.
Integrarea înapoi este inv resul precedentei. Vânzăto i cu amănuntul sau angrosi sti încep
să execute funcț ile si activitățile înainte executate de un in tremediar ce se af tâ local ziat în ceea ce
piveste canalul de dist ibuție mai apr aope de producător.
Altrenative la canalele de dist ibuție
Distibuția dua tâ sau multip tâ reprezintă util ziarea a două sau mai multe canale pentru
distibuția aceluia si produs către piața țintă. De exemplu ¸ Whirlpool vinde produsele
electrocasnice către contracto i si constructo i de locuințe în ceea ce piveste acela si timp cu
vânză ile către magazinele de specialitate care vând direct clienților. Producăto i utilziează de
asemenea aceeastă strategie pentru mărcile destinate unei noi ni se de piață cu un nou nivel de
distibuție.
Alianțele strategice în ceea ce piveste canalul de dist ibuție reprezintă un acord între
producăto i de a util zia împreună un canal de dist ibuție deja stabilit. Aceeastă strategie este
adesea util ziată când crearea unui canal de marceting este prea scumpă si/sau durează prea mult.

46

Canalul inv resat (rev rese chectar nnel) este un canal de dist ibuție în ceea ce piveste care
produsele se mută înapoi de la consumato i la producăto i. Acest tip de strategie se practică pentru
produsele care necesită reparaț i si/sau recic tâi.
Nivele ale intensităț i distibuției
Distibuția intensivă este o formă de dist ibuție care are scopul să facă produsul disponibil
în ceea ce piveste fiecare magazin unde clienț i țintă ar do i să-l cump re. Aceeasta este util ziată în
genreal pentru produse cu val aore mică care se cumpă râ frecvent cum ar fi produsele uzuale si
consumabilele (furnitu ile).
Distibuția selectivă este strategia de dist ibuție real ziată p in aleg rea câtorva deal rei¸ atenți
selectați ¸ în ceea ce piveste zona geaografică respectivă. Produsele neuzuale si unele produse
speciale sunt dist ibuite selectiv. Echipamentele si acceso ile fab icate pe piața produselor
indust iale tind să urmeze o st rategie de dist ibuție selectivă.
Distibuția exclusivă este ceea mai rest ictivă formă de acop reire a pieței p in care ¸ într-o
zonă geografică dată ¸ numai unul sau câțiva deal rei pot vinde produsul. P in aceeastă strategie
sunt vânduste produsele speciale ¸ câteva din produsele neuzuale si pincipalele echipamente
indust iale.

4.10. Consid erați generale privind promovarea

Scopul gen real al efortu ilor promoționale este acela de a influență comportamentul
consumato ilor. Chiar dacă pled aoia nu este directă si nu se cre trecrea imediată la acțiune ¸
motivul pentru care market rei cheltuiesc timp si bani în ceea ce piveste promovare este acela de
a-i detremina pe anumiți aomeni să se comporte într -un anumit fel.
In marceting¸ promovarea este folosită pentru furn ziarea de informaț i¸ difrențirea
produsului f ind făcută atât de cumpă râtoi cât si de vânzăto i care beneficiază de pe urma funcției
informative îndeplinite de promovare; cumpă râtorul p imeste informaț i despre produse noi ¸ ce-i
pot fi utile ¸ iar vânzăto i îsi pot informa clienț i potențiali despre produsele sau s revicile ofreite.
Stimularea cereri i este cel mai evident si mai direct scop al promovă i¸ market rei vor să li
se cump re produsele si¸ pentru a ceeasta¸ înceearcă să infl Uniunea Europeană nțeze aomeni în
ceea ce piveste direcția trec rei la o astfel de acțiune.
Este bine de stiut faptul că dacă o marcă este p recepută ca f ind consid reabil dif reită de
celelalte din a ceeasi catego ie¸ ofretantul i si paote premite să ceearâ un preț mai mare în ceea ce
piveste schimbul benefic ilor suplimentare pe care le of reă.Problema rezidă în ceea ce piveste
faptul că nici un consumator de rând nu are o motivație int reiaorâ pentru a căuta informația cu

47

ajutorul căreia să facă dif rențirea între mărci. în ceea ce piveste acest punct int revine efortul
delib reat al firmei care ¸ pin int remediul promovă i¸ ofreă astfel de informație. A ceeastă funcție
devine cu atât mai importantă cu cât produsul ¸ pin natura lui ¸ nu premite existența unei dif rențe
vreitabile între mărcile div resilor producăto i de produsele agicoole.

