Specializarea: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ [310361]

[anonimizat]: [anonimizat]: Andrei Radu Iova

Absolventă:

[anonimizat]

-2017-

CUPRINS

ANEXE………………………………………………………………………………………………

Introducere

“[anonimizat]: pentru unii este un spațiu periferic al activității agricole sau o zonă a naturii unde se află sate și comune; [anonimizat].

Se poate afirma că spațiul rural este o [anonimizat]:

are o economie bazată pe folosirea resurselor naturale și pe producția de bunuri caracteristice locului respectiv;

se află departe de centrele urbane și în principal este un loc izolat;

nu este industrializată și de aceea își conservă aproape intactă identitatea și cultura;” []

“Dezvoltarea rurală necesită o [anonimizat] o [anonimizat] a determinat dezvoltarea orașelor în detrimentul a [anonimizat] a celor din ruralul intermediar și periferic.

[anonimizat], modul de utilizare a terenurilor, activitățile economice și culturale și amenajările specifice. [anonimizat], [anonimizat], pragul variind de la 200 de locuitori (Danemarca, Islanda, Norvegia, Suedia), la 2000 (Franța, Luxemburg, Spania), sau chiar 10 000 de locuitori (Elveția, Portugalia). Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) consideră așezări rurale acele zone în care densitatea este inferioară valorii de 150 locuitori/km2. [anonimizat], doar capitala și câteva județe (Ilfov, Prahova, Iași) putându-se încadra în categoria spațiilor urbane.

[anonimizat] 2014, populația rurală număra 9.195.250 [anonimizat] 46,1% din populația totală a țării, în scădere cu 1,03% față de anul 2003. [anonimizat] a [anonimizat], în absența căreia punerea în valoare a bogățiilor naturale este dificilă. [anonimizat] 1990 și 2012 a fost de 2.240.183 [anonimizat]. [anonimizat]-rural a [anonimizat] 1.890.807 persoane, dar remigrarea s-a făcut preponderent spre ruralul adiacent orașelor mari.

Astfel, zonele periurbane care au constituit oportunități facile de dezvoltări imobiliare ([anonimizat]) [anonimizat], urâțind teritoriul prin densitatea și calitatea construcțiilor. [anonimizat] o incoerență structurală la nivelul rețelei de localități. Așezările urbane mici care ar trebui să sprijine ruralul adiacent, sunt ele însele în declin. Scăderea populației unora dintre acestea sub pragul de 10 000 de locuitori, le exclude de pe lista așezărilor eligibile să primească finanțare prin Programul Operațional Regional (POR), iar satele care aparțin administrativ de acestea nu beneficiază de niciuna dintre liniile de finanțare ale Planului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Ruralul periferic este zona cea mai afectată de actualele politici de dezvoltare. Acesta a devenit un spațiu fragil, expus celor 3 mari dezastre din Romînia contemporană (demografic, forestier și abandonarea agriculturii sistematice) și este practic deconectat de la procesul de dezvoltare.

La nivel declarativ, relațiile rural-urban trebuie să asigure accesul regiunilor rurale la funcțiunile urbane. Constituirea rețelelor de localități trebuie să aibă în vedere relațiile oraș-sat, pentru a crea un țesut echilibrat, diversificarea economei zonelor rurale, dezvoltarea spațiilor de agrement, protecția și valorificarea patrimoniului natural și cultural. Încurajarea dezvoltării integrate în zone urbane, rurale și cu specific etno-cultural aparte, în scopul facilitării sinergiei dintre acestea și a unei mai bune exploatări a valorilor locale, este menționată și printre prioritățile Strategiei Europa 2020. În România, parteneriatul oraș-sat rămâne deocamdată, doar un deziderat. Ruralul reprezintă o categorie subordonată intereselor urbanului, acesta din urmă hrănindu-și bunăstarea pe seama resurselor din mediul rural. În ultimii 40 de ani, în România ruralul a constituit un important rezervor de salariați, asigurând aproximativ 50% din forța de muncă pentru dezvoltarea României (industrie, comerț, servicii). Transferul de populație, care continuă și în prezent, conduce la aglomerarea urbanului și la gestionarea tot mai dificilă și complicată a acestuia, și în același timp privează ruralul de resursa cea mai importantă pentru dezvoltare. ”[]

Comuna Jegălia este localizată la jumătatea drumului dintre orașul Călărași și orașul Fetești, fiind străbătută de șoseaua națională DN3B. Lacul Iezeru separă cele două sate, Jegălia și Iezeru,de aici și numele satului (Iezeru) peste care este construit un pod. Satul Gâldău este separat de satul Jegălia printr-o luncă ce are distanța de aproximativ 1 km. În partea de sud a comunei Jegălia, la aproape un kilometru depărtare curge Brațul Borcea, braț al fluviului Dunărea. Între Jegălia și Iezeru se află un canal de irigații, săpat artificial, alimentat din Borcea, între partea de sud a comunei și Brațul Borcea sunt mlaștini, în partea de nord sunt terenuri arabile (Bărăganul),în partea vestică se află comuna Unirea (denumită în trecut Șocariciu), iar în partea estică se află comuna Borcea, distanța dintre localități fiind destul de mică în această zonă a țării.

“La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Jegălia făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere satele Jegălia și Beilicu, populația lor totală fiind de 1713 locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 90 de elevi, și două biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gâldău, formată din satele Gâldău și Mereanu și având 809 locuitori, o școală mixtă cu 41 de elevi (dintre care 4 fete) și o biserică. Ambele comune se aflau pe moșia „Deleanca”, ce aparținuse mănăstirii Dealu și fusese secularizată în 1864.

În 1925, Anuarul Socec consemna cele două comune în plasa Fetești a aceluiași județ. Comuna Jegălia avea aceeași compoziție și 2329 de locuitori; comuna Gâldău avea doar satul de reședință cu o populație de 1301 locuitori.

În 1950, cele două comune au fost transferate la raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1960) din regiunea București. În 1964, satul Beilic a devenit Iezeru. Comunele au revenit la județul Ialomița (reînființat) în 1968, când comuna Gâldău a fost desființată și inclusă în comuna Jegălia. În 1981, o reorganizare administrative.”[]

regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. În prezent, comuna Jegălia, are în administrație trei sate (Jegălia, Iezeru și Gâldău), se întinde pe o suprafață de 10 831 km2 (371 km2 intravilan și 10 514 km2 extravilan), 1640 de gospodării și 4341 de locuitori.

Dezvoltarea durabilă a spațiului rural reprezintă un proces de creștere a calității vieții și bunăstării locuitorilor din mediul rural, fără a compromite bunăstarea generațiilor următoare, pe baza exploatării raționale și eficiente a resurselor disponibile prin structuri economice moderne și competitive, în condițiile gestionării cu pricepere a treburilor publice.

Accesul cetățenilor la servicii de interes general este drastic limitat de inexistența, insuficiența, calitatea necorespunzătoare sau prețul exagerat în raport cu veniturile acestor servicii.

Pentru a afla care sunt necesitățile oamenilor ce trăiesc în spatial rural românesc este necesar ca reprezentanții comunităților locale să păstreze o legătură strânsă cu aceștia și să colaboreze pentru evoluție.

