SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ [619429]
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent: [anonimizat]-Elena MURARU
Conducător Științific:
Lect. Dr. Camelia OROIAN
CLUJ -NAPOCA
2020
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI OPINIA
RESPONDENȚILOR PRIVIND AGRICULTURA
BIODINAMICĂ
Absolvent: [anonimizat]-Elena MURARU
Conducător Științific:
Lect. Dr. Camelia OROIAN
CLUJ -NAPOCA
2020
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
1
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………. 5
PARTEA A I- A. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ………………………………………….. 6
CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND AGRICULTURA LA NIVEL
MONDIAL ………………………………………………………………………………………………………………. 6
1.1 AGRICULTURA. GENERALITĂȚI. EVOLUȚIE. …………………………………………………………… 6
1.2 SISTEME DE AGRICULTURĂ ……………………………………………………………………………………… 9
CAPITOLUL II. SISTEMUL DE AGRICULTURĂ BIODINAMIC …………………………….. 11
2.1 PREMISELE ȘI EVOLUȚIA AGRICULTURII BIODINAMICE ……………………………………… 11
2.2 CONCEPTUL DE AGRICULTURĂ BIODINAMICĂ …………………………………………………….. 13
2.3 PREPARATELE BIODINAMICE …………………………………………………………………………………. 15
2.4 CLASIFICAREA PREPARATELOR BIODINAMICE ……………………………………………………. 17
PARTEA A II- A. MATERIAL ȘI METODĂ …………………………………………………………….. 21
CAPITOLUL III. OBIECTIVELE CERCETĂRII. MATERIALUL ȘI METODE DE
CERCETARE …………………………………………………………………………………………………………. 21
3.1 OBIECTIVELE CERCETĂRII ……………………………………………………………………………………… 21
3.2 MATERIALUL LUAT ÎN STUDIU ………………………………………………………………………………. 21
3.3 NECESITATEA CERCETĂRII …………………………………………………………………………………….. 22
3.4 METODA DE CERCETARE ȘI CALENDARUL CERCETĂRII ……………………………………… 22
3.5 CHESTIONARUL ……………………………………………………………………………………………………….. 23
3.6 CULEGEREA DA TELOR ȘI APLICAREA CHESTIOANARULUI …………………………………. 25
PARTEA A III- A. REZULTATE ȘI DISCUȚII …………………………………………………………. 26
CAPITOLUL IV. SITUAȚIA AGRICULTURII BIODINAMICE ………………………………… 26
4.1 REZULTATE PRIVIND AGRICULTURA BIODINAMICĂ LA NIVEL MONDIAL ………… 26
4.2 REZULTATE PRIVIND AGRICULTURA BIODINAMICĂ LA NIVEL EUROPEAN ………. 30
4.3 REZULTATE PRIVIND AGRICULTURA BIODINAMICĂ LA NIVEL NAȚIONAL ……….. 31
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
2
CAPITOLUL V. REZULTATE PRIVIND PERCEPȚIA RESPONDENȚILOR ASUPRA
AGRICULTURII BIODINAMICE ……………………………………………………………………………. 34
5.1 PROFILUL SOCIO- DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR ……………………………………….. 34
5.2 SITUAȚIA AGRICOLĂ A RESPONDENȚILOR ……………………………………………………………. 36
5.3 SITUAȚIA AGRICULTURII BIODINAMICE ……………………………………………………………….. 41
CONTRIBU ȚII PROPRII ………………………………………………………………………………………… 47
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI …………………………………………………………………………… 47
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………….. 49
ANEXE …………………………………………………………………………………………………………………. 51
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
3
SITUAȚIA ACTUALĂ ȘI OPINIA RESPONDENȚILOR PRIVIND
AGRICULTURA BIODINAMICĂ
Laura-Elena MURARU, Lector Dr Camelia OROIAN
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, str Mănăștur, Nr 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România; murarulaura5@yahoo.com , camtod_2004@yahoo.com
REZUMAT
Prin studiile și cercetarile efectuate în cadrul prezentei lucrări s -a dorit identificarea situa ției
agriculturii biodinamice la nivel mondial, european și națion al. Obiectivele acestei lucrări au fost
identificarea corectă a sistemelor de agricultură cunoscute, cercetarea amănunțită a conceptului de
agricultură biodinamic împreună cu realizarea unei anchete sociologice bazate pe implementarea
unui chestionar.
Cercetarea a fost împărțită în două etape și anume colect area datetor de pe site-urile de
specialitate, iar mai apoi demararea anchetei sociologice cu s copul de identificare a percepției
respondenților asupra agriculturii biodinamice.
În urma studiului s-a concluzion at faptul că la nivel european există cele mai multe ferme
biodinamice certificate Demeter și cea mai mare suprafață de teren cultivată astfel. Germania este
statul fruntaș la cultivarea agriculturii în sistem biodinamic, cu 1 695 de ferme care cultivă pe o
suprafață de 93 000 ha. La nivel național sunt prezente doar două entități certificate biodinamic, una
dintre ele cultivă plante aromatice și medicinale, iar cea de a doua este specializată pe viticultură.
CUVINTE CHEIE:
Agricultura bio dinamică , Sisteme de agricultura , Stadiul actual, Certificare, Demeter
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
4
THE CURRENT SITUATION OF BIODYNAMIC AGRICULTURE
Laura-Elena MURARU, Camelia OROIAN
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur St., 400372,
Cluj-Napoca, Romania ; murarulaura5@yahoo.com , camtod_2004@yahoo.com
ABSTRACT
KEYWORDS:
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
5
INTRODUCERE
Agricultura biodinamică este un sistem de agricultură alter nativ ce are ca scop principal
producerea de hrană cu o înaltă valoare nutritivă. Acesta se bazează pe principii bine stabilite
precum importanța ritmurilor cosmice, prioritizarea calității în detrimentul cantității, respectarea
diversității și biodiversității prin excluderea totală a substanțelor chimice sau poluante, dar și
aplicarea unor tehnici agricole raționale utilizate împreună cu preparatele biodinamice.
Prezenta lucrare are ca scop principal identificarea situației agriculturii biodinamice la nivel
mondial, european și naț ional.
Obiectivele acestei lucrări au fost identificarea corectă a sistemelor de agricultură cunoscute,
cercetarea amănunțită a concep tului de agricultură biodinamică împreună cu realizarea unei anchete
sociologice bazate pe implementarea unui chestionar. Scopul chestionarului a fost cel de identificare
a percepției fermierilor și consumatorilor asupra agriculturii biodinamice.
Cercetar ea a fost împărțită în două etape și anume colectarea datetor de pe site -urile de
specialitate, iar mai apoi demararea anchetei sociologice cu privire la percepția respondenților
asupra agriculturii biodinamice.
Lucrarea este structurată astfel: Partea I prezintă stadiul actual al cunoașterii în care se
regăsesc informații teoretice despre sistemele de agricultură și agricultura biodinamică , Partea a II- a
prezintă materialul și metoda folosită pentru realizarea cercetării și anume interpretarea datelor din
sursele de specialitate, dar și chestionarul sociologic format din 18 î ntrebări. În Partea a III- a se
regăsesc rezultatele și discuțiile aferente cercetării despre situația agriculturii biodinamice la nivel
mondial, europ en și național pe baza surselor de specialitate, dar și interpretarea rezultatelor aferente
chestionarului despre percepția asupra acestui sistem de agricultură.
În urma studiului s- a concluzionat faptul că la nivel european există cele mai multe ferme
biodinamice certificate Demeter și cea mai mare suprafață de teren cultivată astfel. Germania este
statul fruntaș la cultivarea agriculturii în sistem biodinamic, cu 1 695 de ferme care cultivă pe o
suprafață de 93 000 ha. La nivel național sunt prezente doar două entități certificate biodinamic, una
dintre ele cultivă plante aromatice și medicinale, iar cea de a doua este specializată pe viticultură.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
6
PARTEA A I- A. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND AGRICULTURA LA
NIVEL MONDIAL
1.1 AGRICULTURA. GENERALITĂȚI . EVOLUȚIE.
„Agricultura constituie o ramură a producției materiale având ca obiect cultura plantelor și
creșterea animalelor în scopul obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime .”(Stoleru V.,
2007).
Din cele mai vechi timpuri agricultura a reprezentat un domeniu vital al activității omului
deoarece a asigurat om enirii hrană, insă a contribuit ș i la îmbunătățirea condițiilor de viață a
populației prin dezvoltarea acesteia intr -o ramură principală a econom iei.
Ca și ramură a producției materiale, în cadrul agriculturii, cu ajutorul plantelor verzi și sub
acțiunea omului, are loc transformarea energiei cinetice a soarelui în energie potențială, materia
organică constituind singura formă de en ergie accesib ilă organismului uman si animal (Oroian,
2017).
După cum precizează C. Merce (2006), în ansamblul economiei, agricultura reprezintă una
din ramurile de mare importanță, având un rol pe care nici o altă activitate economică nu -l poate
substitui intrucât cerer ea de alimente este esențială și are caracter permanent pentru existența umană.
Astfel agricultura s-a afirmat ca un domeniu de activitate de mare complexitate , determinată de
structura complexă a activităților din această ramură și a proceselor de muncă, de legitățile biol ogice
de dezvoltare a plantelor și animalelor, de varietatea sistemelor de cultură, de structurile tehnologice
si condițiile naturale.
Principalele funcții pe care agricultura le indeplinește în economie sunt:
Funcția alimentară;
Funcția socio- economică, de creștere și participare la procesul de dezvoltare;
Funcția de protecție a mediului și dezvoltarea durabilă socio -economică.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
7
La nivel mondial agricultura este practicată în diferite metode, insă modul de practicare este
strâns legat de gradul de dezvoltare si tehnologizare al statului. Agricultura Statelor Unite ale
Americii este una puternic mecanizată și automatizată, ocupând primul loc pe glob din acest punct
de vedere . Aceasta este considerată ca fiind cea mai performantă si cu cel m ai mare randament
(Oancea,2009).
În rândul liderilor mondiali la produc ția de cereale, bumbac, rapiță, carne și fructe d e mare se
situează pe primul loc China. În ultimii ani, guvernul chinez ca acordat o importanță deosebită
dezvolvării agriculturii și a alocat fonduri tot mai mari pentru sectorul agricol cu scopul de a spori
veniturile producătorilor, insă și pentru a realiza o dezvoltare armonioasă a regiunilor rurale și a
celor urbane. Alături de China și SUA, printre statele puternice în secorul agricol se numără India,
Brazilia, Rusia, Indonezia și Canada. Din punct de vedere al exporturilor, UE este considerată ca
fiind cel mai important exportator al lumii.
