SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ [608408]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat] :
Lector. dr. Camelia OROIAN

CLUJ -NAPOCA
2017

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA:
INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

CERCETĂRI PRIVIND SITUAȚIA TE RENURILOR
AGRICOLE ÎN LOCALITA TEA VALCĂU DE JOS
ȘI PERCEPȚIA LOCUITORILOR CU PRIVIRE LA
ARENDAREA ACESTORA

Absolve nt:
Larisa BLAGA

Conducător Științific :
Lector. Dr. Camelia OROIAN

CLUJ -NAPOCA
2017

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
PARTEA A I -A. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ………………………….. ……………. 7
CAP. I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ARENDAREA ………………………….. ………. 7
1.1. CONCEPTUL DE ARENDARE ………………………….. ………………………….. ………………… 7
1.2. ARENDA ȘI ARENDAȘII ………………………….. ………………………….. ……………………….. 9
1.2.1.Arenda ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
1.2.2. Arendașii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 9
CAP. II. ARENDA TERENULUI AGRICOL ………………………….. ………………………….. ……… 11
2.1 IMPORTANȚA RELAȚIILOR DE ARENDĂ A TERENURILOR AGRICOLE …….. 11
2.2. CONTRACTUL DE ARENDĂ A TERENURILOR CU DESTINAȚIE AGRICOLĂ 12
2.3. BUNURI CE POT FI ARENDATE ………………………….. ………………………….. …………. 15
2.4. PLATA DE ARENDĂ. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 15
2.5. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ARENDĂRII PĂMÎNTULUI. ……………….. 17
CAP. III. SITUAȚIA ACTUALĂ A TERENURILOR ARENDATE ÎN ROMÂNIA ………. 20
PARTEA A II -A. MATERIALUL ȘI METODA ………………………….. ………………………….. 23
CAP. IV. PREZENTAREA AREALULUI CERCETĂRII ………………………….. ………………… 23
4.1 SCURTĂ DESCRIERE A COMUNEI VALCĂU DE JOS ………………………….. ………. 23
CAP.V. METODA ȘI INSTRUMENTUL DE STUDIU AL CERCETĂRII ……………………. 27
5.1 OBSERVAȚIA ȘI CHESTIONARUL ………………………….. ………………………….. ……….. 27
5.2. CULEGEREA DATELOR ȘI CREAREA BAZEI DE DATE ………………………….. …. 30
5.3. METODE DE ANALIZĂ A DATELOR ………………………….. ………………………….. ….. 30
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. . 32
CAP.VI. SITUAȚIA TERENURI LOR ARENDATE ÎN COMUNA VALCĂU DE JOS ….. 32
CAP VII. PERCEPȚIA RESPONDENȚILOR CU PRIVIRE LA ARENDAREA
TERENURILOR ÎN COMUNA VALCĂU DE JOS ………………………….. ………………………… 35
7.1 PROFILUL SOCIO -DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR ………………………….. .. 35
7.2. PROFILUL AGRICOL AL RESPONDENȚILOR ………………………….. ………………….. 38
7.3. PERCEPȚIA RESPONDENȚILOR CU PRIVIRE LA ARENDAREA
TERENURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 42
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. …………………. 53

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

2
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 55
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 57

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

3

CERCETĂRI PRIVIND SITUAȚIA TERENURILOR AGRICOLE ÎN
LOCALITATEA VALCĂU DE JOS ȘI PERCEPȚIA LOCUITORILO R
CU PRIVIRE LA ARENDAREA ACESTORA
Autor : Larisa BLAGA ,
Coordonato r științific : Camelia OROIAN
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară , Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj-Napoca, România; lary.lore@yahoo.com camtod_2004@yahoo.com ;

REZUMAT
În urma des fășurăr ii prez entului studiu s -a urmărit cunoașterea percepției cu privire la
arendarea terenurilor în comuna Valcău de Jos. În urma aplicării a 100 de chestionare în cadrul
localități i luate în calcul s-a ajuns la concluzia că deși conceptul de arendare al terenurilor este
cunoscut de către toți respondenț ii intervievați, cu toate acestea doar 53% dintre responde nți au
luat teren în arendă, ș i doar 33% dintre respondenți au dat teren în arendă. Majoritatea
respondenților dețin ferme agricole mici, cu suprafețe cuprinse între 1 -5 ha, și au experien ță în
domeniul agricol. În ceea ce privește modalitatea de plată a terenurilor luate în arendă , mai mult
de jumătate dintre respondenți (54%), iau în calcul banii , în timp ce aproximativ 26% dintre
respondenți aleg produsele ca și modalitate de plată. Majoritatea respondenților (61%) nu sunt
de părere că arendarea ternurilor poate favoriza dezvoltarea cooperativelor și/sau asociațiilor
agricole . În urma derulării acestui studiu se poate concluziona că percepția respondenților cu
privire la arendarea terenurilor în comuna Valcău de Jos este asemănătoare cu cea înregistrată
la nivel național. Se impune însă o informare mai bună a populației din mediul rura l cu privire
la arendarea teren urilor și beneficiile aduse de această practică .

CUVINTE CHEIE
Arendarea terenurilor, ferme agricole, mediu l rural, percepție

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

4

RESEARCH REGARDING THE SITUATION OF AGRICULTURAL
LANDS IN VALCĂU DE JOS VILLAGE AND THE CITIZENS
PERCEPTION CONCERNING LAND LEASING
Author: Larisa BLAGA
Scientific supervisor : Camelia OROIAN
Agricultural Scince and Veterinary Medicine University , Mănăștur street 3 -5,
400372, Cluj -Napoca, Romania ; ; lary.lore@yahoo.com , camtod_2004@yahoo.com;

ABSTRACT
The purpose of this study was knowing the perception regarding land leasing in the
village of Valcău de Jos. Following the applicati on of 100 questionnaires in this village , we
reached the conclusion that although the concept of land lease is well known by all interviewed
respondents, howeve r only 53% of the respond ents took land in lease and only 33% o f the
respondents gave land for lease . The majority of respondents have small agricultural farms with
areas ranging between 1 -5 ha, and are experience d in the agricultural field. Regarding the way
in which the leased land is paid, more than half of the respondents (54%) consider money into
account, while about 26% of the responden ts choose products as a payment mean. Most of the
respondents (61%) do not agree that land leasing can favor the dev elopment of agricultural
cooperatives and /or associations. Following this present study it can be concluded that the
respondents perception regarding the land lease in Valcău de Jos village is simila r to that
recorded nationa lly. However, a better inform ation concerning land leasing, and its benefits is
imposed for the rural population .

KEYWORDS:
Land leasing, agricultural farms, rural environment , perception

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

5

INTRODUCERE

Cultivarea pământului a fost prima activitate uman ă care a deschis dru mul vieții
econo mice. Nevoile economice precum ș i condițiile de mediu impun ad aptarea formei de
utilizare a pămân tului la un moment dat. Cultivarea solului de -a lungu l a 10 000 de ani de
agricultură a îmbră cat forme dintre cele mai var iate, datorită marii di versități a condițiilor de
climă ș i relief, d ar și a celor tehnice, sociale ș i eco nomice pe care le oferea locul ș i timpul la
momentul respectiv.
Apariția arendășiei în agricultură este caracteristică tuturor ță rilor europene, fiind
determ inată de dezvoltare a relațiilor marfă -bani. Ca obiect de cercetare, arendășia, este un
fenomen deosebit de vast prin multi tudinea problemelor ce le ridică în strâ nsă conexiune cu
evoluția generală a societății de la feudalism la capitalism.
Cercetarea are la bază cunoașterea percepției referitoare la arendarea terenurilor, în
spațiul rural, luând în considerare disponibilitatea și pretabilitatea terenului agricol în acest scop
precum și avantajele și dezavantajele pe care arendarea terenurilor le aduce . Necesitatea
arendării terenurilor cu destinație agricolă aduce o serie de beneficii atât arendașului cât și
arendatorului. În primul rând arenda constituie una din cele mai bune posibilități de transmitere
a terenurilor cu destinație agricolă în posesie și folosință temporară d e la proprietarul propriu –
zis la altă persoană fizică sau juridică, care își propun e drept scop al activității creș terea și
comercializare a producției agricole; păstrarea drepturilor proprietarilo r asupra pământului,
crearea de unități agricole eficiente de către persoanele care au puțin pămâ nt în proprietate sau
nu au deloc; asigurarea unei șanse reale de a crea o întreprinde re agricolă optimală; garantarea
proprietarului a unui venit continuu sub formă de plată pentru arendă, în special celui care nu
dorește să activeze în agricultură .
În condițiile actuale privitoare la relațiile de piață, este neces ară familiarizarea cu
contextu l economiei libere. În acest caz, instrumentul care a permis și permite includerea averii
de stat în producția de marfă -piață dinamică, este considerat a fi tot arenda.
Arenda poate fi percepută ca un atuu deosebit de puternic prin intermediul căreia fiind
posibilă transformarea lucrător ilor-producători în coproprietari ai mijloace lor de producție,
astfel schimbâ nd brusc întreaga situație din societatea noastră. Ca și categorie economică,
arenda ia forma unui sistem de relații de producți e, înzestrat cu abilitatea de a învinge
birocratismul p roprietății de stat, de a conecta în practică producătorul mijloacelor de pr oducție.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

6
La baza r eglementării arendei, luată ca și categorie economică, stă semnificația ei juridică, care
presupune folosirea temporală a averii pe baze contractuale. Spre deosebire de alte variante ale
circuitului funciar de piață, arenda terenurilor cu destinație agricolă nu presupune schimba rea
proprietarului, constituind astfel cea mai activă formă de utilizare a resurselor funciare. Nefiind
sigur de obiectivitatea evaluării pă mântului, neavând o altă sursă de venit, țăranul nu se decide
ușor să vâ ndă pământul. Aici arenda apare ca una dintre cele mai bune soluții.
Arenda pă mântului reprezintă una din tre posibilitățile reale ale fermie rilor din
agricultură de a -și mă rii suprafețele de teren aflate în circuit. Acest sistem contribuie la
comasarea suprafețelor agricole și asigurarea proprietarul ui în mod permanent cu o sursă
suplime ntară de venit pentru o perioadă anumită de timp. În țările cu o piață funciară de zvoltată
relațiile de arendă sunt foarte răspâ ndite. Spre exemplu, forma de fo losire a t erenurilor prin
arendă în Elveția cuprinde 42% din suprafețele agricole și silvice, în Olanda 35%, etc.
Motivația pentru tema lucrării derivă din esența relațiilor de arendă care pot fi
caracter izate printr -un act de transmitere de către proprietar a bun urilor ce -i aparțin în folosință
temporară altei persoane în vederea realizării unor anumite scopuri de către arendator și
arendaș. Luând pămâ ntul în arendă, arendașu l produce anumite bunuri obținâ nd un anumit
venit, o parte din el fiind folosit drept plat ă pentru arendă. Arendatorul în acest caz continuă să
fie unicul proprietar al pământului, transmițâ ndu-l ca patrimoniu , în posesie și folosință
temporară arendașului, persoana care nu este proprietarul propriu -zis.
Lucrarea este structur ată în trei părți : Partea I prezintă aspect e teoretice referitoare la
conceptul de arendare a l terenurilor. În partea a II -a este prezentată comuna Valcău de Jos, care
a constituit arealul unde s -a desfășurat prezentul studiu, precum și metoda de cercetare
(observația și analiza statistică cu ajutorul chestionarului) , iar la final în partea a III -a sunt
analizate rezultatel e obținute în urma aplică rii chestionare lor. Lucrarea se încheie cu concluzi i
și recomandări care scot în evidență obiectivele cercetării .

