SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ I.D. PROIECT DE DI PLOMĂ COORDONATOR I ȘTIINȚIFIC I¸ PROF. UNIV. DR. AUREL CHIRAN PROF. UNIV. DR…. [610834]

UNIVERSITATEA DE ST IINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ I.D.

PROIECT DE DI PLOMĂ

COORDONATOR I ȘTIINȚIFIC I¸
PROF. UNIV. DR. AUREL CHIRAN
PROF. UNIV. DR. ELENA LEONTE

ABSOLVENT ¸
LILIANA BĂLȚATU ( căs. MORĂRESCU )

IAȘI ¸ 2017

UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
“ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ I.D.

TEMA LUCRĂR I DE DIPLOMĂ:

PRINCIPALELE ASPECTE PRIVIND
MARKETINGUL FRUCTELOR LA
S.C.D.P. IAȘI ¸ ÎN PERIOADA 2014 -2016

COORDONATOR I ȘTINȚIFIC I¸
PROF. UNIV. DR. AUREL CHIRAN
PROF. UNIV. DR. ELENA LEONTE

ABSOLVENT ¸
LILIANA BĂLȚATU (căs. MORĂRESCU)

IAȘI ¸ 2017

CUPRINS

Declarație pe propria răspundere
Lista figurilor
Lista tabelelor
INTRODUCERE

PARTEA I – CONS IDERAȚ I GENERALE

CAPITOLUL 1 – STUDIU L CUNOAȘTER I ÎN DOMENIUL TEMEI
1.1. Aspecte generale
1.2. Structura organizatorică și de conducere
1.3. Forța de munc ă și înzestrarea tehnică a munc i

CAPITOLUL 2 – OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂR I
2.1. Obiectivele și scopul cercetăr i
2.2. Metodologia cercetăr i
PARTEA A I-A – CONTRIBUȚ I PROPR I

CAPITOLUL 3 – CARACTERIZAREA CADRULUI NATURAL ÎN CARE S -AU
EFECTUAT CERCETĂRILE
3.1. Relieful
3.2. Aspecte climatice
3.3.Hiidrografia și h iidrologia
3.4.Solurile
3.5. Fauna și vegetația

CAPITOLUL 4 – REZULTATELE CERCETĂRILOR
4.1. Scurta prezentare a spec ilor pomicole cultivate și tehnologia aplicată
4.2. Structura suprafețelor în teren agricol
4.3. Suprafața totală și producția medie pe spec i pomicole la S.C.D.P. Iași
4.4. Evoluția veniturilor și cheltuielilor totale pe spec i pomicole la S.C.D.P. Iași

4.5. Evoluția costul unitar pe spec i și cheltuielile la 1000 lei venituri
4.6. Prețul de vânzare pe spec i la S.C.D.P. Iași
4.7. Cifra de afaceri ¸ profitul brut și rata rentabilităț i pe spec i la S.C.D.P. Iași
4.8. Cons iiderați generale privind piața
4.9. Piața în treprinder i și piaț a produsului horticol
4.10. Strateg i de piață
4.11. Cons iiderați generale privind promovarea
4.12. Tipuri de promovare și obiectivele promovăr i
4.13. Publicitatea comercială și bugetul publicitar
4.14. Strateg i de promovare

CONCLUZ I ȘI RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE

Lsita figurilor

Figura 1.1. Structura organizatorică și de conducere a SCDP Iași
Figura 4.1 – Structura suprafețelor în ceea ce privește cadrul fermei
Figura 4.2. – Evoluția veniturilor și cheltuielilor totale
Figura 4.3 – Ponderea cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale
Figura 4.4 – Evoluția cifrei de afaceri
Figura 4.5. – Evoluția profitului brut
Figura 4.6. – Evoluția ratei rentabilităț i veniturilor
Figura 4.7. – Evoluția ratei medie a profitului
Figura 4.8 – Ponderea ratelor marjei comerciale și brute
Figura 4.9 – Evoluția ratei profitului
Figura 4.10 – Ponderea rentabilităț i economice și a activelor totale
Figura 4.11. – Evoluția ratei financiare

Lsita tabelelor

Tabelul 4.1 Producț i medi totale kg/suprafața cultivată
Tabelul 4.2 Suprafața totală (ha)
Tabelul 4.3 Situația veniturilor și a cheltuielilor
Tabelul 4.4 Pret de vanzare lei/kg
Tabelul 4.5 Definirea dinamic i și structur i cifrei de afaceri din exploatare
Tabelul 4.6 Definirea rentabilităț i veniturilor totale
Tabelul 4.7 Definirea evoluției principalilor indicatori de profitabilitate
Tabelul 4.8 Sezonalitatea cantităților și a prețurilor la fructele pomilor vândute pe piața
țărănească
din Iași

6

INTRODUCERE

În ceea ce privește perioada tranziției una din principalele trăsăturile ale horticulturi
romînești o reprezintă lipsa cronică a captalului. Ace sta a determinat creșterea ineficienței în
ceea ce privește alocarea resurselor cu consecințe asupra creșter i și competitivităț i ferimierilor
romîni și a în ceea ce privește tregului sector agricol.
Agricultura Ro mîniei ră mîne o agricultură de subz sitenț㸠problemele structurale ale
acest eaia find dificil de rezolvat.
omînia este o țară cu tradiție agricolă ¸ o ța ă care benefici zaă de condiț i climaterice și de
sol cum puține țări au în ceea ce privește lume ¸ pe acest fond ¸ dezvoltându -se cu secole în ceea
ce privește urmă o agricultură puternică ¸ capabilă să asigure nu numai necesarul de consum al
locuitorilor țăr i¸ cat și să exporte surplusul de alime te rezultat.
Obiectivul fundamental al horticulturi ¸ ca și ramură importantă a economiei naționale în
ceea ce privește noile condiț i determinate de integrarea în ceea ce privește structurile europene ¸
îl constituie stoparea declinului ¸ redresarea treptată și a igurarea condiț ilor pentru relansarea
producătorilor agricoli ¸ în ceea ce privește concordan ță cu potențialul natural ¸ economic și uman
de care d sipune Ro mînia¸ pentru asigurare a securități alimentației popu ației și crearea de
dsiponibilități pentru export.
Creșterea cantitativă și calitativă a producției horticole este posibilă doar prin
valori ficarea potențialului productiv național și promovarea unor ssitemul e de agricultură
ecologică ¸ stimulându -se creșterea performanțelor producătorilor agricoli și a competitivităț i
produselor agroalimentare ro mînești pe piața internă și internațională.
În ceea ce privește condi țile progresului tehnic și al endinței de globalizare și
informatizare a economiei ¸ producției și concure nței¸ singura șansă de depășire a greutăților și
lipsurilor perioadei de tranziție o constituie performanța ¸ în ceea ce pri vește ceea ce privește
nivel ul și calitatea producției ¸ care singure sunt în ceea ce privește măsură să asigure un nivel
de venituri superior.
Dintre sectoarele economice care au co ntribuit la formarea Produsului horticol Intern
Brut al Ro mîniei¸ pentru anul a cesta ¸ agricultura a avut unul dintre cele mai r iidicate ritmuri de
creștere. Pentru trimestrul tr ei¸ spr e exemplu ¸ valoarea adăugată br ut ă a horticulturi la PIB a

7
fost cu 34 ¸5% mai mare față de a ceeași perioad ă a anului trecut ¸ agric ultura și construcț ile find
cele mai puternice motoare ale creșter i econ omice.

8

PARTEA I
CONS IIDERAȚ I GENERALE

CAPITOLUL 1
STUDIUL CUNOAȘTER I ÎN DOMENIUL TEMEI

1.1. Aspecte generale

Pomicultura constituie un domeniu al „resurselor horticole ” care prin interacțiunea
naturală (cu factor i de mediu) și dirijată (factori agrotehnici) are ca și rezultat obținerea unor
sortimente de produse horticole – fructele pomilor – vital necesare ex sitenței umane.
În ceea ce privește accepțiune modernă ¸ pomi cultura ¸ ca și resursă ¸ reprezintă un
subssitemul conectat printr -o multitudine de legături ¸ directe și indir ecte¸ cu celelalte resurse
horticole¸ cu care se constituie în ceea ce privește ssitemul ul agricol ¸ dar și cu alte (industrial ¸
transporturi ¸ construcți¸ servic i) precum și cu m deiul în ceea ce privește general ¸ în ceea ce
privește cadrul eco ssitemul ului.
Sectorul suprafețelor hortiviticole reprezintă o componentă definitorie a ansamblului
modern în care este concepută dezvoltarea horticulturi . De aceea un obiectiv de maximă
importanță îl constituie preătirea acestuia pe b zae noi (moderne) ¸ menite să contribuie la
asigurarea p opulației și a industriei alime tare cu cantități suficiente de fructe pe o perioa dă cât
mai mare de timp (dacă s poate tot timpul anului).
Importanța economică și socială a cultur i pomilor poate lua în ceea ce privește
consiiderare mai multe aspecte ¸ printre care amintim valorificarea pe piața internă și
externă ¸ materie primă pentru industria prelucrătoare ¸ funcție climati că de conservare a solului ¸
cât și ocuparea unei părți din populație în ceea ce privește activitatea pomicolă.

9
Fructele pomilor au o deosebită însemnătate pentru economia națională ¸ datorită calităț i
produselor ce se obțin ¸ elesut slicitate de către popul ațieși industria alimentară în tr-un sortiment
mult mai larg ¸ comparat v cu celelalte produse horticole de natură vegetală sau animală. Astfel ¸
dacădin culturile erealiere și tehnice se produc 10 – 12 sortimente de b za㸠valorificate constant
pe piață ¸ din cultriile horticole obțin cir ca și 35 sortimente de legume ¸ 25 de fructe și 4 de
strug rii.¸ la care se adaugă produsele rezultate din prelucrarea acestora (ajungându -se la peste
150 de sortimente de fructe și legume proaspete și prelucrate).
Pentru Ro mînia¸ care are condiț i propice pentru producerea fructelor pomicole ¸ acestea
pot deveni o s risă importantă de venit rii prin exportul lor în ceea ce privește țările unde cererea
nu este sat sifăcută pentru astfel de produse ¸ ina pentru a fi competitivi pe pi ața externă este
necesară re pregătirea struct riilor de producție din agricult riă (în ceea ce privește general) și din
pomicult riă (în ceea ce privește special).
Importanța economică a fructelor pomicole constă în ceea ce privește rentabilitatea mare
pe care o aduc cultivatorilor ¸ în ceea ce privește special în ceea ce privește zonele pretabile
pentru astfel de plantaț i – zonele del rioase pentru plantațiile pomicole de pomi fructiferi.
Totodată ¸ printr -o mai bună ocupare a forței de muncă se contribuie la o diminuare a șomajului
(sau chiar la eliminarea lui) și la dezvoltarea economică de ansamblu a zonei ( în ceea ce privește
majoritatea c zariilor¸ puterea de cumpărare a populației din zonele pomicole este peste m deia pe
țară).
Diminuarea șomajului în ceea ce privește zonele pretabile pentru pomicult riă este
susținută de consum riile mai mari de forță de muncă ( în ceea ce privește comparație cu cult riile
cerealiere) ¸ consum rii care ¸ pentru principalele cult rii¸ sunt prevăzute (conform fișelor
tehnol ogice) ca și find rimătoarele:
– la plantațiile pomicole de prun se consumă 808 ore -om/ha ( în ceea ce privește ssitemul
de cult riă intensiv);
– la plantațiile pomicole de măr se consumă 1038 ore -om/ha ( în ceea ce privește
ssitemul de cult riă clasic) și 1603 ore-om/ha ( în ssitemul intensiv);
– la plantațiile pomicole de piersic se consumă 1443 ore -om/ha ( în ceea ce privește
ssitemul intensiv).
De asemenea ¸ pomicult ria se caracterize zaă printr -o instensivitate mai mare în ceea ce
privește comparație cu alte cult rii¸ intensivitate susținută de rimătoarele aspecte:
– venit riile¸ valoarea adăugată și profitul ce se pot obține la hectar ¸ în ceea ce privește
raport ul cu mun ca și și investiț ile realizate ¸ sunt mult mai mari în ceea ce privește activitatea
horticolă față de cult ria cerealelor;

10
– caracterul mai puțin sezonier decât la alte cult rii¸ determină mare varietate de produse
oferind pe piață producție ma fră pe perioade relativ mai lungi de timp și astfel venitul este
continuu ¸ la perioade sc rite¸ determinând o vitezp de rotație mai rap iidă a capitalului;
– utilizarea mai eficientă a fondului funciar ¸ prin a ceea că la majoritatea plantaț ilor de
pomi fructiferi producț ile mdei la hectar au o valoare mai mare comparativ cu cele realizate la
alte c ultrii vegetale.
Trebuie amintit ¸ totodată ¸ caracterul deucativ al horticult rii¸ subram riile acesteia f ind
dintre cele mai tehnice ¸ solicitând o experiență și cunoaștere a tehnologiei specifice la un număr
mai amre de cult rii¸ ceea ce riidică gradul profe sional al horticultorilor.
În ceea ce privește prezent ul¸ sănătatea se buc riă de o atenție deosebită ¸ ea devenind o
preocupare comună a în ceea ce privește întregi omeniri ¸ alătrii de noțiunea de „sănătate
indiv iiduală” a a apărut și a ceea de „sănătate publică” ¸ aceeasta din rimă b zaându -se pe
preocupări în ceea ce privește direcția promovăr i și ocrotir i sănătăț i¸ prevenir i și controlului
bolilor prin efortul organizat al întregi colectivități.
Pornind de la cele trei trăsăt riile definit ori ale produyselor alimentaer (să fie nutritiv ¸
salubru și plăcut) se poate spune că alimentația constituie atât un factor major de r sic¸ cât și un
factor sanogen. Dacă gradul caloric și struct ria nutritivă a rației reprezintă o sinteză a
cunoștințelor de specialitate ¸ acoperirea acestor cerințe ¸ prin interm deiul diferitelor alimente ¸
constituie un aspect aplicativ pl riiidsiciplinar. Având ca și punct de plecare necesarul fiziologic
de consum ¸ stabilirea cantităților de alimente trebuie să țină seama de res risele și tradiț ile
alimentare ale țăr i¸ de trăsăt riilele compoziționale ale iferitelor alimente ¸ de tendințele generale
ale industriei alimentare ¸ ale comerțului și consumului alim ntar.
Fructele pomilor sunt s rise importante de săr rii minerale și vitamine esențiale. F ind
numeroase ca și sortimente ¸ el acoperă o parte importantă a nevoilor de proteine și gluc iide șu
aspecte variate ¸ conferind diversitate și savoare meniului zilnic.
Fructele pom ilor co stituie unul din componentele ind sipensabile ale alimentației raționale
a omului. Cu puține excepț i¸ datorită echilibrului și armoniei dintre diferitele lor elemente
(forme ¸ mărimi ¸ culori ¸ arome ¸pafrumrii¸ gustrii¸ componente fizico -chimice) ¸ fruct ele pomilor
reprezintă aproa pe sing ril alment gata pregătit în ceea ce privește natri㸠în ceea ce privește
stare finită ¸ care se poate consuma proaspăt ¸ fără nici un adaos sau vreun proces de prelucrare.
Orice operaține d pregătire scade valoarea alimentară specifică a fructelor pomicole .
Valoarea lor alimentară se atore zaă componentelor chimice ale acestora și formelor ușor
accesibile organ simului omenesc ¸ la care se adaugă diferiți excitanți olfactivi ¸ vizuali și
gustativ i¸ care fac ca și fructele pomilor să aibă mare acceptabilitate în ceea ce privește
consum ul și să fie sav riate cu plăcere. Din punct de v deere chimic ¸ fructele pomilor conțin apă

11
și substanță uscată (substanțe organice și substanțe minerale). Conținutul fructelor pomicole
proaspete în ceea ce privește apă vari zaă în ceea ce privește funcție de specie în ceea ce privește
limite largi 73 ¸5% la prune ¸ 91¸42% la piersici ¸ 93% la căpșuni și numai 4% la alune.
Conținutul bogat în ceea ce privește vitami ne și săr rii minerale conferă fructelor
pomicole o riidicată valoare prfilactică și de c mbatere a multor boli. Pentru asig riarea
funcțiunilor normale ale organizmului din punct de v deer al aportului vitaminic ¸ raile alimetare
trebuie să cuprindă constant cantități raționale de fructe proaspete sau conservate din cât mai
multe spec i și specii ¸ ținând seama de conținutul diferit al acestora în ceea ce privește vitamine.
Fructele pomilor reprezintă al mente de larg consum ¸ datorită compoziției lor complexe și
rolului pozitiv pe care îl au une e substanțe din fructe asupra funcțiunilor organ simului. Conform
cu princip ile alimentației raționale ¸ un om trebuie să cos me zilnic cir ca și 200 – 300 g fructe
proaspete și industrializate ¸ evenind 75 – 100 kg fructe anua l la un locuitor.
Secriitatea alimentară a Ro mîniei este determinată de producția de fructe ¸ consiiderate
find alimentele de b zaă în ceea ce privește hrana omului ¸ alătrii de legume și cereale.
Aceste argumente demonstre zaă importanța fructelor pomicole ¸ importanță care le
conferă un anumit loc în ceea ce privește economia națională.