Se spune că, pentru a identifica o rezolvare a unei probleme trebuie mai întâi să se afle cauza. În această lucrare am încercat să aflu care sunt problemele oamenilor ce locuiesc în satele componente ale comunei Jegălia din județul Călărași, iar pentru a afla aceste lucruri, am realizat o lucrare despre comuna Jegălia. Am aflat cum s-a format aceasta, cum era la începuturi, cum au evoluat lucrurile pentru a se ajunge până la ceea ce este astăzi această comună, prin ce au trecut locuitorii și în ce condiții au trait ei, dar și cum este traiul lor în aceste vremuri.

În Capitolul I al prezentei lucrări, intitulat “Noțiuni de dezvoltare durabilă”, este prezentată o descriere a societății și a spațiului rural românesc, definiția noțiunilor de “dezvoltare”, “dezvoltare durabilă”, “ strategiei de dezvoltare locală” dar și o parte dintre lucrurile negative ce fac ca spatial rural să nu mai fie atât de atractiv pentru tinerii de astăzi, cum era pentru tinerii de altădată, acei tineri care considerau că pământul este averea cea mai de preț.

În Capitolul II numit “Prezentarea comunei Jegălia”, este prezentată o mica parte din istoria comunei, stema comunei, localizarea acesteia în cadrul județului, tipul de climă, hidrografia, tipuri de sol predominante, flora și fauna întâlnită în zonă, demografia la nivel de județ Călărași și al comunei Jegălia în urma ultimului recensământ, bugetul comunei Jegălia și o serie de proiecte înființate pentru cetățeni.

În Capitolul III “Studiu de caz”, este prezentat un studiu de caz realizat cu ajutorul cetățenilor. Prin formularea unui chestionar cu un număr de 17 întrebări închise – cu variante prestabilite de răspuns, am aflat o parte din gândurile cetățenilor cu privire la traiul în comună, investițiile care trebuie urmărite de cei din conducere pentru a le ușura traiul, ce își doresc aceștia pentru urmașii lor și care sunt veniturile pe care le poate obține un om ce trăiește în spatial rural din România. Chestionarul a fost aplicat unui număr de 60 de persoane, câte 20 de chestionare pentru fiecare sat component al comunei Jegălia (Jegălia, Iezeru, Gâldău) din județul Călărași. Pentru fiecare întrebare există o interpretare a răspunsurilor cetățenilor.

În Capitolul IV intitulat “Concluzii și propuneri”, au fost sintetizate rezultatele analitice și de prognoză ale întregii lucrări, rezultatele întreprinse în urma prezentării comunei Jegălia, a activităților și a resurselor acesteia, dar mai ales, în urma studiului de caz și a chestionarului la care au răspuns cetățenii din comuna Jegălia.

Capitolul I

Noțiuni de dezvoltare durabilă

Stabilizarea schimburilor mondiale, exigențele calitative ale consumatorilor, lărgirea Uniunii Europene spre centrul și estul Europei, acestea sunt problemele cu care se confruntă acum agricultura europeană, cu realități și sfidări noi. Schimbările ating nu numai piețele agricole dar și economiile locale ale zonelor rurale în mod egal. Viitorul sectorului agricol este legat în mod strict de dezvoltarea echilibrată a teritoriului rural, care acoperă 80% din teritoriul european. Dimensiunea comunitară a acestui joc este evidentă, politica agricolă și rurală are un rol important de jucat in coeziunea teritorială, economică și socială a Uniunii.

“Agricultura, activitatea care definește practic mediul rural, se confruntă cu probleme deosebite. Numărul mare de exploatații agricole și ponderea covârșitoare a celor fără personalitate juridică și care operează pe suprafețe de sub 5 hectare, sunt considerate a fi marile dezavantaje structurale ale agriculturii din România. În pofida unor programe europene și naționale menite să corecteze aceste dezavantaje, schimbările în timp sunt nesemnificative. Aceasta sugerează că, dincolo de eșecul unor programe de dezvoltare, trebuie să ne bazăm pe realități și să explorăm căi de dezvoltare proprii bazate pe modul de producție tradițional și pe relația specială pe care românul o are cu teritoriul. Mult dorita comasare a terenurilor, care în principiu asigură o productivitate sporită, are propriile limite, iar producțiile mari se fac în detrimentul calității produselor și a biodiversității.

Marile exploatații agricole din lume revin în prezent, din rațiuni economice, la soluții mai ecologice, prin parcelerea terenului și intercalarea de plantații arboricole în așa-numitele culturi agro-forestiere, care să asigure recompunerea necesară a ecosistemelor. În acest timp (în contratimp), politicile agricole din România visează la agricultura pe ogoarele înfrățite. Dificultățile pe care legile de restituire a terenurilor, normele de cadastru și lipsa unui sprijin real pentru proprietarii de pământ și agricultori din partea statului pentru realizarea cadastrului și fluidizarea circulației terenurilor creează adevăratele piedici în dezvoltarea ruralului. Realizarea cadastrului implică de cele mai multe ori costuri greu sau imposibil de suportat pentru proprietarii din mediul rural, deci nu se poate rezolva exclusiv în privat, fără intervenția statului.

Pe de altă parte, relația românilor cu teritoriul este una specială, majoritatea populației având ca spațiu mental (acasă) satul natal sau de proveniență a părinților. Simțul proprietății marcat de această relație uneori aproape mistică cu teritoriul, dar și de modul de dobândire în trecut a proprietății, care sporesc atașamentul afectiv față de pământ (dramatismul reformelor agrare, dobândirea în urma participării înaintașilor la război) fac dificile tranzacțiile de proprietăți în mediul rural. Desigur, comasarea terenurilor agricole pentru crearea de exploatații mai mari și mai rentabile este necesară și ar putea rezolva problema numeroaselor parcele mici și mai ales a celor neutilizate, dar o alternativă de luat în seamă ar fi cooperarea agricultorilor în valorificarea producției agricole. ” []

Alături de măsurile de piață și de exigențele unei agriculturi europene competitive, trebuie în mod egal să se țină cont de necesitățile variate ale lumii rurale, de asteptările societății de astăzi și de imperativele protecției mediului înconjurător. Noua politică de dezvoltare rurală devenită "al doilea pilon" al PAC, răspunde acestor preocupări. Element esențial al modelului agricol european, ea vizează sa puna în operă un cadru coerent și solvabil care să garanteze viitorul zonelor rurale, favorizând menținerea și crearea de locuri de munca.

Principiile de baza ale politicii de dezvoltare rurală sunt urmatoarele:

Multifuncționalitatea agriculturii. Rolul agriculturii variază în funcție de produsele obținute. Aceasta implică recunoașterea și încurajarea unui evantai de servicii furnizate pentru agricultură.

Multisectorialitatea și integrarea. Economia rurală permite datorită diversificării activităților, crearea de noi surse de venituri și noi locuri de muncă și protecția moștenirii rurale.

Flexibilitatea. Acordarea ajutoarelor pentru dezvoltare rurală, bazate pe subsidiaritate, favorizând descentralizarea și consultarea la nivel regional, local și parteneriatul.

Transparența. Elaborarea și gestionarea se face în mod transparent, plecând de la o legislație simplificată și mai accesibilă.