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

7

PARTEA A I-A. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
CAP. I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ARENDAREA

1.1. CONCEPTUL DE ARENDARE

Arendarea este un contract prin care una dintre părți, numită arendator, transmite bunuri
agricole celeilalte părți, numită arendaș, pentru a fi exploatate o perioadă de timp, în s chimbul
unui preț, numit arendă (Bold, 1995).
Arendarea este o varietate a contractului de locațiune (și nu un contract civil distinct,
independent), astfel încât se supune dispozițiilor speciale ale legii în materie ș i, în completare,
regulilor locațiunii. Într-o economie de piață, utilizarea eficientă din punct de vedere economic
a unei resurse strategice cum este te renul agricol presupune existența unei pieț e funciare
funcț ionale.
La rândul ei, eficiența piețelor fun ciare este măsurată prin abili tatea acestora de a
transfera pă mântul dinspre utilizatorii mai puț in prod uctivi spre cei mai productivi (Năstase,
1999) .
Reforma funciară din 1991 a avut un profund caracter r eparatoriu față de foștii deținători
ai pă mântulu i, însă a avut și un efect negativ asupra str ucturii dimensionale a exploatațiilor
agricole și a organiză rii teritoriului (proprietari c u vârste înaintate, cu proprietă ți de mici
dimensiuni fizice, în cele mai multe cazuri formate din mai multe parcele am plasate în localită ți
diferite) (Cojocari, 1994 ).
După căderea comunismului, relațiile agrare româneș ti cu r eferire la dimensiunea
exploataț iilor agricole au evoluat pe dou ă trasee distincte .
Primul traseu s -a desfășurat pe sectorul reformelor agrare, care au avut ca și obiectiv
principal constituirea ș i reconstituirea dreptului d e proprietate funciară privată și a generat ca
și efecte desființ area prin lichidare a fostelor unităț i coo peratiste, restructurarea unităț ilor de
stat ( Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
și celor forestiere ) și reactivarea exploataț iilor mici, de tip familial.
Cel de -al doilea tra seu, opus primului, a vizat creșterea dimensiunii exploataț iilor mici,
ca necesitate obiectivă im pusă de procesul de performare și eficientizare a activităț ii agricole.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

8
Circumscris acestui traseu, politica agrară s -a concentrat pe o paletă largă de activități pe piața
funciară, în cadrul căreia o atenț ie deosebită s -a acordat arendării, acceptată de teoria economică
drept o formă clasică de exploatare î n antrepriză.
Reactivarea arendării, la pragul anului 1994 a fost considerată ca „un fenomen economic
normal” (Otiman, 200 2). Normalitatea era justificată de teoreticienii și sus ținătorii acestei
acțiuni, atât prin rolul istorie p e care arenda l -a jucat în relațiile agrare românești, dar mai ales
prin experiența și rezultatele obț inute în acest segment de piață funciară de unele țări europene
dezvoltate, în creșterea dimensiunii e xploataț iilor.
În zilele noastre, după mai mult de un deceniu de practică în domeniul arendării, în
cadrul politicilor agra re românești este simți tă nevoia unei noi reconfi gurări a relaț iilor de
arendare (Po pescu, 2005). Aceste au menirea să accelereze p rocesul de coagulare a
proprietăților funciare mici în exploataț ii de dimensiuni mai mari, garanție a unor performanț e
superioare în domeniu.
În acest context, c unoașterea, chiar și sintetică , a fenomenelor economice, sociale ș i
politice, gener ate de arend are, în cadrul relațiilor agrare naționale și europene poate să ofere o
bază informatică , dem nă de luat în seamă , pentru adepții politicii agrare în direcția elaboră rii
unei strategii proprii, cu rezultate benefice, într -un palier de tim p apropiat (Popescu , 2001).
Arendarea clasică, manifestat ă în perioada ante și interbelică , când a înregistrat un
maximum de intensitate, se desfăș ura schematic , pe formula unei piramide cu vârful în sus
Arendatorul, poziționat în vâ rful piramidei, se i dentifica cu proprieta rul de moșie. Acesta
încredinț a terenul agricol, spre exploatare, unuia sau ma i multor arendași, fiind constrâns de
„absența capitalului ș i a activului de exploatare”(Otiman, 2002).
Arendașul, poziț ionat pe linia de mijloc, era văzut ca fiind o persoană di namică, cu
pregătire profesională corespunzătoare în domeniul agricol ș i un bun manager. De asemenea,
mulți arendaș i erau proprietarii u nor mijloace tehnice, moderne, de exploatare a pămâ ntului.
Subarendatorii, situați la baza piramidei, erau țăranii fără pământ sau cu pământ puțin,
dar care dispuneau de forță de muncă , animale, ș i inventar agricol simplu, conferind astfel
arendașului garanția de a subarenda una sau mai multe parcele de teren de dimensiuni diferite
(Cojocari, 1994). Relațiile de subarendare erau funcționale numai din rațiuni sociale ș i mai
putin din cele economice, fapt demonstra t de monopolul marilor proprietăț i funcia re asupra
terenurilor agricole ș i criz a de terenuri din partea gospodăriilor țărăneș ti, manifestată printr -un
nivel ridicat al cererii de subarendare.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

9
1.2. ARENDA Ș I ARENDAȘII
1.2.1. Arenda

Arenda este renta funciară , iar după unii auto ri reprezintă expresia economică prin care
se realizează dreptul de proprietate asupra pământului. Arenda reprezintă în cea mai ma re
măsură un capital comercial.
În majoritatea cazurilor banii arenzii provin din operații comerciale. Pentru cei ma i mulț i
arendași, arendășia nu însemnă o întreprinder e de producție ci una comercială . Cu banii ar enzii
se cumpără venitul moșiei (Popescu, 2001) .
Arenda poate fi socotită și ca rentă feudală, însă încorporează și parte din dobâ nda
banilor in vestiți în clădiri și alte îmbunătățiri aduse moșiei și uneori poate include ș i o part e din
profitul arendașului, ca ș i parte din produsul ne cesar al gospodăriei c lasice ( Manole și colab.,
2009) .
Cuantumul arenzii era d eterminat direct sau indirect, î ntr-o măsură mai mare sau mai
mică, de acțiunea convergentă a mai multor factori care determină și formarea prețului moșiei.
Între arendă ș i pre țul moșiei fiind relați e directă , cuntumul arenzii depindea de volum ul
obligațiilor locuitorilor față de arendaș, numărul ș i valoarea construcți ilor și instalațiilor,
suprafața ș i felul moșiei, suprafața cultivabilă, felul culturilor pe așa numita rezervă , inventarul
aparținând proprietarului transmis arendașului, prețul produselor agricole, prețul foiței de
muncă angajate, prețul utilajului ag ricol, al semințelor , etc. (Popescu, 2005). Ace asta mai
depindea de legea cererii și ofertei în materie de arendare și de fluctuația monedei. Î n raport cu
prețul moșiei , arenda era de zece ori mai mică , spre sfârșitul perioadei (Rădulescu, și Ildiko,
2006) . Se aprecia că prețul pământului reprezenta de 15 ori venitu l anual. Creșterea arenzii era
însă limitată de anumite praguri, unul di ntre acesta fiind legea profitului are ndașului, profit care
trebuia să fie cel puțin egal cu dobânda banilor avansați ca arendă , plus salariul ce l -ar fi obținut
ca administrator de moșie pentru ca arendașul să fie interesat î n plasarea capita lului său î n
sectorul agricol. (Botnarenco și Popescu , 2006).
1.2.2. Arendașii

Arendașii proveneau din toate pă turile societății, din rândurile negustori lor mari și mici,
ale boierilor cu ranguri, din rândurile clerului, ale țăranilor, ale diverșilo r funcționari ș i
intelectuali. Cu toate acestea, c ei mai numer oși arendași proveneau însă din rândul negustorilor,

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

10
comerțul fiind sectorul de activitat e care permitea cele mai multe ș i mai rapide acumulări
bănești (Otiman, 2002).
Încă din trecut, a rendarea fondurilor rurale se făcea sau pe bani sau pe fructe. Arendașul
trebuia să se folosească de bunul î nchiriat ca un bun proprietar astfel încât să înzestreze moșia
cu vite ș i unelte necesare muncii pământului , să asigure propr ietarului plata arendei sale și să
asigure o cultivare optimă a pământului. În cazul î n care arendașul nu -și îndeplinea obligațiile ,
lăsând pă mântul necultiva t, proprietarul putea cere rezilierea contractului (Cojocari, 1994).
Arendașii aveau obligația de a -și strânge recolta în hambarele situate pe moșie astfel
încât proprietarul terenului aveau posibilitatea supravegherii arendașului. Arendașul , în
calitatea sa de deținător al fondului arendat avea sarcina de a veghea la conservarea lui . În cazul
plății ar endei convenite, arendașul putea obține o reducere din preț daca arendar ea era făcut ă
pe mai mulți ani și dacă î n cursul ei s -ar fi pierdut recolta sau cel puțin jumătate din aceasta din
cauze externe. Arendașul avea posibilitatea de a cere un scăzămâ nt din arenda, în afar ă de
condițiile în care a fost compe nsat prin recoltele precedente (Otiman, 2002; Chelaru, 2001).

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

11

CAP . II. ARENDA TERENULUI AGRICOL

2.1 IMPORTANȚA RELAȚIILOR DE ARENDĂ A TERENURILOR AGRICOLE

Amploarea procesului de împropriet ărire a țăranilor din ultima vreme a creat condiții
obiective pentru o largă dezvoltare a relațiilor de arendă, în special arendarea terenurilor cu
destinație agricolă. În linii generale , aceste condiții rezidă în următoarele ( Chelaru, 2001) :
 Suprafețe considera bile de terenuri agricole au trecut în proprietatea privată a
persoanelor, care, din motive de vâ rstă, sănătate sau alte cauz e, nu au posibilitatea să le
lucreze sau nu au condițiile de a le utiliza eficient;
 Suprafețele optime ale unei gospodării țărăneșt i depășesc cu mult suprafețele reale aflate
în proprietate, fapt ce condiționează tendința proprietarilor activi de terenuri spre
majorarea sectoarelor incluse în circuit.
Conform legii cu privire la arendă (Noul Cod Civil actualizat 2017 – Legea 287/2009,
Art. 1836 ), „ prin relații de arendă se subînțeleg relațiile prin care persoana, arendașul, pe bază
de contract, posedă și folosește contra plată bunuri ce aparțin persoanei care dă în arendă”.
Esența relațiilor de aren dă poate fi caracterizată printr -un act de transmitere de către
proprietar a bunurilor ce -i aparțin în folosința temporară altei persoane în vederea realizării unor
anumite scopuri de către arendator și arendaș. Luând pămâ ntul în arendă, arendașu l produce
anumite bunuri, obținâ nd un anumi t venit, o parte din acesta fiind folosit drept plată pentru
arendă. Arendatorul în acest caz continuă să fie unicul pro prietar al pămâ ntului, transmițâ ndu-
l ca patrimoniu în posesie și folosință temporară arendașului, persoana care n u este proprietarul
propriu -zis (Feak și Cărpenaru, 1993 ).
Spre deosebire de alte variante ale circuitului funciar de piață, arenda terenurilor cu
destinație agricolă nu presupune sch imbarea proprietarului, constituind astfel cea mai activă
formă dată de u tilizare a resurselor funciare. Nefiind sigur de obiectivitatea evaluării
pământului, neavâ nd o altă sursă de venit, țăranul nu se deci de ușor să vâ ndă pamîntul. Astfel
apare arenda ca una dintre cele mai bune soluții (Cojocari, 1999).
După cum precizează Otiman (2002) și Popescu (2005), a renda pamâ ntului reprezintă
una din posibilitățile reale ale antreprenorilor din agricultură de a-și mă rii suprafețele de teren
aflate în circuit. Acest sistem contribuie la comasarea suprafețelor agricole și asigură

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

12
propr ietarul în mod permanent o sursă suplimentară de venit pe ntru o anumită perioadă de
timp.
Necesitatea arendării terenurilor este conturată prin posibil itățile de transmitere a
terenurilor cu destinație agricolă în posesie și folosință tempor ară de la proprietarul propriu -zis
la altă persoană fizică sau juridică, care își propune drept scop al activității cresterea și
come rcializarea producției agricole prin păstrarea drepturilor proprietarului asupra pământului,
prin favorizarea creării de unități agri cole eficiente de căt re persoanele care au puțin pă mânt în
proprietate sau care nu au deloc; prin șansa de a crea o întreprindere a gricolă optimală și nu în
ultimul rând prin garanția pe care o oferă proprietarului în obținerea unui venit continuu sub
form ă de plata pentru arendă, în special pentru persoanele care nu doresc să activeze în
agricultură (Popescu, 2001;2005).

2.2. CONTRACTUL DE ARENDĂ A TERENURILOR CU DESTINAȚIE AGRICOLĂ

Contractul de arendare este reglementat în Codul civil, Cartea a V -a „De spre obligații”,
Titlul IX „Diferite contracte speciale”, Capitolul V „Contractul de locațiune”, Secțiunea a 3 -a
„Reguli particulare în mat eria arendării”, art. 1836 -1850 ( Noul Cod Civil actualizat 2017 –
Legea 287/2009, Art. 1836 ). Se încheie între arendator și arendaș (persoane fizice sau juridice)
pe durată determinată sau nedeterminată. Dacă durata nu este determinată, arendarea se
consideră a fi făcută pentru toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol
urmează să le producă în anul agricol în care se încheie contractul (art. 1837 Noul Cod Civil).
Conform, Noului Cod Civil, c ontractul de arendă trebuie sa conțină:
 Caracteristica terenului arendat, locul de amplasare și alte caracteristici;
 Cerințele agroteh nice și tehnologic e de exploatare a terenului;
 Condițiile de l uare și de dare în arendă a pă mântului, durata Contractului de arendă;
 Mărimea și forma plății de arendă, termenul și locul vărsării acestor plăți;
 Obligațiile părților contractuale;
 Condițiile rezilierii contrac tului;
 Alte condiții ce nu contravin legislației în vigoare.
Esența contractului de arendă a terenurilor agricole.
Așadar, contractul de arendă a pă mîntului este un document ce confirmă în scris libera
înțelegere a proprietarului și a arendașului, prin car e aceștia își asumă be nevol anumite
obligațiuni și își oferă anumite drepturi pe perioada de valabilitate a lui. Contractul de arendă

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

13
urmează să stipuleze condițiile de dare și luare în arendă a terenului agricol, să descrie detaliat
și clar drepturile, ob ligațiunile și responsabilitățile părților pe perioada de acțiune a contractului,
precum și modul de sol uționare a eventualelor litigii. ( Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere ).
În cadrul con tractului de arendă sunt stipulați și parametrii care caracterizează terenul
agricol ce urmează a fi dat în arendă . Aceștia vizează: suprafața terenului – hectare; fertilitatea
terenului – grade; l ocul amplasării terenului față de localități și pu nctele de desfacere,
prelucrare a producției agricole, localizarea față de bazinele de alimentare cu apă; pentru
terenurile cu plantații multianuale urmează să fie menț ionate soiurile de plantații, vâ rsta
plantațiilor, termenul posibil de exploatare etc; prezența și starea instalațiilor de irigare
artificială. (Legea Nr. 18 din 19 februarie 1991, Republicată, Legea fondului funciar ).
Pe lângă parametr ii care caracterizează terenul a gricol, tot în con tractul de arendă sunt
stipulate și condițiile de dare și l uare în arendă a terenului agricol . Prin acest compartiment al
contractului , arendatorul se obligă să transmită o suprafață concretă de teren agricol pe o
anumită perioada de timp, iar arendașul, la râ ndul său, să o primească și să o utilizeze conform
destinației, adică pentru creșterea producției agricole. În contractul de arendă proprietarul poate
prevedea anumite condiții tehnologice de cultivare a plantelor, care să asigure menținerea
fertilității solului și sporirea lui.
Un rol aparte revine perioadei contractului de arendă. Perioada contr actului de arendă
determină însuși modul de utilizare a pământului. Cu câ t este mai mare, cu atâ t sunt mai sigure
posibilităț ile arendașului de a face investiții de capital, de a întrepri nde măsuri pentru
menținerea fertilității solurilor și chiar sporirea ei. Termenul contractului de arendă a terenurilor
agrico le poate fi de scurtă durată (pâ na la 10 ani) și de lungă durată (mai mare de 10 ani).
Remarcăm, totodată, că potrivit legii cu pri vire la arendă (Noul Cod Civil a ctualizat 2017 –
Legea 287/2009), termenul maxim al contractului de arendă nu trebuie să depășească peri oada
de 99 de ani.
În prezent în sectorul agricol predomină tendința perioadelor scurte de arendă a
terenurilor cu dest inație agricolă, pâ nă la trei sau cinci ani, fapt condiționat de nivelul scăzut de
dezvoltare a pieții funciare. Perioadele scurte de arendare a t erenului agricol au un șir de
avantaje și dezavantaje. Printre avantaje putem puncta faptul că sunt convenabile pentru arendaș
și pentru proprietar în condiț iile de instabilitate economică. De asemenea, a tât proprietarul, câ t
și arendașul pot reveni asupra deciziilor și condițiilor de arendă ; proprietarul și arendașul își pot
alege mai operativ alți part eneri care le -ar accepta condițiile. (Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere ).