1.2. Struct ria organizatorică și de conducere a Stațiun i de Cercetare –
Dezvoltare pentru Pomicult riă Iași

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicult riă Iași se află situată în ceea ce
privește partea de NE a orașului Iași ¸ în ceea ce privește comună Miroslava ¸ pe șoseaua Iași ¸
care leagă cartierul G aata de Miroslava.
Ca și regiune pomicolă suprafața se plase zaă în ceea ce privește Regiunea V II-a¸
respectiv ¸ Podișul Moldovei. Geografic se situe zaă în ceea ce privește tre limitele de latitudine
47°10’ și 47 30' N și longitudine E
anul 1957 ¸ în ceea ce privește cadrul Laboratorului de Pomicult ri㸠care a funcționat pe
lângă Stațiunea de Cercetări Hortiviticole Iași. Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru
pomicult riă Iași a luat f ință la 1 martie 1977 prin Decretul nr. 18/1977 ¸ din necesitatea de a da
viață dez iideratului de ite rare și cercetăr i cu producția.
Sdeiul stațiun i aost stabilit la în ceea ce privește ceput la Sarca ¸ în ceea ce privește
comună Bălțați ¸ la Pepiniera Sarca ¸ unde a funcționat doi ani ¸ timp în ceea ce privește care s-a
acționat pentru obținerea aprobărilor și construirea s deiului actual pe teritoriul comunei
Miroslava ¸ limitrof cu municipiul unde au fost re în ceea ce privește fințate câmp riile

12
experimental e ale sectorului de cercetare. tațiunea a preluat unele ferme și teren rii în ceea ce
privește suprafață totală de1190 h a de l
litate j riiidic㸠subordonată ierarhic Academiei de Șt ințe Horticole și Silvice „Gheorghe
Ionescu S siești“¸ Bucrieșt
Stațiunea își desfășoară activitatea în ceea ce privește cadrul a trei compartimente:
1. Cercetare;
2. Dezvoltare;
3. Producție.

Trăsăt riile prinipale:
 Trei generaț i de cercetători
 57 de ani de tradiție în ceea ce privește cercetarea șt ințifică
 20.000 ha plantate cu pom i produși la Stațiune pe parc risul a 33 ani
 15 milioane de pomi livrați în ceea ce privește perioada 1977 -2013
 85 persoa ne în ceea ce privește serviciul dumneavoastră
 567¸75 ha plantaț i¸ pepinieră ¸ parcele de cercetare și pilot
 1.000. 00 pomi altoiți anual din 9 spec i pomicole și 90 specii
 Colecț i rnamentale
 Competiție și
 hnică de specialitate
 Servic i în ceea ce privește horticult riă
Obținerea materialului săditor pomicol liber de boli virotice și de în ceea ce privește altă
valoare biologică.
S.C.D.P. Iași asig riă prin pepimera proprie material săditor pomicol de în ceea ce
privește altă valoare biologică și aproape în ceea ce privește totalitate liber de boli virotice
(material testat biologic) ¸ în ceea ce privește tr-un sortiment bogat și adecvat zonei:
– Măr: Iidarde¸ Ionathan ¸ Delia ¸ Ionagold ¸ Starkrimson ¸ Golden șp ri¸ Florina ¸ Generos ¸
Voinea ¸ Pionier etc
– Păr: B. Hardy ¸ Erias¸ Crie¸ Moni ca și
– Gutui: De Huși ¸ Berezcki ¸ Arii Moldovenești
– Cireș : Van ¸ Stella ¸ Bing ¸ Bmmbe de Cotnari ¸ Scorospelka ¸ Rivan ¸ Maria ¸ Cetățuia ¸
Golia ¸ Ștefan ¸ George ¸ lașirom etc
– Vișin : Mocăn ști Crișana ¸ Nana ¸ Ilva¸ Northstar ¸ Schatte nmorelle ¸ etc.
Obiectul de activitate
a) activitatea de cercetare cu caracter fundamental și aplicativ pentru :

13
 conservarea res riselor genetice și utilizarea fondului de germoplasmă la măr;
 creara de noi so rii a pomi și portaltoi ¸ cu în ceea ce privește altă valoare
agroproductivă;
 stabilirea tehnolog ilor avansate de multiplicare și producere a materialului săditor
cu în ceea ce privește altă valoare agrobiologică la spec ile pomicole: măr ¸ păr¸
prun¸ cireș ¸ vișin și afin;
 elaborarea de noi ssitemul e de c ultriă tehnolog i și secvențe tehnologice ¸ în ceea ce
privește scopul
creșter i competitivităț i tehnco-economice pentru cult ria pomilor și arbuștilor fructiferi;
 elaborarea ssitemulelor inte rate de prevenire și combatere a bolilor și dăunătorilor din
plant ațiile pomicole de pomi și arbuști ructiferi;
 crearea uor cossiemul e pomicole cu un în ceea ce privește alt nivel de
agroproductivitate ¸ eficiență
economică și stabilitate ecologică;
 studi și elaborarea de tehnolog i privind păstrarea fructelor pomicole ;
 elaborarea stud ilor de organizare ¸ eficiență economică și marketing în ceea ce
privește producția de
fructe.
b) activitatea de dezvoltare tehnologică și microproducție experimentală pentru verificarea
și valiidarea rezultatelor cercet ri ștințifice reprezen tând:
– în ceea ce privește cercar a¸ omologarea și zonarea sortimentului de pomi și arbuști
fructiferi;
– dzvltarea în ceea ce pri ește plantaț i experimentale ¸ în ceea ce privește condiț i similare
exploataț ilor de pcție
actuale ¸ a noilor tehnolog i de în ceea ce privește mulțire și cult riă a pomilor și arbuștilor
fructiferi;
– stabilirea mijloacelor tehnice și de optimizare economică pentru introducerea în ceea ce
privește producție
a noilor crea i estinate progresului genetic și tehnologic în ceea ce privește pomicult riă;
– cultivă cereale și plante tehnice în ceea ce privește asolamentul pepinierei.
c) activitatea de dezvoltare cu scop de propagare și generalizare a rezultatelor cercetăr i
ștințifice reprezentând:
– producerea de materia
– nică și consultanță șt ințifică n ceea ce privește profilul stațiun i;

14
– cultria realelor păioase în ceea ce privește asolamentul pepinierei;
– producerea de fructe : mere ¸ pere¸ prune ¸ cireșe ¸ vișine ¸ afine ¸ coacăze ¸ petale de
trandafir
– transport de bun ri și persoane cu mijloace propr i din dotare;
– deitarea de publicaț cu rezultate obținute în ceea ce privește activitatea de cercetare ¸
comparativ cu cele
din literat riă de specialitate.

Capacități de producție
În ceea ce privește sectorul de oltare ¸ producția se realize zaă în ceea ce privește cadrul
fermelor ¸ ca și unități de b zaă organizate pe principiul gestiun i economice interne ce -și
desfășoară activitatea în ceea ce privește teme ul unui plan propriu de producție ¸ venit rii și
cheltuieli
Princi pile care stau la b zaa desfăș riări activităț i fermei de dezvoltare sunt rimătoarele :
– terenul ¸ mijace e mecanizate și animalele se repartize zaă fermei pentru activitatea de
producție pe o perioadă neli itat㸠find deci aflate în ceea ce privește dotarea acestei unități.
– ferma are autonom e deplină în ceea ce privește pregătirea procesului economic de
producție în ceea ce privește scopul realizăr i prevdeerilor din programul de producție ma fră și a
programului de venit rii și cheltuieli pentru s ubunitatea respectivă ¸ ferma este răspunzătoare de
rezultatele activităț i sale față de Consiliul de admin sitrație și directorul stațiun i;
– pe linie financiară autonomia fermei se realize zaă prin dreptul de a folosi pe propria
răspundere a colectivului su bunităț i¸ volunul de cheltuieli stabilit prin planul de venit rii și
cheltuieli aprobat de Consiliul de admin sitrație;
– colectivul de muncă al fermei este direct cointeresat în ceea ce privește rezultatele
obținute în ceea ce privește ferme ¸ nerealizări le altor ferme sau sectoare neafectuând rezultatele
acesteia;
– fiecare fermă în ceea ce privește tocmește program de producție și financiar pe b zaa
indicatorilo ehnico -economici stabilit de Consiliul de admin sitrație care în ceea ce privește
esență cupr inde ma frăpe fiecare produs ce se livre zaă precum și cheltuielile specifice pe unitatea
de măs ri㸠din care fond sa ari¸ acestea stând la b zaa în ceea ce privește tregi activități a
subunităț i pe anul respectiv; astfel realizarea producției prevăzută în ceea ce privește plan în
ceea ce privește limita prev deerilor de cheltuieli ră mîne în ceea ce privește esență obiectivul și
principalul criteriu de apreciere a activităț i fermei.
În ceea ce privește ultim i 10 ani ¸ unitatea a în ceea ce privește înfințat plantaț i
pomicole ¸ în ceea ce privește înlocuindu -le pe cele îmbătrânite ¸ care aveau peste 50 de ani.

15
Aceste plantaț i nou în ceea ce privește fințate vor asig ria realizarea de venit rii substanțiale în
ceea ce privește scopul r deresăr i economico – financiare a acesteia.

1.3. Forța de muncă și înzestrarea tehnică

Ca și factor de producție ¸ munca și reprezintă o activitate specific umană desfăș riată în
ceea ce privește scopul obținer i de bun rii economice. Definirea resriselor umane la nivel
microeconomic are în ceea ce privește vdeere faptul că mun ca și se desfășoară ca și factor de
producție numai în ceea ce privește stare activă.
Resrisa umană desemne zaă un stoc care stă la d sipoziția unei econom i pentru a fi sau nu
utilizată. Res risa umană la nivel microeconomic reprezintă res risa de muncă formată din
totalitatea persoanelor care participă direct sau indirect la realizarea produselor în ceea ce
privește cadrul în ceea ce privește întreprinder i (îtreprinzători ¸ salariați și colaboratori).
strategic al necesarului de personal prsupune definirea situației ex sitente privind res risele
umane ale organizației; a ceeastă analiză trebuie să se facă sub diferite aspecte: numărul și
struct ria personalului (pe vârste ¸ vechi me¸ sex etc.) ¸ gradul de com ,petență profesională în ceea
ce privește raport de criter ile stabilit ,e pentru aprecierea ,lucrătorilor ¸ gradul de absente sim
etc. Datele ce caracterize zaă situația actuală a person ,alului se pot prezenta sub forme diverse:
tabele¸ organigr ame¸ hsitograme etc.

Productivitatea munc i
Progresul oricărei societăți depinde în ceea ce privește tr-o măs riă dec siivă de eficiența cu
care sunt folosite r ,esrisele umane ¸ natriale și financiare de care d sipune. În ceea ce privește
totdeauna ¸ oamen i s-au străduit ca și din fiecare unitate de muncă ¸ de res rise umane sau de bani
ce se cheltuiesc ¸ să asig rie o, creștere cât mai mare a volumului și a calităț i producției ¸ să obțină
cantități spo ,rite d ,e bun rii materiale și servic i¸ deoar ece numai pe o asemenea b zaă poate fi
asigriată o creștere economică intensă ¸ crearea unei econom i avansate și implicit condiț i în ceea
ce privește vdeerea r iidicări bun,ăstăr i materiale și spirituale a populației.
Productivitatea ,munc i face parte din categoria indicatorilor utilizăr i intensive a
potențialului uman și exprimă eficiența cu care este utilizat personalul angajat de către în ceea ce
privește treprindere.
Productivi ,tatea munc i este o categorie economi ,că complexă și dinamică și reprezintă în
ceea ce privește sușirea munc i de a crea o anumită cantitate de valori de în ceea ce privește

16
trebuințare în ceea ce privește tr-o unitate de timp ¸ reflectând în ceea ce privește ultimă instanță ¸
eficiența cu , care este cheltuită o canti tate de muncă.
Una dintre metodaele de calcul a ,productivităț i munc i este rimătoare:

Productivitatea munc i a crescut an de an ¸ datorită rimătorilor factori:
– selecția rig rioasă a personalului ¸ calificarea personalului;
– achiziți ,onarea de mijloace moderne în ceea ce privește activitatea de coordonare și
organizare ,,a activităț i;
– fundamentarea corespunzătoare a normelor de muncă;
– creșterea preț riilor la produsele vândute datorit ,ă inflație.
De la în ceea ce priveș ,tefințare ¸ SCDP Iași a avut ca și sarcină primordiala introducerea
și generalizarea în ceea ce privește producție a rezultatelor șt ințifie ¸ atât în ceea ce privește
unitățile cu profil pomicol ¸ cât și la gospod ările particulare din regiunea Iași.
Mijloacele pe car ,e colectivul de cercetători le -a folosit în ceea ce privește vdeerea
introducer i în ceea ce privește producție a rezult ,elor șt ințifice au fost numeroase:
– vizitele și schimb riile de experiență au constituit una din căile prin care numeroase
persoane din țară și străinătate au cunoscut realizările stațiun i;
– pregătirea de consfătuiri ¸ instructaje și demonstraț i practice ¸ cu scopul de a asig ria un
minim de cunoștințe tehnice care să facă posibilă apli carea corectă a complexului
agrotehnic în ceea ce privește cât mai multe livezi;
– crisriile pomicole ¸ organizate la căminele cult riale și în ceea ce privește unități ¸ în
ceea ce privește cadrul în ceea ce privește vățămîntului agrozootehnic de masă ¸ au
contribuit , de asemenea la r iidicarea gradul ui profesional al unui mare număr de
p,omicultori; ,
– o formă superioară de introducere în ceea ce privește producție a rezultatelor șt ințifice
a constituit -o
fermele pilot ¸ în ceea ce privește care s -a aplicat tehnologia de cult riă a spec ilor pomicol în
ceea ce privește condiț i, coresp nzătoare ¸ conducând la realizarea unor producț i superioare
cantitativ și calitativ în ceea ce privește plantațiile pomicole de măr ¸ păr și prun;
– pentru populari zarea realizărilor ¸ stațiunea a participat la numeroase expoziț i organ ate
la nivel republican și judeșean ¸ cât și în ceea ce privește străinătate.
Pregătirea și funcționarea în ceea ce privește treprinder i este orientată spre realizarea
obiectivelor sale în ceea ce privește sensul că fiecare componentă organizatorică sau acțiune
trebuie să corespundă unor cerințe clar definite reieșite din obiectivele acesteia.
Productivitatea muncii = Cifra de afaceri/Număr salariați

17
Ssitemul ele de conducere a unei în ceea ce privește treprinderi reprezintă totalitatea
elementelor compon nte și a relaț ilor dintre acestea ¸ struct riate în ceea ce privește tr-un anumit
cadru organizatoric ¸ în ceea ce privește care se desfășoară procesele de conducere ale activităț i
în ceea ce privește ansamblul său.
Rezultat al transformărilor successive ale șt inței și tehnologiei aplicate în ceea ce privește
producție ¸ ca și și al a aptărilor struct riale la cerințele unui m deiu în ceea ce privește continuă
schimbare ¸ firma nu poate ră mîne un factor pasiv ¸ un simplu acumulato r de iidei novatoare.
Efectul de sinergie regăsit în ceea ce privește impactul firmelor asupra m deiului ambiant
depinde în ceea ce privește să în ceea ce privește mod hotărâtor de calitatea origanizăr i
struct riale.
Pregătirea struct rială preia rezultatele organizăr i procesuale – funcțiunile ¸ activitățile ¸
atribuț ile și sarcinile – în ceea ce privește cadrându -le în ceea ce privește struct rii organizatorice
adecvate trăsăt riilelor și posibilităților fiecărei unităț i economice în ceea ce p rivește parte.
Struct ria oganizatorică și de conducere poate fi cons iiderată ¸ printr -o abordare
funcțională ¸ drept scheletul în ceea ce privește tregului organ sim care este firma ¸ funcționarea
acesteia f ind dependentă de modul în ceea ce privește care s unt plasate și utilizate res risele
umane de care d sipune la un moment dat (fig ria 1.1).

Figria 1.1. Struct ria organizatorică și de conducere a SCDP Iași

Salarizarea și sistemu l de salarizare

18
Mun ca este reprezentată pe ansamblu ¸ de persoane care în ceea ce privește decrisul unei
perioade date exercită sau se află în ceea ce privește căutarea unei activități profesionale
remunerate. Mun ca are o dublă semnificație ¸ ea reprezintă în ceea ce privește același timp o
categorie economică ¸ cât și o cat egorie socială. Din punct de v deere economic mun ca și
reprezintă un factor de producție ¸ iar din punct de v deere social reprezintă o parte a populației
totale.
Ca și factor de producție ¸ munca și reprezintă un element al cheltuielilor de producție
caracterizat prin cantitate (număr de persoane) ¸ calitate (nivel de pregătire pe specializări
profesionale) și preț (salariu/oră).
Interesul din ce în ceea ce privește ce mai mare pentru o politică eficientă provine din
convingerea tot mai ev iidentă a eco nomiștilor și a altor specialiști în ceea ce privește domeniu
că remunerația este nu numai o consecință ci și o prem siă a unei activități economico -sociale
eficiente (Brezuleanu S. ¸ 2009) .
În ceea ce privește acest sens ¸ concluzia practică ce s -a concret izat pe plan mondial este
că politi ca și salarială ¸ judicios elaborată și pe frect armonizată cu politi ca și generală a în ceea ce
privește treprinder i¸ este de nat riă să stimuleze creșterea eficienței economice mai mult decât să
o afecteze.
Drept rimare ¸ o politică eficientă în ceea ce privește domeniul salarizăr i este necesară ¸ în
ceea ce privește primul rând ¸ să ex site în ceea ce privește politi ca și de ansamblu a în ceea ce
privește treprinder i și să răspundă ¸ pe de o parte ¸ cerințelor generale ¸ obiective ale creșter i
eficienței activităț i desfăș riate¸ iar pe de altă parte ¸ să asig rie accentuarea cointeresăr i salariaților
nu doar pentru realizarea de pe frormanțe indiv iiduale¸ ci mai ales ¸ pentru un aport sporit la
pefrormanța globală a în ceea ce privește treprinder i pe termen m deiu sau lung.