Una din principalele inovații ale acestei politici este metoda adoptată, vizând o mai bună integrare a diferitelor intervenții cu scopul de a asigura o dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor rurale ale Europei.

Marile axe ale acestei dezvoltări sunt urmatoarele:

Reîntărirea sectorului agricol forestier;

Ameliorarea competiției zonelor rurale;

Prezervarea mediului și a patrimoniului cultural.

,, Societatea românească se află într-un proces de schimbare, în care elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o nouă dinamică în încercarea de adaptare la condițiile prezente. În acest context, o politică de dezvoltare rurală echilibrată nu este o opțiune pentru viitor, ci o necesitate, cu atât mai mult având în vedere faptul că problema dezvoltării agriculturii și spațiului rural are conotații naționale importante și reprezintă o problemă extrem de complexă și de actualitate în România.

Spațiul rural în România reprezintă o componentă cardinală a evoluției de ansamblu a economiei românești. Trei resurse rurale dau adevărata dimensiune a necesității restructurării agriculturii și dezvoltării rurale în țara noastră: suprafața agricolă utilă (14, 8 mil. de ha), forța de muncă agricolă (3, 5 mil.) și suprafața totală a spațiului rural (90% din suprafața țării).

Majoritatea populației din mediul rural trăiește din ceea ce obține în gospodăria proprie sau din pensii, în general foarte mici, alocațiile copiilor și ajutorul social. În plus, inexistența unei diagnose clare a nevoii de asistență socială, are drept consecință, incapacitatea stabilirii explicite a priorităților, deosebit de importantă în condițiile resurselor financiare sever limitate ale comunităților rurale.

În această perspectivă, România trebuie să adopte politici rurale care să curpindă elemente de accelerare a procesului de compatibilizare, în special în reglementarea dreptului la proprietate și garantarea acestuia, dar și în ameliorarea infrastructurii și educației pe acest segment specific.

În precizarea politicilor agrare și rurale însă, trebuie să se pornească de la faptul că agricultura nu este numai o ramură economică producătoare de marfă și profit, ci este și un mod de viață, iar spatial rural nu este numai un spațiu de producție, ci este, în același timp un spațiu social și cultural cu implicații complexe asupra stării de ansamblu a unei națiuni.”[]

Strategia reprezintă cadrul care orientează alegerile ce determină natura și direcția unei comunități. Aceasta ajută la stabilirea unei direcții unitare pentru comunitate în termenii obiectivelor sale operaționale și furnizează baza alocării resurselor necesare pentru orientarea acesteia spre atingerea scopului principal și a obiectivelor stabilite.

Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă instrumentul participativ care implică întreaga comunitate și care are drept scop asigurarea dezvoltării economice și sociale. De cele mai multe ori, o asemenea Strategie de Dezvoltare Locală este un demers pe termen scurt, mediu și lung, aceasta reprezentând o modalitate de protecție pentru viitorul comunității.

De asemenea, trebuie menționat faptul că Strategia de Dezvoltare Locală este instrumentul principal pentru luarea unor decizii și are la bază evaluări anterioare cu caracter justificativ. Construirea acesteia se realizează cu ajutorul datelor colectate în teren și a analizei documentelor oficiale întemeiate de specialiștii din domenii diferite. Strategia de Dezvoltare Locală se adresează dezvoltării socio-economice a teritoriului în vederea asigurării unor condiții de viață decente pentru locuitori.

În spațiul rural din România:

doar 40.0% dintre comune sunt deservite de un serviciu public de transport călători, numai 29.0% din străzile comunelor sunt asfaltate și numai 55.0% dintre comune au stație de cale ferată;

60.0% dintre comune oferă serviciul de alimentare cu apă, dar numai jumătate din gospodăriile din comune sunt abonate la acesta;

numai 40.0% dintre comune furnizează serviciul de canalizare a apelor uzate, dar mai puțin de 15.0% din gospodării beneficiază de acesta;

în 40.0% dintre comune există alimentare cu gaz, 7.0% dintre acestea fiind introduse în ultimii 3 ani.

în comunele în care există acest serviciu, au acces 300 de gospodării în medie;

asigurarea serviciilor de asistență socială pentru numărul relativ mare de beneficiari este îngreunat de numărul redus de personal și resursele financiare limitate în raport cu necesitățile;

în medie sunt 2-3 medici în fiecare comună, iar o ambulanță deservește 15 comune;

există licee în mai puțin de 20.0% din numărul comunelor, școli profesionale tehnice sau de ucenici în mai puțin de 7.0% și în mai puțin de 5.0% din numărul comunelor există centre de formare, calificare și recalificare; în ciuda progreselor din ultimii ani, dotarea unităților de învățământ este în continuare foarte precară;

mai mult de jumătate dintre planurile urbanistice generale ale comunelor nu au mai fost actualizate în ultimii zece ani.

Capitolul II

Prezentarea comunei Jegălia

2.1. Istorie

“Comuna Jegălia și satele pendinte de ea, Iezeru și Gîldău, reprezintă, indubitabil, o așezare cu rădăcini adânci în istorie. Afirmația este atestată de documente de arhivă și descoperiri arheologice, puse în circuitul științific de conferențiarul universitar dr. Panait I. Panait, el însuși fiul al satului. Inclus în paginile acestei lucrări, studiul domnului Panait, intitulat sugestiv “Jegălia și satele de pe Borcea – vechi așezări străbune”, relevă existent urmelor de locuire pe aceste meleaguri, specific culturii Coslogeni, încă din epoca bronzului (sec. XIII – XII î.Hr.). Alte descoperiri arheologice sunt din epoca neoliticului, sau datate din secolele I și II și, respective, VI – VII. Avem aici în vedere tellul neolitic de pe raza comunei Jegălia, identificat la movila lui Drăgilă, cu o vechime de peste 6000 de ani, tezaurul monetary cuprinzând 457 de monede de argint și 427 denari romani, descoperit pe islazul satului Iezeru, iar pe malul stâng al Borcei, între Gâldău și Pietroiu, un deposit de amfore grecești.

Documentele emise în cancelariile domnești din Țara Românească în perioada secolelor XIV – XIX, atestă că, pe malul stâng al Borcei, se aflau cam 40 de sate. Dintre acestea, 10 existau, în mod cert, în sec. XV (Blagodești – Chioara, Bordușani, Brânceni, Corneni, Făcăieni, Floci, Jegălia, Piatra, Stelnica, Vlădeni). În ceea ce privește locuitorii, un hrisov al domnitorului Radu Șerban, din 15 februarie 1614, atestă că, pe lângă cei existenți deja pe moșia Brânceni – Jegălia, s-au adăugat 153 de familii venite din Dobrogea. Moșia Brânceni – Jegălia, denumită așa până către sfârșitul secolului XVIII, era aservită mănăstirii Dealul. Satele component, Brânceni și Jegălia, se aflau în vatra de astăzi a Jegăliei.

