SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMIC Ă INDUSTRIAL Ă [606794]
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA CONSTRUCȚII DE MAȘINI
SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMIC Ă INDUSTRIAL Ă
ANALIZA CONDIȚIILOR DE MUNCĂ ȘI
ORGANIZAREA ERGONOMICĂ A MUNCII
ÎNTR -O FIRMĂ DE PRELUCRARE A
MASELOR PLASTICE
Coordonator științific: Absolvent:
S.l. dr.ing. Violeta FIRESCU Ana – Maria PAJZOȘ
2018
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
REZUMAT
În cadrul p rezent ei lucrări – „ANALIZA CONDIȚIILOR DE MUNCĂ ȘI ORGANIZAREA
ERGONOMICĂ A MUNCII ÎN TR-O FIRM Ă DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE ”, s-a
realizat analiza condițiilor de muncă existente în cadrul întreprinderii SC GREIF FLEXIBLES
ROMÂNIA SRL Negrești Oaș, a cărei activitate de bază este fabricarea unei largi game de articole
de ambalaje și folii din plastic. S -a realizat de asemenea și o analiză a locurilor de muncă din
perspectiva organizării ergonomice a acestora.
În ur ma acestei analize au fost redactate o serie de recomandări care sugerează conducerii
firmei unde anume sunt necesare îmbunătățiri și modul concret de realizare al acestora.
Aceste recomandări au fost formulate cu scopul îmbunătățirii proceselor de muncă a ctuale
și a condițiilor de muncă ale angajaților firmei. În urma implementării acestor recomandări atât
firma, cât și angajații acesteia ar avea o serie de avantaje cum ar fi : îmbunătățirea condițiilor de
muncă a angajaților, aspect care conduce la creșter ea satisfacției în muncă și implicit la creșterea
productivității muncii, care determină și o creștere a profitului firmei.
Lucrarea este structurată în trei capitole și debutează cu o scurtă prezentare a firmei în care
s-a realizat studiul – SC GREIF FL EXIBLES ROMÂNIA SRL, cu sediul în Loc. Negrești Oaș, str.
Victoriei, nr. 3, jud. Satu Mare.
În cadrul primului capitol s-a realizat o prezentare succintă a principalelor noțiuni de
ergonomie și organizare ergonomică a muncii, cu enumerarea etapelor și prin cipiilor necesare
pentru organizarea ergonomică a muncii în cadrul unei întreprinderi.
În cel de -al doilea capitol al lucrării s -a realizat analiza procesului și locului de muncă,
determinându -se astfel influența și modul de aplicare a parametrilor antropo metrici în proiectarea
spațiului și implicit a locului de muncă.
În ultimul capito l s-a efectuat o amplă analiză a solicitărilor fiziologice la care sunt supuși
operatorii din cadrul secției de prelucrare a materialelor plastice, a efectelor nocive ale ac estora
asupra sănătății, fiind formulate recomadări de prevenire și combatere a acestor efecte.
Lucrarea se încheie printr -o sinteză de recomandări care au scopul de a îmbunătăți
procesele de producție și condițiile de muncă actuale ale angajaților firmei.
Scopul acestei lucrări este îmbunătățirea majoră a condițiilor de muncă din firmă prin
organizarea ergonomică mult mai eficientă a muncii și prin adoptarea unor măsuri de prevenire și
combatere a principalelor surse de solicitare fiziologică a angajaților firmei.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
SUMMARY
In the present paper – "THE ANALYSIS OF WORKING CONDITIONS AND ERGONOMIC
ORGANIZATION OF WORK WITHIN A PLASTICS PROCESSING COMPANY ", the analysis of
the working conditions within SC GREIF FLEXIBLES ROMANIA SRL Negrești Oaș company,
whose main activity is the manufactur ing of a wide range of plastic packaging and plastic products
has been carried out. An analysis of jobs within this company has also been carried out from the
perspective of their ergonomic organiz ation.
Following this analysis, a series of recommendations were drawn up suggesting to the
management of the company where improvements are needed and the practical way of achieving
them. These recommendations have been formulated with the aim of improvin g the current work
processes and working conditions of the company's employees. Following the implementation of
these recommendations, both the company and its employees would have a number of advantages
such as: improving the working conditions of the emp loyees, an aspect which increases the work
satisfaction and implicitly induces the increase of the labor productivity, which also leads to an
increase (growth) of the firm's profit.
The paper is structured in three chapters and it starts with a short prese ntation of the
company in which the study was conducted – SC GREIF FLEXIBLES ROMANIA SRL, located in
Loc. Negrești Oas, Victoriei Street, no. 3, Satu Mare County.
Within the first chapter a brief presentation of the main concepts of ergonomics and
ergonomic organization of work was made, with the list of the stages and principles necessary for
the ergonomic organization of the work within an enterprise.
In the secon d chapter of the paper, the analysis of the process and the place of work was
carried out, thus determining the influence and application of the anthropometric parameters in the
design of the work space and implicitly of the work place itself .
In the last chapter an extensive analysis of the physiological solicitations placed on the
operators of the plastics processing section/department and their harmful effects on the operators
health condition was conducted and recommendations for preventing , combating a nd controling
these effects were made.
The paper concludes with a synthesis of recommendations aimed at improving the
company’s production processes and current working conditions of the company's employees.
The purpose of this paper is the improvement o f working conditions within the analysed
company through a more efficient ergonomic organiz ation of work and by the adopti on of
measures ment to prevent and combat the main sources of physiological solicitation of the
company's employees.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………. 8
PREZENTAREA FIRMEI ………………………………………………………………. ………………………….. 11
Capitolul 1 . ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCĂ. ETAPELE ȘI PRINCIPIILE
ORGANIZĂRII ERGONOMICE A LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN CADRUL UNEI
ÎNTREPRINDERI .……… …………………………….. …………………………………. ……………… ………… 12
Capitolul 2 . APLICAREA PARAMETRILOR ANTROPOMETRICI ÎN PROIECTAREA
SPAȚIULUI ȘI POZIȚIEI DE LUCRU …………………….. …… ……………………. ………………….. .. 15
2.1. Analiza procesului de muncă …………………………………………………….. …….. ……….. .….. 15
2.2. Analiza locului de muncă extrudare …………………………………………………………………. . 20
2.3. Studiul ergonomic al activității pentru operația de extrudare și influen ța echipamentelor
de lucru în proiectarea locului de muncă …………… …………. …… ……………………………. ………….. 22
2.4. S istematizarea loc ului de muncă din cadrul SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL
utilizând principiil e economiei mi șcării ……….…… ….…… …………………….. ……….…….. ……… …. 24
Capitolul 3 . ANALIZA SOLICITĂRIL OR FIZIOLOGICE ALE OPERATORI LOR DIN
CADRUL SECȚIEI DE PRELUCRARE A MATERIALELOR PLASTICE ȘI INFLUEN ȚA
ACESTOR SOLICITĂRI ASUPRA ORGANISMULUI ………………………………………………………. 2 6
3.1. Solicitarea fizică la locul de muncă……… .…………………………………..…… …. 26
3.1.1. Probleme medicale cauzate de solicitările din cadrul locul ui de munc ă ………. 29
3.1.2. Recomandări privind prevenirea și atenuarea apariției oboselii profesionale…. 31
3.2. Solicitarea neuropsihică la locul de muncă . ……………………………………………………….. 32
3.2.1. Analiza solicitărilor neuropsihice la locul de muncă ……………………………. …… 32
3.2.2. Recomandări privind reducerea stresului datorat solicitărilor neuropsihice ….. 34
3.3. Solicitarea vizuală si auditivă la locul de muncă.. ………………………………………………… 34
3.3.1. Ambian ța vizuală …………………………………………………………………………………. 34
3.3.2. Cromatica locului de muncă ……………………………………………………………….. … 37
3.3.3. Expunerea la zgomot și efectele acestei expuneri asupra organismului uman . .39
3.3.4. Recomandări privind îmbunătățirea cromaticii și de prevenire și combater e a
potențialului nociv al zgomotului…………………………….. ……………………… …………………………………. 41
3.4. Solicitarea kinestezică la locul de muncă ………………………………………………………… … 43
3.4.1. Actiunea vibra țiilor de diferite frecven țe asupra organismului uman .. …………. 43
3.4.2. Recomandări privind prevenirea și combaterea efectelor nocive ale vibrațiilor 44
3.5. Solicitări datorate factorilor climatici de la locul de muncă ………………………. ……….. .. 45
3.5.1. Posibilită ți de adaptare a organismului uman la temperaturi ridicate ……….. ….. 45
3.5.2. Recomandări privind combaterea ac țiunii dăunătoare a microclimatului cald … 47
SINTEZA RECOMANDĂRILOR …………………………………………………………………. ………… …. 49
. CONCLUZII ………………………………………. ………………………………………………………. ………… …. 52
BIBLIOGRAFIE ….. ……………………………………………………………………………………… ………… …. 54
OPIS …………………… ……………………………………………………………………………………… ………… …. 55
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
8
INTRODUCERE
Ergonomia reprezintă acel domeniu de activitate tehnico -științific din cadrul psihologiei
muncii, care prin intermediul colabor ării dintre psihologi, fiziologi și tehnicieni studiază și
realizează organizarea sistemului "om – mașină – condiții de loc de muncă " în așa fel, încât munca
să fie efectuată cu costuri biologice minime și maximă eficiență. [14]
Organizarea e rgonomică are scopul de a asigura condițiile necesare organiz ării procesului
de producție din cadrul fiecărui loc de muncă astfel încât să se obțină o productivitate maxim ă a
muncii , respect ând principiile economiei mi șcării și scutind executantul de orice oboseal ă inutil ă.
