SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ GRUPA 508 PROIECT EFICIENȚA ECONOMICĂ INVESTIȚIILOR ÎN CADRUL S.C. ARIMI S.R.L. ÎNDURMĂTOR, Lector… [606139]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
”ION IONESCU DE LA BRAD”, IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ
GRUPA 508

PROIECT
EFICIENȚA ECONOMICĂ INVESTIȚIILOR ÎN CADRUL
S.C. ARIMI S.R.L.

ÎNDURMĂTOR,
Lector Dr. Dan DONOSĂ
STUDENT: [anonimizat]-Mihaela IRIMIEA

2019

2
CUPRINS

Lista tabelelor ………………………………………………………………………………………………………………. 3
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………………. 4
CAP. I. ASPECTE GENERALE ALE FIRMEI S.C. ARIMI S.R.L. ………………………………………….. 5
1.1. Prezentarea societății ………………………………………………………………………………………………. 5
1.2. Obiectul de activitate ………………………………………………………………………………………………. 6
1.3. Prezentarea activelor și pasivelor ……………………………………………………………………………… 6
CAP. II. SECTORUL DE ACTIVITATE PENTRU INVESTIȚIE ……………………………………………. 9
CAP. III. EVALUAREA ACTIVITĂȚII VIITOARE A INVESTIȚIEI ……………………………………. 11
CAP. IV. CHELTUIELI ȘI SURSE DE FINANȚARE PENTRU INVESTIȚIE ……………………….. 16
CAP. V. ANALIZA FINANCIARĂ A ACTIVITĂȚII …………………………………………………………… 20
5.1. Metodologia B.I.R.D. de evaluarea a eficienței investițiilor …………………………………………… 20
5.1.1. Analiza economică …………………………………………………………………………………………….. 22
5.1.2. Analiza financiară ……………………………………………………………………………………………… 24
CAP. VI. RISCURILE ÎN ACTIVITATEA AGENTULUI ECONOMIC CA URMARE A
SCHIMBULUI POSIBIL ÎN VIITOR ………………………………………………………………………………….. 27
CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………………….. 30
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………………….. 32

3
Lista tabelelor

Tab. 1.1. Activele imobilizate
Tab. 1.2. Situația creanțelor
Tab. 1.3. Situația datoriilor
Tab.4.1. Cheltuielile pentru investiție
Tab. 5.1. Analiza economică
Tab. 5.2. Analiza financiară

4
INTRODUCERE

În evoluția societății, investițiile au avut întotdeauna un rol primordial pentru satisfacerea cât
mai cuprinzătoare a nevoilor de ordin material și spiritual ale membrilor săi. De volumul invetițiilor,
de nivelul eficienței, ca și de rolul lor de moderator în permanentul decalaj dintre cerere și ofertă a
depins, de-a lungul timpului, evoluția realizărilor economico-financiare ale economiei oricărei țări,
condiționând, astfel, standardul de viață și perspectivele de progres ale societății umane.
În orice epocă și orice sistem economic, investițiilor le-a revenit misiunea importantă de
trecere cu succes de la prezent spre viitor. Dacă trecutul rămâne numai ca un factor de analiză și de
concluzionare comparativă a ceea ce s-a făcut bine sau rău, în schimb, prezentul și viitorul se leagă
organic,identificându-se cu aspirațiile de mai bine ale omenirii.
Investițiile reprezintă principalul motor al dezvoltării unei entități economice sau al unei
economii naționale. Orice proiect de investiții trebuie avut in vedere în amplul context al strategiei
întreprinderii, strâns legat însa și de condițiile pieței la un moment dat. Esențial este faptul că orice
investitor caută să realizeze fie un beneficiu economic fie unul de natura socială prin angajarea
capitalului într-un anumit proiect de investiții.
Prin elaborarea prezentei lucrări, am avut în vedere realizarea următoarelor obiective
principale:
– Prezentarea fondului principal de cunoștințe ce constituie proiectul de investiții;
– Reliefarea principalelor elemente ale unui proiect de investiții;
– Punerea la dispoziție a unui studiu de caz referitor la analiza eficienței unui proiect de
investiții.

5
CAP. I. ASPECTE GENERALE ALE FIRMEI S.C. ARIMI S.R.L.
1.1. Prezentarea societății
S.C. ARIMI S.R.L-D., cu sediul în Sat Lungani, Comuna Voinești, Nr. cadastral 1101/7,
Camera 1, județ Iași, înregistrata la Oficiul Registrului Comerțului de pe langa Tribunalul Iași sub nr.
J22/1057/2014 având cod unic de înregistrare 33336997, s-a înființat la data de 01.07.2014 și este
administrată de unicul asociat și administrator Costel Lungu.
Cifra de afaceri realizată de societate este de 330.951 lei, fiind obținută din vânzarea de mărfuri
către persoane juridice.
În anul 2018 societatea a realizat venituri toatale de 331.302 lei și cheltuieli totale de 327.612
lei, rezultând un profit contabil în valoare de 3.690 lei.
Veniturile din exploatare au fost în sumă de 331.299 lei, iar cheltuielile din exploatare de
324.239 lei, rezultând un un profit din activitatea de exploatare în sumă de 7.060 lei.
Veniturile financiare au fost în sumă de 3 lei, iar cheltuielile financiare au fost de 104 lei,
rezultând o pierdere din activitatea financiară în sumă de 101 lei.
În anul 2018 socieatatea nu a realizat venituri sau cheltuieli din activitatea extraordinară.
Societatea înregistrează TVA de plată în valoare de 16.687 lei aprobat pentru eșalonare până
la data de 17.07.2019, majorările aferente eșalonării TVA fiind în sumă de 2.038 lei.
La data de 30.11.2018 societatea a depășit plafonul de 65.000 euro calculat la cursul BNR
dindata de 31.12.2017 motiv pentru care începând cu data de 01.10.2018 societatea a trecut de la
impozit pe venit de microîntreprindere la impozit pe profit. Pentru perioada ianuarie 2018- septembrie
2018 societatea a declarat și achitat un impozit pe venit microintreprindere in suma de 7.404 lei.
Impozitul pe profit calculat de la inceputul anului a fost de 3.269 lei de unde a iesit un impozit de
recuperat in suma de 4.135 lei.
La 31.12.2015, societatea nu are în derulare contracte de leasing financiar și nici contractate
credite bancare.