Într-un hrisov din vremea lui Constantin Brâncoveanu, datat 20 iunie 1691, acordat mănăstirii Dealul, sunt trecute și reperele care delimitau moșia Brânceni – Jegălia: “ gorganul Mârlenilor până la via lui Slav, pâna la gorganul Motnacului și până la valea lui Gavoe, în valea Cuptoarei, încă de la cornul Cetății de către Miază – Noapte până la stâlpii Jigăi”. La 5 noiembrie 1846 , ing. D. Râmniceanu făcea hotărnicia Jegăliei: la est satul Tâmburești (Pietroiu); la vest Dichiseni și Mărculești; la nord Berlești; la sud Dunărea. O altă hotărnicie, din 1916, stabilea că moșia Jegălia pornea de la Borcea, urca deasupra satului Pietroiu, până la pădurea Parzaghideanu, atingea hotarele satelor Berlești, Ghimbășani, coborând, spre sud, prin hotarul Dichisenilor. Tot în anul 1916 s-au cedat Ministerului de Război 3000 de hectare din perimetrul Parzaghideanu. Moșia Jegălia era una din cele mai mari din zonă, cuprinzând satele Satnoieni (Noieni), Oltina, Șocariciu, Beilic, Brânceni și Mârleanu (Gâldău). Referitor la denumirea comunei și a satelor aparținătoare constatăm că Jegălia este legată de un anume Jiga – Jiga, crescător de oi, venit de peste Carpați, care își avea stâna în camp, indicate în actele vremii ca “jătăciunea Jegăi”.[]

“Marea hartă austriacă de la 1790 – 1791, menționează satul Gâldău. Mai multe date sunt însă despre Mârleanu, situate în partea de vest a localității. Într-un raport trimis de la Șocariciu Comisiei de catagrafie a județului Ialomița, la 25 martie 1831, se arată: “Băjenarii au început a veni cu familiile lor peste malul drept al Dunării. Mulți s-au stability pe moșia Jegăliei, făcând sate, numindu-le Mârleanu și Oltina”. De reforma agrară din timpul lui A.I.Cuza au beneficiat 196 de locuitori din Jegălia.

Lucrarea doamnei înv. Maria Teodorescu, întocmită pentru Jegălia, în anul 1942, face mai puține referiri la istoria veche a așezării, în schimb ne oferă date relevante despre viața politică, economică și culturală a comunei, cu accente vădite pe tradițiile și obiceiurile locuitorilor. Interesante în acest sens sunt obiceiurile care însoțesc momentele importante ale vieții omului: nașterea, nunta și înmormântarea, astăzi, în cea mai mare parte, pierdute. Aflăm de asemenea, despre existența, până în anul 1942, a 12 primari.

Documentul care justifică pe deplin sentimental de mândrie locală este, fără îndoială, cel din data de 7 ianuarie 1940. Atunci, o delegație a Fundației Culturale “Principele Carol”, condusă de profesorul Mihail Vulpescu, s-a deplasat la Jegălia pentru a înmâna diploma cu premiul întâi, Cupa Municipiului București, precum și suma de 2000 de lei, grupului de colindători din comună, dirijat, în mod magistral de înv. Ion Fotă. Corul participase la concursul de datini organizat la Ateneul Român în data de 23 decembrie 1939.

Oamenii locului au fost nevoiți să înfrunte vicisitudinile vremurilor, marcate de cel de-al doilea război mondial, seceta din 1946 – 1947, flagelul colectivizării forțate, atotputernicia regimului communist și multe altele. Cu gândul și speranța de mai bine, cei ce au trăit pe aceste meleaguri, sunt mândri de comuna și satele lor, având speranța, mereu trează, într-un viitor mai bun și prosper.[]

2.2. Stema comunei Jegălia

Stema comunei Jegălia, așa cum este prezentată în imaginea 2.1. din anexa nr. 1, este formată dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tӑiat ȋn furca rӑsturnatӑ. In partea stângă este reprezentatӑ o salcie, ȋn partea dreaptă, pe verde, un spic, un știulete de porumb și o floarea-soarelui ȋn buchet (acestea reprezintă culturile agricole predominante din comună), iar ȋn partea de jos, pe albastru, un pește de argint și un brâu undat ( sugerează latura piscicolă a comunei).

Scutul este timbrat cu o coroanӑ muralӑ de argint cu un turn crenelat.

2.3. Localizare

Comuna Jegălia se află în partea de sud-est a județului Călărași, pe malul drept al brațului Borcea, pe drumul național DN3B la jumătatea distanței dintre municipiile Călărași și Fetești. (localizarea în cadrul județului este reprezentată în imaginea 2.2. din anexa nr. 1)

Comuna se află la 25 km de municipiul Călărași și are trei sate componente:

Jegălia;

Iezeru;

Gîldău;

Satele Iezeru și Jegălia sunt despărțite de un iaz (de aici și numele satului Iezeru), peste care este așternut un pod. Între Iezeru și Jegălia există un canal de irigații, săpat artificial și care este alimentat din brațul Borcea.

Comuna se învecinează:

la Nord cu localitatea Perișoru;

la Est cu localitatea Borcea;

la Sud cu brațul Borcea;

la Vest cu localitatea Unirea.

Între partea sudică a comunei și brațul Borcea sunt mlaștini și izlazuri, iar în partea nordică sunt terenuri arabile (Bărăganul).

Din punct de vedere al încadrării în rețeaua de localități a județului, comuna se află situată în partea de sud-est, înscriindu-se în categoria localităților mici, cu o funcțiune preponderent agricolă, având un rol minor în raport cu celelalte localități din zonă.

Suprafața totală a localității este de 12761 ha, din care  suprafața de 627 ha reprezintă intravilanul localității, suprafața de extravilan este de  12134 ha, iar teren agricol în suprafața de 10046 ha. (anuarul statistic al jud Călărași)

Bilanțul teritorial al categoriilor de folosință pe teritoriul administrativ al comunei Jegălia:

Tabel 2.3.1.

Bilanțul teritorial al categoriilor de folosință pe teritoriul administrativ al comunei Jegălia

Situația statistică a terenurilor se prezintă astfel:

proprietatea publică a statului:

940 ha pădure;

634 ha ape;

34 ha drumuri;

5 ha curți;

17 ha fânețe;

1030 ha teren arabil.

proprietate publică comunală:

276 ha drumuri;

34 ha ape;

52 ha teren arabil.

proprietatea privată a Primăriei Jegălia:

703 ha teren arabil;

169 ha pășuni;

proprietatea privată a statului:

1557 ha teren arabil;

proprietatea privată a persoanelor juridice:

15 ha teren arabil;

27 ha curți.

proprietatea privată a persoanelor fizice:

6689 ha teren arabil;

279 ha vii;

276 ha curți.

Sintetizând, situația terenurilor la nivelul comunei Jegălia se prezintă astfel:

Grafic 2.3.1.

Situația terenurilor la nivelul comunei Jegălia

2.4. Cadrul natural

Comuna Jegălia este situată între Lunca Dunării și Câmpia Bărăganului. Forma de relief predominantă este câmpia, cu principalele sale componente: câmpie tabulară acoperită cu loess de tip Bărăgan, lunci aluvionare, văi și văiugi largi și terase.

Balta Borcea începe la sud de Călărași, unde se desprinde brațul Borcea urmând apoi malul stâng al acestuia.

La nord-vest de Oltina (Dobrogea), din Dunăre se desprinde brațul Răul (Bala) care se unește cu brațul Borcea în dreapta comunei Unirea.