Printre cei mai importanți lideri europeni se numără Franța, Italia, Marea Britanie și
Germania. Modelul european de agicultură se bazează pe un sector competitiv orientat spre piață,
dar și spre protejarea mediului înconjurător, bunăstarea mediului rural și integrarea agric ulturii cu
mediul înconjurător împreună cu silvicultura.( https://www.madr.ro/agricultura.html )
În cadrul Uniunii Europene măsurile de susținere prioritară a agriculturii se fac prin horărâri
ale țărilor member în cadrul Politicii Agricole Comune (P.A.C.) care include o varietate de forme de
sprijin, care pot fi clasificare în măsuri de susținere a veniturilor (plăți compensatorii și alte plăți
directe) și măsuri de susținere a prețurilor. (Oanc ea, 2009)
Odată cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, anul 2007 a marcat un nou pas pentru
economia agricolă si dezvolarea rurală a tării noastre, fiind necesară o adaptare rapidă la cerințe le
U.E. pentru a se putea integra in piața internă a Uniunii Europene și a putea adopta în totalitate
Politica Agricolă Comună.
Pe plan național, agricultura reprezintă una dintre ramurile importante ale economiei
românești. Contribuția agriculturii, silviculturii, pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se
situează în jurul valorii de 6% din PIB, iar în statele membre ale UE se situează la aproximativ 1,7%
(https://www.madr.ro/docs/agricultura/agricultura-romaniei-2015.pdf).
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
8
Tabel 1.1
Ponderea agriculturii, silviculturii, și pisciculturii în PIB
Produsul intern brut
(mil lei pre țuri curente) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
1-30 IX
Agricultură, silvicultură
și pescuit
23992,2
34126,3
27776,7
29915,7
36363,1
27885,8
34402,8
31582
24018,4
PIB TOTAL 416006,8 514700 510522,8 533881,1 565097,2 596681,5 637456,0 666637,3 498487,4
% din PIB 5,8 6,6 5,4 5,6 6,4 4,7 5,4 4,7 4,8
Sursa: 2007-2012 Anuarul statistic al României 2012,2013, 2014 tab. 11.1
Din datele Recensământului G eneral Agricol din 2010, din cele 23,8 milioane ha cât
însumează teritoriul României, suprafața agricolă utilizată în exploatațiile agricole este de circa 13,3
mil. ha (55,9 %), din care circa 8,3 mil. ha reprezintă teren arabil.
După modul de folosință, terenul arabil ocupă cca. 62,5% din suprafața agricolă. Cerealele și
plantele oleaginoase ocupă circa 80% din suprafața arabilă.
Tabel 1.2
Fondul funciar, după modul de folosință
Specificare (mii ha) 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafața agricolă, din care: 14702,3 14684,9 14634,5 14621,5 14615,1 14611,9 14630,1
Arabil 9415,1 9422,5 9404,0 9379,5 9392,3 9389,2 9395,3
Pășuni 3330,0 3313,8 3288,7 3279,3 3270,6 3273,9 3272,2
Fânețe 1532,4 1528,0 1529,6 1554,7 1544,9 1541,9 1556,3
Vii și pepiniere viticole 214,5 215,4 213,6 211,3 210,5 210,3 209,4
Livezi și pepiniere pomicole 207,3 205,2 198,6 196,7 196,8 196,5 196,9
Sursa: Anuarul statistic al României, 2017 tab 14.1
Conform Anuarului statistic al României 2017, suprafața agricolă după modul de folosință în
anul 2014, se situa astfel:
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
9
Figura 1.1 Suprafața agicolă după modul de folosință, în anul 2014
Sursa: Anuarul statistic al României, 2017
Astfel, suprafața agricolă este împărțită în patru categorii de folosință, în anul 2014 terenul
arabil ocupând 64,2%, pășunile 22,4%, fânețele 10,6%, iar viile și livezile 2,8% din totalul
suprafeței agricole a României.
1.2 SISTEME DE AGRICULTURĂ
Sistemele de agricultură constituie unități funcționale ale biosferei, ale cadrului natural ș i social-
economic, create pentru obținerea producției vegetale și animale, dirijate, controlate și conduse de
cultivator. (Morar, 2003)
Prin sistem de agricul tură sau sistem de producție agricolă se înțelege modurile diferite de a
practica agricultura, mo duri impuse de dezvoltarea societății, de stadiul cunoștințelor tehnice și
științifice în domeniul agricol, care s -au practicat în anumite etape istorice, in care solul este folosit
ca principala sursă de producție pentru culturile agricole, pomicole, viticole, legumicole și pentru
creșterea animlelor (Puia și Soran, 1981) .
În scopul funcționării optime, sistemele de agricultură trebuie echilibrate din punct de vedere
economic. Acest echilibru trebuie să aibă la bază fundamente ecologice, procedeele de cul tivare a
pământului și plantelor trebuie astfel diferențiate în funcție de condițiile climatice și locale spec ifice
fiecărei regiuni în parte, pentru menținerea unor recolte bogate și a unei productivităț i sporite a
muncii (Morar, 2003 ).
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
10
Din punctul de ved ere al caracterului evolutiv al sistemelor de agricultură cunoscute până în
prezent, acestea pot fi înpărțite în două categorii si anume, sisteme de agricultură tradiționale și
siteme de agricultură moderne.
Agricultura tradițională este larg răspândită în multe părți ale globului. Caracteristicile acestui
tip de sisem de agricultură fac referire la folosirea energiei animalelor pentru efectarea lucră rilor
agricole și a muncii manuale prin utlizarea uneltelor din lemn sau material pe suprafețe mici de
teren , alături de fertilizarea naturală sau chimică, rotația simplă a culturilor apoi a asolamentelor,
selectarea empirică a unor soiuri de plante și rase de animale, utilizarea dejecțiilor de la anima le ca
îngrășămint organic (Bîlteanu, 1998).
Sistemele de agr icultură tradițională sunt următoarele:
Sistemul de agricultură cu țelină virgină;
Sistemul de agricultură pastoral mixt;
Sistemul de agricultură cu ogor;
Sistemul de agricultură altern;
Sistemul de agricultură cu ierburi perene.
Agricultura modernă a apărut ca urmare a progreselor științifice și tehnice din a doua
jumătate a seculului XX. Bîrlădeanu consideră ca aceste progrese au dus la schimbări p rofunde în
agricultură care au generat efecte precum creșterile substanțiale ale producțiilor, dar și efecte
negative asupra mediului.
Spre deosebire de izolarea caracteristică aranjamentelor tradiționale, agricultura modernă își
determină succesul prin dependența față de legături – accesul la resurse, tehnologie, management,
investiții, piețe si politici de susținere (Moreddu și Poppe, 2013).
Berkes și colab. (2000) au punctat fapt ul că o mare parte din succesul sistemelor de
agricultură moderne depinde de creșterea și menținerea fertilității solului prin furnizarea nutrienților
atunci c înd sunt epuizați; de puterea utilațelor și a tehnologiei pentru a crea condițiile necesare
solului pentru a asigura creșterea plantelor aducând prejudicii și influențe minime asupra solului; de
utilizarea noilor descoperiri în genetică pentru culturi și a nimale în vederea sporirii randamentelor,
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
11
calității și fiabilității lor, de tehnocole moderne de protecție a plantelor și animalelor împotriva
bolilor, dăunătorilor dar și a altor amenințări.
Borne G. (2010) susține faptul că sistemele de agricultură moderne sunt condiționate de
dotările tehnice, nivelul de cunoștințe profesionale, mentalitatea, educația în general, respectul
pentru natură și pentru mediul înconjurător.
În cadrul sistemelor de agicultură moderne putem include:
Sistemul de agric ultură exten siv;
Sistemul de agricultură intensiv;
Sistemul de agricultură durabil;
Sistemul de agricultură biologică;
Sistemul de agricultură biodinamic;
Sistemul informațional – Agricultura de precizie.
CAPITOLUL II. SISTEMUL DE AGRICULTURĂ BIODINAMIC
2.1 PREMISELE ȘI EVOLUȚIA AGRICULTURII BIODINAMICE
Încă din perioada practicării agriculturii tradiționale au părut unele efecte nefavorabile
cauzate de defrișarea pădurilor, cultivarea empirică a pământului, eroziune, irigarea la întâmplare
sau suprapășunat. Efectele nefavorabile s-au accentuat prin modernizarea agriculturii, introducerea
tehnologiilor de vârf, prin mecanizare și automatizare excesivă a tehnologiilor de producție,
utilizarea de cantități mari de pesticide și îngrășăminte, specializare și politici guve rnamentale care
au favorizat maximizarea producției. Aceste intervenții abuzive la care terenurile agricole au fos t
supuse au avut urmări negative de lungă durată asupra mediului și solului. Astăzi este unanim
acceptat faptul că sistemul de agricultură convențional degradează fizic, biologic și chimic mediul
înconjurător ( Ion și colab.,2000)
Începând cu anii 50, omenirea a început să se preocupe de riscurile chimizării în agricultură ,
de sănătatea oamenilor si a mediului înconjurător.Astfel, prin dorința de a creara noi variante
tehnologice care să diminueze impactul negativ asupra mediului, au luat naștere sistemele de
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
12
agricultură alternative precum agricultura ecologică (biologică/organică), agricultura durabilă,
agricultura biodinamică, premacultura etc .
Agricultura alternativă se caracterizează prin înlocuirea dezideratului productivist cu cel
ecologic, rațional; diversificarea ramurilor și a bazei biologice a producției agricole; combaterea
dăunătorilor și bolilor prin metode integrate bazate pe prin cipiul homeostaziei; ultilizarea
îngrășămintelor organice; valorificarea ”vocației” mediului și conservarea fertilității solului
(Wistinghauser, 1994).
Sistemele alternative își propun să mențină pe o perioadă cât mai mare potențialul productiv
al ecosist emului, acceptând condiționările ecologice, insă se va diminua semnificativ cantitatea de
produse obținute. Extinderea lor la nivelul întregii suprafeț e agricole a lumii va limita puternic
producția (Oroian, 2017). Prin urmare, nu există un sistem care să soluționeze cele două variabile ,
cantitatea și permanența, insă se dorește atingerea unui echilibru intre practicarea sistemelor de
agricultură încât să se satisfacă cerintele de hrană , dar și cele ce țin de ocrotirea mediului.
Papacostea P. (1993) sustin e că agricultura biodinamică permite soluționarea unei dileme
care marchează lumea contemporană, cea de a alege între poluare și scăderea eficienței economice.