Rolul principal al e rgonomi ei locului de muncă este acela de a armoniza într -un tot unitar
elementele locului de munc ă (mijloacele de muncă, obiectele muncii și forța de munc ă) în vederea
asigur ării condi țiilor, care s ă permit ă executantului desf ășurarea activit ăților sale în condiții cât mai
bune , cu consum minim de energie si asigurând o senza ția de bun ă stare fiziologic ă. [18]
Perspectiva ergonomic ă în analiza sistemelor de fabrica ție presupune luarea în considerare
a tuturor factorilor care particip ă la procesul muncii, urmărindu -se atât adaptarea muncii la om în
funcție de factorii antropometrici, de posibilit ățile fiziologice, neuropsihice ale acestuia, cât și
adaptarea omului la munc ă, la meseria sa, la mediul ambiant de munc ă.
Așadar, scopul final al ergonomiei este de a crea premisele cre șterii productivită ții muncii
umane și reducerii oboselii. Ea furnizează date capabile să contribuie la realizarea acestui obiectiv
în diferite sectoare ale muncii umane. Contribuie de asemenea la îmbunătă țirea condi țiilor de muncă
și la cre șterea eficien ței muncii în activitate. În concluzie , se poate afirma că, ergonomia reprezin tă
știința care sintetizează principii ale altor științe precum cele medicale, economice, tehnice,
antropometria, psihologia muncii, sociologia muncii, pentru aplicarea lor în proiectarea și
optimizarea sistemului om -mașină-mediu din punct de vedere al con dițiilor de muncă, precum și al
creșterii productivită ții muncii .
Ergonomia nu trebuie confundată cu nici una dintre științele care o compun.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
9
În cadrul p rezent ei lucrări – „ANALIZA CONDIȚIILOR DE MUNCĂ ȘI ORGANIZAREA
ERGONOMICĂ A MUNCII ÎN TR-O FIRM Ă DE PRELUCRARE A MASELOR PLASTICE ”, s-a
realizat, pe parcursul a trei capitole analiza condițiilor de muncă existente în cadrul întreprinderii
SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL Negrești Oaș, a cărei activitate pri ncipală este fabricarea
unei largi game de articole de ambalaj din material plastic și a diverselor tipuri de tuburi și folii,
destinate industriei angroalimentare. A fost de asemenea realizată o analiză a locurilor de muncă din
perspectiva organizării ergonomice a acestora.
Am optat pentru această temă de studiu deoarece consider că o organizare cât mai eficientă
din punct de vedere ergonomic a muncii din cadrul unei întreprinderi este absolut vitală asupra
sănătății și securității în muncă a angajaților acesteia, asupra productivității muncii acestora, dar și a
evoluției întreprinderii pe piață, în condițiile unei concurențe din ce în ce mai acerbe.
De asemenea este absolut esențială adoptarea unor măsuri sistematice de îmbunătățire continuă a
condițiilor de muncă în care angajații firmei își d efășoară activitatea.
Din aspectele prezentate anterior derivă și gradul ridicat de actualitate al temei alese .
În urma acestei analize au fost redactate o serie de recomandări care sugerează conducerii
firmei unde anume sunt necesare îmbunătățiri și modul concret de realizare al acestora.
Aceste recomandări au fost formulate cu scopul îmbunătățirii proceselor de muncă actuale
și a condițiilor de muncă ale angajaților firmei. În urma implementării acestor recomandări atât
firma, cât și angajații acesteia ar avea o serie de avantaje cum ar fi : îmbunătățirea condițiilor de
muncă a angajaților, aspect care conduce la creșterea satisfacției în muncă a acestora și implicit la
creșterea productivității muncii, care determină și o creștere a pr ofitului firmei.
Sugestiile de îmbunătățire a condițiilor existente în cadrul firmei propuse conducerii
acesteia au fost întocmite în urma unei ample analize a principalelor tipuri de solicitări la care sunt
supuși angajații firmei în general, cu precăde re cei care își desfășoară activitatea în cadrul secției de
producție (de extrudare în particular).
Astfel recomandările formulate își propun îmbunătățirea majoră a condițiilor de muncă din
firmă prin organizarea ergonomică mult mai eficientă a muncii și p rin adoptarea unor măsuri de
prevenire și combatere a principalelor surse de solicitare fizică, neuropsihică, vizuală, auditivă și
kinestezică la care sunt supuși angajații. Se urmărește de asemenea și eliminarea efectelor nocive pe
care le are microclimat ul cald al secțiilor de extrudare din cadrul firmei, dar și folosirea unor
substanțe chimice nocive asupra sănătății muncitorilor.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
10
Documentarea pentru elaborarea acestei lucrări se bazează pe referințe bibliografice din
literatura de specialitate, pentru partea teoretică, și pe consultarea diferitelor date interne de
organizare și funcționare din cadrul firmei , precum și pe observarea directă a activităților
desfășurarete în cadrul secțiilor de producție ale întreprinderii pentru partea aplicativă.
Lucrarea este structurată în trei capitole , divizate la rîndul lor în mai multe subcapitole și
debutează cu o scurtă prezentare a firmei în care s -a realizat studiul – SC GREIF FLEXIBLES
ROMÂNIA, cu sediul în Loc. Negrești Oaș , str. Victoriei, nr. 3, jud. Satu Mare.
În cadrul primului capitol s-a realizat o prezentare succintă a principalelor noțiuni de
ergonomie și organizare ergonomică a muncii cu enumerarea etapelor și principiilor necesare pentru
organizarea ergonomică a m uncii în cadrul unei întreprinderi.
Cel de -al doilea capitol a lucrării este divizat în alte patru subcapitole , în cadrul cărora s -a
realizat analiza procesului și locului de muncă, determinându -se astfel influența și modul de
aplicare a parametrilor antro pometrici în proiectarea spațiului și implicit a locului de muncă.
În următorul capito l a fost efectuată o amplă analiză a solicitărilor fiziologice la care sunt
supuși operatorii din cadrul secției de prelucrare a materialelor plastice, a efectelor nociv e ale
acestora asupra sănătății, fiind formulate recomadări de prevenire și combatere a acestor efecte.
Lucrarea se încheie prin formularea unei sinteze de recomandări care au scopul de a
îmbunătăți procesele de producție și condițiile de muncă actuale a le angajaților firmei.
Concluziile asupra temei studiate, precum și o serie de recomandări privind organizarea
ergonomică eficientă a muncii în cadrul firmei SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL sunt
cuprinse în ultima parte a lucrării – CONCLUZII.
Scopul acest ei lucrări a fost realizarea unei analize a condițiilor de muncă și organizare
ergonomică a muncii din cadrul firmei SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNI SRL și formularea unei
serii de recomandări care sugerează conducerii firmei unde anume sunt necesare îmbunătăți ri și
modul concret de realizare al acestora.
Se poate afirma astfel că scopul final al acestei analize este îmbunătățirea majoră a
condițiilor de muncă din firmă prin organizarea ergonomică mult mai eficientă a muncii și prin
adoptarea unor măsuri de prev enire și combatere a principalelor surse de solicitare fiziologică a
angajaților firmei.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
11
PREZENTAREA FIRMEI
GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA este o societate cu răspundere limitată (SRL), înființată
în anul 2005 , cu capital integral privat , cu sediul social situat pe Str. Victoriei, nr. 3, Loc. Negrești
Oaș, Jud. Satu Mare, România.
Activitatea principală a organizației o reprezintă fabricarea diverselor articole de ambalaj
din material plastic, fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilurilo r din material plastic, fiind
specializată în producția de folii și ambalaje din polietilenă: pungi, saci pentru uz casnic și
industrial , folie pentru industria agroalimentară , etc.
Domeniile de activitate ale firmei, conform Cod CAEN 2017 rev izuit 2 :
▪ 2222 – Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic
▪ 2221 – Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic
Datorită experienței în domeni u și a celor peste 12 ani de activitate continuă, GREIF
FLEXIBLES ROMÂNIA a reușit să devină lider pe piața articolelor de ambalaj din material plastic
(polietilenă și polipropilenă) și cea a foliilor și plăcilor din material plastic pentru uz industrial .
Informații registrul comerțului S.C. GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL :
• Stare societate: ÎNREGISTRAT din data de 12 martie 2005
• Cod Fiscal: 17719702
• Număr Registrul Comerțului: J30/757/2005
• Capital soci al: 3.548.993 RON
SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL s-a specializat î n produc ția de ambalaje și folii
din polietilenă : saci pentru uz casnic, industrial și a groalimentar , folii, tuburi și profil e din material
plastic , etc.
Activitatea de producție este organizată în conformitate cu structura organizatorică a firmei
și include 6 linii de extrudare ( proveniență: România, Germania, SUA), 3 sudeze, 4 linii de
imprimare on -line, 1 linie de imprimare in 6 culori.
Capacitatea de producție a crescut datorită investițiilor în personal, utilaje și construcții,
ajungând în anul curent la 5 500 tone/an. Capacitatea de transport zilnică a firmei este de peste 80
tone, capacitate susținută și deservită de un parc auto de 35 autovehic ule.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
12
CAPITOLUL 1
ERGONOMIA LOCULUI DE MUNCĂ. ETAPELE ȘI PRINCIPIILE
ORGANIZĂRII ERGONOMICE A LOCURILOR DE MUNCĂ ÎN CADRUL
UNEI ÎNTREPRINDERI
Ergonomia este o științ ă care contribuie la proiectarea sistemelor de munc ă, astfel încât sa
fie respectate cerin țele umane de siguran ță, confort, s ănătate și eficien ță în munc ă.
