Specializarea : Inginerie economică în agricultură [309067]
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara
Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic
Specializarea : [anonimizat] I
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. dr. [anonimizat]:
[anonimizat]
2018
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara
Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic
Specializarea : Inginerie economică în agricultură
„STRATEGII DIDACTICE MODERNE UTILIZATE ÎN VALORIFICAREA ACTIVITĂȚILOR AGROTURISTICE DESFĂȘURATE CU ELEVII CU C.E.S. ”
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. dr. [anonimizat]:
[anonimizat]
2018
Fotografie din sursă proprie
INTRODUCERE
Lucrarea de față își propune să scoată în evidență importanțautilizării strategiilor didactice moderne în activitățile agroturisticepentru integrarea funcțională a copiilor cu cerințe educaționale speciale.
[anonimizat]/recuperarea sub diferite aspecte a”copiilor nevoiasi de îngrijiri sufletesti’’[Weiss,T.J.2001]
[anonimizat].
Activitățile agroturistice constituie un mijloc excellent pentru a [anonimizat] a [anonimizat], a raporturilor sociale și a comunicării.
Cercetarea de față are următoarele obiective:
Evaluarea integrării funcționale a copiilor cu CES.
[anonimizat].
Întrebarea de cercetare: În ce măsură utilizarea strategiilor didactice moderne în activitățile agroturistice contribuie la integrarea funcțională a elevilor cu CES?
Cercetarea prezentată s-a [anonimizat], pe durata anilor școlari2016-2017; 2017-2018. Vârsta elevilor cuprinși în lotul de cercetare a fost între 11-18 ani.
În cadrul experimentului s-[anonimizat]:
grup de control format din 5 elevi;
grup experimental format din 5 elevi.
În realizarea cercetării s-a utilizat metoda experimentului (pe baza grilei de observare special concepută), observația, studiul documentelor școlare si metoda analiza produselor activității. Pentru realizarea studiilor de caz s-a urmărit colectarea a [anonimizat]-se fișa psihopedagogică.
În urma evaluării celor 5 cazuri din cadrul grupului experimental s-a [anonimizat], psihologice, sociale, școlare și date relevante privind dezvoltarea și evoluția cazului ([anonimizat].).
În consecință, s-a constituit o echipă de intervenție în scopul dezvoltării competențelor sociale prin participarea frecventă la activități extracurricularede gen agroturistic.Pentru o evaluare cât mai obiectivă a intervenției, rezultatele au fost prezentate defalcat, circumscriind fiecare etapă a programului terapeutic instituit, în vederea realizării ulterioare a unei analize comparative între cele două grupuri luate în studiu.
Scopul programului a fost participarea la diferite activități agroturostice desfășurate în cadrul parteneriatelor realizate la nivelul școlii, în anii școlari 2016-2017; 2017-2018.
Obiectivele urmărite pentru cei 5 elevi cuprinși în activitatea terapeutică au fost:
creșterea interacțiunii sociale și a simțului apartenenței la un grup;
încurajarea stabilirii unor relații cât mai bune între copii;
dezvoltarea deprinderilor de a asculta, de a aștepta și de a-și menține atenția mai mult timp;
implicarea cât mai activă a copiilor în toate activitățile programului;
echilibrarea gradului de activism al membrilor grupului;
crearea unui cadru de bună dispoziție și eliberare emoțională.
La finalul anului școlar 2017-2018, cei 5 elevi din grupul experimental, precum și cei 5 elevi din grupul de control au fost evaluați din nou, pe baza aceleiași grile de observare.
Activitățile agroturistice asupra cărora s-a axat prezenta cercetare reprezintă o modalitate de organizare a terapiei ocupaționale a copiilor cu dizabilităti intelectuale și nu numai, ci a copiilor cu cerințe educative speciale.
Participarea elevilor din cadrul Centrului de Pedagogie Curativă Simeria la diverse activități extracurriculare în mediul agroturistic desfășurate pe parcursul anilor școlari 2016-2017; 2017-2018 a fost o provocare și o modalitate de a demonstra că utilizarea și diversificarea activităților extracurriculareîn mediul agroturistic contribuie în mod substanțial la integrarea socială a copiilor cu dizabilitate intelectuală. Prin urmare, ipoteza definită la începutul cercetării a fost confirmată.
În cadrul activităților desfășurate, s-a avut în vedere faptul că elevii cu dizabilități intelectuale au nevoie permanentă de sprijin, încurajări, ceea ce determină pe viitor atingerea unui anumit nivel de independență a acestora, și nu în ultimul rând, integrarea socială, esențială pentru a putea face față unei societăți în continuă schimbare.
Copiii s-au adaptat relativ repede și deși unii dintre ei au fost reticenți sau chiar anxioși la început, s-a reușit cu timpul stabilirea unui climat plăcut și a unor relații foarte bune în cadrul activităților. Prin activitățile de interacțiune în cadrul grupului, s-au îmbunătățit relațiile dintrecopii, relații care la început au fost aproape inexistente. Alături de celelalte activități din programul de recuperare, s-au adus importante îmbunătățiri în sfera socializării.
Stimularea la muncă a copilului cu nevoi speciale se face cu activități ce implică un ritm strict, ritmul fiind elementul de bază. În pedagogia curativă se spune că atunci când îți formezi un ritm după care te conduci în viață, activitatea din timpul zilei nu ți se pare obositoare.
Ritmul i-a ajutat să dobândească siguranță, concentrare, elan. Când s-a stabilit în mod just, el a dus atât dinamism cât și regularitate, care se echilibrează și se concentrează reciproc.
Orice ritm se caracterizează prin echilibru, elasticitate, înnoire; astfel și activitățile propuse în lucrare oscilează între angajare – deconectare; inspirație – expirație; încordare – destindere.
În centrul educației pentru alternativa educațională Pedagogie Curativă este misiunea societății de a oferi servicii educaționale în/prin care se respectă demnitatea umană. Copiilor cu dizabilităti severe, profunde sau asociate li se oferă posibilitatea de a se deschide, de a-și dezvolta propriul potențial și capacități, în vederea integrării din punct de vedere educațional, socio-cultural și economic. Deci, finalitatea pedagogiei curative este integrarea functională si socială.
Acest aspect este foarte bine înțeles de către cadrele didactice care fac parte din acest sistem educațional, cadre didactice care cunosc foarte bine influența pe care o pot avea activitățile extracurricular eagroturistice asupra integrării sociale a copiilor cu dizabilitate intelectuală. S-a demonstrat, pe parcursul cercetării, care sunt influențele acestui tip de activități, mai ales asupra comportamentului social și al comunicării copiilor.
În orice domeniu și activitate prioritară este valoarea umană, indiferent de nevoi. Copiii cu CES, nu sunt cu nimic mai prejos, nu sunt inferiori ca persoane, de aceea sunt tratați în mod egal și respectați ca atare.
Fotografie din sursă proprie
CAPITOLUL I
CADRUL TEORETIC AL PROBLEMEI STUDIATE
1.1NOȚIUNI GENERALE DESPRE STRATEGIILE DIDACTICE UTILIZATE ÎN ACTIVITĂȚILE EDUCATIVE
1.1.1.STRATEGIA DIDACTICĂ
Strategia didactică reprezintă un sistem complex de mijloace, metode, materiale și alte resurse educaționale care vizează atingerea unor obiective.
Au un loc important l în cadrul actului educativ , pentru că proiectarea și organizarea
activității se realizează în funcție de decizia strategiăa a profesorului;
este concepută ca un scenariu didactic complex, în care sunt implicați actorii predării –
învățării, condițiile realizării, obiectivele și metodele vizate;
stabileste traseul metodic potrivit, eficient pentru abordarea unei situații concrete de predare și învățare (astfel se pot preveni erorile, riscurile și evenimentele nedorite din activitatea didactică).
Componente ale strategiei didactice:
formelor de organizare și desfășurare a actului educativ ,
metodele și procedeele didactice,
mijloacele de învățământ, resursele folosite ,
obiectivele operaționale.
Caracteristici ale strategiei didactice:
implică elevul în situații specifice de însușire de cunoștințe,
sunt în relație și respectă psihoindividuale ale elevului ,
optimizează interacțiunea dintre celelalte componente ale procesului instructiv- educativ ,
presupune combinarea contextuală, originală, unica, uneori, a elementelor procesului instructiv-educativ.
Tipuri de strategii didactice:
strategii inductive, ;
strategii deductive(invers față de cele inductive
strategii analogice ;
4. strategii transductive;
5. strategii mixte;
6.strategii algoritmice;
7. strategii euristice.
Strategiile didactice se pot realiza cu ajutorul metodelor de predare și învățare (informative și activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare). Strategia nu se confundă cu metoda sau cu metodologia didactică. Metoda vizează o activitate de predare-învatare-evaluare. Strategia vizeaza procesul de instruire în ansamblu și nu o secvență de instruire.
1.1.2. METODE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Metoda reprezintă o cale eficientă de urmat pentru organizarea și dirijarea învățării elevului. Procedeul este format din operații mintale și fizice pentru realizarea predării-învățării.
Metoda este un ansamblu de procedee , ele își pot schimba locul, conversația poate fi metodă dar poate fi și un procedeu prin care se realizează explicația.
Tehnologia didactică este formată din metodologia didactică, metode și procedee și celelalte componente.
Funcțiile metodelor de învățământ:
cognitivă – dirijarea învățării pentru asimilarea de noi cunoștințe;
normativă – ne arată cum să predea profesorul și cum să învețe elevul;
motivațională – de stimulare a interesului cognitiv, de susținere a procesului de învățare;
instrumentală- metoda este un intermediar între obiective și rezultate ;
formativă – metoda dezvoltă procese psihice, cunoștințe, priceperi, deprinderi , stilul de muncă intelectuală;
emoțională- înseamnă dezvoltarea afectivă, a motivației.
Caracteristici ale metodelor didactice:
1. sunt demersuri teoretico-acționale executive de predare- învățare care asigură derularea și finalizarea eficientă a procesului instructiv-educativ;
2. sunt demersuri investigative (de cunoaștere științifică), de documentare și experimental-aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei și practicii pedagogice;
3. cuprind și dinamizează elemente pedagogice teoretice;
4. se elaborează și implementează corelat cu: gradul și profilul învățământului, cu specificul disciplinei de învățământ, cu natura și specificul activităților didactice, cu nivelul de pregatire al celor care învață;
5. se elaborează și se aplică în strânsă legătură cu celelalte componente ale procesului de învatamânt;
6. se elaborează și se aplică în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale agenților actului pedagogic;
7. contribuie la realizarea obiectivelor didactice;
8. au caracter dinamic (elimină "uzurile morale" și adoptă noul, sunt deschise perfecționărilor);
9. contribuie la realizarea eficientă a predării-învățării(unele servesc în mai mare masură muncii profesorului, în predare; altele servesc mai ales elevului, învățării);
10. sunt eficiente dacă profesorul le combină și folosește adecvat și creator.
Clasificări ale metodelor de învățământ:
1. din punct de vedere istoric:
a) metode clasice sau tradiționale – expunerea
– conversația
– exercițiul
– demonstrația
b) metode de dată mai recentă sau moderne – problematizarea
– expunerea însoțită de mijloace tehnice
– modelarea
– algoritmizarea
– instruirea programată
2. în funcție de modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor:
a) metode verbale – bazate pe cuvântul scris sau rostit
b) metode intuitive – bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora
sau:
a) metode de comunicare orală:
– metode expozitive – povestirea
– expunerea
– prelegerea
– explicația
– descrierea
– metode interogative – conversația euristică
– metode care presupun discuții si dezbateri – problematizarea
– brainstorming-ul
b) metode bazate pe contactul cu realitatea – demonstrația, modelarea, experimentul
3. după gradul de angajare a elevilor la lecție:
a) metode expozitive sau pasive-pun accent pe memoria reproductivă și ascultarea pasivă;
b)metode activ-participative – favorizează activitatea de explorare personală și interacțiunea cu ceilalți colegi.
4. după forma de organizare a muncii:
a) metode individuale – adresate fiecărui elev în parte
b) metode de predare – învățare în grupuri de elevi (omogene sau eterogene)
c) metode frontale – aplicate în activitățile cu întregul efectiv al clasei
d) metode combinate – alternări/îmbinări între variantele de mai sus
5. după funcția didactică principală:
a) metode de predare și comunicare
b) metode de fixare și consolidare
c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare
6. în funcție de axa învățare -> prin receptare (învățare mecanică) – prin învățare prin descoperire (învățare conștientă):
a) metode bazate pe învățarea prin receptare – expunerea
– demonstrația cu caracter expozitiv
b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate:
– conversația euristica
– observația dirijată
– instruirea programată
– studiul de caz etc.
c) metode de descoperire propriu-zisă – observarea independentă
– exercitiul euristic
– rezolvarea de probleme
– brainstorming-ul etc.
1.Povestirea răspunde la înclinația copiilor pentru basme, povești, mituri și legende.
Contribuie la formarea unor reprezentări vii, îmbogățesc vocabularul, contribuie la dezvoltarea afectivă a copiilor.
Educatorul trebuie să participe activ, afectiv, prin gesturi, mimică, creând o atmosferă adecvată povestirii. Povestirea, fiind o metodă expozitivăpoate fi optimizată prin folosirea de planșe, tablouri, mijloace audio-video.
2.Descrierea lasă educatorului posibilitatea să înfățișeze direct aspecte din realitate, caracterizarea unor tersonaje, anumite fapte, răspunde la întrebarea ce și cum este. Este mai puțin folosită pentru că este o învățare mult prea dirijată și interpretată.
3.Explicația constă în dezvoltarea pe baza unor argumente deductive a unor date noi.
.Expunerea clară a definiției, regulă, cuvânt nou, expresie nouă.
. Argumentarea acesteia prin exemple.
4.Instructajul precede sau însoțește desfășurarea unei activități ajutând la precizarea sarcinilor de îndeolinit, a regulilor, a condițiilor de desfășurare.
5. Conversația didactică este o metodă cu un considerabil grad participativ. Conversația în învățământul tradițional face apel la memorie, reproducerea cunoștințelor.
Învățătorul impune modelul său de analiză și observare prin felul în care organizează și conduce conversația. Elevul urmează mai mult un demers dirijat cu mai puțină participare a gândirii, rezultând pasivitatea. În învățământul modern conversația ia forma unei dezbateri pluridimensionale învățător-elev, elev-elev, elev-învățător. Întrebările puse în fața întregii clase incită la căutări, sesizarea relațiilor cauzale, noi asociații, generalizări și concluzii.
Forme ale conversației:
Conversația introductivă
Conversația euristică
Conversația pentru fixarea și consolidarea cunoștințelor
Conversația de evaluare
Conversația euristică constă intr-o succesiune de întrebări între învățător-elev pentru a realiza o incursiune în cunoștințele deja existente cu scopul de a obține noi cunoștințe pe baza unor asociații între idei. Ea nu se folosește dacă materialul este nou. Rolul întrebărilor este de a sesiza relații cauzale, esențialul.
6. Dialogul activ constă în organizarea unui schimb de informație apreciere critică, în jurul unui fapt sau al unui subiect pus în discuție. Dezvoltă gândireaimaginația și vorbirea.
7. Problematizarea presupune o situație problemă – o situație de învățare teoretică sau practică care presupune soluții cu elemente de noutate pentru rezolvarea căreia cunoștințele existente nu sunt suficiente și atunci se naște un conflict între cunoscut și necunoscut care trezește curiozitatea elevului pentru a găsi soluția, această curiozitate reprezintă motivația psihologică care îl determină pe elev să depășească efortul de găsire a soluției.
Prin problematizare se însușesc noi cunoștințe , noi tehnici intelectuale, se dezvoltă gândirea. Răspunsul elevului care reprezintă soluția situației problemă este substanța însăși a cunoștințelor noi la care ajunge prin efortul propriu.
Problematizarea este învățarea însăși pentru că rezolvarea situației problemă este formată din cunoștințele noi.Cunoștințele noi se obțin prin efortul propriu de căutare și redescoperire urmând drumul cunoașterii, a noilor cunoștințe.
8. Demonstrația constă în prezentarea ilustrativă, senzorial perceptivă, a obiectelor, fenomenelor reale sau substitutelor lor. În învățământul tradițional educatorul realizează toate operațiile pentru demonstrație. Elevul asistă pasiv. În învățământul modern elevul este implicat direct în observație realizând operații de analiză, sinteză, generalizare, comparare, interpretare, acționează folosește cât mai multe simțuri.
Forme de demonstrație (în funcție de mijlocul pe care se bazează fiecare):
a. Demonstrația pe baza obiectelor și fenomenelor reale
b. Demonstrația pe baza de experimente
c. Demonstrația pe baza materialului figurativ , planșe, tablouri
d. Demonstrația pe baza desenului la tablă
e. Demonstrația cu mijloace tehnice
f. Demonstrația pe baza modelelor
9. Metoda observării constă în punerea elevului în contact direct cu obiectele, fenomenele și urmărirea individuală a modului lor de producere. Se produc într-un cadru natural .Cadrul natural și social înconjurător sunt ca o carte deschisă pentru a fi citită de elevi cu pasiune și interes.
Se realizează premeditat pe bază de sarcini și situații concrete. Este sistematică și programatizată. Se folosesc la nevoie instrumente tehnice. Se organizează pe echipe sau individual. Educatorul influențează calitatea observării prin propunerea unor teme interesante.
10. Metoda exercițiului este cea mai folosită metodă . Constă în efectuarea conștientă și repetată a unor acțiuni și operații în vederea formării priceperilor și deprinderilor , a fixării cunoștințelor.
Clasificarea exercițiilor:
Din punct de vedere al conținutului avem :
exerciții motrice
exerciții operaționale
b.După etapa din cadrul lecției unde sunt folosite :
exerciții introductive
exerciții de reactualizare
exerciții de dobândire
exerciții de fixare
exerciții de evaluare
11. Modelarea constă în învățarea prin descoperire și se realizează prin analiza atentă a modelelor. Învățarea se realizează prin analogia dintre modelul b cu originalul a, deci b este modelul lui a , cînd elevul obține o informație nouă despre modelul a prin b.
12. Studiul de caz se realizează pe fondul învățării prin descoperire. Constă în analiza și dezbaterea unui caz. Cazul este format din exemple , modele tipice, reprezentative pentru o problemă, condensând în el generalul în particular.
Este extras din realitate , din ficțiune, din literatură.
Etape ale studiului de caz:
Se structurează materialul de către elevi și se alege de către elevi și se dau variantele de rezolvare. De exemplu ,, Ce hotărâre crezi că ar fi trebuit luată pentru a rezolva situația?,,,
,, Dacă ai fi fost în locul personajului respectiv cum ai fi procedat?,,
Se alege varianta logică;
Se stabilește funcția instructiv-educativă ;
Se extrapolează asupra unor modele concrete din clasă.
Exemplu : Descrieți faptele reale ale unui personaj prietenos . În ce situații personajul a dovedit prietenie, dragoste de patrie, comportare civilizată, deprinderi igienico-sanitare.
Valoarea formativă reiese din faptul că dezvoltă capacitatea de analiză, interpretare, raționamentul inductiv dar și deductiv. Dezvoltă capacitatea de a selecta , prelucra informații. Solicită o atitudine activă și independentă. Dezvoltă spiritul de observație , imaginația, spiritul critic, gândirea, aproprie instruirea și educația de viața reală.
12. Metode pe bază de acțiune fictivă (jocul de rol)
Jocul de rol presupune a simula, a te preface, a imita, a reproduce în mod fictiv acțiuni, fapte ca și cum s-ar produce cu adevărat. Această metodă urmărește formarea comportamentului uman pornind de la simularea unei situații reale.
Avantaje:
– solicită elevii cognitiv,afectiv,acțional, punâdu-i să interacționeze;
– asigură problematizarea, mărind gradul de înțelegere și solicitând cursanților o participare activă;
– interacțiunea participanților asigură un autocontrol eficient al conduitelor și achizițiilor;
– evidențiază modul corect sau incorect de comportare în anumite situații;
– formează rapid și corect convingeri, atitudini și comportamente.
Dezavantajele metodei:
– se aplică greu deoarece necesită pe lângă aptitudinile pedagogice și aptitudini de regie, actoricești ;
– activitatea propriu-zisă de joc durează puțin însă pregătirea pentru activitate solicită mult timp și efort din partea cadrului didactic ;
– poate apărea riscul ca jocul de rol să pară o activitate puerilă, ușor de realizat de către copii;
– pot apărea blocaje emoționale în timpul interpretării rolurilor de către unii elevi..
13. Invățarea prin descoperire presupune o situație în care materialul care trebuie învățat nu este prezentat într-o formă finală elevului (așa cum se petrece în învățarea prin receptare), ci solicită cunoștințe anterioare .
14. Hipoterapia
Hipoterapia presupune tratamentul prin intermediul calului. Cuvântul hipoterapie provine din grecescul hippos = cal și terapia= tratament. AHA definește hipoterapiaastfel ” folosirea mișcărilor calului în sprijinul kinetoterapeuților, logopezilor, și psihoterapeuților pentru l obținerea de răspunsuri la nivelu de funcții restante și pentru tratarea dizabilitățilorîn cazul pacienților disfuncționali.”
Terapia asistată de animale reprezintă un complex de activități ajutătoare la tratamentul de bază, nu reprezintă un tratament (Fine, 2000). Profesionistul fie el psiholog, terapeut , logoped poate interfera interacțiunile om-animal în propriul stil cu care a obținut rezultate și pe care îl agrează.(Rusu, 2012).
Raportul dintre copil și cal este intim și particular , în care cei doi parteneri se simt și se completează, unde nu este loc de minciună și primează sentimentele. Relația om – animal este unică și adevărată dar trebuie să respecte următorii factori: presupune o relație permanentă, nu parțială; produce beneficii importante pentru cei doi parteneri, naște și dezvoltă o relație voită și din ambele părți. (Rusu,2012).