Prin eliminarea totală a produselor chimice din viața fermei, agricultura biodinamică poate cont ribui
eficient la menținerea unui mediu ambiant curat, favorizând dezvoltarea vegetației naturale și a
lumii animale. Din punct de vedere economic efectele sunt favorabile deoarece se reduce
mortalitatea crescând rezistența de la îmbolnăvire a animalelor, iar produsele depozitate își mențin
calitatea ti mp îndelingat. Recoltele mai mici sunt compensate prin faptul că alimentele, datorită
calității bi ologice superioare, au o valoare nutritivă crescută.
Sistemul de organiz are biodinamic există de peste 8 0 de ani, un timp extrem de scurt pentru
istorie și a fost elaborat pe baza cursului de agricultură a lui Rudolf Steiner, ținut în 1924. De a tunci
acest sistem a fost aplicat și dezvoltat, dovedindu -și valabilitatea în practică (Samoil, 2007).
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
13
2.2 CONCEPTUL DE AGRICULTURĂ BIODINAMICĂ
Agricultura biodinamică este un sistem de agricultură bazat pe energiile (forțele) vieții ș i are
ca scop principal producerea de hrană cu valoare nutritivă ridicată și sănătoasă (Prank, 1976) .
Bazele agriculturii biodinamice au fost puse inaintea agriculturii ecologice ca urmare a
cursului susținut de Rudolf Steiner în anul 1924 la cererea unor fermie ri care aveau probleme cu
scăderea producției agricole din cauza degenerării semințelor și a materialelor de plantat. Steiner a
dezvoltat ideea că o fermă este un organism viu, cu particularități structurale și funcționale proprii
în care solul, viața din sol, plantele, animalele și omul sunt srâns legate între ele.
Acesta susține că influența soarelui, lunii, stelelor ș i a celorl alte forțe cosmice se reflectă în
viața plantelor, animalelor și în munca gospodarului. Sănătatea unui organism este menținută cel
mai usor p rin stimularea proceselor vitale imunitare, iar buruienile și dăunătorii se combat folosind
puterea proparatelor ho meopate pe bază de cenușă obținută prin arderea propriilor semințe sau a
insectelor adulte. Fertilitatea și procesele vitale din sol sunt sporite și menținute prin folosirea
composturilor preparate cu adaos de coada șoricelului, păpădie, mușețel, urzică, coajă de ștejar și
valeriană precum și prin stropirea ogoarelor cu soluții obținute din unele preparate sprecifice
(macerat de gunoi de grajd și praf de cuarț în corn de vacă) (http://agriculturadurabila.ro/wp-
content/uploads/2016/06/manual.pdf ).
După cum precizează și Stan Vasilica (2005), agricultura biodinamică îmbrățișează înțelesur i
holistice și s piritual ale naturii, cu ferma în centrul acesteia, unde natura este un organism
independent de dezvoltare, care ține la minimum intrările externe: se folosește prepararea
biodinamică, iar cerințele includ armonia cu ritmurile cosmice, co meț onest și promovarea relațiilor
economice as ociative între producători, procesatori și comercianți.
După Boboc Viorica (2005), agricultura biodinamică de bazează pe următoarele fundamente:
Ritmurile cosmice: Ritmurile soarelui, a lunii, planetelor și stelelor influențează creșterea
plantelor. Înțelegând semnificația ș i efectul f iecărui ritm se pot plani fica activitățile de
pregătire al solului, semănat ș i recoltat în care fermierul poate influența recoltele în avantajul
său.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
14
Vitalitatea: Pe lângă caracteristicile fizice și chimice, material are o calitate vitală care
influențează organismele. Se recunoaște că solul însuși poate avea viață și că vitalitate sa
susține și influențează creșterea plantelor. Astfel, unul dintre eforturile fundamentale este
construirea de humus durabil în sol, prin tratarea sa cu compost.
Preparatele biodinamice: Anumite plante care apar în mod natural și anumite material de la
animale sunt combinate în preparate specifice și aplicate în forme foarte diluate peste
grămezile de compost, pe sol sau direct pe plante. Forțele din aceste preparate vor organiza
elementele d in interiorul plantelor și animalelor.
Organismul fermei: Ferma este considerată un organism unitar care integrează plante,
animale și oameni. In cadrul acesteia trebuie sa existe numprul potrivit de animale pentru a
obține îngrășământ natural pentru fertilizarea solului, iar careste animale să fie hrănite, la
rândul lor, din ceea ce se produce în fermă.
Modul de abordare al agriculturii biodinamice a fost guvernat de următoarele principii :
Aplicarea tehnicilor agricole rationale indiferent dacă sunt vechi sau noi si care să
respecte principiile lui Steiner ”plantă, animal,om” totul circulând prin aer, apă și sol
datorită unei forte spirituale;
Susținerea principiului de respectare a diversității și biodiversității, stimularea
reciclării elementelor chimice și substanșelor, excluderea chimicalelor poluante,
promovarea diverselor tehnici elaborate de scolile de agricultură biologică;
Crearea unor noi concepte si metode specifice agriculturii biodinamice;
Asocierea producătorilor și a consumatorilor î n vederea beneficiului reciproc
(Oroian, 2017).
Acest sistem de producție a câștigat o mare atenție datorită accentelor pe care le pune asupra
calității alimentelor șă asupra sănătății solului. S -a dezvoltat astfel o nouă abordare a acestei situații
care conduce spre asocierea producătorilor și consumatorilor pentru beneficiul reciproc (Stan
Vasilica, 2005).
Pentru comercializarea produselor lor, fermierii care practică agricultura în acest mod sunt
organizați într -un sistem international de certificare numit ”DEM ETER ”. Acest certificat Demeter
este folosit pentru a garanta consumatoru lui că produsul a fost obținut prin metode biodinamice.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
15
Inspecția și certificarea fermelor biodinamice se face de către inspector independent și agenții
autorizate pe bază de contract și în conformitate cu standardele Demeter.
Figura 2.2 Sigla mărcii Demeter
(Sursă: https://www.demeter.net/ )
După cum precizează Oroian (2017), în anul 1927 s- a inființ at prima cooperativă de fermieri
biodinamici, iar un an mai târziu a fost introdus simbolul Demeter. Prima fermă biodinamică din
lume a luat naștere în localitatea Sierra Madre (Mexic) fiind specializată în producția de cafea. In
anul 1939 s- a format prima asociație biodinamică în Noua Zeelandă, iar în 1950 a fost înființat
Institutul de Agricultură Biodinamică la Darmstadt (Germania). În anul 1931 existau aproximativ
1000 de ferme biodinamice în țări precum Austria, Elveția, Olanda, Suedia, Norvegia și Anglia.
Astăzi statisticile oficiale arată că sunt certificate mai mult de 5 000 de ferme cu peste 180 000 de
hectare în 54 de țări. ( https://www.demeter.net/what- is-demeter/history )
2.3 PREPARATELE BIODINAMICE
În agricul tura biodinamică acționează forțe diferite care nu provin doar din interacțiunile
materiale, ci apar și sub influențele ritmului pământului, soarelui, lunii stelelor și planetelor. Toate
măsurile agricole se bazează pe activarea proceselor care le intensifică și care sti mulează aceste
interațiuni naturale.
Rudolf Steiner a subliniat faptul că o nouă știință a influențelor cosmice va trebui să
înlocuiască vechea gândire instinctivă și practicarea empirică. Astfel, din capacitățile sale de
cunoaștere el a introdus ceea ce este cunoscut sub numele de preparate biodinamice.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
16
Lucrările făcute de mâna omului cum ar fi îngrijirea fertilității solului, a plantelor, a
semințelor, a materialului de înmulțire și a animalelor trebuie să fie în armonie cu condiții le locale
pentru a pu tea dezvolta ferma sau grădina î ntr-un organism viu. Astfel, diversitatea ecosistemelor și
particularitățile pedo -climatice arată că anumite practici agricole sunt potrivite într-un loc si complet
inadecvate în altul. Înclinațiile și capacitățile fermierului trebuie luate în calcul pentru diferitele
metode și posibilități de organizare a fermelor care ăndeplinesc aceste sandarde în mod correc t (
Oroian, 2017)
Aceste preparate rezultate sunt considerate adevărate medicamente pentru sol, care atrag noi
forțe de viață din cosmos. Utilizarea conștiincioasă și regulată a preparatelor biodinamice, luarea în
considerare a ri tmurilor cosmice precum și resp ectarea calendarului pentru lucrări în funcție de
influențele cosmice joacă un rol foarte i mportant.
Preparatele biodinamice sunt pregătite în mod natural, pe bază de plante (coada șoricelului,
mușețel, urzică, ghindă de stejar, păpădie, valeriană), gunoi de grajd și cuarț, aplicandu -se în doze
homeopate. Pregătirea și aplicarea lor preupune din partea adep tului o pregătie mai complexă,
întrucât el trebuie sa coreleze în cele două faze toate activitățile și intervențiile sale în viața
plantelor, animalelor și respectiv a solului cu procesele cosmice ritmice. Procesele cosmice se referă
la poziția Lunii față de steaua fixă din constelația zodiacului (ritmul sideral), fazele Lunii (ritmul
sinodic), depărtarea Lunii față de Pământ și poziția ei în timpul mișcării de rotație a Pământ ului
(revoluția draconitică) (Samoil , 2007).
Se susține faptul că aceste forțe dintre Pământ și celelalte elemente cosmice ce au o strânsă
legătură cu cantitatea de humus și apă din sol datorită forței de atractie.
Precum precizea ză și Oroian (2017), r olul preparatelor biodinamice este de:
Starter organizatorici;
Armonizatori și dinamizatori ai proceselor biologice și biochimice din sol sau din
compost;
A influența viața microbiană în plante și animale;
A influența procesele vegetative și generative.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
17
Se susține că prin aplicarea acestor preparate se optimizează:
Germinația, înrădăcinarea și fructificarea la plante,
Fertilitatea la animale,
Echilibrul homeostazic, consolidând sănătatea și rezistența la boli și dăunători.
2.4 CLASIFICAREA PREPARATELOR BIODINAMICE
După cum precizează Oroian (2017), materialele folosite pentru prepararea produselor
biodinamice trebuie să provină din gospodăria proprie sau de la alte ferme biodinamice, putând fi
folosite în stare proaspătă sau uscate.
Aceste preparate se pot clasifica astfel:
Preparate care se folosesc pentru stropirea în câmp;
Preparate care se folosec la compostaea gunoiului.
Pentru stropirea în câmp se folosesc două preparate : gunoiul în corn (500), respectiv silicea
în corn (501). Se consideră că preparatul 500 sprijină curenții tereștri de forță, în timo ce prepar atul
501 ii sprijină mai mult pe cei cosmici.