6
Capitalul social subscris și vărsat este de 200 lei, format din 20 parți sociale , fiecare parte
socială având o valoare de 10 lei, repartizate astfel:
• 20 părți sociale in valoare totala de 200 lei, reprezentand 100% din capitalul social: LUNGU
COSTEL care are si calitatea de administrator al societatii.
Societatea SC PREMIUM SOLUTION SRL-D are înregistrat la Inspectoratul Teritorial de
Munca Iasi 1 contract individual de munca cu timp partial de 2 ore/zi, 10 ore/saptamana, salariat cu
studii superioare.
1.2. Obiectul de activitate
S.C. ARIMI S.R.L. are ca obiect de activitate principal fabricarea sucurilor naturale de mere.
Codul CAEN – 1032 fabricarea sucurilor de fructe și legume include urmatoarele activitati:
– procesarea fructelor proaspete în vederea obținerii sucurilor naturale necarbogazoase;
– procesarea legumelor proaspete pentru obținerea de sucuri naturale necarbogazoase;
– obținerea de sucuri naturale cu pulpă;
– obținerea de sucuri limpezi și nectaruri;
– obținerea de băuturi nealcoolice din fructe;
– obținerea de băuturi slab alcoolice din fructe(cidru);
– obținerea de băuturi distilate din fructe
– obținerea de lichioruri din fructe.

1.3. Prezentarea activelor și pasivelor

Tab. 1.1. Activele imobilizate
ELEMENTE
DE ACTIVE VALOAREA BRUTĂ AJUSTARI DE VALOARE
(amortizari și ajustari pentru
depreciere sau pierdere de valoare)
Sold la
01.01.2018 Cresteri Reduceri Sold la
31.12.2018 Sold la
01.01.2018 Ajustari Reduceri
sau
reluari Sold la
31.12.2018

7
0 1 2 3 4=1+2-
3 5 6 7 8=5+6-7
1.IMOBILIZARI
NECORPORALE
1.556
305
0
1.861
467
1.103
0
1.570
2.IMOBILIZARI
CORPORALE 0 0 0 0 0 0 0 0
– Instalatii tehnice
si masini 0 0 0 0 0 0 0 0
– Alte imobilizari
corporale 0 0 0 0
0
0
0
0
3..IMOBILIZARI
FINANCIARE
0
300
0
300
0
0
0
0
TOTAL 1.556 605 0 2.161 467 1.103 0 1.570

Tab. 1.2. Situația creanțelor
Creante Sold la 31 dec Termen de lichiditate
Sub 1 an Peste 1 an
0 1=2+3 1 2
Total, din care: 66.232 66.232 0
Clienti 53.298 53.298 0
Furnizori-debitori(4092) 0 0 0
Debitori diversi 0 0 0
Creante buget stat (4423+4428) 12.934 12.934 0

Tab. 1.3. Situația datoriilor
Datorii Sold la 31 dec Termen de exigibilitate
Sub 1 an Peste 1 an
0 1=2+3 1 2
Total, din care: 87.218 80.279 6.939

8
Furnizori (401) 44.541 44.541 0
Furnizori de imobilizari 0 0 0
Clienti creditori (419) 0 0 0
Personal (421+423) 225 225 0
Bugetul de stat
(444+4423+4428+441) 27.027 21.196 5.831
Bugetul asig. Sociale
(431+437+446) 222 222 0
Majorari buget stat(448.01) 2.038 930 1.108
Debitori diversi
(447++455+473) 13.165 13.165 0
Credite bancare pe termen
scurt (519) 0 0 0
Credite bancare pe termen lung
(162) 0 0 0
Leasing financiar (167) 0
Dobanda leasing financiar
(168.07) 0 0 0

9
CAP. II. SECTORUL DE ACTIVITATE PENTRU INVESTIȚIE
Piață băuturilor răcoritoare necarbonatate din România reprezintă 9% din totalul pietei
bauturilor răcoritoare (fără alcool) și ocupă locul trei că volum, după bauturile carbonatate
și apa. Evoluția pieței băuturilor necarbonatate a cunoscut o dezvolatare susținuta, în creștere.
Studiile prevăd o creștere de 18-20% a segmentului de suc natural și nectar.
Consumatorul român este din ce în ce mai bine informat și face diferență între categoriile de
băuturi răcoritoare necarbonatate cu fructe. Se observă o preferința evidența, în ultima perioadă,
pentru suc natural și chiar o posibilă dispariție a sezonalității acestei categorii, fiind
preferata în egală măsură și iarnă, și vară.
Firma își propune ca sucul de mere să fie printre alegerile tinerilor și copiilor care vor să
consume băuturi răcoritoare și au nevoie de un plus de energie și vitamine. O altă categorie
vizată este formată din personae cărora le păsa în mod deosebit de sănătatea lor și, prin urmare, acordă
atenție produselor cosumate, alegerea lor ținând cont atât de brand cât și de beneficiile aduse.
Consumatorul de sucuri naturale este în principiu tânăr, modern, deschis către experiențe noi,
cu o viață dinamică.
Competitorii pe piața actuală a bauturilor necarbonatate sunt : Carlsrom Beverages(Granini),
Coca-Cola (Cappy), Quadrant (Prigat), Tymbark (Tymbark, Tedi, Carotella, DuoFruo, Ciao),
Parmalat (Santal), European Drinks (Fruttia), Romsilva (Silva Fruct), dar și importatori ai unor mărci
precum Pfanner.
Actualmente, nu exista niciun alt producator de suc de mere natural pe piata locala unde se
intenționează plasarea prodului. Punctele de desfacere din zona și micii întrepinzatori de magazine
beneficiaza de distributie directa si fara costuri. Produsul va avea un preț accesibil publicului vizat
raportat la calitate.
Zona în care este localizată investiția este satul Lunganui, Comuna Voinești, județul Iași.
Satul Lungani este situat în partea central-sudică a județului Iasi, la circa 20 km de municipiul
Iasi. Satul se situează așadar în sfera de influență a municipiului, relațiile cu acesta