Fotografie din sursă proprie
Faza inițială necesită relaxare și percepție astfel, activitatea elevului este centrată pe echilibru de formă statică și dinamică. Mișcările sunt dissociate și se pune baza pe coordonare . În acest fel inițial elevul se bucură inactive de bucuria de a conduce calul, doar stă în șa fiind coordonat din exterior și stimulat senzorio-motor prin mișcarea calului care în mers descrie un circuit sinusoidal. Unul dintre benificiile venite către copil este dezvoltarea și obținerea unei atitudini adecvate, a echilibrului, se formează tonus muscular și datorită mișcării repetate în șa care este simetrică se scționează asupra acelor părți care sunt afectate de paralizie
Hipoterapia reprezintă o activitate terapeutică nouî în țara noastră., dar cu vechime în alte zone ale Europei mai cu seamă în partea de nord-vest. În timp s-au observat efecte pozitive ca urmare a utilizării calului în diferite afecțiuni. Hipoterapia este benefică tuturor. Călăreții cunosc starea aparte și trăirile pe care le dezvoltă o ședință de echitație care este unică și total diferitădecea oferită de oricare alt sport. Limitele cauzate de orice handicap sunt înlăturate în mare parte sau diminuate prin hipoterapie. Persoanele cu dizabilități care au practicat hipoterapia au beneficiat de astfel de rezultate . Beneficiarii hipoterapiei sunt , celevi cu deficiențe senzoriale grave sau cu sindrom Down sau alte probleme cum ar fi autismul, ADHD-ul, sau cei diagnosticați cu handicap grav. Persoanele din scaun rulant au nevoie de hipoterapie pentru că le dezvoltă motricitatea grosieră, aflată în deficit datorită unui diagnostic deficitar sau a unui accident.
Hipoterapia se mai utilizează și în cazul unor sechele poliomelitice, de distrofie musculară, diferite artrite și amputații. Hipoterapia este în avantaj în fața altor terapii pentru că îmbină partea terapeutică, de multe ori neagreată de pacienți sau chiar refuztă de aceștia cu activități în natură, de multe ori în zone împădurite dar ajută pacientul la comunicare și socializare, pentru că în jurul calului. Această activitate este benefică și pentru terapeut care schimbă rutina cabinetului cu mediul ambiant.
1.1.3. MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMANT
Mijloace de învățămant= cuprinde obiecte, instrumente, aparate, echipamente și sisteme tehnice care susțin și facilitează transmiterea unor cunostințe, realizarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziții si realizarea unor aplicații în cadrul procesului educativ.
Mijloacele tehnice de instruire = mijloacele de învățământ cu suport tehniccare au nevoie de respectarea unor norme tehnice de folosire echipamentele tehnice-aparatele dispozitivele, mașinile, utilajele, instalațiile utilizate în procesul educativ.
Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire (în funcție de analizatorul solicitat precum și de caracterul sistemic sau dinamic al celor prezentate):
– mijloacele tehnice vizuale : retroproiectorul, harți, fișe de lucru;
– mijloacele tehnice auditive : radioul, casetofonul, etc;
– mijloacele tehnice audio-vizuale : video-player, tv, calculatorul.
Scopuri didactice (pentru folosirea acestor mijoace):
– sensibilizarea elevilor pentru desfășurarea procesul educativ ;
– sprijinirea perceperii noului de către elevi;
– comunicarea, transmiterea, demonstrarea elementului de noutate ;
– înțelegerea cunoștințelor noi de către școlari;
– aplicarea și exersarea cunoștințelor noi ;
– fixarea și consolidarea noilor cunoștințe și competențe;
– verificarea și evaluarea cunoștințelor și abilităților elevilor.
Caracteristici ale mijloacelor tehnice de instruire
– flexibilitatea face referire la modul cum acestea se pot adapta la nevoile de moment ;
– generalitatea face referire la modul în care mesajele pot fi codificate pentru a fio transmise receptorului umanse;
– paralelismul face referire la modul cum poate fi utilizat în același timp același mijloc în mai multe scopuri sau de către mai mulți utilizatori, în aceeași perioadă;
– accesibilitatea se referă la ușurința cu care un mijloc didactic poate fi utilizat ,
– siguranța și funcționarea este o caracteristică care se referă la faptul că trebuie respectate reguli și operații pentru a putea porni și închide aparatele .
Funcțiile pedagogice ale mijloacelor de învățămant:
Funcția de instruire
Funcția de motivare a învățării și de orientare a intereselor profesionale ale elevilor
Funcția demonstrativă
Funcția formativă și estetică
Funcția de scolarizare substitutivă sau de realizare a învățământului la/de la distanță
Funcția de evaluare a randamentului elevilor.
Mijloacele de învățământ pot fi grupate în două mari categorii:
a) mijloace de învățământ care cuprind mesajul didactic:
– obiecte naturale, originale – animale vii sau conservate, ierbare, insectare, diorame, acvarii, materiale;
– suporturi figurative și grafice – harți, planșe, albume, panouri;
– mijloace simbolic-raționale – tabele cu formule sau simboluri, planșe cu litere, cuvinte, scheme structurale sau funcționale;
– mijloace tehnice audiovizuale – diapozitive, filme, suporturi audio și/sau video.
b) mijloace de învățământ care facilitează transmiterea mesajelor didactice :
– instrumente, aparate și instalații de laborator;
– echipamente tehnice pentru ateliere;
– instrumente muzicale și aparate sportive;
Fotografie din sursă proprie
CAPITOLUL II
MODALITĂȚI DE STIMULARE A INTEGRĂRII FUNCȚIONALE
PRIN ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
2.1 Integrarea funcțională a copiilor cu dizabilități intelectuale
Integrarea școlară reprezintă un proces amplu, diversificat și de durată în care și copiii cu nevoi speciale sunt cuprinși în diferite instituții școlare de masă sau în alte alternative educaționale.
Patrick Daunt face referire la:
integrare fizică, presupune școlarizarea elevilor cu nevoi speciale într-o instituție școlară obișnuită sau/și specială. La acest nivel se urmărește prezența copiilor cu deficiente lângă ceilalți, apropierea copiilor , folosirea comună a claselor, cabinetelor, laboratoarelor , facilitarea inter-cunoașterii. Se încurajează participarea la activități de grup și relaționarea elevilor unii cu alții. Aceste activități pot fi de tip sportiv și anume unificate ceea ce presupune ca într-o echipă să fie incluși atât elevi din școala de masă cât și elevi cu ces care împreună reprezintă instituția școlară. Alte activități pot fi de tip cultural-artistic cum ar fi grup folcloric, scenetă sau teatru, grup vocal etc;
integrarea funcțională, presupune existența unui proces didactic comun alături de copiii din grup. Se vorbește despre integrare funcțională a copilului cu cerințe speciale atunci când acesta atinge un nivel relativ egal de participare la actul de învățare școlară. Se are în vedere cu prioritate departajarea pe nivele a conținutului pedagogic în funcție grupă sau clasă într-un interval de interacțiune dat. Pentru început se recomandă ca integrarea funcțională să fie testată pe un anumit domeniu și în funcție de rezultatele dobândite să se extindă. Integrarea funcțională este benefică pentru copiii cu deficiențe mintale deoarece având în permenență un model de evoluție sănătoasă își dezvoltă prin imitație competențe și deprinderi aflate în stare latentă, care în alte situații ar rîmâne în starea inițială. Deși uneori pare greu în timp copilul cu ces face pași importanți în dezvoltare sa ca personalitate umană.;
integrarea socială se referă la inter-relaționareaîn grup și dorește dezvoltarea acesteia la copilul cu nevoi speciale. Se recomandă ca elevii speciali să participe la viața comună a școlii, atât din punct de vedere cognitiv, al pauzelor, cât și a activitîților recreative, stimulatoare din sfera extracurricularului . Se pune accent pe relațiile de cunoaștere , comunicare cooperare dintre elevii cu și fără deficiențe. Este de dorit să existe o viață comună de grup și o participare pe cât posibil egală a elevilor;
integrarea societală se ivește în situația în care copilul cu nevoi speciale integrat primește roluri pe care și le asumă, se simte parte din grup și participă cu plăcere la activități.Toți membrii unității școlare și nu numai acceptă copiii cu dizabilități ca pe menbrii firești și activi ai grupului se nasc sentimente interumane care dezvoltă încrederea în sine indiferent de particularitățile fiecărui membru al grupului.
2.1.1. Principalii factori implicați în procesul de integrare școlară a copiilor cu dizabilitate intelectuală.
Integrarea copiilor cu dizabilitate intelectuală se dezvoltă în contextul în care profesorii diriginți, educatori, profesori psihopedagogi, terapeuți, părinți, consilieri, organizații neguvernamentale. În viziunea educației inclusive cooperarea constituie un element fundamental, determinant pentru realizarea succesului, succesul privit ca autonomie și independență necesară inserției sociale post-școlare.
Grupul școlar transmite aprecieri către elevul deficient. Există situații în care acesta datorită incapacității mintale și a posibilității reduse de înțelegere receptarea mesajului este distorsionată sau prost înțeleasă . De aceea aceste aprecieri emise de grupul școlar trebuie să scrie transmise într-o manieră simplă, clară și concisă pentru a nu lăsa loc interpretărilor.
Înainte ca aprecierile grupului să fie înțelese și însușite ca și evaluare, terbuie să existe contacte interpersonale între grup și copilul cu ces. Trebuie ținut cont de faptul că acesta aparține în mod firesc mai multor grupuri iar interdependența dintre grupuri poate fi diferită sau absentă ori complexul de imagini se formează din unitatea tuturor imaginilor sociale. Valorizarea competențelor și capacitîților copiilor cu deficiență este fosarte importantă. Ține de grupul de aceeași vârstă în context școlar de a-i ajutape acești copii să-și valorifice potențialul de interferare și comuniune. Clasa mixtă de elevi, în cadrul actului educativ ajută elevul aflart în dificultate să evolueze într-un mod firesc și de a fi valorizat. De asemenea este un pas hotărâtor de a se integra activ în viața școlară și socială.
Școala, ajută la recuperarea și integrarea copiilor deficienți.. Aducerea copiilor în situații diferite și educaționale noi, care presupun participarea activă sau interactivă, presupune un mod de integrare școlară . Copilul deficient poate alege școala obișnuită. Încadrarea individuală ori în grup , trebuie încurajată și susținută. Componentele educației creeză condiții optime pentru copilul cu ces și oferă servicii educaționale adaptate lui. Cadrele didactice trebuie săp se specializeze și să dezvolte noi atitudini individuale referitor la relații și comunicare atât la nivel de specialiști cât și în relația cu părinții. Dezvoltarea acestor capacități este necesară pentru întregul colectiv didactic deoarece buna relaționare și comunicare dintre profesori, specialiști și părinți determină o stare generală pozitivă care se resfrânge benefică asupra colectivului de elevi.
Familia decide felul de socializare al copiluli cu ces și integrarea socială a acestuia.
Mass-media contribuie la reducerea piedicilor sociale oferind atitudini, și valori favorabile pe care le distribuie.
O.N.G.-urile împreună cu alte unități sociale desfășoară programe și proiecte, formează parteneriate și dezvoltă activități cu scop de integrare a copiilor cu nevoi speciale
Importanța acestora este bine cunoscută datorită comuniunii dintre ele și a forței umanitare pe care o dețin.
2.2. FORMELE EDUCAȚIEI ȘI RELAȚIILE DINTRE ELE
Sistemul educativ al unei societăți cu tradiție se concretizează printr-o educație de trei tipuri și anume formal, non-formal, informal, care cuprinde domeniile ce țin de intelect, morală, estetică, fizică, tehnologie. Activitățile educaționale sunt astfel organizate, cu structură și planificare clară, având și influențe psiho-sociale.
După modul de organizare dar și după oficializarea formrlor sale de educație se poate face o categorizare a educației și anume:
Educația formală;
Educația nonformală;
Educația informală.
A. Educația formală (oficială) reprezintă totalul de influențe sistematice și voite, pe care instituțiile specializate școlile sau universitățile le elaborează cu scopul de a modela personalitatea umană. Instruirea și partea educativă sunt clare după obiective bine structurate și procesul educativ este concentrat pe informații și se pune accent pe intensitate și continuitate. Astfel, educația formală permite o concentrare a cunoștințelor sistemică și ușurează dezvoltarea unor abilități, deprinderi, capacități utile pentru integrarea persoanelor în societate. (C. Cucoș, 2002, p. 45)
B. Educația nonformală (extrașcolară) este acea latură a educației care include toate influențele care se desfășoară în exteriorul clasei sau cu ajutorul unor activități care pot fi facultative sau opționale. Toate aceste activități sunt caracterizate prin lejeritate și sunt astfel gândite încât să fie variate și flexibile după nevoile psihoindividuale ale copiilor . (C. Cucoș, 2002, p. 45)
Printre obiectivele specifice acestui tip de educații, putem enumera:
extinderea sau completarea cunoștințelor , cu scop de îmbogățire a acestora pe diferite domenii;
oferirea de condiții pentru formarea profesională;
contribuția la crearea de condiții pentru recreerea și relaxarea elevilor, dar și organizarea în mod plăcut a timpului liber ;
alfabetizarea grija pentru grupuri sociale defavorizate- alfabetizarea lor;
crearea de posibilități pentru formarea și dezvoltarea anumitor aptitudini sau inclinații ale elevilor.
Educația nonformală se află în raport de complementaritate cu educația formală (T. Cozma, 1988, p. 5), sub diferite aspecte care fac referire la formele de organizare și conținuturi.
C. Educația informală (spontană) este un complex de informații spontane , difuze multe cantitativ care pot apărea în activitatea zilnică a copilului dar care sunt bine organizate și selectate educativ. Toate aceste informații pot fi întîlnite în mod organizat în instituții, dar, mai sunt și situații aleatorii în care pot apărea difuz, și inconștient prin comportamentele indivizilor dar gândirea acestora în diferite situații reale sau spontane din existența zilnică. Celelalte tipuri de educație în această situație individul are inițiativă , învățarea este voită, și voluntară, diferența este că formele de evaluare și progresul sunt plăcute , forma finală fiind reușita. (C. Cucoș, 2002, p. 46)
Ca și concluzie tipurile de educație ,,paralele,, deși au și caracteristici proprii și funcționalități diferite permit intrepătrunderi benefice care duc la întărirea lor și determinînd un demers educativ eficace. Ele se ajută reciproc. În ceea ce privește succesul în timp și consecințe educația formală este mai privilegiată. De amploarea și profunzimea educației formale depinde calitatea coordonării și integrării influențelor nonformale și informale. (C. Cucoș, 2002, p. 48)
2.3. LOCUL ȘI ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE COMPLEMENTARE ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU DIZABILITĂȚI INTELECTUALE
Pedagogul american J. S. Bruner (1970) crede că unui copil i se potrivește, pentru o bună înțelegere, la orice nivel de dezvoltare ar fi copilul , pentru a progresa cu succes un mod de predare superior , cu condiția ca metodele și procedeele utilizate acelei etape de dezvoltare, să fie potrivite și adecvate nevoilor copilului sau unui grup. În acest fel, vor fi asimilate cunoștințele într-un mod plăcut și facil. Pentru reușită, avându-se ca scop progresul în evoluție al copilului este nevoie de dedicație, timp și profesionalism.
În momentul de față, cu caracteristicile actuale, actul didactic și al activităților extracurriculare, vine în sprijinul formării caracterului și determină evoluția personală a ambilor subiecți ai educației.
Educația extrașcolară – desfășurată în afara procesului instructiv-educativ, se caracterizează cu rol precis ca formator al personalitîții elevilor, cu preponderență a celor cu nevoi speciale. Această educație desfășurată prin activități extracurriculare dorește formarea de competențe și aptitudini, întregirea potențialului aflat în deficit și încurajarea talentelor în diferite domenii, precum și în viața cotidiană, psiho-socială. Toate acestea se realizează de-a lungul întregii activități școlare și pe niveluri diferite de competențe.
Obiectivele educative trebuie să fie prioritare, dar la fel de importante sunt și cele de relaxare și recreative și în acest mod prin corelarea echilibrată a acestora se vor obține rezultatele așteptate. Se observă că în acest caz elevii se supun cu plăcere și în mod voit regulilor, pe care de obicei se opun să le respecte. Prin astfel de activități, profesorul are posibilitatea să cunoască mai bine și în profunzime elevii, poate observa abilități și înclinații neștiute și în acest mod poate interveni favorabil în evoluția școlară și integrarea socială a copilului, un pas important pentru pregătirea acestuia pentru viață.
Toate aceste activități, care dau posibilitate elevilor să se afirme, atât în mediul școlar cât și în afara lui, ajută la îndepărtarea neajunsurilor create de handicap, determină creșterea stimei de sine și a nivelului intelectual.
Educația în ansamblul ei, utilizează toate posibilitățile, atât la nivel curricular cât și o gamă largă de extracuriccular cu scopul voit formativ aplicat asupra elevilor într-un mod pozitiv și agreat.
Toate tipurile de educație, fie ea specială sau integrată sau de alt tip pune formarea copilului și dezvoltarea lui globală, prioritar. Eu-l modelat al copilului este sarcina principală a actului educativ. În mod special, în cazul copiilor cu deficit intelectual se urmărește învățarea realității cotidiene, pentru că mediul social va fi cel în care copilul se dorește a fi integrat. Se urmărește trezirea eu-lui și formarea capacităților de acțiune și decizie a acestor copii.
Activitățile extra-curriculare au un rol terapeutic prin faptul că facilitează comunicarea și socializarea în cazul copiilor cu nevoi speciale. Prin specificul acestora, ele dezvoltă acestor copii abilități la nivel cognitiv, social, comportamental mai puternice decât în sala de clasă, permișând formarea de priceperi și deprinderi prin contact direct cu mediul ambiant și viața socială. Abilitățile astfel obținute se fixează trainic deoarece materialul cu care se lucrează este concret și viu, iar percepțiile și senzațiile sunt trăite direct de copil, lăsând amintiri care se transformă în cunoștințe și comportamente ușor de aplicat ulterior. Toate acestea devin mai trainice deoarece au fost însușite dincolo de rutina școlară.
2.3.1. TIPURI DE ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE COMPLEMENTARE
Vizitele, excursiile cu tematică istorică, geografică etc sunt activități extrașcolare alese selectiv de către cadrul didactic și au ca scop informarea elevilor despre tradițiile și specificul neamului nostru. Se dorește aprecierea, valorizarea și păstrarea bunurilor naționale , dezvoltarea la elevi a bucuriei de vizualizare a operelor de artă, a caselor memoriale, a monumentelor istorice, a rezervațiilor naturale și formarea și dezvoltarea de trăiri și aprecieri în plan artistic, turistic, social. Caracteristic acestor activități este că se desfășoară în locații diferite și copiii iau contact direct cu situații reale cu incărcătură istorică, culturală, spirituală, total diferite de activitatea școlară cotidiană. Se dorește insuflarea asupra copiilor a respectului pentru muncă și tradiția națională.
Vizionarea unor emisiuni, piese de teatru, dezvoltă și îndreaptă copiii spre domenii diferite de activitate: muzică, dans, sport și abilități manuale .
Drumețiile , excursiile și taberele pentru elevi oferă noi informații despre natură , le educă dragostea și respectul pentru mediul ambiant, artă și cultură. Prin activitățile desfășurate în natură, în grup, copiii iau contact cu realitatea și relaționează direct cu natura și locurile istorice. Desfășurându-se prioritar în aer liber, prin activități turistice, elevii își formează sentimentul de respect și dragoste pentru natură, om și creațiile sale. Drumețiile montane, prin caracteristicile lor stimulează în cazul copiilor cu deficiențe dezvoltarea psihomotorie și senzorială, aducând un plus de valoare activităților de cunoaștere.
Serbările și festivitățile evidențiază momente importante din viața elevului. Ca importanță educativă activitățile de acest tip dezvoltă latura artistică a copilului , și stimulează trăirea de sărbătoare astfel creată.
Participarea la diferite concursuri, cum ar fi cele cognitive, cultural-artistice sau sportive dezvoltă, spiritul competitiv și de echipă, stimulează cooperarea și încrederea în sine. Concursurile unificate, ce au în componența echipelor elevi cu deficiență și elevi din școala de masă facilitează eliminarea barierelor, valorizează și înlătură marginalizarea celor aflați în dificultate .
Personalitatea copilului deficient se formează cu aceleași obiective educative ca și în cazul celorlalți elevi, diferite fiind doar mijloacele didactice utilizate.
Gândirea critică, greu formată în cazul elevilor cu deficiențe intelectuale este decompensată prin varietatea activităților extracurriculare, care ajută la formarea de responsabilități și capacități decizionale, cu efect pozitiv, cognitiv și comportamental.
2.4. INTEGRAREA FUNCȚIONALĂ A COPIILOR CU DIZABILITĂȚI INTELECTUALE DIN PERSPECTIVA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE
Existența unei persoane în cadrul unei comunități solicită din partea acesteia o sumă de abilități și competențe care permit adaptarea și integrarea sa în contextul relațiilor și interacțiunilor existente între membrii comunității respective. Adaptarea socială reprezintă felul prin care un individ sau un grup reușește să se integreze într-un mediu social nou , folosindu-se de cunoștințe și aptitudini anterioare în cadrul noului mediu, cu caracteristicile lui specifice.
Integrarea este o acțiune exercitată asupra unei persoane, implicând o continuă transformare și restructurare a potențialului și însușirilor individuale pentru acomodarea cu mediul și transformarea comportamentelor vechi, precum și punerea lor în acord cu o nouă situație, cunoașterea și obișnuirea cu noul loc de muncă etc.
Abilitățile și competențele necesare adaptării și integrării sociale vin ca urmare a unei etape de învățare și antrenament a deprinderilor copilului în situații diverse de viață. Aceste câteva considerații generate privind procesul adaptării și integrării sociale permit analiza și proiectarea programelor educaționale raportate la specificul și particularitățile individuale ale copilului.