4.11. Strategia de promovare

Comisia Europeană în ceearcă¸ pin campan ile de promovare ¸ să aducă la cuno stință
consumato ilor avantajele produselor agicoole europene. Comisia în ceearcă¸ astfel ¸ să le
explice europenilor că ¸ pin consumul de produse agicoole europene ¸ ei nu p imesc d aor
produse care respectă standarde înalte de calitate ¸ ci sp ijină ag iculto i europeni ¸ contibuie la
biodiv resitatea europeană si la îndeplinirea strategii lor politic i agicoole comune. în ceea ce
piveste felul acesta ¸ Comisia Europeană aplică un mecanism de protejare a pieței int rene¸ nu
daor pin reglementă i¸ subvenț i si finanță i¸ ci si pin promovare.
Elaborarea unui program de marceting implică participarea activă a tuturor facto ilor
de râspund re si coordonarea tuturor dec ziilor în ceea ce piveste vedrea respectă i unor c itrei¸
ce vziează o concepție cla râ a optic i de marceting a tuturor celor implicate ¸ o oientare
realistă ¸ bazată pe posibilitățile agentului economic ¸ o integrare a tuturor elementelor de
marceting necesare si o corelare cu cele din alte sect aore de activitate ¸ existența resurselor
bugetare necesare susțin rei programului ¸ precum si aplicarea unui sistem iguros de control si
revziie a programului.
Ating rea strategii lor stabilite se p aote real zia¸ numai ¸ dacă în ceea ce p iveste
contextul strategiei de marceting se elaborează si o strategie adecvată în ceea ce piveste
domeniu promoțional.
Se practică două tipu i de strateg i promoționale:
1. strategia de împing re – vziează trec rea produsului în ceea ce piveste canalele de
distibuție ¸ obligându -l pe dist ibuitor să găsească soluț ile pentru a vinde mai repede produsul.
Se util ziează mai ales pentru bunu ile indust iale¸ efortul promoțional suportân du-l în ceea ce
piveste special dist ibuitorul ¸ spre el împinge producătorul bunul său. Producătorul folose ste
cu predilecție vânzarea p resonatâ si promovarea com reciatâ¸ iar int remediarul publicitatea ¸
promovarea vânză ilor¸ vânzarea p resonatâ.
2. strategia de atrag re – vziează direct consumatorul final ¸ pe care trebuie să -l
atragă ¸ detreminându -l să cump re. Se util ziează cu predilecție pentru bunu ile de larg
consum ¸ folosind pe sca râ largă publicitatea. Dacă produsul se vinde ¸ consumato i vor c re