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

14
Cu toate acestea, existența unor dezavantaje este inevitabilă. Astfel e xistă riscul folosirii
nerațional e a potențialului terenului, deoarece arend așul este interesat să obțină pe moment
recolte mai mari, folosind tehnologii intensive, ca re la râ ndul lor pot duce la scăderea fertilității
solului; arendașii nu pot i nvesti în plantațiile multianua le sau în sis temele de irigare; p erioadele
scurte de arendă nu sunt atractive pentru antreprenorii din agricultură iar nu în ultimul rând,
arendașul nu este interesat să facă investiții orientate spre îmbunătățiri funciare sau sporirea
fertilității solului.
Pe cealalt ă parte, t ermenele lungi de arendă a trenurilor agricole își vor găsi treptat o
răspândire mai largă, în prezent ele fiind întâ lnite cu preponderență la arendarea terenurilor
publice pentru construcții. Deși contractele de arendă cu durată lungă în prezent sunt mai puțin
răspândite, ele au de asemenea un șir de avantaje și dezavantaje. Printre avantaje putem aminti
interesul arendașului de a folosi rațional pă mântul, perioadele lungi de arendă a terenurilor sunt
destul de conve nabile pentr u antreprenorii din agricultură î n condițiile de stabilitate economică ,
termenul lung de arendă a terenului agricol constituie o siguranță a arendașului pentru a face
investiții de capital cu termen lung de recuperare; arenda pe un termen lung este o soluție foarte
conve nabilă și avantajoasă pentru proprietarii care nu doresc să activeze în agricultură și nu vor
să își vândă pămâ ntul; în cazul unui termen mai lung de arendă, proprietarul de regulă acceptă
mai ușor unele înlesniri la stabilirea mărimii plății de arendă, ce ea ce este convenabil și pentru
arendaș, și pentru proprietar; atât proprietarul cât și arendașul sunt asigurați cu o sursă stabilă
de venit pe o perioada de lungă durată. (Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere ).
Pe lângă avantajele menționate anterior, pot intereveni ș i câteva dezavantaje sau
inconv eniente întrucât p roprietarul și arendașul nu -și pot schimba deci ziile și condițiile de
arendă până la sfârș itul perioadei de contract, dacă partea opusă respectă condițiile de contract;
un alt dezavantaj fiind dat de termenul lung de arendă care nu este eficient în condițiile de
instabilitate economică.
Arendarea terenurilor e ste determinat ă în mare masură de anumiți factori printre care
(Botnarenco și Popescu, 2006 ):
 mărimea plății, de arendași de prețul terenului;
 scopurile urmărite de către arendaș și arendator;
 acordul la care convin părțile contractuale.
Termenul optim al contractului de arendă a terenurilor arabile urmează să fie l imitat la
perioada rotației cultur ilor în cadrul unui asolament. Totodată, din lipsa terenurilor agricole
proprii, majoritatea antreprenorilor agricoli sunt nevoiți să arendeze suprafețe de teren cu

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

15
destinație agricolă, iar fermierii începători, fiind în p osesia unor posesii mici tind să le extindă.
(Rădulescu și Ildiko, 2006 ). Odată c u dezvoltarea pieții fun ciare, aceste terenuri pot fi lărgite
prin procedura de vâ nzare -cumpă rare (în cazul țăranilor fermieri) sau răscumpărare (în cazul
antreprenorilor agricoli).

2.3. BUNURI CE POT FI ARENDATE

Categoria bunurilor agricole care pot fi arendate e ste reglementată în ca drul art. 1836 din
Noul Cod Civil. Astfel, sunt incluse :
 terenurile cu destinație agricolă: terenuri agricole productive – arabile, viile, livezile,
pepinierele viticole, pomicole, arbuștii fructiferi, plantațiile de hamei și duzi,
pășunile împădurite,
 terenurile ocupate cu construcții și instalații agro -zootehnice,
 amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare,
 drumurile tehnologice
 platformele și spațiile de depozitare care servesc nevoilor p roducției agricole ,
 terenurile neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producția agricolă;
 animalele,
 construcțiile de orice fel,
 mașinile, utilajele și alte asemenea bunuri destinate exploatării agricole.
Bunurile ce fac obiectul arendării pot fi deopotrivă mobile sau imobile și trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
 să existe în momentul încheierii contractului;
 să fie de terminate individual sau generic;
 să fie licite și posibile;
 să fie în proprietatea arendatorului sau în posesia uzufructuarului sau deținătorului
legal și să fie în circuitul civil, conform art. 1229 Noul Cod Civil.
2.4. PLATA DE ARENDĂ.

Plata de arendă este suma achitată de arendaș proprietarului pentru folosirea terenului.
Plata de arendă este venitul proprietarului, materializat în rezultatul arendei proprietății
funciare. În conformitate cu Noul Cod Civil actualizat 2017 – Legea 287/2 009 cu privire la
arendă, plata de arendă este stabi lită de proprietar și se fixează în contract. La semnarea

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

16
contractului de arendă părțile urmează să conv ină clar care este mă rimea argumentată a plății
de arendă .
În general, sunt cunoscute trei forme de achitare a plății de arendă:
 Plata în natură este cea mai simplă formă, pra cticată din timpurile cele mai î ndepărtate.
Ea se realizează prin transmiterea de către arendaș a unei părți din producția crescută în
folosul proprietarului de teren.
 Plata în nume rar. Plata de arendă în numerar prevede ca arendașul să achite o sumă de
bani atât în numerar, câ t și prin virament.
 Forma mixtă a plății de arendă presupune ca arendașul să achite o parte din suma pentru
arendă în numerar și o altă parte în natură. Raportul dintre plata în numerar și cea în
natură este negociată de către părți și nu trebuie să modifice însăși mărimea plății de
arendă.
Factorii ce determină mărimea plății de arendă.
Plata de arendă a terenului agricol este condiționată de o mulțime d e factori care
determină și prețul de piață al pămâ ntului. Printre aceștia se numără : fertilitatea solului, l ocul
de amplasare a terenului față de localitățile și piețile de desfacere a producției agricole; existența
căilor de acces; existența sistemelor d e irigare sau prezența surselor de apă; alți factori.
Plata pentru arenda terenului cu plantații multianuale este determinată de:
 Asortimentul soiurilor de pe plantații;
 Vârsta plantațiilor și termenul posibil de exploatare;
 Procentul golurilor din plantaț ii.
 Mărimea plății de arendă.
Un alt moment al relațiilor de arendă este stabilirea mărimii plății de arendă pentru
terenul cu destinație agricolă, fapt ce influiențează cel mai mult aceste relații. Mărimea plății
de arendă poate fi stabilită prin negocierea părților, fixată de proprietar sau de legislația în
vigoare. Astfel, p lata de arendă poate avea marime fixă sau variabilă.
Mărimea fixă a plății de arendă presupune că arendașul va achita o plată de a rendă
stabilă, care poate fi atâ t în natură ( o cant itate concretă de producție), câ t și num erar (o sumă
concretă de bani). Un astfel de contract protejează interesele proprietarului, dar supune
anumitor riscuri activitățile arendașului, deoarece în acest caz el poartă întreaga răspundere
pentru proce sul de producere și realizare a producției.
Mărimea variabilă a plății de arendă poate fi corelată cu volumul recoltei unei sau altei
culturi agricole sau poate fi exprimată în procente din acel volum (în formă naturală sau
bănească) pe care îl va obți ne arendașul, fără calculul prealabil al recoltei. Pornind de la acest

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

17
principiu, în contract plata de arendă este stabilită printr -un procent din recolta obținută sau
valoarea ei bănească. Echivalentul bănesc al acestui procent de la recolta planificată p e un teren
agricol arendat se calculează înmulțind cantitatea concretă de producție la prețul de piața al
acesteia la momentul achitării plății de arendă.
În țările cu un mecanism dezvoltat al r eațiilor de arendă poate fi întâ lnită forma plății
de arendă bazată pe principiul participării egale la profit.
Esența acestui principiu rezidă în faptul că dacă toate cheltuielile (inclusiv plățile
impozitelor) la prelucrarea pămâ ntului și cultivarea culturilor agricole le suportă ar endașul,
atunci profitul net (pâ nă la calcularea impozitelor) se împart e egal între arendaș și arendator.
În cazul în care toate cheltuielile pentru prelucrarea solului și cultivarea culturilor
agricole le suportă arendașul, atunci profitul net (p âna la calcularea impozetelor) se împarte
egal între arendaș și arendator.
În cazul în care toate cheltuielile pentru prelucrarea solului și cultivarea culturilor
agricole le suportă în mod egal ambele părți, atunci, evident, și mărimea plății de arendă trebuie
modificată corespunzăto r. Toate acestea urmează să fie stipulate detaliat în contractul de arendă
al terenului. Pentru evaluarea plății de arendă este necesar să fie cunoscute cheltuielile de
producție. Întrucât î n țara noastră, piața de arendă a pamâ ntului nu este încă dezvoltată, fiec are
arendator trebuie să efectu eze calculele pl ății de arendă confo rm business -planului propriu,
luând în considerație calitatea diferită a solului. Piața de arendă a pă mântului depinde în general
de aprovizionarea regională cu resurse și de oferta terenurilor, care, la râ ndul ei, este
considerabil influențată de structura gospodăriilor e xistente, de relațiile prețuri -cheltuieli,
precum și de o serie de cerințe față de pămâ nt, ce nu țin de domeniul agricol (interesele statului,
impactul soc ial, efecte ecologice etc). Deseori arendatorii se or ientează la calcularea plății
pentru arendă porn ind de la impozitele pentru pămâ nt. (Popescu, 2005).
2.5. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ARENDĂRII PĂMÂ NTULUI.

Transferul terenuri lor, fie prin vânzare sau arendă este complicat datorită absenței unui
sistem de cadastru functional ș i a unor titluri sigure asupra terenurilor, respectiv probleme de
identificare a rezultatul final, fiind neclarităț i în ceea ce priveș te hotarele terenurilor. De
asemenea, costuril e administrative asociate cu emiterea titlurilor de proprietate sunt mari.
După cum precizează Otiman (2002) , Năstase (1999) , Popescu (2000 ), dezvoltarea
arendă rii terenurilor agricole în ț ara noast ră, în ultima perioadă fost posibilă datorită, în
princip al, urmă toarelor avantaje:

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

18
 oferă posibilitatea țăranilor care au proprietăț i relativ mici, insu ficiente pentru ocuparea
deplină a forței lor de muncă, de a -și forma expoatații care să le permită folosirea acestui
potențial și sporirea producț iei nu numai pentru autoconsum, ci și pentru piață ;
 reprezintă o alternativă profitabilă pentru cei care , din diferite motive, nu pot să lucreze
pământul de care dispun; numă rul acestora este relativ mare daca avem în vedere că
aproximat iv 1/3 din cei care au primit pă mânt nu sunt agricultori, iar o bună parte din
agricultori sunt în vârstă ;
 nu afectează regimul proprietății funciare, atât în timpul derulării contractului și nici
după încetarea acestuia ;
 conduce la formarea unor exploataț ii de dimensiuni mai mar i, famil iale sau bazate pe
muncă salarială , cu cara cter comercial, care favorizează practicarea unei agriculturi
performante;
 comparativ cu cumpărarea de pămâ nt, arendarea necesită efortur i financiare mai reduse,
arendaș ii putând astfel să facă investiții în utila je și materiale pentru producț ie.
 cei care arendează își păstrează proprietatea asupra pământului, asigurându -și o sursă
permanentă de venit.
Avantajele arendașului :
 Pentru cei care nu dispun de capital suficient, arenda le este unica posibilitate de a activa
în agricultură;
 Arendașul bene ficiază de o mai mare flexibilitate în utilizarea capitalului, deoarece mai
multe resurse sunt incluse în capitalul de bază;
 Proprietarii, de regul ă, acceptă anumite înlesniri la stabilirea plății de arendă.
Avantajele proprietarului de pamînt:
 Pămâ ntul intră în categoria fondurilor fixe și are un preț mai mult sau mai puțin stabil
chiar și în perioadele de inflație avansată;
 Pămâ ntul poate fi o bun ă garanție în formă de gaj pentru obținerea unor împrumuturi cu
scopuri de învestiții;
 Posedarea în proprietate a pământului îi permite o utilizare mai rațional ă și o spori re a
fertilității , iar în cazul arendării lui – supraveghe rea aceste condiții;
Forma de arendă a suprafețelor agricole oferă participanților la aceste relații pe lângă avantaje
și anumite dezavantaje .
 este gen eratoare de inechitate, favorizând apariția unor grupuri sociale care încasează
venituri din arendare ș i a unui comportament d e rentieri;