10
fiind numeroase si diverse: de valorificare a surplusului de produse agricole și alimentare pe piețele
orasului, de aprovizionare cu diverse bunuri care nu pot fi cumpărate pe plan local, deplasări pentru
muncă în oras (navetism), deplasări pentru sănătate, pentru învățământ.
Poziția satului Lungani din punct de vedere fizico-geografic poate fi caracterizată ca poziție
de contact geografic major, comuna Voinesti beneficiind astfel de avantajele contactului între două
subunități geografice, diferite ca potențial. Astfel, teritoriul comunei se suprapune peste 2 unități
fizico-geografice distincte: Câmpia Colinară a Jijiei la nord, respectiv sub-unitatea Câmpia colinară
Jijia – Bahlui, si Podisul Bârladului la sud, respectiv sub-unitatea Podisul Central Moldovenesc.
Din punct de vedere al profilului producției agricole, satul Lungani se caracterizează prin
producția de cereale, lapte, carne. Conform Atlasului României 2006, ca tip de spațiu rural, comuna
Voinesti se încadrează în categoria spațiilor rurale dens populate, cu agricultură bazată pe
microexploatații individuale. activitățile agricole jucând rolul de refugiu economic.
Relațiile economice ale comunei se realizează prin interacțiunea cu comunele învecinate, cu
zonele urbane cele mai apropiate – municipiu Iasi, dar si cu străinătatea prin deplasările pentru muncă.
Referitor la relațiile economice, precizăm în primul rând că asezările rurale îndeplinesc,
printre altele, si funcția economică, care garantează satisfacerea nevoilor alimentare, venituri
corespunzătoare comparabile cu profesiile liberale si protecția mediului.
Relațiile economice care se stabilesc în interiorul comunei (între localitățile comunei) cât si
între comuna Voinesti si localitățile învecinate trebuie să urmărească realizarea acestei funcții
economice atât la nivel local cât si la nivel micro-regional. Aceste relații economice se materializează
prin schimburile de produse în cadrul târgurilor organizate săptămânal, prin deplasările pentru muncă
în si dinspre comuna Voinesti, în administrarea în comun a unor suprafețe de teren agricol, utilizarea
în comun a unor utilaje agricole, cooperarea administrațiilor locale în vederea realizării de proiecte si
accesării de fonduri naționale si europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, a infrastructurii
edilitare, etc..
Relațiile economice cu zona urbană, se realizează cu municipiul Iasi. Relațiile cu zonele
urbane se realizează în dublu sens, orasele devenind piața de desfacere a surplusului de produse
agricole rezultat în gospodăriile locale.

11
CAP. III. EVALUAREA ACTIVITĂȚII VIITOARE A INVESTIȚIEI
S.C. ARIMI S.R.L. are ca obiectiv general mărirea capacității de producție prin achiziționarea
și asamblarea unei noi linii de procesare pentru a obține suc și cidrude mere.
Obiective specifice și operaționale
I. Creșterea capacității de producție
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producție a firmei va crește de la 78000
buc. pe an, la 148000 buc. pe an, realizându-se un plus de 70000 buc. pe an.
II. Creșterea productivității muncii
Productivitatea actuală a muncii este de 40,9, iar plin implementarea proiectului, creșterea
capacității de producție și a numărului de angajați se va ajunge la o productivitate a muncii de 68,99.
III. Creșterea și menținerea locurilor de muncă în spațiul rural
S.C. ARIMI S.R.L. prin realizarea acestei investiții va crea un loc de muncă nou pe o perioadă
nedeterminată în satul Lungani, comuna Voinești, județul Iași. Acest nou loc de muncă va conduce la
creșterea veniturilor familiilor angajaților și la reducerea ratei șomajului în spațiul rural.
IV. Considerente asupra mediului
Prin implementarea acestui proiect societatea comercială S.C. ARIMI S.R.L. își propune să
protejeze mediul înconjurător prin introducerea unor instalații care au un consum de apă și energie
electric mai mic.
V. Creșterea calității produselor obținute
În urma implementării proiectului și asamblării noii linii de procesare a fructelor și legumelor
calitatea produselor obținute va crește prin înlăturarea necesității folosirii conservanților datorită
tehnologiilor folosite.

12
Prin proiect se urmărește mărirea capacității de producție prin achiziționarea și asamblarea
unei noi linii de procesare pentru obținerea cidrului de mere.
Conservarea sucurilor se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse chimice
care au efecte negative asupra sănătății prin prezența reziduurilor în alimente, cum sunt aditivii
alimentari.
Prin implementarea proiectului, societatea urmărește asigurarea unui nivel ridicat de calitate
ale produselor obținute prin tehnologie modernă , la standardele impuse de UE, realizând un control
amănunțit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Obiectivul general al proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea cidrului de
mere” îl constituie achiziționarea și montarea unei linii de producere a cidrului de merein conformitate
cu normativele de mediu ale Uniunii Europene.
Astfel, investiițile propuse a se realiza prin acest proiect vizează următoarele:
• achiziționarea de instalații performante la nivelul standardelor Uniunii Europene în vederea
procesării fructelor și legumelor;
• crearea condițiilor de desfășurare în condiții optime a activității și de protecție a mediului
înconjurător.
Acoperirea nevoilor de finanțare a investițiilor se sprijină, în marea majoritate a cazurilor, pe
surse interne (autohtone). Fondurile proprii ale întreprinderii sau autofinanțarea exprimă capacitatea
acesteia de a produce resurse de investiții din activitatea de exploatare și din alte activități.
Fondul de dezvoltare ce se constituie de către societatea comercială (firmă) este alimentat
din:
– o parte din profitul net repartizat pentru investiții;
– amortizarea destinată acestui scop;
– sume încasate din vânzarea activelor fixe sau a materialelor rezultate din dezmembrarea celor
scoase din funcțiune etc.

13
Profitul net rezultat din exercițiul financiar este repartizat atât pentru dezvoltare, cât și pentru
alte destinații: dividendele acționarilor, premii pentru salariați etc.
Amortismentul cumulat servește firmei pentru finanțarea înnoirii activelor fixe
(imobilizărilor) ajunse la limită duratei lor de funcționare, precum și pentru nevoile de dezvoltare-
modernizare (mai rar). Prin amortizare întreprinderea realizează de fapt recuperarea investițiilor
realizate anterior.
În procesul de amortizare a capitalului și de reinvestire a sumelor astfel recuperate intervin
însă câteva influențe importante care determină posibile decalaje între sumele recuperate prin
amortizare și nivelul și structură capitalului. Aceste influențe sunt determinate de:
– progresul tehnic;
– frecvență înlocuirilor;
– inflație.
Încasările din vânzarea utilajelor scoase din funcțiune sunt utilizate drept capital pentru
investiții. Unele elemente de active fixe sunt vândute înainte de încheierea duratei lor de funcționare
sau la sfârșitul acesteia, că materiale vechi. Sumele încasate alimentează fondul de dezvoltare din
care se finanțează investițiile. De aceste sume se ține seamă la apreciere necesarului de capital
pentru achiziția noului utilaj. Pentru această ele se scad din prețul de achiziție al noului utilaj.
Pot există situații când unele mașini, clădiri etc., existențe în proprietatea firmei sunt utilizate
la un nou proiect al sau de dezvoltare-modernizare.
Alte active fixe devenite disponibile, datorită restructurării activității firmei, dar încă bune
pentru exploatare, sunt vândute, închiriate, date în locație de gestiune etc.
Emiterea și vinderea de acțiuni este o cale importantă de creștere a capitalului firmei.
Creșterea capitalului se poate realiză fie prin emisiuni de noi acțiuni (creștere efectivă), fie prin
emisiuni de acțiuni prin mobilizarea rezervelor (restructurarea capitalului).
Emisiunile de noi acțiuni sunt supuse unor fundamentări riguroase ai reglementări precise.
Ele se fac la valoarea nominală a acțiunilor, iar firmă stabilește un preț ținând cont de două cerințe:
– prețul să fie interesant pentru cumpărătorii potențiali, adică să fie inferior cursului ultimei cotații,
dacă firmă este cotată;