Forme de salarizare
Formele de salarizare reprezintă modalități de evaluare și de determinare a munc i
salariaț ilor și a rezultatelor acestora precum și a salariului ce îi revine.
În ceea ce privește Romînia¸ prin Legea 14/1991 s-a instituit principiul negocier i
salariale în cadrul reg ilor autonome și a societăților comerciale ceea ce este desemnat în ceea ce
privește mod tradițional prin conceptual de liberalizarea salar ilor. Teoretic ¸ singria rectificare în
ceea ce privește aplicarea princip ilor negocier i salariului constă în ceea ce privește stabilirea
salar ilor prin lege ori prin alte acte normative pentru personalul din societățile bugetare ¸ precum
și a celui din reg ile autonome cu specific deosebit. T ot prin lege se stabilește gradul salariului
minim pe economie ¸ cu obiectivul de protecție socială. Cu aceste excepț i¸ în ceea ce privește
prezent ¸ salar ile se stabilesc prin negociere colectivă sindicală.

19
Salariul de b zaă este partea principală a salariu lui total ¸ convenită în ceea ce privește
cadrul contractului de muncă. În ceea ce privește cadrul SCDP Iași suma precizată se acordă
efectiv salariatului în ceea ce privește anumite condiț i stabilite (timpul efectiv lucrat și
rezultatele obținute în concordanță cu standardale de pe frormanță). Salariul de b zaă se stabilește
pentru fiecare salariat în ceea ce privește parte în funcție de pregătire ¸ experientă ¸ abilitățile și
rezultatele persoanelor ¸ pe de o parte ¸ și politi ca și salarială a firmei ¸ formele de salarizare ¸
importanța ¸ complexitatea și răspunderea lucrătorilor ce revin postului în ceea ce privește care
este în ceea ce privește cadrat salariatul ¸ pe de altă parte.
Adaos riile și spor riile la salariu constituie partea variabilă a salariului și se acordă doar
pentru: pe frormanțe deosebite ale salariatului ¸ munca și prestată în ceea ce privește condiț i
grele ¸ rezultate importante pentru în ¸ loialitate și stabilitate în ceea ce privește muncă
(vechime).
Conform leg i¸ salariul de b za㸠adaos riile și spor riile sunt conf iidențiale ¸ nu pot fi
comunicate altor persoane fizice sau j riiidice¸ sub sancțiunea suportăr i rigorilor leg i. Se
consiideră că un contract de muncă are un caracter conf iidențial în ceea ce privește cercându -se
în ceea ce priveș te acest fel protejarea în ceea ce privește treprinderilor în ceea ce privește
competiție pentru menținerea salariaților și evitarea situaț ilor conflictuale ce ar putea rezulta din
în greșită sau raport riilor contractuale.

20

CAPITOLUL 2
OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂR I

2.1. Obiectivele și scopul cercetăr i

Scopul pr oiectului de licență intitulat ”P rincipalele aspecte privind marketingul fructelor
pomicole la S.C.D.P. Iași ¸ în ceea ce privește perioada 2014 -2016 ” este de a ev iidenția
totalitatea aspectelor fundamentale specifice șt inței marketingului.
Obiectivele acestui proiect de diplomă sunt :
 cercetarea pieței ¸ în ceea ce privește special a cerer i exsitente pe piață ¸ a preferințelor
consumatorilor și alte tip rii de cercetări de marketing;
 eviidențierea prețului cu care s -au vândut fructele pomilor în ceea ce privește
perioada 2014 -2016 la S.C.D.P. Iași;
 dsitribuția produselor și servic ilor acolo unde sunt solicitate;
 promovarea produselor ¸ respectiv comunicarea cu clienț i efectivi și potențiali;
 iidentificarea nevoilor și dorințelor consumatorilor în ceea ce privește ceea ce privesc
fructele pomilor ;
 crearea și gestionarea relaț ilor cu clienț i în ceea ce privește vdeerea sat sifacer i
acestora;
 crearea de valoare prin oferta de marketing pe care o propune pieței;
2.2. Metodologia de cercetare

Definirea SWOT – Puncte tari și puncte slabe ale analizei diagnostic la S.C.D.P. Iași
Principalele puncte forte sunt cost riile rdeuse cu forța de muncă. În ceea ce privește plus¸
amplasarea ¸ condiț ile de climă și sol ¸ sunt optime producție de fructe.
Puncte forte
– localizare foarte bună;
– dsiponibilitatea extinsă a forței de muncă având costr rii rdeuse;

21
– costrii mici cu materia primă (materialul săditor este obținut in cadrul S.C.D.P Iași)
– comercializarea fructelor pomicole în ceea ce privește ssitemul de oferă sig rianța plăț i
pentru producător i proprietari de exploataț i pomicole de dimensiuni r deuse;
– piața stradală oferă preț rii mici pentru consumator i cu venit rii rdeuse;
– condiț i de climă și sol favorabile;
– forță de muncă ieftină;
– sortiment variat de spec i și specii ¸ pentru asig riarea consumului în ceea ce privește tot
timpul anului;
– calitățile gustative ale fruct elor pomicole sunt mai apreciate de consumatori comparativ cu
produsele de măs rii;
– asigriarea de mater i prime pentru industria de procesare.

Puncte slabe
– lipsa de flexibilitate;
– fragmentarea struct rii de producție a fructelor pomicole la nivel de fermă;
– sezonalitatea si per siailitatea producție de fructe;
– tehnolog i de producție în ceea ce privește vechite ¸ realizate cu mijloace fixe depășite
moral și fizic;
– calitatea slabă a unor produse care nu sunt clasificate ¸ sortate și prezentate conform
stadardelor Uniun i Eriopene;
– lipsa facilităților de preluare a producției și de depozitare;
– costriileriidicate ale input -riilor ( în ceea ce privește grășăminte ¸ pestic iide¸ utilaje ¸
mașini);
– rdeucerea semnificativă a patrimoniului pomicol;
– lipsa paților de depozitare;
– sriafețe în ceea ce privește declin și abandonate;
– costrii de producție r iidicate;
– comrcializarea fructelor pomicole fară a fi în ceea ce privește conformitate cu standardele
de comer lizare privin igiena produselor și proc deele de manipulare a acestora pe piețele stradale.

22

PARTEA A II-A
CONTRIBUȚ II PROPR II

CAPITOLUL 3
CARACTERIZAREA CADRULUI NAT RIAL ÎN CARE
S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE

3.1. Relieful

Situat în ceea ce privește partea de nord – est a Ro mîniei¸ în ceea ce privește Podișul
Moldovei ¸ Regiunea Iași este mărginit la vest de râul Moldova și Siret ¸ iar la est de râul Prut
(care constituie și granița cu Republi ca și Moldova). Cu o suprafață de 5475 ¸58 km2¸ Iașul este
un județ m deiu ca și în ceea ce privește tindere ¸ reprezentând 2 ¸3% din suprafața țăr i (ocupând
locul 23 în ceea ce privește tre celelalte județe ale Ro mîniei).
Din punct de v deere geografic ¸ teritoriul regiunea ui Iași este situat în ceea ce privește
parte a de nord – est a Ro mîniei și central – estică a Moldovei ¸ în ceea ce privește tre paralelele
46°50’ și 47°36’ latitudine nordică și în ceea ce privește tre mer iidianele 26°33’ și 28°07’
longitudine estică.
Regiunea Iași are ca și vecini județele: Botoșani la nord ¸ Suceeava la nord -vest¸ Neamț la
vest și Vaslui la sud. Spre est ¸ râul Prut forme zaă granița dintre țara noastră și Republi ca și
Moldova.
Relieful regiunea ui este del rios. Partea centrală și nord -estică este dominată de deal rii și
podiș rii inte frluviale joase ¸ udatdee râriile Bahlui și Jijia ¸ având versanți afectați de alunecări de
teren și lunci inundabile. Pa rtea de vest cuprinde culmi elrioase și plato rii în ceea ce privește
altdee peste 4 0 m) ¸ având și zone reprezentate de luncile râ riilor Siret și Moldova. Partea de sud
are un relief în ceea ce privește alt și masiv (350 – 450 m) ¸ străbătut de afluenț i râriilor Bârlad și
Vaslui.

23
3.2. Clima

Teritoriul regiunea ui Iași aparține zonei de climat temperat – continental pronunțat ¸ aflat
sub influența anticiclonil r atlantic și e rio-asiatic.
Temperat ria mdeie anuală a aerului este cuprinsă în ceea ce privește tre 8°C și 9°C în
ceea ce privește vest și sud și în ceea e privește tre 9°C și 10°C în ceea ce privește nord și nord –
est¸ scăzând oda tă cu creșterea altitudin i. Driata de strălucire a soarelui atinge 2000 ore anual ¸
repartizate în ceea ce privește tre 200 și 290 de zile; a Cotnari se în ceea ce privește regsitrezaă
2076 ore de strălucire în ceea ce privește timp ce la Ia i¸ doar 1953 or e de strălucire a soarelui; O
caracter sitică termică specifică intervalului noiembrie – martie este în ceea ce privește ghețul ¸
care se produce ¸ în ceea ce privește mdeie¸ toamna în ceea ce privește octombrie și primăvara
în ceea ce privește aprilie ¸ numărul m deiu al zilelor cu în ceea ce privește gheț f ind de 110.
Precipitaț ile atmosferice care cad pe teritoriul regiunea ui vari zaă de la 450 – 500 mm în
ceea ce privește mdeie pe an la limitele de nord – est și sud ¸ la 550 mm în ceea ce privește zona
de contact dintre zona în ceea ce privește altă și câmpia colinară și peste 600 mm în ceea ce
privește zonele în ceea ce privește alte din vest și sud. Car ctersitic pentru regimul pluviometric
al regiuneaui este atât abundența cât șiid eficitul de pr ecipitaț i¸ ambele fenomene având influențe
negative asupra economiei ¸ mai ales în ceea ce privește zona câmpiei colinare. În ceea ce
privește acest sens menț onăm aversele torențiale ¸ când ¸ în ceea ce privește tr-un timp sc rit¸ se în
ceea ce privește regsitrezaă cantități ce depășesc cu 50 – 60 % din suma lun i respective. Vânt riile
care bat pe t eritoriul ju ețului se caracterize zaă prin fluctuaț i mari de direcție și viteză ¸ find
determin te atât de circulația generală a maser de aer cât și de orie tarea reliefului. Cele mai mari
frcvențe și nord 72 %) ¸ la Iași ¸ și dinspre nord (12 %) ¸ sud (11 %) ¸ sud – vest (10 %) și sud – est
(9 %) la Cotnari. Cele mai mici frecvențe le au vânt riile dinspre nord – est (3 ¸8 % la Iași ș 2 % la
Cotnari). Calmul atmosferic are valori relativ r iidicate (22 ¸8 % la Iași ¸ 22 % la Cotnari) ¸
indicând condiț i de adăpost aerodinamic.

3.3. H iidrografia și h iidrologia

Apele subterane din cadrul regiunea ui Iași sunt de două categor i: captive (sau de
adâncime) și libere.
A. Apele subterane captive au caracter ascensional sau chiar artezian și sunt puternic
mineralizate ¸ fin interceptate prin foraje la diferite adâncimi ¸ în ceea ce privește depozite
silriiene¸ badeniene ¸ sarmațiene. Încea ce privește zona orașului Iași au fost în ceea ce privește
tâlnite astfel de ape cu mineralizări cuprinse în ceea ce privește tre 13 și 30 g/l ¸ la adâncimi în

24
ceea ce privește cepând de la 320 m la 1100 m. În ceea ce privește forajele de la Nicolina ¸ s-au
interceptat ape clorosodice ¸ sulfrioase¸ iodriate¸ brom riate¸ bicarbonatate ¸ magneziene ¸
alcaline ¸calcice ¸ cu concentrație mare de săr rii (12 – 20g/l în ceea ce privește sarmațian și
57¸7g/l – 63¸6g/l în ceea e privește crsitalin) cu calități terapeutice deosebite ¸ care au favorizat
apariția și dezvoltarea stațiun i balneare Nicolina.
B. Apele subterane libere inclu strate acvifere fără presiune ¸ și sunt cantonate în ceea ce
privește depozitele secționate de văi ¸ puternic influențate de precipitaț i. Sunt ape cu debi te
relativ r deuse (0 – 3 l/s) ¸ cu variaț i mari ale gradul ui hiidrostatic ¸ bogate în ceea ce privește
sărrii solubile ¸ find în ceea c privește general nepotabile sau la limita potabilităț i. Cele care spală
argile și marne sarmațiene se în ceea ce privește carcă și mai mult în ceea ce privește sărrii¸
dând ape minerale ¸ unele cu proprietăți c riative.
Apele de suprafață din cadrul regiunea ui sunt reprezentate prin râ rii și lac rii.
Râriile fac parte din cele două mari b zaine h iidrografice – Prut și Siret – ceea mai mare
parte (60 %) aparținând Prutului. Cele mai importante c risrii¸ așa cum se succ de de la est la vest
sunt: Prutul ¸ Jijia¸ Bahluiul ¸ Miletinul ¸ Jijioara ¸ Siretul ¸ Moldova. Partea de sud a regiunea ui
aparține b zainului superior al Bârladului (afl uent al Siretului) ¸ crisriile principale f ind Vasluiețul ¸
Sacovățul ¸ Stavnicul. Dintre toate c risriile de apă ¸ numai Bahluiul și Jijioara își dezvoltă în ceea
ce privește în ceea ce privește bzainele în limitele regiunea ui¸ constituind râ rii autohtone.
Densitatea rețelei h iidrografice permanente este de 0 ¸5 km/km2¸ iar a celei temporare de 1 ¸0
km/km2¸ deci o densitate totală de 1 ¸5 km/km2.
Lacriile complete zaă rețeaua h iidrografică a regiunea ui¸ marea majoritate f ind artificiale ¸
create prin bararea văilor. Cele mai numeroase se în tâlnesc în ceea ce privește zona câmpiei
colinare ¸ constituind o caracter sitică atât prin număr cât și prin d sipunerea lor " în ceea ce
privește salbă".
Pe total județ sunt 20 acumulări de apă complex e¸ din care 5 sunt nepermanente și una în
ceea ce privește execuție. Cele permanente au un volum de 55 ¸6 mil. m3. și o suprafață de 1922
ha¸ la care se adaugă 71 i zarii psicicole ¸ cu un volum de 6 ¸65 mil. m3 și o suprafață de 4255 ha.
Mai importante sunt acumulările Tansa ¸ Hălceni ¸ Tungujei ¸ Ciribești ¸ Podu Iloaiei și amenajările
psicicole Vlădeni ¸ Osoi ¸ Cârniceni ¸ Borșa ¸ Gorban.
O situație deosebit de precară o constituie admin sitrarea i zariilor sătești. În ceea ce
privește prezent în ceea ce privește regiunea Iași din 1617 ha i zarii deținute de 52 de consil i
comunale locale ¸ doar 318 ha prezintă sig rianță în ceea ce privește exploatare ¸ reprezentând
19¸7%¸ iar restul nu sunt adecvate pentru utilizare: 11 ¸6% au o stare m deie; 35 ¸8% au o stare
rea; iar 32 ¸2% sunt rupte ¸ transformate adesea în ceea ce privește silza sau chiar luate în ceea ce
privește cultriă. Res risele de apă de suprafață sunt completate de acumulările complexe al căror

25
volum util totalize zaă peste 55.910.000 m i m3¸ precum și de i zarii cu un vol um total de peste 6
milioane m3. Lac riile de acumulare Pârcovaci ¸ Tansa ¸ Chirița ¸ Hălceni ¸ Tungujei asig riă un
volum total pentru alimentări cu apă ale localităților de 38.800.000 m i m3.