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

19
 sub forma arendei, o pa rte din venitul creat de producătorii agricoli părăsește
agricultura, fiind folosit în activităț i neagricole; din acest punct de vedere, exploatarea
pământului î n regie proprie este mai avantajoasă ;
 pentru arendaș , arenda este elementul de cost ș i deci de diminuare a venitului brut ș i,
respectiv, a profitului;
 pentru societate, arenda cuprinsă î n costul produselor influențează prețul acestora,
acționând asemănă tor unui impozit pe care trebuie să -l plătească propriet arilor de
pămâ nt;
 urmă rind venitul imedia t la capitalul investit, arendașul nu se preocupă de ridicarea
capacității productive a pământului prin investiț ii cu efecte pe termen lung, cum sunt
cele de îmbunătăț iri funciare ,
În același timp, intensificarea ac țiunilo r de arenda re pe piaț a funciară întâmpină următoarele
restricț ii:
 puterea economică scăzută a persoanelo r tinere din mediul rural dispus e să arendeze
terenuri agricole, dublat ă de lipsa com portamentului competitiv de piață al acestora;
 gradul ridicat de fr agmentar e și parcelare a propriet ății funciare ță rănești, precum ș i
dificult ățile întâmpinate î n procesul de comasare a parcelelor;
 numărul mare al populației rurale ocupate î n agricultur ă și dependenț a alimentar ă de
proprietatea funciar ă;
 promovarea interesului pe termen scurt, dat ă fiind durata minim ă și relativ mic ă, de
numai 5 ani, a contractului de arendare;
 caracterul instabil marcat de nenum ărate complet ări, întârzieri sau reveniri î n cadrul
juridic ce reglementez ă aceast ă activitate.
Dezavantajele arendașului :
 Activitatea arendașului poate fi influențată de arendator;
 Există pericolul modificării condițiilor de arendă a pămîntului;
 Arendașul este privat de anumite libertăți;
 Contractul de arendă a terenurilor cu destinație agricolă.
Toate acestea evidențiază importanț a cadrului juridic și instituțional al arendării. Arenda
reprezintă recompensa pe care o acordă arendaș ul arendatorulu i pentru dreptul de a utiliza
pământul arendat. Arenda trebuie să cuprindă atât renta propriu -zisă cât și dobâ nda la capitalul
investit de a rendator pe pămâ ntul arendat.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

20

CAP. III. SITUAȚIA ACTUALĂ A TERENURILOR ARENDATE ÎN
ROMÂNIA

Privitor la dimensiunea pieț ei de arendare, datele oferite de Rece nsământul General
Agricol relevă faptul c ă, în anul 2002, din suprafaț a agricol ă totală, exploatat ă, terenurile
arendate, î n regim oficial de contractare, reprezentau 11%, din care aproape 5% (760 .185 ha)
erau terenuri lucrate î n arend ă, iar pes te 6% (999.322 ha) erau suprafețe lucrate î n regim mixt:
arend ă și în regie proprie.
Aceeaș i surs ă de date menț ioneaz ă și formele neoficiale de arendare, care reprezint au,
din totalul suprafețelor exploatate, tot î n anul 2002, aproximativ 5% pentru „luatul în parte” ș i
2% pentru terenurile exploatate „cu titlu gratuit” (Giurc ă et al., 2004).
Sursele de date din sistem ul oficial sau semioficial nu ofer ă însă informaț ii complete,
fapt pentru care este dificil ă aprecierea dimensiunii reale a pieț ii arend ării.
Comparativ cu unele ț ări europene precum Belgia și Franț a, unde ponderea terenurilor
exploatate prin arendare dep ășește 50% (Otiman, 2002), arendarea î n țara noastr ă este de
aproape 5 ori mai mic ă, ca proporție din totalul suprafeței. Arenda, ca preț al bunului arendat,
ar trebui să satisfacă, în egală măsură , intere sele celor doi parteneri de piață: arendatori și
arendaș i.
În țările cu o economie dezvoltată a fost acumulată o experiență bogată de funcționare
a fermelor, cooperativelor în baza condițiilor de arendă. Spre exemplu, în SUA circa 43% din
terenurile agrico le au fost în întregime arendate, iar 23% – arendate parțial. Ponderea relațiilor
de arenda crește continuu. ( Bold și Crăciun, 1995).
În Suedia circa 1,3 milioane ha (45,2%) sunt exploatate în baza arendei. Termenele
arendei variază între 5 și 25 ani, dar se admite prelung irea acestora . Beneficiarului i se oferă
posibilitatea de a primi împrumut de la orice bancă, iar statul oferă, de regulă, garanțiile
necesare băncii. Analizâ nd relațiile de arendă existente în Franța, Olanda, Germania, Italia,
Bulgaria, C ehia, constatăm că respectiv a modalitate de folosință a pămân tului se află pe prim
plan în domeniul relațiilor funciare. În țările menționate s tatul stimulează prin diverse pâ rghii
relațiile de arendă. La noi în țară, importanța relațiilor de arendă poate fi apreciată după
ponderea pe care acestea le ocupă în circuitul agricol. Evid ent, importanța lor va fi cu atât mai
mare, cu câ t ponderea terenurilor ce nu pot fi oferite în arendă va fi mai mică. (Botnarenco și
Popescu, 2006) .

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

21
În România, raportul dintr e terenurile ce su nt exploatate de către proprietari și terenurile
oferite în arend ă este prezentat în figura 3.1 În anul 2013, din punct de vedere al modului de
deținere a suprafeței agricole utilizate, ponderile cele mai importante le -au înregistrat
suprafețele aflat e în proprietate (61,4%) urmate de cele luate în arendă (27,4%), fără schimbări
semnificative față de anul 2010. ( Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă Nr.308
din 15 decembrie 2014 , Ancheta Structurală în Agricultură 2013 – rezultate finale ).

Figura 3.1. Ponderea suprafețelor agricole în România, după modul de deținere
(Sursa: Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă Nr.308 din 15 decembrie 2014 ,
Ancheta Structurală în Agricultură 2013 – rezultate finale )

Sondajele statistice relevă că arenda, î n medie, este de 600 kg/ grau/ha (sau în produse
echivalent grâ u), ceea ce reprezinta circa 1/5 din producț ia medie pe hectar, iar va loric 1,8 -2,4
milioane lei/ha .
Daca presupunem că întreaga proprietate funciară a unei gospodă rii țărănești este
arendată (media acesteia pe țară fiind de 2,4 ha) și o multiplică m cu echivalentul valoric al
arendei la hectar (1,8-2,4 milioane lei), rezultă că veniturile totale din arendarea terenului sunt
de aproximativ 4,3 -5,8 mili oane lei/anual pe o familie de proprietari funciari, venituri care sunt
nesemnificative, comparat iv cu cheltuielile necesare susț inerii unui trai decent.
Din aceste calcule simp le, evident demonstrate de relaț iile econ omico -sociale din rural,
rezultă caracterul nestimulativ al arendei pent ru proprietar, nu prin cuantum sau pe hectar, ci
prin mărimea veniturilor totale obț inute de o familie, ca urmare a di mensiunii reduse fie a
exploataț iei, fie a parcelelor arendate.
Dacă luăm în considerare repartiția suprafețelor totale deținute în arendă după clasa
de mărime a suprafeței utilizate, se poate observa că cel mai mare procent de 16% este aferent

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

22
terenurilor între 2 -5 ha, precum și suprafețelor foarte mari peste 100 ha, iar cel mai mic procent
(de aproximativ 1%) este corespunzător suprafețelor foarte mici dețin ute în arendă, adică sub
0,1 ha ( Figura 3.2)

Figura 3.2. Repartiția suprafețelor totale deținute în arendă în România după
clasa de mărime a suprafeței utilizate (ha)
(Sursa:I nstitutul Național de Statistică, http://www.insse.ro/cms/ , ultima accesare 15.05.2017

În concluzie, arenda ca acțiune p e piață funciară ș i-a demonstrat rolul în creșterea
dimensiunii exploataț iei agricole numai prin caracterul res trictiv al factorilor de producț ie la
nivelul arendatorilor, care s-au substit uit gospodă riilor țărăneș ti. În acest context, a rendarea își
poate dovedi eficacitatea î n acest dom eniu, numai daca politica agrară va susține într -o manieră
europeană veniturile agricultorilor.

Sub 0,1 ha
1%0,1-0,3 ha
4%0,3-0,5 ha
3%
0,5-1 ha
7%
1-2 ha
11%
2-5 ha
16%
5-10 ha
11%10-20 ha
10%20-30 ha
6%30-50 ha
7%50-100 ha
8%Peste 100 ha
16%

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

23

PARTEA A II -A. MATERIALUL ȘI METODA
CAP. IV . PREZENTAREA AREALULUI CERCETĂRII
4.1 SCURTĂ DESCRIERE A COMUNEI VALCĂU DE JOS

Comuna Valcău de Jos aparține din punct de vedere administrativ d e județul Sălaj și
este situată în partea de S -V a județului la o distanță de 50 km de mun icipiul Zalău și la 20 km
de Șimleu l Silvaniei. Satele aparținătoare comunei sunt: Valcău de Jos, Valcău de Sus,
Subceta te, Preoteasa, Lazuri, Ratovei; față de reședința comunei, satele sunt situate la distanțe
cuprinse în tre: 2 km (satul Valcău de Sus) și respectiv 5 km (satul Preoteasa). ( Strategia de
dezvoltare lo cală, Comuna Valcău de Jos, 2014 -2020 ).

Figura 4.1. Localizarea Comunei Valcău de Jos
(https://www.google.ro/maps/place/Valc%C4%83u+de+Jos+457345 , ultima aceesare
25.05.2017 )

Din punct de vedere al teritoriului comuna Valcău de Jos este o comună mijlocie având
o suprafață de 63,23 km2.
Comuna Valcău de Jos se mărginește la:
 V cu satul Laz (comuna Plopiș)
 E cu satul Marin (comuna Crasna)

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

24
 N cu satul Boghiș (comuna Nușfalău)
 S cu satul Fizes (comuna Sâg).
Comuna Valcă u de Jos s e situează în partea de N -V a ță rii noast re, ceea ce face c a ea să
se găsească sub influenț a maselor de aer oceanice, care determină un climat de tip continental
moderat. Temperatura medie anuală este de 8,5 °C, iar temperaturile medii lunare sunt
caracteris tice zonelor temperat -continentale și se caracterizează prin valori scăzute în timpul
iernii ( -100C în sezonul rece, creșteri accentuate în timpul primăverii, valori medii lunare
ridicate î n sezonu l cald, urmate de o scădere bru scă a temperaturilor medii l unare în timpul
toamnei ).( Strategia de dezvoltare locală, Comuna Valcău de Jos, 2014 -2020).
Media anuală a precipitaț iilor în arealul Valcă ului este de 740,4 mm. Luna cu cea mai
mare cantitate medie multianuală de precipitații este iunie (120 mm), iar luna cu cea mai mică
cantitate de precipitații este martie (28 mm) .
Apa e ste reprezentată de râul Barcău care -și culege apele din Munț ii Plopișului. Lunca
Barcăului se dezvoltă începând de la Sub cetate, î n amonte de această localitate lunca este
reprezentată pe câțiva zeci de metri de o parte și de alta a râului Barcău.
În ceea ce privește tipologia solului, Comuna Valcă u de Jos este asezată la contactul
celor două apofize nordice ale Munților Apuseni: Munț ii Meseș ș i Muntii Plopiș. Orizontul
superior al Pontianului este alcătuit dintr -o alternanță de nisipuri și pietrișu ri cu o grosime de
peste 100 m, în timp ce spre nord de bazinul Șimleu, depozitele sunt tot mai fine.
Tertoriul comunei Valcău de Jos dispune de diferite forme de relief, cum ar fi: câmpie,
deal și zonă piemontană . Ca aspect, regiunea se prezintă destul de uniform, fără prea mari
denivelă ri. De aici își au izvoarele V alea Steii și Valea Secătură. Pădurile rep rezintă un procent
destul de mare din suprafața comunei Valcău de Jos.
Riscuri naturale. Teritoriul comunei Valcău de Jos este străbătut de cursul Râului
Barcău, care aparține bazinului hidrografic al Crișurilor, re prezen tând afluentul cel mai nordic,
ai cărui afluenți sunt: Valea Iazului, Valea Mare și Valea Hălmașdului. În caz de inundații, pot
fi afectate un număr de 5 locuințe în satul P reoteasa și 10 locuințe în Subc etate .
Populația comunei Valcău de Jos înregistrează (conform u ltimului recensâmânt al
populației din 2011) 3290 per soane, din care 1697 bărbați și 1593 femei. ).(Strategia de
dezvoltare locală, Comuna Valcău de Jos, 2014 -2020).
Analiza structurii terenurilor agricole, pe categorii de folos intà, scoate în evidență faptul
că terenurile arabile deț in la nivelul comunei peste 43,09% din totalul terenurilor agricole, fapt
ce constituie o premisă de favorabilitate față de culturile de câ mp.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