14
– prețul să fie peste o anumită limită pentru a nu dispersa prea mult capitalul.
Diferență dintre valoarea de piață (prețul obținut la emisiune) și valoarea nominală a
acțiunilor nou emise constituie 'prima de emisiune'. Această acoperă diferitele cheltuieli ocazionate
de creșterea capitalului (reuniuni ale adunării acționarilor, publicitate etc.) sau poate fi utilizată
pentru creșterea capitalului.
Operațiunile de mobilizare a rezervelor au loc prin emisiuni de acțiuni care nu măresc valoarea
capitalului. Se realizează un transfer al pasivului societății din postul de 'rezerve' în posturile de
'capital' și 'prima de emisiune'.
Activitatea de desfacere a produselor obținute în urma implementării proiectului se va realiza pe
piețele locale, județene și naționale.
Pentru a-și spori vânzările și a obține profit (scopul final, perfecțiunea oricărei întreprinderi),
orice întreprindere trebuie să studieze cererea căreia i se adresează prin intermediul produselor pe care
le fabrică.
Acest lucru se poate realiza prin intermediul studiilor de marketing, care trebuie să aibă o
strategie de marketing elaborată pe baze realiste. Strategia de marketing influențează profitabilitatea
vînzărilor. Orice activitate de marketing presupune existența în cadrul întreprinderii a unui sistem bine
pus la punct, care să poată favoriza informații referitoare la nivelul trecut și actual al consumului, la
factorii care influențează decizia consumatorilor, precum și să permită realizarea de prognoze de cereri
viitoare.
Derularea normală a proceselor de desfacere a producției realizate la nivelul socității
comerciale necesită organizarea, în cadrul structurii manageriale a societății unui compartiment de
specialitate constituit sub formă de departamente care să urmărească activitatea de desfacere a
produselor realizate.
Desfacerea produselor firmei se va face prin intermediul supermarketurilor și
hipermarketurilor, precum și prin magazine de profil.
După implementarea proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea cidrului de
mere” societatea comercială speră să mențină clienții deja existenți și să atragă noi clienți prin oferirea
de sucuri naturale de calitate, fără conservanți și la prețuri mult mai mici decât ale concurenților.
Astfel prin implementarea acestui proiect pe lângă creșterea capacității de producție, societatea speră
să crescă și valoarea cifrei de afaceri cu 30 % față de perioada dinaintea modernizării.

15
Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei și a mediului de afaceri:

A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:
 Crearea unor noi locuri de muncă permanete în cadrul comunei Voinești;
 Creșterea veniturilor populației;
 Prin realizarea investiției vor fi atrași și alți investitori în comună,
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite și taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunității rurale din satul Lungani.

B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale :
 creșterea gradului de ocupare a populației active și reducerea șomajului prin crearea de noi
locuri de muncă;
 dezvoltarea durabilă a comunităților rurale, prin promovarea tehnologiilor performante și a
pluriactivităților;
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite și taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunității rurale din satul Lungani.

C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale
 reducerea poluării prin utilizarea de tehnologiilor moderne;

D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:
 creșterea gradului de tehnologizare.

Analizând datele prezentate mai sus putem formula următoarele concluzii cadru:
 va crește gradul de ocupare a populației rurale, cu efecte pozitive asupra nivelului de trai;
 va crește productivitatea muncii la nivel de întreprindere;
 va crește volumul producției;
 vor crește volumul vânzărilor;
 crește calitatea produselor obținute;

16
CAP. IV. CHELTUIELI ȘI SURSE DE FINANȚARE PENTRU
INVESTIȚIE

Obiectivul general al proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea cidrului de
mere” îl constituie achiziționarea și montarea unei linii de producere a cidrului de merein conformitate
cu normativele de mediu ale Uniunii Europene.
Societatea are un grad de îndatorare mare datorită investițiilor, dar acestea se vor amortiza în
timp deoarece societatea aplică o strategie pe termen mediu și lung în care să îmbunătățească calitatea
produselor, costul dar și cantitatea la hectar obținută.
A investit și în capacitățile de depozitare deoarece prețurile în perioada recoltării sunt foarte
mici și nu renteaza vânzarea întregii producții iar silozurile de aprovizionare aduc un plus de valoare
producției.

Tab.4.1. Cheltuielile pentru investiție
Nr.
Crt Element Bucăți Valoare (lei)
1 Masă de sortare a fructelor 1 2187
2 Frână-uscător-concasor 1 28390
3 Presă pentru centuri de fructe 1 51845
4 Pompă de suc de fructe 1 8213
5 Rezervor de amestecare-omogenizare 1 56358
6 Rezervoare de fermentație cilindric-conic 16 49158
7 Rezervor cilindric, vertical, izolat 1 44852
8 Lumanarea cu piatră poroasă pentru
carbonizarea băuturilor 1 1932
9 Manager de oxigenare a rezervoarelor
mobile 1 11385
10 Manager de oxigenare a rezervoarelor
mobile 1 13455

17

11 Setul de control automat al fermentației 1 13455
12 Sistem de control al temperaturii 1 28539
13 Rezervor de regenerare și stocare de drojdie 1 32625
14 Mașină de flotație 1 7618
15 Compresor de aer cu microfiltrare 1 21717
16 Pompă mobilă 1 4046
17 Aparat de răcire compact și încălzire
1 53204
18 Stație de curățare și dezinfectare 1 30033
19 Curatator de apa pentru curatarea exterioara
a tuturor echipamentelor 1 2273
20
Robinet de reducere pentru sticle de
presiune cu gaz CO2 1 324
21 Mașină pentru clătirea și umplerea manuală
a butoaielor 1 20610
Total 542045

Nr. INDICATOR U.M VARIANTA
crt
1. Investiția totală lei 542045
2. Capacitatea de tone 48400
producție

3. Cheltuieli anuale de Lei/tonă 3,20
producție

4. Venitul anual din lei 254600
producția de bază
5. Durata de funcționare ani 12

18
A. Investiția specifică (S)
SI=It/qh=542045/48400
S=11,19 lei/tonă
B. Termenul de recuperare (T):
T=It/Ph=542045/99720
T=5,4 ani
Ph=Qh-Ch=254600-3,2×48400=99720