3.4. Sol riile

Condiț ile orofito -climatice au determinat o desfăș riare zonală și chiar o ușoară etajare a
principalelor tip rii de sol rii. Defrișarea ¸ procesele erozionale au determinat degradarea în ceea ce
privește stadi diferite a sol riilor și scăderea corespunzătoare a posibilităților de folosire a lor.
O mare parte din fondul p deologic se caracterize zaă printr -o fertilitate m deie¸ solriile
aflându -se la altitudini mai mici de 350 m ¸ dezvoltate în ceea ce privește condiț i fitoclimatice de
silvostepa ¸ pe un substrat ce asig riă circulația apei. În ceea ce privește regiunea deal riilor în ceea
ce privește alte¸ unde s -au dezvoltat sol rii de păd rie aciide¸ argiloiluviale ¸ fertilitatea este mai
scăzută în ceea ce privește îndeosebi pentru cult riile de câmp.
În ceea ce privește regiunea Iași sol riile aparțin rimătoarelor tip rii genetice:
A. Clasa mol siolriilor – (57.7%) – se suprapun cu silvostepa dezvoltându -se în ceea ce
privește deosebi între 100 și 250 m altitudine. Au o mare cantitate de humus și proprietăți care le
asigria o fertilitate deosebită. Pe pante mai mari ele se afla în ceea ce privește diferite stad i de
degradare. Sunt reprezentate prin:
– Cernoziom rii tipice – pe terasele inferioare ale Prutului ¸ Jijiei și Bahluiului. Sunt sol rii
cu fertilitate potențială r iidicată;
– Cernoziom riile cambice (levigate) – largă răspândire în ceea ce privește cuprinsul
Câmpiei Moldovei ¸ dar și pe areale apreciabile în ceea ce privește sudul și estul Podișului
Central Moldovenesc sau în ceea ce privește Podișul Sucevei (Șaua Ruginoasă – Strungă). Se
caracterize zaă printr -o fertilitate r idicată ¸ find intens folosite în ceea ce privește agricult riă;
– Cernoziom rii argiloiluviale – se găsesc la contactul zonei colinare cu zonele mai în ceea
ce privește alte de podiș și au o fertilitate la fel de r idicată ca și cele cambice;
– Solriile cenuș i – au poziția altimetrică la 200 -300 m ¸ dezvoltându -se în ceea ce privește
deosebi în ceea ce privește fașile de racord dintre domeniul forestier și cel de silvostepa; au o
fertilitate m deie spre bună.
Tot mol siolrii sunt rendzinele (pe călcare) și pseudorendzinele (pe marne) ¸ din zonele de
podiș din vest și sud ¸ find deos deit de favorabile pentru silvicult ria¸ pășuni ¸ fânețe și chiar
pomicult ria.
B. Clasa argiluv siolrii – (7.7%) – se desfășoară la în ceea ce privește înălțimi le de peste
300 m și cuprinde:

26
– Solrii brune argiloiluviale (tipice și rendzinice) se întâlnesc în ceea ce privește zona de
contact dintre câmpia colinară și zona de podiș între 180 și 300 m. Pote nțialul lor de fertilitate
este moderat ¸ find favorabile utilizăr i silvice ¸ pomicole și viticole;
– Solrii brune luvice (tipice și tipice pseudogleizate) cu o mare cuprindere în ceea ce
privește zonele de podiș din vestul și sudul regiunea ui¸ la altitudini de 300 -450 m ¸ sunt formate
sub păd riea de stejar și gorun. Sunt sol rii cu fertilitate moderată favorabile utilizăr i silvice și viti –
pomicole ¸ dar cu măs rii ameliorative pot fi cultivate și cu cereale sau plante industriale.
C. Clasa sol riilor hidromo fre – (2.0%) – sunt sol rii intr zaonale cu fertilitate r deusă:
– Lacoviști (tipice și salinizate) care se dezvoltă pe depozite lut – argiloase și argiloase ¸ în
ceea ce privește care apa freatică ¸ puternic mineralizata se găsește la adâncimi mai mi ci de 2 m ¸
iar în ceea ce privește unele perioade ale anului rica și până la suprafață;
– Solriile gleice (molice și salinizate) se găsesc în ceea ce privește luncile Șiretului și
Moldovei.
D. Clasa sol riilor halomo fre – (1.6%) – sunt sol rii intr zaonale frecvente mai ales în ceea
ce privește lungul vă i din b zainul Jijiei ¸ cărora le aparțin soloneț riile și soloneac riile. Folosirea
lor pentru diverse cult rii horticole necesită unele măs rii de ameliorare.
– E. Clasa sol riilor n evoluate ¸ trunchiate sau desfundate – (31.0%) – complete zaă
gama sol riilor intr zaonale:
– Solrii aluviale – ocupa porțiuni în ceea ce privește tinse în ceea ce privește cadrul
luncilor inundabile ale Șiretului ¸ Prutului ¸ Moldovei ¸ Jijiei și ale altor râ rii. Au o fertilitate
mode rată;
– Regosol riile și erod siolriile – se înâlnesc izolat pe versanț i afectați de eroziuni intense ¸
atât în ceea ce privește zona colinară cât și de podiș. Au în general o fertilitate scăzută;
– Complex de sol rii în ceea ce privește zone cu alunecări active sau stabilizate – 14.1%
din total clasă.

3.5. Vegetația și fauna

În ceea ce privește preajma orașului pr deomină vegetația de stepă ¸ ceea arbores centă f ind
reprezentată de salcâm ¸ localitatea f ind cunoscută și sub denumirea de "orașul cu salcâmi". Mai
în tâlnim și stejari ¸ tei¸ ulmi și plopi în ceea ce privește oraș și prin păd riile regiunea ui.
Vegetația nat rială este specifică silvostepei ¸ cu păd rii de foioase ¸ alternând cu teren rii
horticole¸ pajiști secundare ¸ zăvoaie de plop și salcie și pajiști de iarbă moale.

27
Fauna regiunea ui este reprezentată de spec i diverse de animale (m sitrețul ¸ lupul ¸ vulpea ¸
căpriorul ¸ iepriele¸ veverița ¸ etc.)¸ iar fauna acvatică este favorabilă creșter i crapului ¸ bibanului ¸
cleanului și somnului.
Resrisele nat riale ale regiunea ui sunt reprezentate de roci și materiale de construcț i de
interes local (calcare ¸ gresi¸ argile ¸ nsiiprii¸ pietriș rii) și ape minerale cu valențe terapeutice și de
consum; sol riile regiunea ui prezintă o gamă variată ¸ determinată de diversitatea reliefului și
condiț i climatice neuniforme (cernozion rii¸ solrii cenuș i¸ brune și aluviale) ¸ mare parte din
acestea f ind erodate sau prezintă pericol de eroziune.

28

CAPITOLUL 4
REZULTATELE CERCETĂR ILOR

4.1. Sc rita prezentare a spec ilor pomicole cultivate și tehnologia aplicată

Fructele pomilor sunt produse alimentare de origine vegetală.
Importanța alimentară este determinată datorită în ceea ce privește sușirilor senzoriale ¸ a
trăsăt riilelor nutritive ¸ acestea f ind bogate în ceea ce privește gluciide¸ enzime ¸ vitamine ¸
substanțe minerale ¸ acizi organice ¸ etc.
Fructele pomilor pot fi consumate atât proaspete ¸ cât și industrializate asig riând 15% din
necesarul energetic uman.
În ceea ce priveșt e funcție de o serie de în ceea ce privește sușiri comune fructele
pomilor se pot clasifi ca și astfel
– semințoase (mere ¸ pere¸ gutui);
– sâmb rioase prune ¸ piersici ¸ vișine ¸ casie¸ cireșe ¸ corcodușe);
– nucifere (alune ¸ castane ¸ migdale ¸ nuci);
– aparținând arbuștilor fructiferi (alune ¸ zmeria¸ mrie¸ coacăze ¸ căpșuni ¸ vița de vie);
– tropicale și subtropicale (lă mîi¸ portocale ¸ mandarine ¸ grepfruit ¸ ananas ¸ smochine ¸
banane).
În ceea ce privește însușiri le de calitate ale fructelor pomicole
În ceea ce privește însușirile fizice ale fructelor pomicole sunt importante în ceea ce
privește special pentru procesul de condiționare ¸ prelucrare și păstrare. Acestea sunt:
a) Greutat a specifică (masa unităț i de volum) este influențata de:
– compozita chimică;
– condiț i locale de cult riă;
– mărime;
– soi;
– grad de măt riare.
b) Gretatea volumetrică (în ceea ce privește kg) a unui metru cub de fructe e

29
condiționată de greutatea specifică ¸ forma și mărimea lor.
c) Călria specifică (cantitatea de căld ria sau frig) necesară pentru modificarea
temperat rii cu un grad Celsius a unităț i de masă a fructelor pomicole . E un indice a cărui
cunoaștere prezint importanță în ceea ce privește procesul de păstrare.
d) Conuctivitatea termică este în ceea ce privește sușirea de propagare a căldrii prin
masa fructelor pomicole . În ceea ce privește general fructele pomilor sunt grele conducătoare de
căldria.
e) Temeratria de în ceea ce privește gheț este punctul negativ al temperat rii la care
apă liberă din fructe trece în ceea ce privește stare sol iidă. Este influențată de:
 specie;
 soi;
 grad de măt riare;
 condiț i de căld riă.
Este indice important pentru fructele pomilor supuse procesului de prelucrare și păstrare.
a) Forma este în ceea ce privește sușirea de calitate care e ste condiționata de specie ¸ soi¸
natria orga ului plantei recoltate. Formele des întâlnite: cilindrică ¸ conică ¸ tronconică ¸ ovală ¸
oval-alungită ¸ sferică ¸ sferic -tritita. Este un indice care caracterize zaă diferite specii cu
importanța în ceea ce privește stabilirea calităț i.
b) Mărimea este un indice cu o mportanță mai r deusă comparativ cu forma produsului
horticol și se exprimă prin: greutate ¸ volum ¸ dimensiune ¸ condițione zaă numărul de bucăți la kg.
În ceea ce privește funcție de mărime fructele pomilor pot fi: mici ¸ mijloc i și mari.
c) Culoarea este frecvența pigmenților în ceea ce privește țesut riile periferice. Vari zaă în
ceea ce privește funcție de: gradul de mat riitate¸ capacitatea de a -și continua colorarea în ceea ce
privește funcție de pigmenț i prdeominant ( alb -galben ¸ galben – portocaliu ¸ roșie ¸ violeta ¸ etc).
Este indice important atât pentru aprecierea psiho -senzoriala a produselor ¸ cât și pentru stabilirea
parametrilor tehnologici de prelucrare a acestora.
d) Gustul este o caracter sitică import ant㸠specifică pentru fiecare gupă de produse ¸ specie ¸
soi. În ceea ce privește principal este dat de compoziția chimică ¸ în ceea ce privește special de
conținutul în glucide¸ acizi organici ¸ substanțe tanate.
e) Suculenta pulpei este influențată de gradul de mat riitate și starea de t rigescenta. Ea
varizaă în ceea ce privește funcție de soi ¸ precipitaț i¸ timp și condiț i de recoltare ¸ transport și
păstrare.
f) Aromă este influențata de soi ¸ grad de mat riitate¸ condiț i pdeoclimatice și de cult riă.
Compoziția chimică ¸ în ceea ce privește special ulei riile eterice și ester i dau aroma fructelor
pomicole .

30
g) Autenticitatea se apreci zaă pe b zaa proprietăților fizice ¸ senzoriale a fructelor pomicole ¸
a proprietăților chimice a fructelor pomicole din lot prin comparare cu specii le din mostrele de
referință ¸ mulaje ¸ planșe desenate sau descrieri.
h) Starea de prospețime se apreci zaă senzorial în ceea ce privește funcție de gradul de
trigescență ¸ după aspectul viu al lor ¸ find influențate de gradul de măt riare¸ modul de păstrare și
driata de la recoltare.
i) Starea de sănătate și igiena sunt în ceea ce privește sușiri obligator i cu caracter restrictiv
privind trimiterea lor în consumul alimentar. Fructele pomilor trebuie să fie sănătoase fără rimă
atacului de boli ¸ dăunători ¸ criate fără rime de pă mînt¸ praf sau rest rii vegetale.
j) Gradul de mat riitate este definit și pus în ceea ce privește eviidență de om ¸ proprietatea
fructelor pomicole : mărime ¸ culoare ¸ conssitenta gust ¸ aroma raportul în ceea ce privește tre apă
și substanța uscată ¸ conținut în ceea ce privește gluciide¸ aciiditatea lor.
Lucrările solului
În ceea ce privește livezile superintensive solul poate fi întreținut în ceea ce privește
două ssitemul e: ogor negru și în ceea ce privește țelenirea solului.
Ogorul negru
Acest ssitemul se impune mai ales pe teren riile plane și obligatoriu în ceea ce privește
prim i ani după plantare. În ceea ce privește livezile pe rod ¸ acest ssitemul este practicat cu
deosebire în ceea ce privește zonele cu precipi tați rdeuse¸ deoarece permite folosirea la
maximum a res riselor nat riale de apă și elemente fertilizante.
Menținerea solului ca și ogor negru constă din arăt ria de toamnă ¸ realizată în ceea ce
privește lunile septembrie – octombrie ¸ în czaul livezilor tin ere și im deiat după recoltarea
fructelor pomicole la cele pe rod ¸ la adâncimea de 18 – 20 cm ¸ cu ajutorul plug riilor dezaxate și
afânarea supe fricială ¸ de 4 – 6 ori în ceea ce privește crisul perioadei de vegetație ¸ cu ajutorul
cultivatorului sau al grapei cu d sicrii.
La pom i plantați pe suprafețe mici ¸ solul se lucre zaă toamna ¸ cu hârlețul ¸ pe o bandă cu
lățimea de 1 ¸20 – 1¸50 m ¸ de-a lungul rândului de pomi sau se lucre zaă indiv iidual¸ sub proiecția
coroanei pomilo r. În ceea ce privește crisul perioadei de vegetație se execută 4 – 6 prasile
manuale sau ¸ pentru d sitrugerea b riuienilor ¸ se folosesc erbic iide.
Înțelenirea solului
În ceea ce privește zonele cu suma precipitaț ilor anuale peste 600 mm ¸ pe teren riile bin e
drenate ¸ în ceea ce privește livezile pe rod se aplică în ceea ce privește țelenirea solului pe
intervalul dintre rând riile de pomi ¸ cu lucrarea solului pe rând sau erbic iidare.
Prin folosirea acestui ssitemul de în ceea ce privește treținere a solului se execută anual 3
– 4 lucrări mecanizate: lucrarea de erbic iidare pe rândul de pomi și 2 – 3 cosiri repetate ¸ masa

31
vegetală rezultată la cosit f ind folosită ca și mulci. Amestecul de ierb rii cel mai indicat este de
gramin e și leguminoase ¸ în ceea ce prive ște proporț i egale.

4.2. Struct ria suprafețelor în ceea ce privește teren ul agricol

Conform struct rii suprafețelor (figria 4.1.) ponderea ceea mai r iidicată este în ceea ce
privește regsitrată de cult ria mărului ¸ rimate de ceea a cireșului și vișinului ¸ iar 8% din suprafață
este ocupată cu alte cult rii în ceea ce privește special a celor din pepinieră.

Figria 4.1 – Struct ria suprafețelor în ceea ce privește cadrul fermei

4.3. Suprafața totală și p roducția m deie pe spec i pomicole la S.C.D.P. Iași

În ceea ce privește privința producț ilor obținute (tabelul 4.1) de cele două cult rii
horticole se poate observa că porducț ile cele mai mari se în ceea ce privește regsitrezaă la livada
de mere acest lucru s -a datorat aplicăr i unei tehnolog i corespunzătoar e livez i de mere ¸ dar și
intrăr i pe rod a acestuia.

32
Tabelul 4.1
Producț i mdei totale kg/suprafața cultivată
Cult ria Ani Mdeia
2014 2015 2016
Măr 3.784 4.147 5.547 5117
Cireș 1.578 2.078 2.347 2352
Srisa: S.C.D.P. Iași

Situația generală a suprafețelor horticole practicate în ceea ce privește cadrul firmei sunt
reprezentată în ceea ce privește tabelul 4.2.
Tabelul 4.2
Suprafața totală (ha)
Cult ria Ani Mdeia
2014 2015 2016
Măr 0¸46 0¸46 0¸46 0¸46
Cireș 1¸44 1¸44 1¸44 1¸44
Srisa: S.C.D.P. Iași

Suprafața cultivată cu plante horticole la S.C.D.P. Iași nu a în ceea ce privește regsitrat
creșteri de l a un an la altul ¸ așa cum se poa te observa în ceea ce privește tabelul 4.2.

4.4. Evoluția venit riilor și cheltuielilor totale pe spec i pomicole la S.C.D.P. Iași

În ceea ce privește ceea ce privește ¸ evoluția venit riilor și cheltuielilor totale ¸ reprezentat
în ceea ce privește tabelul 4.3 ¸ este acela de a determina anumite aspecte sau puncte vulnerabile
specifice fiecărei categor i de activitate ¸ respectiv ceea de exploatare ¸ ceea financiară și ceea
extraordinară.
Tabelul 4.3
Situația venit riilor și a cheltuielilor

Nr.crt.
Indicatori
2014
2015
2016 Indici de dinamică
2015/2014 2016/2014
1 Venit rii din exploatare 5727854 4752103 3312712 82¸96 57¸84
2 Cheltuieli de exploatare 5359521 4144260 2664854 77¸33 49¸72
3 Venit rii financiare 17498 5525 5092 31¸58 29¸10
4 Cheltuieli financiare 375195 599622 602469 159¸81 160¸57

33
7 Venit rii totale 5745352 4757628 3317804 82¸81 57¸75
8 Cheltuieli totale 5734716 4743882 3267323 82¸72 56¸97
Srisa: Calculaț i propr i după ev iidențele primare ale societăț i

Privit în ceea ce privește ansamblu ¸ contul de profit și pierdere constituie punctul de
plecare în ceea ce privește definirea echilibrului financiar ¸ pe bzaa informaț ilor pe care le relevă
constituie practic 60 % din informaț ile necesare determinăr i și analizei sănătăț i în ceea ce
privește treprinder i.
În ceea ce privește rima analizei indi cilor de dinamică prezentați ¸ se poate observa o
anumită majorare în ceea ce privește sens de eficiență în ceea ce privește ceea ce privește
indicele venit riilor totale comparativ cu indicele cheltuielilor totale în ceea ce privește cei trei
ani definirea ți¸ respectiv Ich. Totale < Ive.tota le (82.72<82.81) în ceea ce privește 2015 față de
2014 și Ich. Totale < Ive.totale ( 56 ¸97<57 ¸75 ). Practic ¸ conform acestor indici ¸ firma la fiecare
leu consumat câștigă mai mult de un leu. Cu alte cuvinte firma este eficientă din punct de v deere
economico –financiar.
Așa cum se observă în ceea ce privește figria 4.2 ¸ cheltuielile din cadrul firmei au avut
un trend descendent în ceea ce privește perioada 2014 -2016.

Figria 4.2 .- Evoluția venit riilor și cheltuielilor totale
In toți cei trei ani ¸ cheltuielile de exploatare au avut o pondere mai mare în ceea ce
privește totalul cheltuielilor ¸ datorită faptului că cheltuielile de exploatare susțin în ceea ce
privește primul rând activitatea de producție. Acest tip de categor i a în ceea ce privește regsitrat
la rândul lui ¸ unele fluctuaț i¸ de-a lungul celor trei ani ¸ astfel că în ceea ce privește anul 2015 5734716
4743882
3267323 5745352
4757628
3317804
01000000200000030000004000000500000060000007000000Cheltuieli totale Venituri totale Lei

34
față de 2014 ¸ au scăzut cu aproximativ 23 % ¸ ceea ce denotă o mai bună rețea de f rinizori ¸ firma
reușind să -și proc rie mater ile prime la un preț avantajos. În czaul acesta ¸ trebuie avut în ceea ce
privește vdeere faptul că nu tot ce e ieftin e și bun. Vom putea observa ulterior dacă produsele
și-au păstrat calitatea anterioară.