25
Suprafețele mari de teren arabil, păd ure, de fânețe și pășuni le-au oferit locuitorilor
posibilitatea de a se ocu pa de cultivarea plantelor, creșterea animalelor și valorificarea
produselor animaliere și ale pădurii ( lemn, fruncte de pădure, ciuperci) .
Pe pr incipalele categorii de folosinț ă, suprafața fondului funciar al comunei de 6323 ha
(din care suprafața agricolă este de 4114 ha), se structurează astfel:
Tabelul 4.1.
Distribuția fondului funciar al Comunei Valcău de Jos pe categorii de folosință

CATEGORIA SUPRAF
AȚA (ha) Agricolă

4114
Arabil 1773
Pășune 1912
Fânețe 162
Pădure 1736
Livezi 260
Vii 7
Terenuri neagricole 2209
Căi de comunicații si căi ferate 112
Ocupata cu ape, bălț i 30
Curți, construcții 131
Terenuri degradate și neproductive 200
( Sursă:Strategia de dezvoltare locală, Comuna Valcău de Jos, 2014 -2020 )

Agricultura reprezintă activitatea economică de bază, prin care locuitorii comunei
asigură resursele de hrană și o parte din veniturile bănești.
Producția vegetală
Distribuția terenurilor cultivate la ni velul unităților admini strativ – teritoriale prezintă o
serie de particularități, după cum urmează:
– cele mai mari suprafețe sunt cultivate cu cereale corespunzător unor condiții geografice
prielnice și a unor suprafețe arabile extinse; datorită condi țiilor de determinare orografică
Semnificația economică a acestor culturi derivă din impo rtanța crescută pe care o au atât în
alimentația omului cât și în hrana animalelor. Principalele cereale cultivate sunt grâu l, secara,
orzul și orzoaica,( pe suprafețe extinse) ovăzul, por umbul, bine reprezentat în comună și sorgul
(pe suprafețe extrem de reduse).
Structura terenurilor cultivate
-cultura plantelor tehnice (r eprezentative sunt culturile de floarea -soarelui)
-cultura cartofului,

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

26
-cultura plantelor furajere, se înscrie ca un element cu importanță crescută în structura
culturilor de câmp și totodată în lanțul producției agricole .
Clima permite cultivarea legumelor, însă este nevoie de investiții î n sisteme de irigații.
Zona prezintă favorabilitate pen tru cultura cerealelor, plantelor tehnice și a legumelor.În anul
2003 suprafețel e cultivate se prezentau astfel :
 porumb -350 ha
 grâu ș i secară – 300 ha
 cartofi -120 ha
 floarea soarelui – 90 ha
 legume – 50 ha
Ponderea principalelor culturi este reprezentată grafic în figura 4.2 (Sursă:Strategia de
dezvoltare locală, Comuna Valcău de Jos, 2014 -2020)

Figura 4.2.Proporția principaleloor culturi cultivate în comuna Valcău de Jos

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

27

CAP.V . METODA ȘI INSTRUMENTUL DE STUDIU A L CERCETĂRII
5.1 OBSERVAȚIA ȘI CHESTIONARUL

Obiectiv ul principal al cercetării a const at în analiza situa ției terenurilor arendate în
comun a Valcău de Jos, Județul Sălaj.
Cercetările realizate în cadrul prezentei lucrări de diplomă sunt atât de natură
bibliografică, cât și practică. Cercetările de natură bibliografică implică o amplă consultare a
situație i terenurilor arendate la nivel național și al comunei, în acest caz fiind consultate datele
referitoare la Recensământul Național Agricol din 2010, re spectiv 2013 (Institutul Național de
Statistică , Date referitoare la situația terenurilor arendate de la Primăria comunei ), documentele
legislative în vigoare reveritoare la arendare, precum și Strategia de Dezvoltarea Locală a
comunei Valcău de Jos, 2014 -2020 .
Metodologic, s -a recurs la soluțiile oferite de portofoliul aferent științelor sociologice,
reprezentat prin instrumente specifice, respectiv observația și chestionarul. Chestionarul
constituie instrumetul de bază al anchetei sociologice, prin interm ediul căreia se urmărește
cunoașterea realității faptice, a opiniilor ș i atitudinilor membrilor diferitelor grupuri sociale cu
privire la o anumită temă (Pop, 2004).
Observația este cea mai veche metodă științifică. Realizarea unei observații
presupune pe lângă folosirea privirii și a celorlante simțuri . Observația este o metodă care
poate fi folosită atât calitativ cât și cantitativ. Prima variantă este numită observație naturală
(sau etnografie), iar a doua observație sistematică.
Observația naturală se referă la observarea tuturor evenimentelor, comportamentelor și
artefactelor dintr -un anumit mediu . Întrucâ t scopul cercetării prezentului studiu a fost
cunoașterea situației terenurilor arendate în cadrul comunei Valcă u de Jos, putem spune că
avem de -a face cu o observație sistematică în cadrul căreia s -a stabili t cât mai precis scopul
cercetării noastre. Odată stabilit acest scop s-au delimitat cât mai clar comportamentele care
au făcut obiectul ac estui studiu, pe care am dorit să le observăm și modul lor de notare .
Observația sistematică este foarte potrivită pentru studiul unor comportamente nonverbale
sau spațiale. Ea ne cere să construim un sistem de clasificare explicită, exhaustivă și mutual
exclusivă a comportamentelor precum și o metodă de eșantionare a spațiului în care
facem observația și a perioadelor de timp în care ne desfășurăm studiul.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

28
În cazul prezentului studiu , observația a fost una participativă, deschisă și sistematică,
întrucât scopul cercetării a fost prezentarea situației terenuilor arendate în co muna Valcău de
Jos, prin declar area calității de observator, și cunoașterea materialului observat, constituit de
comună .
În ceea ce privește ancheta sociologică, derularea ei a presupus parcurgerea a trei mari
etape, fundamental e pentru atingerea obiectiv ului cercetării (figura 5.1.) :

Figura 5.1. Etapele derulării anchetei sociologice (Sursă:Pop, 2004)

În vederea colectării informațiilor s -a apelat la chestionar, pentru că acesta reprezintă
un instrument adecvat tipului de cercetare a temei propuse , compu s din 14 întrebări ( Figura
5.2, Anexa numărul 2 ). Tipul de întrebări utilizate și modul de formulare a acestora a fost
adaptat populației investigate, 100 de respondenți , eșantion stabilit empiric pentru populația
comunei Valcău de J os.
În prima parte a chestionarului există o parte introductivă, unde este prezentat
anchetatorul precum și subiectul cercetării, asigurându -se totodată confidențialitatea , dar ș i de
anonimatul respondentului . În partea de început a chestionarului au fost plasate întrebări mai
simple, cu efort mai mic de concentrare, iar pe parcurs în mod progresiv cele mai complexe ,
oferind dinamism, trezind atenția respondentului (Pop, 2004).

ANGHETA SOCIOLOGICĂ
Pregătirea cercetării
alegerea temei
crearea chestionarului
stabilirea eșantionului
Culegerea informației
aplicarea chestionarului
Valorificarea informație
crearea bazei de date
analiza datelor cu ajutorul
programului statistic SPSS

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

29

Figura 5.2 .Chestionar aplicat respondenților din comuna Valcău de Jos (sursă proprie)

În cele ce urmează sunt prezentate tipurile de întrebări aplicate :
 Întrebări factuale: referitoare la precizarea duratei de timp de când respondenții
desfăș oară activități în domeniul agricol, dimensiunea suprafeței agricole avute în
proprietate, dacă dețin teren în arend ă, suprafața deținută în arendă, venitul subiecților .
 Întrebări de opinie: referitoare la opinia respondenților cu privire la criterii le de
selecționare a unui teren luat în arendă, opinia personală argumentată cu privire la
influența arendării terenurilor în favorizarea dezvoltării cooperativelo r și/sau
exploatațiilor agricole ; modalitățile de plată a terenurilor luate în arendă ,
 Întreb ări de cunoștințe: dacă cunosc termenul de arendare al terenurilor,
 Întrebări de identificare (sau clasificare), referitoare la anumite caracteristici socio –
demografice cum ar fi sexul, v ârsta, educația, starea civila.
 Întreb ări deschise precodificate , respondenții au avut de ales dintr -o serie de răspunsuri
printre care ș i varianta „altele ”;
 Întrebări închise dihotomice are oferă posibilitatea alegerii unui singur răspuns .
Ancheta a presupus, aplicarea chestionarului direct de către anchetator folosindu -se
ancheta „față în față ”, în format cărticică A4, în comuna Valcău de Jos, prin anchetarea unui
număr de 100 respondenți, aleși aleatoriu.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

30
5.2. CULEGEREA DATELOR ȘI CREAREA BAZEI DE DATE

Cercetarea a presupus deplasarea în comuna Valcău de Jos, în vederea aplicării
chestionarului.
După cole ctarea informațiilor aferente celor 100 de chestionare luate în studiu a urmat
crearea bazei de date. Baza de date a fost realizată direct în programul statistic IBM SPSS
Statistics V.22.0, prin codificarea întrbărilor (variabilelor) și a variantelor de răspuns. Astfel s –
a urmărit eficientizarea introducerii datelor, prin atribuirea unei variabile fiecarei întrebări și a
unui cod pentru fiecare răspuns al acesteia.
Pentru ex emplificarea codificării, la întrebarea numărul 1 al chestionarului adresat
responden ților s-a atribuit variabila : „Cunoașteți termenul de “ Arendare a terenurilor” ? ” cu
răspunsurile aferente următoarelor variante : ”1-Da”, „2-NU”, „. În cazul întrebării deschise
„Credeți ca arendarea terenurilor poate favoriza dezvoltarea cooperativelor și/sau asociații lor
agricole? ”, unde subiecții erau îndrumați să își motiveze răspunsul, codificarea a fost realizată
în funcție de răspunsul respondenților , prin crearea unui număr de variante de răspuns aferent
fiecă rui răspuns (1-Da”, „2 -NU”, 3-Da, motivatie 1”, „4 -Da, motivație 2.. .”,etc.)
Toate cele 1 00 de chestionare, au fost verificate, atât din punct de vedere al conținutului
cât și a corectitudinii codificării .
5.3. METODE DE ANALIZĂ A DATELOR

Datele au fost introduse și prelucrate cu ajutorul programul statistic IBM SPSS Statistics
V.22.0, iar pentru aceasta s -au folosit diverse metode statistice pentru evidențierea legaturilor
dintre fenomenele cercetate și r apoartele ce se formează.
Pentru analiza și interpretarea datelor s -au folosi t următoarele metode de analiză:
 Media aritmetică ;
 Indicativi relativi de structură
 Dispersia.
Media aritmetică este o metodă de bază de determinare a valorii medii, des utilizată
pentru prelucrarea și analiza datelor statistice, de regula folosindu -se pentru calculul valorii
medii în cazul seriilor de repartiție, construite fie cu frecvențe absolute fie relative.
În cazul seriilor cu frecvență absolută, relația de calcul a valorii medii ca medie
aritmetica (Merce și colab., 2010):

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

31
– în cazul seriilor cu frecvențe absolute:

 

k
jjjj jk
jj
NNN x Nx
1k
1jjk
1j 1
*x
Xși * *

– în cazul seriilor cu frecvențe relative:
jk
jjk
jjk
jj
ff x fx
*x xși *
1j1 1

 


În cazul în care toate frecvențele variantelor sunt egale între ele, rezultă media aritmetică
simplă.
Indicatorii relativi de structură sunt mărimi relative care caracterizeaza structura
populatției în funcție de un anumit parametru și arată ponderea din totalul populației cercetate.
100f ;100* fsau 1f ;
)(j j
(j)j     
jj j
jNN
NNf

Unde:
fj – frecvența re lativă
Nj – numărul unităților din grupa j
N – volumul populației cercetate.
Dispesia face parte din categoria parametrilor sintetici , aceștia reprezintă, principalele
categorii de instrumente și indicatori folosite pentru evaluarea numerică a gradului de
reprezentativitate și de împrăștiere a valorii medii. Pentru determinarea abaterii medii pătratice
este necesară calularea dispersiei (dispersia este rădăcina pătratică a ecartului).

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

32

PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII
CAP .VI. SITUAȚIA TERENURILOR ARENDATE ÎN COMUNA VALCĂU DE
JOS

Conform datelor obținute de la Primăria Comunei Valcău de J os, (Anexa1), situația
terenurilor arendate în comuna Valcău de Jos se prezenta la data de 03.04.2017, conform
graficului de mai jos ( Figura 6.1). Din totalul suprafețelor arendate de 87,3 ha, cele mai
arendate au fost terenu rile arabile, aproximativ 47, 16 ha, fiind urmate de livezile de pomi (32,86
ha), fânețele naturale (6,98 ha) și doar 0,3 ha de grădini familiale. Dimensiunea medie a unei
suprafețe arendate este de aproximativ 0,80 ha/persoană .