Aspectul general al bălții este acela de brațe cu grinduri înalte pe margini, ce închid depresiuni centrale mari, divizate în cuvete mai mici. Grindurile principale sunt în lungul Brațului Borcea. Balta este îndiguită, ca și părți din lunca externă (Unirea – Jegălia), și desecată. Deși mai rămân ape pe privaluri, foste meandre sau brațe părăsite ce se află sub nivelul pânzei freatice. De subliniat este faptul că aluviunile luncii au grosimi până la 30 m și chiar peste în aval.

2.5. Clima

Teritoriul comunei Jegălia aparține în totalitate sectorului de climă continentală. Regimul climatic este omogen ca urmare a uniformității reliefului de câmpie. Se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații slabe mai ales în aversă și prin ierni relativ mici marcate uneori de viscole puternice, dar și frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuitate în distribuția teritorială a zăpezii.

În partea sudică există un topoclimat specific luncii Dunării, cu veri mai calde și ierni mai blânde decât în restul câmpiei.

Radiația solară globală înregistrează valori cuprinse între 125 kcal/cmp/an și peste 127,5 kcal/cmp/an. Acestea cresc dinspre nord-vest către sud-est datorită creșterii unghiului înălțimii soarelui, scăderii altitudinii și reducerii nebulozității.

Temperatura medie anuală este de 11,3 C◦.

Precipitațiile medii anuale înregistrează valori între 540 mm și 500 mm, în verile secetoase scăzând sub 400 mm.

Vânturile sunt slab influențate de relieful uniform de câmpie. Predominante sunt vânturile din nord, 7% și nord-est (13,3%) și sud-vest (16,4%).

Regimul eolian este dominat de austrul care bate de la vest. Acesta poate deveni periculos în perioadele calde, mai ales prin prelungirea perioadei de secetă, perioadă ce este extrem de dăunătoare pentru sectorul agricol. În perioada rece a anului, vântul caracteristic zonei este crivățul, vânt care bate dinspre nord-est. Dacă este puternic, poate spulbera zăpada imprăștiind-o pe drumurile de acces ale locălității, fapt ce poate produce întroieniri care afectează circulația oamenilor și autovehiculelor (uneori chiar și câteva zile) și mai ales, degerarea culturilor de toamnă.

2.6. Solul

,,Scoarța pământului pe care este așezată comuna este de câțiva metri adâncime. În unele părți ale satului, la o săpătură de patru metri, uneori dai de apă. Pământul are la suprafață o pojghiță de 0,50 m grosime, pământ negru și apoi este pământ galben clisos. Pământ nisipos este pe malul Borcei și al Iezerului 0,30 m, la suprafață, iar în adâncime este argilă curată. În săpăturile care se fac în sat se dă uneori de vine de nisip, care nu ocupă loc mare ân suprafață.”[]

Solurile dominante în zonă sunt de tip cernoziomuri medii levigate, care dispun de rezerve apreciabile de substanțe nutritive și prezintă o fertilitate naturală ridicată, care se poate îmbunătăți prin folosirea îngrășămintelor azotoase și a măsurilor de hidroameliorați.

Solurile s-au format din amestecul de resturi de substanțe organice, vegetale și rocă din care s-a format subsolul. Formarea solului a mai fost influențată și de condițiile climatului. În cazul câmpiei, în condițiile climatului s-a format un sol bogat în substanțe humice, cernoziomul.

Geomorfologic, amplasamentul este situat pe terasa joasă a Dunării, având cote absolute cuprinse între 20 – 22 m față de nivelul mării.

Geologic, în zonă apar formațiuni loessoide, gălbui, sensibile la umezire, argile, nisipuri și pietrișuri de vârstă cvaternară.

Seismic, teritoriul comunei este situat în zona D din punct de vedere al coeficienților Ks = 0,16 căreia îi corespunde o perioadă de colț TC = 1,5 sec, conform Normativ P100 și un grad seismic VIII M.S.K. Adâncimea de îngheț este de 0,7 – 0,8m conform STAS 6054.

2.7. Hidrografia

Rețeaua hidrografică este formată în principal din Valea Jegăliei care este de fapt un crov alungit cu un regim de curgere intermitent, în funcție de precipitațiile căzute și Brațul Borcea.

Comuna are un lac, Iezeru, lac specific de luncă, de la care își trage numele unul din satele componente.

Populația comunei Jegălia folosește în prezent apa din surse subterane care nu sunt în totalitate sigure din punct de vedere sanitar, fiind expuse poluării din diverse surse.

Sursa de apă o constituie în prezent stratul freatic de adâncime medie, cantonat la circa 45 m, strat care poate asigura necesitățile de consum ale populației cât și ale activităților economice din zona de extindere a intravilanului.

2.8. Flora

,,Se cultivă toate cerealele care se cresc în întreaga regiune. Plante de mare importanță, dintre cele care se cultivau înainte si au dispărut. Au pierit unele ierburi cum sunt: colilia, sadina, drogul, drăgăicuța și sulfina mirositoare, floare nelipsită din casa bătrânilor. S-a încercat în ultimul timp (1932) cultura bumbacului, care dă rezultate bune când primăverile sunt călduroase, iar toamnele sunt lungi și secetoase. Mai cresc, sălbatice pe maidane și mai ales pe câmpul nearat, pelinul, pe care femeile îl opăresc și spală cu el rănile, mușețelul pentru ceai, pătlagina, socul, mătrăguna, pe care o fierb și se aburesc femeile la durerea de măsele, aliorul și ridichiuța cu care se vopsesc ouăle în galben.”[]

Pe lângă cereale, în ultimii ani, în atenția fermierilor au ajuns plante precum rapița și muștarul galben ( plante ce au din ce în ce mai mare căutare), așa că, o parte din terenurile comunei sunt ocupate cu aceste plante.

2. 9. Fauna

,,Animalele domestic cele mai însemnate, care cresc în sat, sunt: caii, boii, vacile, oile și porcii. Animalele sălbatice, care trăiesc în împrejurimi, sunt: lupii, vulpile, iepurii și dihorii. Vulpile vin iarna chiar în sat după păsări. Iepurii sunt foarte mulți și se vânează. Ei fac mari stricăciuni pomilor tineri. Sunt în sat și mulți șobolani, mari cât pisica. Porcii mistreți, care trăiau mai înainte în pădurile din baltă s-au rărit foarte mult. Dintre păsările care au dispărut sunt: călifarii de apă, de culoare roșie, foarte frumoși și de mărimea rațelor, spârcacii de camp, sristeii, iar dropiile, frumoasele dropii, ale vânătorilor bărăgănene, sunt o raritate.” []

Locuitorii comunei cresc în gospodării foarte multe păsări: găini, cocoși, rate, gâște, curci, curcani, bibilici, porumbei, etc.

Referitor la fauna acvatică din comună, aceasta este reprezentată de: caras, crap, novac, sânger, etc. Locuitorii comunei mergând destul de des pe marginea brațului Borcea unde pescuiesc pentru relaxare, dar și pentru a prinde peștele în vederea consumului propriu.

2. 10. Demografia

Demografia studiază fenomene și procese cu privire la numărul, repartiția geografică, structura, densitatea, mișcarea populației umane și compoziția ei pe grupe de vârstă. Acestea se studiază cu ajutorul metodelor cantitative.