Copilul cu dizabilități intelectuale va beneficia de diverse programe educaționale cu scop terapeutic și de recuperare, ajutând astfel la integrarea sa în societate. Terapia, recuperarea, abilitarea și reabilitarea sunt implicate în toate programele de formare a autonomiei personale și sociale a copiilor cu dizabilitate intelectuală. (A. Gherguț, 2001, p. 171-172)
În concluzie, acest gen de activități au locul lor important viața școlară a copiilor cu CES.
Proiectele și programele educative desfășurate prin parteneriate cu instituții și O.N.G-uri , vizează în primul rând participarea, comunicarea, întrajutorarea , amiciția, încrederea în propriul potențial . Acestea ajută la dezvoltarea atitudinilor , autonome, care presupun o armonie între individ și grup precum și cu mediul . Prietenia este o posibilitate, da și o nevoie . Prin intermediul programelor , copiii pot să-și dezvolte noi prietenii în situații noi de viață, alături de persoane cu și fără dizabilități, în diferite zonen geografice. Noile oportunități sprijină integrarea în societate precum și dezvoltarea personalității în ansamblul ei.
Școala trebuie să participe la pregătirea lor pentru integrare în viața cotidiană și să dezvolte capacitățile care vor permite adaptare la noii stimuli . Pe lângă toate acestea un rol important are și societatea, care trebuie să dezvolte atitudini corespunzatoare tuturor categoriilor sociale, oferind condiții de evoluție umană egală pentru toți indivizii.
Readaptarea unei persoane deficiente depinde în egală măsură de posibilitățile individuale precum și ofertele socio- umane care îi vin în întâmpinare pentru a duce o viață independentă și normală.
CAPITOLUL III
ACTIVITĂȚIILE AGROTURISTICE ȘI IMPORTANȚA ACESTORA ÎN ACTIVITĂȚIILE DESFĂȘURATE CU ELEVII CU CES
3.1. AGROTURISMUL – COMPONENTĂ A TURISMULUI
Fotografie din sursă proprie
Agroturismul este un segment al turismului rural, cu particularitatea căse practică în ferme, de preferință active, oferindu-i-se turistului posibilitateade a participa la diverse activități agrozootehnice. Ca ofertă turistică diferențiată agroturismul apare în Europa prin anii 1960, Italia fiind țara cucea mai mare dezvoltare. În definiții legale, tehnice și științifice ale agroturismului, activitatea agricolă și cea turistică sunt mereu relaționate, îndefinitiv fiind vorba de o activitate care completează venitul agricultorilor.Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane într-o localitaterurală nepoluată, așezată într-o zonă pitorească, finalizată prin șederea a cel puțin 24 ore și prin consumul de produse alimentare și nealimentare specifice, completată cu coabitarea și integrarea în societatea rurală privită în toatăcomplexitatea sa.
Comisia Zonei Montane definește agroturismul ca un mod diferit de turism, mai amplu de turism în care sunt cuprinse diferite activități turistice și economice: cazare și masă, drumeții montane,desfășurare de programe, producerea unor produse gastronomice și vinderea acestora turiștilor.Aceste activități sunt ageate de turiști preferându-le , deoarece sunt specific zonelor montane sau agricole și sunt rar întâlnite în mediul urban. De asemenea petrecerea timpului liber este total diferită și de aceea prezintă un interes aparte.
Un enunț, mai ermetic, definește: „Agroturismul ca o formă concentrată pe destinații în spațiul rural, dispunând de o structură funcțională de cazare și de alte servicii eterogene”.Un alt enunț, ce elucidează aspectul geografic, afirmă că:„Agroturismul este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată șicondusă de populația locală și care are la bază o strânsă legătură cu mediulambiant, natural și uman”.
Agroturismul poate fi definit ca un ansamblu în care există atât activitate turistică cât și coordonarea acesteia de către localnici, în armonie totală cu natura, mediul înconjurător și populație. Agroturismul poate fi reprezentat astfel:
– prin modul de primire a turiștilor: ca formă de valorizare a plusului de spațiu cu potențial de cazare dintr-o gospodărie , care este amenajat și pregătitpentru primirea clienților-turiști;
2 Henche Blanca Garcia, Marketing în turism rural, Editura Irecson, București, 2003, pag. 44
3 Ceccacci G., Sisanna V.M., Agriturismo, Edizioni FAG, Milano, 1996
– prin modul de desfășurare al activităților: ca un total de bunuri și servicii asigurate de gospodărie pentru consumul turiștilor care sosesc pentru a se implica direct și activ în activitățile rurale, fără a fi remunerați.;
– prin modul economic local : prezintă o formă de suplimentare a veniturilor locale.
După opinia lui Buciuman E., agroturismul este o îmbinare de activități agricole și servicii touristic eexistente în interiorul exploatațiilor agricole, și pot constitui „o soluție complementară, de sprijinire directă a dezvoltării agriculturii, cu rezultate pozitive economice și sociale”. Activitățile agroturistice pot fi derulate și ca simple primiri într-o gospodărie tărănască în regim de închiriere camera, care prisosesc proprietarului , ca și activitate de sine stătătoare, fară a oferi masă și alte servicii. Astfel toată activitatea agroturistică este concentrată în interiorul locației sau în curtea gospodăriei. Activitățile recreative sunt organizate și monitorizate exclusive de către clienți- turiști. Gazdele însă trebuie să țină seama de cerințele turimului în ceea ce privește ferma agroturistică și introducerea activității zootehnice în strategia generală managerial a unității. Trebuie să se țină cont de condițiile de bază și obligatorii ale unei activități agroturistice în care trebuie să existe producție agrozootehnică.
În situația în care există un minus al acestei producții este necesar un plan de extindere economică poentru o utilizare mai eficientă a specificului în ceea ce privește domeniul agroturistic. Trebuie să existe un surplus, o rezervă internă de produse, tinând cont de faptul că există perioade de vârf cu un potențial touristic mare , cum este perioada estivală.
Locația agroturistică va pune la dispoziția clienților turiști oportunitățile pe care le deține și care sunt caracteristice gospodăriei rurale sub diferite forme multiple și diverse:
– servirea mesei, aceasta cuprinzând în deosebi mâncare tradițională;
– spațiu, dotări și alimente obținute în condiții naturale și având o valoare biologică ridicată, pentru ca turiștii să-și poată pregăti singuri masa.
VALORIFICAREA ACTIVITĂȚILOR AGROTURISTICE PRIN STRATEGII DIDACTICE MODERNE
Fotografie din sursă proprie
Există situații de dorit în care unii profesori nu întâmpină dificultăți în crearea de situații eficiente de studiu pentru elevi. O clasă bine condusă, datorită capacității profesorului de a crea comportamente favorabile determină o calitate superioară a procesului de învățare și obținerea de performanțe de către elevi.
Fixarea sarcinilor pentru elevi reprezintă un aspect important și greu de realizat în organizarea activității acestora. Când se lucrează cu un elev cu deficiențe această etapă necesită o atenție în plus deoarece este dificil de realizat dar obligatoriu. Din acest motiv cadrele didactice trebuie să fie specializate în acest domeniu pentru că altfel nu se poiate obține performanță și progres. Astfel trebuie formulate sarcini simple, concrete, ușor de realizat și de încadrat în timp.
Este posibil ca unii elevi cu dificultăți în plan emoțional și de comportament să aibă experiența unor trăiri negative din partea persoanelor adulte . De aceea este bine venit ca în relația lui cu elevul cu nevoi speciale, profesorul să fie politicos, pregătit și punctual, să comunice non-verbal, într-o manieră pozitivă, să fie blând, să fie empatic, corect și rezonabil, să aprecieze eforul făcut de elev după posibilitățile individuale, să verifice în permanență dacă a fost înțeles.
O bună parte a elevilor care prezintă dificultăți de învățare întâmpină greutăți legate de scris – citit și alții de comunicare și limbaj. În cadrul acestui grup de elevi sunt slab dezvoltate abilitățile sociale, comportamentale și emoționale . Acest lucru se datorează unor diagnosticuri grave, a condițiilor sociale de multe ori nefavorabile.
Elevii cu boala Langdon-Down se caracterizează ca fiind deschiși, sociabili, mulți dintre ei pot la maturitate să fie semi independenți. Lor trebuie să le încurajăm independența, să le aplicăm reguli clare, să vorbim direct cu elevul prin contact vizual, să folosim instrucțiuni clare, scurte printr-un limbaj simplu și familiar.
Elevii diagnosticați cu autism pot fi rezervați și indiferenți total față de cei din jur, nu acceptă contactul tactil și social și interacționează diferit cu cei din jur. Din punct de vedere a celor din jur ei par necomunicarvi, nonverbali, neimplicați, absenți, greu de înțeles iar atitudinile și acțiunile lor de neînțeles, chiar ciudate. Ei preferă obiectele sclipitoare, atractive, formând fixisme pe anumite obiecte. În funcție de gravitatea diagnosticului acești copii sunt foarte diferiți unii de alții. Prezintă dificultăți medii sau grave în ceea ce privește învățarea. O caracteristică aparte a acestor elevi o reprezintă izolarea de grup, necomunicarea cu ceilalți elevi și apariția agitației în caz de deviere de la rutină. Din acest motiv, profesorul trebiue să dea dovadă de un tact pedagogic aparte, de înțelegere deplină a specificului acestei categorii de elevi, să prezinte o grijă în respectarea rutinei zilnice, pentru ca elevul să dezvolte încredere și să poată progresa. În activitatea lui cotidiană profesorul trebuie să folosească o seamă de metode și artificii de predare – învățare, tinând cont de particularitățile fiecărei categorii de elevi. Doar în asemenea condiții strategiile didactice utilizate vor putea determina în timp fixare de cunoștințe și progres individual la elevii cu deficiențe.
Datorită faptului că dificultățile de vorbire, limbaj și comunicare pot apărea sub diverse forme, diferite de la un copil la altul și identificate în diferite etape de dezvoltare deficienții de limbaj sunt greu de înțeles; sunt încadrați cu comportament dificil, pot părea neascultători. Din acest motiv le este foarte greu să înțeleagă limbajul vorbit. Deficienții verbal își găsesc cu greu cuvintele și nu vorbesc pe înțelesul celor din jur datorită incapacitîții de exprimare . Ei sunt văzuți ca și înceți și cu dezvoltare lentă. Cu toate acestea, acești copii în alte contexte, se pot exprima favorabil. În aceste situații intervine din nou imaginația constructivă a cadrului didactic de a folosi metode și mijloace adecvate care să stimuleze prin joc exprimarea comportamentală și verbală a acestei categorii de elevi. Ca de exemplu, utilizarea hipoterapiei ca modalitate de stimulare limbajului și a vorbirii.
Profesorii care lucrează cu elevi cu cerințe educaționale speciale pot avea o dublă calificare și o dublă și anume, pe de o parte activitate de educatori și pe de altă parte cea care vizează recuperarea unor abilități pierdute de copii datorită neșansei lor. Introducerea în activitatea extraccuriculară, în munca dificilă de a realiza performanță atunci când lucrezi cu copii cu handicap utilizând procedee de hipoterapie atent selectate, contribuie la complectarea și diversificarea formelor de intervenție și servicii acordate copiilor aflați în dificultate pentru o cât mai bună reușită. Utilizare calului, măgărușului și a poneiului în activitățile extracuriculare, constituie elemente noi, de mare eficiență puse la dispoziția profesorilor în munca lor cu acești copii. Completarea oportunităților amintite cu activități de odihnă, meloterapie și artterapiecontribuie la eficientizarea activităților atât pe plan proresional cât și pe cel recuperator.
Fotografie din sursă proprie
Călăria terapeutică, reprezintă folosirea ecvinelor în activități utilizate pentru a atinge o mare diversitate de obiective terapeutice, cognitive, fizice, emoționale, educaționale și comportamentale. Aceste activități intră în categoria celor mai eficiente proceduri pentru a îmbunătății postura, echilibrul, mobilitatea, precum si alte funcțiuni la persoanele cu disfuncții motrice. Copilul așezat pe cal răspunde activ la mișcările calului, specialiștii analizează răspunsul copilului, apoi direcționează mișcările calului astfel încât să obțină efectul dorit.
Călăria stimulează simțul tactil atât prin atingerea calului cât și prin stimuli de mediu (harnașamente, clopoței, șea, scăriță etc ). Sistemul vestibular este de asemenea activat prin mișcarea calului, schimbările de direcție și de viteză. Sistemul olfactiv răspunde la diversele mirosuri. Vederea este folosită în controlul calului. Diversele sunete specifice ajută la implicarea sistemului auditiv.
Toate aceste simțuri lucrează împreuna în timpul actului de călărie. In plus, proprioceptorii (receptorii care dau informații despre mușchii, tendoanele si ligamentele noastre) sunt activați rezultând creșterea propriei percepții.
Pot fi utilizate următoarele activitatăți și procedee de hipoterapie:
Calăria cu cercuri pentru recunoașterea culorilor sau cercuri trecute din mână în mână;
Călăria cu aruncare la țintă;
Călăria cu mingi de burete cu aruncare la coș și prin cerc;
Călărie cunumărare din mers sau cal oprit;
Călăria cu exerciții de logopedie;
Călăria cu săculețul trasportat de la punctul A la punctul B;
Călăria cu o mână liberă apoi cu două mâini libere;
Călăria cu șa cu scăriță și fără scăriță;
Călăria fără șa.
Pe lângă activitățile amintite utilizate în mai multe tipuri de handicap se prevăd activități specifice unui anumit tip de handicap. Astfel pentru copii autiști activitățile vizează realizarea contactului vizual și acceptul apropierii de cal, condiționarea și însușirea unor reguli, încurajarea interacțiunii prin luarea unor obiecte din coama calului, exersarea unor comenzi la care calul să răspundă.
Echitația poate elimina anumite stereotipii astfel, copilul urcat în șa își adaptează mișcările pentru menținerea echilibrului și atenția pentru schimbarea direcției, acest fapt atenuând manifestarea acesteia. Blocarea repetată a stereotipiei duce la anularea ei.
Pe de altă parte activitatea de echitație cu elementele de hipoterapie contribuie la ameliorarea sechelelor ce influiențează vorbirea sau exprimarea coerentă obiectiv importantă în activitatea didactică și de recuperare.
Se urmărește ameliorarea sechelelor, consecință a gradului de handicap, creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii pentru o mai bună și rapidă recuperare. Acest efect poate fi cuantificat în timp prin ameliorarea vizibilă a unor dizabilităti precum și prin dobândirea de noi abilități ce duc la mărirea gradului de însușire a cunoștințelor școlare și a gradului de independență a copilului aflat in dificultate.
Ca urmare a procedeelor de recuperare, recreere și stimulare se vizează sporirea atenției și a interesului pentru însușirea cunoștințelor, în paralel cu creștera încrederii în foțele proprii. În timp după încheierea proiectului se scontează pe o mai buna activitate școlară, pe un interes crescut de comunicare și un grad mai bun de întegrare.
În derularea activitățilorse va avea în vedere:
realizarea contactul vizual și stimularea interesului apropierii copilului de cal , ponei și măgăruș;
atingerea calului; copiii învață să mîngâie, să perie și să echipeze calul, să înțeleagă și să reacționeze la mișcărilor lui, urmînd apoi procesul acceptat si agreat de copil și anume urcarea în șa;
De multe ori urcarea copilului cu dizabilități în șa este un proces dificil, copilul manifestând reacții adverse de frică, neâncrede, renunțare, respingere și distanțare, în această situație intervenția profesorului psiholog și al educatorului fiind hotărătoare. Pentru cazurile mai dificile în care se înregistrează refuzuri repetate de urcare în șa se trece la urcarea în șa a copilului alături de un adult fapt care va asigura un plus de încredere și securizare pentru el.
În vederea obișnuirii copilului cu starea de echilibru și confort în șa și pentru a asigura o gamă variată de stimuli, se vor folosi diferite tipuri de șei , respectiv cea de sport (cu grad redus de stabilitate), șaua tip cowboi (cu grad mediu de stabilitate) și șaua de cavalerie (cu grad sporit de stabilitate), iar pentru contactul cât mai direct al copilului cu calul, se folosește călăria fără șa utilizând pătura și scărița. În cadrul ședințelor în care se utilizează cai, ponei, măgăruși, trăsuri și șaretă, copilul cu handicap trebuie să fie dublu asigurat, atît de către specialist, persoană cunoscută de copil cât și de coordonatorul calului. Pentru eficientizarea activităților prestate și pentru a nu obosi copilul,proiectul prevede înbinarea activităților de stimulare și recuperare cu cele de relaxare.
Fotografie din sursă proprie
CAPITOLUL IV
OBIECTIVELE ȘI IPOTEZA CERCETĂRII
Integrarea funcțională a copilului cu CES este una dintre preocupările esențiale ale învățământului special și special integrat actual.
Este firesc ca elementele cognitive să nu constituie finalități prioritare ale activității elevului cu dizabilitate intelectuală. Ca urmare, se insistă pe componentele afective, senzoriale, de relaxare și de socializare, realizate mai ales prin activitățile extracurriculare.
4.1. OBIECTIVELE CERCETĂRII
Prezenta cercetare a fost efectuată la Centrul de Pedagogie Curativă Simeria, instituție de învățământ special alternativ, la Complexul Agroturistic Cabanele Doruleț din Munții Retezat și Parcul de Echitație și Agrement Andrei din localitatea Ostrov, județul Hunedoara pe parcursul anilor școlari 2016-2017 și 2017-2018 cu 10 elevi din cadrul școlii.
Obiective ale cercetării au fost:
Evaluarea integrării funcționale a copiilor cu CES.
Îmbunătățirea abilităților psihosociale, prin oferirea de servicii complementare care să contribuie la ameliorarea sechelelor native și obținerea de noi abilități.
4.2.IPOTEZA CERCETĂRII
În ce măsură utilizarea strategiilor didactice moderne în activitățile agroturistice contribuie la integrarea funcțională a elevilor cu CES?
CAPITOLUL V
METODOLOGIA CERCETĂRII
5.1METODE ȘI INSTRUMENTE DE INVESTIGARE UTILIZATE
În realizarea cercetării s-a utilizat metoda experimentului. Acesta a cuprins trei etape distincte:
Preexperimentul – au fost recoltate datele de start, pe bază de observații, conturându-se nivelul dezvoltării sociale existent în momentul inițierii experimentului, în grupa experimentală și de control;
Experimentul propriu-zis – etapa fundamentală, cu caracter instructiv-formativ, în care a fost introdusă variabila independentă – modalitatea nouă de lucru (conținut, metode, tehnici, forme de organizare), numai la grupa experimentală;
Postexperimentul – o etapă de control, în care au fost evaluate rezultatele: datele finale au fost raportate la datele de start, pentru a testa relevanța diferențelor obținute, urmărindu-se în paralel evoluția grupei de control, pentru a se constata dacă rezultatele obținute în grupa experimentală sunt similare, semnificativ superioare/inferioare. Atât probele inițiale cât și cele finale au fost aplicate la ambele grupe.
În cadrul experimentului s-a utilizat o grilă de observare(Anexa 1), grilă care evaluează comportamentul social al elevilor din cele două grupe, înainte și după intervenția bazată pe participarea acestora la activități cultural-artistice, pe parcursul anilor școlari 2016-2017, 2017-2018.
O altă metodă folosită a fost observația. Observația a constat în urmărirea conștientă și sistematică a reacțiilor, atitudinilor și comportamentelor copiilor, în totalitatea lor, în cele mai variate situații, pe baza evidențierii trăsăturilor caracteristice fiecărui individ în parte.
Această metodă de investigare a fost utilizată sub toate aspectele sale: spontană și provocată, continuă și situațională, directă și indirectă, în condiții naturale și artificiale. Această metodă are marele avantaj că este la îndemână și oferă posibilitatea de a surprinde fenomene psihopedagogice, fie în modul lor natural de manifestare, fie în situații de reproducere a cunoștințelor anterior asimilate. Astfel, observația reprezintă principala modalitate de înregistrare a feed-back-ului și a relațiilor cauzale referitoare la procesul terapeutic sau instructiv-educativ, pe baza cărora se pot formula strategii ameliorative sau predictive cu privire la actul învățării sau recuperării.
Metoda studiului de caz a fost a altă metodă utilizată în cadrul cercetării.Studiul de caz se realizează urmând următorii pași:
Pasul 1:Cazurile au fost evaluate, se identifică problemele și se încearcă stabilirea unor modalități de intervenție. Terapeuții, educatorii și părinții realizează o observație sistematică a fiecărui caz, în diferite contexte pentru identificarea sferelor asupra cărora se va interveni.
Pasul 2:În urma acestei analize și a identificării problemelor cazului studiat s-a realizat, de către personalul implicat în activitatea cu acești copii, delimitarea domeniului de intervenție, a motivului de referință, a scopului, precum și a obiectivelor pe termen scurt ale intervenției. Această etapă este extrem de importantă deoarece orientează intervenția ulterioară.
Pasul 3:S-a dispus instituirea programului de intervenție personalizat, prioritatea fiind acordată dezvoltării competențelor funcționale prin participarea elevilor cuprinși în cercetare la activitățileextracurriculare propuse (Anexa 2).
Pasul 4:În această etapă se încearcă ameliorarea sechelelor native și obținerea de noi abilități. În plus, intervenția este axată acum pe oferirea de servicii complementare, ceea ce conduce la o bună integrare funcțională a elevilor cu CES.
Pasul 5:La un interval de 6 luni de la această implementare a intervenției are loc o evaluare a efectelor acesteia. Trebuie menționat faptul că au avut loc de asemenea multiple evaluări intermediare pentru analiza progreselor copiilor.