Ergonomia locului de muncă are, în principal, rolul de a armoniza într -un tot unitar
elementele locul ui de muncă (mijloacele de muncă, obiectele muncii și forța de muncă) în vederea
asigurării condițiilor, care să permită executantului desfășurarea unei activități bune cu consum
minim de energie și cu senzația de bună stare fiziologică.
Organizarea loculu i de muncă stă la baza organizării atelierelor, secțiilor și întreprinderii,
întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare operație
sau produs, mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare organizării în
timp și spațiu a proceselor de producție.
Prin loc de muncă se înțelege suprafața sau spațiul în care un muncitor sau o echipă de
muncitori acționează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea
transformării lor potrivit scopului urmărit. [16]
După tipul de organizare a producției, locurile de muncă se clasifică în:
▪ Locuri de muncă pentru producția de unicate și de serie mică
▪ Locuri de muncă pentru producția de serie mijlocie
▪ Locuri de muncă pentru producția de serie mare și de masă
După gradul de mecanizare și de automatizare a producției, ele sunt:
▪ Locuri de muncă cu procese manuale
▪ Locuri de muncă cu procese manual -mecanizate
▪ Locuri de muncă cu procese mecanizate
După num ărul muncitorilor ele sunt: locuri de muncă individuale și colective.
După natura activității locurile de muncă se pot clasifica în: locuri de muncă unde se
desfășoară activități de bază și locuri de muncă cu activitatea de servire.
În funcție de poziți a lor în spațiu locurile de muncă pot fi: fixe și mobile. [16]
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
13
Organizarea ergonomică a locului de muncă impune parcurgerea unor etape succesive:
▪ Documentarea și înregistrarea datelor necesare proiectării unui nou loc de muncă sau
alegerea locului de muncă, care se urmează a fi analizat și reproiectat .
▪ Înregistrarea datelor necesare studiului constă în ob ținerea de informa ții privind organizarea
locului de muncă (suprafa ța, mijloacele de muncă, for ța de muncă, obiectul muncii și condi țiile
de mediu existente ).
▪ Examinarea critică a situa ției existente se face cu ajutorul metodei interogative. Se urmăre ște
eliminarea deficien țelor constatate și stabilirea solu țiilor îmbunătă țite.
▪ Proiectarea organizării ergonomice a locului de muncă constă în proiectarea unor noi
variante pe principii și reguli ergonomice, dintre care se alege varianta ce prezintă cele mai multe
avantaje. În cazul acestei etape se disting următo arele faze: proiectarea variantelor de organizare
a locului de muncă, calculul eficien ței economice și alegerea variantei optime.
▪ Elaborarea normativelor sau normelor de muncă, etapă care are drept scop stabilirea
consumului de muncă pentru realizarea elem entelor procesului de muncă. [18]
În vederea adaptării factorului uman la activitatea sa în proiectarea ergonomică a locului de
muncă se va ține seama de dimensiunile antropometrice, dimensiuni care variază de la individ la
individ în func ție de sex, z ona geografică, regimul de via ță, practicarea unor sporturi , etc. În ce
prive ște corpul omenesc în proiectarea locurilor de muncă este esențial de asigurat: pozi ția comodă
a capului, stabilirea pozi ției corecte de muncă, înălțimea de lucru.
Principiile de organizare ergonomică a locurilor de muncă sunt următoarele: [18]
• Economia mi șcării ce permite scutirea angajatului de efort inutil, de îndepărtarea în timp a
senza ției de oboseală și men ținerea la un nivel satisfăcător a disponibilită ții de lucru.
• Executarea concomitentă a activită ților de supraveghere pasivă a func ționării utilajelor
(desfă șurării proceselor) și activită ții manuale.
• Executarea concomitentă a activită ții manuale cu ambele mâini.
• Deplasările pot fi reduse prin planificarea cor ectă a locului de muncă, alegerea adecvată a
amplasării utilajelor permițând micșorarea traiectoriei de deplasare.
• Folosirea gravita ției.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
14
Perfecționarea organizării ergonomice a locurilor de muncă poate fi realizată prin
intermediul următoarelor metode : [15]
▪ Dotarea tehnica si organizatorica a locurilor de munca , adică asigurarea locului de munca cu
utilaj sau echipament de performan ță. Dotarea organizatoric ă presupune asigurarea cu
mobilier de produc ție, mijloace de schimb informa țional, semnalizare si control, etc;
▪ Întreținerea și asisten ța tehnic ă a echipamentului. Mentenan ța preventiv ă a echipamentului
va fi efectuată în concordanță cu planul de repara ții stabilit. Despre gradul și nivelul de
întreținere al echipamentului se poate face concluzie prin estimarea ponderii timpului de
funcționare util ă;
▪ Aprovizionarea locurilor de munca se va face ritmic, modul de aprovizionare (centralizat
descentralizat ) depinzând de procesul de produc ție și tipul acestuia, d ar și de specificul
locul ui de munc ă;
▪ Planificarea locurilor de munc ă const ă în amplasarea ra țional ă a echipamentului astfel încât
deplas ările din cadrul locului de munc ă să aibă o durat ă și distan ță minimă, re spect ându -se
astfel principiul economiei mi șcărilor;
▪ Optimizarea condi țiilor de munc ă si de mediu din cadrul locurilor de muncă .;
▪ Alegerea m odului de organizare al echipelor (individual /colectiv ).
▪ Stabilirea r egimul ui de munca și odihn ă. Norma de timp pentru odihn ă va fi stabilită prin
repartizarea acest eia sub forma de pauze pe parcursul schimbului , productivitatea si
disponibilitatea de lucru a executantului menținându -se la un nivel s atisfăcător ;
Propuneri pentru perfec ționarea organiz ării locurilor de munc ă:
▪ Pe suprafa ța de lucru sa se men țină numai materialele și dispozitivele care se utilizeaz ă în
ziua respectiv ă;
▪ Să existe un loc definit și permanent pentru toate materialele;
▪ Materialele și instrumentele utilizate mai des se vor amplasa mai aproape, iar cele utilizate
mai rar se vor amplasa mai departe de punctul de utilizare.;
▪ Să se asigure condi ții pentru perceperea vizuala satisf ăcătoare, folosind iluminatul local;
▪ Înălțimea scaunului și locului de munc ă să permit ă alterarea pozi țiilor în picioare și așezat ;
▪ Să fie redus la minim num ărul și varietatea echipamentelor și instrumentelor folosite;
▪ Să se asigure mobilierul necesar proiectat ergonomic fiecărui muncitor . [15]
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
15
CAPITOLUL 2
APLICAREA PARAMETRILOR ANTROPOMETRICI ÎN PROIECTAREA
SPAȚIULUI ȘI POZIȚIEI DE LUCRU
Antropometria este știința care se ocupă cu studiul și evoluția dimensională a corpului
uman. Ea joacă un rol esențial în organizarea ergonomică a muncii.
Interferen ța antropometri ei cu ergonom ia poate fi definită cu ajutor ul următoarelor 5
principii : [6]
▪ Proiectarea locurilor de muncă se face luând în considerare dimensiunile antropometrice și
poziționarea operatorului în cadrul viitorului loc de muncă .
▪ În cadrul s tudiil or ergonomice se ține seama de factorii de variabil itate (interni și externi) ai
dimensiunilor corpului uman.
▪ La proiectare a locului de muncă trebuie prevăzute limite ample ale toleran ței spa țiale pentru
operatori și pentru echipamente , având în vedere faptul că sub stresul activită ților de muncă
amplitudinea mi șcărilor operatorului uman crește.
▪ Acomodarea și performan ța va fi evaluată cu operatorul uman complet echipat, lucrând la
utilajul complet dotat. Testarea se realizează pe subiec ți familiarizați cu utilajele de lucru și
reprezentativi din punct de vedere al dimensiunilor lor antropometrice.
2.1. Analiza procesului de muncă din cadrul GRIEF FLEXIBLES ROMÂNIA
Procesul de muncă este latura procesului de produc ție, în care, în care un muncitor folosind
mijloace de munc ă, acționeaz ă asupra obiectelor muncii in vederea ob ținerii unor produse finale .
Opera ția care urmează să fie analizată este opera ția de extrudare , adică opera ția de
realizare a foliei din polietilenă /polipropilenă de înaltă densitate pentru uz industrial . Realizarea
acestei opera ții presupune utilizarea unui utilaj complex, specializat pentru această opera ție numit
mașină/instala ție de extrudare a foliei .
Mașina de extrudare folie este principalul utilaj cu care se obține folia din
polietilenă /polipropilenă de înaltă densitate pentru uz industrial pentru a cărui funcționare optimă
este necesară o tensiune de lucru cu o varia ție față de cea nominala (380V) de maxim +/ -3%.
Acest utilaj este destinat fabric ării foliei plane cu l ățimi maxime de 6 m.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
16
Utilajul de extrudare al foliei are în dotarea sa următoarele componente reprezentate în
figura de mai jos : inele speciale de r ăcire balon cu 3 gulere , cap rotativ , unitate de tratare , coronă
pentru imprimare , manometru de măsurare a presiunii polimerului topit , unitate de r ăcire intern ă
tip balon , turn oscilant , unitate de comand ă, unitate de tensionare automa tă folie, unitate dubl ă de
înfășurare a foliei, unitate automat ă de încărcare a granule lor de polietilenă/polipropilenă .