Situația demografică a României în ultimii ani arată o scădere a populației ca urmare a sporului natural negative, dar și a migrațiilor abundente. În țara noastră, principalul grup etnic îl formează românii, aceștia reprezentând 88.9% din totalul populației, conform recensământului realizat în anul 2011, restul de 11,1% fiind format din alte etnii (maghiari, rromi, machedoni, arromâni, etc.).

Scăderea populației este un fenomen întâlnit la nivel național, astfel țara noastră se află în al 26-lea an de declin demografic. Comparând rezultatele de la recensământul din anul 2002 cu datele obținute de la recensământul din anul 2011, se poate observa că populația României a înregistrat o scădere cu 12.2%, fiind una dintre cele mai drastice scăderi de la nivelul Uniunii Europene.

Conform rezultatelor definitive obținute în urma Recensământului Populației din data de 20 octombrie 2011, populația stabilă a județului Călărași a fost de 306 691 persoane. Comparativ cu recensământul anterior din 18 martie 2002, s-a înregistrat o scădere a populației cu 17 926 de persoane.

La ultimul recensământ realizat la nivelul țării noastre, populația din comuna Jegălia cuprindea un total de 4488 locuitori, dintre aceștia, 2260 de femei și 2228 de bărbați. Structura pe sexe a populației din comuna Jegălia este prezentată în graficul 2.10.1.

Grafic. 2.10.1.

Structura pe sexe a populației în comuna Jegălia conform ultimului recensământ

Majoritatea locuitorilor din comuna Jegălia sunt români 4284. Pentru 202 din populație, apartenența etnică nu este cunoscută, iar 2 persoane nu au vrut să își declare etnia la ultimul recensământ. Apartenenta etnică a comunei Jegălia este ilustrată în graficul 2.10.2.

Grafic 2.10.2.

Apartenența etnică a comunei Jegălia

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt de religie creștin-ortodoxă (4280). 202 persoane sunt de etnie necunoscută, iar 6 persoane nu și-au declarant apartenența confesională la ultimul recensământ, realizat în anul 2011. Componența confesională a comunei Jegălia este ilustrată în graficul 2.10.3.

Grafic 2.10.3.

Componența confesională a comunei Jegălia

2.11. Instituții de cultură din comuna Jegălia

Dintre instituțiile de cultură din comuna Jegălia fac parte cele trei biserici (câte una în fiecare din cele trei sate componente), căminele culturale din satele Gîldău și Jegălia, biblioteca din comună care funcționează în căminul cultural din satul Jegălia, cele 2 școli din satele Jegălia și Gîldău și cele 2 grădinițe din satele Gâldău și Jegălia.

2.11.1. Biserica

Bisericile din comuna Jegălia (câte una în fiecare din cele trei sate ale comunei) sunt poziționate în partea de apus a satului și poartă hramul Sfântului Nicolae.

Biserica din satul Jegălia a fost începută în 7 iunie 1925 (alături de biserica veche, clădită în anul 1856, care acum este ruinată) și a fost terminată abia în anul 2014, deși s-au ținut slujbe în ea încă din anul 1939. Biserica este o clădire mare și impunătoare, construită în stil bizantin, cu o cupolă frumoasă, clădită cu ajutorul banilor locuitorilor satului (atât cât a putut da fiecare), plus un mic ajutor din partea statului. Până la terminarea lucrărilor, biserica nu a fost pictată, pereții acesteia fiind umpluți cu icoanele din vechea biserică. (biserica din satul Jegălia este prezentată în imaginea 2.11.1. din anexa nr. 2)

Biserica din satul Iezeru a fost construită în perioada 1937 – 1947 (la 30 de m de zona în care a existat în secolul al XIX – lea o capelă ) cu ajutorul preotului Florea Nicolae care a convins locuitorii satului să contribuie cu bani pentru ridicarea acesteia. (biserica din satul Iezeru este prezentată în imaginea 2.11.2. din anexa nr. 2)

În satul Gâldău, a existat înainte de anul 1850 o bisericuță din lemn care a deservit drept lăcaș de cult până în anul 1890 sau 1891 când au început lucrările la biserica din piatră, lucrări ce au fost terminate în anul 1896. În locul bisericuței din lemn, se află astăzi o troiță. (Anexa nr. 3, imaginea 2.11.3.)

În data de 06.06.2016, la ora 03.08, la biserica din satul Gîldău a izbucnit un incendiu la acoperișul bisericii. “La sosirea mijloacelor de intervenție, incendiul se manifesta violent, cu flacără și fum dens, pe o suprafață de aproximativ 250 de mp și în interiorul lăcașului de cult, la nivelul materialului lemnos, al mobilierului și al instalației electrice. În urma incendiului au ars: aparat de aer condiționat, materialele plastice, materialele textile, cabluri din instalația electrică, material izolant, material lemnos și elemente de mobilier, plafon din stuf și acoperișul din lemn învelit cu tablă pe o suprafață de aproximațiv 250 de mp, valoarea pagubelor fiind estimată în acest caz la suma de aproximativ 400 000 de lei. ” []

În prezent, locuitorii din Gîldău practică activitățile religioase în căminul cultural din sat, până la terminarea lucrărilor bisericii.

Preoți slujitori: Pr. Bosinac Constantin (1925-1938), pr. Biolănescu Gheorghe, Pr. Petre Rășanu (1954-1972), Pr. Panait Ion (1972-1988), Pr. Emanuil Radu (1988-1990), Pr. Marian Vădana (1990-1996), Pr. Pavel Dorin (1996-2000) Pr. Scarlat Ciprian (2001-2005). În prezent, slujește PC Pr. Panait Adrian din anul 2000 și PC Pr. Pârlea Marius din anul 2006.

2.11.2. Școala și grădinița

Data exactă a întocmirii școlii din satul Jegălia nu este cunoscută, dar se știe că în anul 1845 aceasta era înființată (în case particulare, închiriate) și funcționa cu un număr de 35 de elevi. În anul 1904, comuna și-a construit un local de școală cu două săli de clasă, o cancelarie și o mică sală. În anul 1913, datorită creșterii populației, școala a devenit neîncăpătoare și a fost necesară extinderea corpului acesteia, fiind mărită cu un salon adăugat celorlalte încăperi, urmând apoi ca, în anul 1925 să se mai construiască încă o sală de clasă, un salon pentru serbările elevilor și o nouă cancelarie mai mare în locul celei vechi.

În prezent, scoala din satul Jegălia funcționează în două corpuri (Anexa nr. 3, imaginea 2.11.4.), unul renovat în anul 2016 cu 6 săli de clasă, o sală de sport și laboratoare de biologie și chimie, iar celălalt construit în anul 2016, cu două săli de clasă și o sală de sport cu cele mai modern dotări. De asemenea, în curtea școlii, există și un teren de fotbal renovat recent, destinat activităților sportive ale elevilor.

Școala din satul Gîldău funcționează în prezent, într-un corp cu 8 săli de clasă, renovat recent din fonduri din bugetul local al comunei. (Anexa nr. 4, imaginea 2.11.5.)