C. Coeficientul de eficiență economică (e):
e=Ph/It=99720/542045
e=0,18 lei profit la 1 leu investit

D. Cheltuieli recalculate (K):
K=It+D×Ch=542045+12×154880
K=2400605

E. Cheltuieli specific recalculate (k):
k=K/(D×qh)=2400605/(12×48400)
k=4,13 lei/tonă

k´=K/(D×Qh I)=2400605/(12×254600)
k´=0,78 lei efort total la 1 leu producție

F. Randamentul economic al investiției (R):
R=[(D×Ph)/It]-1=[(12×99720)/542045]-1
R=1,20 lei profit la 1 leu investit

Pentru finantarea acestei afaceri s-au propus 2 variante de finantare, creditul intern si creditul
extern.
Creditul intern
Se realizeaza prin contractarea de pe piata romaneasca la o dobanda fixa de 15 %, pe o termen
de 3 ani, fara perioada de gratie, garantiile fiind reprezentate de moara de grau si atelierul de
panificatie ; se cere crearea unui deposit colateral de 25 % din valoare creditului necesar completarii
garantiei, care trebuie sa fie de 125 % din valoarea creditului.

19
Comisioanele pentru transmiterea sumei la banca furnizorului vor fi suportate de firma si vor
reprezenta 2 % din valoarea sumei transmise (din valoarea creditului).
Creditul extern
Se realizeaza prin contractarea de pe piata internationala cu dobanda de 14% si un comision
de 1.5% pe termen de 4 ani, cu 1 an garantie, rambursare semestriala, iar garantia este reprezentata de
moara de grau si atelierul de panificatie.

20
CAP. V. ANALIZA FINANCIARĂ A ACTIVITĂȚII
5.1. Metodologia B.I.R.D. de evaluarea a eficienței investițiilor
Metodologia B.I.R.D. de evaluare a proiectelor de investiții recomandă realizarea în cadrul
studiilor de fezabilitate a două tipuri de analize:
• Analiza economică
• Analiza financiară
Metodologia B.I.R.D. utilizează, pentru aprecierea eficienței proiectelor de investiții, un
sistem complex de indicatori de eficiență care asigură evaluarea eficienței economice atât la nivel de
agent economic cât și la nivelul economiei naționale.
Acești indicatori sunt:
a. Veniturile brute – reprezintă volumul total al încasărilor dintr-o anumită perioada. Veniturile
brute sunt constituite în principal din valoarea producției marfă la care se pot adăuga eventualele
încasări din producția auxiliară, părți din mijloacele fixe care se vând, încasări din vânzarea
surplusurilor de materii prime. În cadrul analizei financiare, în categoria veniturilor brute sunt
surprinse și creditele primite, considerându-se surse atrase ce întregesc fondurile agentului economic.
b. Cheltuielile totale – caracterizează atât efortul investițional cât și cheltuielile cu producția.
Deci, pe lângă cheltuielile propriu-zise pentru realizarea obiectivului, se includ și cheltuielile
cu aprovizionarea materiilor prime necesare pentru dotare, cheltuielile cu pregătirea forței de muncă,
cheltuielile cu salariile personalului care asigură supravegherea desfășurării procesului investițional
și alte cheltuieli de acest gen.
În cheltuielile cu producția sunt incluse toate costurile ce se fac pentru realizarea producției
mai puțin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix care au fost incluse în cheltuielile de investiții.
Pentru efectuerea analizei financiare, în costuri se includ și o serie de impozite, texe, dobânzi pe care
le face întreprinderea, precum și sumele necesare rambursării creditelor și dobânzile aferente.
Cht = Ih + Ch
Unde: Cht – cheltuieli totale pentru anul “h”
Ih – cheltuieli cu investiția din anul “h”
Ch – cheltuielile de producție ale anului “h”
c. Raportul dintre venituri și costuri (beneficiu-cost) – permite o comparație între suma
încasărilor realizată pe întreaga durată de funcționare a obiectivului economic și totalul cheltuielilor

21
efectuate atât cu realizarea obiectivului dar și cu producția. Pentru a permite comparabilitatea acestor
indicatori, care se obțin în perioada diferite de timp, se folosește tehnica actualizării.
R =
Unde: R – raportul dintre veniturile actualizate și costurile totale actualizate
Vh – venitul total obținut în anul “h”
Ih – investiția anuală
Ch – cheltuieli anuale de producție
a – coeficientul de actualizare
d – durata de realizare a obiectivului de investiții
D – durata de funcționare a obiectivului
Sub raportul eficienței economice proiectul de investiții poate fi acceptat numai în cazul în
care R >1. Această relație exprimă legea fundamentală a activității economice care presupune ca în
orice activitate trebuie să se recupereze integral cheltuielile efectuate și să se realizeze un anumit
profit pentru investitor și societate.
În situația în care R = 1, rezultă că viitoarea întreprindere își va acoperi toate cheltuielile dar
nu va obține nici un profit.
Iar dacă R <1 proiectul este respins. Acest indicator depinde și de mărimea coeficientului de
actualizare “a” luat în calcul. Cu cât acest coeficient este maii mic, cu atât raportul dintre veniturile
actualizate și costurile actualizate, în aceleași condiții considerate, este mai mare.
d. Fluxul de numerar (cash-flow) – acest indicator exprimă “situația la zi”, respectiv care este
câștigul sau pierderea pentru fiecare an luat în calcul. Și acest indicator poate fi calculat la nivelul
economiei naționale sau la nivelul agentului economic, iar impozitele și taxele constituie cheltuieli și
se iau în calcul ca atare.
Fh = Vh – (Ch +Ih)
Unde: Fh – fluxul de numerar al anului “h”
Vh – venitul anului “h”
Ch – cheltuiala de producție pentru anul “h”
Ih – investiția pentru anul “h”
e. Venitul net actualizat – permite a se face o comparație între volumul total al încasărilor
obținute pe întreaga perioadă de funcționare a obiectivului și costurile totale.
VAN =  