Pentru realizarea studiilor de caz s-a urmărit colectarea a cât mai multe informații posibile despre cazuri prin diverse mijloace și în contexte diferite, utilizându-se fișa psihopedagogică (Anexa 3). Datorită faptului că acești copii aveau deja stabilit un diagnostic de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara, evaluarea a urmărit descoperirea domeniilor de funcționare care prezintă deficit. S-a urmărit astfel o evaluare dinamică, care să permită orientarea intervenției.
Studiul documentelor școlare a fost necesar în cadrul instituției școlare unde am realizat cercetarea. Au fost studiate cataloagele, caietele diriginților, caracterizările, fișele de observație pentru a putea stabili concordanța sau neconcordanța cu alte rezultate ale cercetării.
Metoda analizei produselor activității a fost o altă metodă folosită în cadrul cercetării. Trăsăturile personalității umane, capacitățile, disponibilitățile, potențele sale, se exteriorizează nu doar în conduite nonverbale, motorii sau expresiv-emoționale, ci și în produsele activității. Analiza psihologică a produselor activității, videoproiectarea unor secvențe din diferite activități desfășurate (exerciții de stimulare senzorială și interacțiune utilizând poneiul, măgărușul, calul) furnizează informații despre însușirile psihice ale persoanei, constituind reale surse de cunoaștere științifică a individului.
O altă metodă utilizată în cadrul cercetării a fost și documentarea bibliografică. În acest sens au fost consultate publicații din domeniul psihologiei copilului, a psihopedagogiei speciale și a hipoterapiei.
5.2. PREZENTAREA PARTICIPANȚILOR
În cadrul experimentului s-au folosit două grupe de elevi, structurate astfel:
grup de control format din 5 elevi din cadrul Centrului de Pedagogie Curativă Simeria;
grup experimental format din 5 elevi din cadrul Centrului de Pedagogie Curativă Simeria.
Cei 5 elevi din grupul experimental prezintă următoarele caracteristici psihopedagogice:
pot achiziționa un volum minim de cunoștințe insuficiente pentru o școlarizare corespunzătoare și pot efectua unele calcule elementare, dar nu-și însușesc conceptul de număr;
cei mai mulți își însușesc limbajul, vocabularul fiind însă sărac, vorbirea imperfectă, inteligibilitatea redusă, nu reușesc să-și însușească scris-cititul;
gândire concretă, nu pot depăși mecanismele gândirii conceptuale;
atenția prezintă grad de instabilitate, memoria este diminuată uneori cu hipermnezie;
pe plan afectiv prezintă un grad accentuat de imaturitate, labilitate, izolare, indiferență, mare nevoie de securitate;
sunt persoane incapabile să conducă, să se apere de eventualele pericole sau chiar să se hrănească, având astfel nevoie de îngrijiri și supraveghere permanentă;
atenția apare în forma involuntară, posibilități de comunicare reduse;
gândirea este extrem de elementară constând în capacitatea de a stabili relații limitate între trebuințele de bază și obiectele uzuale;
emoțiile se reduc la manifestări de bucurie în prezența celor care îi îngrijesc, manifestări de nemulțumire și agresivitate atunci când condițiile de viață se modifică în mod evident sau când simt că se exercită împotriva lor o constrângere;
sarcinile educative constau în formarea unor deprinderi elementare de autoservire;
execută mișcări necesare îmbrăcării, mănâncă singuri, însă după multe exersări.
Pe lângă grupul experimental, s-a stabilit un grup de control format tot din 5 elevi, care prezintă caracteristici psihopedagogice similare.
Fotografie din sursă proprie
CAPITOLUL VI
REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA ACESTORA
În continuare sunt prezentate rezultatele evaluării inițiale (etapa preexperimentală) ale grupului experimental și ale grupului de control înainte de intervenția terapeutică, pe baza itemilor din grila de observare. Rezultatele evaluării inițiale a celor două grupuri înainte de intervenția terapeutică este prezentată în (tabelul nr.6.1.)
Rezultatele evaluării inițiale a celor două grupuri înainte de intervenția terapeutică
Tabelul nr. 6.1
Răspunsurile din grila de observare – în foarte mică măsură, în mică măsură, uneori, în mare măsură, în foarte mare măsură – au fost notate de la 1-5 pentru fiecare item în parte. Utilizând programul de statistică SPSS s-a realizat media răspunsurilor pentru ambele grupuri, la fiecare item din grila de observare, așa cum reiese din tabelul nr.1.
Utilizând testul T pentru eșantioane independente, s-au realizat diferențele mediilor dintre cele două grupuri pentru rezultatele la evaluarea inițială (tabelul nr.6.2).
Testul T pentru eșantioane independente – Diferențele mediilor dintre cele două
grupuri pentru rezultatele evaluării inițiale
Tabelul nr.6.2
În cazul variabilelor (itemilor) din cadrul grilei de observare se observă diferențe mici sau chiar deloc între mediile celor două grupuri. Intervalul de încredere 95% pentru aceste diferențe, la fiecare item în parte, conține punctul 0,00, ceea ce înseamnă că diferența nu este statistic semnificativă la nivelul de semnificație bilateral de 5% (0,05).
Pentru o mai bună vizualizare a micilor diferențe dintre mediile răspunsurilor celor două grupuri la evaluarea inițială este utilizată( figura 6.1.)
Diferențele mediilor dintre cele două grupuri pentru rezultatele evaluării inițiale
Fig 6. 1
Prin urmare, conform celor menționate mai sus, între cele două grupuri, de control și experimental, nu există o diferență semnificativă în ceea ce privește comportamentele funcționale. Cele două grupuri sunt echilibrate din acest punct de vedere.
Etapa experimentală.
În urma evaluării celor 5 cazuri din cadrul grupului experimental s-a constituit un dosar al fiecărui caz, dosar ce cuprinde informații medicale, psihologice, sociale, școlare șidate relevante privind dezvoltarea și evoluția cazului (intervențiile implementate, grafice ale progreselor etc.).
Astfel s-a putut întocmi ușor o listă de probleme, se poate institui o analiză funcțională a comportamentelor subiecților, se stabilesc scopurile terapeutice.
În consecință, se constituie o echipă de intervenție în scopul dezvoltării competențelor socialeprin participarea frecventă la activități socio-culturale.
Cele 5 cazuri sunt reevaluate de către echipa de lucru, formată din profesorul psihopedagog, profesorul de educație specială, profesorul-educator, asistentul medical, kinetoterapeutul, asistentul social și părinții, identificându-se astfel problemele fiecărui caz în parte. În continuare sunt prezentate rapoartele fiecărui caz în parte.
Subiectul M.A. născut în anul 2006, în localitatea Deva, județul Hunedoara. Structura familiei:
tata: sănătos; pregătire școlară: 11 clase, lucrează în calitate de tehnician principal la IFET;
mama: sănătoasă; pregătire școlară: 11 clase, casnică;
• sora: 27 ani, sănătoasă; pregătire școlară: liceu teoretic.
Antecedente personale fiziologice:
sarcina: unică; la 5 luni – iminență de avort;
vârsta mamei la nașterea copilului: 39 ani;
starea sănătății mamei în timpul nașterii și lăuziei: sănătoasă;
nașterea naturală, la 8 luni;
starea bolnavului la naștere: greutate = 2400g; la numai două săptămâni -pneumonie;
istoricul dezvoltării: alimentație naturală (la sân); dezvoltare somato-ponderală normală; la 1 an – merge; la 1,6 ani – spune "mama", "tata"; copilul este dreptaci.
Antecedente patologice personale: nu a avut internări în spital și nici un fel de boală.
Istoricul școlarității: M.A. a frecventat grădinița și în prezent este elev la CPC Simeria.
Istoricul bolii: data debutului bolii, la naștere se observă fenotipul maladiei Down.
Examen somatic:
starea generală: fenotip incomplet Langdon Down
tegumente, mucoase vizibile: uscate
țesut celulo – adipos subcutanat: normal reprezentat
sistem limfo – ganglionar superficial: liber
sistem musculo-osteo-articular: integru, mobil
aparat respirator: torace cu stern înfundat, sonoritate pulmonară;
aparat cardio-vascular: în limitele fiziologice, zgomote cardiace clare, ritmice;
aparat digestiv: cavitate bucală liberă, limbă geografică, carii dentare;
aparat genital; organele genitale externe normal conformate;
aparat urinar: micțiuni spontane fiziologice;
sistem endocrin: relații normale, sindrom bipiramidal;
sistem nervos și organe de simț: fără modificări;
sânge și organizări hematopoetice: relații normale.
Examenul psihic
ținuta, fizionomia, mimica, gestica, atitudinea la examinare: adecvate, expresivitate mimică mai lentă, dar concordantă celor spuse, facies mobil, atitudine rezervată la examinare;
funcția perceptivă: percepții lacunare;
funcția mnezică, atenția, concentrarea, reprezentările, imaginația: hipomnezie marcată de fixare și evocare, deficit de atenție concentrată.
starea de conștientă: conștiință clară;
orientare spațio-temporală, auto și allopsihică: normală;
gândirea: în stadiul concret – senzorial;
afectivitate: dispoziție timică labilă, sentimente, emoții nestructurate.
viața instinctivă, trebuințe: fără modificări;
limbaj scris, producție grafică: limbaj achiziționat, se observă prezența dislaliei, producția grafică după modelul concret se realizează deficitar;
sindrom realizat de tulburările psihice: retard în dezvoltarea psihică corespunzătoare debilitații mintale avansate.
personalitatea actuală: infantilism psihic;
personalitate premorbidă: familie legal constituită, armonică, copil docil.
diagnosticul bolii (și codul OMS pe 999 cauze): debilitate mintală, pe fondul maladiei Langdon – Down.
concluzii: bolnavul M.A. deține aviz medical de handicapat; sindromul Down cu deficiență psihică asociată; rezultatele școlare au fost slabe, nereușind să facă față, repetă clasa I la Școala ,,Octavian Goga,, Deva, clasă specială ; este doar relativ independent, în sensul că se descurcă singur la activitățile zilnice de: spălat, îmbrăcat, mâncat etc; dar nu se descurcă la mici cumpărături; grad de socializare redus; este timid, retras; în stările de oboseală este agitat vesperal, se închide în camera sa, aruncă cu obiecte; se liniștește singur în aproximativ 20 minute;
condiții sociale: cei patru membrii ai familiei locuiesc într-un apartament proprietate personală, apartament compus din 2 camere, dependințe: baie, bucătărie; relațiile cu părinții și sora sunt apropiate, subiectul fiind înconjurat de dragoste, înțelegere răbdare din partea celorlalți.
Subiectul P.C.născut în anul 2002, în localitatea Deva, județul Hunedoara, este domiciliat în Simeria.
Structura familiei:
tata: sănătos; pregătire școlară: liceu, lucrează în calitate de dispecer la CFR Simeria;
mama: 5sănătoasă; pregătire școlară: liceu, lucrează în calitate de dispecer la CFR Simeria;
soră: 7ani, sănătoasă; pregătire preșcolară:
Antecedente personale fiziologice:
sarcina: unică;
starea sănătății mamei în timpul nașterii și lăuziei: sănătoasă;
vârsta mamei la nașterea bolnavului: 38 ani;
nașterea naturală și la termen (9 luni);
starea bolnavului la naștere: greutate = 3100 g;
istoricul dezvoltării: alimentație naturală; dezvoltare somato-ponderală normală; dezvoltare neuropsihică în primul an – deficitară: merge la 4 ani și pronunță primele cuvinte ia 5 ani; copilul este dreptaci.
Antecedente patologice personale: nu a avut internări.
Istoricul școlarității: subiectul frecventează în prezent cursurile C. P. C. Simeria
Istoricul bolii: data debutului bolii: la naștere se observă fenotipul maladiei Langdon – Down; se dezvoltă dificil, cu achiziții psihomotrice pe etape, retardate, verticalizează corpul la 1 an, stă în șezut la 3 ani; a primit terapie ambulatorie cu psihoenergizante, cu evoluție lent favorabilă.
Examen somatic:
starea generală: aspect fenotipic al maladiei Langdon Down; epicantus, boltă palatină ogivală, limbă geografică, falanga a treia de la degetul mic -concavă interior; prezintă dermatoglife caracteristice bolii; nutriție – bună;
tegumente, mucoase vizibile: uscate, fiabile extremități reci;
țesut celulo – adipos subcutanat: slab reprezentat
sistem limfo – ganglionar superficial: liber
sistem musculo-osteo-articular: integru, mobil;
aparat respirator: torace cu baze evazate, sonoritate pulmonară;
aparat cardio-vascular: în limitele fiziologice, zgomote cardiace clare, ritmice;
aparat digestiv: cavitate bucală liberă, faringe și amigdale normal colorate, boltă palatină ogivală, limbă geografică;
aparat genital: organele genitale sunt normal conformate;
aparat urinar: micțiuni spontane;
sistem endocrin: fără modificări;
sistem nervos și organe de simț: hipotomie generalizată;
• sânge și organizări hematopoetice: fără modificări.
Examenul psihic
ținuta, fizionomia, mimica, gestica, atitudinea la examinare: relativ ordonată; mimică mobilă; atitudine parțial adecvată la examinare;
funcția perceptivă: fără modificări patologice;
funcția mnezică: atenția, concentrarea, reprezentările, imaginația: hipomnezie marcată de fixare și evocare, deficiențe de concentrare a atenției;
starea de conștientă: parțial clară;
orientare spațio-temporală, auto și allopsihică: slabă;
gândirea: ritm ideativ lent, gândire lentă care operează cu elemente concrete, abstractizarea și generalizarea se realizează deficitar;
afectivitate: stabilitate afectiv-emoțională, sugestibilitate redusă, manifestare emoțională zgomotoasă;
viata instinctivă, trebuințe: fără modificări;
limbaj scris, producții grafice: limbajul achiziționat, dar cu fond lexic redus; producțiile grafice nu se realizează nici după model concret;
sindrom realizat de tulburările psihice: retard în dezvoltarea psihică corespunzător oligofreniei.
personalitatea actuală; infantilism psihic;
personalitate premorbidă: familie dezorganizată legal.
diagnosticul bolii (și codul OMS pe 999 cauze): retardare psihică, pe fondul maladiei Langdon – Down.
Concluzii: subiectul P.C. frecventează cursurile de socializare ale Asociația ,,Langdon Down 2000,, – Deva, dar nu participă efectiv la acestea; de regulă refuză să scrie, mergând acolo doar pentru a fi alături de alți copii; gândirea – stadiul concret senzorial; se execută greu grafic după model; gest grafic – execută cercul neînchis; ușoară ameliorare în activitatea ludică;
condiții sociale: locuința este compusă din 3 camere, dependințe: bucătărie, baie; minora locuiește cu mama, cu tata și sora;
subiectul P.C., se află în evidența și tratamentul Spitalului Județean Deva, secția N.P. adulți.
Subiectul M.M. născut în anul 2004, în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, este domiciliat înValea Jiului.
Nu este în evidența Spitalului Județean Deva, nici a Spitalului Unificat Hunedoara. Până în prezent nu a avut nici o examinare psihiatrică sau de altă natură.
Structura familiei:
• tata: 46 ani, sănătos; pregătire școlară: 8 clase
mama: decedată
soră: 22 ani, sănătoasă; pregătire școlară: școala profesională, casnică
soră: 20 ani, sănătoasă; pregătire școlară: 10 clase și școala profesională, elevă în ultimul an
Antecedente personale fiziologice:
sarcina: unică, normală;
vârsta mamei la nașterea bolnavului: 31 ani;
starea sănătății mamei în timpul nașterii și lăuziei: sănătoasă;
nașterea naturală, la termen (9 luni);
starea bolnavului la naștere: greutate = 2800g;
istoricul dezvoltării: alimentație naturală; dezvoltare somato-ponderală în primul an – normală; dezvoltare neuropsihică deficitară: merge la 2 ani și pronunță primele cuvinte la 3 ani; copilul este dreptaci.
Antecedente patologice personale: nu a avut internări.
Istoricul școlarității: în prezent subiectul S.M. frecventează cursurile C. P. C. Simeria
Istoricul bolii: data debutului bolii: la naștere se observă fenotipul maladiei Langdon – Down;
Examen somatic:
starea generală: aspect fenotipic al maladiei Langdon Down;
tegumente, mucoase vizibile: normal colorate;
țesut celulo – adipos subcutanat: normal reprezentat
sistem limfo – ganglionar superficial: liber
sistem musculo-osteo-articular: integru, mobil;
aparat respirator: torace cu stern înfundat, sonoritate pulmonară;
aparat cardio-vascular: în limitele fiziologice, zgomote cardiace clare, ritmice;
aparat digestiv: boltă palatină ogivală, limbă geografică, amigdale normal colorate, abdomen suplu elastic;
aparat genital: organele genitale externe normal conformate;
aparat urinar: micțiuni spontane;
sistem endocrin: reacții normale;
sistem nervos și organe de simț: fără modificări;
sânge și organizări hematopoetice: reacții normale.
Examenul psihic
ținuta, fizionomia, mimica, gestica, atitudinea la examinare: adecvate, expresivitate, mimică mai lentă, dar concordantă celor spuse;
funcția perceptivă: fără modificări patologice;
funcția mnezică: atenția, concentrarea, reprezentările, imaginația: hipomnezie marcată de fixare și evocare, deficiențe de concentrare a atenției;
starea de conștientă: relativ clară;
• orientare spațio-temporală, auto și allopsihică: normală;
gândirea: în stadiul concret – senzorial; abstractizarea și generalizarea se realizează deficitar;
afectivitate: dispoziție timică labilă, sentimente nestructurate;
viata instinctivă, trebuințe: fără modificări;
limbaj scris, producții grafice: limbajul achiziționat; producțiile grafice după model concret se realizează cu mici dificultăți;
sindrom realizat de tulburările psihice: retard în dezvoltarea psihică.
personalitatea actuală: infantilism psihic;
personalitate premorbidă: familie legal constituită, armonică.
diagnosticul bolii (și codul OMS pe 999 cauze): debilitate mintală, pe fondul maladiei Langdon – Down.
concluzii: subiectul M.M. nu frecventează cursurile de socializare ale vreunei asociații. Gestul grafic este relativ structurat, limbajul dezvoltat, în stadiul unui copil normal de 5-6 ani, mers achiziționat târziu 2 ani; nivel mintal global corespunzător vârstei de 7 ani; prezintă deficiențe în abstractizare și generalizare;
condiții sociale: cei patru membrii ai familiei locuiesc într-un apartament proprietate, format din 2 camere, dependințe: bucătărie, baie; relațiile familiale – normale, copilul este îndrăgit și protejat de toți membrii familiei; se observă o preocupare deosebită din partea bunicii și a statălui; copilul este încurajat în permanență în activitățile de scris, desenat, colorat.
subiectul M.M., nu se află în evidența și tratamentul Spitalului Județean Deva sau a Spitalului Unificat Județean Hunedoara.
Subiectul C.M.născutăîn anul 2002, în localitatea Deva, județul Hunedoara, este domiciliată în Orăștie.
Structura familiei:
tata: 41 ani, sănătos; pregătire școlară: 12 clase, lucrează în calitate de maistru instructor la un liceu din Deva;
mama: 40 ani, sănătoasă; pregătire școlară: 12 clase, actualmente șomeră;
frate: 20 ani, sănătos; pregătire liceală
Antecedente personale fiziologice:
sarcina: unică; normală;
vârsta mamei la nașterea bolnavului: 31 ani;
starea sănătății mamei în timpul nașterii și lăuziei: sănătoasă;
nașterea naturală și la termen;
starea bolnavului la naștere: greutate = 265Og;
istoricul dezvoltării: alimentație naturală (la sân); dezvoltare somato-ponderală în primul an – normală; dezvoltare neuropsihică deficitară: merge la 1,6 ani și pronunță primele cuvinte la 2 ani; copilul este dreptaci.
Antecedente patologice personale: nu a avut internări.la Orăștie, iar în prezent învață la C. P. C. Simeria.
Istoricul bolii: data debutului bolii, la naștere se observă fenotipul maladiei Down; prezintă un retard psiho-motor pe etape, secundar maladiei, dar care până în prezent s-a recuperat prin gimnastică terapeutică.
Examen somatic:
starea generală: aspect fenotipic al maladiei Langdon Down
tegumente, mucoase vizibile: normal colorate
țesut celulo – adipos subcutanat: normal reprezentat
sistem limfo – ganglionar superficial: liber
• sistem musculo-osteo-articular: hiperlaxitate articulară;
aparat respirator: torace cu stern înfundat, sonoritate pulmonară;
aparat cardio-vascular: în limitele fiziologice, zgomote cardiace clare, ritmice;
aparat digestiv: boltă palatină ogivală, limbă geografică, amigdale normal colorate, abdomen suplu elastic, ficat și splină în limite fiziologice;
aparat genital: organele genitale externe normal conformate;
aparat urinar: micțiuni spontane;
sistem endocrin: relații normale;
sistem nervos și organe de simț: fără modificări;
• sânge și organizări hematopoetice: reacții normale.