Deservirea utilajului este realizată de un singur operator.
Principiul de func ționare al acestui utilaj de extrudare al foliei poate fi observat în figura
următoare (figura 2.1) .
Figura 2.1. Schema și componentele utilajului de extrud are a foliei [19]
Secția de extrudare a SC GRIEF FLEXIBLES ROMÂNIA este dotată cu instalații de
extrudare a foliei moderne si foarte eficiente , cu o capacitate de producție d e 45 tone de folie pe zi.
Calitatea foliilor ob ținute în urma procesului de extrudare depinde de o serie de parametri
ai pulberii, dintre care cei mai semnificativi sunt: forma particulelor, structura internă a particulelor,
calitatea si mărimea suprafe ței granulelor de polietilenă/polipropilenă , gradul acestora compactare,
compozi ția chimică și pelicula de oxizi de la suprafa ța granulelor.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
17
Firma GRIEF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL dispune în prezent de 4 utilaje/ instala ții de
extrudare a foliei.
Două astfel de model e de utilaj e/instalați i sunt prezentat e în figur ile următoare (figura 2.2.
și figura 2.3) .
Figura 2.2. Utilaj de extrudare a foliei din cadrul firmei GRIEF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL
Figura 2.3. Utilaj de extrudare a foliei plane – GRIEF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
18
Operația de producție a foliei se desfă șoară în cadrul secției de extrudare folie din
departamentu l de produc ție al firmei SC GRIEF FLEXIBLES ROMÂNIA a cărei amplasare este
reprezentată în figura de mai jos (figura 2.4) .
Figura 2.4. Schița a mplas ării secției de extrudare a firmei
Deservirea acestor utilaje este realizată de un operator, numit operator de extrudare . Acesta
este un angajat responsabil de administrarea utilajelor care tra nsformă materiile prime (granule de
polietilenă/polipropilenă) în folie, în tuburi și alte profile și ambalaje de plastic .
Acest operator are și responsabilitatea de a alimenta utilajul cu materi ile prime necesare
realizării foliei si a produselor din plastic, de a monitoriza aparatel e de indicare a temperaturii,
precum și de a monitoriza calitatea produselor finale și de a identifica posibilele defectel e.
Opera ția de extrudare a foliei necesită o aten ție constantă, cu precădere la ieșirea din
utilajul de e xtrudare , monitori zând ca dimensiunile produsului să corespundă parametri lor stabili ți.
Cadranele și comenzile necesită de asemenea o ajustare corect ă pentru a face fa ță presiunii
ridicate și a fluxului mare de materiale, pentru o bținerea unei productivit ăți maxim e.
Figura 2.5 Postura o perator ului la utilajul de extrudare al foliei
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
19
Pe lângă monitorizarea instalațiilor de extrudare , operatorii de extrudare trebuie să comunice în mod
permanent cu supraveghetorii lor direcți pentru aflarea eventualelor modificări în produc ție, sau în
caracteristicile produsului , orice schimbare putând afecta dramatic forma finală a produsului .
În urma acestei opera ții de extrudare este obținută folie din polietilenă /polipropilenă
destinată industriei agroalimentare , de diferite m ărimi, forme, culori și grosimi .
Opera ția de marcare și ambalare este executată de către un alt operator , foliile fiind rulate
pe tuburi de carton sau PVC . Rolele trebuie să fie formate din acela și tip de folie iar fiecare
rolă/pachet de folie va fi etichetat conform mărcii respective și ambal at în huse de polietilenă,
sigilate , asigur ându -se astfel protec ția necesară la manipulare, depozitare și ulterior transport.
Eticheta fiecărui ambalaj va conține următoarele specifica ții: denumirea producătorului , a
produsului, tipul produsului și dimensiunile acestuia (l ățimea și grosimea foliei ), numărul lotului și
data fabricației acestuia dar și semnătura și ștampila inspectorului CTC .
Rolele / pachetele ambalate vor fi depozit ate ulterior în magazii acoperite, curate și uscate,
ferite de acțiunea directă a razelor solare, situate la o distanță minimă de 2 m față de orice sursă de
căldură, respectându -se un interval de temperatură cuprins intre + 5 o C și + 25 o C.
Opera ția de transport a produselor finite este efectuată de un operator care realizează
transportul rolelor/pachetelor de folie în depozit cu ajutorul unui motostivuitor, sub supravegherea
directă a responsabilului cu produc ția (figura 2.6).
Figura 2.6. Transportul rolelor de folie , realizat de un o perator de transport cu ajutorul
unui motostivuitor
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
20
2.2. Analiza locului de muncă
Activitatea de bază a firme i o reprezintă fabricarea diverselor articole de ambalaj din
material plastic (plăci, folii, tuburi și diverse profil e din material plastic ), fiind specializată în
producția de folii și ambalaje din polietilenă și polipropilenă : pungi, saci pentru uz casnic /industrial ,
și folie pentru industria agroalimentară .
Capacitatea de producție a firmei este de peste 35 tone/zi, firma dispunând de un spațiu de
depozit are în suprafață construită de 9 000 mp. Capacitatea de transport zilnică a firmei este de
peste 80 tone, capacitate susținută și deservită de un parc auto d e 35 autovehicule .
Tipul procesului de produc ție își pune amprenta asupra modul ui de organizare a locului de
muncă de la GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL, acesta neavând un caracter global , ci unul
specializat datorită faptului că toate opera țiile sunt efectua te în diferite sec ții sau ateliere. Astfel în
cadrul fi rmei întâlnim : secții de produc ție a foliei, secții de produc ție a ambalajelor și profilelor din
materiale plastice , compartimente de transport, depozite, compartiment de verificare a calită ții, etc.
În consecință locul de muncă de la GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL este un ul
specializat pe o opera ție, sau pe un grup de opera ții conexe . Un astfel de loc de muncă poate fi
organizat fie la un anumit utilaj , fie la banc și poate fi întâlnit fie autonom, fie încadrat într -un flux.
Un astfel de loc de muncă din cadrul fi rmei GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL este cel
de operator utilaj de prelucrare mase plastice (figura 2.7) . Scopul unui astfel de operator este de a
conduce și supraveghea utilaje folosite pentru obținerea articolelor din material plastic.
Acest post , conform fișei postului presupune următoarele atribuții : [19]
▪ Pregătirea liniei de fabrica ție;
▪ Folosirea documentelor de produc ție (instruc țiuni de lucru, instrucțiuni și planuri de
verificare și formulare specifice) în vederea exploatării liniei de fabrica ție;
▪ Setarea parametrilor liniei de fabrica ție în conform itate cu document ația de produc ție;
▪ Operarea liniei de fabrica ție;
▪ Reglarea parametrilor procesului în conform itate cu document ația de produc ție;
▪ Verificarea și înregistrarea caracteristicilor și calită ții produselor finite din fluxul tehnologic;
▪ Înregistrarea corespunzătoare a eventualelor rebutu ri;
▪ Ambalarea produselor finite în folie de protec ție și etichetarea acestora ;
▪ Amplasarea produselor finite într-un container și înregistrarea acestor containere ;
▪ Asigurarea în permanen ță a ordinii și cură țeniei la locul de muncă;
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
21
Postul de operator utilaj de prelucrare mase plastice nu este un post comod și nici simplu ,
el necesit ând atât îndemânare, pricepere și seriozitate cât și calificarea aferentă acestei meserii ,
deoarece și cea mai mică gre șeală poate compromite întreg procesul de produc ție.
În concluzie, complexitatea unui astfel de post nu se dator ează doar compe tențelor
necesare ocupării lui, ci și multitudinii de responsabilită ți aferente acestuia definite în fișa postului :
• Răspunde de respectarea graficului de produc ție și de activitatea desfășurată ;
• Răspunde conform reglement ărilor în vigoare, pentru neîndeplinirea / îndeplinirea eronată a
sarcinilor care -i revin;
• Cunoa șterea, respectarea și aplicarea normelor generale și specifice de SSM , de prevenire și
stingere a incendiilor; participarea la instructajul general și la instructajele periodic e;
• Respectă Regulamentul intern al firmei ; [19]
Figura 2.7. Operator i utilaje de prelucrare a mase lor plastice
În cadrul acestui loc de muncă au loc doar prelucrări utilizându -se o gamă restrânsă de
utilaje specializate pentru opera ția sau operațiile aferente , precum: utilaje de imprimat folie , utilaje
de extrudat , mașini înfășurat folie, utilaje de tăiat, platfor me cântar și electrocompreso are. (fig. 2.8)
Figura 2.8. Utilaje specializate în produc ția de mase plastice
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
22
2.3. Studiul ergonomic al activității pentru operația de extrudare și influența
echipamentelor de lucru în proiectarea locului de muncă
Dimensiunile antropometrice și forța corpului uman sunt două componente esen țiale în
organizarea ergonomică a muncii, la ele racordându -se alte componente ale rel ației „om-solicitări”.
Cunoa șterea și aplicarea consecventă a principiilor economiei mi șcării constituie calea sigură către
obținerea unei eficien țe economice ridicate în utilizarea for ței de muncă.
Cunoa șterea dimensiunilor antropometrice este necesară în cazul proiect ării utilajelor ,
sculelor, instala țiilor, echipamentului de protec ție. Astfel , se va ține cont dacă utilajele sau sculele
vor fi folosite predominant de bărba ți sau de femei, precum și de talia popula ției țării sau regiuni i,
în cazul în ca re prezintă particularită ți din acest punct de vedere.