Există în comună și două corpuri de grădiniță, unul amplasat în satul Gîldău, iar celălalt corp este amplasat în satul Jegălia. Corpul de grădiniță din satul Jegălia a fost construit în anul 2013 cu toate dotările necesare unui cadru prielnic pentru preșcolari, iar corpul din satul Gîldău a fost renovat în anul 2016 cu fonduri din bugetul local al comunei.

2.11.3.Căminul cultural și biblioteca

În comună există două cămine culturale, unul în satul Jegălia (Anexa nr. 4, imaginea 2.11.6. ), în care funcționează și biblioteca (deține un număr de 6324 de volume), iar celălalt în satul Gîldău (Anexa nr. 4, imaginea 2.11.7. ) în care funcționează temporar biserica din sat care este în renovare, în urma incendiului izbucnit anul trecut, atunci când acoperișul acesteia a luat foc.

2.12. Spații de agrement

Punctul de atracție principal al comunei Jegălia îl constituie, cu siguranță, parcul tematic, inaugurat în anul 2014. (Anexa nr. 5 imaginea 2.11.8. ) Un fost iaz, care a devenit pentru localnicii din comună o groapă de gunoi s-a transformat peste noapte într-un loc de relaxare. Amenajat de Primărie, în parteneriat cu Asociația pescărească “Dunărea de Jos”, locul de agreement a fost realizat între cele două sate ale comunei, Jegălia și Iezeru, pe un teren mlăștinos, cu aspect de iaz, în suprafață totală de 7 371 mp, care a fost populat înainte de inaugurare cu pești divers colorați.
“Proiectul a fost realizat din fondurile obținute prin Programul Operațional de Pescuit, Axa 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor pescărești, valoarea finanțării nerambursabile fiind de 1.112.791 lei.

Cea care a gândit acest proiect este arhitecta Mădălina Zăgărin, care a avut viziunea privind ceea ce se putea construi în acest loc, până de curând, mlăștinos. În acest parc am folosit fonduri nerambursabile, prin FLAG Călărași, care nu au afectat bugetul Primăriei, iar din acești bani nu puteam face decât parcul pe care îl vedeți, nu străzi, nu școli, pentru că acești bani sunt doar pentru programele de pescuit. Banii puteau trece pe lângă Jegălia și să avem în continuare, aici, o groapă de gunoi, dar noi i-am folosit cu acest scop. Ni s-a reproșat că nu avem alte lucruri făcute în comună, dar ne ocupăm de parcuri, dar toate se fac la timpul lor a explicat Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia.”[],
Spațiu de relaxare și educație în cadrul proiectului “Înființare parc tematic în comuna Jegălia, județul Călărași” obiectivele propuse au fost: îmbunătățirea infrastructurii locale, punerea în valoare și creșterea potențialului economic și social al localității, dezvoltarea durabilă a mediului rural,  amenajarea de spații de educație și petrecere a timpului liber, precum și îmbunătățirea condițiilor de mediu și a sănătății populației. În aproape un an de la demararea lucrărilor, zona a fost amenajată ca la carte.
Oamenii ies la plimbare cu barca pe lac, unde au fost realizate podețe de lemn, platforme și pontoane, susținute cu ajutorul unor piloni de 1,5m (de la fundul iazului) din beton. Scopul realizării pilonilor la această înălțime a fost Acela de a nu afecta habitatele și ecosistemele existente. De asemenea, s-a ținut seamă și de necesitatea promovării frumuseților naturale ale zonei și a diverselor obiective turistice, cu posibilitatea vizitătii  cu ambarcațiuni ce aparțin pescarilor din zonă, mai precis, pescarii din comuna Jegălia.
“Construcția cuprinde pasarele din lemn la doi metri deasupra apei care au fost fixate cu piloni din beton. S-au amenajat câteva locuri de joacă pentru copii și au fost montate gradene cu flori și arbuști. De asemenea, s-au achiziționat câteva bărci pentru plimbări  și s-a construit o platform de 160 mp pentru spectacole, a spus primarul Aurel Vasile.” []

2.13. Sănătate

Asistența medicală primară pentru cetățeni este acordată prin intermediul medicului de familie din sat (cabinetul medical este situat în satul Jegălia). În comună există și un cabinet stomatologic (situat în satul Jegălia), doctorul fiind prezent în sat de 3 ori pe săptămână (Anexa nr. 6, imaginea 2.13.1.), o farmacie în satul Jegălia și o drogherie în satul Gîldău.

2.14. Bugetul comunei

Despre bugetul comunei Jegălia, putem spune că în ultimii (2014 – 2016) ani a fost alocată aceeași sumă, aceasta nefiind cheltuită în totalitate până la sfărșitul anului așa că, se raportează anului următor. În anul 2017 a fost alocată comunei Jegălia suma de 6 084 000 lei, ceea ce înseamnă o sumă cu aproape 1 500 000 lei mai mult față de anii 2014 – 2016. Bugetul comunei Jegălia este prezentat în tabelul 2.14.1.

Tabel 2.14.1.

Bugetul comunei Jegălia

2.15. Proiectele implementate în comuna Jegălia

În ceea ce privește proiectele implementate în comună, putem spune că acestea au avut la bază proiecte gândite pentru cetățeni, cu gândul că traiul lor va fi mai bun cu fiecare nouă investiție. Există proiecte de sprijinire a învățământului, prin constuirea unei grădinițe, renovarea celei existente, modernizare si construire corp nou de școală, sprijinirea ansamblului folcloric “Grâușorul” prin cumpărarea de costume tradiționale, dar și proiecte care au ajutat la asfaltarea drumurilor comunale. Proiectele implementate în comuna Jegălia sunt prezentate în tabelul 2.15.1.

Tabel 2.15.1.

Proiecte implementate în comună

Capitolul III

Studiu de caz

Strategia de dezvoltare durabilă se realizează pentru cetățeni și cu participarea cetățenilor. Aceasta are la bază o viziune de lungă durată și integrează prioritățile economice, sociale și de mediu ale comunității, fundamentată pe capacitatea și resursele locale și ține seama de interdependențele între provocările locale, naționale și globale.

Viziunea privind dezvoltarea economico-socială a comunei Jegălia este "Dezvoltarea durabilă și echilibrată a comunei,prin crearea și susținerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănatos și diversificat, care să asigure cresterea economică continuă și creșterea calității vieții cetățenilor comunei”.

Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Jegălia își propune să valorifice potențialul, oportunitățile și realele disponibilități pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ și competitiv, menit a atrage investiții private importante din țară și străinătate.

Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunitățile locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea ca politicile și programele prognozate corespund așteptărilor cetățenilor și necesităților de dezvoltare durabilă.

Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion de 60 de persoane, câte 20 de cetățeni din fiecare sat component al comunei Jegălia (Iezeru, Jegălia, Gâldău)

La întrebarea “Cât de mulțumit(ă) sunteți în general de felul în care trăiți?”, 67% dintre respondenți sunt destul de mulțumiți, 16% nu sunt prea mulțumiți, 12% sunt foarte mulțumiți de felul în care trăiesc, iar 5% nu sunt deloc mulțumiți cu felul în care trăiesc.

La întrebarea “ Când vă gândiți la comuna în care trăiți, puteți spune că sunteți…?”, 47% dintre respndenți sunt mulțumiți de comuna lor, 44% spun că sunt mândri de comuna lor, iar 9% spun că sunt nemulțumiți.