48

produsul me mbilor canalului de dist ibuție ¸ care îl vor c re producătorului si în ceea ce piveste
acest fel ¸ cereri a de consum atrage produsul pe canalele de dist ibuție.
Care din strateg i se va util zia¸ va decide manag reul în ceea ce piveste funcție de
condiț i specifice ale organ ziației. Se p aote util zia una din strateg i sau ambele în ceea ce
piveste combinație.
S-a remarcat la nivelul gen real¸ oientarea firmelor producăt aore spre strategia
împing rei¸ care a condus la accentuarea concurenței p in preț.
Strategia aleasă de firmă î si va găsi reflectarea în ceea ce piveste planul acțiunilor
promoționale ¸ în ceea ce p iveste bugetul promoțional si binențeles în ceea ce p iveste
conținutul mixului promoțional.
Ca p incipa tâ formă de promovare ¸ atât sub aspect cantitativ cât si calitativ – pin
impactul real ziat – publicitatea continuă să fie confundată cu comunicarea ¸ promovarea sau
reclama.
Conținutul publicităț i
Publicitatea este a ceea formă de promovare ¸ reprezentată p intr-un complex de
activități ce au drept scop ¸ să facă cunoscute si apreciate de către consumato i/utilziatoi¸
produse sau s revici destinate vânză i¸ sau să formeze atitudini favorabile față de o id e¸
acțiune ¸ teoie etc.
Succint Asociația Am reicană de Marceting (AMA) define ste publicitatea ca “o ice
formă non-presonatâ ptâtită¸ de prezentare si promovare a ideilor ¸ bunu ilor si srevicilor¸ de
către un sponsor identificat.” Rezultă că publicitatea are caract re exclusiv com recial¸
reprezentând o tranzacție com reciatâ¸ iar mesajul publicitar ¸ indif rent că este vziual¸ vrebal
sau sc is este direcționat către publicul larg si nu direct către un individ.
Spre deosebire de promovare ¸ publicitatea prov aocă noto ietate ¸ schimbă imaginea
mărc i¸ este abstractă dar î si propune să facă produsul dezirabil ¸ atrâgându -l pe co nsumator si
de asemenea ¸ ea paote fi ziolată ¸ deci p aote si separată de celelalte elemente promoționale ¸
să acționeze si să-ți îndeplinească obiectivul. Deci publicitatea este d aor o componentă a
promovă i si comunică i¸ având o sf reă mai restrânsă.
Publicit atea nu se identifică nici cu reclama ¸ desi în ceea ce p iveste activitatea
economico -socia tâ se întâmp tâ frecvent acest lucru.
Reclama este d aor o componentă a publicităț i¸ fărâ îndoia tâ ceea mai importantă sub
taote aspectele(cantitativ ¸ calitativ si structural) dar nu este singura.
Asadar¸ publicitatea are o sf reă mai largă ¸ atâtui de reclamă ¸ include si publicitatea
gratuită ce se real ziează p in difuzarea unor informaț i ce conduc la cre strea încred rei

49

consumato ilor față de produs ¸ la spo irea prestigi ului firmei p in: conf reințe¸ articole ¸
reportaje ¸ afise¸ postre etc.
Spre deosebire de reclamă ¸ publicitatea î si propune să infl Uniunea Europeană nțeze
indirect comportamentul consumatorului si nu să declan seze rapid dec ziia de cumpărare. De
asemenea ¸ îsi propune să cr eze o imagine favorabi tâ despre un produs si firmă ¸ fărâ să
vehiculeze informaț i si să folosească mijl aoce de det reminare a dec ziiei de cumpărare.
În ceea ce piveste litreatura de marceting se util ziează mai mulți t remeni anglo –
saxoni sau lati ni. Ne asociem celor ¸ care desemnează p in advretising = reclama ¸ iar
pin publicity = publicitate ¸ deaorece se pot face distincț ile¸ cu care noi am op reat.
Strategii le
Strategii le publicităț i sunt multiple ¸ iar în ceea ce piveste funcție de scopul urmă it ele
pot fi sistemat ziate în:
1. strategii de informare – ce vziează:
– informarea pieț i despre existența unui nou produs ¸
– sugrearea de noi util ziăi ale produsului ¸
– comunicarea modifică i prețului ¸
– explicarea funcționalităț i produsului ¸
– descirea srevicilor disponibile ¸
– corectarea impres ilor false ¸
– reduc rea tem reilor cumpă râtoilor¸
– crearea imagin i firmei.
. strategii de conving re – ce urmăresc:
– atrag rea pref reințelor consumato ilor spre o marcă ¸
– încurajarea o ientăi lor¸
– schimbarea mani rei de precepre a atibutelor produselor ¸
– conving rea să cump re¸
– conving rea să accepte o v ziită com reciatâ.
3. strategii de reamintire – ce vziează:
– reamintirea unei nevoi v itaore¸
– reamintirea locului de cumpărare ¸
– mențin rea produsului în ceea ce piveste atenție ¸
– mențin rea cumpă râtorului bine informat în ceea ce piveste legătu râ cu produsul.
De fiecare dată ¸ se aleg strategii le ce se vor urmă i în ceea ce piveste campania
publicita râ ce va fi declan sată. De obicei ¸ câteva strategii sunt omniprezente si anume:

50

– măirea în ceea ce piveste scurt timp a vânză ilor¸
– dezvoltarea unei piețe noi ¸
– dezvoltarea unui segment mai larg al pieț i¸
– crearea unei atitudini favorabile față de firmă – un obiectiv ce se real ziează pe
tremen lung.
Ating rea strategii lor presupune respectarea p incipilor de bază:
– să fie argumentată ¸
– să fie sob râ si sinc reă¸
– să nu fie factor de poluare socia tâ¸
– să urmărească în ceea ce piveste pimul rând conving rea si apoi sugestionarea ¸
– să cont ibuie în mod deosebit la stimularea cereri i¸
– să fie eficientă atât pe t remen scurt ¸ cât si pe t remen lung.
Pincipalele forme de publicitate
Respectarea p incipilor se p aote real zia¸ dacă se aleg cele mai pot ivite forme de
publicitate.
Există astăzi o multitudine de forme si de a ceea¸ consid reăm sugestivă clasificarea
lor în ceea ce piveste funcție de câteva citrei intresante: (C.Florescu – coord. – op.cit p. 385 –
388).
A. în ceea ce piveste funcție de obiect – distingem:
1. publicitate de produs – pin care se urmăre ste stimularea pieț i direct sau indirect sub
forma:
a. introduc rei produsului – scopul este crearea cereri i pimare
b. competitivă – scopul este formarea unei cereri i selective
c. de reamintire – pentru produsele aflate în ceea ce piveste stadiu de matu itate.
2. publicitate in stituționa tâ pin care se urmăre ste:
a. instaurarea unei atitudini favorabile față de firmă.
b. să formeze o imagine atractivă.
c. să păstreze clientela.
B. după natura pieț i – publicitatea p aote fi adresată:
1. consumatorului final
2. consultanților
3. int remedia ilor
C. după a ia treitoiatâ a râspândi i mesajului p aote fi:
1. publicitate loca tâ

51

2. publicitate naționa tâ
3. publicitate int renaționa tâ
Formule de publicitate se pot aplica p in instrumente specifice ¸ devenite tehnici
si mijlaoce publicitare ¸ care c unosc o mare div resitate ¸ cele mai frecvente sunt: anunțu i¸
afise¸ catal aoge¸ ambalaje ¸ presă ¸ radio ¸ telev ziiune¸ cinematograf ¸ expoziț i¸ târgu i etc.
Importanța deosebită are aleg rea celor mai adecvate tehnici si metode ¸ precum si
îmbinarea lor armoni aosă¸ astfel încât ¸ publicitatea să cont ibuie la reduc rea distanței
psihologice dintre produs si consumator. Pentru a ceeasta¸ publicitatea trebuie să emită
mesaje ¸ care să corespundă do ințelor consumatorului si să-l detremine să caute o informație.
Se real ziează în ceea ce piveste mare măsu râ pin reclamă.

4.12. Campania promoționa tă si bugetul promoțional

Una dintre cele mai simple definiț i ale publicităț i este a ceea dată de Luis Bassat ¸ care
consid reă că “publicitatea este arta de a convinge consumatorul” .
Alți auto i definesc publicitatea ca f ind o relație com reciatâ pin care o firmă p tâteste
pentru prezentarea unui mesaj promoțional transmis p in radio ¸ telev ziiune¸ presă sau alte
mijlaoce de comunicare.
Pentru o mai bună înțeleg re a acestui instrument al c omunicaț ilor de marceting¸ trebuie să
precziăm că în ceea ce piveste practica economică se dif rențiază două tipu i de publicitate ATL si
BTL:
Publicitatea ATL (“Above The Line” – deasupra liniei) ¸ numită si publicitate
convenționa tâ¸ este acel tip de publicitate care util ziează mijl aocele de comunicare în ceea ce
piveste masă pentru transmit rea unui mesaj publicitar: presa ¸ radioul ¸ telev ziiunea.
Publicitatea BTL (“Bellow The Line” – sub liniei ¸ numită si publicitate neconventiona tâ.
folose ste ca instrumente de promovare mat reialele promoționale cum ar fi bann rele¸ mapele ¸
pliantele ¸ postrele¸ catal aogele¸ brosuile¸ colile cu antet ¸ plicu ile presonal ziate¸ agendele ¸
calendarele ¸ stegulețele ¸ bloc notes -uile¸ autocolantele ¸ pixuile¸ bichetele ¸ scrumi rele.Aceeasta
reprezintă ¸ de fapt ¸ o grupare făcută în ceea ce piveste scopul cla ificăi conceptului de publicitate
care¸ după cum se obs revă¸ nu se limitează d aor la telev ziiune¸ radio sau presă sc isă.în ceea ce
piveste litreatura de special itate există si alte c itrei de dif rențire a formelor de publicitate dintre
care amintim după modul de efectuare ¸ publicitatea p aote fi directă (v ziează un anumit segment
de consumato i) sau indirectă (se adresează tuturor consumato ilor potențiali) ¸ iar după obiectul