Figura 6.1. Suprafața totală a terenurilor arendate pe categorii de folosință în
comuna Valcău de Jos
( Sursă:Anexa numărul 1 , Categorii de utilizare a terenurilor agricole luate în arendă în
comuna Valcău de Jos, Primăria Comu nei Valcău de Jos)

Situația suprafețelor de teren arendate pe fiecare sat din cadrul Comunei Valcău de Jos
este prezentată în graficul de mai jos (Figura 6.2). Se poate observa că mai mult de jumătate
din terenurile arendate la nivelul întregii comune 56,03 ha au fost arendate î n cadrul reședinței
comunei, Valcău de Jos, în timp ce celorlante sate le revin suprafețe mai reduse de terenuri luate
în arendă:11,92 ha în Lazuri, 8,53 ha în Subcetate, 6,69 ha au fost arendate în Preoteasa, 1,46
05101520253035404550
Suprafață totală
fânețe naturaleSuprafață totală
grădini familialeSuprafață totală
livezi de pomiSuprafață totală
teren arabil6,98
0,332,8647,16Suprafață totală terenuri arendate/categorii de
folosință în comuna Valcău de Jos (ha)

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

33
ha în Ratovei și doar 0,3 ha respectiv 0,2 ha au fost arendate în satele Lera și Poiana ( figur a
6.2)

Figura 6.2 .Situația terenurilor arendate pe ansamblul comunei Valcău de Jos
( Sursă:Anexa numărul 1 , Categorii de utilizare a terenurilor agricole luate în arendă în
comu na Valcău de Jos, Primăria Comu nei Valcău de Jos)

Dacă analizăm situația terenurilor a rendate pentru reședința comunei luate în studiu,
respectiv Valcău de J os (Figura 6.3 .) din totalul suprafețelor arendate (56,03 ha), putem
observa în ceea ce privește distribuția suprafețelor ar endate pe categorii de folosință că cea
mai mare parte din suprafețele arendate în Valcău de Jos au fost cele arabile, 41,53 ha, f iind
urmate la mare distanță de livezil e de pomi (8,58 ha), și fânețele naturale (5,89 ha), în timp
doar 0,3 ha au fost a rendate în scopul atribuirii de grădini familiale.
Se poate concluziona că atât la nivelul reședinței de comună, cât și la nivelul întregii
Comune Valcă u de Jos, ma joritatea suprafețelor arendate sunt cele agricole, urmate de livezi
de pomi, fânețe naturale și grădini familiale.

0102030405060
11,92
0,30,26,698,53
1,4656,03SUPRAFAȚA (H)Situația terenurilor arendate în comuna Valcău de Jos
(suprafață ha)

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

34

Figura 6.3 . Situația terenurilor arendate pe categorii de folosință pentru
reședința comunei Valcău de Jos
( Susră: Anexa numărul 1 , Categorii de utilizare a terenurilor agricole luate în arendă în
comuna Valcău de Jos, Primăria Comuenei Valcău de Jos)

5,89 8,5841,53
051015202530354045
Total suprafețe fânețe
naturaleTotal suprafețe grădini
familialeTotal suprafețe livezi de
pomiTotal suprafețe teren
arabilDistribuția suprafeței terenurilor arendate pe categorii de
folosință pentru reședința comunei, Valcău de Jos

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

35

CAP VII . PERCEPȚIA RESPONDENȚILOR CU PRIVIRE LA ARENDAREA
TERENURILOR ÎN COMUNA VALCĂU DE JOS

7.1 PROFILUL SOCIO -DEMOGRAFIC AL RESPONDENȚILOR

Profilul socio -demografic al respondenților este conturat de variabile precum sexul
respondenților, vâ rsta, ultima școală absolvită, starea civilă, precum și venitul mediu
lunar/membru de familia. Aceste date sunt menit ă să ne ofere o imagine de ansamblu asupra
nivelului de trai al respondenților și categoriei sociale și eco nomice din care fac parte.
Distribuția în funcție de gen a persoanelor intervievate ne arată că 80% dintre
respondenți sunt de sex feminin, iar doar 20% sunt de sex masculin. În ceeea ce privește vârsta
respondenților, se observa o tendință de uniformitat e în rândul persoanelor intervievate, cel mai
mic procent de 14% fiind aferent persoanelor cu vârste cuprinse între 18 -28 de ani, în timp ce
pentru celela lte categorii d e vârstă, distribuția prezintă un trend relativ uniform: 27%, 31%,
28% respectiv pentru categoriile de vârstă 28-38 ani, 38 -48 ani și peste 49 de ani ( Tabelul
7.1).
Tabelul 7.1

Profilul socio -demografic al respondenților

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

36
Dacă luă m în calcul starea civilă a respondenților se observă că majoritatea persoanelor
intervievate sunt căsătorite (60%), în timp ce 24% sunt necăsătorite, 14% văduve, și doar un
procent redus de 2% dintre respondenți sunt divorțaț i.
În cazul nivelului de studii predomină respondenții cu studii medii, respectiv liceu
(53%), un procent foarte restrâns de respondenți au absolv it doar ș coala primară, iar pro cente
relativ apropiate, respectiv de 24% și 19 % sunt aferente respondenților care au absolvit
gimnaziul, respectiv studii universitare.
În ceea ce privește venitul mediu lunar /membru de famill ie, mai mult de jumătate dintre
respondenți (60%), au venituri medii, respectiv, cuprinse între 500 -1000 lei/membru de familie,
în timp ce doar 3% au venituri peste 1500 lei/membru de familie.

Legătura dintre venitul mediu lunar/membru de fam ilie și ulti ma ș coală absolvită

Ipoteza 0: Nu există nicio asociere între ultima școală absolvită de către respondenți și
venitul mediu lunar/membru de familie .

Valoarea testului statistic este de 38,440 . Întrucât valoarea lui p (p ˂ 0.001) este mai
mică decât nivelul de semnificație ales α = 0.05, respingem ipoteza nulă, și pute m concluziona
că există o aso ciere între ultima școală absolvi tă și venitu l mediu lunar/membru de familie.
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 38,440a 9 ,000
Likelihood Ratio 37,750 9 ,000
Linear -by-Linear
Association 21,195 1 ,000
N of Valid Cases 100
a. 10 cells (62,5%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is ,12.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

37
Figura 7.1 . Reprezentarea grafică a asocierii dintre ultima școală absolită și venitul
mediu lunar/membru de familie conform testului hi pătrat

Legătura dintre sexul respondeților și venitul mediu lunar/membru de familie
Se emite Ipoteza 0: Nu există nicio asociere între sexul respondenților și venitul me diu
lunar pe membru de familie.

Valoarea testului statistic este de 1,541. Întrucât valoarea lui p (p =0,673) este mai
mare decât nivelul de semnificație ales α = 0.05, nu respingem ipoteza nulă, și putem Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi -Square 1,541a 3 ,673
Likelihood Ratio 2,075 3 ,557
Linear -by-Linear
Association ,529 1 ,467
N of Valid Cases 100
a. 4 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is ,60.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

38
concluziona că nu există suficiente dovezi care să sugereze o asociere între venitul mediu
lunar/membru de familie și sexul respondenților.

Figura 7.2. Reprezentarea grafică a asocierii dintre sexul participanțior și venitul mediu
lunar pe membru de familie conform testului hi pătrat

7.2. PROFILUL AGRICOL AL RESPONDENȚILOR

În vedere a conturării profilului agricol al respondenților, care au constituit obiectul
prezentului studiu s -au luat în calcul informații privitoare la suprafața exloatației agricole
deținute, p erioada de timp de când activează în domeniul agricol și suprafața terenului avut în
proprietate.
Astfel, în ceea ce privește perioada de când respondenții lucrează în domeniul
agricol se poate observa că, marea majoritate 53%, au o vechime de peste 15 ani, în timp ce 15
% dintre respondenți sunt doar la început, având o experiență in do meniul agric ol de doar 0 -10
ani ( Figura 7 .3).

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

39

Figura 7.3 . Perioda de când respondenții lucrează în domeniul agricol

Luând în calcul suprafața fermei pe care o dețin respondenții , se poate observa că
predomină în pr oporție de 69% fermele de dimen siuni mici ( între 1 -5 ha), în timp ce ferme de
dimensiuni medii (5 -10 ha), sunt deținute de aproximativ 26% dintre respondenți . Fermele
foarte mari ( 15 -25 ha, și 25 -30ha) sunt deținut e de doar 2% dintre respondenți (Figura 7.4 ).

Figura 7.4 . Suprafața f ermei deținute de respondenți

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

40
Un trend asemă nător cu cel al dimen siunii suprafeței fermei, este cel al terenului avut în
proprietate, astfel se observă că 69% dintre respondenții prez entului studiu au în proprietate
între 1 -5 ha, procent egal cu cel al suprafeței fermei pe care o gestionează. Doar 2% dintre
respondenții intervievați au în propr ietate într e 10-15 ha de pământ ( Figura 7.5 ).

Figura 7 .5. Suprafața terenului avut în proprietate de către respondenți

Legătura dintre suprafața fermei și terenul avut în proprietate
Se emite Ipoteza 0 : Nu există nicio asociere între suprafața fermei și terenul avut în
proprietate.
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi -Square 44,255a 12 ,000
Likelihood Ratio 34,174 12 ,001
Linear -by-Linear
Association 16,195 1 ,000
N of Valid Cases 100
a. 16 cells (80,0%) have expected count less than 5. The
minimum expected count is ,02.

Valoarea t estului statistic este de 44,255 . Întrucât valoarea lui p (p ˂ 0.001) este mai
mică decât nivelul de semnificație ales α = 0.05, respingem ipoteza nulă, și pute m concluziona

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

41
că există o asociere între suprafața fermei și terenul avut în propietate, după cum se poate
observa și în graficul de mai jos.

Figura 7.6 . Reprezentarea grafică a asocierii dintre suprafața fer mei deținute de
respondenți si terenul avut în proprietate, conform testului hi pătrat

Legătura dintre suprafața terenului avut în proprietate și perioada de timp de când
respondenții lucrează în dome niul agricol
Se emite Ipoteza 0: Nu există nicio asociere între suprafața terenului avută în
proprietate și perioada de timp de când respondenții lucrează în domeniul agricol.
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi -Square 20,684a 9 ,014
Likelihood Ratio 23,379 9 ,005
Linear -by-Linear
Association 4,386 1 ,036
N of Valid Cases 100
a. 10 cells (62,5%) have expected count less than 5. The
minimum expected count is ,30.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

42
Valoarea t estului statistic este de 20,684 . Întrucât valoarea lui p (p = 0,014 ) este mai
mare decât nivelul de semnificație ales α = 0.05, nu respingem ipoteza nulă, și putem
concluziona că nu există suficiente dovezi care să sugereze o asociere între suprafața terenului
avută în proprietate de că tre respondenții intervievați, ș i perioada de timp de când ac eștia
lucrează în domeniul agricol .

Figura 7.7 . Reprezentarea grafică a asocierii dintre perioada de timp de când respondenții
lucrează în domeniul agricol și terenul avut în proprietate, confo rm testului hi pătrat

7.3. PERCEPȚIA RESPONDENȚILOR CU PRIVIRE LA ARENDAREA TERENURILOR

În analizarea percepție i respondenților cu privire la aren darea terenurilor s -au luat în
calcul variabile refer itoare la cunoașterea termenului de „ arendare a terenurilor”, dac ă
respondenții dețin sau nu te ren pe care l -au dat în arendă sau teren pe care l-au luat în arendă,
opinia subiecților cu privire la criteriile de sel ecționare a unui teren pe care îl iau în arendă,
modalitățile de plată a terenului luat î n arendă , și nu în ultimul rând opinia cu privire la influența
arendării terenurilor asupra dezvoltării asociațiilor/cooperativelor agricole.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

43
La întrebarea cu privire la cunoașterea termenul ui de arendare a terenurilor respondenții
au răspuns afirmativ în proporție de 100%. În ceea ce privește arendarea propriului teren, doar
33% dintre respondenți dețin teren pe care l -au dat în arendă, în timp ce mai mult de jumătate
dintre respondenți (67% ) nu dețin teren pe care l -au dat în arendă (Figura 7.8 ).

Figura 7.8 . Procentul terenului dat în arendă de către respondenți

În privința terenului luat în arendă, situația este mai echilibrată. Astfel, 47% dintre
respondeți susțin că nu au luat teren în arendă, în timp ce 53% dintre respondenți au luat teren
în arendă. Dintre aceștia, majoritatea (42%) au arendat suprafețe mici de teren ( între 1 -5 ha),
în timp ce doar 2% dintre respondenți au arendat peste 15 ha. Terenuri cu suprafețe cuprinse
între 5 -10 ha au fost arendate în pro porție de 9% dintre respondenți (Figura 7.9 ).

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

44

Figura 7.9 . Suprafața terenului luat în arendă de către respondenți

În vederea analizării percepției respondenților cu privire la cirteriile de selec ționare a
unui teren luat în arendă, s -au oferit ca și variante de răspuns: sursă de apă în apropiere, în
apropierea unui drum național, teren nisipos, teren în pantă, alte criterii. Respondenții au avut
posibilitatea să aleagă mai multe răspunsuri, situația central izată a răspunsurilor fiin d
reprezentat ă grafic în Figura 7.10 . Astfel, cel mai ridicat procent de respondenți 23%, au
considerat că selecționarea unui tren luat în arendă nu depinde de sursa de apă, apropierea de
un drum național, textura ter enului, încli nare, ci de alte criterii . Un procent de 20% dintre
respondenți au considerat utilă asocierea unui teren luat în arendă în apropierea unei surse de
apă, în timp ce 7 % dintre respondeți consideră că pe lângă sursa de apă este util ca terenul să
fie pozițio nat în apropierea unui drum național. Un procent de 11% dintre respondenți consideră
a fi important în alegerea unui teren luat în arendă ca acesta să fie poziționat în apropierea unui
drum național. Tot 7% dintre respondenți consideră că terenul trebuie să fie în pantă, iar 6% ca
terenul să fie nisispos. Doar 4% dintre respondenți iau în calcul toate criteriile enumerate mai
sus atunci când se hotărăsc să arendeze un teren.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

45

Figura 7.10 . Criteriile de selecționare ale unui teren luat în arendă

Mai mult de jumătate dintre respondenți (54%), consideră că banii constituie
modalitatea de plată a terenurilor luate în arendă, în timp ce aproximativ 26% dintre respondenți
aleg produsele ca și modalitate de plată. Doar 12% dintre respondenți consideră că am bele
variante constituie o opțiune viabil ă pentru plată . 7% dintre respondenți nu acceptă ca ș i
modalitate de plată a terenuril or luate în arendă nici banii, nici podusele, fii nd de părere că ar
trebui să exis te și alte opțiuni, în timp ce doa r 1% dintre respondenți văd ca ș i modalitate de
plată viabilă pentru terenurile luate în arendă oricare dintre variantele de m ai sus: bani, produse
sau altele (Figura 7.11 ).