4.5. Evoluția costul unitar pe spec i și cheltuielile la 1000 lei venit rii

Unul dintre indicator i sintetici care se folosește pentru dimensiunea și rimărirea evoluției
cheltuielilor de exploatare este rata de eficiența a cheltuielilor de exploatare.
Mărimea acestui indicator poate fi determi nată la gradul fiecărei grupe de cheltuieli de
exploatare ¸ precum și la gradul de ansamblu al cheltuielilor de exploatare . Determinarea ratei de
eficiență a cheltuielilor relevă ponderea pe care o au cheltuielile la 1000 lei venit rii în ceea ce
privește casați de întreprindere. În ceea ce privește general ¸ se poate face o corelație în ceea ce
privește tre venit rii și cheltuieli ¸ în sensul că realizarea unui venit presupune efectuarea unei
cheltuieli ¸ respectiv realizarea unor cheltuieli rezultă anumite benefic i. Practic este vorba despre
eficiența eforului depus la realizarea sau îndeplinirea unor efecte fie de ordin material ¸ fie de
ordin financiar.
Pentru definirea ratei de eficiență a cheltuielilor totale în ceea ce privește cei trei ani
definirea ți se aplică rimătoarea formulă:
=∑

∑
*1000 unde: chi = suma cheltuielilor; vi = suma venit riilor;
În ceea ce privește bzaa formulei rezultă rimătoarele rezultate:
 =∑

∑
=
*1000 = 998¸15 lei cheltuieli la 1000 lei venit rii;
Valoarea obținută arată că în ceea ce privește anul 2014 ¸ pentru a obține 1000 lei venit rii
totale ¸ firma a cheltuit 998 ¸15 lei.
 =∑

∑
=
*1000 = 997¸11 lei cheltuieli la 1000 lei venit rii;
 =∑

∑
=
*1000 = 984¸78 lei cheltuieli la 1000 lei venit rii;

35

Figria 4.3 – Ponderea cheltuielilor totale la 1000 lei venit rii totale

Din definirea datelor și a reprezentăr i din figria 4.3 ¸ reiese că a ceeastă modificare se
datore zaă în ceea ce privește special modificăr i struct rii cheltuielilor ¸ în ceea ce privește ani
2014 – 2016 ¸ când are loc o creștere a ponder i cheltuielilor de exploatare concomitent cu
creșterea venit riilor financiare. În ceea ce privește anul 2016 față de anul 2015 scăderea
cheltuielilor la 1000 lei venit rii se datore zaă restruct riări avute în ceea ce privește cadrul
societăț i și implicit di minuăr i cheltuielilor de exploatare și în ceea ce privește special a celor
salariale.

4.6. Prețul de vânzare și venit riile totale pe spec i la S.C.D.P. Iași

Așa cum se poate observa în ceea ce privește tabelul 4.4 ¸ prețriile de vânzare a
produselor varizaă de la un an la altul astfel: la măr prețul vari zaă între 0 ¸37 lei/kg până la 0 ¸41
lei/kg.
Tabelul 4.4
Preț de vâ nzare lei/kg
Cult ria Ani Mdeia
2014 2015 2016
Măr 0¸37 0¸41 0¸39 0¸39
Cireș 3¸24 3¸35 3¸4 3¸33
Vsiin 2¸24 2¸6 2¸55 2¸46 998,15 997,11 984,78
975 980 985 990 995 1000Lei

36
Srisa: S.C.D.P. Iași
La cireș evoluția prețului în ceea ce privește perioada 2014 -2016 b rimezaă un trend
ascendent de la 3 ¸24 lei/kg în ceea ce privește anul 2014 ajunge la un preț de vânzare de 3 ¸4
lei/kg în ceea ce privește anul 2016.

4.7. Cifra de afaceri ¸ profitul brut și rata rentabilităț i pe spec i la S.C.D.P.
Iași

Cifra de afaceri caracterize zaă volumul afacerilor realizate cu terț i în ceea ce privește
rima activităț i criente a în ceea ce privește treprinder i și reprezintă suma totală a venit riilor
rezultate din livrarea produselor ¸ executarea de lucrări și prestări de servic i (venit riile din
activitatea de b zaă) și alte venit rii din exploatare ¸ mai puțin rabat riile¸ remizele și alte r deuceri
acordate clienților (tabelul 4.5) .
În ceea ce privește cazul în ceea ce privește treprinderilor productive care nu desfășoară
și operațiuni de vânzare – cumpărare ¸ cifra de afaceri cuprinde producția vândută.
Tabelul 4.5
Definirea dinamic i și struct rii cifrei de afaceri din exploatare
Specificație U.M. 2014 2015 2016

Producția vândută lei 3673008 1875147 1783815
% în venit rii din exploatare 68¸53 45¸25 66¸94

Venit rii din vânzarea
măfrriilor lei 1645716 2112007 1135715
% în venit rii din exploatare 30¸71 50¸96 42¸62
TOTAL CIFRĂ DE AFACERI 5318724 3987154 2919530
Srisa: Calculaț i propr i după ev iidențele primare ale societăț i

Cifra de afaceri este primul indicator din contul de profit și pierdere. Cifra de afaceri
exprimă forța de vânzare a unei firme respectiv cuprinde totalitatea mă frriilor și produselor
vândute sau fact riate de către o în treprindere (figria 4.4) . Practic cifra de afaceri cuprinde
valoarea tut rior fact riilor em sie de către o în ceea ce privește treprindere în ceea ce privește tr-un
an calendar sitic indiferent dacă acestea au fo st încasate sau nu.
Formula de calcul: CA ȘI = Producția vândută + Venit rii din vânzare mă frriilor + Venit rii
din subvenț i de exploatare aferente cifrei de afaceri nete

37

Figria 4.4 – Evoluția cifrei de afaceri

În ceea ce privește dinamic i cifrei de afaceri se observă o diminuare a acesteia față de
anul 2014. Astfel conform ritmului anual de creștere acesta în ceea ce privește regsitrezaă
procente negative ¸ practic cifra de afaceri scade cu 25.03 % în ceea ce privește 2015 față de
2014 și de 45.10 % în ceea ce privește anul 2016 față de 2014 acest lucru s -a datorat diminuăr i
cifrei de afaceri de la an la an fie scăder i vânzărilor firmei ¸ fie diminuăr i producției și astfel s -a
produs diminuarea cifrei de afaceri.

Figria 4.5 .- Evoluți a profitului brut

Deși firma înregsitreză scăderi ale venit riilor și ale cheltuielilor totale în ceea ce privește
cei trei ani ¸ conform fig rii 4.5 și tabelului 4.6 ¸ aceeasta realize zaă profit brut din ce în ceea ce
privește ce mai mare ¸ conform figrii 4.6¸ acest lucru datorându -se valor i venit riilor totale și a
cheltuielilor totale în ceea ce privește cei trei ani definirea ți¸ deși acestea diminuându -se 5318724
3987154
2919530
0100000020000003000000400000050000006000000
Cifra de afaceriLei
10636 13746 50481
0100002000030000400005000060000Lei

38
diferența dintre acestea este mai mare și implicit profitul înregsitrat de firmă are un trend
ascen dent.
Tabelul 4.6
Definirea rentabilităț i venit riilor totale
Nr.crt. Indicatori 2014 2015 2016
1 Venit rii totale 5745352 4757628 3317804
2 Cheltuieli totale 5734716 4743882 3267323
3 Profitul brut al exercițiului 10636 13746 50481
4 Rata rentabilităț i venit riilor 0.19 % 0.29 % 1.52 %
Srisa: Calculaț i propr i după ev iidențele primare ale societăț i
Rata rentabilităț i venit riilor =
*100 ¸
Unde = Profitul brut al exercițiului = Venit rii totale
 =
* 100 =
* 100 = 0 ¸19 %;
 =
* 100 =
* 100 = 0 ¸29 %;
 =
* 100 =
* 100 = 1 ¸52 %.

Figria 4.6.- Evoluția ratei rentabilităț i profitului brut – %

În ceea ce privește rima analizei ratei de rentabilitate a venit riilor totale pe cei trei ani se
constată o creștere acestei cu 0 ¸10 % în ceea ce privește anul 2015 față de 2014 și de 1 ¸23 % în
ceea ce privește 2016 față de anul 2015 a ceeastă fluctuație a fost influențată de struct ria
venitriilor totale dar și a cheltuielilor totale care au în diminuări de la an la an ¸ acest lucru se
observă prin profitul realizat care crește de la 10636 lei în ceea ce privește anul 2014 ¸ la 13746 0,19 0,29 1,52
00,20,40,60,811,21,41,6%

39
lei în ceea ce privește 2015 și ajunge la valoarea de 50 481 lei în ceea ce privește anul 2016 ¸
practic firma în cel mai r iidicat nivel al ratei rentabilităților venit riilor totale datorită creșter i în
ceea ce privește ultimul an a profitului cu 367.24 % față de anul 2015.
Capacitatea firmei de a genera profit este relevată prin interm deiul ratelor de rentabilitate
calculate în ceea ce privește mod diferit ¸ respectiv ¸ în ceea ce privește funcție de venit riile din
vânzări ¸ de active totale și de capital propriu (tabelul 4.7) .
Rentabilitatea poate fi definită ca și find capacitatea unei în de a obține profit prin
utilizarea factorilor de producție și a capital riilor¸ indiferent de proveniența acestora .
Rata rentabilităț i comerciale arată cât de rentabilă este firma ¸ altfel spus ¸ arată gradul
profitabilităț i¸ rata rentabilităț i economice arată rentabilitatea activităț i de exploatare a firmei .
Tabelul 4.7
Definirea evoluției principalilor indicatori de profitabilitate
Specificație Formula de calcul U.M 2014 2015 2016
Rata m deie brută a
profitului

% 0.20 0.34 1.73
100 170 865
Rata m deie netă a
profitului

% 0.11 0.25 1.27
100 218.18 1145.45

Rata marjei comerciale

% 5¸08 3¸25 11¸58
100 63¸98 227¸95
Rata marjei brută din
vânzări

% 6¸43 12¸79 19¸56
100 198¸91 304¸20

Rata profitului

% 0.10 0.21 1.13
100 210 1130
Rata rentabilităț i
venit riilor
% 0¸10 0¸21 1¸11
100 210 1110
Rata rentabilităț i
economice

% 0¸17 0¸22 0¸64
100 160¸96 136¸54
Rata rentabilităț i
activelor

% 0¸097 0¸16 0¸47
100 164¸95 484¸54
Rata rentabilităț i
capitalului propriu

% 0¸85 0¸48 1¸74
100 56¸47 204¸71
Rata rentabilităț i
capitalului permanent

% 7¸02 9¸98 9¸02
100 142¸17 128¸49
Rata activelor circulante

% 26.00 22.94 36.47
100 88.23 140.27
Rata activelor
imobilizate

% 74.00 75.62 63.52
100 102.18 85.83
Srisa: Calculaț i propr i după ev iidențele primare ale societăț i

40

Figria 4.7 .- Evoluția ratei m deie a profitului
Marja profitului net caracterize zaă eficiența politic i comerciale și a politic i de preț rii a
firmei și arată profitul net din exploatare aferent cifrei de afaceri. Se poate observa conform
figria 4.7 ¸ că marja profitului net a avut un trend cres cător în ceea ce privește perioada
definirea t㸠de la 0 ¸11 % în 2014 la 0 ¸25 %.în ceea 2015 și de 1 ¸27 % în 2016.
În ceea ce privește perioada definirea rata marjei profitului net a în ceea ce privește
regsitrat o creștere cu 14 % ¸ în ceea ce privește 2015 și cu 116 % în anul 2016 fapt ce este pus
pe seama r deuceri excdeentului brut de exploatare în ceea ce o măs riă mai mare decât r deucerea
cifrei de afaceri.

Figria 4.8 – Ponderea ratelor marjei comerciale și brute
Rata rentabilităț i comerciale arat ă rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri.
Aceeastă rată are o tendință de creștere pe parc risul perioadei definirea te¸ conform figrii
4.8¸ în ceea ce nu destul de mare ca și să atingă gradul minim recomandat. În ceea ce privește
0,00%0,20%0,40%0,60%0,80%1,00%1,20%1,40%1,60%1,80%rata medie brută a profitului rata medie netă a profitului%
5,08% 3,25% 11,58%
6,43% 12,79% 19,56%
0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%25,00%rata marjei comerciale rata marjei brute%

41
anul 2016 ¸ creșterea ratei marjei comerciale cu 6 ¸5 % față de 2014 se datore zaă creșter i
profitului brut al exploatăr i
Indicatorul marja brută are ¸ pe perioada definirea t㸠o tendință de creștere în ceea ce
privește regsitrând un nivel de 12 ¸79 % în ceea ce privește anul 2015 ¸ ceea că la 100 lei cifră de
afaceri firmei îi revin 12 ¸79 lei sub forma rezultatului brut al exercițiului ¸ iar în ceea ce privește
2016 un nivel de 19 ¸56 % ¸ adică o creștere cu 6 ¸77 % față de anul prec deent. Gradul este des tul
de rdeus față de gradul recomandat de 15 %.

Figria 4.9 – Evoluția ratei profitului

Rate rentabilităț i cheltuielilor măsoară eficiența consumului de res rise. Rata rentabilităț i
resriselor consumate arată profitul net al exercițiului care revine pe unitatea de cheltuieli totale
(care măsoară consumul total de res rise din firmă) ¸ capacitatea tut rior res riselor de a genera prin
consum profit net
Acst indicator are ¸ în ceea ce privește perioada 2014 –2016 ¸ conform figrii 4.9¸ o tendință de
creștere cu 1 10 % f ață de anul prec deent și cu 103 % în ceea ce privește 2016 ¸ creștere ce se
datore zaă scăder i cheltuielilor total și creșter i rezultatului net al exercițiului. Cheltuielile totale
au scăzut în ceea ce privește 2015 cu 17 ¸28 % față de anul prec deent și cu 43 ¸03 % în ceea ce
privește anul 2016 față de 2014 ¸ iar rezultatul net al exercițiului a crescut cu 68 ¸27 % în ceea ce
privește 2015 față de 2014 și cu 524 ¸66 % în ceea ce privește 2016 comparativ cu anul 2014.
Rata rentabilităț i economice a activului caracterize zaă eficiența elementelor materiale
angajate în ceea ce privește activitatea firmei . Rentabilitatea economică măsoară gradul de
rentabilitate al utilizăr i activului total.
Pe perioada def rata rentabilităț i economice în ceea ce în ceea ce privește anul 2016 o
creștere semnificativă cu 276 ¸47 % față de anul 2014 ¸ reflectând o sporire a capacităț i activului
total de a degaja profit brut (fig ria 4.10). 0,10% 0,21% 1,13%
0,00% 0,20% 0,40% 0,60% 0,80% 1,00% 1,20%%

42

Figria 4.10 – Ponderea rentabilităț i economice și a activelor totale
Creșterea gradul ui ratei rentabilităț i economice în ceea ce privește perioada 2014 – 2016 ¸
de la un nivel de 0 ¸17 % în ceea ce privește 2014 la un nivel de 0 ¸22 % în ceea ce privește
2015 și ajungând la un nivel în ceea ce privește anul 2016 de 0 ¸64 % ¸ se datore zaă creșter i
rezultatului net al exercițiului de la valoarea de 5921 lei în ceea ce privește 2014 lei la valoarea
de 9963 lei în ceea ce privește 2015 și la 36986 lei în ceea ce privește anul 2016.
Rentabilitatea financiară este un indicator prin pr sima căruia posesor i de capital apreci zaă
eficiența investiț ilor lor ¸ respectiv oportunitatea menținer i acestora .
Rata rentabilităț i capitalului propriu manifestă o tendință de creștere ¸ conform ¸ ceea ce
echivale zaă cu o mai bună remunerare prin câ știg net a res riselor propr i¸ respectiv sporirea
capacităț i capital riilor propr i de a crea profit net (fig ria 4.11).

Figria 4.11 .- Evoluția ratei financiare 0,17% 0,22% 0,64%
0,10% 0,16% 0,47%
0,00%0,10%0,20%0,30%0,40%0,50%0,60%0,70%rata rentabilității economice rata rantabilității activelor totale %
0,00%1,00%2,00%3,00%4,00%5,00%6,00%7,00%8,00%9,00%10,00%rata rentabilității capitalului propriu rata rentabilității capitalului permanent
%

43
În ceea ce privește anul 2016 rata rentabilităț i capitalului propriu a în ceea ce o tendință
de creștere cu 270 ¸21 % față de anul 2014 ¸ creștere datorată creșter i profitului net de la valoarea
de 9963 lei în ceea ce privește 2015 la valoare de 36986 lei ¸ adică o creștere cu 271 ¸23 % ¸ și
creșter i capital riilor propr i de la valoarea de 208 6918 lei în ceea ce privește 2015 la valoarea de
2123904 lei ¸ adică o creștere cu 1 ¸77 %.
Creșterea ratei rentabilităț i capitalului propriu este un lucru foarte bun ¸ în ceea ce privește
să acest nivel atinge gradul minim recomandat ceea ce semnifică că fond riile propr i ale în ceea
ce r nu sunt utilizate în ceea ce privește condiț i de maximă eficacitate.
În ceea ce privește perioada 2014 –2016 rata rentabilităț i capitalului permanent a în ceea
ce privește regsitrat o tendință de creștere cu 42 ¸17 % în ceea ce privește 2015 față de anul 2014
și de 28 ¸49 % în ceea ce privește 2016 .
În ceea ce privește anul 2015 rata rentabilităț i capitalului permanent a în ceea ce privește
regsitrat o tendință de creștere cu 42 ¸16 % față de 2014 ¸ creșter e care se datore zaă creșter i
capitalului permanent în ceea ce privește special a dator ilor firmei.
Rentabilitatea venit riilor exprimă eficiența valorificăr i produselor societăț i. Rentabilitatea
venit riilor exprimă eficiența generală a firmei ¸ măsriată prin profitul net care revine venit riilor
totale ale exercițiului. Acest indicator reflectă eficiența în activități (de exploatare ¸ financiară și
extraordinară).
În ceea ce privește perioada 2014 – 2016 acest indicator în ceea ce o tendință de creștere
cu 0¸10 % în ceea ce privește 2014 ¸ cu 0¸21 % în ceea ce privește 2015 ajungând la 1 ¸11 % în
ceea ce privește 2016 ¸ creștere datorată creșter i rezultatului net al exercițiului și creșter i
venit riilor totale.