 
Dd
hhDd
hhaChIh
aVh
1 1 )1(1)(
)1(1

22
Unde: VNA – venit net actualizat
Vh – venitul anului “h”
Ih – investiția anului “h”
Ch – cheltuielile anuale de producție
a – coeficientul de actualizare
d – durata de realizare a obiectivului de investiție
D – durata de funcționare a obiectivului
În funcție de acest indicator sub raportul eficienței pot fi acceptate numai variantele la care
venitul net actualizat este mai mare decât zero.
Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficienței viitoruli obiectiv
economic, deoarece în condițiile unei economii de piață ne interesează să obținem un profit cât mai
mare; ori,acest indicator exprimă tocmai venitul net, profitul net obținut de întreprindere pe îbtreaga
perioadă de funcționare a obiectivului și în condițiile cuantificării influenței factorului timp.
f. Rata internă de rentabilitate a investițiilor (RIR) – exprimă rata de discontare care egalizează
valorile actualizate ale producției cu costurile (de producție și de investiții) pe întreaga perioadă de
funcționare a obiectivului.
5.1.1. Analiza economică
Este o analiză de impact care studiază influiențele la nivel macro sau mezo economic ale
proiectului respectiv, profitabilitatea sa națională. Direcțiile de analiză principale se referă la:
misiunea agentului economic sau al obiectivului proiectului, ce va produce și pentru cine, punctele
forte și punctel slabe,caracterizarea mediului economico-social oportunități și pericole (analiză
SWOT).
Analiza economică sumară este recomandată pe tot parcursul pregătiri proiectului, dar
evaluarea economica de mare ra finament este analiza finală care încheie stadiul de formulare a
proiectului.
Analiza economică este neutră față de sursele de finanțare a proiectului precum și de distribuția
veniturilor sale în societate. Drept consecință, taxele impozitele, orice alte obligații față de stat sunt
considerate părți din beneficiul proiectului transferate societății. La fel și dobânzile, comisioanele etc
aferente împrumuturilor pentru proiect sunt privite ca părți din veniturile proiectului care sunt cedate
finanțatorului ș i deci, nu se scad din beneficiile proiectului. În schimb, subvențiile de care beneficiază
proiectul se consideră costuri reprezentând cheltuială pe care o face societatea pentru proiect

Tab. 5.1. Analiza economică
crt. Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
1 Investiții 542045 768020 –
2 Cheltuieli de exploatare 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 –
3 Venituri anuale 0 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 –
4 Cheltuieli totale 543045 769020 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 –
5 Flux de numerar -543045 -764020 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 1275065
6 Factorul de
actualizare(a=15%) 0,86 0,75 0,65 0,57 0,49 0,43 0,37 0,32 0,28 0,24 –
7 Cheltuieli totale
actualizate(a=15%) 472213 581489,6 657,51 571,75 497,17 432,32 375,93 326,90 284,26 247,18 1057096
8 Venituri totale
actualizate(a=15%) 0 3780,71 3287,58 2858,76 2485,88 2161,63 1879,68 1634,50 1421,31 1235,92 20746,0
2
–
9 Cash Flow actualizat
(a=15%) -472213 -577709 2630,06 2287,01 1988,70 1729,3 1503,74 1307,60 1137,05 988,73 1036350
1
0 Factorul de actualizare
(a=20%) 0,83 0,69 0,57 0,48 0,40 0,33 0,27 0,23 0,19 0,16 –
1
1 Cheltuieli totale
actualizate(a=20%) 452537,5 534041,7 578,7037 482,25 401,8 334,8 279,08 232,56 193,80 161,50 989243,
9
1
2 Venituri totale
actualizate(a=20%) 0 3472,22 2893,51 2411,25 2009,38 1674,49 1395,48 1162,84 969,03 807,52 16795,6
9
1
3 Cash Flow
actualizat(a=20%) -452538 -530569 2314,81 1929,01 1607,51 1339,52 1116,37 930,22 775,28 646,23 -972448
1
4 Factorul de actualizare
(a=25%) 0,8 0,64 0,512 0,46 0,38 0,24 0,20 0,16 0,13 0,1 –
1
5 Cheltuieli totale
actualizate(a=25%) 434436 492172,8 512 409,6 327,68 262,14 209,71 167,7 134,21 107,37 928739,
3
1
6 Venituri totale
actualizate(a=25%) 0 3200 2560 2048 1638,4 1310,72 1048,57 838,8 671,08 536,87 13852,5
2
1
7 Cash Flow actualizat
(a=25%) -434436 -488973 2048 1638,4 1310,72 1048,56 838,88 671,08 536,87 429,4 -914887

În cazul analizat s-a determinat valoarea lui VNA+ (venit net actualizat) egal cu 1036350 Ron
pentru o rată de actualizare a min=15%.
Valoarea lui VNA- se găsește, prin încercări succesive de modificări a ratei de actualizare din
5 în 5 procente, prima valoare găsită negativă, reprezentând VNA- egal cu -914887 Ron, aferent lui a
max egal cu 20%.
În aceste condiții rata internă a rentabilită ții economice se mai numește și rată de discount, la
care societatea obține profit, veniturile actualizate fiind egale cu costurile actualizate.Acest indicator
exprimă procentual capacitatea investiției de a obține profit, dar și capacitatea firmei de recuperare a
cheltuielilor cu investiția și producția.
Se constată că la nivelul economic național proiectul se caracterizează prin eficiență ridicată
25 % prin comparație cu rata dobânzilor de pe piața bancară ( rata dobânzii=16%).

5.1.2. Analiza financiară
Studiază avantajele economico-financiare oferite de proiect pentru agentul economic
declanșator. Analiza financiară sau analiza profitabilității comerciale se face din punct de vedere al
entității financiare, a agentului economic declanșator de acțiuni investiționale sau la cererea altei
entități finanțatoare. Ca atare, în analiza financiară se va ține cont de sursa de proveniență a capitalului
și bineînțeles de distribuția veniturilor proiectului. Prin analiza financiară se stabilește rentabilitatea
financiară – câștigul, aferent la capitalul cu care agentul economic participă la finanțarea proiectului.
Implicit deci, se evidențiază structura stimulentelor asociate proiectului.
Fiind făcută prin prisma unei entități, de obicei beneficiarul de proiect, se consideră costuri tot
ce acesta plǎtește pentru implementarea și exploatarea proiectului: cheltuieli de investiții, de
exploatare, inclusiv taxe, impozite cǎtre stat,dobânzi bancare, chirii, dividende etc. Dimpotrivă,
subsidiile se trec la capitolul venituri. Atunci când se primesc creditele se trec la capitolul venituri iar
la rambursare ratele se trec la capitolul cheltuieli. Ca atare putem afirma cǎ analiza profitabilității
comerciale, spre deosebire de analiza economică, operează cu profitul net (câștigul net) al
beneficiarului de proiect, ceea ce practic îi rămâne lui la dispoziție, dupa ce s-a achitat de toate
datoriile față de terți. Ca atare, finalitatea acestei analize constă în proiecția situației financiare a
agentului economic, în urma implementării proiectului respectiv.