3. Într-o ierarhie a modului în care funcționează serviciile publice locale, rețeaua de canalizare și drumurile din comună, alături de serviciile medicale acordați note pentru cum sunt realizate aceste responsabilități la nivel local.

În ceea ce privește migrația tinerilor, 45% dintre cei chestionați spun că aceștia pleacă șa oraș, 39% sunt de părere că tinerii pleacă din țară, 12% consideră că tinerii rămân în comună, iar 4% consideră că aceștia pleacă în altă comună.

72% dintre cei chestionați au copii, iar 28% nu au copii.

49% dintre respondenți consideră că ultimul lor copilar trebui să își facă un rost în oraș, 26% dintre ei doresc ca copii lor să își facă un rost în străinătate, doar 21% dintre ei doresc ca urmașii lor să își facă un rost în satul natal, iar 4% spun că copii ar trebui să își facă un rost în alt sat.

Dintre cei chestionați, 51% nu sunt proprietari de pământ, 30% au pământ dar l-au dat în arendă, 16% sunt proprietari de pământ și au ales să îl muncească singuri, 3% au ales să dea o parte din pământul lor în arendă, iar cealaltă parte să o muncească singuri.

Despre veniturile obținute, cetățenii din comuna Jegălia spun în proporție de 33% că acestea le ajung doar pentru strictul necesar, 28% că le ajung pentru un trai decent, dar nu își permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe, 14% spun că reușesc să cumpere și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, tot 14% spun că reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără restrângeri, in timp ce 11% spun că venitul obținut nu le ajunge nici măcar pentru strictul necesar.

Dacă ne referim la sursa de venit, 42% dintre respondenți se bazează pe salariu, 18% au alte tipuri de venit, 16% au pensie de stat pentru vechime în muncă, 9% au ca sursă de venit alocația copiilor, 7% spun că venitul lor este obținut din munca de zilier, iar 3% declară că nu au nicio sursă de venit.

Instituția în care au cea mai mare încredere 37% dintre cei chestionați este primăria, 32% cred mai mult în biserică, 17% consideră că școala este cea mai de încredere instituție, iar 14% spun că au încredere în alte instituții.

Persoana publică care prezintă cea mai mare încredere pentru 51% dintre cei chestionați este primarul, 33% consideră că cel mai de încredere este preotul, 9% au încredere în medic și doar 7% au încredere în șeful de post al comunei.

51% dintre respondeți află despre programele și activitățile primăriei de la primar sau viceprimar, 25% spun că sunt că informațiile se află din gură în gură, 14% află despre programele și activitățile primăriei din gură în gură, 7% află de la preot, iar 3% spun că nu află de la nimeni.

46% dintre cetățenii chestionați spun că, dacă ar fi primari ar conecta comuna la rețeaua de gaze, 28% ar crea locuri de muncă, la egalitate 5% dintre respondenți ar schimba școala, căminul cultural, ar amenaja parcuri și ar schimba administrația. 4% ar schimba dispensarul și farmacia, iar 2% ar atrage investitorii.

La întrebarea “ Ce credeți că trebuie schimbat în comună?”, 26% dintre respondenți spun că în comună trebuie schimbată apa și canalizarea, 19% ar schimba în comună alimentarea cu gaze, 18% spun că este necesară crearea de locuri de muncă, 14% ar schimba dispensarul/farmacia, 9% ar încerca să atragă investitori, 5% consideră că este necesară amenajarea de parcuri și locuri de agreement, tot 5% doresc mai multă curățenie, iar 4% ar schimba școala și căminul cultural.

La întrebarea “ Dv. Ați contribui la realizarea unui astfel de proiect comunitar? Dacă da, cum?”, 63% dintre respondenți spun că ar fi dispuși să contribuiela realizarea acestui tip de proiect prin muncă, 18% ar contribui prin muncă și bani, 12% ar contribui cu bani, iar 7% nu ar fi dispuși să contibuie cu nimic.

41% dintre respondenți au absolvit liceul, 33% au 8 clase sau mai puțin, 12% au absolvit o școală profesională, 7% sunt absolvenți de facultate și tot 7% au un master terminat.

44% dintre cei chestionați au vârste cuprinse între 35-59 de ani, 28% au vârste cuprinse între 18-34 ani și tot 28% au vârste peste 60 de ani.

Capitolul IV

Concluzii și propuneri

BIBLIOGRAFIE

I. Tratate, monografii, cursuri universitare si alte lucrări de specialitate

[1] Colonel (r) Dr. Dobre, Dumitru, Colonel (r) Dinu, Stelian, Dr. Stancu, Laura, ,, JEGĂLIA O Așezare cu rădăcini adânci în istorie”, Editura AGORA, Calarași, 2012

[2] Dr. ing. Iova, Andrei Radu, ,,Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale, prin implementarea programelor de finanțare a agriculturii”, Editura AGORA, Călărași, 2012

[3]

NUME, Prenume, Titlul lucrării, Numele editurii, Localitatea editurii, anul apariției lucrării.

II. Articole si studii de specialitate

NUME, Prenume, Titlul studiului/articolului, în “Titlul publicației periodice”, nr. și anul apariției, paginile din publicație afectate studiului/articolului.

III. Acte normative

Titlul și numărul actului normativ (publicată(ă)/republicat(ă) în M. Of. nr. …/ ziua. luna. anul)

IV. Surse Internet

https://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-JEGALIA/40833https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Jeg%C4%83lia,_C%C4%83l%C4%83ra%C8%99http://www.gov.ro (site-ul Guvernului României);

www.lacasuriortodoxe.sf-esc.ro

http://lacasuriortodoxe.sf-esc.ro/protopopiatul-fetesti/295-jegalia.html

Incendiu la Biserica din localitatea Gâldău, comuna Jegălia

http://www.ziare.com/calarasi/stiri-actualitate/incendiu-la-biserica-din-localitatea-galdau-comuna-jegalia-6167578

http://adevarul.ro/locale/calarasi/cum-s-a-transformat-mlastina-mai-frumos-parc-primari-tara-venit-vada-minunea-jegalia-1_57a467b85ab6550cb87fd4b6/index.html

http://www.cogitus.ro/administratie/spatiul-rural-romanesc-intre-dezvoltarea-proiectata-de-sus-in-jos-si-implicarea-comunitatilor

Anexa nr. 1

Imaginea 2.1. – Stema comunei Jegălia

Imaginea 2.2. Localizarea în cadrul județului a comunei Jegălia

Anexa nr. 2

Imaginea 2.11.1. Biserica din satul Jegălia

Imaginea 2.11.2. Biserica din satul Iezeru

Anexa nr. 3

Imaginea 2.11.3. Troița din satul Gîldău

Imaginea 2.11.4. Corpul de școală din satul Jegălia

Anexa nr. 4.

Imaginea 2.11.5 Școala din satul Gîldău

Imaginea 2.11.6. Căminul cultural din satul Jegălia

Anexa nr. 5

Imaginea 2.11.7. Căminul cultural din satul Gîldău

Imaginea 2.11.8. Parcul tematic din comuna Jegălia

Anexa nr. 6

Iaginea 2.13.1. Cabinetul stomatologic din comuna Jegălia