Examenul psihic
ținuta, fizionomia, mimica, gestica, atitudinea la examinare: adecvate, expresivitate, mimică mai lentă, dar concordantă celor spuse;
funcția perceptivă: nu prezintă iluzii și halucinații;
funcția mnezică: atenția, concentrarea, reprezentările, imaginația: hipamnezie de fixare și evocare, atenție labilă, capacitate de concentrare deficitară; forța imaginativă slabă;
starea de conștientă: conștiință clară;
orientare spațio-temporală, auto și allopsihică: normală;
gândirea: ritm ideativ lent, fără producții psihopatologice, gândire legată de activitatea senzorială, cu deficiențe de generalizare și abstractizare, comparații efectuate pe bază de utilitate: formă, culoare; operațiile gândirii încete, calculul matematic abstract, deficitar;
afectivitate: dispoziție, emoție, sentimente, afecte: dispoziție timică labilă, emoții nematurate, izbucniri de furie, sentimente nenaturale.
viața instinctivă, trebuințe: fără modificări;
limbaj scris, producții grafice: achiziționat, prezintă dificultăți, producțiile grafice nu se realizează nici după model concret;
sindrom realizat de tulburările psihice: întârziere psihică corespunzătoare bolii.
personalitatea actuală: infantilism psihic;
personalitate premorbidă: familie legal constituită, armonică.
diagnosticul bolii (și codul OMS pe 999 cauze): întârziere psihică, pe fondul maladiei Langdon – Down.
concluzii: C.M, frcventează cursurile Centrului de Pedagogie Curativă din Simeria dar întâmpină dificultăți în comunicare (se situează la nivel de 8 ani); gestul grafic este nesistematizat; mers achiziționat independent; arată părțile corpului la cerere; retardat psihic marcat cu deficiențe majore în abstractizare și generalizare;
condiții sociale: cei patru membrii ai familiei locuiesc într-un apartament proprietate, format din 2 camere, bucătărie, baie; relațiile familiale – normale, copilul este îndrăgit și ocrotit de toți ceilalți;
Subiectul B.A. născut în anul 2000 , în localitatea Petroșani, județul Hunedoara, este domiciliat în Uricani.
Structura familiei:
tata: 31 ani, sănătos; pregătire școlară: Facultate de Inginerie, lucrează la U.M. 1606
mama: 29 ani, sănătoasă; pregătire școlară:, lucrează ca asistentă personală la Primăria Uricani.
Soră , sănătoasă;
Antecedente personale fiziologice:
sarcina: unică; la 7 săptămâni iminență de avort; la 7 luni – iminență naștere prematură;
vârsta mamei la nașterea bolnavului: 23 ani;
starea sănătății mamei în timpul nașterii și lăuziei: sănătoasă;
nașterea naturală, la termen (8 1/2);
starea bolnavului la naștere: greutate = 3300g;
istoricul dezvoltării: alimentație naturală; dezvoltare somato-ponderală în primul an – normală; dezvoltare neuropsihică: merge la 1,7 ani și pronunță primele cuvinte la 7 luni (mama, apă); copilul este dreptaci.
Antecedente patologice personale: nu a avut internări.
Istoricul școlarității: nu frecventează colectivitatea
Istoricul bolii: data debutului bolii: la naștere se observă fenotipul maladiei Langdon – Down;
Examen somatic:
starea generală: aspect fenotipic al maladiei Langdon Down;
tegumente, mucoase vizibile: normal colorate;
țesut celulo – adipos subcutanat: normal reprezentat
sistem limfo – ganglionar superficial: liber
sistem musculo-osteo-articular: integru, mobil;
aparat respirator: sonoritate pulmonară;
aparat cardio-vascular: în limitele fiziologice, zgomote cardiace clare, ritmice;
aparat digestiv: boltă palatină ogivală, limbă geografică, abdomen suplu elastic;
aparat genital: organele genitale externe normal conformate;
aparat urinar: micțiuni spontane;
sistem endocrin: reacții normale;
sistem nervos și organe de simț: fără modificări;
• sânge și organizări hematopoetice: reacții normale.
Examenul psihic
ținuta, fizionomia, mimica, gestica, atitudinea la examinare: adecvate, expresivitate, mimică mai lentă;
funcția perceptivă: nu prezintă modificări;
funcția mnezică: atenția, concentrarea, reprezentările, imaginația: hipomnezie de fixare și evocare, atenție relativ bună; forța imaginativă slabă;
starea de conștientă: conștiință clară;
• orientare spațio-temporală, auto și allopsihică: normală;
• gândirea: ritm ideativ lent, gândire legată de concret, senzorial, cu
deficiente în abstractizare și generalizare;
• afectivitate: dispoziție timică labilă, emoții nematurate;
viata instinctivă, trebuințe: fără modificări;
limbaj scris, producții grafice: achiziționat producțiile grafice se realizează parțial după model concret;
sindrom realizat de tulburările psihice: retard mintal corespunzător bolii.
personalitatea actuală: infantilism psihic;
personalitate premorbidă: familie legal constituită, armonică.
diagnosticul bolii (și codul OMS pe 999 cauze): retard psihic, pe fondul maladiei Langdon – Down.
concluzii: subiectul B.A., frecventează cursurile Centrului de Pedagogie Curativă Simeria, și se observă o preocupare deosebită din partea mamei. Preocuparea mamei și a cadrelor didactice se reflectă din cunoștințele de care dispune subiectul: denumește părțile corpului, denumește obiectele din jur, desenează la cerere, colorează; gestul grafic este relativ structurat, gândirea în stadiul concret, senzorial, generalizarea și abstractizarea sunt deficitare;
condiții sociale: cei patru membrii ai familiei locuiesc într-un apartament proprietate, format din 3 camere, dependințe, bucătărie, baie; relațiile familiale sunt din cele mai bune, părinții tratează copilul cu afecțiune, înțelegere, răbdare.
În cazul acestor elevi s-au realizat apoi programe de intervențieterapeutică(Anexa 8) care s-au axat, în principal, pe participarea acestora la diferite activitățiextracurriculare agroturistice organizate în cadrul unor parteneriate educaționale.
În urma analizei și a identificării fiecărui caz în parte s-a delimitat domeniul de intervenție, scopul programului, precum și obiectivele pe termen scurt. Astfel, intervenția s-a orientat asupra dezvoltării competențelor sociale prin participarea elevilor la activități extracurriculare agroturistice(Tabelul nr.6.3)
Tabelul nr.6.3
Evaluare finală:
Metode:observarea sistematică, observarea comportamentului, chestionarea, aprecieri verbale, aprecierea modului de implicare, de realizare a sarcinilor etc.
Concluzii:
Evaluarea rezultatelor obținute după aplicarea acestui program au evidențiat:
îmbunătățirea posturii, echilibrului, mobilității, precum și a altor funcțiuni la persoanele cu disfuncții motrice,
accelerarea atitudinii de a răspunde activ la mișcările calului,
creșterea percepției de sine,
adaptareamișcărilor pentru menținerea echilibrului și atenției,
ameliorarea sechelelor ce influiențează vorbirea sau exprimarea coerentă obiectiv importantă în activitatea didactică și de recuperare,
formarea unor sentimente de responsabilitate personală și de autoconducere,
creșterea nivelului toleranței la frustrări,
o creștere a stimei de sine (asumarea unor responsabilități, dorința de a încerca să realizeze lucruri cu un grad ridicat de complexitate, de a se implica, de a participa la activități,
o mai bună perseverență și concentrare în îndeplinirea sarcinilor, dorind să le finalizeze foarte bine.
După această etapă, intervenția la cele cinci cazuri este axată pe îmbunătățirea abilităților psihosociale. Acest lucru se realizează prin folosirea testului situațional, adică subiectul să fie pus în situații de viață cotidiană reale; acordarea de responsabilități în cadrul activităților extracurriculare desfășurate, precum și în familie; continuarea programului de terapie.
Menționez faptul că au avut loc multiple evaluări intermediare pentru analiza progreselor copiilor. Noile achiziții făcute de subiecți s-au menținut, iar progresul terapeutic este astfel evident.
Etapa postexperimentală
La finalul anului școlar 2017-2018, cei 5 elevi din grupul experimental, precum și cei 5 elevi din grupul de control au fost evaluați din nou, pe baza aceleiași grile de observare.
Prin urmare, rezultatele evaluării finale a elevilor după intervenția terapeutică, atât pentru grupul experimental, cât și pentru cel de control sunt cuprinse în (tabelul nr.6.4)
Rezultatele evaluării finale a celor două grupuri, după intervenția terapeutică
Tabelul nr.6.4
În tabelul de mai sus sunt prezentate mediile rezultatelor la evaluarea finală a celor două grupuri, după intervenția terapeutică (postexperimentul).
Utilizând Testul T pentru eșantioane independente, s-au realizat diferențele mediilor dintre cele două grupuri pentru rezultatele la evaluarea finală, așa cum reiese din (tabelul nr.6.5)
Testul T pentru eșantioane independente – Diferențele mediilor dintre cele două grupuri pentru rezultatele evaluării finale, după intervenția terapeutică
Tabelul nr.6.5
În cazul variabilelor din cadrul grilei de observare se observă diferențe semnificative între mediile celor două grupuri.
În cazul variabilei 1.„Stabilește relații de comunicare”, în urma analizei rezultatelor testului t pe eșantioane independente, se observă, în cazul celor două grupuri, diferențe de medii (4,40; 1,40) semnificativ statistice (t=8,66; p<0.05).
În cazul variabilei 2„Ascultă și așteaptă să-i vină rândul fără a perturba activitatea”, în urma analizei rezultatelor testului t pe eșantioane independente, se observă, în cazul celor două grupuri, diferențe de medii (5,00; 1,80) semnificativ statistice (t=16,00; p<0.05).
În cazul variabilei 3„Exprimă dorințe, preferințe și tendința spre acțiune”, în urma analizei rezultatelor testului t pe eșantioane independente, se observă, în cazul celor două grupuri, diferențe de medii (4,60; 1,40) semnificativ statistice (t=9,23; p<0.05).
În cazul variabilei 4 „Utilizează poneiul,măgărușul și calul”, în urma analizei rezultatelor testului t pe eșantioane independente, se observă, în cazul celor două grupuri, diferențe de medii (4,60; 1,40) semnificativ statistice (t=9,23; p>0.05).
În cazul variabilei 5 „Utilizează un cal pentru hipoterapie”, în urma analizei rezultatelor testului t pe eșantioane independente, se observă, în cazul celor două grupuri, diferențe de medii (5,00; 2,20) semnificativ statistice (t=7,48; p<0.05).
În cazul variabilei 6„Utilizează un cal de echitație”, în urma analizei rezultatelor testului t pe eșantioane independente, se observă, în cazul celor două grupuri, diferențe de medii (4,690; 1,20) semnificativ statistice (t=10,75; p<0.05).
În cazul variabilei 7 „Utilizează trăsura și șareta”, în urma analizei rezultatelor testului t pe eșantioane independente, se observă, în cazul celor două grupuri, diferențe de medii (4,80; 1,20) semnificativ statistice (t=12,72; p>0.05).
În cazul variabilei 8„Practică călăria, tirul cu arcul, tenisul de masă, baschetul, alergarea în cadrul competiției sportive”, în urma analizei rezultatelor testului t pe eșantioane independente, se observă, în cazul celor două grupuri, diferențe de medii (5,00; 1,20) semnificativ statistice (t=19,00; p<0.05).
Pentru o mai bună vizualizare a diferențelor semnificative dintre mediile răspunsurilor celor două grupuri la evaluarea finală, după intervenția terapeutică este utilizată (figura6.2)
Diferențele mediilor dintre cele două grupuri pentru rezultatele evaluării finale
Fig 6.2
Mediile răspunsurilor grupului experimental înainte și după intervenția terapeutică sunt prezentate în (figura 6.3)
Compararea mediilor grupului experimental înainte și după intervenția terapeutică
Fig.6.3
Această comparație pune în evidență eficacitatea intervenției terapeutice în cele cinci cazuri. Este evident faptul că se face simțită o modificare în cadrul comportamentului social față de începutul intervenției. Chiar mai mult, frecvențele din perioadele de evaluare a nivelului de bază demonstrează că frecvențele obținute în faza de intervenție nu sunt o întâmplare, ci ele se datorează acestei intervenții.
În concluzie, fiecare copil cu cerințe educative speciale trebuie să beneficieze de un program adecvat și adaptat de recuperare, care să dezvolte maximal potențialul fizic și psihic pe care îl are. Când deficiența copilului este gravă (profundă) sau când același copil prezintă deficiențe asociate, aceste dificultăți ale integrării sporesc dar marea majoritate a copiilor cu cerințe educative speciale din școala noastră beneficiază de strategii moderne terapeutice, ceea ce le permite o adaptare socială, relativ bună.
Integrarea urmărește, pe de o parte, valorificarea la maximum a disponibilităților subiectului deficient, dar, pe de altă parte, antrenarea în mod compensatoriu a palierelor psihofizice care nu sunt afectate în așa fel încât să preia activitatea funcțiilor deficitare și să permită însușirea de abilități care să înlesnească integrarea eficientă în comunitatea normală.
Paralel, prin integrare, se realizează și o pregătire psihologică a subiectului, care să contribuie la crearea unor stări efectiv emoționale corespunzătoare, în care confortul psihic este menținut de satisfacțiile în raport cu activitățile desfășurate. Raportul relației socializare, integrare, incluziune are în vedere implicațiile practice și teoretice ce privesc evoluția sistemului de organizare a educației speciale și a pregătirii copiilor pentru integrarea și incluziunea în activitățile profesionale și în colectivitățile sociale.
Foto din sursă proprie
CONCLUZII ȘI IMPLICAȚII
CONCLUZII
Procesul de recuperare și integrare a copiilor cu dizabilități intelectuale trebuie văzut nu doar ca proces de relație, de comunicare, de instruire ci și ca terapie. În mod normal orice activitate instructiv-educativă de tip recuperator și compensatoriu trebuie să înceapă cu, cunoașterea copilului. În raport de psihodiagnoza respectivă se stabilesc metodele și procedeele de lucru cu fiecare elev sau grupă de elevi. Strategiile didactice moderne adaptate în urma cunoașteriielevilor au un rol esențial, fiind necesare nu numai pentru a putea adapta metodologia instructiv-educativă la condițiile lor specifice, dar și pentru a îndeplini un scop de bază, acela de a elabora comportamente adaptative.
Foto din sursă proprie
Funcția terapeutică a actului educațional este definită ca funcție de echilibrare a personalității decompensate. Se așteaptă integrarea în viața economică și socială a elevilor. Reușita validează imaginea pe care noi ne-o formăm despre ei, despre aptitudinile care îi caracterizează mai bine. Școala rămâne unul dintre factorii responsabili ai eficienței integrării.Deasemenea, activitățile complementare realizate prin oportunitatea agroturismului, compensează reușita integrării funcționale a elevilor cu CES.
Foto din sursă proprie
Rolul terapeutic al utilizării și valorificării activităților agroturistice desfășurate cu elevii cu CES :
oferă mediu natural favorabil,
libertate în mișcare,
posibilități multiple de manifestare,
schimbarea mediului monoton,
impact asupra copiilor oferit de noi stimuli,
stimularea capacității de gîndire și reacție prin mărirea gradului de oxigen datorat zonei, oxigenarea creierului,
activități la altitudinea cea mai favorabilă organismului uman , 700m.,
schimbarea mediului vizual de la bloc, beton la ce oferă natura: copaci, arboret, flori,
reducerea poluării sonore a orașului prin zgomote relaxante oferite de cursul de râu, cascade și foșnetul pădurii,
efectul benefic al prezenței calului în contextul unui partener de companie și interacțiune,
reducerea stării de frică și panică la stimuli oferite de prezența ecvinelor, datorat curiozității și impactului emoțional,
dorința de a revedea răsăritul și apusul soarelui pe contur montan,
posibilitate de drumeții montane sau pe cursul râului,
dezvoltă empatie și interacțiune de grup.
Concepută modular activitatea de terapie tinde spre o educație integrală un rol important ne revine în planificarea și promovarea de situații care să-l intereseze pe copil: de învățare, educațională, joc, creație artistică și situații care să-i determine pe copii să gândească, să descopere, să învețe din propriile greșeli, să-și exprime liber ideile și sentimentele. În general, trecerea spre mediul de lucru al fiecăruia dintre noi, creează necesitatea unor reciproce acomodări cu discontinuități firești. Se produc tatonări și rețineri în urma cărora stabilim cum reacționează acești copii la intervențiile noastre în activitățile didactice desfășurate în mediul agroturistic.
Foto din sursă proprie
Ca urmare a procedeelor de recuperare,recreere și stimulare s-a observat:
sporirea atenției și a interesului pentru însușirea cunoștințelor,
creștera încrederii în forțele proprii,
o mai buna activitate școlară,
un interes crescut de comunicare,
un grad mai bun de integrare,
ameliorarea sechelelor,
creșterea stimei de sinepentru o mai bună și rapidă recuperare.
Acest efect poate fi cuantificat în timp prin ameliorarea vizibilă a unor dizabilităti precum și prin dobândirea de noi abilități ce duc la mărirea gradului de însușire a cunoștințelor școlare și a gradului de independență a copilului aflat in dificultate.
Introducerea în activitatea extracuriculară, în munca dificilă de a realiza performanță atunci când lucrezi cu copii cu handicap a unorprocedee de hipoterapie atent selectate,contribuie la complectarea și diversificarea formelor de intervenție și servicii acordate copiilor aflați în dificultate petru o cât mai bună reușită. Utilizare calului,măgărușului și a poneiului în activitățile extracuriculare, constituie elemente noi,de mare eficiență puse la dispoziția profesorilor în munca lor cu acești copii. Completarea oportunităților amintite cu activități de odihnă, meloterapie și artterapiecontribuie la eficientizarea activirăților atât pe plan proresional cât și pe cel recuperator.
Călăria terapeutică, reprezintă folosirea eqvinelor în activități utilizate pentru a atinge o mare diversitate de obiective terapeutice, cognitive, fizice, emoționale, educaționale și comportamentale. Aceste activități intră în categoria celor mai eficiente proceduri pentru a îmbunătății postura, echilibrul, mobilitatea, precum si alte funcțiuni la persoanele cu disfuncții motrice. Copilul așezat pe cal răspunde activ la mișcările calului, specialiștii analizează răspunsul copilului, apoi direcționează mișcările calului astfel încât să obțină efectul dorit.
Călăria stimulează simțul tactil atât prin atingerea calului cât și prin stimuli de mediu (.harnașamente, clopoței, șea, scăriță etc ). Sistemul vestibular este de asemenea activat prin mișcarea calului, schimbările de direcție și de viteză. Sistemul olfactiv răspunde la diversele mirosuri. Vederea este folosită în controlul calului. Diversele sunete specifice ajută la implicarea sistemului auditiv.
Foto din sursă proprie
Toate aceste simțuri lucrează împreuna în timpul actului de călărie. In plus, proprioceptorii (receptorii care dau informații despre mușchii, tendoanele si ligamentele noastre) sunt activați rezultând creșterea propriei percepții.
Foto din sursă proprie
Pot fi utilizate următoarele activitatăți și procedee de hipoterapie: călăria cu cercuri pentru recunoașterea culorilor sau cercuri trecute din mână în mână, călăria cu aruncare la țintă,călăria cu mingi de burete cu aruncare la coș și prin cerc, călărie cu numărare din mers sau cal oprit,călăria cu exerciții de logopedie, călăria cu săculețul trasportat de la punctul A la punctul B, călăria cu o mână liberă apoi cu două mâini libere, călăria cu șa cu scăriță și fără scăriță, călăria fără șa.
Echitația poate elimina anumite stereotipii astfel, copilul urcat în șea își adaptează mișcările pentru menținerea echilibrului și atenția pentru schimbarea direcției, acest fapt atenuând manifestarea acesteia.Blocarea repetată a stereotipiei duce la anularea ei.
Se urmărește ameliorarea sechelelor, consecință a gradului de handicap, creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii pentru o mai bună și rapidă recuperare. Acest efect poate fi cuantificat în timp prin ameliorarea vizibilă a unor dizabilităti precum și prin dobândirea de noi abilități ce duc la mărirea gradului de însușire a cunoștințelor școlare și a gradului de independență a copilului aflat in dificultate.
Ca urmare a procedeelor de recuperare,recreere și stimulare se vizează sporirea atenției și a interesului pentru însușirea cunoștințelor, în paralel cu creștera încrederii în foțele proprii.În timp după încheierea proiectului se scontează pe o mai buna activitate școlară, pe un interes crescut de comunicare și un grad mai bun de integrare.
În derularea activitățilorse va aveaîn vedere:
realizarea contactul vizual și stimularea interesului apropierii copilului de cal , ponei și măgăruș
atingerea calului; copiii învață să mîngâie, să perie și să echipeze calul, să înțeleagă și să reacționeze la mișcărilor lui, urmînd apoiprocesul acceptat si agreat de copil și anume urcarea în șa.
De multe ori urcarea copilului cu dizabilități în șa este un proces dificil, copilul manifestând reacții adverse de frică, neâncrede, renunțare, respingere și distanțare, în această situație intervenția profesorului psiholog și al educatorului fiind hotărătoare. Pentru cazurile mai dificile în care se înregistrează refuzuri repetate de urcare în șa se trece la urcarea în șa a copilului alături de un adult fapt care va asigura un plus de încredere și securizare pentru el.
În vedereaobișnuirii copilului cu starea de echilibru și confort în șa și pentru a asigura o gamă variată de stimuli, se vor folosi diferite tipuri de șei, respectiv cea de sport (cu grad redus de stabilitate), șaua tip cowboi (cu grad mediu de stabilitate) și șaua de cavalerie (cu grad sporit de stabilitate), iar pentru contactul cât mai direct al copilului cu calul, se folosește călăria fără șa utilizând pătura și scărița.În cadrul ședințelor în care se utilizează cai, ponei, măgăruși, trăsuri și șaretă, copilul cu handicap trebuie să fie dublu asigurat, atît de către specialist, persoană cunoscută de copil cât și de coordonatorul calului. Pentru eficientizarea activităților prestate și pentru a nu obosi copilul,proiectul prevede înbinarea activităților de stimulare și recuperare cu cele de relaxare.
Participarea elevilor din cadrul Centrului de Pedagogie Curativă Simeria la diverse activități agroturistice desfășuratela Cabanele Doruleț și Parcul de Echitație și Agrement Andrei, pe parcursul anilor școlari 2016-2017, 2017-2018 a fost o provocare și o modalitate de a demonstra că utilizarea strategiilor didactice moderne în activitățile agroturistice contribuie la integrarea funcțională a elevilor cu CES.Prin urmare, ipoteza definită la începutul cercetării a fost confirmată.