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

46

7.11. Modalitățile de plată a terenurilor luate în arendă

În ceeea ce privește percepția respondenților cu privire la posibilitatea arendării
terenurilor în a favoriza dezvoltarea cooperativel or și/sau as ociațiilor agricole (Figura 7.12 ),
respondeților li s -au oferit posibilitatatea de a -și motiva răspunsul în cazul în care răspunsul lor
era unul afirmativ. Majoritatea, în proporție de 61% au răspuns negativ la această întrebare, în
timp ce doar 39% dintre respondeți au fost de părere că arendarea terenurilor poate influența
dezvoltarea cooperativelor și/sau asociațiilor agricole. Din tre aceștia, 27% nu au dorit să își
motiveze răspunsul. 2% dintre respondenți au fost de acord că dezvoltarea asociațiilor și
cooperativelor poate fi influențată de arendarea terenurilor întrucât se poate lucra mai mult teren
la un loc, în timp de 10% au a vut motivații individuale care au vizat posibiliatea de a se lucra
și terenurilor abandonate, diversificarea produselor, creșterea producțiilor, creșterea exportului,
reducerea abandonului terenurilor, reducerea cheltuielilor de transpost, obținerea de pro duse
mai sănătoase, preocuparea oamenilor de a lucra pământul, etc.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

47

7.12. Percepția respondenților cu privire la influența arendării terenurilor asupra
dezvoltării cooperativelor și/sau asociațiilor agricole

Legătura dintre suprafața fermei și terenul luat în arendă
Se emite Ipoteza 0: Nu există nicio asociere între suprafața fe rmei și terenul luat în
arendă.

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi -Square 126,477a 12 ,000
Likelihood Ratio 41,780 12 ,000
Linear -by-Linear
Association 3,163 1 ,075
N of Valid Cases 100
a. 15 cells (75,0%) have expected count less than 5. The
minimum expected count is ,02.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

48
Valoarea t estului statistic este de 126,477 . Întrucât valoarea lui p (p ˂ 0.001) este
mai mică decât nivelul de semnificație ales α = 0.05, respingem ipoteza nulă, și pute m
concluziona că există o asociere între suprafața fermei și terenul luat în arendă, după cum se
poate observa și în graficul de mai jos.

7.13. Reprezentarea grafică a asocierii dintre terenul luat în arendă și suprafața fermei
deținute de respondenți, conform testului hi pătrat

Legătura dintre suprafața fermei și faptul că respondenții dețin teren pe care l -au dat
în arendă
Se emite Ipoteza 0: Nu există nicio asociere între suprafața fermei și faptul că
respondenții dețin teren pe care l -au dat în arendă.
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi -Square 6,427a 4 ,169
Likelihood Ratio 7,502 4 ,112
Linear -by-Linear
Association 4,422 1 ,035
N of Valid Cases 100
a. 6 cells (60,0%) have expected count less than 5. The
minimum expected count is ,33.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

49
Valoarea testului statistic este de 6,427. Întrucât valoarea lui p (p =0,169) este mai
mare decât nivelul de semnificație ales α = 0.05, nu respingem ipoteza nulă, și putem
concluziona că nu există suficiente dovezi care să sugereze o asociere între suprafața fermei și
faptul că respondenți au dat sau nu teren în arendă.

7.14. Reprezentarea grafică a asocierii dintre suprafața fermei deținute de respondenți și
dintre deținerea sau nu de teren dat în arendă, conform testului hi pătrat

Legătura dintre suprafața terenului luat în arendă și modalitățile de plată a terenului
luat în arendă
Se emite Ipoteza 0: Nu există nicio asociere între suprafața terenului luat în arendă de către
respondenți și modalității e de plată a terenurilor luate î n arendă .
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi -Square 69,497a 12 ,000
Likelihood Ratio 32,355 12 ,001
Linear -by-Linear
Association ,695 1 ,405
N of Valid Cases 100
a. 14 cells (70,0%) have expected count less than 5. The
minimum expected count is ,02.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

50
Valoarea testului statistic este de 69,497. Întrucât valoarea lui p (p ˂ 0.001) este mai
mică decât nivelul de semnificație ales α = 0.05, respingem ipoteza nulă, și putem concluziona
că există o asociere între suprafața terenului luat în arendă și modalitatea de plată pentru acesta,
legătură vizibilă și î n graficul de mai jos.

7.15. Reprezentarea grafică a asocierii dintre suprafața terenului luat în arendă și
modalitățile de plată pentru acesta, conform testului hi pătrat

Legătura di ntre opinia respondenților cu privire la posibi litatea arendării
terenurilor în a favoriza dezvoltarea cooperativelor și/sau asociațiilor agri cole și utima
școală absolvită de aceștia
Se emite Ipoteza 0: Nu există nicio asociere între opinia respondenților cu privire la
posibilitatea ar endării terenurilor în a favoriza dezvoltarea cooperativelor și/sau asociațiilor
agricole și utima școală absolvită de către respondenți.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

51
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi -Square 44,770a 36 ,150
Likelihood Ratio 45,669 36 ,130
Linear -by-Linear
Association 1,230 1 ,267
N of Valid Cases 100
a. 46 cells (88,5%) have expected count less than 5. The
minimum expected count is ,04.

Valoarea testului statistic este de 44,770. Întrucât valoarea lui p (p =0,150) este mai
mare decât nivelul de semnificație ales α = 0.05, nu respingem ipoteza nulă, și putem
concluziona că nu există suficiente dovezi care să sugereze o asociere între posi bilitatea
arendării terenurilor în a favoriza dezvoltarea cooperativelor și/sau asociațiilor agricole și
ultima școală absolvită de aceștia.

7.16. Reprezentarea grafică a asocierii dintre percepția respondenților cu privire la
influența arendării asupra dezvoltării cooperativelor și/sau asociațiilor agricole și ultima
școală absolvită de către respondenți, conform testului hi pătrat

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

52
Legătura di ntre suprafața de teren luată în arendă ș i criteriile de sel ecționare ale
unui teren în luarea în arendă
Se emite Ipoteza 0: Nu există nicio asociere între suprafața de teren luată în arendă și
criteriile de selcționare ale unui teren atunci când este luat în arendă .
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig.
(2-sided)
Pearson Chi -Square 117,353a 42 ,000
Likelihood Ratio 70,408 42 ,004
Linear -by-Linear
Association ,200 1 ,655
N of Valid Cases 100
a. 55 cells (91,7%) have expected count less than 5. The
minimum expected count is ,02.

Valoarea testului statistic este de 117,353. Întrucât valoarea lui p (p ˂ 0.001) este
mai mică decât nivelul de semnificație ales α = 0.05, respingem ipoteza nulă, și putem
concluziona că există o asociere între criteriile de selecție ale unui teren atunci când este luat în
arendă și suprafața deținuță în arendă de către respondenți.

7.17. Reprezentarea grafică a asocierii dintre suprafața de teren luată în arendă și
criteriile de selecționare ale unui teren lu at în arendă, conform testului hi pătrat

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

53

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

CONTRIBUȚII PROPRII

În urma desfășurării prezentului studiu, prin parcu rgerea etapelor aferente cercetării, și
prin atingerea obiectivelor propuse s -au realizat:
1. Studierea percepției populației din mediul rural, comuna Valcău de J os, cu privire
la arendarea terenurilor din această zonă ;
2. Abordarea unui subiect de real interes cu privire la arendarea terenurilor atât la nivel
național, cât și la nivelul comunei Valcă u de Jos ;
3. Realizarea in strumentului de lucru , respectiv crearea chestionarului ;
4. Desfăș urarea anchetei so ciologice prin aplicarea celor 1 00 de chestionare în urma
întocmirii unui calendar de desfășurare;
5. Culegerea datelor de pe teren, verificarea acestora, întocmirea bazei de date, analiza
și interpretarea informațiilor cu ajutorul programului IBM SPSS Statistics V.22.0.

CONSIDERAȚII FINALE
Prin realizarea studiului cu privire la arendarea terenurilor în comuna Valcău de Jos, se
pot concluziona următoarele :
1. Din totalul suprafețelor arendate la nivelul comunei (87,3 ha), cele mai arendate
au fost terenurile arabile, aproximativ 47,16 ha, fiind urmate de livezile de pomi
(32,86 ha), fânețele naturale (6,98 ha) și doar 0,3 ha de grădini familiale.
2. Dimensiunea medie a unei suprafeț e arendate este de aproximativ 0,80
ha/persoană.
3. Conceptul de arendare al terenurilor este cunoscut de către toț i respondenții
intervievați, cu toate acestea doar 53% dintre respondeți au luat teren în arendă,
si doar 33% dintre respondenți au dat teren în arendă.
4. Majoritatea respondenților (69%) dețin ferme agricole mici, cuprinse între între
1-5 ha.
5. Marea majoritate a respondenților intervievați sunt cu experiență în domeniul
agricol (53% au o vechime de peste 15 ani), în timp ce doar 15 % dintre

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

54
respondenți sunt doar la început, având o experiență in domeniul agricol de doar
0-10 ani.
6. În cee a ce privește percepția respondenților cu privire la posibili tatea arendării
terenurilor în a favoriza dezvoltarea cooperativelor și/sau asociațiilor agricole,
majoritatea, în proporție de 61% au răspuns negativ la această întrebare, în timp
ce doar 39% dintre responde nți au fost de părere că arendarea terenurilor po ate
influența dezvoltarea cooperativelor și/sau asociațiilor agricole .
7. Mai mult de jumătate dintre respondenți (54%), consideră banii ca fiind
modalitatea de plată a terenurilor luate în arendă, în timp ce aproximativ 26%
dintre respondenți aleg produsele ca și modalitate de plată. Doar 12% dintre
respondenți consideră că ambele variante constituie o opțiune viabilă pentru
plata.
8. Profilul sociologic al respondentelor este conturat în majoritate de respondenți
de sex femi nin (80%), majoritatea dintre respondenți (53% )sunt absovenți de
studii medii ( liceu), cu un venit mediu/membru de familie, cuprins între 500 –
1000 lei, având o distribuție omogenă pe vârste.
9. Rezultatele obținute confirmă faptul că arendarea terenurilor î n comuna Valcău
de Jos întâmpină aceleaș i imp edimente regăsite și la nivel național.

RECOMANDĂRI
1. O informare mai bună a populației din mediul rural realizată de către autoritatea
publică locală cu privire la arendarea teren urilor și beneficiile aduse de a ceasta.
2. Încurajarea acțiunii de arendare a terenurilor, în vederea reducerii suprafețelor
cu terenuri nelucrate/abandonate.
3. Facilitarea creării de ascociaț ii/cooperative în mediul agric ol, prin obținerea de
sprijin la nivel local și național.
4. Studierea mai atentă a pieței agricole în vederea anticipării nevoilor
proprietarilor de terenuri agricole și a celor care își doresc să activeze în
domeniul agricol.
5. Repetarea cercetării pe un eșantion mai reprezentativ pentru completarea
rezultatelor; compararea acestor rezultate cu ale altor studii realizate în mediul
rural, precum și la nivel național.