Gunoiul în corn (500) oferă solului o forță de îngrășământ deosebit de concentrată , care
stimulează mai ales creșterea rădăcinilor și a primului lujer (Sattler, 1994). La acesta se folose ște
gunoi proaspăt care se introduce în corn de bovină adultă. Cornul se introduce în sol de toamna până
primăvara cu capetele orientate în jos. Preparatul se aplică dupa -amiaza sub formă de picături mari,
înainte sau la pregătirea patului germinativ, pe pajiști înainte de începerea creșterii și imediat după
prima coasă sau pășunat.
Silicea în corn (501) este preparată cu ajutorul cristalelor de cuarț. Tehnologia presupune
măcinarea cristalelor de cuarț până la obșinerea unei pulberi fine, peste care se adaugă apă de ploaie
până la obținerea unei paste dense. Sunt necesre coarne de vacă deosebit de bine dezvoltate,
provenite de la animale adulte ,dar nu mai bătrâne de 8 ani. Se umple coarnele și se îngroa pă
orientate cu capetele în sus, de primăvara până toamne. Conținutul se păstrează într -un borcan de
sticlă cu capac filetat care se depozitează într -un loc însorit. Preparatul se va administra primăvara,
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
18
în concentrație de 5 g/150l apă de ploaie/ hectar. Se recomandă a fi aplicat dimineața, imedia t după
preparare, prin pulverizare.
Pentru compostarea gunoiului se folosesc 6 preparate: coada șoricelului (502), mușețelul
(503), urzica (504), coaja de stejar (505), păpădia (506) și valeriana (507).
Florile de coada șoricelului (Achillea millefolium – 502) se introduc într- o vezică urinară de
cerb și se lasă pe timpul verii într -un loc însorit, iar în timpul iernii se îngroapă în pământ. Acest
preparat influențează în mod special procesele azotului și potasiului din sol.
Florile de mușețel (Matricaria chamomilla – 503) se introduc în intestin subțire de bovină și
se introduc în sol din toamnă până în primăvară. Acest preparat ajută la fixarea calciului în sol și
conferă stabilitate azotului în compost.
Urzica ( Urtica dioica – 504) se foloseste prin intr oducerea părții aeriene a plantei în sol,
unde este lăsată sub influența unui ciclu anual complet.Față de celelalte proparate,aici se folosesc
cantități nult mai mari. Acest preparat ajută la stabilizarea elementelor din sol, conferind
îngrășământului și solului capacitatea de a utiliza rațional substanțele și de a se preta în mod special
fiecărei culturi.
Coaja de stejar ( Querqus robur – 505) este folosită uscată și măcinată prin introducerea într –
un craniu de animal, în general de bovină, după care se capsulează cu lut și se introdce în sol de
toamna până primăvara, intr -un loc umed, mlăștinos sau lângă o sursă de apă naturală. Acest
preparat are rolul de a combate bolile la plante.
Florile de păpădie (Taraxacum officinalis – 506) se usucă la umbră, apoi se prepară un
decoct care se învelește într -un prapur de bovină și se introduce în sol de toamna până primăvara.
Acesta are rolul de a favoriza fixarea silicei și a potasiului.
Florile de valeriană (Valeriana officinalis – 507) se presează la rece pentru obționerea unui
suc. Acesta are rolul de a regla procesele fosforului din compost, insă aplicat pe plante și compost
are rol de protecție crescând rezistența plantelor la îngheț
După cu precizează Toncea și Stainov (2002), prepatarele biodinamice de produc și se aplică
în conformitate cu următoarele principii:
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
19
Buruienile pier numai dacă în sol există sau se introduce un element pe care nu -l doresc;
Semințele de buruieni conțin forțe care stimulează sau inhibă reproducerea noilor plante;
Forțele de inibare a noilor plante unt stimulae prin arderea semințelor;
Reproducerea noilor buruieni este inhibată prin introducerea în sol a cenușii obținută prin
arderea propriilor semințe.
Asfel, în afară de măsurile mecanice și tehnice pentru combaterea buruienilor se foloseste si
cenușa rezultată din semințele acestora. Colectarea seminț elor de buruieni se face de la buruiana pe
care intenționăm să o distrugem, după ce a ajuns la maturilate. Cantitatea de semințe se stabilește în
funcție de suprafața infestată și de ca ntitatea pe care o persoanp o poate recolta pe zi (0.1-2.0 kg)
Arderea semințelor se va efectua într -un mediu deschis, pe un suport din lemn (coajă și
ramur i de stejar) din care se va obț ine un amestec de cenușă de semințe și lemn, î n aproximativ
cantități egale. Arderea se poate realiza si într- un vas de metal, unde se va obține doar cenușa de
seminț e de buruieni.
Omogenizarea cenușilor se va realiza prin amestecare și frecare cu un pistil sau cu o
ustensilă asemănătoare timp de mai multe ore. După omogenizare, se va efectua diluția in cadrul
căreia amestecul se va majora manual sau mecanic mai multe ore pentru a asigura omogenitatea
diluției. În cazul suprafețelor mari de teren infestat, cenușile se amestecă cu nisip sau sol uscat
conform metodei diluțiilor homeopate, cele mai eficiente fiind diluțiile numărul 8 -10.
Aplicarea preparatelor se va efectua prin împrăștierea uniformă la suprafața solului, pe
parcelele infestate cu buruiana de la care provin. Dată fiind raza relativ mare de iradiere a
particulelo r de cenusă, terenul nu trebuie prăfuit, ci doar pudrat cu o cantitate mică de preparat. Se
aplică la pregătirea terenului, în zile fără vânt, iar pentru combaterea totală a unei buruieni
tratamentul se va repeta timp de 4 ani consecutiv. În cazul terenurilor infestate cu mai multe specii
de buruieni, se recomandă producerea de astfel de preparate pentru fiecare specie. Această metodă
este eficientă pentru combaterea buruienilor anuale, care se înmulțesc de regulă prin semințe
(Samoil, 2007).
Metodele biodinamice de combatere a dăunătorilor se bazează pe aceleași principii, dar
acționează prin îndepărtarea dăunătorilor din câmpurile și culturile agricole. Pentru a scăpa de
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
20
insecte se procedează asemeni preparatelor pentru combaterea buruienilor, insă se folosesc insectele.
Se colectează insectele, în special gândacii tineri, iar apoi se ard pentru obținerea unei cenușe. Se va
ține cont de ritmurile soarelui. Pentru a combate șoarecii, se recomandă prăfuirea câmpului cu
cenușă din piei de șoareci , de preferat de la femele.
Pentru a combate bolile, cel mai cunoscut remediu este preparatul din coada calului
(Equisetum arvense ) care presupune obținerea unui ceai din plantă, prepararea diluțiilor
homeopatice și aplicarea prin pulverizare pentru preve nirea sau oprirea extinderii atacului de
ciuperci ( http://agriculturadurabila.ro/wp-content/uploads/2016/06/manual.pdf ).
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
21
PARTEA A II- A. MATERIAL ȘI METODĂ
CAPITOLUL III. OBIECTIVELE CERCETĂRII. MATERIALUL ȘI
METODE DE CERCETARE
3.1 OBIECTIVELE CERCETĂRII
Cercetarea abordată în prezenta lucrare a avut drept obiective studierea sistemului de
agricultură biodinamică și a particulatităților sale, precum și răs pândirea acestuia atât la nivel
mondial.
Odată cu tendințele actuale de respectare si păstrare a condițiilor de mediu, acest sistem a
prins amploare și a trezit int eres în rândul fermierilor. Astfel, s-a dorit realizarea unei cercetari cu
privire la răspândirea pe plan mondial, european si național a sistemului de agricultură biodinamic.
Datorită faptului că acesta nu este foarte întâlnit pe plan național, s-a dorit și identificarea opiniei
fermierilor și consumatorilor români cu privire la acest sistem de agricultură.
În vederea realizării prezentei lucrări și atingerea obiectivelor mai sus menționate, ca metodă
de cercetare s- a recurs la culegerea datelor din cărțile de specialitate, de pe site -urile specializate,
preluarea datelor statistice precum și implementarea chestionarului.
3.2 MATERIALUL LUAT ÎN STUDIU
În vederea realizării prezentei lucrări și atingerea obiectivelor mai sus menționate, materialul
luat în studiu reprezintă o interpretare proprie a literaturii de specialitate aferentă sistemul ui de
agricultură biodinamic.
În lucrarea de față au fost studiate 25 de titluri bibliografice, citate corect în text. Bibliografia
este modernă și face referire la situația actuală a agriculturii biodinamice pe plan mondial, european
și național.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
22
3.3 NECESITATEA CERCETĂRII
Ca urmare a faptului că în ultimii ani sistemul de agricultură b iodinamic a trezit interes în
rândul oamenilor și a prins din ce în ce mai mult teren, dar și datorită faptului că merită să fie mai
cunoscut în țara noastră, am considerat că este necesară o analiză a acestuia la nivel internațional și
național.
3.4 METODA DE CERCETARE ȘI CALENDARUL CERCETĂRII
În vederea realizării prezentei lucrări, ca metodă de cercetare s -a recurs la culegerea datelor
din cărțile de specialitate, de pe site- urile specializate, preluarea datelor statistice precum și
implementarea unui chestionar referitor la opinia și cunoștințele fermierilor și consumatorilor cu
privire la sistemul de agricultură biodinamic.
Realizarea planului de cercetare, implementarea chestionarului, colectarea datelor,
introducerea acestora pe suport electronic, analizarea datelor și redactarea raportului de cercetare s -a
derulat pe parcursul a 22 săptămâni, între 15 decembrie 2019 și 26 mai 2020, așa cum arată tabelul
de mai jos.
Tabel 3.4
Aspecte privind activitățile, perioada și durata de cercetare
ACTIVITĂȚI PERIOADA DURATA
Realizarea planului de cercetare 15 decembrie – 22 ianuarie 5
Implementarea chestionarului 22 ianuarie – 22 martie 9
Colectarea datelor si
introducerea pe suport
electronic 22 martie-29 martie 1
Analizarea datelor 19 martie- 12 aprilie 2
Redactarea raportului de
cercetare 12 aprilie-26 mai 7
Total 24 săptămâni
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
23
3.5 CHESTIONARUL
Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și un instrum ent de investigare care constă
într-un ansambl u de întrebări scrise și alte solicitări, care prin administrarea de către operatorii de
anchetă sau prin autoadministrare, se aduna mai multe informații de la o anumită categorie de
persoane ce urmează a fi înregistrate
(https://www.academia.edu/3821420/Chestionarul_in_cercetarea_sociologica ).