OBSERVAȚII ȘI SUGESTII
Lucrarea de față și-a propus să demostreze că utilizarea strategiilor didactice moderne prin intermediul agroturismului contribuie la integrarea funcțională aelevilor cu CEScu scop de relaxare și recuperare în vederea remedierii sechelelor impuse de diagnostic și a frustrărilor psiho-individuale ale subiecților.
S-a dorit inducerea unui ritm constant al activităților, cu alternanță activitate-repaus. Interacțiunea cadru didactic-elev-animal-mediu agroturistic a dat rezultatele scontate, confirmăndu-se corectă ipoteza de la care s-a pornit și obiectivele propuse. Stimularea la muncă a copilului cu nevoi speciale se face cu activități ce implică un ritm strict, ritmul fiind elementul de bază. În pedagogia curativă se spune că atunci când îți formezi un ritm după care te conduci în viață, activitatea din timpul zilei nu ți se pare obositoare.
În cadrul activităților agroturistice s-a dorit îmbunătățirea vieții persoanelor cu CES și a familiilor acestoara, evidențierea și valorizarea potențialului existent în fiecare membru în parte, s-a avut în vedere faptul că elevii cu dizabilități intelectuale au nevoie permanentă de sprijin, încurajări, ceea ce determină pe viitor atingerea unui anumit nivel de independență a acestora, și nu în ultimul rând, integrarea socială, esențială pentru a putea face față unei societăți în continuă schimbare.
Procesul integrării educaționale a copiilor cu cerințe educaționale speciale în educație presupune elaborarea și aplicarea unui program de intervenție personalizat.
Tot ce ține de noi și de scopurile noastre, este:
să recunoaștem și să încurajăm orice mod de comunicare a acestor persoane;
să ajutăm persoana cu dizabilitate intelectuală să devină cât mai independentă posibil;
să oferim copilului cu dizabilitate intelectuală ocazia de a se integra în societatea altor copii;
să susținem și să ajutăm părinții ce au în creștere un copil cu dizabilitate intelectuală;
să oferim unele sfaturi părinților cum să se comporte în cazul comportamentului dificil al copilului cu o astfel de dizabilitate.
Foto din sursă proprie
Foto din sursă proprie
BIBLIOGRAFIE:
Agabrian, M., (2005), Parteneriate școală-familie-comunitate – Studiu de caz, Institutul European Iași;
Angelescu A., Ponoran I., Ciobotaru V.(1999), – Mediul ambiant și dezvoltarea durabilă, Ed. ASE, București;
Baltaretu, A. M.,(2007), Ecoturism si dezvoltare durabilă, Editura Prouniversitaria, București;
Bran F, Marin D., Simon T.(1998), – Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București;
Bran Florina, Simon Tamara, Nistoreanu P.,(2000), – Ecoturism, Editura Economică, București;
Bălan, B; Cosmovici, A, (2001), Psihopedagogie – Editura Polirom, Iași;
Băltărețu, A. M., (2007), Ecoturism și dezvoltare durabilă, Editura Prouniversitaria,
București;
Bell, G.,N,( 9-10 septembrie 2008) Noțiuni introductive privind interpretarea naturii și culturii locale, Seminarul de instruire Managementul vizitatorilor în interiorul și în jurul ariilor protejate – în sprijinul dezvoltãrii locale, Nucșoara – Parcul Național Retezat;
Biro,V(2002), Terapii alternative – Editura Polirom, București;
Cocean P., (2004), Geografia turismului. Ed. Focul Viu, Cluj-Napoca;
Carantina, D. (1999) – „Educația integrată a copiilor cu handicap”, UNICEF și RENINCO;
Coman, S. (2001) – „Parteneriat în educația integrată a copiilor cu cerințe educative speciale”, Iași: Editura Spiru Haret;
Cărășel, A., Lazăr, V., (2008), Psihopedagogia activităților extracurriculare, Editura Arves, București;
Dumitriu, Camelia,(2004) Management și Marketing Ecologic, o Abordare Strategică, Editura Tehnopress, Iași;
Erdeli G., Cândea Melinda, Simon Tamara,(2003), Potențialul turistic al României si amenajarea turistică a spațiului. Ed. Universitară, București;
Ezechil, L., (2002) – „Educația incluzivă ca principiu metodologic”, în Revista de Pedagogie, „Drepturile copilului și discriminarea în învățământ”;
Gherguț, A. (2001) – „Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de educație Integrată”, Iași: Editura Polirom;
Hornoiu R., (2008), – Ecoturismul – Orientarea prioritară în dezvoltarea durabilă a comunităților locale, teză de doctorat, București;
Istrate, I, Bran, F., Roșu, A.G., (1996), p. 258 – Economia turismului și mediului înconjurător, Ed. Economică, București;
Ianculescu Speranța, Nisipeanu Steluța, Ștepa Raluca, (2002),Managementul mediului în conformitate cu seria ISO 14000, Editura MatrixRom, București;
Manolache, I. (2000) – „Handicap și Învățare”, București: Editura Licorna;
Mazilu, M.,(2004) – Ecoturism și amenajări turistice, Editura Scrisul Românesc, Craiova;
Nedal M. R. Kawafhh,–Modele pedagogice de integrare în comunitate a copiilor cu cerințe educative speciale – Teză de doctorat;
Nistoreanu P., (2006) Ecoturism și turism rural, Editura ASE, București;
Păun, E. (2000) – „Bazele sociopedagogice ale educației integrate;
Rusu Simona Alina (2012) – Interacțiunea om animal- Elemente de etiologie aplicată și terapie asistată de animale, editura Biblioteka;
Rusu S., Isac F., (2008) – Turism rural și ecoturism, Ed. Universității Aurel Vlaicu, Arad;
Ungureanu, D. (2000) – „Educația integrată și școala inclusivă”, Timișoara: Editura de Vest;
Ungureanu, D. (1998) – „Copiii cu dificultăți de învățare”, București: Editura Didactică și Pedagogică;
Vrășmaș, T. (2004) – „Școala și educația pentru toți”, București: Editura Miniped;
Weihs, Thomas J.(1992)– Să-I ajutăm iubindu-I, Editura HUMANITAS, București
www.terapii.net(2004) – Terapia cu animale de companie.html;
www.animalul.ro- Lumea animalelor, Oameni și animale;
http://www.ecoroute.eu/ro website-ul Eco Route;
www.eco-romania.ro website-ul Asociației de Ecoturism din România.
ANEXE
Anexa 1
GRILĂ DE OBSERVARE
pentru elevi
Anexa 2
PROGRAM DE INTERVENȚIE TERAPEUTICĂ
– model –
I. Informații de bază
Numele și prenumele …………………………………………………………….…
Data nașterii ………………………………………………………………………..
Domiciliul ………………………………………………………………………….
Școala/clasa …………………………………………………………………………
Rezultatele evaluării complexe:
din punct de vedere medical ……………………………………………………
din punct de vedere psihologic …………………………………………………
din punct de vedere pedagogic …………………………………………………
Echipa de lucru …………………………………………………………………….
II. Starea actuală a elevului
III. Derularea programului de intervenție
Domeniul de intervenție ……………………………………………………………
Scopul ………………………………………………………………………………………………………..
Obiectivele………………………………………………………………………………..
Perioada de intervenție ………………………………………………………….….
Activități propuse …………………………………………………………………………………………
Metode și mijloace de realizare ……………………………………………………………………..
IV. Evaluare finală
Instrumente de evaluare ……………………………………………………………
V. Concluzii
………………………………………………………………………………………
VI. Recomandări
………………………………………………………………………………………
Anexa 3
FIȘĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
I. Date personale
Numele și prenumele elevului …………………………………………………………………………………….
Locul și data nașterii ………………………………………………………………………………………………….
Domiciliul ………………………………………………………………………………………………………………..
Debutul școlar …………………………………………………………………………………………………………..
Diagnostic ………………………………………………………………………………………………………………..
Grad ………………………………………………………………………………………………………………………..
II. Date familiale
Structura familiei ………………………………………………………………………………………………………
Climatul familial ……………………………………………………………………………………………………….
Alte situații ………………………………………………………………………………………………………………
III. Analiza simțurilor
diferențierea obiect-fond
diferențierea culorilor
coordonare oculo-motorie
analiza structurii perceptive
percepția direcției sunetului
dezvoltarea auzului fonematic
discriminarea caracteristicilor sunetului (timbru, înălțime, intensitate)
IV. Examinarea limbajului rostit
nivelul de înțelegere al vorbirii
redarea prin imitație
vorbirea independentă
pronunția
vocabularul activ
V. Evaluarea abilităților cognitive
citit-scris
relații spațiale și lateralitate
conceptul de cantitate, număr, greutate, volum
memoria verbală și nonverbală
capacitatea de concentrare a atenției
VI. Evaluarea capacității adaptative
deprinderi de ajutorare
comportamentul zilnic (masa, toaleta, baie, afară)
necesită ajutor special
relaționarea cu ceilalți
VII. Evaluarea psihomotricității
fină
generală
VIII. Evaluarea proceselor afectiv-motivaționale
instabilitate emoțională
imaturitate socio-afectivă
introversie/extaversie
IX. Imaginația
X. Socializarea
Anexa 4
PROIECT DE STIMULARE RECUPERARE PENTRU ELEVI
CU HANDICAP „ANDREI”
1 PREZENTAREA ASOCIATIEI UMANITARE IOANA
1.1Asociația Umanitară Ioana este un ONG care are ca membrii persoane publice (medici, psihologi, arhitecți, profesori, ingineri, artiști, etc.), care își dedică timpul și energia pentru a crea evenimente sociale, artistice, sportive și activități de recuperare și relaxare dedicate persoanelor cu nevoi speciale (copii, tineri, adulți), prioritar celor cu sindrom Down în scopul normalizării vieții acestora.
În decursul anilor asociația a inițiat și derulat proiecte de care au beneficiat persoane cu nevoi speciale de diferite vârste proveniți din diverse zone ale țării, precum și părinți, voluntari și specialiști, unii dintre ei aflați în formare:
„Olimpiada Națională Down Retezat”
„Prieteni de suflet”
„Olimpiada Națională de Natație”
„Pe cărări de munte”
Tabere de vară pentru copiii și tinerii aflați în instituții de ocrotire ale statului
Tabere cu tematică pentru elevi și cadre didactice din Centrul de Pedagogie Curativă Simeria și Centrul de Pedagogie Curativă Hunedoara
2 DESCRIEREA PROIECTULUI
Problematica integrării persoanei cu dizabilități este una prioritară care trebuie să sensibilize factori decizionali ai societății actuale. Persoanele cu handicap au aceleași drepturi ca oricare altele în desfășurarea unei vieți normale pe toate planurile sociale.
Activitățile de stimulare și recuperare vin să completeze ceea ce școala se străduiește să realizeze prin educație cognitivă, prin terapie ocupațională și toate celelalte activități terapeutice. Prin intermeduil acestor activități copilul își fortifică organismul și își modelează personalitatea. Practicarea călăriei este o inițiativă care a prins foarte bine și este agreată de persoanelecu handicap în special, de familiile acestora și încurajată de medici, psihologi, profesori.
Partenerii noștri sunt: Inspectoratul Școlar al Județului Hunedoara, Centrul de Pedagogie Curativă Simeria, Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Hunedoara .
SCOPUL PROIECTULUI
Oferirea de servicii complementarecopiilor cu handicap mental încriși în învățământul special din județul Hunedoara care să contribuie la ameliorarea sechelelor native și obținerea de noi abilități.
Ameliorarea dizabilităților și înlăturarea stereotipiilor
Asigurarea unor activitățiextracuriculare într-un cadru interesant, nou și agreat de copii prin servicii de echitație cu elemente de hipoterapie și stimulare emoțională prin activități agroturistice;
Creșterea stimei de sine și încrederea în forțele proprii a elevilor cu CES.
Obținerea de noi abilități în vederea îmbunătățirii activității școlare și sporirea șanselor copiilor cu CES de încadrare în colectivitate și comunitate.
2.2. OBIECTIVELE PROIECTULUI:
Scoaterea copilului din mediul școlar și cel familial pe perioada de week-end pentru relaxare și recuperare,
Implicarea cu prioritate a elevilor cucele mai severeforme de handicap în activități extraccuriculare.
Oferireade activități care săcontribuie la ameliorarea dizabilităților și înlăturarea stereotipiilor.
Reducerea sechelelor cauzate de handicap.
Eficientizarea însușirii de cunoștințe școlare în paralel cu activitatea de recuperare
2.3. RESURSE:
Umane
– Elevi cu CES din Centrul de Pedagogie Curativă Simeria și Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Hunedoara .
– Cadre didactice, voluntari, părinți.
De timp
– Aprilie – iunie 2017
Materiale
– cai, măgari, ponei, trăsuri, saretă,harnașament,șea, scăriță,mingi de burete, coșuri, cercuri, săculeți, arc, palete de tenis, masă de tenis, mingi, coș de baschet.
2.4. GRUP ȚINTĂ:
Copiii cu Sindrom Down, autism,retard mental și polihandicap (cu disfuncții motrice)din Centrulde Pedagogie Curativă Simeria și Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Hunedoara, unități școlarecare reunesc copii din localitățiile Deva, Hunedoara,Simeria, Orăștie, Călan, Hațeg, Petroșani și Valea Jiului, care nu au putut fi integrați în școlile de masă ale județului Hunedoara.Alegerea copiilor beneficiari ai aplicației se face din cei 212 elevi înscriși în cele două școlispeciale. Selecția efectivă a elevilor participanți la proiect revine conducerii și cadrelor didactice din școlile respective, ținându-se contde gravitatea handicapului șiacordându-se prioritate formelor celor mai severe de deficiență.
2.5. DATA:
Aprilie – iunie 2017
2.6. LOCUL DE DESFĂȘURARE: Parcul de Echitație și Agrement Andrei din Ostrov, jud. Hunedoara și cabana Albinel, loc. Clopotiva.
2.7. JUSTIFICAREA NECESITĂȚII PROIECTULUI
Proiectul oferă servicii suplimentare de week-end copiilor cu handicap mental pentru corectarea unor deficiențe și obținerea de noi abilități,sevicii pe care școlile speciale nu le pot asigura. Paleta activităților stimulative de recuperare și relaxare,de meloterapie și artterapie (foto și proiecții) alături de plimbări cu șareta și trăsura sunt elemente care constituie clipe de neuitat pentru copii și au un puternic efect stimulator.
Efortul școlar și cel recuperator prevăzut de programa școlară respectiv în cele 7 ore de activitate zilnică, solicită foarte mult copii. În consecință pentru a veni în ajutorul acestora se impune ca o necesitate oferirea de activități deweek-end recreativ-stimulative și recuperatorii de mare eficiență cum sunt cele prevăzute in acest proiect.
. 2.8. PREZENTAREA PROFESIONALĂ A PROIECTULUI
Impicarea în acest proiect a profesorilor psihologi, educatori și kinoterapeuți din cele două școli speciale specificate asigură continuitate și sprijin celor mai grave forme de handicap ale copiilor proveniți atât din structuri familale (instituționalizați ) cât și din familii naturale.
Profesorii din acest școli au o dublă calificare și o dublă activitatepe de o parte cea de educatori și pe de altă parte acea ce vizează recuperarea unor abilități pierdute de copii datorită neșansei lor. Introducerea în activitatea extracuriculară, în munca dificilă de a realiza performanță atunci când lucrezi cu copii cu handicap a unor procedee de hipoterapie atent selectate ,contribuie la complectareași diversificarea formelor de intervenție și servicii acordate copiilor aflați în dificultate petru o cât mai bună reușită.
Utilizare calului ,măgărușului și a poneiului în activitățile extracuriculare, constituie elemente noi ,de mare eficiență puse la dispoziția profesorilor în mumca lor cu acești copii. Complectarea oportunităților amintite cu activități de odihnă, meloterapie și artterapie contribuie la eficientizarea activirăților atât pe plan proresional cât și pe cel recuperator.
Călăria terapeutică, reprezintă folosirea eqvinelor în activități utilizate pentru a atinge o mare diversitate de obiectiveterapeutice, cognitive, fizice, emoționale, educaționale și comportamentale. Aceste activități intră în categoria celor mai eficiente proceduri pentru a îmbunătății postura, echilibrul, mobilitatea, precum si alte funcțiuni la persoanele cu disfuncții motrice. Copilul așezat pe cal răspunde activ la mișcările calului,specialiștii analizează răspunsul copilului,apoi direcționează mișcările calului astfel încât să obțină efectul dorit.
Călăria stimuleazăsimțul tactil atât prin atingerea calului cât și prin stimuli de mediu (.harnașamente, clopoței, șea,scăriță etc ). Sistemul vestibular este de asemenea activat prin mișcarea calului, schimbările de direcție și de viteză. Sistemul olfactiv răspunde la diversele mirosuri. Vederea este folosită în controlul calului. Diversele sunete specifice ajută la implicarea sistemului auditiv.
Toate aceste simțuri lucrează împreuna în timpul actului de călărie. In plus, proprioceptorii (receptorii care dau informații despre mușchii, tendoanele si ligamentele noastre) sunt activați rezultând creșterea propriei percepții.
Activitatățile și procedee de hipoterapie utilizateîn proiect;
Calăria cu cercuri pentru recunoașterea culorilor sau cercuri trecute din mână în mână.
Călăria cu aruncare la țintă.
Călăria cu mingi de burete cu aruncare la coș și prin cerc.
Călărie cunumărare din mers sau cal oprit.
Călăria cu exerciții de logopedie.
Călăria cu săculețul trasportat de la punctul A la punctul B.
Călăria cu o mână liberă apoi cu două mâini libere.
Călăria cu șa cu scăriță și fără scăriță.
Călăria fără șa.
Pe lângă activitățile amintite utilizate în mai multe tipuri de handicap se prevăd acticități specificeunui anumit tip de handicap. Astfel pentru copii autiști activitățile vizează realizarea contactului vizual și acceptul apropierii de cal,condiționarea și însușirea unor reguli, încurajarea interacțiunii prin luarea unor obiecte din coama calului,exersarea unor comenzi la care calul să răspundă.
Echitația poate elimina anumite stereotipii astfel, copilul urcat în șea își adaptează mișcările pentru menținerea echilibrului și atenția pentru schimbarea direcției, acest fapt atenuând manifestarea acesteia.Blocarea repetaiă a stereotipiei duce la anularea ei.
Pe de altă parte activitatea de echitație cu elementele de hipoterapie contribuie la ameliorarea sechelelor ce influiențează vorbirea sau exprimarea coerentă obiectiv importantă în activitatea didactică și de recuperare.
2.9.REZULTATUL SCONTAT
Se urmărește ameliorarea sechelelor, consecință a gradului de handicap, creșterea stimei de sine și a încrederii în forțele proprii pentru o mai bună și rapidă recuperare. Acest efect poate fi cuantificat în timp prin ameliorarea vizibilă a unor dizabilităti precum și prin dobândirea de noi abilități ce duc la mărirea gradului de însușire a cunoștințelor școlare și a gradului de independență a copilului aflat in dificultate.
Ca urmare a procedeelor de recuperare,recreere și stimulare se vizează sporirea atenției și a interesului pentru însușirea cunoștințelor, în paralel cu creștera încrederii în foțele proprii.În timp după încheierea proiectului se scontează pe o mai buna activitate școlară, pe un interes crescut de comunicare și un grad mai bun de întegrare.
2.10. APORTUL ORGANIZATORULUI ȘI AL PARTENERILOR
Asociația Umanitară Ioana
Organizează și coordonează activitățile prevăzute de proiect
Susține 50 % din cheltuielile necesare derulării proiectului
Inspectoratul Școlar al Județului Hunedoara
avizează selecția elevilor beneficiari din proiect
avizează comisia de evaluarea proiectului
analizează oportunitatea inițierii proiectului și susține promovarea lui
Centrul de Pedagogie Curativă Simeria și Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă Hunedoara,
asigură selecția copiilor cu dizabilități beneficiari ai aplicației,
asigură participarea lor la activitățile prevăzute,
asigură mijloacele de transport si la final
asigură organizarea evaluarii rezultatelor.
2.11. LOCUL DE DESFĂȘURARE AL PROIECTULUI
Activitatea propriu zisă urmează să se desfășoare la Parcul de agrement și echitație Andrei localitatea Ostrov jud Hunedoara, care are baza materială necesară desfășurării proiectului. Cazarea are loc la cabana Albinel din localitatea Clopotiva aflată în vecinătatea locației.
2.12. PLANUL DE ACTIVITĂȚI
Beneficiarii aplicației sunt repartizați în trei grupe,fiecare grupă având în componență 9 copii. Activitatea se v-a desfășura în week-end.
Grupa A are activitate în perioadele 25- 30aprilie, și 16-18 mai
Grupa Bare activitate în perioada 23-25 mai și 30 mai-1 iunie
Grupa are activitate in perioada 06-08iunie și 13-15 iunie
Fiecare ședință de weekend se desfășoară astfel:
ore vineri PM ,
ore sâmbătă ( 4 AM și 2 ore seara ) și
4 ore duminicăAM
total 14 ore de lucru/sedină./copil
Fiecare copil beneficiază de 28 ore de stimulare și recuperare care se desfășoarăpe durata celor 6 zile de tabără,proiectul având un total de 6 ședințe cu 14 ore de actvitate și 9 copii / ședință .
Activitatea recreativă ,de stimulare senzoriala si recuperatorie pe aplicație, totalizează un număr de 756 ore.
2.13. METODE APLICATE ÎN CADRUL PROIECTULUI
Pentru eficientizarea activitățiilor prestate și pentru a nu obosi copilul proiectul prevede îmbinarea activităților de stimulare și relaxare cu cele de relaxare iar în cea de a doua zi (sîmbăta) după masă se asigură 2 ore de somn, iar seara 2 ore de meloterapie și artterapie (fotomontaj cu activitate de proiecție ).