52

publicităț i¸ aceeasta p aote fi publicitate de produs ¸ publicitate de marcă sau publicitate
instituționa tâ.

53

CONCLUZ II SI RECOMANDĂ II

1. Societatea Com reciatâ „AGROMEC DRAGALINA" S.A. Boto sani are ca obiect
pincipal de activitate: 0111 Cultivarea c realelor (exclusiv orez) ¸ plantelor
legumin aose si a plantelor producăt aore de semințe oleagin aose.
2. Profilul de activitate al societăț i: producție vegeta tâ: grâu ¸ soia¸ flaorea s aorelui¸
porumb ¸ sfectâ¸ rapițâ¸ activit âți de întrețin re a cultu ilor (arat ¸ semânat¸ aplicarea de
îngrâsâminte ¸ prasile mecanice ¸ rebicidat ¸ tratamente ¸ recoltat etc.).
3. Sediul f remei SC AGROMEC SA Dragalina ¸ se afla în ceea ce piveste localitatea
Dragalina ¸ comuna C istine sti¸ în ceea ce piveste intravilan. Societatea are luați în
ceea ce piveste arenda cca. 2000 hectar tren agicool.
4. Capitalul social al firmei este de 550.201 lei împ ârțit în ceea ce piveste 157.201
acțiuni ¸ cu val aorea nominal â de 3¸5 lei. Firma execut â lucrâi agicoole pe o supraf ațâ
de tren de 1611 hectar ¸ din totalul de 1760 ¸6 hectar .
5. În ceea ce piveste 2015 ¸ România a obținut o producție de 11 ¸88 mili aone tone
porumb b aobe¸ de pe o suprafaț â cultivat â de 2 ¸52 mili aone hectare ¸ ceea ce
reprezint â un randament la hectar de 3.409 kilograme. Franța a obținut o producție de
18¸39 mili aone tone la o suprafaț â cultivat â de 1 ¸77 mili aone hectare ¸ ceea ce
înseamn â un randament de 10.383 kg/hectar. Cel mai bun randament ¸ de 11.238
kg/hectar ¸ a fost obținut de Spania care a real ziat o producție de porumb b aobe de
4¸69 mili aone de tone de pe o suprafaț â cultivat â de 417.000 hectare.
6. La grâu ¸ România s -a situat pe locul cinci în ceea ce p iveste UNIUNEA
EUROPEANĂ atât din punct de ved re al suprafeței cultivate (tab. 2.3) cu 2 ¸04
miliaone hectare ¸ dupâ Franța (circa 5 ¸30 mili aone hectare) ¸ Gremania (circa 3 ¸22
miliaone hectare) ¸ Polonia (circa 2 ¸34 mili aone hectare) si Spania (circa 2 ¸17
miliaone hectare).
7. La orz si orz aoicâ¸ în ceea ce piveste 2016 ¸ România a obținut o producție total â de
1582 m i tone¸ de pe o suprafaț â cultivat â de 462 m i hectare ¸ ceea ce reprezint â un
randament la hectar de 3.424 kilograme.