Un operator de extrudare este responsabil de alimentarea utilajului cu materiale necesare
realizării foliei sau diverselor produse din plastic, cu monitorizarea aparatelor de indicare a
temperaturii, precum și cu examinarea produselor finite pentru iden tificarea posibilelor defecte .
Toate aceste opera ții sunt realizate în pozi ție ortostatică.
Figura 2.9. Zonele de muncă în pozi ție ortostatică [6]
În cadrul uneia din operațiile implicite extrudării , operatorul ac ționează cu ajutorul mâinii
drepte un buton al dispozitivului de lucru (figura 2.10) permițându -i rotirea la 45 ⁰ pentru a putea
executa opera ția de alimentare cu plastic a echipamentului. Cuplarea mecanismului de rotire al
dispozitivului neces ită o forță de apăsare a pedalei de aproximativ 30 -40 kg, în timp ce decuplarea
și reveni rea acestuia în poziția ini țială necesită o forță de doar 20-30 kg .
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
23
Figura 2.10. Opera țiile de ac ționare buton , respectiv apăsare pedală [9]
Pe parcursul întregului proces , operatorul de extrudare efectuează , atât o serie de manevre
corespunz ătoare postului s ău, cât și unele ce preced opera ția de extrudare, respectiv unele care o
urmează. Câteva astfel de manevre sunt următoarele :
• În cadrul opera ției de topire a materie i prim e (granule polietilenă) operatorul apuc ă cu
ambele mâini cutiile, iar dup ă terminarea opera ției evacuează produsul către post ul următor.
• Pe toată durata opera țiilor, executantul își folose ște simultan ambele mâini.
• Panoul de lucru al utilajul de extrudare are panoul de lucru amplasat astfel încât se evită
gener area solicitări de observare vizuală a detaliilor din zona de manipulare . (figura 2.11).
Figura 2.11. Zona de vizualizare [6]
• Nivelul zgomotului și cel al vibra țiilor utilajului de extrudare nu creează impediment e în
comunicarea operatorului cu ceilal ți angaja și sau t ulburări auditive.
• Manevrarea instala ției nu presupune din partea operatorului un efort static prelungit în pozi ții
forțate astfel că nu se cauzează tulburări o soase și musculare.
• La procesul de compresie containerul cu materiale se află la nivelul șoldului operatorului,
asigurându -se o pozi ție de lucru comodă și satisfăcătoare. Este necesară o singură apăsare cu
piciorul pe o pedală a utilajului cu o for ță de 40 -50 kg, ceea ce nu presupune un efort
muscular îndelungat (figura 2.10 – imaginea 2 ).
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
24
• În cadrul operației de extrudare, aranjare a corespunzătoare a plasticului pe dispozitiv, este
realizată executând o singură mi șcare continu ă, lină și rectilinie nefiind necesară o oprire
brusc ă, o pornire din poziții dificile sau alte schimbări în unghiuri ascu țite.
• Fiind necesar un control vizual pentru monitorizarea tuturor benzil or dispozitivului, s -a trecut
de la iluminarea centrală din plafon la iluminarea locală cu ajutorul unor neoane .
• În cazul imprimării , vop selele pe bază de alcool i zopropilic sunt dispuse la nivelul bra țelor
operatorului facilitând manipula rea lor printr -o minimă schimbare a pozi ției corpului.
Pistoletul de imprimat este construit în așa fel încât operatorul să -l poată prinde dintr -o
singură mi șcare, iar degetul arătător fiind poziționat direct pe butonul de ac ționare.
• Așezarea polietilenei, l a oper ația de compresie pe ambele părți ale dispozitivului, operația
fiind finalizată în partea dreapt ă lângă utilajul folosit pentru următoare a opera ție.
• La operația de aplatizare a foliei , roata de ac ționare a mecanismului de rotire este amplasată
la mijlocul dispozitivului în așa fel în cât operatorul să aibă acces la ea fără schimbarea
poziției corpului , creând un mare avantaj mecanic.
2.4. Sistematizarea locului de muncă din cadrul SC GREIF FLEXIBLES
ROMÂNIA SRL utilizând principiil e economiei mi șcării
Sistematizarea locurilor de muncă reprezintă amplasarea ra țională a utilajelor și celorlalte
obiecte ale muncii , precum și determinarea locului care va fi ocupat de operator/operatori.
Suprafa ța unui loc de muncă de muncă va fi determinată de numărul și dimensiunile
utilajului de bază folosit, de numărul operatorilor , de gradul de specializare al locul ui de muncă, etc.
Este ideală o compactizare a utilaj elor și mijloace lor productive din cadrul locul ui de
muncă , evitându -se însă cauzarea înghesui elii, care provoacă incomodități în mișcările operatorului ,
împiedicând astfel deservirea normală a locului de muncă.
De asemenea e ste necesară sistematizarea rațională a locului de muncă , asigurând
economisirea m ișcărilor realizate de operator ș i a suprafe ței de produc ție, comoditatea deservirii
locului de muncă și respectarea riguroasă a regulilor sănătății și securității muncii .
Conștientizând importanța acestor aspecte, c onducerea fi rmei GREIF FLEXIBLES
ROMÂNIA SRL a realizat demersuri în vederea amplasării ra ționale a componentelor locurilor de
muncă , reducând la minimum suprafa ța ocupată de acestea .
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
25
Sistematizarea locului de muncă reprezintă o metodă certă de maximizare a eficien ței
economice prin intermediul aplicării principiil or economiei m ișcării.
Locurile de muncă globale ridică dificultăți privind amplasarea , accesul , deplasarea
componentelor grele , de mari dimensiuni și dificultăți privind evacuarea produselor finite. Astfel
amplasa rea lor se realizează în hale spa țioase . Pentru evacu are eficien tă a produselor finite ,
montajul utilajelor se face uneori pe platforme cu ro ți, șine sau cu role.
Locuril e de muncă din ca drul firmei GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL sunt
specializate pe opera ții sau grupe de opera ții. Astfel o problemă care se pune în acest caz este cea a
minimizării distan țelor de deplasare dintre locurile de muncă unde sunt executate opera ții
succesive. În acest caz amplasarea s-a realizat pe baza criteriului frecven ței rela țiilor dintre locurile
de muncă, cele care prezintă relații frecvente fiind amplasate în apropiere unele de altele iar cele
care nu presupun o relaționare atât de frecventă sau care nu au tangențe fiind amplasate la o mai
mare depărtare unele de altele .
Criteriul frecvenței este de asemenea aplicabil și în locurile în care deservirea locurilor de
muncă este realizată de un singur operator.
Distanțele dintre utilaje trebuie să fie cât mai mici, lungimea întregului traseu permi țând o
supraveghe re adecvată și posibilitatea de interven ție asupra oricăruia di ntre utilaje . În cazul unei
traseu pendular, sau circular utilajele vor fi amplasate cu panourile de comandă pe partea pe care
circulă operatorul .
Amplasarea utilajelor la distan țe mari unele de altele , impune instalarea unei semnalizări
speciale care să a vertizeze operatorul cu privire la finalizarea opera ției sau la apariția unor eventuale
defec țiuni pe parcursul procesului de producție .
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
26
CAPITOLUL 3
ANALIZA SOLICITĂRILOR FIZIOLOGICE ALE OPERATORILOR DIN
CADRUL SECȚIEI DE PRELUCRARE A MATERIALELOR PLASTICE ȘI
INFLUENȚA ACESTOR SOLICITĂRI ASUPRA ORGANISMULUI
3.1. Solicitarea fizică la locul de muncă
Organizarea activități lor din cadrul locului de muncă trebuie să țină cont de exigen țele
profesionale aferente natur ii și caracteristicil or sarcinilor de serviciu, de specificul mediului în care
se desfășoară activitatea, de interac țiunea operator – mașină și de relațiile interumane . Toate aceste
aspecte trebuie să corespund ă capacit ăților fizice, fiziologice și psihologice a le angaja ților
asigurându -le acestora un grad acceptabil de confort fizic și psihic, și condi ții optime de securitate și
sănătate în munc ă.
Activită țile profesionale din cadrul firmei SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL
presupun ca angajații să desfășoare atâ t activități de muncă fizică, cât și munc ă intelectual ă.
Postul de muncă analizat este acela de operator mașină de extrudare . Acest post
presupune realizarea de către operator a unor serii de manevre atât corespunzătoare postului cât și
operații care preced sau succed operația de extrudare
În cadrul uneia din operațiile implicite extrudării , operatorul ac ționează cu ajutorul mâinii
drepte un buton al dispozitivului de lucru permițându -i rotirea la 45 ⁰ pentru a putea executa opera ția
de alimentare cu pl astic a echipamentului. Cuplarea mecanismului de rotire al dispozitivului
neces ită o forță de apăsare a pedalei de aproximativ 30 -40 kg, în timp ce decuplarea ș i reveni rea
acestuia în poziția ini țială necesită o forță de doar 20-30 kg. Această manevră nu implică un efort
muscular foarte intens . Poziția mu șchilor piciorului operatorului pe durata realizării acestei manevre
de acționare a pedalei poate fi observată în figura următoare ( figura 3.1).
Figura 3.1. Activitatea musculară a piciorului operatorului în poziția relax at (1) și în
poziția apăs are pedală (2) [3]
(1) (2)
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
27
Operația următoare – alimentarea utilajului de extrudare cu materie primă (granule
polietilenă/polipropilenă) , implică un efort fizic muscular mai ridica t.