25
Aplicarea practică a acestei concep ții metodologice presupune lămurirea următoarelor
probleme:
Cu ce efecte se operează în analiză? Este cunoscut faptul că, din punct de vedere al eforturilor
nu se ridică probleme deosebite în procesul de analiză deoarece acestea sunt directe și imediate, deci
relativ ușor de cuantificat, din punct de vedere al efectelor, care au o paletă foarte largă de manifestare
(așa cum s-a arătat anterior) analistul întâmpină dificultăți uneori insurmontabile. Orice proiect
generează atât efecte directe, dar și indirecte care, de regulǎ nu sunt incluse în criteriul de bază sau în
indicatori adiționali. Aceste efecte indirecte pot să se regăsească la nivelul proiectului respectiv dar
necuantificabile în mărimi economice (efecte ecologice, socio – profesionale etc) sau să se manifeste
în alte proiecte contingentate tehnic sau economic.
Stabilirea sferei de cuprindere a efectelor este o atribuție a analistului și depinde de o serie de
factori printre care și competența sa profesională.
Recomandarea este că, pe cât posibil să se aibă în vedere și aceste aspecte, mai ales în ceea ce
privește impactul proiectului asupra mediului ambiant, a sănătății,demnității și pregătirii profesionale
a individului, justiției și egalității sociale,etc,într-un cuvânt tot ce înseamna schimbări în viața
comunitații.
Aplicarea tehnicii complexului industrial este calea cea mai sigură de a lărgi sfera de
cuprindere a efectelor.
Conceptual – datorită caracterului instabil, difuz al sistemului economic național cadru în care
nu poate fi descris și delimitat exact, iar cunoștințele despre influența factorilor socio-economici ce
intercondiționează funcționarea siste mului sunt limitate. Din punct de vedere al aplicației practice
limitele sunt date de imposibilitatea de a realiza un model logic de simulare care să conducă la
rezultate credibile. Prețurile umbră sunt fixate pentru a reflecta o realitate a sistemului economic,
ținând cont de restricții obiective specifice. Dacă condițiile de evoluție, restricțiile se schimbă
intempestiv, chiar într- un anumit domeniu, implicit se impune corecția și a prețurilor umbră din acel
domeniu și ca o reacție în lanț și în celelalte domenii.

Tab. 5.2. Analiza financiară
Nr.crt. Indicator 1 2 3 4 5 6 7 8 910Total

1Investiții 542045 768020 – – – – – – – – –

2Ch.expl.dep. 1246 1578 1000 1000 3000 3000 3000 1000 1000 1000

3Venituri anuale 06840 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000 5000

4Ch. Totale 282716 255901 105901 105901 105901 105901 105901 105901 105901 105901

5Flux de numerar -282716 -65901 84099 84099 84099 84099 84099 84099 84099 84099 324175

6Factor act.(a=15%) 0,8695 0,7561 0,6575 0,5717 0,4911 0,4323 0,6759 0,3269 0,2842 0,2471

7Ch.tot.actualizate 245822 193487 69630 60544 52008 45781 71578 34619 30097 26168 829734

8Venituri totale 0143659 124925 108623 93309 82137 128421 62111 53998 46949 844132

9C.F.
actulizat(a=15%) -245822 -49828 55295 40079 41301 36356 56843 27492 23901 20781 6398

10 Fact.act.(a=20%) 0,8333 0,6944 0,5787 0,4833 0,4018 0,3349 0,279 0,2325 0,1938 0,1615

11 Ch.tot.actualizate 235587 177698 61285 51182 42551 35466 29546 24621 20524 171031695563

12 Venituri 0131936 109953 91827 76342 63631 53010 44175 36822 30685 638381
Actualizate

13 C.F.actualizat(a=20%
) -235587 -45762 48668 40645 33791 28165 23464 19554 16298 13582 -57182

Se poate constata că la nivelul agentului economic, proiectul se caracterizează printr-o eficiență mai redusă față de analiza economică
19%<25%, dar totuși superioară ratei dobânzilor pe piața bancară. În consecință, proiectul de investiții al firmei S.C. ARIMI S.R.L. este
eficient, aspect ce încurajează activitatea de extindere a firmei în zonele respective.

CAP. VI. RISCURILE ÎN ACTIVITATEA AGENTULUI
ECONOMIC CA URMARE A SCHIMBULUI POSIBIL ÎN VIITOR

Riscul este o noțiune socială, economică, politică sau naturală a cărei origine se află în
posibilitatea ca o acțiune viitoare să genereze pierderi datorită informațiilor incomplete în momentul
luării deciziei sau inconsistenței unor raționamente de tip logic.
Majoritatea metodelor de studiere a riscului ridică problema estimării probabilităților de
manifestare a diferitelor consecințe la care se poate aștepta decidentul.
Operațiunile financiare, prin natura diversității lor, implică aproape întotdeauna un anumit
grad de risc, generat de pierderea de natură materială (sau de altă natură) pe care o pot înregistra una
sau mai multe persoane juridice sau fizice implicate în operațiunea financiară respectivă.
1. Analiza de senzitivitate
Analiză de senzitivitate are ca scop evidențierea modificărilor pe care le suferă criteriul sau
criteriile de eficiență adoptate (valoare adaugată, profit net, rata de rentabilitate internǎ) ca urmare a
modificărilor conjuncturale suferite de unii parametri cheie ai proiectului.
Se recomandă ca analiza să se facă în raport cu acele variabile cruciale pentru agentul
economic declanșator cum ar fi: rata inflației, rata de schimb valutar, indicele prețurilor la materii
prime, produse ș.a., durata de execuție etc.
Un proiect este riscant dacă se constată că eficiența sa suferă modificari semnificative în raport
de modificǎrile previzionate la variabilele luate în calcul. În această situație se fac recomandări de
măsuri de contracarare a efectelor negative.
Existența acestor “neprevăzute” poate avea însa un efect demobilizator în procesul de evaluare
a costurilor proiectului de investiții, prin reducerea interesului specialiștilor în stabilirea exactă a
mărimii fiecărei categorii de costuri. De aceea se impune ca, pentru fiecar e capitol, să se dea explicații
clare cu privire la destinație și modul de calcul a rezervei.