Pilonul principal al aplicației este uțilizarea eqvinelor-cal –ponei- măgăruș în procesul de stimulate relaxare și recuperare oferit copiilor cu handicap înscriși în școli speciale.
În derularea activitățiloravem în vedere:
realizarea contactul vizual și stimularea interesului apropierii copilului de cal , ponei și măgăruș ,copiii învață să mîngâie să perie și să echipeze , să înțeleagă și să reacționeze la mișcărilor calului, activitățiurmate de procesul acceptat si agreat a urcării în șa.
De multe ori urcarea copilului cu dizabilități în șa este un proces dificil, copilul manifestând reacții adverse de frică, neâncrede, renunțare, respingere și distanțare , în această situație intervenția profesorului psiholog și al educatorului fiind hotărătoare. Pentru cazurile mai dificile în care se înregistrează refuzuri repetate de urcare în șa se trece la urcarea în șa a copilului alături de un adult fapt care va asigura un plus de încredere și securizare pentru el.
În vedereaobișnuirii copilului cu starea de echilibru și confort în șa și pentru a asigura o gamă variată de stimuli, se vor folosi diferite tipuri de șei, respectiv cea de sport (cu grad redus de stabilitate), șaua tip cowboi (cu grad mediu de stabilitate) și șaua de cavalerie (cu grad sporit de stabilitate), iar pentru contactul cât mai direct al copilului cu calul, se folosește călăria fără șa utilizând pătura și scărița.
. În cadrul ședințelor în care se utilizează cai, ponei, măgăruș, trăsuri și șaretă, copilul cu handicap trebuie să fie dublu asigurat, atît de către specialist, persoană cunoscută de copil cât și de coordonatorul calului.
Pentru eficientizarea activităților prestate și pentru a nu obosi copilul,proiectul prevede înbinarea activităților de stimulare și recuperare cu cele de relaxare iar în cea de a doua zi (sîmbăta) se asigură după masă 2 ore de somn iar seara 2 ore de meloterapie și artterapie.Pentru derularea activităților se vor organiza trei ateliere:
Atelierul 1
Utilizează un cal pentru hipoterapie , activitatea fiind asigurată de un profesor psiholog cu cunoștințe de hipoterapie și de o persoană care coordonează calul.
Utilizează un cal de echitație , activitate deservită de prof. kinoterapeut și instructor echitație.
Atelierul 2
Utilizează poneiul , măgărușul, fiind deservit de prof .educator și părinte.
Atelierul 3
Utilizează trăsura și șareta, activitați realizate cuprof.psiholog și conducător atelaj.
Timpul de activitate din cadrul fiecărui atelier este de 25 minute și prin rotație copilul trece prin toate atelierele. După 50 minute de activitate copilul beneficiază de o pauză de 10 minute. În timpul pauzelor pentru o recreere activă, copiii pot juca fotbal de masă, tenis, baschet , dartz sau pot utiliza balansoarul , componente ale Parcului de Agrement si Echitație Andrei.
Anexa 5
PRIETENII MEI „ EKVINELE’’
Proiect de stimulare psihomotrică pentru copii cu deficiențe mentale
1 PREZENTAREA ASOCIATIEI UMANITARE IOANA
1.1 Asociația Umanitară Ioana a fost înființată în 1996. În primii ani asociația a acționat pentru ocrotirea copiilor orfani sau abandonați în maternitate. Din anul 2004 asociația a organizat și derulat Olimpiade Naționale Secial Olimpics Down Retezat de primăvară și toamnă ajungând în acest an la
ediția XXIII .În anul 2011 la Hunedoara asociatia a organizat prima Olimpiadă Națională de Natație Special Olimpics din România, olimpiadă care de atunci se organizează anual .
1.2 În ultimi ani asociația bazându-se pe resurse proprii și pe contractele de parteneriat a derulat proiecte in valoare de 34140 lei în 2012 și 40150 lei in 2013 . Conform materialului anexat.
1.3 În 2014 asociația și-a diversificat activitățile de suport pentru copii cu handicap mental întroducând în programele sale activități de echitație și hipoterapie. Astfel în acest an asociația a derulat un proiect asemănător celui prezent cu resurse proprii, în parteriat cu Consilul Județean și Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara. Rezultatele au fost extrem de pozitive, conform materialului anexat.
2 DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1 SCOPUL PROIECTULUI este de a oferi servicii de stimulare și recuperare psihomorie pentru copiii cu deficiență mentală din cele două școli speciale din județul Hunedoara, prin intermediul ekvinelor (cal, ponei și măgăruș). Se vizează normalizarea vieții copiilor prin modificarea de atitudini și a capacității de reacție.
Proiectul contribuie la corectarea sechelelor si ameliorarea dizabilităților copiilor datorită aportului benefic a activităților de stimulare emoțională, tactilă și de recuperare. Exprimarea emoțională este ameliorată prin exerciții repetate și diversificate cu animale de dimensiuni și caracteristici morfologice și funcționale diverse, fapt ce duce la o mai bună autoreglare emoțională.
Pentru a contribui la îmbunătățirea atitudinii adulților în sprijinul valorizării și sănătății mentale a copiilor.proiectul prevede realizarea de postere , pliante,colaje și DVD-uri,cu performantele copiilor Aceste vor fi difuzate în rândul profesorilor, specialiștilor,părinților ,prietenilor de familie și a membrilor comunităților
2.2 GRUPUL ȚINTĂ este constituit din elevi în număr de 24, copii cu deficiențe grave și asociate( retard mental mediu și accentuat, sindrom Down ,autism) selecționați din cei 225 elevi din cadrul Centrul de Pedagogie Curativă Simeria și a Centrului Școlar pentru Educație Inclzivă Rudolf Steiner Hunedoara. La selectarea lor se are în vedere gravitatea handicapului, element prioritar, corelat cu necesitatea unor servicii de stimulare și recuperare suplimentare față de cele oferite de centrele școlare speciale.Copiii selectati au dificultati de expresie emotionala care creaza situatii greu de gestionat in mediul scolar .
Proiectul prevede ca profesorii psihopedagogi și kinetoterapeuti, implicați în proiect pe baza documentelor ce confirmă gravitatea handicapului copilului să efectueaze selecția în luna februarie 2017, conform criteriilor de mai sus. Tabelul cu beneficiarii se avizeă de conducerea școlii.
2.3 JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI
În cadrul Județului Hunedoara respectiv la Centrul de Pedagogie Curativă Simeria a funcționat un serviciu de echitație și un grup de profesori au efectuat un stagiu de pregătire pe aceată temă în Germania, dar din păcate pe motive financiare serviciul s-a desfințat. În acestă situație pentru sprijinirea copiilor cu dizabilități intelectuale severe înscriși în școlile speciale din jud. Hunedoara , Asociația Umanitară Ioana încearcă cu resurse propri și voluntariat să convingă sponsori din cadrul patronatului din Romînia să se alăture realizării acestui deziderat.
Proiectul vine și în sprijinul muncii specialiștilor , întrucît proiectul pune la dispoziția profesorilor psihopedagogilor și kinoterapeuților din școlile speciale, baza materială și resurse pentru a desfășura activități alternative, extracuriculare pe care școliie speciale nu le pot asigura.
2.4. PREZENTAREA PROFESIONALA A PROIECTULUI
Elementul de noutate și eficiențăa proiectuluiconstă înutilizarea în activitatea extracuriculară, a ekvinelor de talie mica (ponei și măgăruș) în scopul diversificării formelor de stimulare. Copiii mici au în general și fobie față de masivitatea calului semigreu sau greu, utilizat frecvent în hipoterapie,iar beneficiarii grupului au confirmate deja anxietati si fobii .
Posibilitatea contactului copilului la primă fază cu poneiul și măgărușul facilitează interacțiunea copil – animal, îmbunătățește paleta de stimuli tactili și auditivi datorită diferenței de talie, viteză de mișcare și de particularități corporale .Distonanța dintre nechezatul calului și răgetul măgarului constituie elemente de mare impact emotional si interes pentru copii. În a doua fază completarea oportunităților amintite cu activități de echitație și hipoterapie propriuzise, urmate de activități de meloterapie, artterapie măresc efectul stimulator ,emoțional și recuperator de care beneficiază copilul.
Terapia asistată de cai , înseamnă folosirea calului și eqvinelor în activități utilizate pentru a atinge o mare diversitate de obiective terapeutice: cognitive, fizice, emoționale, sociale, educationale și comportamentale.Călăria stimulează sistemul tactil atât prin atingerea calului cât și prin atingerea echipamentului (harnașamente, clopoței, șea, scăriță etc ). Sistemul vestibular este de asemenea activat prin mișcarea calului, schimbările de direcție și de viteză. Sistemul olfactiv răspunde la diversele mirosuri. Vederea este folosită în controlul calului. Diversele sunete specifice ajută la implicarea sistemului auditiv. Toate aceste simțuri lucrează împreuna în timpul actului de călărie. In plus, proprioceptorii (receptorii care dau informații despre mușchii, tendoanele si ligamentele noastre) sunt activați rezultând creșterea propriei percepții
2.5.REZULTATE SCONTAT Proiectul vizează ameliorarea anxietatilor si dizabilităților, pentru o mai bună și rapidă recuperare. Procedeele aplicate prevăd sporirea atenției și dobândirea de noi abilități, în paralel cu creșterea încrederii în forțele proprii cu efect benefic imediat și în timp
Eliminarea sterotipiilor un alt obiectiv a proiectului contribuie la normalizarea comportamentului și la o mai bună atitudine emoțională in situații de stres.
.Elementele de art și meloterapie incluse în proiect induc starea de relaxare și contribuie la realizarea unui puternic impact emoțional cu efect stimulator .
2.6.CONDITII ORGANIZATORICE
Asociația Umanitară Ioana în derularea proiectului are ca parteneri Centrul de pedagogie Pedagogie Curativă Simeria și Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Rudolf Steiner Hunedoara.
Scolile speciale asigură selecția copiilor cu dizabilități ,beneficiari ai aplicației, specialiștii, profesorii însoțitori și mașinile necesare transportului. Pentru a nu deranja procesul de învățământ, ședințele de lucru prevăzute in proiect , sunt activități extracuriculare ce se desfășoară in weekend.
2.7.LOCUL DE DESFASURARE AL PROIECTULUI
. Activitatea propriu zisă urmează să se desfășoare la Parcul de agrement și echitație Andrei localitatea Ostrov ,jud Hunedoara care are baza materială de desfășurare a proiectului. Cazarea are loc la cabana Albinel din localitatea Clopotiva aflată în vecinătatea locației.
2.8 PLANUL DE ACTIVITATI Activitățile prevăzute de proiect pentru cei 24 copii selecționați se desfășoară în două subgrupe în funcție de centrele de unde copii provin. Proiectul prevede patru ședințe de lucru pentru 12 copii din Centrul de pedagogie Pedagogie Curativă Simeria și patru ședințe de lucru pentru 12 copii din Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Rudolf Steiner Hunedoara. În total 8 ședințe de weekend.
Sedințele prevăd; – 4 ore de activitate vinerea PM ,-4 ore sâmbăta AM și -4 ore dumincaAM .Sâmbăta după masă copii beneficiază de- 2 ore activitate de grup în cadrul unei ședințe de art și melo terapie.Se utilizează arta fotografică cu imagini proiectate cu un fond muzical bine ales.
In cadrul unei ședințe de weekend se lucrează cu 6 copii repartizați prin rotație în cele trei ateliere *de echitație și hipoterapie 20 minute,*de interacțiune și stimulare 20 minute * de îndemânare și relaxare 20 minute. Fiecare grup de 6 copii are activitate în două weekend-uri consecutive.
Primul grup de copii provine de la Centrul de pedagogie Pedagogie Curativă Simeria și au activități în 06-07- 08 și 13-14-15 martie 2017 primi 6 copii și în 17-18-19 și 24-25-26-aprilie 2015 ceilalți 6 copii. Al doilea grup de copii provine de la Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Rudolf Steiner Hunedoara și au activitate în 27-28-29 martie și 03-04-05 aprilie 2017 primul 6 copii și în 15-16-17 și 22-23-24 mai 2017 ceilalți 6 copii.
În cursul activităților copilul intră în contact tactil cu poneiul apoi cu măgărușul și la final cu calul semigreu și greu. În această etapă se urmărește diversificarea stimulilor tactili, auditivi și a mirosului, în paralel cu stimularea emoțională. Copilul e încurajat să interacționeze cu poneiul,(cal foarte mic, cu temperament dinamic și mișcări bruște) apoi cu măgarul (animal docil dar încăpățânat care frecvent are comportament opoziționist), urmat de trecerea la impunătoarea talie a calului.
Copilul, o dată familiarizat cu aceste animale, depășind starea de frică și paleta emoțională inerentă interacțiunii cu ekvinele amintite, este ajutat și securizat să urce în șa. Copilul aflat pe cal se află în situația de a-și menține echilibrul , de a depăși frica de înălțime ( înălțime care la început este mică datorită înălțimii foarte mici a poneiului). Se trece la un animal de talie medie respectiv măgărușul iar apoi la echitația propriu zisă utilizând calul ușor și calul semigreu. Utilizarea celor două categorii de cai se justifică prin dinamica diferită de mers a acestora, unul mai rapid celălalt mai lent, unul cu o cadență a pasului mai mare celălalt cu una mai mică, fapt ce obligă copilul să își modifice permanent echilibrul, cu efect direct asupra sistemului muscular si nervos , copilul trăind stări emoționale diferite.
După derularea primelor 8 ore de activitate (4 ore vinerea și 4 ore sâmbăta) se organizează o sedință de grup cu proiecții si activități de meloterapie, utilizând diferite imagini ale copiilor în posturi avantajoase. Efectul imediat este de surpriză, de mare bucurie, de manifestări multiple de multe ori zgomotoase și lucru important de un real suport de grup. Imaginea proiectată pe ecran,de mare dimensiune și cu un fond sonor bine ales induce în copil o puternică emoție concretizată prin creșterea stimei de sine. Fotomontajul (gen film cu sonorizare melodică ) se înmânează părinților sub formă de DVD ca apoi acasă, în familie cu prietenii sau în colectivitate să poată fi vizionat. Procedeul este promovat de noi frecvent cu mare succes.
În primele activități, de regulă, fiecare copil trece prin toate procedeele amintite iar în următoarele ore specialiștii cunoscători a tipului de handicap și a dizabilităților de care copilul suferă vor stabili activități și programe individuale în funcție de particularitățile acestuia.
Odată copilul obișnuit cu echitația, în programul lui se introduc elementele de hipoterapie care obligă copilul să facă față la noi solicitări; aceea de a-și menține echilibrul în șa și în același timp de a efectua o aruncare într-o direcție dată, atât cu calul oprit cât și cu el în mers. Elementele de echitație și hipoterapie diferă de la copil la copil în funcție de programul individual stabilit de specialiști.
Posibilitatea de a conduce șareta trasă de măgăruș pune copilul în situația de comandă , de a interacționa cu animalul stabilind prin proprie voință direcția și viteza de mers iar în situația în care în șaretă se află și alți copii, copilul care comandă animalul încearcă senzația de lider fapt ce contribuie la creșterea încrederii în forțele proprii și a stimei de sine.
Pentru atingerea obiectivelor enumerate se vor organiza trei ateliere si anume:
Atelierul de stimulate senzorial -emoțională a copilului cu poneiul și măgărușul;
Atelierul de echitație și hipoterapie utilizând doi cai ;
Atelierul de stimulare emoțională și relaxare utilizând șareta și trăsura.
În concluzie proiectul prevede 576 ore de activitate individuală de interacțiune, echitație și hipoterapie și de 96 ore de melo și art terapie în total 672 ore de activitate/proiect
2.9.METODE APLICATE IN CADRUL PROIECTULUI
La stabilirea metodelor și a procedeelor ce stau la baza acestui proiect se află principiile terapiei asistate de animal .Pentru obținerea succesului proiectul prevede: coordonarea activităților de către profesori specialiști și cunoscători ai metodelor amintite, * inducerea stării de încredere și securizare prin prezenta persoanei atașată de copil și * protecția copilului prin prezenta însoțitorului calului .
Așa cum s-a amintit în primă fazăse are în vedere realizarea contactului vizual și stimularea interesului apropierii copilului de animal, contactul senzorial cu poneiul și măgărușul și apoi cu calul. Copiii învață să perie și să echipeze caii, să interacționeze, activitățiurmate de procesul acceptat al urcării în șa.
De multe ori urcarea copilului cu dizabilități în sa este un proces dificil, copilul manifestând reacții de frică, neîncredere uneori de renunțare și respingere.In aceastăsituație urcarea lui la început pe ponei și măgăruș este o etapă intermediară de un real folos.
Echitația propriuzisă utilizată în interesul copilului – prevede obișnuirea sa cu starea de echilibru și comfort în șa, urmată de o gamă variată de stimuli datorită utilizării diferitelor tipuri de șei ,respectiv cea de sport (cu grad redus de stabilitate), șaua tip cowboy (cu grad mediu de stabilitate) și șaua de cavalerie (cu grad sporit de stabilitate), iar pentru contactul cât mai direct a copilului cu calul, se folosește călăria fără șa utilizând pătura și scărița.
O dată copilul urcat în șa se trece la procedeele de comandă și control a calului exercitate de copil prin :*pornire și oprirea calului, *viraj stânga-dreapta*, mersul în linie dreaptă*, mersul în manej la coardă și călăria cu o mână ridicată semn de reușită și de depășirii fricii.
În următoarea etapă se poate trece la conceperea unor programe individuale, specifice fiecărui copil în funcție de natura handicapului și ușurința cu care el se adaptează la acest tip de activitate. În conceperea acestor programe se are in vedere recuperarea: locomotorie, psihico-emoțională și comportamentală ,programe realizate de psihopedagogi și kinoterapeuți cu o bună pregătire de specialitate și documentară extrașcolară , cunoscători ai nevoilor copiilor .
Elementele de hipoterapie utilizate în proiect sunt:
Calăria cu cercuri diferit culorate sau cercuri trecute din mână în mână. * Călăria cu aruncare la țintă. * Călăria cu mingi de burete cu aruncare la coș și prin cerc. * Călărie cunumărare din mers sau cal oprit. * Călăria cu exerciții de logopedie.*Călăria cu săculețul transportat de la punctul A la punctul B.* Călăria cu o mână liberă apoi cu două mâini libere. * Călăria cu șa cu scăriță și fără scăriță.,* Călăria fără șa.
2.10 NIVELUL DE PREGATIRE PROFESIONALA
În activitatea extracurriculară prevăzută de proiect sunt implicați profesori de la cele două școli speciale din jud. Hunedoara având ca specializare psihopedagogia, kinetoterapia și educația.Pe lângă pregătirea de bază aceștia au urmat cursuri de perfecționare privind terapia asistată de animal sau activități practice și de documentare în străinătate în domeniul echitației și hipoterapiei.
Specialiști implicați în proiect ; Coordonatorul proiectului Niță Mariana psihopedagog
De la CPC Simeria ; Golășie Mironică,StanLoredana,Ghiorghe Alina Elena,Darcea Nicoleta
De la CSEIRS – Hunedoara ; Ormineșan Ilisie, Curcă Adriana, Ormineșan Lidia Cristinakinetoterapeut,Niță Alin Ionuț și Nicola Lucia. Profesori psihopedagogi , kinetoterapeuți,profresori educatori.
Din lipsă de spațiu pregătirea profesionala a specialiștilor se regăsește în anexa, sub forma de CV.
2.11 MODUL DE EVALUARE A REZULTATELOR PROIECTULUI
Evaluarea rezultatelor se face în luna iunie 2017 de către profesorii participanți și de un grup de părinți ( a căror copii au beneficiat de proiect), prin completarea unui chestionar si a unei scale referitor la eficienta intervenției . Acest procedeu permite o viziune mai largă a efectelor și rezultatelor precum și interpretarea statistică a datelor. Directorii celor două școli speciale vor face o apreciere de ansamblu a activităților efectuate precum și a rezultatelor pozitive dobândite de acești elevi ca beneficiari ai proiectului. Evaluările venite de la părinți și directori le considerăm importante datorită gradului ridicat de obiectivitate. Desigur că efectul benefic a celor 28 de ore de activitate de care a beneficiat fiecare copil se regăsește și în evoluția lor ulterioară atât în plan emoțional cât și recuperator.
2.12 PLANUL DE COMUNICARE AL PROIECTULUI
Popularizarea proiectului și sponsorul se v-a face prin 100 pliante*ce conțin imagini , rezumatul proiectului, numele asociației și a sponsorului* distribuite în scoli speciale, cat si în cadrul școlilor din județ ce au clase cu învățământ special și școli ce au elevi cu dizabilități incluși în învățământul de masă.
Comunicarea rezultatelor și a sponsorului către publicul larg se v-a face prin presa scrisă, la începutul proiectului sub formă de comunicat de presa iar la final sub formă de interviu la una sau două ziare. –
Un alt mijloc de popularizare il constituie televiziunile locale (Antena 1, PRO-tv ) sub formă de interviu și pe plan național sub formă de știri , procedeu utilizat de noi și în alte evenimente .
Cu ocazia Olimpiadelor Naționale Down Retezat din primăvară și toamnă,precum și la Olimpiada Națională de Natație din Municipiul Hunedoara se vor distribui 200de pliante.
La Olimpiada Interjudețeană Simeria se vor distribui 50 de pliante școlilor participante din județele învecinate iar în municipiile și principalele orașele din județ se vor afișa în locuri publice un număr de 30 de postere asemănătoare pliantelor.
Comunicarea rezultatelor și a sponsorului se face și prin Rețeaua Națională Sindrom Down din România utilizând sistemul de comunicare facebook.Fotografiile în partea de jos vor avea scris denumirea proiectului,numele asociației și a sponsorului.