Această operație este realizată direct din sacii cu materie primă. Amplasarea acestor saci se
face în imediata proximitate a mașinii de extrudare, din acest loc aceștia fiind ridica ți de operator și
goliți în instala ția de alimentare cu materie primă a utilajului de extrudare. Acest lucru implică un
efort ridicat din partea operatorului, fiecare sac de materie primă cântăr ind aproximativ 25 kg, iar
ridicarea acestora variază în funcție de modul în care sunt depozitați .
Astfel ridicarea sacilor se va face fie din pozi ția ghemuit, implicând un efort muscular ridicat, fie
din pozi ția stând înclinat înainte, cu genunchii extin și, în acest caz ridicarea de la sol a unui sac cu
materie primă presupun ând un efort muscular mult mai ridicat.
Tipurile de mișcări pe care le execută operator ul în momentul ridicării sacilor cu materie
primă poate fi observată î n figura de mai jos (figura 3.2) .
Figura 3.2. Metoda recomandată de ridicare a sacilor cu materie p rimă [6]
Ridicarea sacilor presupune o contrac ție musculară statică la nivelul brațelor operatorului.
Această c ontrac ția statica este una izometric ă și conduce la comprimarea vaselor de sânge, aspect
dator at presiunii musculare , irigarea sanguină până la anularea acesteia .
Activitate a de alimentare a utilajului de extrudare este una foarte solicitantă încadr ându –
se în categoria activită ților cu efort fizic sporit.
Angajații firmei sunt supuși unor informării și instruirii periodice corespunzăto are cu
privire la manipul area corect ă a maselor și a posibilelor riscurilor apărute în cazul executării eronate
acestor activită ți.
Evitarea necesității de manipulare manuală a maselor de către operatori se va realiza prin
intermediul luării unor măsuri organizatorice corespunzătoare de către conducătorul locului de
muncă care presupun manipularea acestor mase cu ajutorul unor echipamente mecanice speciale
(stivuitoare).
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
28
În cazul în care manipularea manuală de către operato r a maselor este absolut inevitabilă ,
activitatea descrisă anterior fiind un astfel de caz, va fi impusă folosirea unor mijloace adecvate de
reducere a riscu rilor implicat e de manipularea manuală a acestor mase.
Limitele maxime admise în cazul ridicării, purtării, trager ii și împinger ii manual e a unor
astfel de mase sunt prezentate în următorul tabel (tabelul 3.1).
Tabelul 3.1. Limite maxime admise în cazul manipul ării manual e a maselor (în kg) [19]
Tipul de
Manipulare a
maselor Frecven ța
de realizare a
opera țiilor Bărba ți Femei
Vârst a (ani) Vârst a (ani)
16-18 18-45 Peste 45 16-18 18-45 Peste 45
Ridicare
mase Rar 40 55 50 15 17 15
Frecvent 25 40 25 9 10 9
Foarte frecvent 20 25 20 8 9 8
Purtare mase Rar 35 50 40 15 17 15
Frecvent 25 35 25 9 10 9
Foarte frecvent 15 20 15 8 10 8
Tragere mase Rar 20 15
Frecvent 15 8
Împingere
mase Rar 18 12
Frecvent 12 8,5
➢ Rar: mai puțin de 5% din durata unui schimb
➢ Frecvent: între 6 și 10% din durata unui schimb
➢ Foarte frecvent: mai mult de 10% din durata unui schimb
Distan țele de transport manual al maselor nu este recomandat să depășească 60 de metri, în
timp ce diferen țele de nivel nu ar trebui să fie mai mari de 4 metri . Înălțimea maximă la pot fi
ridicate manual masele, pe vertical ă este 1.5 metri. Transportul manual al maselor pe plan inclinat
nu este recomandat să depășească 35 kg în cazul bărbaților, respectiv 15 kg în cazul femei lor. [19]
Se observă clar că activitate a de alimentare a utilaj ului de extrudare cu materie primă este
foarte solicitantă . Din acest motiv în cadrul firmei GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA sunt luate
măsuri de prevenire a accidente lor de muncă, realizându -se o instruire și o informare periodică
corespunzătoare a personalul ui privind manipul area corect ă și adecvată a maselor , dar și privind
riscuril e care se pot ivi în cazul executării eronate a acestor activită ți.
Toți angaja ții firmei sunt supu și unui control medical anual , repartizarea angaja ților cu
vârste de peste 45 ani în cadrul unor activită ți care presupun un efort fizic mare, este realizată doar
cu avizul medicului de medicină a muncii.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
29
Măsuril e de evitare a accidente lor, de adaptare a aparatului respirator la efort precum și
importan ța prac tică a cunoa șterii acestor modificări ale aparatului respirator sunt: [2]
▪ eliminarea pozițiilor vicioase ale corpului in timpul muncii care îngreunează respira ția;
▪ favorizarea muncii ritmice care facilitează o bun ă adaptare;
▪ aprecierea stării de oboseal ă: prezența unor mișcări respiratorii frecvente si superficiale ;
Pentru aparatul cardiovascular, măsurile de prevenire a unor accidente și importan ța
practică a cunoa șterii acestor modificări ale aparatului cardiovascular sunt: [1]
▪ urmărirea adaptării noilor încadrați sau reveniți după concedii de boală la locul de munc ă;
aprecierea intensită ții efortului fizic;
▪ aprecierea microclimatului profesional cu ajutorul unor probe funcționale cardiovasculare ;
▪ investigarea sistemului nervos v egetativ , prin probe func ționale cardiovasculare;
▪ obiectivizarea stării de oboseal ă la finalul schimbului;
▪ atenția asupra stării func ționale renale și hepatice, mai ales pentru muncitorii ce lucr ează în
condi ții de efort fizic intens și/sau de lung ă durat ă, cu expunere la microclimat cald ;
3.1.1. Probleme medicale cauzate de solicitările din cadrul locul ui de muncă
Sănătatea fizică și psihic ă are mult de suferit din cauza timpului îndelungat petrecut în mod
necorespunzător la locul de munc ă. Chiar și așa , nu se acordă suficientă atenție acestor aspecte .
Locurile de muncă din cadrul GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL provoacă în timp ,
într-o măsură ma i mică sau mai mare, anumite probleme de sănătate.
Cel mai expus probleme lor medicale și accidente lor de muncă este postul de operator
mașină extrudare, aspect dator at gamei largi de opera ții pe care acesta trebuie să le realizeze .
Angaja ții firmei, atât cei din conducere, dar cu precădere cei care ocupă funcții de execu ție
se confruntă cel mai des cu probleme cum sunt: stresul și oboseala.
Stresul provocat la locul de munc ă se prezintă sub diferite forme , având efecte variate
asupra corpului uman. Posibilele s urse minore de stres sunt reprezentate de echipamente care
funcționează defectuos , în timp ce s ursele majore sunt constituite de volumul prea mic sau excesiv
de munc ă, efectuarea unor activități netolerate , teama pierderii locului de mun că sau teama unor
posibile neînțelegeri cu superiorii ierarhici.
Uzual epuizarea, depresia și scăderea productivității muncii sunt provocate de sursele
majore de stres. Stresul de la locul de munca poate influen ța sănătatea și viața angajaților și înafara
serviciului.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
30
Astfel deși un n ivel scăzut de stres poate rămâne nedetectat , un nivel u șor mai ridicat poate
avea un efect benefic , sporind eficiența și creativ itatea angajaților , un nivel sporit al stresului pate se
dovedește a fi dăunător ducând adesea la boli cronice.
În privința oboselii s -a urmărit, prin efectuarea unor studii , evaluarea gradului de oboseală
pe baza efectelor clinice și psihologice ale acesteia pentru mai multe categorii profesionale supuse
anumitor condi ții de muncă și solici tări.
S-a realizat analiza și evaluarea unui număr de 150 angaja ți ai firmei GREIF FLEXIBLES
ROMÂNIA SRL care lucrează în condițiile de muncă prezentate în tabelul următor urmărindu -se
anumite tulburări cum ar fi cele cardiovasculare, de vedere, psihice dar și afecțiuni osteoarticulare
raportate la oboseala profesională .
Tabelul 3.2. Tulbur ările clinice generate și/sau potențial agravate de oboseal a profesională [19]
Condi țiile de muncă Tulburări
cardiace
(nr.
persane) Tulbur ări
de vedere
(nr. persoane ) Tulbur ări
psihice
(nr. persoane ) Afecțiuni
osteoarticulare
(nr. persoane )
Muncă desfășurată în condi ții de
izolare 11 31 2 10
Muncă c are implică solicitare
psihică 14 33 1 28
Activitate care presupune efort
fizic mediu/mare 10 8 1 21
Muncă de birou 23 28 2 19
Activitate cu efort fizic mic
(fără expunere la zgomot) 12 24 1 14
Activitate cu efort fizic mic
(cu expunere la zgomot) 15 26 2 15
Astfel observăm faptul că în cazul lucrătorilor care depun efort fizic predomină afecțiunile
și tulburările cardiace și osteoarticular e, în timp ce în cazul lucrători lor supuși mai ales solicit ărilor
vizuale predomină tulburările vizual e, zgomotul în acest caz augmentând tulburările cardiace.
În cazul m uncii în condi ții de izolare, deși nu presupune efort fizic, predomină tulburările
de vedere , urmate de tulburările cardiovasculare și osteoarticulare.
Lucrătorii supuși solicit ărilor psihice prezintă în special tulburări osteoarticulare, aspect
dator at poziției șezânde îndelungate, dar și tulburări de vedere .