Pentru ca un chestionar să corespundă din punct de vedere al anchetei, trebuie să se
efectueze următorii pași de cercetare:
Operaționalizarea conceptelor: Această etapă presupune trecerea de la concept abstract la
indicatori ți indici specifici. Indicatorul prerupune un concept care exprimă un element
observabil, măsurabil și care face referire la anumite aspecte ale realității sociale, deci este
elementul care oferă posibilitatea ca un element să fie măsurat direct.
Alcătuirea instrumentului: Această etapă presupune rezolvarea problemelor de conținut și de
formă. Prima categorie de probleme este reprezentată de traducere prin operaționalizare a
conținutului cercetării în indicatori care vor sta la baza întrebărilor din chestionar. A doua
categorie face referire la ordinea în care sunt puse întrebările, aranjarea lor în pagină pr ecum
și strabilirea modului de înregistrare a răspunsurilor.
După conținut, întrebările care alcătuiesc chestionarul pot fi :
Întrebări factuale – vizează identificarea subiecților pe criteriul unor caracteristici generale
(vârstă, sex, locul nașterii, etc.) insă nu după numele sau adresa acestora;
Întrebări de opinie – urmăresc obținerea de informații subiective(atitudini, motive, opinii);
Întrebări de opnie și cunoștințe – au rolul de a testa nivelul de cunoaștere al subiectului într –
un anumit domeniu.
După formă, chestionarul se poate compune din:
Întrebări deschise – respondentul este liber și drept de opinie ;
Întrebări închise – au variante de răspuns unde respondentul va alege strict unul sau mai
multe răspunsuri din cele puse la dispoziție de anchetator;
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
24
Întrebări mixte – conțin răspunsuri neprevăzute, altele decât variantele prezenta te în
chestionar (Cucerzan, 2010)
Formularea variantelor de răspuns trebuie elaborată cu atenție. Variantele oferite trebuie să
fie clare ș i cât mai complexe. În cazul în care există posibilitatea altor răspunsuri se apelează la
întrebările mixte, iar în cazul în care se cere doar un singur răspuns acesta trebuie să fie exclusivis t,
întrucât respondentul să nu fie pus în dificultate dacă are de ales în tre do uă variante de răspuns.
Condițiile unui chestionar complex și corect sunt:
Să conțină o problemă clară și precisă;
Întreb ările să fie clare, succinte și la obiect;
Să aibă un mod de completare cât mai comod, fără eforturi deosebite.
Derularea anchetei sociologice presupune parcurgerea a trei mari etape, fundamentale pentru
atingerea obiectivului:
Pregătirea cercetării (alegerea temei, crearea chestionarului, stabilirea eșantionului);
Culegerea informației (aplicarea chestionarului)
Valorificarea informației (completarea chestionarului online – google drive).
Scopul acestei lucrări este cel de a analiza percepția și cunoștinț ele fermierilor, respectiv
consumatorilor cu privire la sistemul de agricultură biodinamic. Pentru o mai bună colectare a
informațiilor s -a apelat la chestionar, deoarece acesta reprezintă un instrument adecvat tipului de
cercetare a temei propuse, compus din 18 întrebări. Tipul de întrebări utilizate și modul de formulare
a acestora au fost adaptate populației investigate.
În prima parte a chestionarului este atașată o parte introductivă, unde este prezentat
anchetatorul, subiectul cercetării precum și scopul pentru care se efectuează cercetarea, asi gurându –
se totodată confidențialitatea și faptul că fiecare persoană intervievată își păstrează ano nimatul.
Pentru obținerea tuturor informațiilor și a datelor necesare îndeplinirii obiectivului, în
alcătuire a chestionarului s- au folosit diverse tipuri de întrebări, sintetizate în tabelul 3.5.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
25
Tabel 3.5
Clasificarea întrebărilor
Nr Tipuri de întrebări Numărul întrebării din chestionar
A. ÎN FUNCȚIE DE TIPUL INFORMAȚIEI
1. Intrebări de identificare 1, 2, 3, 4
2. Intrebări factual e de comportament 5, 6, 7
3. Intrebări relative de intenții 9,18
4. Intrebări de opinie și cunoștințe 5, 8, 10,11, 12,13,14, 15, 16, 17
B. ÎN FUNCȚIE DE NUMĂRUL ÎNTREBĂRILOR
DESCHISE
1. Precodificate 6, 11,
2. Determină un răspuns numeric 2
C. ÎN FUNCȚIE DE NUMĂRUL ÎNTREBĂRILOR
ÎNCHISE
1. Dihotomice 8, 9, 18
2. Cu răspunsuri la alegere 12, 13, 14, 15, 17
3. Cu clasament 6, 11
3.6 CULEGEREA DATELOR ȘI APLICAREA CHESTIOANARULUI
Cercetarea și aplicarea chestionarului a presupus implementarea acestuia și identificarea de
respondenți pe teritoriul României, î n perioada 22 ianuarie 2020 – 22 martie 2020.
Modelul bazei de date a fost realizat în aplicația web Google Drive pentru o mai bună
desfășurare și analizare a răspunsurilor, dar si pentru o aplicare mai largă a chestionarului.
Toate cele 76 de răspunsuri au fost verificate din punct de vedere al conținutului și a
codificării corecte. Rezultatele chestionarului au fost centrali zate într-un document Microsoft Excel,
fapt care a facilitat interpretarea aferentă fiecărui răspuns al chestionarului.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
26
PARTEA A III- A. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL IV. SITUAȚIA AGRICULTURII BIODINAMICE
4.1 REZULTATE PRIVIND AGRICULTURA BIODINAMICĂ LA NIVEL MONDIAL
Conform statisticilor prezente pe site-ul Demeter.com , licențele Demeter se întâlnesc în toate
colțurile lumii, folosind cu succes metodele biodinamice pe toate continentele, acesea adaptându -se
la condițiile climatice.
Indiferend dacă este vorba de producția de banane din Republica Dominicană, plantații de
ceai din India, plante medicinale din Egipt sau producția de carne și lână din Noua Zeelandă,
producția în sistemul biodinamic și metodele sale pot fi adaptate la condițiile locale. Cu t oate
acestea, standardele internaționale trebuie respectate cu strictețe, fapt stabilit anual prontr -o inspecție
amănunțită și certificată ulterior.
Conform figurii 4.1 se po ate observa faptul că numărul întreprinderilor certificate Demeter
crește const ant. Astfel, în anul 2000 la nivel mo ndial se regăseau aproximativ 3 000 de ferme
certificate. În prezent, acest sistem de agricultură a luat amploare datorită grijii pe care o acordă
mediului, în 2020 numărul acestora s -a dublat, ajungând la aproximativ 6 500 de ferme.
Figura 4.1 Dezvoltarea fermelor certificate Demeter
(Sursa : https://www.demeter.net/statistics )
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
27
Demeter International este cea mai mare organizație de certificare pentru agricultură
biodinamică și este unul dintre cele trei certificate organice predominante. Din punct de vedere al
țărilor membre Demeter -Internațional (DI), în anul 2020 situația agric ulturii biodinamice este
prezentată în figura 4.2.
Tabel 4.1
Operațiuni Demeter certificate în țările membre Demeter -International (DI), 01/20202
hectare ferme procesatori distribuitori
Austria 7.164 231 43 0
Brazilia 3.388 30 31 3
Danemarca 3.418 45 9 11
Egipt 2.610 87 7 0
Finlanda 384 17 3 3
Franța
ț14.629 606 83 56
Germania 93.000 1.695 323 152
Marea Britanie 3.886 100 44 9
India 9.303 39 4 0
Italia 10.355 362 77 56
Luxemburg 536 8 2 0
Olanda 8.996 149 44 47
Noua Zeelanda 928 15 0 0
Norvegia 530 22 11 6
Slovenia 238 31 2 1
Spania 7.743 275 0 16
Suedia 873 17 6 6
Elveția 5.070 297 79 60
SUA 5.469 148 73 42
TOTAL 178 .520 4.174 841 468
(Sursa: https://www.demeter.net/statistics )
Din punct de vedere al operațiunilor certificate Demeter în alte țări, situația este prezentată în
tabelul 4.2.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
28
Tabel 4.2
Operațiuni certificate Demeter în alte țări
hectare ferme procesatori distribuitori
Argentina 1.119 35 6 1
Belgia 299 12 6 1
Bulgaria 308 1 0 1
Chile 1.327 19 0 3
China 54 4 1 1
Columbia 37 1 0 0
Costa Rica 0 0 0 1
Croaț ia 68 1 0 0
Republica Cehă 4.247 6 0 1
Republica
Dominicană 1.511 48 1 1
Ecuador 475 88 1 1
Etiopia 32 1 0 0
Georgia 5 2 0 0
Greece 422 41 5 3
Guinea Bissao 694 1 0 0
Honduras 72 8 0 0
Ungaria 6.294 27 1 2
Iran 67 1 0 0
Irlanda 224 6 2 0
Israel 106 1 1 0
Japonia 0 0 0 3
Kuwait 0 0 0 1
Liechtenstein 45 2 0 0
Lituania 1.338 9 0 1
Malaezia 0 0 0 3
Mexic 304 5 0 1
Maroc 27 1 0 0
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
29
Nepal 110 90 0 0
Paraguay 930 52 0 0
Peru 324 24 1 1
Polonia 3.931 19 0 0
Portugalia 750 15 1 1
România 200 2 0 0
Serbia 59 2 1 0
Sicilia 426 25 2 2
Slovacia 157 1 0 0
Africa de Sud 245 24 0 1
Sri Lanka 1.508 1.390 2 0
Tunisia 699 112 1 0
Turcia 904 144 1 2
Uganda 489 2 0 0
Emiratele Arabe 0 0 0 1
Uruguay 0 0 1 1
TOTAL 29.807 2.222 34 34
Sursa : https://www.demeter.net/statistics
Astfel, însumând valorile operațiunilor certificate Demeter, în anul 2020 sunt prezente 6 396
de ferme la nivel mondial, pe o suprafață de 208 327 ha, având 875 de procesatori și 502
distribuitori.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
30
4.2 REZULTATE PRIVIND AGRICULTURA BIODINAMICĂ LA NIVEL EUROPEAN
La nivel European, situația agriculturii biodinamice și operațiunile efe ctuate sub
certificarea Demeter, în țările membre Demeter -Internațional se prezintă detaliat în tabelul 4.3
Tabel 4.3
Operațiuni Demeter certificate în țările europene membre Demeter -International
hectare ferme procesatori distribuitori
Austria 7.164 231 43 0
Danemarca 3.418 45 9 11
Finlanda 384 17 3 3
Franța
ț14.629 606 83 56
Germania 93.000 1.695 323 152
Marea Britanie 3.886 100 44 9
Italia 10.355 362 77 56
Luxemburg 536 8 2 0
Olanda 8.996 149 44 47
Norvegia 530 22 11 6
Slovenia 238 31 2 1
Spania 7.743 275 0 16
Suedia 873 17 6 6
Elveția 5.070 297 79 60
TOTAL 63.915 3.855 726 423
Sursă : Prelucrat conform https://www.demeter.net
Din punct de vedere al operațiunilor efect uate sub certificarea Demeter, î nsă în țări ce nu
sunt membre al Demeter- Internațional, situația este prezentată în tabelul 4.4.