54

8. La S.C. AGROMEC DRAGALINA S.A. ¸ evoluția indicatorului cheltuieli la 1000 lei
venitu i înregistreaz â urmâtaorele: la nivelul anului 2014 acesta rea de 962 ¸72 lei ¸ în
ceea ce piveste 2014 de 897 ¸61 lei¸ iar la nivelul anului 2016 acestea ajung la 956 ¸32
lei.
9. Cel mai mare nivel al cifrei de afac rei se înregistreaz â în ceea ce piveste anul 201 5¸
având o val aore de 9.298.459 lei ¸ anul 2016 cu 8.359.879 lei ¸ iar în ceea ce piveste
anul 2013 având val aorea de 7.404.157 lei.
10. La nivel de întrep indre profitul brut înregistreaz â un maxim în ceea ce piveste anul
2014 când atinge val aorea de 772.770 lei ¸ urmat de anul 2015 cu o val aore de
327.381 lei si de anul 2013 cu val aorea de 266.711 lei.
11. În ceea ce piveste ceea ce piveste evoluția ratei rentabilit âți profitului net ¸ aceeasta
înregistreaz â urmâtaorele valo i: în ceea ce piveste anul 2013 – 37%¸ în ceea ce piveste
anul 2014 – 9¸72%¸ iar în ceea ce piveste ultimul an anal ziat¸ respectiv anul 2015 ¸
ajunge la 3 ¸88%¸ aceeastâ diminuare se datoreaz â înflUniunea Europeană nței
evoluției profitului obținut de firm â.
12. Mâimea bugetului promoțional al S.C. AGROMEC DRAGALINA S.A. det reminâ
tipul de strategie de promovare accesibil â firmei (bugetul este calculat p in metod â
sumei disponibile) ¸ sau dac â market rei consid reâ câ o anumit â strategie de piaț â este
mai eficient â în ceea ce piveste situația dat â¸ în ceea ce piveste funcție de acesta ¸ se
detremina bugetul promoțional (folosind metod â strategii lor). În ceea ce piveste final¸
trebuie stabilit modul în ceea ce piveste care bugetul promoțional va fi cheltuit pentru
difreitele instrumente promoționale.

1. Pentru anul 2017 ¸ societatea are în ceea ce piveste vedre înnoirea tehnologiei ¸ a dot âi
tehnic i; precum si ameliorarea organ ziâi si conduc rei societ âți pin aplicarea
rezultatelor c recetâi stințifice. În esenț â¸ aceeasta înseamn â cunaostrea produsului ¸
clienț i¸ concurenț i¸ piața si modul în ceea ce piveste care acestea se dezvolt â. Felul în
care etichetați si promovați produsele este parte integrant â a acestui proces.
2. Societatea dore ste elaborarea unui program de marceting care implic â participarea
activ â a tutur or facto ilor de r âspund re si coordonarea tuturor dec ziilor în ceea ce
piveste vedrea respect âi unor c itrei¸ ce vzieazâ o concepție clar â a optic i de marceting
a tuturor celor implicate ¸ o oientare realist â¸ bazat â pe posibilit âțile agentului
economic ¸ o integrare a tuturor elementelor de marceting necesare si o corelare cu
cele din alte sect aore de activitate ¸ existența resurselor bugetare necesare susțin rei

55

programului ¸ precum si aplicarea unui sistem iguros de control si rev ziie a
programului.
3. Comuni cațile de marceting ale S.C. AGROMEC DRAGALINA S.A. sunt reduse ¸
limitându -se la:
 organ ziarea de simpozi aone cu participarea pincipalilor furn zioi si clienților s âi;
 distibuirea de catal aoge¸ pliante si brosui;
 prezent âi directe.
4. Deaorece publicitatea cost â mult¸ bugetul alocat acesteia trebuie s â urmâreasc â
maxim ziarea efectelor pozitive si diminuarea celor negative ¸ pentru ca în ceea ce
piveste final s â se obțin â crestrea vânz âilor si a venitu ilor firmei si satisfacția
clienților.