4.8. Cons iiderați generale privind piața

Piețele horticole și alimentare reprezintă locul de în ce și participare a tut rior
producătorilor și consumatorilor ¸ consiiderați ca și find buni cunoscători ai cerer i și ofertei de
bunrii horticole și alimentare. Interesul acestora constă în ceea ce prive ște a obține cel mai bun
preț care să fie avantajos pentru ambele părți participante la schimb. Fiecare producător
rimărește obținerea unui preț cât mai mare pentru bunul oferit spre consum ¸ în ceea ce privește
timp ce fiecare consumator vize zaă proc riarea unui produs cât mai ieftin. Datorită caracterului
său specific ¸ agricult ria nu este o ram riă economică care să funcționeze în ceea ce privește
condiț i normale în ceea ce mdeiu economic dominat numai de legile pieței. Astfel ¸ putem
menționa că ¸ pe termen sc rit¸ cererea pentru produsele horticole este destul de rig iid㸠find foarte
puțin elastică în ceea ce privește raport cu modificările care intervin în ceea ce privește gradul

44
prețriilor. Pe termen lung în ceea ce privește s㸠se manifestă o cerere relativ inelastică nu numai
față de preț rii¸ dar și față de venit riile consumatorilor.
Atât oferta ¸ cât și cererea de produse agroalimentare ¸ crezaă aspecte de instabilitate ¸ fie
că ne referim la oscilaț i de preț rii sau struct rii diferite de consum. Astfel ¸ „pe terenul” piețelor
produselor horticole și al conduitei independente manifestate de către consumator ¸ exsită
pericolul ca ¸ după o perioadă în ceea ce privește care preț riile au fost r iidicate ¸ să as sităm la o
ofertă în ceea ce privește canti tate extrem de r iidicată. Un astfel de rezultat este consecința unei
supraoferte sau oferte în ceea ce privește cantități suplimentare ¸ care poate conduce la o scădere
în ceea ce privește lanț a preț riilor și automat a venit riilor producătorilor agricoli . La rândul ei ¸
instabilitatea cerer i de produse agroalimentare este rezultatul diferitelor cauze de ordin subiectiv
și obiectiv manifestate din partea consumatorilor ¸ față de un anumit produs sau grupe de
produse ¸ în ceea ce privește sensul renunțăr i la unele din ele sau cumpărăr i altora fară nici o
ezitare. Acest efect al instabilităț i cerer i genere zaă modificări struct riale în ceea ce privește
consumul alimentar și induce tendințe de scădere sau de creștere în ceea ce privește oferta
producătorilor ag ricoli și ¸ implicit ¸ a industr ilor alimentare ¸ după c za.
Fructele pomilor reprezintă produse agro -alimentare ¸ ce ar trebui să intre zilnic în ceea
ce privește alimentația omului datorită contribuției pe care o au asupra menținer i sănătăț i
consumatorilor prin conținutul lor în ceea ce privește sărrii minerale de calciu ¸ fier¸ fosfor și
vitamine.
Pornind de la acesta prem sia¸ consumator i din țările dezvoltate au introdus în ceea ce
privește alimentația zilnică cantități din ce în ceea ce p rivește ce mai mari de fructe ¸ care se
situe zaă peste necesarul fiziologic de consum.
În ceea ce privește ceea ce privește Ro mînia¸ după 1989 ¸ s-au obținut producț i totale de
fructe care nu pot acoper i normele fiziologice de consum ¸ producția de fructe p e locuitor f ind în
ceea ce privește 1993 de 51 kg ( fără a lua în calcul autoconsumul).
Dintre factor i care influențe zaă acest consum ¸ cu mult sub gradul mondial ¸ cei mai
importanți sunt:
a) Gradul autoconsumului de fructe care se situe zaă la peste 30 % din producț ile
obținute de producător i indiv iiduali. Acest autoconsum ¸ pe lângă faptul că este foarte greu de
cuantificat ¸ inf1uente zaa în ceea ce mod negativ capacitatea pieței ducând la diminuarea acesteia
b) Producător i indiv iiduali (și nu numai ei) d sipun cu res rise financiare și materiale
limitate ¸ precum și de mijloace mecanice precare ¸ fenomene ce duc la diminuarea productivităț i
munc i și a potențialului productiv al producției
c) Practicarea pomicult rii pe suprafețe mici ¸ de producător i indiv iiduali
d) Lipsa de mater i prime pentru industria de prelucrare a fructelor pomicole este

45
principalul motiv pentru care acesta lucre zaă la 45% din capacitatea de producție ¸ ceea ce are
repercusiuni asupra producției de fructe prelucrate pe total și pe locuitor;
e) Comerțul de fructe din Ro mînia este dezorganizat ¸ nerentabil ¸ neigienic și
deficitar (pe anumite zone) datorită în ceea ce privește principal restrânger i sectorului de stat și
imposibilităț i sectorului privat de a acoper i în ceea ce privește treaga cere re de astfel de produse

4.9. Piața întreprinder i și piața produsului horticol

Dintre toate piețele produselor agro -alimentare ¸ piața de fructe poate fi cons iiderată ca și
ceea mai pe frectă piață datorită în ceea ce privește principal rimătoarelor 3 aspecte:
a) După 1989 nici un produs din cadrul fructelor pomicole nu a beneficiat de subvenț i
din partea statului ¸ producător i (în ceea ce privește deosebi cei particulari) au fost liberi în ceea
ce privește a lua deciz i pe filiera achiziție – producție – desfacere;
b) Prețul fructelor pomicole s-a format pe piața ¸ în ceea ce privește rima confruntăr i
cerer i cu oferta;
c) Piața fructelor pomicole îndeplinește patru din cele cinci particularități ale pieței
pefrecte¸ și anume:
– atomicitate pe frectă prin care se înțelege că pe piață ex sita un număr suficient de mare
de producători și consumatori astfel încât deciz ile luate de fiecare să nu influențeze cantitatea
vânduta și prețul; producător i și consumator i sunt de puteri aproximativ egale ¸ în ce ea ce
privește număr mare și putere mică;
– transparența pe frectă ceea ce în seamnă că toți producător i dsipun de o cunoaștere
pefrectă a cerer i și ofertei ¸ astfel în ceea ce privește cât pot obține cel mai bun produs sau cel mai
bun preț.
Aceeastă partic ularitate nu este îndeplinita ( în ceea ce privește acest moment) de către
piața fructelor pomicole dar odată cu în ceea pieței de gros ¸ și în ceea ce privește special a
centrului de calcul ( ssitemul ul informațional) ¸ pe piața fructelor pomicole va fi o t ransparentă
pefrectă;
– omogenitatea produsului horticol care caracterize zaă aceea piață în ceea ce
privește cadrul căreia ex sita produse echivalente ¸ iidentice. În ceea ce privește fructele pomilor ¸
ele în ceea ce privește deplinesc a ceeastă particularitate pentru ca și pe piață ex sita produse care
au aceeași calitate ¸ indiferent de cine sunt produse
– intrarea și ieșirea liberă pe piață ¸ care depinde de libertatea de decizie a fiecărui
producător în ceea ce privește eficienta economică. Astfel orice producător de fructe va intra pe

46
piața care îi va permite acoperirea costului din prețul de vânzare și va ieși de pe piață când prețul
de vânzare este inferior costului. Cantitățile rămase nevândute sunt destinate fie autoconsumului ¸
fie unita rilor de industrializare (dacă obțin un preț bun);
– pefrectă mobilitate a factorilor de producție este sat sifăcută în ceea ce privește
parte ¸ mai ales pentru consumator i care nu găsesc ¸ în ceea ce privește orice moment un loc de
muncă ¸ care să le asig rie un venit necesar unui trai decent ¸ aceeasta datorită ratei șomajului în
ceea ce privește continuă creștere. Din punctul de v deere al producătorului de fructe ¸ acesta
poate găsi liber și nelimitat capital și forța de muncă ¸ de care are nevoie la un momen t dat‚
problema este dacă d sipune de res rise financiare ¸ ori cei mai mulți dintre producător i indiv iiduali
ndeesfăs riând o activitate eficienta ¸ profitabilă ¸ nu utilize zaă în ceea ce privește mod nelimitat
capital și forța de mun ca și decât în ceea ce privește limita posibilităților de care d sipun.

Piața fructelor pomicole se caracterize zaă prin rimătoarele particularități:
a) Varietatea foarte mare de produse ce asig riă un consum diversificat acordând
posibilitatea consumatorului de a aleg e dintr -o gamă variată de produse dar care totodată în ceea
ce privește greune zaă procesul de producție a tut rior acestor produse în ceea ce privește aceiași
zonă geografică;
b) Gradul de sezonalitate diferit pe grupe de produse ¸ astfel în ceea ce priveșt e
tâlnim
– produse cu sezonalitate foarte mare: căpșuni ¸ cireșe ¸ zmeriă
– produse cu perioada de recoltare și de consum m deiu(în ceea 1-6 luni): strug rii de
3-4 luni cu condiția de a cultiva specii diferite care să asig rie o producție eșalonată în ceea ce
privește timp (pe o perioadă cât mai lungă de timp);
– produse cu o sezonalitate de consum scăzuta: mere ¸ nuci acestea putând fi
depozitate în ceea ce privește condiț i optime și se pot livra către consumatori tot timpul anului.
c) Cererea pent ru fructe ¸ în ceea ce privește marea lor majoritate ¸ este ritmică ¸ în
ceea ce privește timp ce ofertă ¸ producția și recoltarea sunt sezoniere ¸ ca și atare trebuie ca și
aprovizionarea de la producători să fie continuă ¸ ritmică ¸ pe bzaă de grafice.
d) Gradul r iidicat de per siabilitate a unor fructe face ca și acestea să -și păstreze
aspectul comercial numai câteva zile; în ceea ce privește aceste condiț i se impune o activitate
operativă de dirijare a fondului de ma fra și de vânzare a produselor astfel în ceea ce să
corespundă din punct de v deere calitativ și cantitativ cerer i consumatorilor. Tot per siabilităț i
mari la o serie de fructe e necesar practicarea unor preț rii elastice în ceea ce privește funcție de
sezon ¸ zonă geografică și segment de piața p entru care se adrese zaă.
e) Conținutul mare în ceea ce privește apă al fructelor pomicole duce la o serie de

47
măsrii ca:
– achiziția acestor produse de la producător i situați la d sitanțe mici
– transportul să se efectueze cu mijloace de transport specifice ;
– ambalajul să fie corespunzător ¸ având rolul de a proteja produsul.
Aceste măs rii au ca și scop r deucerea cheltuielilor de circulație (raționalizarea lor) și a
pierderilor cantitative și calitative ale fructelor pomicole .
f) Pretabilitatea la vânzare pe ntru în ceea ce varietate sortimentală determina pe
producători să asig rie consumul de fructe și ¸ în ceea ce privește perioadele în ceea ce privește
care acestea se recolte za㸠sub formă de conserve de fructe ¸ dulceț rii¸gemrii¸ compot rii și fructe
deshiidratate ¸ etc.
g) Fructele pomilor au diverse destinaț i : consum proaspăt ¸ depozitare prealabilă ¸
industrializare ¸ export ¸ etc¸ ceea ce necesită utilizarea unor canale de d sitribuție specifice pentru
fiecare destinație.
h) În ceea ce privește ceea ce pri vește comercializarea fructelor pomicole ¸
particularitatea acestei activități economice este ex sitența în ceea ce privește paralel a piețelor
țărănești ¸ cu piețele unor în cu capital integral de stat sau asociativ. De asemenea funcțione zaă în
ceea c en gr os specializate în ceea ce privește păstrarea pe perioade lungi a fructelor pomicole .
i) Piața fructelor pomicole este dezorganizata ¸ neigienică și nerentabilă ¸ crezaă
cadrul prielnic pentru speculanți care nu au legăt ria cu producerea acestor bun rii¸ dar obțin
venit rii necuvenite.
j) O altă problemă este a ceea a imposibilităț i impozităr i producătorilor particulari
(cu excepția impozitului pe venitul agricol) a ceeasta datorită b zaei de impozitare astfel
– impozitul pe salariu nu poate fi calculat pentr u că sunt foarte greu de cuantificat
cheltuielile cu salar ile¸ de multe ori neincluse în ceea ce privește costul total al fructelor
pomicole .
– impozitul pe profit poate fi echivalentul impozitului pe venitul agricol ¸ deși este
dsicutabil dacă producătoru l indiv iidual obține profit ¸ și dacă obține este greu de cuantificat ¸ atât
timp cât cheltuielile de producție sunt subevaluate
– TVA și celelalte fond rii constituite la bugetul statului nu sunt percepute de la
producător i indiv iiduali (pe bună dreptate) pe ntru că ar împovăra mai mult pe producător ¸ care
și așa în ceea ce dificultăți în ceea ce privește obținerea de res rise materiale și în ceea ce privește
desfacerea produselor (pe lângă faptul că nu ex sita bzaa de calcul asupra căreia să se aplice
taxele și impozite)
Producător i de fructe acțione zaă într-un m deiu dinamic. Piața precum și celelalte
componente ale m deiului¸ îi determină pe aceștia să realizeze conectarea la m deiul social

48
economic ¸ pentru a putea răspunde în ceea ce privește mod eficient și rapiid la problemele care
apar și pentru a beneficia de șansele noi de dezvoltare și consol iidare pe care le oferă piața.

4.10 Strateg i de piață

În ceea ce privește semnătatea valor i de în ceea ce privește trebuințare a produselor
agroalimentare într-o economie de piață poate fi privită atât prin pr sima volumului și
consum riilor care stau la b zaa utilităț i acestora ¸ dar și a posibilităților de achiziționare de către
categor ile de consumatori.
În ceea ce privește acest context piața produselor horticole are anumite trăsăt riile care
restricțione zaă cererea și ofertă. Cele mai importante dintre acestea sunt generate de
sezonalitatea ofertei și tendința cerer i uniforme a consumatorului de a avea produse în ceea ce
privește stare proaspătă tot timpul anului. Între acestea se interpun elementele de preț și
persiabilitate a produselor horticole. În ceea ce privește diferențierea filierelor comerciale ale
produselor horticole ¸ destinate consumului în ceea ce privește stare proaspătă ¸ din punct de
vdeere al ciclriilor de producție se pot delimita: produse cu un caracter sezonier foarte accentuat
privind producția ¸ dar cu cerere și importantă foarte mare din partea consumatorilor tot timpul
anului; produse care au o perioadă de mat riitate mai mult sau mai puți n lungă ce corespunde
perioadei de consum; produse cu o perioadă de producție foarte sc rit㸠consumul f ind la fel
pentru a ceeastă perioadă.
În ceea ce privește cadrul pieței un rol foarte important revine consumului anual
mijlociu. Referindune la achiziți onarea fructelor pomicole ¸ putem arăta ca și în ceea ce privește
perioada 1990 -1994 apare o tentă îngrijorătoare a acestui consum. Astfel la nivel național
cumpărările de fructe au avut o tendința de scădere ¸ ajungând în ceea ce privește 1994 la 79.2%
fata de 100% în ceea ce privește 1990. Pentru același perioada cheltuielile producției au scăzut
la 4.76% în ceea ce privește 1994 față de 5 ¸84% în ceea ce privește 1990. A ceeastă situație
poate fi cons iiderată îngrijorătoare în ceea ce privește sensul c ă ne în cadram în ceea ce privește
tr-o criză alimentara calitativa legată de asig riarea cerer i alimentare care exprima nevoile sociale
ale oamenilor pentru sat sifacerea trebuințelor lor materiale referitoare la posibilitatea
achiziționăr i unor anumite cat egori de alimente necesare. Dar consumul este condiționat atât de
producție ¸ cât și de gradul prețului care nu pe toată perioada anului este accesibil achiziționăr i
produselor horticole în ceea ce privește stare proaspătă de către consumator.