Tabel 4.4
Operațiuni certificate Demeter în alte țări
hectare ferme procesatori distribuitori
Belgia 299 12 6 1
Bulgaria 308 1 0 1
Croaț ia 68 1 0 0
Republica Cehă 4.247 6 0 1
Georgia 5 2 0 0
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
31
Greece 422 41 5 3
Ungaria 6.294 27 1 2
Irlanda 224 6 2 0
Liechtenstein 45 2 0 0
Lituania 1.338 9 0 1
Polonia 3.931 19 0 0
Portugalia 750 15 1 1
România 200 2 0 0
Serbia 59 2 1 0
Sicilia 426 25 2 2
Slovacia 157 1 0 0
Turcia 904 144 1 2
TOTAL 19.677 315 19 14
Sursa: Prelucrat conform https://www.demeter.net
Astfel, la nivel European se regăsesc cele mai multe ferme certificate Demeter, fie în țări
membre Demeter- Internațional sau nu. Numărul fermelor care activează sub acest sistem de
agricultură a ajuns la 4 170 în anul 2020, ocupând o suprafață de 83 592 h a. Aici se remarcă 745 de
procesatori și 437 de distribuitori de produse certificate biodinamic.
Se poate observa faptul că Germania ocupă un loc fruntaș în clasament, aici regăsind 1 695
de ferme care au adoptat acest sistem de agricultură, pe o suprafață totală de 93 000 ha. Aici se
regăsesc cei mai mulți procesatori (323) și distribuitori (152).
4.3 REZULTATE PRIVIND AGRICUL TURA BIODINAMICĂ LA NIVEL NAȚIONAL
La nivelul României, statisticile conform site- ului oficial arată că se află 2 ferme certificate,
pe o suprafață de 200 ha. Certificarea Demeter se acordă doar produselor care deja sunt certificate
bio, prin urmare nu vom ga si aceasta sigla decat insoțită de sigla pentru certificare bio.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
32
Conform cercetărilor sunt numeroși adepți al acestui sistem de agricultură în țară, însă una
dintre cele 2 ferme certificate se află langă Reghin, în județul Mureș. După foarte multi ani de
muncă și studiu intens, acest fermier a reușit cu ajutorul unor specialiști din străinătate să obțină
certificatul de producție biodinamică. Întregul proces de certificare a durat 5 -6 ani, perioadă în care
a fost necesară demonstrarea fiecărei lucrare realizată în fermă și faptul că se fa ce în comuniune cu
natura și conform principiilor agriculturii biodinamice.
Inginerul silvic Szakacs Csaba exploatează aproximativ 200 hectare certificate pentru
producția ecologică, dintre care 120 ha sunt certificate Demeter. Acest fermier este în colaborare cu
firma austriacă Sonnentor, cărui a îi furnizează plante medicinale și aromatice precum gălbenele,
mușețel, albăstrele, trandafiri. Pe lângă acestea, fermierul se ocupă și de anumite fructe de pădure și
plante din flora spontană.
Potrivit datelor di n 2016, fermierul livrează anual către compania Sonnentor în jur de 200
tone de plante cultivate, la care se mai adaugă aproximativ 150 tone de fructe de pădure și plante
uscate culese direct din flora spontană. (https://agrointel.ro/54647/povestea-singurului-fermier-din-
romania-care-face-agricultura-biodinami ca-cultiv-musetel-salbatic- pe-15-hectare- si-nu-folosesc-
nici-un-fel- de-utilaj-agricol/ )
O a doua fermă care practică cu strictețe sistemul biodinamic se află în județul Constanța , în
podgoriile Murfatlar în apropiere de satul Peștera, zonă cu tradiție în cultivarea strugurilor încă din
antichitate. Domeniul Bogdan este prima fermă viticolă biodinamică din România. În cadrul acesteia
se dorește integrarea agriculturii biodinamice cu cele mai noi tehnologii de producere a vinului.
Compania în ființată î n 2011 practică viticultura biodinamică pe o suprafață de 154 ha.
Strugurii sunt certificați ca fiind ecologici/organici de Austria Bio Garantie din 2016. Soiurile
cultivate sunt: Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Sa uvignon Blanc,
Muscat Ottonel și Riesling italian.
Se aplic ă principiile metodei organice întrucât nu se folosesc produse chimice de sin teză și
se foloseșc preparate biodinamice (500- 508) cu rol de starteri organizatori, armonizatori și
dinamizatori ai pr oceselor biologice din sol sau din compost, unde stimulează viața microbiană, sau
din plante, la care influențează procesele vegetative și regenerative. În plus, integreaz ă și
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
33
simplicitatea legilor naturii prin respectarea calendarului lunar ( https://domeniulbogdan.ro/despre-
domeniul-bogdan/ ).
În portofoliul de produse se regăsesc vinuri albe, roze, soșii și seci. Toate vinurile sunt
certificate organic, insă doar cele roșii sun t certificat e si biodinamic : Pătrar Syrah 2017, Pătrar
Merlot 2017, Pătrar Fetească Neagră 2017. Prețul unui astfel de vin este de 162 lei (0,75 l).
Figura 4.2 Pătrat Ferească Neagră
Sursa : https://domeniulbogdan.ro
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
34
CAPITOLUL V. REZULTATE PRIVIND PERCEPȚIA RESPONDENȚILOR
ASUPRA AGRICULTURII BIODINAMICE
5.1 PROFILUL SOCIO- DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR
Pentru identificarea profilului socio- demografic al respondenților, acestia au introdus date
referitoare la județul de proveniență, vârstă, nivelul de pregătire și statutul socio -profesional.
Conturarea acestui profil a fost necesară pentru a identifica particularităților indivizilor interesați sau
practicanți a acestui sistem de agricultură.
În figura 5.1 s-au ilustrat județele de proveniență ale respondenților.
Figura 5.1 Județul de proveniență al respondenților
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Alba
Argeș
Bacău
Bihor
Bistrița -Năsăud
Botoșani
Brăila
Brașov
București
Cășărași
Cluj
Constanța
Dâmbovița
Giurgiu
Gorj
Ialomița
Iași
Ilfov
Maramureș
Neamț
Olt
Prahova
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timis
Tulcea
Valcea
Vrancea
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
35
Astfel, se poate observa faptul că majoritatea respondenților sunt din județe precum
Neamț(12), București (7), Prahova (7), Cluj(5) și Dâmbovița(5), în timp ce din județe precum
Bacău, Iași, Călarși și Olt s -au înregistrat cei mai puțini respondenți.
După cum putem observa în figura 5.2 , majoritatea respondenților de 82% se încadrează în
grupa de vârstă 18 -30 ani, urmată de grupa de vârstă 31 -40 ani (9%), apoi vârsta de peste 50 de ani
(5%) și doar 4% dintre respondenți se încadrează la grupa de vârstă 41 -50.
Figura 5.2 Grupele de vârstă ale respondenților
În proporție de 76 % dintre respondenți sunt persoane care dețin studii superioare , urmate de
cele cu studii liceale (23%) și studii profesionale (1%). Nu s -au înregistrat persoane care dețin doar
studii gimnaziale.
Figura 5.3 Nivelul de pregătire
82% 9% 4%
5%
18-30 ani
31-40 ani
41-50 ani
peste 50 ani
1%
23%
76% 0%
Studii profesionale
Studii liceale
Studii superioare
Studii ginmnaziale
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
36
Cei mai mulți respondenți ai chestionarului, în proporție de 51% sunt studenți, 34% sunt
salariați, iar 7% sunt fermieri. Restul respondenților au un statut socio -profesional de antreprenori,
liber- profesionisti și pensionari.
Figura 5.4 Statutul socio- profesional al respondenților
5.2 SITUAȚIA AGRICOLĂ A RESPONDENȚILOR
Pentru a se stabili situația agricolă pe care respondenții o prezintă, s -au solicitat informații
referitoare la studiile de specialitate deținute, situația suprfafețelor exploatațiilor deținute, sistemele
de agricultură practicate de către aceștia, dar și cunoștințele asupra agricult urii biodinamice. Cea din
urmă informație a triat respondenții, în sensul că cei ce cunosc conceptul de agricultură biodinamică
au oferit informații pentru întregul chestionar, iar cei care nu cunosc acest concept au fost îndemnați
să finalizeze chestionarul prin trimiterea formularului către destinatar.
Respondenții chestionarului au fost solicitați să dea informații despre sudiile de specialitate
deținute. În proporție de 43%, respondenții dețin studii de specialitate în domeniul agricol, 14% în
domeniu h orticol, iar 7% în domeniul zootehnic. Cumulat, în procent de 7% dețin studii în domeniul
alimentației, economiei și biotehnologiei, insă 28% dintre respondenți nu a urmat nici unul dintre
studiile de specialitate.
3% 7%
3% 1% 1% 34% 51%
0%
Antreprenor
Fermier
Liber-profesionist
Altele
Pensionar
Salariat
Student
Șomer
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
37
În figura 5.5 s- a evidențiat situația studiilor de specialitate deținute de către respondenți.
Figura 5.5 Situația studii de specialitate
Din punct de vedere al sistemului de agricultură practicat de cărte respondenți, în proporție
de 69% s- au îndreptat către sistemul convențional, 22% către cel ecologic, 1% sistemul integrat, iar
7% nu practică niciun fel de sistem de agricultură. Se remarcă ș i 1% ce practică sistemul de
agricultură biodin amic, evidențiat în figura 5.6
Figura 5.6 Sisteme de agricultură practicate
43%
3%
3%
1% 14%
1% 7% 28%
Agricol
Alimentație
Biotehnologi
e
Economic
Horticol
Management
Zootehnic
Nu dețin
1%
1%
69%
22%
7%
Sistem agricultura
bidinamică
Sistem integrat
Sistem convențional
Sistem ecologic
Nici unul
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
38
În cele din urmă, conceptul de agricultură biodinamică este cunoscut de către 32% dintre
respondenți, în timp ce 68% nu au cunoștințe despre acest sistem de agricultură.