28
Pentru perioada de viață a proiectului, efectul inflației poate fi luat în calcul prin includerea
unei cote estimate în rata de actualizare folosită la calculele de eficiență.
Dacă proiectul aparține unui domeniu dinamic, se pot prevedea, pe durata sa de viață cheltuieli
de înlocuire a unor componente tehnice, fapt ce se va reflecta în proiecția fluxului de trezorerie.
De asemenea, se recomandă evaluarea valorii re ziduale, ca venit în ultimul an de viață a
proiectului. Stabilirea ei trebuie să se facă în funcție de specificul fiecărei categorii de cheltuieli:
echipamente de lucru, clădiri, terenuri, ș.a.
2. Analiza de probabilitate
Analiza de probabilitate studiază frecvența de apariție a unui fenomen perturbator și impactul
sǎu asupra eficienței proiectului.
Cum abordǎm un astfel de studiu de eficiență? Specialiștii recomandă o abordare integratoare
în evaluare proiectului astfel ca, o singură baza de date să servească atât analizei economice cât și
celei financiare, cu mici corectii bineînțeles. Să vedem daca este posibil? Parametrii cantitativi ai
proiectului (cosumurile exprimate în unități fizice; kwh, tone, metri cubi/patrati, ore-om, ore-mașina,
productie fizică,etc) sunt aceiași,indiferent de tipul analizei. Deci, prețurile, tarifele cu care se va opera
sunt cele care pot să facă diferențierea între tipurile de analiză. Așa cum am arătat însă, prețurile pieței,
folosite în analiza profitabilității comerciale, pot fi corectate relativ ușor pentru a fi folosite și în
analiza profitabilității naționale.
Pentru profitabilitatea națională, criteriul economic de baza este “valoarea adaugată”, iar
pentru profitabilitatea comercială “profitul net “al agentului economic. Dar el se poate obține prin
eliminarea succesivă a componentelor care nu țin de natura profitului net sau care sunt deductibile din
acesta: salarii, taxe, impozite, chirii ș.a.M
Este posibil ca prin această tra nslatare, un proiect, atractiv din punct de vedere economic să
devină ineficient din punct de vedere financiar. Se pune în discuție însăși existența sa sau, se propune
susținerea lui prin subsidii guvernamentale.

29
Structurarea costului proiectului și a celor două componente ale sale, trebuie făcută astfel încât
să servească scopurilor analizei. De exemplu; tabloul cheltuielilor de investiții trebuie să permită
evidențierea pe baza criteriilor de structură importante pentru agentul economic astfel: sursa de
finanțare, destinația concretă, eșalonarea lor în timp pe durata de execuție proiectată. Cheluielile de
exploatare trebuie sa fie eșalonate pe dura ta de exploatare defalcate după: natură, destinație, legătură
cu producția, etc.
Amortizǎrile (deprecierile) constituie capitol distinct cu un regim special de cheltuieli, fiind
evaluate separat concomitent cu estimarea valorii reziduale.
Urmează apoi estimarea necesarului de forță de munca structurată pe criteriul legăturii cu
activitatea de exploatare, pe nivel de calificare etc.
Veniturile din exploatare ale proiectului sunt detaliate conform nomenclator ului de productie,
alte venituri, cu specificarea desfacerii: la intern sau la export, incluzând u-se și subsidiile, valoarea
reziduală, venituri din alte operațiuni. La evaluarea veniturilo r se ține cont de gradul de încǎrcare a
capacității proiectate, pe diferitele subperioade: rodaj, atingere a parametrilor proiectați.
Datele astfel obținute permit tragerea unor concluzii pertinente asupra fezabilității proiectului.
Urmează apoi un set de date care servesc la fundamentarea surselor de finanțare a proiectului
(structura capitalului si obligatiile financiare).
Analiza financiară integrală și analiza valorii adăugate sunt tablourile finale care arată eficiența
proietului la nivel micro și macro-economic.
Un astfel de tablou este specific analizei economice punând în evidență cash-flow- ul
respectiv, venitul net actualizat (VNA) generat de proiect și calculat ca diferență între veniturile brute
și costurile proiectului. Costurile de producție, se subînțelege că, nu includ amortizarea, precum și
obligațiile față de stat, bănci. Deci cash flow-ul apare diferență între veniturile brute și contravaloarea
bunurilor și serviciilor prestate de terți, precum și remunerarea forței de muncǎ, cuprinzând deci,
elementele de natura profitului, amortizarea, dobânzi, dividende, taxe impozite, câștiguri reinvestite,
producția pentru consumul propriu al proprietarului.

30
CONCLUZII
Activitatea desfășurată de societate are un trend ascendent, se adaptează în permanență la
cerințele pieței și a legislației interne și a U.E., realizează indicatori economici și financiari pozitivi,
care îi permite să desfășoare în bune condiții activitatea de producție cât și activitatea de investiții
pentru modernizarea și reînnoirea capitalurilor, asigurând achitarea la termene a datoriilor pe termen
scurt, mediu și lung și obținerea de profit.
Pentru creșterea eficienței activității firmei, rolul echipei manageriale este hotărâtor. Această
firma are nevoie de personal calificat care să facă față tuturor schimbărilor ce intervin pe piață și să
acționeze în conformitate cu acestea.
Obiectivele care trebuie urmărite sunt:
a) Previzionarea situației financiare a firmei: Analiza ratelor financiare cel puțin o dată la 6 luni,
odată cu întocmirea unui bilanț, reprezintă punctul de plecare pentru planificarea acțiunilor viitoare și
compararea valorilor obținute de firmă cu realizările altor firme cu același obiect de activitate, pentru
a ști care este poziția societății în raport cu firmele concurente.
Principalele lucrări de previziune care trebuie întocmite în cadrul firmei:
• bugetele–prin care se planifică veniturile, cheltuielile și rezultatele; ele sunt un excelent
instrument de planificare financiară pe termen scurt, permițând permanent compararea indicatorilor
planificați cu cei obținuti;
• planurile financiare, pe termen mediu și lung, care au caracter strategic, orientează activitatea
firmei pe termen mai lung și fundamentează deciziile de finanțare;
• studiile de fezabilitate și planurile de afaceri–lucrări complexe conținând importante analize
și previziuni financiare;
• fluxurile de numerar (cash-flow-urile) lucrări de planificare a încasărilor și plăților efective,
întocmite pe perioade scurte (1- 6 luni).
b.Îmbunătățirea capacității firmei de a-și onora obligațiile de plată în viitor: Pentru
îmbunătățirea lichidității firmei trebuie să se urmărească:

31
• creșterea și diversificarea portofoliului de clienți;
• încheierea de contracte ferme care să prevadă data limită de plată a facturilor și penalitățile ce
se vor aplica în cazul neachitării;
• scăderea datoriilor către furnizori, de preferință prin operațiuni de compensare;
• prioritate la plata datoriilor către bugetul de stat pentru evitarea penalităților;
• reducerea împrumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor financiare (cu dobânzile).

32
BIBLIOGRAFIE

 Biber G. Emil- Procesul investițional în economia de piață;
 Donosă D. – Eficiența economică a investițiilor, 2004;
 Radu D., Eficiența investițiilor, Ed. Universitaria, București, 2010
 STONEU I.- Finanțe, Editura Economică, București 1997;
 Stancu I., Analiza și gestiunea financiară a întreprinderii, ediția a IV-a;
 Vasile C., Managementul investițiilor, Ed. Presa Universitară, Cluj ,2012, Editura Economică,
București, 2007;
 http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html