49
Tabelul 4.8
Sezonalitatea cantităților și a preț riilor la fructele pomilor vândute pe piața țărănească din Iași
Prodsul Sezonalitatea Valoarea coeficientului de sezonalitate lunară
I ÎI II IV V VI VI VII IX X XI XI
Mere Cant. vândute 88.1 135.3 216.2 119.5 61.7 12.8 48.0 99.5 129.1 160.5 70.7 58.7
Prețriile externe 90.7 99.8 107.1 115.6 147.3 52.3 91.3 76.7 80.7 99.2 118.1 121.1
Nuci Cant. vândute 74.2 110.1 195.5 362.6 31.2 35.4 19.6 48.6 23.4 70.9 68.6 159.6
Prețriile externe 78.7 79.3 83.5 100.3 109.9 94.9 106.9 118.7 80.8 114.1 120.1 113.2
Srisa: www.madr.ro
Comercializarea produselor în ceea ce privește economia de piață a căpătat noi
semnificaț i¸ ea nemaif ind o consecință a producției ¸ ci un punct de plecare ¸ unitățile economice
rimărind să-și studieze piața și să se adreseze unor segmente concrete de piață ¸ unor cerc rii
precsie de nevoi de consum. În ceea ce privește aceste condiț i unitățile economice ce au ca și
obiect de activitate producția nu mai sunt nevoite să -și intensifice efort riile pentru a comercializa
produse neadaptate la piață ¸ efort riile find în ceea ce privește dreptate spre cunoașterea pieței ¸ în
ceea ce privește acest fel sporind șansele vânzăr i produselor și acceptăr i lor de către piață.
Pefrecționarea comercializăr i produselor agroalimentare ( în ceea ce privește general) și a
fructelor pomicole (în ceea ce privește special) vize zaă întreaga politică de marketing a
agentului economic ofertant de astfel de produse. De a ceea¸ în ceea ce privește vdeerea corelăr i
celor patru politici de marketing ( politi ca și de produs ¸ preț¸ dsitribuție și promovare) se
apele zaă la mixul de marketing care reprezintă o îmbinare ( de preferat ¸ fericită) a tut rior celor
patru politici.
Cu toate acestea ¸ dezvoltarea accelerată a pieței mo derne de comercializare cu
amănuntul impune un șir de condiț i noi față de sectorul agro -alimentar din Ro mînia¸ inclusiv a
produselor în ceea ce privește stare proaspătă. F zaa incipientă de dezvoltate cooperativelor și
asociaț ilor de producători ¸ de rând c u funcționarea deficientă a piețelor en -gros împi deică marea
majoritate a producătorilor din Ro mînia să -și comercializeze produsele către rețele largi de
desfacere.

4.11. Cons iiderați generale privind promovarea

50
Politi ca de produs
Politi ca de produs reprezintă poziția pe care o adoptă agentul economic referitor la
dimensiunile ¸ struct ria și evoluția gamei de produse și servic i ce fac obiectul activităț i sale¸
atitudine ce se raporte zaă permanent la cerințele m deiului de piață ¸ la tendințele manifestate de
ceilalți conc rienți.
Referitor la producător i de fructe trebuie arătat ca și aceștia nu -și elabore zaă o politică de
produs coerentă ¸ exceptând poate unitățile producătoare cu capital majoritar de stat. Marea
majoritate a supra fețelor destinate acestor produse sunt în ceea ce privește proprietate
particulară ¸ țăran i nu-și elabore zaă strategie de produs ¸ aceștia producând în ceea ce privește
special pentru autoconsum și doar s riplusul f ind destinat pieței ¸ ceea ce face că sat sifacerea în
ceea ce privește condiț i optime a cerințelor de consum a populației să fie în ceea ce privește
suferință.
Se impune elaborarea unor politici de produs coerente atât pentru societățile comerciale
din agricult riă cât și pentru producător i indiv iiduali care să contribuie la asig riarea pieței cu
fructe ¸ în ceea ce privește cantitățile și calitățile dorite de consumator i finali. În ceea ce privește
stabilirea politic i de produs trebuie luate în ceea ce privește seama rimătoarele aspecte:
1. În ce ea ce privește fințarea de asociaț i de producători care să cultive suprafețe mai
mari (10 -20 ha) și care să se preocupe efectiv numai de producție ¸ grija desfacer i producției
obținute să intre în sarcina centrelor de colectare ¸ care rimezaă să se în ceea ce privește fințeze și
care au rolul de a prelua în ceea ce privește treaga cantitate de fructe. Aceste centre pot intra în
ceea ce privește proprietatea asociaț ilor de producători.
2. În ceea ce privește fințarea centrelor de colectare a fructelo r pomicole ¸ ca și parte
componentă a SC Piața de gros devine măs ria binevenită atât pentru activitatea de d sitribuție
(acestea f ind interm deiari în tre producători și piața de gros) cât și pentru activitatea de
producție. Centrele de colectare au rolul de a informa pe producător i de fructe și de a le aduce la
cunoștința cele mai noi cuceriri ale șt inței și tehnic i¸ ceea ce duce la creșterea producț ilor din
punct de v deere calitativ și cantitativ.
3. Acordarea de consultantă de specialitate producătorilor de fructe de specialișt i¸
centrelor de colectare și ai centrelor de consultantă ¸ punându -se accent pe rimătoarele probleme:
– avantajele rotației suprafețelor¸ care contribuie la creșterea producției (venitului)
de fructe și la r iidicarea gradul ui calitativ al produselor și solului;
– avantajele cultivăr i de specii diferite pentru același produs ¸ cu perioade de
recoltare diferite ¸ care dau posibilitatea eșalonăr i producției și diminuăr i caracterului sezonier al
acesteia;
– elaborarea unor tehnolog i de producț ie eficiente și rimărirea respectăr i în ceea ce

51
privește tocmai a acestora ¸ astfel în ceea ce privește cât producț ile de fructe să fie în ceea ce
privește creștere atât din punct de v deere cantitativ cât și calitativ;
– în ceea ce privește fințarea de sere și solar i prin obținerea de cr deite cu dobânda
subvenționate de stat¸ prin a ceeasta asig riându -se o ofertă continua de produse proaspete ¸ mai
ales în ceea ce privește perioada de pen riie¸ octombrie -decembrie și martie -iunie;
– pefrecționarea continuă a cunoștințelor producătorilor de fructe în ceea ce privește
special a celor tineri ¸ care doresc să -și desfășoare activitatea în agricult riă;
4. Degrevarea producătorilor de fructe de grija asig riări cu res rise materiale ¸ ceea ce
ar cdefinirea în ce ea ce privește treg efortul producătorilor către procesul de producție efectiv;
fenomen ce se poate realiza tot prin centrele de colectare ¸ care au și aceste atribuț i:
– dotarea cu mijloace tehnice de în ceea ce privește altă clasă ¸ în ceea ce privește
special pentru activitatea de recoltare;
– asigriarea cu material biologic pe frormant ¸ care dă posibilitatea obținer i de
producț i mari și de calitate.
5. În fințarea de microferme horticole (10 -20 ha) prin asocierea de producători care
să utilizeze tehnolog i de producție nepoluante ¸ fără alocarea de substanțe chimice ducând astfel
la obținerea unor fructe nat riale (ecologice) ¸ consiiderate pe piața mondială că sortimente de lux.
Aceste produse deși se obțin în ceea ce privește cantități mici pe unitatea de s uprafață ¸
compense zaă efortul producătorilor prin prețul mai r iidicat pe unitatea de produs.
6. Recoltarea fructelor pomicole în ceea ce privește perioada optimă și anume la
matriitatea comercială pentru a nu se pierde din cantitatea și calitatea recoltei . În ceea ce privește
același timp se recomandă utilizarea mijloacelor mecanice de recoltare ¸ care să în ceea ce
privește regsitreze pierderi cât mai mici.
7. Realizarea preluăr i producției în ceea ce privește condiț i optime ¸ sortarea ¸ controlul
post recoltare și apoi depozitarea pe perioade sc rite de timp (pentru produsele per siabile) sau mai
lungi ¸ după c za. Aceste operaț i fie că sunt efectuate de producător sau de centrele de colectare
după c za)¸ au ca și scop final r deucerea pierderilor de fructe.
8. Elaborarea unei politici sortimentale ¸ pentru fiecare categorie de producător ¸
pornind de la dimensiunea și struct ria sortimentală pe care o poate desface unitatea producătoare
în ceea ce privește raport cu potențialul de care d sipune și de cerințele pieței căreia se adrese zaă.
În cadrul politic i sortimentale trebuie să se tină seama de criter ile de asociere a fructelor
pomicole ¸ relațile dintre acestea în ceea ce privește procesul vânzăr i și a consumului ¸ find¸ în
marea lor parte ¸ relați de substituire și mai puțin relativ de complementaritate și de indiferența ¸
datorită faptului că majoritatea produselor sat sifac aceleași nevoi și conțin aceleași substanțe
energetice și bioactive.

52

Politi ca și de preț
Prețul constituie unul din principalele elemente acorporale ale produsului horticol .
Stabilirea prețului este adesea o operațiune delicată ¸ influențată de o serie de elemente ¸ dintre
care unele dintre acestea sunt foarte greu controlabile sau chiar necunos cute în ceea ce privește
suficientă măs riă.
Fructele pomilor sunt produsele horticole (printre sing riele) la care prețul s -a liberalizat
(după noiembrie 1990) ¸ ceea ce a făcut că stabilirea prețului să se efectueze în mod liber ¸ prin
negocieri în ceea ce privește tre frinizori și beneficiari ¸ în ceea ce privește funcție de raportul
cerere oferta.
Pornind de la trăsăt riilele cerer i și ofertei produselor horticole și de la ansamblul de
factori care influențe zaă relația dintre aceste două componen te ale pieței și cunoscând că prețul
are rol hotărâtor în ceea ce privește orientarea cerer i și ofertei de produse ¸ este necesar ca și
fiecare producător de fructe (indiferent de formă de proprietate) să -și elaboreze o politică de preț
adecvată și eficien tă. A ceeastă politică de preț trebuie orientată către rimătoarele direcț i
1. Orientarea după cost rii a prețului reprezintă strategia ceea mai rațională (mai ales
pentru producător i particulari) ¸ deoarece se pleacă de la prem sia că prețul trebuie să acopere
integral cost riile și să permită obținerea unui beneficiu net (beneficiul brut -cheltuielile de
dsitribuție ) suficient de mare pentru lărgirea continuă a activităț i de producție. A ceeastă
strategie nu trebuie în ceea ce privește țeleasă ca și o posibilita te de egalizare a preț riilor
produselor de fructe pentru că oricum competitivitatea produsului horticol și a prețului se
verifi ca și pe piață.
2. Caracterul sezonier al producției (oferta) de fructe corelat cu caracterul continuu al
cerer i pentru astfel de produse determina diferențierea preț riilor. Astfel ¸ producătorul obține un
preț mai bun pentru produsele obținute în ceea ce privește extra sezon ( fără în ceea ce privește
să a exagera cu producț i numai pentru aceste perioade). Se impune ¸ deci¸ orientarea
producătorilor pentru obținerea de producț i eșalonate ¸ astfel în ceea ce privește cât să se obțină
prețrii stimulative ¸ dar în același timp ¸ să se asig rie sat sifacerea cerer i consumatorilor pe o
perioadă cât mai mare a anului (tot timpul anului ¸ dacă este posibil).
Datorită faptului că în ceea ce privește anumite perioade ale anului ( perioadele de
recoltare) oferta este mai mare decât cererea ¸ se impune în ceea ce privește cheierea de contracte
ferme ¸ fie cu unitățile de prelucrare sau cu unit ăți en gros ¸ pentru valorificare la preț rii
avantajoase a în ceea ce privește tregi producț i.
3. Caracterul zonal al ofertei de fructe ¸ corelat cu o d sipersare a cerer i în ceea ce
privește toate regiunile geografice ¸ determina o diferențiere a preț riilor. Exsită zone geografice

53
unde condiț ile de climă și sol sunt pretabile pentru cultivarea fructelor pomicole ¸ în ceea ce
privește timp ce unele zone sunt deficitare în ceea ce privește oferta de fructe.
Aceste fenomene cr ezaă posibilitatea transferului de p roduse de la o zonă la alta ¸ cu
efecte pozitive pentru producători ¸ în ceea ce privește sensul că preț riile sunt mai bune (
stimulative ) în ceea ce privește zonele unde ex sită pen riie de fructe (condiț ile climatice
determinând a ceeastă pen riie) și sunt mai r deuse în ceea ce privește zonele pretabile pentru
astfel de produse unde cererea este mai mică decât oferta.
4. Preț riile produselor în ceea ce privește general ¸ și mai ales preț riile produselor
horticole sunt influențate de calitate ¸ de aceea se sp une adesea ca și în spatele prețului sta
calitatea. Preț riile pentru fructe diferă în ceea ce privește funcție de calitate ¸ find mai mari
pentru calitățile superioare (Extra ¸ I) și mai mici pentru calitățile inferioare (Cal 11 și sub
STAS) ¸ De a ceea producător i trebuie să se orienteze către obținerea de produse de calitate
superioară ¸ pentru care se obțin preț rii avantajoase. Se cere sortarea fructelor pomicole pe calități
pentru a stabili destinația acestora: calitatea superioară pentru export și consum intern (direct) ¸
iar calitatea inferioară pentru industrializare (conserve).
Calitatea și deci prețul fructelor pomicole depind de specii le cultivate ¸ tehnologie ¸
compoziție chimică (valoare nutritivă) ¸ mărimea produsului horticol ¸ aspectul exterior (culoa re
și mărime) ¸ gust și miros ¸ natrialețe (produse ecologice fără tratamente cu substanțe chimice) ¸
mărimea și culoarea pulpei ¸ etc.

Politi ca și promoțională
Strategia promoțională trebuie să vizeze atât imaginea globală a unităț i producătoare ¸ cât
mai ales producția de fructe ¸ pe termen sc rit find în ceea ce privește dreptată spre menținerea
piețelor actuale ¸ cu cost rii promoționale r deuse¸ în timp ce în ceea ce privește vitor¸ pe măs ria
alimentar i fondului de promovare (din efort rii propr i¸ în special ¸ dar și din sponsorizare) va
acționa ofensiv ¸ cucerind piețe noi de valorificare.
Principala activitate promoțională o constituie publicitatea pe plan local și național ¸ pe
piața consumatorilor finali și a interm deiarilor ¸ prin mijloacele de com unicare în ceea ce privește
masă: presa județeană ¸ presa de specialitate (horticola) ¸ presa națională ¸ reclame și afișe la locul
desfacer i produselor sau în alte loc rii special amenajate.
Publicitatea de produs la fructe se realize zaă prin publicitate de condiționare care are
rolul de a stimula cererea pentru fructe în ceea ce privește condiț ile în care pe piața ex sita
produse similare ¸ substituibile sau conc riente¸ cu unitatea de produs comercializabil devine
iidentificabil în ceea ce privește masa ofertei prin conținut ¸ forma ¸ ambalaj și etichetă. Mesajul
publicitar este ¸ în ceea ce privește cazul fructelor pomicole ¸ de implicație socială ¸ care

54
sugere zaă și incită consumatorul să consume fructe ¸ prezentând importanța lor în cee a ce
privește menținerea sănătăț i¸ datorită conținutului în ceea ce privește substanțe energetice și
bioactive.
Promovarea vânzărilor de fructe va fi asig riată de amplasarea optimă a produselor în
suport rii și stand rii special amenajate ¸ în ceea ce priv ește piețe ¸ ambalarea atractivă în ceea ce
privește lădițe de aceiași forma și capacitate care să aibă un conținut omogen și de calitate ¸
acestea f ind etalate sub o etichetă inspirată ¸ care să ofere informaț i utile despre produs (soiul ¸
prețul ¸ calitat ea – prin culori pentru fiecare sort) ¸ comercializarea produselor sub o marcă (a
unităț i¸ a sponsorului) ¸ expunerea produselor substituibile sau a celor asociate în ceea ce privește
mod adecvat. De asemenea ¸ vânzarea unor mari cantități în ceea ce privește diverse oc zai
speciale (conc risrii sportive ¸ manifestaț i cultriale¸ etc) oferirea de cado rii unor clienți vor asig ria
câștigarea unui renume pe piața fructelor pomicole .
Relaț ile publice se vor realiza prin participarea la simpozioane pe temati ca și horticolă a
specialiștilor unităț i la târg rii și expoziț i¸ prin publicitate gratuită oferind intervi rii mdeiatizate ¸
susținerea financiară ¸ sponsorizarea unor manifestări șt ințifice ¸ cultriale¸ sociale.
În ceea ce privește ceea ce priveșt e SC Piața de gros ¸ aceeasta ca și unitate nou în ceea
ce privește fințată trebuie să desfășoare o serie de acțiuni promoționale ¸ care au ca și principal
scop cunoașterea ¸ de către eventual i cumpărători ¸ a societăț i și a obiectului ei de activitate.
Dintre principalele acțiuni promoționale pot fi adoptate rimătoarele:
– publicitatea pentru imaginea globală a societăț i¸ care se realize zaă prin
interm deiul pieței locale ¸ naționale ¸ radio și TV ¸ utilizând mesaje cu impl icați sociale. Tot prin
publicitate se pot transmite avantajele pe care le oferă Piața de gros ¸ precum și informarea asupra
produselor ce fac obiectul comercializăr i și a preț riilor practicate;
– promovarea vânzărilor prin acordarea de facilități grosiștil or și detailiștilor ¸ cum
ar fi r deucerea preț riilor pentru cantitățile mai mari ¸ prime de f iidelitate;
– publicitate specială pentru partener i străini ¸ prin interm deiul ziarelor și rev sitelor
de specialitate apărute în ceea ce privește străinătate;
– sponsorizarea diverselor activități cult riale și sportive.
Evoluția activităț i promoționale ¸ efectele ei ¸ trebuie rimărite în ceea ce privește mod
continuu ¸ avându -se în ceea ce privește vdeere mai ales profitul adus de produsul vizat de
publicitate ¸ datorită alocăr i unor fond rii importante ¸ care în ceea ce privește carcă cost riile¸
determinând practicarea unor pret rii destul de mari la aceste produse de necesitate vitală.