Figura 5.7 Conceptul de agricultură biodinamică
Din punct de vedere a situației exploatației respondenților, aceștia au fost solicitați să
aproximeze ponderea fiecărei categorii de folosință în cadrul expoatației proprii. Astfel, în figura 5.8
se evidențiază faptul că 12% dintre respondenți se axează pe culturi de câmp în proporție de 100%,
în timp ce la 37% dintre aceștia nu se regăsesc c ulturi de câmp în exploatație .
Figura 5.8 Pondere suprafață Culturi de câmp
32%
68%
Da
Nu
12% 4%
5%
4%
6%
3% 5%
7% 8% 9% 37%
100% s
90% s
80% s
70% s
60% s
50% s
40% s
30% s
20% s
10% s
0% s
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
39
Figura 5.9 Pondere suprafață culturi legumicole
Din punct de vedere al culturilor legumicole, respondenții au alocat o suprafață mică de
teren. Asfel doar 30% dinte respondenți cultivă legume în proporț ie de 10 % , iar 4 % în proporție de
50% din exploatație. 36% din respondenți nu se axează deloc pe cultura legumelor.
În figura 5.10 este de ilus trată ponderea livezilor pe care respondenții au alocat -o în
exploatația proprie. Aftel, 54% nu au alocat deloc suprafețe pentru livezi, în timp ce 25% dintre
aceștia au alocat în proporție de 10% suprafață pentru livezi. 12% dețin livezi ăn proporție de 2 0%
în exploatația proprie.
Figura 5.10 Pondere suprafață livezi
4%
0% 3% 0% 1% 4% 3% 10% 9% 30%
36%
100% t
90% t
80% t
70% t
60% t
50% t
40% t
30% t
20% t
10% t
0% t
0% 0%
2% 0% 1% 4%
1% 1% 12% 25% 54%
100% t
90% t
80% t
70% t
60% t
50% t
40% t
30% t
20% t
10% t
0% t
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
40
Figura 5.11 Pondere suprafață viță -de-vie
În figura 5.11 se poate observa cum mai mult de jumătate (62%) dintre respondenți nu
cultivă deloc viță -de-vie . Doar 23% cultivă în proporție de 10%, iar 2% au alocat teren în proporție
de 80 si 90% din exploatația proprie.
Figura 5.12 Pondere suprafață zootehnie
Din figura 5.12 se poate observa cum 55% dintre persoanele chestionate nu au alocat deloc
suprafață destinată zootehniei. Doar 26% dintre respondenți se axează de zootehnie în proporție de
10% , iar 3% dintre respondenți au alocat 50% din exploatație exclusiv zootehniei.
0% 1% 1% 0% 0% 0% 0% 5% 8% 23% 62%
100% t
90% t
80% t
70% t
60% t
50% t
40% t
30% t
20% t
10% t
0% t
0% 0% 0% 0% 1% 3% 0% 8% 7% 26%
55%
100% t
90% t
80% t
70% t
60% t
50% t
40% t
30% t
20% t
10% t
0% t
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
41
5.3 SITUAȚIA AGRICULTURII BIODINAMICE
Începând cu întrebarea numărul 9 a chest ionarului, s- au luat în calcul doar infomațiile oferite
de cei 32% dintre respondenții care au răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, respectiv pe cei ce
cunosc conceptul de agricultură biodinamică.
Asfel, dintre respondenții ce cunosc conceptul de agricultură biodinamică doar 45% din 29
de persoane și -au exprimat intenția de a cultiva într -un astfel de sistem, în timp ce 55% nu au doresc
să adopte acest sistem.
Figura 5.13 Intenția asupra sistemului de agricultură biodinamic
Printre motivele cele mai importante pentru care se doreste abordarea acestui sistem se
numără protecția și grija pentru mediu, dezvoltarea sustenabilă, sănătatea consumatorilor, calitatea
superioară a produselor rezultate, dar și dorința de cercetare mai amănunțită a acestui c oncept.
Din punct de vedere al protecției mediului, respondenții subliniază importanța neutilizării
pesticidelor, insecticidelor și îngrășămintelor chimice, dar și practicarea unor tehnologii nepoluante.
Prin acest fapt se poate ajunge la bunăstarea mediului înconjurător, creșterea biodiversității și o
dezvoltare sustenabilă.
Din punct de vedere al sănătății, acestia sunt de părere că produsele obținute sunt net
superioare celorlate obținute în alte sisteme de agricultură, valorile nutriționale satisfăcând în
întregime nevoile omului.
45%
55%
Da
Nu
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
42
Modul mai diferit de practicare a agriculturii și prețurile mult mai ridicate de valorificare
sunt alte motive care trezesc un interes deosebit respondenților.
Asfel,conform tabelului 5.1, 38% dintre respondenți au fost de acord în totalitate cu afirmația
conform căreia ritmirile cosmice influențează cresterea plantelor. Se poate susține faptul că r estul
respo ndenților sunt încă sceptici în legătură cu acest fapt.
Tabel 5.1
Ponderea opiniilor respondenților cu privire la principiile agriculturii biodinamice
Afirmații Scală de apreciere
1 2 3 4 5
Ritmurile cosmice influențează creșterea plantelor 17% 14% 14% 17% 38%
Calitatea este un element prioritar care influențează organismele 0% 3% 14% 31% 52%
Ferma esre considerată ca fiind un organism unitar care integrează
plante, animale și oameni 0% 0% 25% 29% 46%
Se respectă diversitatea si biodiversitatea prin stimularea reciclării
substanțelor si elementelor chimice , precum si excluderea elementelor
poluante 0% 10% 28% 14% 48%
Preparatele biodinamice emană o fortă prin care se organizează
elementele din interiorul plantelor si animalelor 14% 17% 24% 24% 21%
Se aplică tehnici agricole raționale, indiferent daca sunt noi sau vechi
0% 7% 34% 24% 35%
Din punct de vedere al calității, fermei ca organism, respectarea biodiversiății si a
tehnicilor agricole raționale, majoritatea respondenților sunt de acord că sistemul de agricultură
biodinamic respectă aceste principii. În ceea ce priveste puterea preparatelor biodinamice,
respondenții nu sunt ferm convinși de faptul că acestea au o influență hotărâtoare în organizarea
elementelor din interiorul plantelor. Se poate afirma că datorită faptului că cercetările efectuate
asupra acestui aspect nu sunt cunoscute, oamenii tind să fie rezervați în legătură cu puterea
preparatelor biodinamice.
Opinia respondenților referitoare la faptul că ritmurile cosmice influențează creșterea
plantelor este divizată, intrucât aceștia nu dețin cunoștințele necesare în acest sens sau sunt sceptici
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
43
în privința puterii atracției generate de ritmurile cosmice.
Astfel, printre cele mai cunoscute preparate biodinamice pentru stimularea creșterii plantelor
de către respondenți sunt gunoiul în corn (29%), urzica (26), mușețelul (17%) și coada șoricelului
(17%). Printre alte preparate (1%) s- au menționat tincturi și infuzii.
Figura 5.14 Preparate biodinamice pentru stimularea creșterii plantelor
Pentru combaterea bolilor și dăunătorilor, 36% dintre respondenți a cunoscut metoda arderii
insectelor, 22% folosirea sucului de valeriană și 19% utilizarea cojii de stejar.
Figura 5.15 Metode de combatere a bolilor și dăunătorilor
29%
9%
17% 17% 26% 1% 1%
Gunoi in corn
Silice in corn
Coada soricelului
Mușetel
Urzica
Altele
Nici unul
22%
19%
36% 17% 4% 2%
Valeriana
Coaja de stejar
Arderea insectelor
Arderea semințelor
Altele
Niciunul
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
44
Fiind întrebați care este proprția cu care acest mod de agricultură influențează pozitiv mediul
înconjurător, peste jumătate dintre respondenți au considerat că sistemul biodinamic are o influență
foarte mare și mare, în timp ce 18% nu consideră că acesta influențează.
Figura 5.16 Influența sistemului de agricultură biodinamic asupra mediului
În proporție de 72% dintre respondenți au fost de acord cu faptul că produsele obținute în
acest sistem de agricultuă sunt mai sănătoase decât cele obținute în alte sisteme. 21% nu cunosc
aceste aspecte ale produselor obținute astfel, iar restul de 7% nu sunt de acord cu această afirmație.
Figura 5.17 Influența produselor obținute în agricultura biodinamică
56% 26% 18% 0%
Foarte mult
Mult
Puțin
Deloc
72%
7% 21%
Da
Nu
Nu știu
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
45
Din punct de vedere al pieței de desfacere pentru produsele obținute cu ajutorul acestui
sistem de agricultură, majoritatea respondenților (53%) consideră că aceasta este foarte slab
dezvoltată, 37% fiind mai optimiști fiind de părere că piaț a de desfacere a acestor produse este în
creștere.
Figura 5.18 Opinia respondenților cu privire la piața de desfacere a produselor
Deși realitatea este că piața de defacere pentru aceste produse nu este foarte dezvoltată, 44%
dintre respondenți sunt de părere că practicarea ace stui tip de agricultură poate fi mai profitabil decât
practicarea agriculturii ecologice sau convențional e. Aceștia consideră că poate fi mai profitabil
datorită prețului ridicat, chiar dacă producțiile nu sunt asemeni celor obținute în celelalte sisteme d e
agricultură menționate. Utilizarea corectă a elementelor de marketing ar facilita cu mult vânzările a
astfel de produse.
Figura 5.19 Opinia respondenților cu privire la profitabilitate
53% 37% 10%
Consideră ca există o piață foarte
slab dezvoltată
Consideră că există piață de
desfacere în creștere
Consideră că nu există piață de
desfacere
44%
56%
Da
Nu
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
46
Un ultim aspect analizat a fost in tenția respondenților care cunosc acest concept sau care
cultivă în acest sistem de agricultură , de a obține certificatul Demeter. Doar 22% dintre aceștia au
răspuns afirmativ.