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

55
BIBLIOGRAFIE

1. Bold, I., A. Craciun, 1995, „Exploatatia agricola, organizare, dezvoltare, exploatare”,
Editura Mirton, Timisoara,
2. Botnarenco. I., S. Popescu, 2006, „Arenda – element al impulsionării reformei funciare
în Republica Moldova”, Știința agricolă, nr. 1, ISSN 1857 -0003 .
3. Chelaru E., 2001, „Circulația juridică a terenurilor”, Editura ALL -BECK, București
4. Chibac G., 1991, „Contractul – instrum entul de bază al relațiilor de arendă”. Legea și
viața, nr.7;
5. Cojocari G., 1994, , „Arenda în agricultură: conflictele și cauzele lor”, Legea și viața
6. Feak F., S. Cărpenaru, 1993, „Contracte civile și comerciale”, București
7. Manole, V., D. Boboc, Andreea Raluca, 2009, "Grupurile de producatori si
cooperativele de marketing" Editura Tribuna Economica, Bucuresti,
8. Manole, V., D. Boboc, Raluca Andreea Ion, 2009,„Grupurile de producători și
cooperativele de marketing” Editura Tribuna Economică, București,
9. Merce E., C Merce, E. Dumitraș Diana, 2011, "Prelucrări statistice -Caiet de protocol",
Editura AcademicPress, Cluj -Napoca
10. Merce E., C Merce., F. Urs, 2001, "Statistică", Editura AcademicPres, Cluj -Napoca
11. Nastase M., 1999, „Dimensiune optima a exploatatiilor agricole” Editura Chrater B,
Bucurest
12. Otiman, P.I., 2002, „Evoluția structurii proprietății funciare și a exploatațiilor în
agricultura româneascã în secolul XXI, probleme ale dezvoltării rurale”, vol.
Performanțe în agriculturã, Editura Ceres, București
13. Poescu, M., 2005, „Eficiența economică a utilizării pământului” , Agricultura României
v.16 ,
14. Pop, M., 2004, „ Cercetări de marketing. Editura Alma Mater” Cluj-Napoca:
15. Popescu G., „Rolul și importanța arendării în vederea creșterii dimensiunii
exploatațiilor agricole”, Academia de Studii Economice București
16. Popescu G., 2001, „ Probleme de politica agrara”, Ed. ASE, Bucuresti
17. Popescu M, 2005, "Eficienta economica a utilizarii pâmântului", Agricultura României
v.16,
18. Rădulescu, CV, I. Ldiko, 2006 , „ Organizarea exploatatiilor agricole durabile” Ed. ASE,
19. Râmniceanu, I., 2004, „Probleme structurale ale agriculturii românești în perspective
aderării la Uniunea Europeanã”, Colecția Studii I.E.R nr. 4, 2004, București

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

56
20. Vincze Maria, 2002, „Economie agr oalimentara.Teorii si realitati” Ed. Risoprint, Cluj
Napoca
21. *** Recensãmântul General Agricol, 2002 , http://www.insse.ro/ , ultima accesare
31.05.2017
22. *** Recensãmântul General Agricol, 2010, http://www.rga2010.djsct.ro/inceput ,
ultima accesare, 31.05.2017
23. *** Noul Cod Civil actualizat 2017 – Legea 287/2009, Art. 1836 , http://legeaz.net/noul –
cod-civil/ , ultima accesare, 20.05.2017
24. *** Strategia de dezvoltare locală, Comuna Valcău de Jos, 2013 -2020, SC PROIECT –
CONSTRUCT REGIUNEA TRAN SILVAN IA SRL, Jud. Bihor, loc. Oradea, str.
Matei corvin, nr. 290, projecttransilvania@yahoo.com
25. *** Institutul Național De Statistică, Ancheta Structurală în Agricultură 2013,
Comunicat De Presă Nr. 308 /2014
26. *** HG 216/ 2016 , ultima accesare 15.05.2017
27. *** Legea nr. 246 din 18 iulie 2005 , ultima accesare 15.05.2017
28. *** http://primariavalcaudejos.ro/, ultima accesare 31.05.2017

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

57
ANEXE

Anexa numărul 1.Categorii de utilizare a terenurilor agricole luate în arendă în comuna Valcău
de Jos
Nr. crt Proprietar de teren Suprafața dată
în folosință (ha) Categorie teren Localizare
1. Balint Angela 0,74 Livezi de pomi Valcă u de Jos
2. Blaga Gavril 4,42 Fânețe naturale Valcă u de Jos
3. Blaga Gavril 2,32 Livezi de pomi Valcă u de Jos
4. Bode Ana 0,37 Livezi de pomi Valcă u de Jos
5. Bode Ana 0,91 Teren arabil Valcă u de Jos
6. Bodea Ana 0,93 Teren arabil Valcă u de Jos
7. Bodea Ana 0,52 Fânețe naturale Valcă u de Jos
8. Bodea Ana 0,15 Livezi de pomi Valcă u de Jos
9. Brăgaru Gabriel 0,57 Teren arabil Valcă u de Jos
10. Brăgaru Marian 0,6 Teren Arabil Valcă u de Jos
11. Brisc Alexandru 0,2 Teren Arabil Valcă u de Jos
12. Brisc Vasile 0,43 Teren Arabil Valcă u de Jos
13. Brisc I. Ioan 0,27 Teren Arabil Valcă u de Jos
14. Brisc V. Ioan 0,40 Teren Arabil Valcă u de Jos
15. Brisc Grigore 0,30 Teren Arabil Valcă u de Jos
16. Brisc Ioan 0,20 Livezi de pomi Poiana
17. Buboiu Dumitru 0,3 Teren Arabil Valcă u de Jos
18. Budcovan D 0,07 Teren Arabil Valcă u de Jos
19. Budcovan D 0,53 Livezi de pomi Valcă u de Jos
20. Budcovan Ana 1,00 Teren Arabil Valcă u de Jos
21. Cădar Monica 0,3 Teren Arabil Lazuri
22. Chiș Ana 1,97 Teren Arabil Valcă u de Jos
23. Chiș Ana 0,77 Livezi de pomi Valcă u de Jos
24. Chiș Florian 0,10 Livezi de pomi Lazuri
25. Chiș Florian 0,70 Livezi de pomi Valcă u de Jos
26. Coste Maria 1,34 Teren Arabil Preoteasa
27. Coste Maria 0,10 Livezi de pomi Preoteasa
28. Criste Anton 0,45 Livezi de pomi Valcă u de Jos
29. Criste Anton 0,05 Teren Arabil Valcă u de Jos
30. Criste Crăciun 2,72 Teren arabil Lazuri
31. Criste Crăciun 1,45 Livezi de pomi Lazuri
32. Dăniluc Mircea 0,65 Teren Arabil Valcă u de Jos
33. Fekete Iuliu 0,6 Teren Arabil Valcă u de Jos
34. Fiț Alexandru 0,39 Teren Arabil Valcă u de Jos
35. Fiț Alexandru 0,10 Livezi de pomi Valcă u de Jos
36. Fiț Gheorghe 0,76 Teren Arabil Valcă u de Jos
37. Fiț Gavril 1,85 Teren Arabil Subcetate
38. Ghile Petru 0,28 Teren Arabil Valcău de Jos
39. Ghile Petru 0,25 Fânețe naturale Valcău de Jos
40. Ghile Petru 0,13 Livezi de pomi Valcău de Jos
41. Ghilea Veronica 0,6 Teren Arabil Valcău de Jos
42. Ghilea Veronica 0,2 Livezi de pomi Valcău de Jos

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

58
43. Gui Floare 1,47 Teren Arabil Valcău de Jos
44. Ieuge Gavril 0,55 Teren arabil Lazuri
45. Ieuge Gavril 1,81 Livezi de pomi Lazuri
46. Lada Nicolae 0,05 Fânețe naturale Valcău de Jos
47. Lada Nicolae 0,4 Livezi de pomi Valcău de Jos
48. Lada Nicolae 1,28 Teren Arabil Valcău de Jos
49. Lukacs Zsolt 0,3 Teren Arabil Preoteasa
50. Macovei Gavrilă 1,87 Teren Arabil Valcău de Jos
51. Markus M 0,6 Teren Arabil Ratovei
52. Markus M 0,92 Teren Arabil Valcău de Jos
53. Marușca Adrian 0,88 Teren arabil Lazuri
54. Marușca Adrian 0,92 Teren Arabil Preoteasa
55. Marușca Adrian 0,3 Fânețe naturale Lazuri
56. Marușca Adrian 2,50 Fânețe naturale Preoteasa
57. Marușca Adrian 1,00 Livezi de pomi Preoteasa
58. Marușca Adrian 1,46 Livezi de pomi Lazuri
59. Mihai Florica 0,25 Livezi de pomi Subcetate
60. Mihai Florica 0,30 Teren Arabil Subcetate
61. Mocuța Aurica 1,4 Teren Arabil Valcău de Jos
62. Moisi Daniel 1,38 Teren Arabil Valcău de Jos
63. Neag Viorica 0,3 Teren Arabil Valcău de Jos
64. Neag Viorica 0,25 Livezi de pomi Subcetate
65. Neaga Gavril 0,18 Teren Arabil Valcău de Jos
66. Pașcalău Viorel 0,02 Livezi de pomi Preoteasa
67. Pașcalău Viorel 0,51 Teren Arabil Preoteasa
68. Parohia Greco 7,22 Teren Arabil Valcău de Jos
69. Pop Ana 0,15 Teren Arabil Valcău de Jos
70. Pop Victor 0,26 Teren Arabil Ratovei
71. Pop Victor 2,28 Teren Arabil Valcău de Jos
72. Pop Victor 0,6 Livezi de pomi Ratovei
73. Pop Victor 0,03 Grădini familiale Valcău de Jos
74. Roșan Ioan 0,13 Livezi de pomi Valcău de Jos
75. Roșan Ioan 0,40 Teren Arabil Valcău de Jos
76. Roșan Maria 2,39 Teren Arabil Valcău de Jos
77. Roșan Maria 0,38 Livezi de pomi Valcău de Jos
78. Roșan Lucian 0,11 Livezi de pomi Valcău de Jos
79. Roșan Lucian 0,50 Teren Arabil Valcău de Jos
80. Sabou Ileana 0,70 Teren Arabil Valcău de Jos
81. Sabou Ileana 0,3 Fânețe naturale Valcău de Jos
82. Săplăcan Ioan 1,64 Teren Arabil Valcău de Jos
83. Sârca Alexandru 1,04 Teren Arabil Valcău de Jos
84. Sârca Alexandru 0,9 Teren Arabil Subcetate
85. Săute Alexandru 0,87 Teren Arabil Valcău de Jos
86. Săute Alexandru 0,3 Livezi de pomi Subcetate
87. Săute Alexandru 0,5 Livezi de pomi Valcău de Jos
88. Seutea D 0,4 Teren Arabil Valcău de Jos
89. Seutea Alexandru 0,5 Teren Arabil Valcău de Jos
90. Seutea Alexandru 0,2 Livezi de pomi Valcău de Jos
91. Sîrbu Ana 0,92 Teren Arabil Valcău de Jos
92. Sîrbu Pavel 0,35 Teren Arabil Valcău de Jos

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

59
93. Sîrca Traian 2,4 Teren Arabil Subcetate
94. Sîrca Traian 1,11 Livezi de pomi Subcetate
95. Sîrca Traian 1,17 Fânețe naturale Subcetate
96. Sîrca Gavril 0,65 Fânețe naturale Lazuri
97. Sîrca Gavril 0,08 Livezi de pomi Lazuri
98. Sîrca Gavril 0,56 Teren Arabil Lazuri
99. Sîrca Gavril 0,3 Teren Arabil Lera
100. Tout Vasile 1,3 Teren Arabil Valcău de Jos
101. Tout Vasile 0,3 Livezi de pomi Valcău de Jos
102. Vedinaș Florian 0,1 Livezi de pomi Valcău de Jos
103. Vedinaș Florian 0,79 Teren Arabil Valcău de Jos
104. Vedinaș Ana 1,13 Teren Arabil Lazuri
105. Vedinaș Ana 0,2 Livezi de pomi Lazuri
106. Vedinaș Ioan 0,10 Livezi de pomi Lazuri
107. Vedinaș Ioan 0,52 Teren Arabil Lazuri
108. Vedinaș Valer 1,00 Teren Arabil Lazuri
109. Vedinaș Valer 0,83 Livezi de pomi Lazuri
110. Vereș Lorena 0,35 Fânețe naturale Valcau de Jos
(Sură date: Primăria Comunei Vacău de Jos)

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

60
Anexa numărul 2 . Chestionar

Mă numesc Blaga Larisa și sunt studentă a Facultății de Horticultură din cadrul
Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj. Realizez această cercetare în
scopul analizei situatiei terenurilor arendate în comuna Valcau de Jos, judetul Sălaj, care se
va materializa într -o lucrare de licență.Răspunsurile dvs. la toate întrebările din a cest
chestionar sunt absolut confidețiale și vor fi utilizate numai în scop științific.

CHESTIONAR nr

1. Cunoașteți termenul de “ Arendare a terenurilor” ?
a) Da
b) Nu

2. De cât timp lucrați în domeniul agricol?
a) 0-5 ani
b) 6-10 ani
c) 10-15 ani
d) Peste 15 ani

3. Ce suprafață deține ferma dumneavoastră?
a) Între 1 -5 ha
b) Între 5 -10 ha
c) Între 10 -15 ha
d) Între 15 -25 ha
e) Între 25 -30 ha

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

61
f) Peste 40 ha

4. Cât teren aveți în proprietate?
a) Sub 1 ha
b) Între 1 -5 ha
c) Între 5 -10 ha
d) Între 10 -15 ha
e) Peste 15 ha

5. Dețineți teren pe care l -ați dat în arendă?
a) Da
b) Nu

6. Cât teren aveți luat în arendă?
a) Sub 1 ha
b) Între 1 -5 ha
c) Între 5 -10 ha
d) Între 10 -15 ha
e) Peste 15 ha

7. Care sunt criteriile de selecționare a unui teren luat în arendă?
a) Sursă de apă în apropiere
b) În apropierea unui drum național
c) Nisipos
d) În pantă
e) Altele

8. Care sunt modalitățile de plată a terenurilor luate în arendă?
a) Banii
b) Produse
c) Altele

Larisa Blaga Cercetări privind situația terenurilor agricole în localitatea Valcău de J os și percepția
locuitorilor cu privire la arendarea acestora

62
9. Credeți ca arendarea terenurilor poate favoriza dezvoltarea cooperativelor și/sau
asociații agricole?
a) Da, motivați………..
b) Nu

10. Venitul mediu lunar pe membru de familie se încadrează în categoria:
a) Sub 500 lei
b) Între 500 -1000 lei
c) Între 1000 -1500 lei
d) Peste 1500 lei

11. În prezent sunteți:
a) Căsătorit (ă)
b) Necăsătorit (ă)
c) Divorțat (ă)
d) Văduv (ă)

12. Vârstă:
a) Între 18 -28 ani
b) Între 28 -38 ani
c) Între 38 -48 ani
d) Peste 49 de ani

13. Sex
a) Masculin
b) Feminin

14. Studii:
a) Fără studii
b) Școala primară
c) Gimnaziu
d) Liceu
e) Universitare