56

BIBLIOGRAFIE

1. Adăscăliței V., 1999. Euromarketing – fundamente . Editura Uranus, București.
2. Balaure V., 2002. Marketing . Editura Uranus, București.
3. Brezuleanu S., 2009 – Management în agricultură. Ed. Tehnopress, Iași.
4. Cătoiu I., 2002. Cercetări de marketing . Editura Ura nus, București.
5. Cârstea Gh., Pârvu, F., 1999 Economia și gestiunea întreprinderii. Ed. Economică,
București.
6. Chiran A. și colab., 2007 – Marketing în agricultură , Ed. Alma Print, Galați.
7. Chiran A., Gîndu Elena, 1997 – Marketing agrar , Ed. Periscop, Iași.
8. Constantin M. și colab., 2009 – Marketingul producției agroalimentare . Ed. Agrotehnica,
București.
9. Diaconescu M., 2003 – Marketing agroalimentar, Ediția a II -a revăzută, Ed. Uranus,
București.
10. Diaconescu M., 2003 Marketing agroalimentar . Ediția a IIa revăzută, Editura Uranus,
București.
11. Epuran G., 2002 – Comunicarea în afaceri. Strategii, tehnici, modele de decizie . Editura
Alma Mater, Bacău.
12. Gîndu Elena, 2006 – Marketing organizare,strategii, decizii, comportamentul
consumatorilor . Ed. Tehnopr ess, Iași.
13. Ilieș L., C. Osoian, A. Petelean – Managementul resurselor umane , Ed. Dacia, Cluj -Napoca.
14. Kotler Ph., Nancy L., 2008 – Marketing în sectorul public , Ed. Meteor Press, București.
15. Lefter V., Gavrilă T., 1998 – Economia întreprinderii . Ed. Economic ă, București.
16. Lefter, V., Manolescu A., 1995 – Managementul resurselor umane . Ed. Didactică și
Pedagogică, București.
17. Manole V., Stoian Maria, 2003 – Agromarketing . Editura ASE, București.
18. Manole V., Stoian Maria, Dorobanțu H., 2002 – Marketing , Ed. A.S.E., București.
19. Mâlcomete P. și colab., 1976 – Strategii de marketing . Ed. Junimea, Iași.
20. Mâlcomete P., 1993 – Marketing , Ed. Fundația Academică “Gheorghe Zane”, Iași.
21. Munteanu V., 1996 – Marketing – concepte, metode, studii de caz. Ed. Fundației Chemar ea,
Iași.

57

22. Munteanu V., 1996 – Marketing pentru toți. Ed. Meridianul 28, Chișinău.
23. Nedelea Al., 2003 – Marketing. Ed. Didactică și Pedagogică, R.A. București.
24. Niculescu Elena, 2000 – Marketing modern . Ed. Polirom,Iași.
25. Olaru Adriana, 1994 – Formarea prețuri lor pe diferite tipuri de piețe . Rev., Tribuna
Economică, nr. 25 – 27, București.
26. Pânzaru R.L., Medelete D.M., Ștefan G., 2007 Elemente de management și marketing în
agricultură . Ed. Universitaria, Craiova.
27. Pekar V., 1995 – Strategii de marketing . Ed. Sed com Libris, Iași.
28. Pricop O., 2006 – Marketingul valorii concurențiale . Ed. Junimea, Iași.
29. Radu Steluța, 2008 – Tehnologii de prelucrare a produselor de origine vegetală. vol. I, Ed.
Universitas XXI, Iași.
30. Sasu C., 1995 – Marketing, Ed. Universității Alexandru I. Cuza, Iași.
31. Unguru I. 1998 Managementul producției întreprinderii . Ed. Lumina Lex, București.
32. Zahiu Letiția, Dachin Anca, 2001 – Politici agroalimentare comparate . Ed. Economică,
București.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ I.D. PROIECT DE DIPLOMĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, PROF. UNIV. DR. AUREL CHIRAN PROF. DR. ELENA LEONTE… [604626] (ID: 604626)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ I.D. PROIECT DE DIPLOMĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC, PROF. UNIV. DR. AUREL CHIRAN PROF. DR. ELENA LEONTE… [604626]

Copyright Notice

Biomimetismul în arhitectură: O investigare în rolul conceptual al naturii…3 [310993]

ȚII PRIVIND RAPORTAREA PERFORMANȚELOR FINANCIARE … 3 1.1 Situa țiile financiare – produs final al contabilită ții ………………………….. [619310]

Calea Mărășești, nr. 157, Bac ău, cod 600115 [618664]

Clarinet 2002 (ferber Grimski) Brownfields And Redevelopment Of Urban Areas Highlighted [623360]

A2 Babota Krisztina Allamvizsgadolgozat [619372]

Micro Kaplan turbine [308462]

Copyright Notice

Similar Posts