Aceste activități au un dublu scop-pe de o parte dorința de a face cunoscut comunității activitatea de voluntariat a profesorilor din școlile speciale,a asociației umanitare și a atitudini morale și de suport a Companie MOL –pe de altă parte de a face vizibili acești copii,de ai valoriza prin rezultate,de a schimba percepția comunității față de problematica acestor copii și de ce nu de a schimba mentalități greșite.
Anexa 6
PROIECT EDUCAȚIONAL
JOCURILE SPECIAL OLYMPICS
DOWN RETEZAT 2017
Cabanele Doruleț, jud.Hunedoara, ediția XXVII
concurssportiv
REZUMATUL PROIECTULUI
Centrul de Pedagogie Curativă Simeria este o alternativă a învățământului special. Începând cu anul 1991 echipa de cadre didactice a centrului conlucrează spre aplicarea unor terapii specifice de pedagogie curativă în beneficiul copiilor aflați în dificultate, formând împreună cu aceștia un tot unitar. Relația dintre copil și cadrul didactic este bazată pe înțelegere, empatie, respect reciproc. În toate activitățile.
Asociația Umanitară Ioana a fost înființată în anul 1997 având ca obiectiv general îmbunătățirea vieții persoanelor cu sindrom Down și a familiilor acestoara. Întreaga ei activitate este bazată pe evidențierea existenței acestor persoane și valorizarea potențialului existent în fiecare membru în parte. Membrii activi ai asociație sunt persoane publice (medici, psihologi, arhitecți, profesori, ingineri, artiști, etc.), care își dedica timpul și energia pentru a crea evenimente sociale, artistice, sportive dedicate persoanelor cu nevoi speciale ( copii, tineri, adulți ), prioritar celor cu sindrom Down in scopul normalizării vieții acestora.
Special Olympics reprezintă o mișcare sportivă internațională pentru persoanele cu handicap mental, care în ultimii ani a luat un mare avânt în România, fiind foarte agreată de sportivii participanți.
Prima ediție a Olimpiadei Naționale Down Retezat am inițiat-o în toamna anului 2004 urmărind în primul rând introducerea activităților sportive în ritmul zilnic al persoanelor cu sindrom Down și a competițiilor sportive și în mod special o altă formă de socializare pentru acestea. Competiția a reunit 20 de sportivi din Dolj, Caraș-Severin, Bihor, Satu-Mare, Hunedoara.
S-au organizat competiții sportive la probele: alergare 25m și 50 m, tenis de masă, aruncare la coșul de baschet .
Partenerii noștri sunt: Fundația Special Olympics din Romania, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara, Liceul Tehnologic “Constantin Bursan“ Hunedoara. La competiția din acest an ne propunem să participe un număr de peste 100 sportivi speciali (copii și tineri cu dizabilități intelectuale) din România și un număr de cel puțin 50 de cadre didactice.
Activități propuse, în ordinea în care se vor desfășura;
1. Realizarea planului de desfășurare al proiectului;
2. Realizarea unor materiale electronice cu rezultatele proiectului și transmiterea acestora către profesorii implicați;
3. Identificarea profesorilor și a elevilor voluntari;
4. Trasarea de sarcini concrete pentru voluntariat;
5. Organizarea de antrenamente la Centrul de Pedagogie Curativă Simeria/Cabanele Doruleț, jud. Hunedoara;
6. Organizarea competitiei sportive;
7. Premierea sportivilor;
8. Scrierea de articole mass-media, TV, site-ul CPC Simeria, ISJ Hunedoara ;
Tipul activității principale a proiectului nostru este concurs sportiv.
PREZENTAREA PROIECTULUI
Argument justificare, context (analiză de nevoi)
Relația formată intre sportiv și cal ajută la formarea și consolidarea globală a personalității.
Se demonstrează incă o dată că o persoană cu handicap mental este capabilă prin exercițiu repetat și perseverență să-și formeze deprinderi și competențe și în domeniul sportiv ca oricare alta;
Scopul proiectului;
Dezvoltarea fizică sănătoasă și armonioasă a copiilor și tinerilor cu dizabilități prin practicarea călăriei și tirului cu arcul și valorizarea acestora prin participarea la întreceri sportive de genul Special Olympics;
Socializarea persoanelor cu dizabilități prin activități sportive și implicarea unor parteneri și voluntari din școli și licee hunedorene pentru o cât mai bună interacționare cu persoanele aflate în dificultate;
Obiectivele specifice ale proiectului;
Diseminarea rezultatelor proiectului în unitățile școlare și ONG-urile cu elevi și tineri cu CES din cât mai multe județe în interval de 6 luni;
Implicarea voluntarilor (profesori și elevi) din unitatea școlară de masă parteneră în desfășurarea competiției sportive;
Asigurarea unui cadru favorabil pentru practicarea călăriei, tirului cu arcul, tenisului de masă, baschetului, alergării și a competitiei sportive în cadrul persoanelor cu dizabilități mintale;
Participarea sponsorilor la fondul de premiere a tuturor participanților;
Promovarea și mediatizarea rezultatelor proiectului;
Realizarea de activități recreative pentru participanți;
Descrierea grupului țintă căruia i se adresează proiectul;
Elevi cu CES din unitățile/clasele speciale sau integrate ;
Copii și tineri cu dizabilități din organizații și instituții ;
Grupul țintă cuprinde sportivi din județele: Bistrița-Năsăud, Gorj, Hunedoara, Alba,Timiș, Mureș.
Beneficiarii direcți și indirecți; copiii și tinerii cu dizabilități intelectuale grave, severe și/sau asociate participanți la olimpiadă;
cadrele didactice, voluntarii, familiile participanților, ONG-urile, comunitatea.
Durata proiectului); 6 luni; ianuarie, februarie, martie, aprilie, septembrie, octombrie 2017
Descrierea activităților
a. Titlul activității; 1.Realizarea planului de desfășurare al proiectului;
b. Data/perioada de desfășurare; Se va desfășura în luna ianuarie și februarie 2017;
c. Locul desfășurării; Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
d. Participanți; Echipa de proiect, profesorii participanți de la unitățile școlare din țară și reprezentanți ai ONG-urilor interesate;
e. Descrierea pe scurt a activității; Se întocmește planul de desfășurare al proiectului și se diseminează proiectul în cât mai multe județe la unități școlare și ONG-uri; se va constitui o bază de date cu participanții;
a. Titlul activității;2.Realizarea unor materiale electronice cu rezultatele proiectului și transmiterea acestora către profesorii implicați;
b. Data/perioada de desfășurare; Se va desfășura în lunile martie, aprilie, septembrie, octombrie 2017;
c. Locul desfășurării; Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
d. Participanți; profesori din echipa de proiect
e. Descrierea pe scurt a activității; se întocmește un filmuleț și se transmite tuturor participanților;
a. Titlul activității;3.Identificarea profesorilor și a elevilor voluntari;
b. Data/perioada de desfășurare; Se va desfășura în luna ianuarie 2017 ;
c. Locul desfășurării; Liceul Tehnologic Constantin Bursan Hunedoara;
d. Participanți; elevi și cadre didactice de la instituția enumerată pentru voluntariat și echipa de proiect;
e. Descrierea pe scurt a activității; Se fac vizite la Liceul Tehnologic Constantin Bursan Hunedoara și împreună cu directorul și profesorii care doresc să se implice se întocmește o listă cu profesorii și clasele de elevi voluntari;
a. Titlul activității;4.Trasarea de sarcini concrete pentru voluntariat;
b. Data/perioada de desfășurare; Se va desfășura în lunile inuarie, martie, aprilie, septembrie, octombrie 2017
c. Locul desfășurării; Liceul Tehnologic Constantin Bursan Hunedoara, Centrul de Pedagogie Curativă Simeria/ Cabanele Doruleț, jud. Hunedoara;
d. Participanți; elevi și cadre didactice de la instituția enumerată și echipa de proiect;
e. Descrierea pe scurt a activității; Se fac vizite la instituția școlară și împreună cu directorul și profesorii implicați în proiect se definesc sarcini concrete de voluntariat. Voluntarii vor participa și la antrenamentele de călărie și la competiția sportivă. Activitățile de voluntariat încep imediat după identificarea lor.
a. Titlul activității;5. Organizarea de antrenamente la Centrul de Pedagogie Curativă Simeria/ Cabanele Doruleț, jud. Hunedoara;
b. Data/perioada de desfășurare; Se vor desfășura în lunile martie, aprilie, septembrie, octombrie
2017;
c. Locul desfășurării: Cabanele Doruleț, jud. Hunedoara;
d. Participanți; elevi și tineri cu CES, cadre didactice,voluntari, părinți;
e. Descrierea pe scurt a activității; Se organizează antrenamente la probele sportive înscrise în regulament, pentru elevii și tinerii cu CES din Centrul de Pedagogie Curativă Simeria, în scopul participării la competiția sportivă
a. Titlul activității;6. Organizarea competitiei
a. Titlul activității;7. Premierea sportivilor;
b. Data/perioada de desfășurare; Se va desfășura în luna octombrie 2017, după concurs;
c. Locul desfășurării; Cabanele Doruleț, jud. Hunedoara;
d. Participanți; elevi, cadre didactice,voluntari, părinți, reprezentanți ai comunității locale și ai partenerilor;
e. Descrierea pe scurt a activității; În urma competițiilor sportive, juriul va realiza un clasament, apoi sportivii vor fi evidențiați pe podium și premiați cu diplome și medalii, oferite de Special Olympics România și Direcția județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara. Cadrele didactice coordonatoare vor primi adeverințe de participare.
a. Titlul activității;8. Scrierea de articole mass-media, TV, site-ul CPC Simeria, ISJ Hunedoara.
b. Data/perioada de desfășurare; Se va desfășura în luna octombrie 2017;
c. Locul desfășurării; Centrul de Pedagogie Curativă Simeria, ISJ Hunedoara, presa și TV locală din județul Hunedoara, Cabanele Doruleț jud. Hunedoara;
d. Participanți; elevi, cadre didactice,voluntari, părinți, reprezentanți ai comunității locale și ai partenerilor;sportive;
b. Data/perioada de desfășurare; Se va desfășura în luna octombrie 2017;
c. Locul desfășurării; Centrul de Pedagogie Curativă Simeria/ Cabanele Doruleț, jud. Hunedoara;
d. Participanți; elevi, cadre didactice,voluntari, părinți, reprezentanți ai comunității locale și ai partenerilor;
e. Descrierea pe scurt a activității; Se vor organiza competiții sportive la toate probele cuprinse în regulament, pe vârste și sex;
Tir cu arcul
Aruncare la coșul de baschet
Tenis de masă
Alergare 25 m
Alergare 50 m
e. Descrierea pe scurt a activității; Se va face promovarea și popularizarea proiectului prin toate mijloacele mass media, după fiecare competiție sportivă;
Rezultate calitative și cantitative așteptate ca urmare a implementării proiectului;
Ca urmare a implementării proiectului, se așteaptă următoarele rezultate:
a). calitative
– să se îmbunătățească ținuta și atitudinea sportivilor la proba de tir cu arcul;
– să se îmbunătățească condiția fizică a sportivilor pentru probele de tenis, baschet și alergare;
– proiectul să fie mediatizat și apreciat datorită bunei organizări și a conduitei sportivilor;
a). cantitative
– să crească numărul participanților: sportivi, profesori, voluntari,
Se așteaptă rezultate sportive pe masura aptitudinilor individuale.
Modalități de monitorizare și de evaluare ale proiectului ;
Se va ține în permanență legătura cu partenerii și se va monitoriza întreaga activitate de derulare a proiectului în toate etapele de derulare. În urma competiției sportive se va face evaluarea prin:
Diplome și medalii pentru sportivii participanți;
Adeverințe pentru cadrele didactice implicate;
Articole în presa județeană;
CD-ul competiției.
Modalități de asigurare a continuității /sustenabilității proiectului;
Pentru continuitate, responsabilii proiectului vor desfășura activități premergătoare jocurilor sportive, vor face cunoscută acțiunea la nivel național în scopul derulării tuturor demersurilor pentru atingerea obiectivelor propuse și în mod special pentru pregătirea sportivilor pentru participare la competițiile viitoare. Prin buna organizare se justifică sustenabilitatea proiectului;
Activități de promovare/mediatizare și de diseminare pe care intenționăm să le realizăm în timpul implementării proiectului;
Pe parcursul derulării proiectului se va fave promovarea, mediatizarea și diseminarea rezultatelor proiectului în unități școlare și ONG-uri, din cât mai multe județe, într-un interval de 6 luni și se va ține legătura cu mass-media locală, județeană și națională, vor fi transmise rezultatele obținute în cadrul proiectului.
Parteneri implicați în proiect descrierea parteneriatului;
Centrul de Pedagogie Curativă Simeria
Adresa: 335904 Simeria Veche, str. Principală nr. 33 A. jud Hunedoara, nr. de telefon/fax:0254261053/0254261661,www.cpcsimeria.ro, cpcsimeria@gmail.com;office@cpcsimeria.ro, prof. Golășie Mironică-director;
– promovează și diseminează proiectul în rândul unităților școlare partenere în scopul participării cât mai multor sportivi la eveniment;
– se preocupă de buna organizare a evenimentului sportiv;
– promovează și diseminează proiectul în scopul găsirii de sponsori pentru masă și alte cheltuieli de organizare și desfășurare a evenimentului.
Asociația Umanitară Ioana
Adresa: Com. Râu de Mori, sat Clopotiva, nr. 84, jud. Hunedoara, telefon 0748046110, arh. Doru Covrig. Președinte.
– promovează și diseminează proiectul în rândul ONG-urilor partenere în scopul participării cât mai multor sportivi la eveniment;
– se preocupă de buna organizare a evenimentului sportiv;
– promovează și diseminează proiectul în scopul găsirii de sponsori pentru masă și alte cheltuieli de organizare și desfășurare a evenimentului.
Fundația Special Olympics România
Adresa: Str. Pitar Moș, nr.27, Ap. 13, sector 1, cod 010452, București, RO., Tel/ fax + 40213185966; Viorel Mocanu- director sportiv;
E-mail: info@ specialolympics.ro ;
– coordonează activitatea de premiere
– asigură diplome și tricouri pentru voluntari
Direcția Județeană pentru Sport si Tineret Hunedoara
Adresa: str. Gheorghe Barițiu, nr. 2, Deva, 330065, jud. Hunedoara, tel. 0254212067; fax. 0254214448, Szell Lorincz- director executiv; tel.0722287456
E-mail: djst.hunedoara@mts.ro
Web: www.djsthunedoara.ro
– asigură diplome , medalii și cupe pentru premiere
Colegiul Tehnic Constantin Bursan Hunedoara
Adresa: Hunedoara, Strada Turnătorului 1, Hunedoara 331016, tel.0254 712 391,E- mail:gstlp_hd@yahoo.com
Prof. Maria Cristea – director;
– participă cu elevi și cadre didactice voluntare.
Cubul Lions Deva-Sarmizegetusa
Adresa: Deva, Strada Viilor, nr. 16, jud. Hunedoara
Președinte: Mariana frățilescu, tel.0722281876
– promovează și diseminează proiectul și face sponsorizări pentru masă și alte cheltuieli de organizare și desfășurare a evenimentului.
Cubul Leo Deva-Sarmizegetusa
Adresa: Deva, Strada Viilor, nr. 16, jud. Hunedoara
Președinte: Eric Schweighoffer
– promovează și diseminează proiectul și face sponsorizări pentru masă și alte cheltuieli de organizare și desfășurare a evenimentului
Anexa 7
PROGRAM DE INTERVENȚIE TERAPEUTICĂ
I. Informații de bază
Numele și prenumele:
Data nașterii:
Domiciliul:
Școala/clasa: Centrul de Pedagogie Curativă Simeria, clasa a II-a
Rezultatele evaluării complexe:
din punct de vedere medical – Boala Longdon-Down. Retard mintal sever
din punct de vedere psihologic – dizabilitate intelectuală severa, slabă capacitate de concentrare a atenției,
din punct de vedere pedagogic – dificultăți de învățare
Echipa de lucru: profesorul psihopedagog, profesorul de educație specială (dirigintele), profesorul-educator, părinții, asistentul medical, asistentul social.
II. Starea actuală a elevului
În urma evaluării elevului s-a observat că prin implicarea lui în diverse activități complementare agroturistice, acesta prezintă semne evidente de ameliorare a stărilor conflictuale și colaborează mai eficient cu cei din jur.
III. Derularea programului de intervenție
Domeniul de intervenție: hipoterapie
Scopul – programul oferă elevului posibilitatea:
– acomodarea subiectului cu noi factori de mediu și caracteristicile activităților desfășurate în spațiul agroturistic;
de a întâlni o mare varietate de stimuli în cadrul activităților terapeutice;
de a efectua o gamă variată de exerciții prin intermediul unor activități simple, accesibile și în ritm propriu, atât la clasă cât și individual în cadrul activităților agroturisticeși de hipoterapie;
de a cunoaște lumea prin intermediul tuturor canalelor de recepție: tactil, kinestezic, vizual, auditiv etc.
abilitarea subiectului pe planurile motric, senzorial, perceptiv, de gândire, de limbaj și comportamental, astfel încât să devină mai apt pentru activitatea educativ-terapeutică și activitățile sociale în general;
descoperirea și folosirea potențialităților psihice de învățare ale subiectului, a ritmului propriu, de achiziție, prin observarea zilnică a comportamentului acestuia și prin concentrarea tuturor informațiilor de la toți factorii educativi;
abilitarea copilului pentru o mai bună inserție socială în școală și în societate.
Obiectivele programului:
echilibrarea personalității elevului prin cultivarea unor trăsături de caracter pozitive;
dezvoltarea sociabilității prin participarea la activități organizate în grup;
dezvoltarea capacității de implicare în activitățile complementare propuse ;
dezvoltarea înțelegerii și a atitudinilor pozitive de relaționare în grup.
Obiective operaționale:
să participe voluntar la contactul tactil cu măgărușul, poneiul, calul ;
să-și dezvolte abilitățile de interacțiune hrănire măgăruș, poneiul, calul – impact emoțional;
să participe la activitatățile și procedee de hipoterapie propuse ;
să îmbine, în mod adecvat, tehnicile de lucru și să lucreze cu atenție, în vederea realizării sarcinilor ;
să se autoevalueze, după criterii funcționale și estetice;
să-și coordoneze mișcările și ritmul în funcție de mișcarea calului ;
să-și dezvolte spiritul de colaborare, în vederea realizării sarcinilor primite;
să participe alături de alți copii și adulți la acțiuni specifice.
Perioada de intervenție: anul școlar 2016-2017; 2017-2018;
Activități propuse:
călăria cu cercuri pentru recunoașterea culorilor sau cercuri trecute din mână în mână;
călăria cu aruncare la țintă;
călăria cu mingi de burete cu aruncare la coș și prin cerc;
călărie cu numărare din mers sau cal oprit;
călăria cu exerciții de logopedie;
călăria cu săculețul trasportat de la punctul A la punctul B;
călăria cu o mână liberă apoi cu două mâini libere;
călăria cu șa cu scăriță și fără scăriță;
călăria fără șa
conducere atelaj tras de cal, măgăruș;
interpretări de rol, dramatizări, povestiri din viața cotidiană, excursii, drumeții, vizite;
parteneriate cu diverse, școli, ONG-uri;
implicare în drumeții,excursii, concursuri;
participare la concursul Special Olimpycs, la diferite probe ( tir, călărie, atletism, baschet, înot);
audiții și vizionări muzicale, dramatizări, spectacole;
activități de muzicoterapie și videoproiecție.
Metode și mijloace de realizare:
explicația, conversația, dialogul, povestirea, demonstrația, exercițiul, problematizarea, audiția muzicală, călăria terapeutică, înotul, competiția sportivă;
cai, măgari, ponei, trăsuri, saretă,harnașamen,tșea, scăriță,mingi de burete, coșuri, cercuri, săculeți, arc, palete de tenis, masă de tenis, mingi, coș de baschetetc.
IV. Evaluare finală:
Metode:observarea sistematică, observarea comportamentului, chestionarea, aprecieri verbale, aprecierea modului de implicare, de realizare a sarcinilor etc.
V. Concluzii
Evaluarea rezultatelor obținute după aplicarea acestui program au evidențiat:
o creștere a motivației de învățare, manifestată prin dorința de a cunoaște, de a comunica, de a se implica;
formarea unor sentimente de responsabilitate personală și de autoconducere;
o relativă dezvoltare a limbajului și o atitudine civilizată în relația cu ceilalți;
creșterea nivelului toleranței la frustrări;
o creștere a stimei de sine (asumarea unor responsabilități, dorința de a încerca să realizeze lucruri cu un grad ridicat de complexitate, de a se implica, de a participa la activități;
o mai bună perseverență și concentrare în îndeplinirea sarcinilor, dorind să le finalizeze foarte bine;
o dezvoltare a stărilor afective pozitive, de liniște, reducându-se stările de tensiune.
VI. Recomandări
Se recomandă:
folosirea testului situațional, subiectul să fie pus în situații de viață cotidiană reale;
în cadrul tuturor activităților subiectul să fie stimulat pozitiv pentru dezvoltarea motivației intrinseci privind activitatea de învățare – terapie.
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
Subsemnatul Niță Alin -Ionuț având funcția didactică de profesor – educator la unitatea școlară Centrul de Pedagogie Curativă Simeria declar pe propria răspundere că lucrarea cu titlul
„STRATEGII DIDACTICE MODERNE UTILIZATE ÎN VALORIFICAREA ACTIVITĂȚILOR AGROTURISTICE DESFĂȘURATE CU ELEVII CU C.E.S. ” având coordonator științific pe doamna Conferențiar doctor Merce Iuliana Ioana a fost elaborată personal pe baza studierii bibliografiei de specialitate, a experienței personale și îmi aparține în întregime . De asemenea nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie, nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări , fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale candidatului .
Data, Semnătura candidatului,
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea : Inginerie economică în agricultură [309067] (ID: 309067)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.