Figura 5.20 Intenția de obținere certificat Demeter
22%
78%
Da
Nu
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
47
CONTRIBU ȚII PROPRII
Pentru realizarea unitară a prezentei lucrări, contribuțiile proprii efectuate au fost
următoarele:
Culegerea informațiilor referitoare la agricultură și clasificarea sisteme lor de agricultură;
Culegerea informațiilor cu privire la sistemul de agricultură biodinamic (istoric, concept,
preparate, clasificare );
Realizarea instrumentului de cercetare pentru o privire în ansamblu a percepției persoanelor
asupra siste mului de agricultură biodinamic ;
Realizarea cercetării prin implementarea chestionarului sociologic;
Culegerea, verificarea, analiza și interpretarea datelor cu ajutorul platformei Google Drive și
programul Microsoft Excel;
Cercetarea datelor cu privire la sistemul de agricultură biodinamic de pe site -urile de
specialitate și din Conferința despre ag ricultura biodinamică ( ***Ursula Herzig, 7 martie
2020, Iași – Casa Cărții ).
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Ca urmare a studiului efectuat, s- au punctat următoarele recomandări:
Încurajarea populației de a investi în sistemele de agricultură alternative, precum sistemul
biodinamic;
Încurajarea consumatorilor de a folosi produse ecologice în detrimentul produselor obținute
în agricultura convențională.
Informarea populației cu privire la sistemele de agricultură alternative, precum sistemul
biodinamic, cu ajutorul unei mediatizări mai intense;
Dezvoltarea unei piețe de desfacere pentru produsele obținute în asfel de sistem
Introducerea de fonduri nerambursabile pentru fermierii ce doresc să implementeze sistemul
biodinamic în exploatație sau pentru cei ce doresc să realizeze conversia de la agricultura
ecologică la agricultura biodinamică;
Informarea populației cu privire la calitatea și valoarea nutrițională a produselor obținute în
sistemul de agricult ură biodinamic;
Cercetarea mai amănunțită a beneficiilor aduse de către sistemul biodinamic.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
48
Prezenta lucrare a avut drept scop studierea principiilor sistemului de agricultură biodinamic,
situației actuale la nive l mondial, european și național, dar și percepția fermierilor și consumatorilor
cu privire la acest sistem. Asflel, în urma identificării situației actuale, s -au concluzionat
următoarele:
Conform statisticilor acest sistem de agricultur ă este cel mai întâlnit la nivel
european, Germania fiind fruntașă atât la numărul de ferme certificate, cât și la
suprafața de teren exploatată;
La nivel național, sistemul biodinamic nu este foarte cunoscut și nici adoptat de către
fermieri. Din 76 de persoane chestionate, doar 24 dintre acestea au auzit sumar de
acest concept. Astfel, numărul persoanelor ce au implementat cu seriozitate
agricultura biodinamică este unul extrem de mic, iar producțiile acestora se exportă în
mare parte.
Numărul mic de adepți poate fi influențat de lipsa popularității, fondurile insuficiente
și perioada îndelungată necesară certificării biodinamice deoarece se solicită
certificarea ecologică în prealabil. În absența certificării, un alt factor poate fi lipsa
profitabilității deoarece cantit atea scăzută nu poate fi valorificată la adevărata
valoare.
Datorită incertitudinii și studierii în amănunt a acestui tip de practicare a agriculturii,
fermierii ar dori să adopte acest sistem doar ca hobby sau pe o suprafață mică de
teren, întrucât sunt sceptici în ce ea ce privește profitabilitatea și piața de desfacere.
Un alt motiv ar fi cel că nu au suficientă îngăduință încât șă urmeze cu stoicism
întreg procesul necesar implementării unei ferme biodinamice.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
49
BIBLIOGRAFIE
1. Berkes F., C. Folke, J. Colding, 2000, ”Linking social and ecological systems: Management
practices and social mechanisms for building resilience ”, Cambridge University Press,
Cambridge;
2. Bîlteanu G., 1998, ”Fitotehnie volumul I ”, Editura Ceres, București;
3. Bîlteanu G., 2001, ”Fitotehnie volumul II”, Editura Ceres, București;
4. Boboc Viorica, 2005, ”Agricultura ecologică în imagini”, Editura Cartea Universitară,
București;
5. Borne G., 2010, ”Sustainable Development: Representing a reflexive modernity inside the
United Nations, Jurnal of Global Analys is”;
6. Cucerzan M., 2010, ”Introducere în sociologie ”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca;
7. Merce C.C., 2006 , ”Agricultura Europei – stări, tendințe, perspective” , Editura
AcademicPres, Cluj-Napoca;
8. Morar G.,2003, ”Sisteme de agricultură și culturi de câmp” , Editura AcademicPres, Cluj-
Napoca;
9. Moreddu C, K.J. Poppe, 2013, ”Agricultural Research and Inovation Systems in Transition ”
EuroChoices;
10. Oancea I., 2009, ”Tehnologii agricole performante ”, Ediția a III -a, Editura Ceres, București;
11. Oroian F. Camelia, 2017, ”Sisteme de agricultură” , Editura Bioflux, Cluj-Napoca;
12. Papacostea P., 1993, Prefață ”Ferma biodinamică de Wistinghauser S.” Editura
Enciclopedică, București;
13. Puia L., V. Soran, 1981, ”Agroecosistemele alimentația omenirii”, Editura Ceres, București;
14. Samoil C., 2007, ”Tehnologii de agricultură ecologică”, Editura , Iași;
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
50
15. Stan Vasilica, 2005, ”Protecția mediului prin agricultura durabilă”, Editura Ceres, Bucureși;
16. Stoleru V., A. Imre, 2007, ”Cultivarea legumelor cu metode ecologice ”, Editura Risoprint,
Cluj-Napoca;
17. Toncea I., R. Stoianov, 2002, ”Metode ecologice de protecția plantelor”, Editura Științelor
Agricole, București;
18. Wistinghauser S., 1994, ”Biodynamic farm ”, ediție tradusă, Editura Enciclopedică,
București;
19. ***http://agriculturadurabila.ro/wp-content/uploads/2016/06/manual.pdf , ultima accesare
20.04.2020;
20. ***https://agrointel.ro/54647/povestea-singurului-fermier-din-romania-care-face-
agricultura-biodinamica-cultiv-musetel-salbatic- pe-15-hectare- si-nu-folosesc-nici-un-fel-de-
utilaj-agricol/ , ultima accesare 26.05.2020;
21. ***https://domeniulbogdan.ro/despre-domeniul-bogdan/ , ultima accesare 26.05.2020;
22. ***https://insse.ro/cms/files/Anuar%20arhive/serii%20de%20date/2017/anuarul_statistic_al
_Romaniei_2017.pdf , ultima accesare 15.04.2020;
23. ***https://www.academia.edu/3821420/Chestionarul_in_cercetarea_sociologica , ultima
accesare 22.04.2020;
24. ***https://www.demeter.net/ , ultima accesare 25.05.2020;
25. ***https://www.madr.ro/docs/agricultura/agricultura-romaniei-2015.pdf , ultima accesare
20.04.2020;
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
51
ANEXE
CHESTIONAR
1. In ce județ vă exercitați activitatea ?
………………………………………………………
2. În ce categorie de vârstă vă încadrați?
a. între 18 – 30 de ani b. între 31-40 de ani c.între 41-50 de ani d. peste 50
3. Nivelul dumneavoastră de pregătire :
a. Studii gimnaziale b. Liceale c. Superioare d. Profesionale
4. Statutul dvs. socio-profesional este:
a. Student b. Salariat c. Liber-profesionist d. Fermier
e. Antreprenor f. Șomer g. Pensionar h.Altele………
5. Dețineți studii de specialitate in domeniu ?
a. Nu detin b.Agricol c. Horticol d.Zootehnic e.Altele…………………..
6. Care este ponderea suprafeței exploatației dumneavoastră ?
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
1. Culturi de câmp
2. Culturi legumicole
3. Zootehnic
4. Viță-de-vie
Stimate Domnule/Doamnă!
Numele meu este Muraru Laura-Elena si sunt stud entă a Facultății de Horticultură din cadrul Universității
de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca. Realizez această cercetare în scopul analizei
percepției persoanelor asupra agriculturii biodinamice. Durata chestionarului este de 5-10 minut e și vă
asigur de toată confidențialitatea răspunsurilor pe care le voi prelucra și interpreta numai în scop științific.
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
52
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
1. Culturi de câmp
5. Livezi
7. În ce sistem de agricultură cultivati ?
a. Convențional b. Ecologic c. Alte…………..
8. Cunoașteți conceptul de agricultură biodinamică ?
a. Da b. Nu
În continuare vor completa doar cei care au raspuns ” Da” la intrebarea 8.
9. Dacă da, intenționați sa cultivați in acest sistem de agricultură ?
a. Da b. Nu
10. Dacă da, care sunt motivele pentru care ati face trecerea de la sistemul de agr icultură
practicat momentan la cel biodinamic ?
…………………………..
11. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă dezacord total, iar 5 înseamnă “ acord total ” vă
rugăm să evaluați următoarele principii ale agriculturii biodinamice:
Afirmații Scală de apreciere
1 2 3 4 5
Ritmurile cosmice influențează creșterea plantelor
Calitatea este un element prioritar care influențează organismele
Ferma esre considerată ca fiind un organism unitar care integrează plante,
animale și oameni
Se respectă diversitatea si biodiversitatea prin stimularea reciclării
substanțelor si elementelor chimice , precum si excluderea elementelor
poluante
Preparatele biodinamice emană o fortă prin care se organizează elementele
din interiorul plantelor si animalelor
Se aplică tehnici agricole raționale, indiferent daca sunt noi sau vechi
Laura-Elena MURARU Situația actuală și opinia respondenților privind agricultura biodinamică
53
12. Ce preparate biodinamice cunoașteți pentru pentru stimularea creșterii plantelor ?
a. Gunoi in corn(500) b. Silice în corn(501) c. Coada șoricelului (502)
d. Mușețelul (502) e. Urzica(504) f. Altele ………………………
13. Pentru combaterea bolilor și dăunătorilor ce preparate biodinamice cunoașteți?
a. Valeriana(507) b. Coaja de stejar(505)
c. Cenușa aferentă semințelor de buruieni d. Arderea insectelor
e. Altele ……………………….
14. În ce proporție considerați că acest mod de practicare a agriculturii influențeaz ă
pozitiv mediul inconjurător ?
a.Foare mult b. Mult c. Puțin d. Deloc
15. Considerați ca produsele obținute in acest sistem de agricultură sunt mai sănătoase
decât cele obținute în alte sisteme de agricultură ?
a. Da b. Nu c. Nu stiu
16. În ce măsură există piață de desfacere pentru produsele obținute în sistem de
agricultură biodinamic ?
………………………………
17. Practicarea agriculturii biodinamice poate fi mai profitabilă decât agricultura
ecologică sau convențională? Daca da, explicați
a. Da ……………… b. Nu
18. Intenționați să obțineți certificat Demeter?
a. Da b. Nu c. Dețin
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ [619429] (ID: 619429)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.