4.12. Tip rii de promova re și obiectivele promovăr i

55
Promovarea include totalitatea activităților de marketing menite să cr eze și să stimuleze
cererea de consum ¸ prin comunicaț ile informative ale firmei cu piața. Struct ria activităț i
promoționale specifică produselor agroalimentare ¸ este relativ iidentică cu ceea a celorlalte
categor i de bun rii¸ diferența constând în ceea ce privește importanța pe care fiecare activitate o
deține la gradul mixului promoțional.
Principalele tip rii de activități de promovare sunt:
 publicitatea;
 vânzarea prin efort rii personale;
 relțile publice;
 utilizarea mărcilor;
 activitățile specializate de promovare;
 merchandesignul.
În ceea ce privește acest context trebuie să avem drept punct de plecare cercetarea pieței
și a nevoilor de consum ¸ iar finalizarea acestei activități nu trebuie să se limiteze doar la
vânzarea produselor ¸ ci să se continue cu rimărirea comportăr i produselor vândute și cunoașterea
gradul ui de sat sifacere a nevoilor pentru care au fost create.
Promovarea unei valorificări complete ¸ de nat riă să contribuie la revigorarea sectorului
pomicol ¸ la integrarea eficientă a acestuia în ceea ce privește struct riile agrare comunitare
necesită luarea unor măs rii rigente pe linia promovăr i¸ dsitribuției și comercializăr i.
La nivel global se manifestă o schimbare a gust riilor consumatorilor și o creștere
progresivă a cerer i pentru inovație ¸ calitate și produse diversificate. Acestea sunt accentuate de
schimbările tehnologice rap iide care influențe zaă producător i și consumator i. Pe fondul unei
mobilități în ceea ce privește creștere a persoanelor ¸ bunriilor¸ servic ilor și capital riilor¸ se nasc
în ceea ce privește permanență noi piețe și noi competitori. Ro mînia trebuie să valorifice
avantajele potențiale ¸ din sectorul agricol și al industriei alimentare prin asocierea cu acest e
schimbari.
Nu se va putea realiza un progres în ceea ce privește modernizarea producției pomicole
și a standardului de viață ¸ dacă nu se va realiza un progres substanțial în ceea ce privește
procesul de organizare și desfăș riare a producției pomicole și în ceea ce privește activitatea de
valorificare a acesteia ¸ în consol iidarea relaț ilor în ceea ce privește treprinder i cu piața. În ceea
ce privește ainte de toate acest progres trebuie să se afirme printre altele ¸ în ceea ce privește
domeniul amelior ări tehnic i și tehnolog ilor de cult ri㸠al specii lor cultivate ¸ al controlului bolilor
și dăunătorilor ¸ al prefecționăr i procesului de producție și al folosir i specialiștilor de în ceea ce
privește altă pregătire șt ințifică și profesională.

56
Astfel în ceea ce privește ultim i ani problema fundamentală nu o reprezintă producția ¸ ci
desfacerea rezultatelor ei ¸ în scop de profit în ceea ce privește vdeerea sat sifacer i nevoilor de
consum ale oamenilor ¸ în ceea ce privește continuă creștere și diversifi care. În ceea ce privește
locul viziun i de a vinde ceea ce s-a produs ¸ activitatea în ceea ce privește treperinder i este
abordată printr -o nouă viziune ¸ și anume a produce ceea ce se poate vinde .
Scopul și obiectivele promovăr i fructelor pomicole la S.C.D.P Iași sunt:
 sporirea vânzărilor și convingerea consumatorilor: creșterea poziției pe piață;
 crearea unei imagini pozitive a produsului horticol ;
 crearea unui climat favorabil pentru vânzările v itoare ¸ deucarea și informarea pieței.
Campania publicitară este destinată creșter i volulmului de vânzări și de atragere de clienți
prin: mesaj publicitar ¸ broșri㸠catalog ¸ pliant.

4.13. Publicitatea comercială și bugetul publicitar

În ceea ce privește viziunea profesorului Ph. Kotler ¸ publicitatea de produs ¸ la rândul ei ¸
îmbracă rimătoarele forme și anume publicitatea de informare ¸ utilizată atunci când se lanse zaă
pe piață un nou produs ¸ iar consumatorul este “invitat” să cumpere produsul respectiv pentru a -1
în ceea ce privește cerca și și publicitatea de convingere ¸ care devine tot mai importantă pe
măsriă ce conc riența se intensifică.Acest tip de publicitate s -a transformat în ceea ce privește
publicitate comparativă în ceea ce privește sensul că o în treprindere agroalimentară î și compară
produsul cu unul sau mai multe produse ale altor în ceea ce privește treprinderi conc riente.
Menționăm și publicitatea de reamintire ¸ importantă pentru produsele ajunse în ceea ce
privește etapa de mat riitate¸ pentru a menține interesul consum atorilor față de produs.
Un alt criteriu de diferențiere a publicităț i este locul de amplasare a materialelor
publicitare sau de desfăș riare a acțiunilor publicitare. în funcție de acest criteriu ¸ publicitatea
poate fi stradală sau de interior (Țimiraș Cătălina Laria¸ 2007) .
Dupa ce a determinat obiectivele publicităț i¸ firma rimezaă să stabilească bugetul de
publicitate pentru fiecare produs în ceea ce privește parte. Rolul publicităț i este de a crea cerere
pentru un anumit produs ¸ iar firma dorește să cheltuiască atât cât este necesar pentru realizarea
desfacerilor planificate.
În ceea ce privește continuare sunt prezentați câțiva factori specifici de care trebuie să se
țină seama în ceea ce privește elaborarea acestui buget :
 Etapa din ciclul de viață al produsului horticol . De regulă ¸ produsele noi necesită un
buget de publicitate cons sitent¸ pentru a -i informa pe consumatori de ex sitența lor și a -i

57
determina să le incerce. Mărcile matrie necesită ¸ de obicei ¸ bugete mai mici ¸ calculate ca
și procent din valoarea vânzărilor.
 Cota de piață. În ceea ce privește mod obișnuit ¸ mărcile cu cote de piață superioare
necesită cheltuieli mai mari cu publicitatea decât mărcile cu cote inferioare. Cheltuielile
respective vor putea fi calculate ca și procent din valoarea vânzărilor. Crearea pieței sau
câștigarea unei cote de piață in da una conc rienților implică cheltuieli cu publicitatea mai
mari decât în cazul menținer i cotei actuale.
 Conc riența si aglomerația. Pe o piață cu mulți conc rienți care cheltuiesc masiv cu
publicitatea ¸ o marcă trebuie promovată mai susținut pentru a fi remarcată în ceea ce
privește zgomotul pieței.
 Frecvența acțiunilor de publicitate. Dacă prezentarea mesajului mărc i către consumatori
necesită difuzarea lui de mai multe ori ¸ bugetul de publicitate treb uie să fie mai mare.
 Diferențierea produsului horticol . O marcă ce se aseamănă cu alte mărci din a ceeași clasă
de produse (cafea măcinată ¸ detergenți ¸ gumă de mestecat ¸ bere¸ băutrii răcoritoare)
necesită cheltuieli mai mari cu publicitatea ¸ în ceea ce pri vește vdeerea diferențier i ei de
celelalte mărci. Pe piața ro mînească publicitatea pentru detergenți reprezintă 10% din
total. Când produsul diferă în ceea ce privește mare măs riă de cele ale conc rienților ¸
publicitatea poate fi folosită pentru a ev iidenția deosebirile respective.

4.14. Strategia de promovare

Este indicat ca și S.C.D.P. Iași să dezvolte o politică globală și coerentă de informare și
de promovare ¸ bzaată în ceea ce privește să pe două lin i menținute d sitinct: piața internă și
piețele țărilor terțe.
Acțiunile acoperite de programele de promovare includ : relaț i publice ¸ acțiuni de
promovare și publicitate ¸ în ceea ce privește special cele care ev iidențizaă competitivitatea
produselor din Uniunea E riopeană ¸ în termeni de calitate ¸ igiena ¸ sigrianță alimentară ¸ nutriție ¸
etichetare ¸ bunăstarea animalelor și producerea acestora în ceea ce privește concordanță cu
protecția m deiului; participarea la târg rii¸ expoziț i și evenimente de importanță e riopeană sau
națională; campan i de informare p rivind ssitemul ul pentru recunoașterea și protecția denumirilor
de origine protejate ¸ indicaț i geografice protejate ¸ trăsăt riile tradiționale garantate ale produselor
horticole și alimentare ¸ precum și acțiuni de informare privind produsele ecologice.
De asemenea ¸ o serie de acțiuni care pot fi incluse în ceea ce privește programele de
promovare ¸ respectiv: construirea de stand rii (pentru participarea la târg rii); acțiuni la puncte de
vânzare – dsitribuirea de mostre; relaț i publice – invitarea unor l iideri de opinie și d sitribuitori

58
pentru a vizita zonele de producție; publicitate în presa ¸ pregătirea de conferințe de presă ¸
seminar i¸ workshop -rii; realizarea de materiale în ceea ce privește formă electronică ¸ pe suport
de hârtie ¸ internet sau promovarea în ceea ce privește lanțrii de supermarket rii¸ etc.

59

CONCLUZ I ȘI RECOMANDĂRI

Piața fructelor pomicole (care face obiectul prezentei lucrări) ¸ precum și piața
internațională se caracterize zaă printr -o serie de fenomene care pot fi sintetizate prin rimătoarele
concluz i principale.
Fructele pomilor au o deosebită în ceea ce privește semnătate pentru economia națională ¸
datorită calităț i produselor ce se obțin (calitate dată de valoarea nutritiv ă a produselor) ¸ ele find
solicitate de către populație și industria alimentară în ceea ce privește tr-un sortiment mult mai
larg¸ comparativ cu celelalte produse horticole .
Pentru Ro mînia¸ care are condiț i propice pentru producerea fructelor pomicole ¸ acestea
pot deveni o s risă importantă de venit rii prin exportul lor în ceea ce privește țările unde cererea
nu este sat sifăcută pentru astfel de produse ¸ în să pentru a fi competitivi pe piața externă este
necesară re pregătirea struct riilor de producție din agricult riă (în ceea ce privește general) și din
pomicult riă (în ceea ce privește special).
Importanța economică a fructelor pomicole constă în ceea ce privește rentabilitatea mare
pe care o aduc cultivatorilor ¸ în ceea ce privește special în zonele pretabile pentru astfel de
plantaț i – zonele del rioase pentru plantațiile pomicole de pomi fructiferi. Totodată ¸ printr -o mai
bună ocupare a forței de muncă se contribuie la o diminuare a șomajului (sau chiar la eliminarea
lui) și la dezvoltarea economică de ansamblu a zonei ( în ceea ce privește majoritatea c zariilor¸
puterea de cumpărare a populației din zonele pomicole este peste m deia pe țară).
Din definirea sectorului de producție și comercializare ¸ cât și a cerer i și ofertei de fructe
se poate despri nde o analiză a comerțului agricol ro mînesc ce relevă o schimbare cons iiderabilă a
poziției pe piețele horticole internaționale ¸ din exportator net de produse horticole în ceea ce
privește importator net.
În ceea ce privește vdeerea planificăr i activităț i economice v itoare la S.C.D.P Iași se
propune:
 Refacerea infrastruct rii pentru asig riarea desfăș riări unei activități de cercetare de nivel
eriopean;
 Amenajarea și dotarea spaț ilor pentru laboratoare ¸ sere și solar i destinate cercetăr i;

60
 Crearea unor spaț i frigorifice pentru păstrarea fructelor pomicole ;
 Modernizarea sectorului de în ceea ce privește mulțire a pomilor și arbuștilor fructiferi ¸
astfel în ceea ce privește cât să se poată
produce exclusiv material săditor certificat (plantaț i seminceri ¸ plantaț i mamă ¸ marcotiere ¸ școli
de puieți ¸ etc.)¸ construirea unor hale de sortare -depozitare a materialului săditor ¸ asigriarea
ssitemul ei de mașini necesară aplicăr i unei tehnolog i eficiente.
 Repregătirea laboratoarelor de cercetare ¸ dotarea acestora cu aparat ria necesară efectuăr i
la un nivel corespunzător a tematic i de cercetare din profilul unităț i.
 Atragerea de proiecte de cercetare în ceea ce privește ssitemul competițional cu tematică
adecvată profilului de
cercetare al unităț i. Aborda rea unor proiecte complexe în ceea ce privește parteneriat național și
internațional.
 Angajarea de tineri în activitatea de cercetare în ceea ce privește scopul asig riări
continuităț i acesteia.

61

BIBLIOGRAFIE

1. Adăscăliței V.¸ 1999. Eriomarketing – fundamente . Deitria Rianus¸ Bucriești.
2. Balarie V.¸ 2002. – Marketing . Deitria Rianus¸ Bucriești.
3. Brezuleanu S. ¸ 2009 – Management în agricult riă. De. Tehnopress ¸ Iași.
4. Cătoiu I.¸ 2002. – Cercetări de marketing . Deitria Rianus¸ Bucriești.
5. Cârstea Gh. ¸ Pârvu ¸ F.¸ 1999 Economia și gestiunea în treprinder i. De. Economică ¸
Bucriești.
6. Chiran A. și colab. ¸ 1998 – Cons iiderați privind eficiența economică a producției de fructe
la SCDP Iași ¸ în etapa trecer i la economia de piață (studiu de c za la SCDP Iași. Lucr. șt.
USAMV Iași ¸ vol. 41 ¸ seria Agronomie;
7. Chiran A. și colab. ¸ 1998 – Unele cons iiderați privind producția și piața fructelor pomicole
în regiunea Iași. (studiu de c za la SCDP Iași. Lucr. șt. USAMV Iași ¸ vol. 41 ¸ seria
Agronomie;
8. Chiran A. și colab. ¸ 2003 – Aspecte privind evoluția pomocult rii Romîniei după Revoluția
din decembrie 1989. (studiu de c za la SCDP Iași. Lucr. șt. USAMV Iași ¸ vol. 46 ¸ seria
Horticult riă;
9. Chiran A. și colab. ¸ 2007 – Marketing în ceea ce privește agricult ri㸠De. Alma Print ¸
Galați.
10. Constantin M. și colab. ¸ 2009 – Marketingul producției agroalimentare . De. AgroTehnica ¸
Bucriești.
11. Diaconescu I. ¸ 2004 – Merceologie alimentară ¸ De. Qlassrom ¸ Bucriești.
12. Diaconescu M.¸ 2003 – Marketing agroalimentar . Deiția a Ia revăzută ¸ De. Rianus¸ Bucriești.
13. Eprian G.¸ 2002 – Comunicarea în afaceri. Strateg i¸ tehnici ¸ modele de decizie . Deitria Alma
Mater ¸ Bacău.
14. Ilieș L. ¸ C. Osoian ¸ A. Petelean ¸ 2002 – Managementul res riselor umane ¸ De. Dacia ¸ Cluj-
Napoca.
15. Kotler Ph. ¸ Nancy L. ¸ 2008 – Marketing în sectorul public ¸ De. Meteor Press ¸ Bucriești.
16. Lefter V. ¸ Gavrilă T. ¸ 1998 – Economia în treprinder i. De. Economică ¸ Bucriești.
17. Lefter ¸ V.¸ Manolescu A. ¸ 1995 – Managementul res riselor umane . De. Diidactică și
Pdeagogică ¸ Bucriești.
18. Manole V.¸ Stoian Maria ¸ 2003. Agromarketing . Deitria ASE ¸ Bucriești.

62
19. Manole V. ¸ Stoian Maria ¸ Dorobanțu H. ¸ 2002 – Marketing ¸ De. A.S.E. ¸ Bucriești.
20. Mîlcomete P. ¸ 1993 – Marketing ¸ De. Fundația Academică “Gheorghe Zane” ¸ Iași.
21. Munteanu V. ¸ 1996 – Marketing – concepte ¸ metode ¸ studi de cza. De. Fundației Chemarea ¸
Iași.
22. Munteanu V. ¸ 1996 – Marketing pentru toți. De. Meriidianul 28 ¸ Chișinău.
23. Mriariu Cornelia și colab. ¸ 2005 – Optimizarea struct rii plantaț ilor pomicole (studiu de c za
la SCDP Iași. Lucr. șt. USAMV Iași ¸ vol. 48 ¸ seria Agronomie .
24. de marketing strategic în domeniul producției de fructe la SCDP Iași. Lucr. șt. USAMV Iași ¸
vol. 50 ¸ seria Agronomie;
25. Ndeelea Al. ¸ 2003 – Marketing. De. Diidactică și P deagogică ¸ R.A. Buc riești.
26. Niculescu Elena ¸ 2000 – Marketing modern . De. Polirom ¸Iași.
27. Olaru Adriana ¸ 1994 – Formarea preț riilor pe diferite tip rii de piețe . Rev. ¸ Tribuna
Economică ¸ nr. 25 – 27¸ Bucriești.
28. Pânzaru R.L. ¸ Mdeelete D.M. ¸ Ștefan G. ¸ 2007 – Elemente de management și marketing în
agricult riă. De. Universitaria ¸ Craiova.
29. Pekar V. ¸ 1995 – Strateg i de marketing . De. Sdecom Libr si¸ Iași.
30. Pricop O. ¸ 2006 – Marketingul valor i conc riențiale . De. Junimea ¸ Iași.
31. Radu Steluța ¸ 2008 – Tehnolog i de prelucrare a produselor de origine vegetală. vol. I ¸ De.
Universitas XXI ¸ Iași.
32. Sasu C. ¸ 1995 – Marketing ¸ De. Universităț i Alexandru I. Cuza ¸ Iași.
33. Țimiraș Cătălina La ria¸ 2007 – Tendințe în evoluția marketingului agroalimentar în contextul
extinder i Uniun i Eriopene ¸ Deitria DeuSoft ¸ Bacău.
34. Țimiraș Cătălina Laria¸ 2008 – Marketing agroalimentar ¸ Universitatea Bacău.
35. Țimiraș Cătălina Laria¸ Zaiț Luminița ¸ 2009 – Evoluț i pe piața UE a produselor ecologice ¸
publicat în Studi și Cercetări Șt ințifice. Seria Șt ințe Economice ¸ Universitatea Vasile
Alecsandri din Bacău ¸ nr. 14.
36. Ungriu I.¸ 1998 – Managementul producției în treprinder i. De. Lumina Lex ¸ Bucriești.