În cazul lucrătorilor care desfășoară a ctivită ți care implică un efort fizic mediu sau mare
ponderea mare de tulburări osteoarticulare este datorată necesită ții manipulării și transport ului de
unor obiecte grele.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
31
În cazul angajaților care sunt supuși unei munci fizice grele , manipulă rii manuale a unor
obiecte grele, aplecărilor și/sau răsucirilor frecvente cum este cazul operatorului utilajului de
extrudare au fost constatat e și afecțiuni musculo -scheletice . Adoptarea unei poziții nonergonomic e,
suprasolicitarea vizuală sau neurosenzorială și stresul ducând la agravarea acestor afecțiuni.
La activitățile ce presupun efort fizic, asocierea stresului psihosocial și a unor factori ca
zgomotul, frigul sau umezeala, produc afecțiuni agravate ale sistemului osteoarticular și a celorlalte
aparate și sisteme ale corpului uman . Astfel tulburărilor de sănătate, pe lângă obosea la fizică li se
alătură și oboseala psihică – un factor principal de îmbolnăvire profesională și accidente de muncă.
3.1.2. Recomandări privind prevenirea și atenuarea apari ției oboselii profesionale
Condițiile stresante de munc ă sunt asociate cu cre șterea absenteismului, a întârzierilor și cu
inten ții ale angaja ților de a -si părăsi locul de munc ă, aspecte care au un efect negativ asupra firmei .
Astfel în cadrul companiilor sunt luate măsuri care determină reducerea sau estomparea efectel or
negative produse de obose ală si stres.
În continuare sunt prezen tate câteva recomandări care duc la prevenirea apari ției stresului
la locul de muncă din cadrul firmei GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL:
• Întâlniri cu superiori i realizate o dată la 3 sau 6 luni în mod ideal – în cadrul cărora să se
discut e despre așteptările superiorilor , obiectivele companiei și contribu ția angaja ților la
obținerea acestora , și să aibă loc identifica rea elementelor cauzatoare de stres și luarea unor
măsuri de elimina re a acestora, îmbunătățind astfel condițiile de muncă ale angajaților.
• Asigurarea unui management eficient al timpului – fiind recomandată evitarea continuării
sarcinilor de lucru înafara locului de muncă , fapt care se poate realiza identificând și
alocând angajaților timpul necesar pentru îndeplinirea acestora în cadrul orelor de lucru.
• Asigurarea menținerii unor granițe dintre timpul petrecut la serviciu și timpul liber al
angajatului – fiind indicat ă închiderea telefonului angajatului dacă nu este necesar și până
și evitarea verific ării email-urilor de serviciu.
• Schimbarea locului de muncă al angajatului – măsură luată în calcul doar în cazul în care
toate măsurile anterioare nu au fost eficiente iar angajatul resimte un nivel al stresul ui care
îl împiedică de la desfășurarea core ctă și eficientă a activităților de muncă.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
32
Angajații care prezintă simptome de oboseală fizică și psihică au adesea o atitudine
negativistă în interacțiunile sale cu colegii de muncă .
Remedierea și prevenirea oboselii profesionale datorate stresului poate fi făcută atât în
afara programului de lucru reglementând durate zilei/săptămânii de lucru și pe cea a concediilor de
odihnă, cât și în timpul programului de lucru propriu zis.
Pe plan personal , angajați lor li se recomandă să aibă o viață a ctivă în afara mediului de lucru,
esențială fiind structurarea activitățil or în scopul resimțirii unui sentiment de confort și siguranță.
Managerii ar trebui să fie responsabili de recunoașterea și prevenirea simptomelor oboselii
profesionale datorate stresului, și de susținerea angajaților afectați de acest fenomen. El are de
asemenea , un rol foarte important în găsirea balanței optime dintre durata perioadelor de muncă, cea
a pauzelor pentru od ihnă și momentul introducerii acesto ra, asigur ând un nivel optim al capacității
de muncă și o bună stare a sănătății angajaților .
În privința măsuril or tehnice de prevenire a accidentelor și bolilor profesionale se disting
trei modalități principale de prevenție : protec ția intrinsec ă, colectiv ă și individual ă. [9]
Protec ția intrinsec ă nu utilizează elemente concepute special pentru realizarea protec ției muncii.
Protec ția colectiv ă presupune dotarea echipamentelor tehnologice cu dispozitive de protec ție a
muncii , al căror unic obiectiv este protejarea lucrătorilor în timpul desfă șurării procesului de muncă.
Protec ția individual ă implică dotarea operatorilor cu echipamente individuale de protec ție a muncii
(casc ă, masc ă, cizme, costum de protecție ), astfel fiind estompați sau înlătura ți factorii de risc care
acționează asupra operatorului .
3.2. Solicitarea neuropsihică la locul de muncă
3.2.1. Analiza solicitărilor neuropsihice la locul de muncă
În cadrul GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL există numeroase activități care presupun
un nivel ridicat de solicitare neuropsihică a angajaților, cu precădere a operatorilor din producție.
▪ Operația de extrudare , presupune menținerea constantă a atenției operatorului asupra
panoul ui de control al utilajului de extrudare, fiind necesară monitorizarea permanentă a
indicatoarele de temperatură și presiune. Se impune de asemenea realizarea unei inspecți i
vizual e, operatorul având obligația de a monit oriza toate benzile utilajului de extrudare.
▪ De asemenea tot în cadrul opera ției de extrudare , este necesară acționarea cu ambele mâini
a unor comenzi de pe panoul de comandă a utilajului (figura 3.3), concomitent operatorul
utilajului fiind nevoit să utilizeze o serie de scule, dispozitive și verificatoare .
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
33
Necesitând un grad sporit de precizie ș i siguran ță în scopul evitării întreruper ii ritmului de
muncă constant, realizarea acestor acțiuni implic ă un grad ridicat de concentrare fapt care poate
supune operatorul unui nivel accentuat de stres.
Figura 3.3. Panoul de comandă al utilajului de extrudare
▪ Executarea operațiilor de extrudare și de ambalare implică un grad ridicat de precizie și
dexteritate, nefiind permisă efectuarea unor mișcări bruște . Astfel, o peratorii sunt nevoiți să –
și controleze ac țiunile și să realizeze doar mișcări calme, u șoare și line ale mâinilor .
▪ Atenția vizuală a operatorului utilajului de extrudare este de asemenea intens solicitată și în
cazul opera ției de imprimare a foliei , care presupune o combinare eficace a 3 utilaje :
instala ția de imprimare , trăgătorul de folie și aparatul de înfă șurat foli e. Realizarea inspecției
vizual e, presupune comutarea rapidă a atenției operatorului de la o opera ție la alta .
▪ Pe parcursul opera ției de extrudare operatorul realizează mișcări simultane și de sens opus .
Operatorul ac ționează cu mâna dreaptă butonul de reglare a temperatur ii din interiorul
utilajului de extrudare, prin realizarea unor mișcări r epetate dreapta -stânga, iar cu mâna
stângă el setează viteza trăgătorului de folie și a rolelor de ghidare a foliei.
Atenția o peratorului este intens s olicit ată, deoarece valoarea temperatur ii din interiorul
utilajului de extrudare și cea a vitezei neces are difer ă pentru fiecare tip de folie, astfel
alegerea eronată a valorilor celor doi parametri putând provoca distrugerea unei întregi serii
de produc ție a foliei .
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
34
3.2.2. Recomandări privind reducerea stresului datorat solicitări lor neuropsihice la
locul de muncă
Solicitarea neuropsihică excesivă la locul de muncă constituie o amenin țare asupra
sănăt ății angaja ților unei firme, periclitând buna funcționare a acesteia .
Stresul legat de activitatea profesională apare atunci când solicitările mediului de muncă
depă șesc capacitatea angaja ților de a le face fa ță sau de a le men ține sub control.
În cazul opera ției de imprimare, care presupune o combinare eficace a 3 utilaje, atenția
vizuală a operatorului fiind intens solicitată , s-a procedat astfel la reduc erea acesteia prin creșterea
numărului de operatori la 3, divizând volumul de munc ă între cei 3 operatori.
La opera ția de extrudare , operatorul trebuia să realizeze simultan atât acționarea
anumit or comenzi de pe panoul de comand ă al utilajului folosind ambele mâini cât și utilizarea unei
serii de scule, dispozitive, verificatoare de care avea nevoie. Reducerea solicitării excesive la care
era supus operatorul s -a realizat intro ducându -i-se acestuia un subordonat care să-i înmâneze
dispozitiv ele de care are nevoie, eliminându -se anumite acțiuni în plus și obținând o reducere a
timpul ui de execu ție.
O altă îmbunătățire adusă tot în cadrul acestei operații este introducerea unui robot care să
realizeze reglarea valorilor vitezei tră gătorului, a rolelor de ghidare a foliei și a temperaturii din
interiorul utilajului de extrudare, eliminând astfel solicitările multiple la care era supus operatorul.
3.3. Solicitarea vizuală și auditivă la locul de muncă
3.3.1. Ambian ța vizuală
Ochiul uman și senzațiile vizuale aferente acestuia joacă un rol deosebit de important în
activitatea profesională, fiind modalitatea principală d e recep ție a informa țiilor. Datorită acestui
aspect , un iluminat adecvat reprezintă un element vital în ating erea performan ței dorite în muncă .
Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambian ței luminoase este reprezentată de
intensitatea luminoasă, a cărei unitate de măsură este lux -ul, definit ca volumul fluxului luminos ce
cade pe o anumită suprafa ță. [8]
În cadrul oricărui loc de muncă pot fi regăsite două tipuri de iluminat : natural și artificial,
fiecare având o serie de par ticularită ți, avantaje și dezavantaje , prezentate în tabel ul 3.3.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
35
Tabelul 3.3. Tipuri de iluminat , modul de realizare al acestora și principalele avantaje și
dezavantaje [17]
Tipul
iluminatului Mod de realizare Avantaje Dezavantaje
Natural – ferestre
– luminatoare – difuzare mare a luminii
– economic itate
– este igienic
– nu obose ște ochii – reparti ție limitată a fluxului
luminos
– varia ții semnificative în timpul
zilei
Artificial – lămpi cu incandescen ță
– becuri – emit o lumină gălbuie
– lumină obositoare p entru ochi
– grad scăzut de economic itate
– conferă un grad ridicat de
strălucire obiectelor
– diverse corpuri de
iluminat – dirijare eficientă a
fluxului luminos
– ocrot ire a ochilor contra
strălucirii – un grad foarte scăzut de
economicitate
– lămpi cu descărcări în
gaze – lumină apropiată de cea
naturală
– repartizare uniformă a
fluxului luminos
– elimină contrastele și
umbrele
– sunt economice
Sistemele de iluminat artificial pot fi grupate î n următoarele categorii:
Iluminat general – difuzarea fluxului luminos pe toată suprafața încăperii de lucru, în absența
orient ării precis e asupra unui anumit loc de muncă.
▪ direct : fluxul luminos este dirijat direct pe suprafața de lucru;
▪ indirect : fluxul luminos este dirijat în proporție de 90 -100% spre plafon și partea
superioară a pereților. Avantajul acestui tip de iluminat este reprezentat de faptul că
elimină umbrele din încăpere și nu provoacă orbire prin strălucire;
▪ semidirect : un procent de 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre s uprafața de
lucru, restul de 40 -10% fiind dirijate spre plafon;
▪ semi-indirect : un procent de 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon și
pereți, în timp ce restul fluxului luminos este dirijat spre planul ce necesită ilumina re;
▪ difuz : presupune o iluminare difuzată uniform în toate direcțiile datorită surselor
luminoase mascate , fiind superior celor prezentate anterior . [11]
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
36
În cadrul SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL sunt utilizate ambele surse de
iluminat, at ât iluminatul natural, c ât și cel artificial.
Astfel în cadrul firmei iluminatul natural se face în felul următor :
• ferestre înalte ce permit pătrunderea luminii în profunzimea încăperilor;
• pervazul ferestrelor este situat la înăl țimea meselor de lucru , ferestrele cu pervazul mai jos
provo când iarna o răcire accentuată a ambian ței de lucru, precum și o senzație de ” orbir e”
dator ată zăpezii din exterior sau penetrării razelor solare în timpul verii.
• luminatoare din panouri transparente care înlocuiesc o parte din înveli toarea acoperi șului.
Dozarea iluminatul ui artificial trebuie realizată în așa fel încât să asigure desfășurarea
activităților de muncă ale personalului firmei în cele mai bune condi ții de vizibilitate. În cadrul
GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL iluminatul artificial se realizează conform tabelului 3.4.
Tabelul 3.4. Distribu ția fluxului luminos în cadrul firmei [18]
Distribu ția fluxului
luminos Destina ții Observa ții
Directă ▪ iluminat industrial fără sarcini
vizuale preten țioase;
▪ iluminat unde prezen ța umbrelor nu
influen țează negativ activitatea;
▪ iluminat în încăperi cu înăl țime
mare , plafonul acestora ne aflându –
se în câmpul vizual;
▪ spații de depozitare ▪ în planul util se formează umbre
foarte pronun țate;
▪ valoarea contrastul ui dintre
suprafa ța luminoasă a corpului
de iluminat și plafon este foarte
ridicată ;
▪ determină un iluminat economic:
număr mic de corpuri în sistem ul
de iluminare și consum redus de
energie electrică
Semi -directă ▪ birouri și spații administrative ;
▪ căi de circula ție importante din
cadrul unor clădir i ▪ umbrele foarte pronunțate;
▪ valoarea contrast ului corp de
iluminat -plafon este ridicat ă;
▪ crește rea costul ui sistemului de
iluminat și a energiei electrice,
▪ un grad de confort mai ridicat
decât în cazul iluminatului direct
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
37
3.3.2. Cromatica locului de muncă
Ambian ța cromatică poate constitui un factor de confort, dar și de disconfort psihic, având
o influen ță semnificativă asupra echilibrul ui psihofiziologic al omului, cât și asupra performan țele
acestuia în muncă. Importan ța cromaticii este semnificativă pentru crearea unei ambian țe optime de
muncă, în tratamentul coloristic al echipam entelor tehnic e, ca sursă de semnale a pupitrelor și
tablourilor de comandă, și mai ales prin efectele psihologice ale culorilor asupra muncitorilor.
În general angajații preferă o ambian ță cromatică cu o coloristică variată , constat ându -se o
creștere semnificativă a randamentului în cazul activită ților de muncă desfășurate într-o ambian ță
cromatică, față de un mediu acromatic.
Efectele culorile asupra organismului uman sunt prezentate î n tabelul 3.5.
Tabelul 3.5. Efectele fiziologice și neuropsihice ale culorilor [8]
Culoarea Efectele fizice Efectele neuropsihice
Roșu ▪ Crește presiunea sângelui
▪ Ridică tonusul muscular
▪ Activează respira ția ▪ Culoare foarte caldă
▪ Stimulator general
▪ Stimulator intelectual
▪ Produce senza ții de apropiere în spa țiu
Portocaliu
▪ Accelerează pulsa țiile inimii
▪ Culoare caldă
▪ Stimulent emotiv
▪ Produce senza ția de apropiere foarte mare în
spațiu
Galben ▪ Menține presiunea sângelui
▪ Stimulează și întreține starea de
vigilență
▪ Sporește capacitatea de
mobilizare și concentrare a
atenției ▪ Culoare caldă și veselă
▪ Stimulează vederea
▪ Calmant în psiho -nevroze
▪ Produce senza ția de apropiere în spa țiu
Verde
▪ Dilată vasele capilare
▪ Scade presiunea sângelui
▪ Culoare rece, lini știtoare
▪ Dă impresia de prospe țime
▪ Facilitează deconectarea nervoasă
▪ Produce senza ția de depărtare în spa țiu
Albastru ▪ Scade presiunea sângelui
▪ Scade tonusul muscular
▪ Calmează respira ția ▪ Culoare foarte rece, lini știtoare
▪ In exces poate provoca depresiuni nervoase
▪ Produce senza ția de depărtare în spa țiu
Violet ▪ Crește rezisten ța
cardiovascular ă
▪ Crește rezisten ța plămânilor ▪ Culoare rece, nelini știtoare și descurajatoare
▪ Produce senza ția de apropiere foarte mare in
spațiu
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
38
Selectarea culorilor pentru zugrăvirea clădirilor și a încăperilor, pentru vopsirea utilajelor,
mobilierului și echipamentelor, prin care se urmăre ște atât efectul cromatic utilitar, cât și cel estetic
și psihologic, trebuie realizată ținându -se seama de caracteristicile de reflexie și absorb ție a luminii.
▪ Coloristica din cadrul sec țiilor de produc ție ale firmei
În cadrul firmei GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL coloristica secțiilor de producție
este realizată pred omina nt în nuan țe de gri, puțin „agresive”, care nu distrag aten ția muncitorilor și
sunt mai „re zistente” la a șezarea prafului și a murdăriei. În cazul locuril or de muncă lipsite de
lumină naturală și acolo unde procesele de produc ție se desfă șoară la temperaturi scăzute sunt
folosite zugrăveli calde (crem). În sec ția de extrudare, unde utilajele tehnologice degaj ă un nivel
foarte ridicat de căldură s-a utilizat culoarea albastr ă, o culoare foarte rece.
▪ Coloristica echipamentului tehnic și tehnologic din cadrul firmei
Utilajele din cadrul firmei sunt vopsite predominant î n gri -mediu, componente le acestora
în nuan țe de gri -maroniu, pentru a pune în evidență părțile periculoase ale utilajului și a concentra
atenția muncitorului asupra obiectului muncii.
Suprafe țele utilajelor sunt semi -lucioase, păr țile lor interioare fiind vopsite în nuan țe mai
luminoase decât cele exterioare înlătur ând umbrele, pentru a reflecta mai multă lumină asupra
suprafe țelor de lucru și pentru detectarea facilă a murdări ei, în vederea înlăturării acesteia.
Pentru p ărțile vitale și periculoase ale ma șinilor -unelte din sec țiile de produc ție cum sunt:
mecanismele de viteză, margini tăioase, p ărți mobile, comutatoare, pârghii etc., s-au utilizat
contraste puternice în tonuri și nuan țe de ro șu, galben, portocaliu și albastru atr ăgând ast fel atenția
muncitorilor cu scopul evitării accidentel or de muncă.
▪ Coloristica mijloacelor de securitate și protec ție a muncii
Valențele cromatice folosite la realizare mijloacelor de securitate și protec ție a muncii s-au
realizat ținând seama de efectele fiziologice pe care culorile le declan șează și astfel s-au utilizat :
➢ galbenul – are luminozitatea cea mai puternică și, fiind u șor de observat de la distan ță este util
pentru atragerea aten ției în legătură cu existen ța unor obstacole, balustrade;
➢ portocaliul – este utilizat pentru marcarea p ărților periculoase ale utilajelor care pot tăia,
zdrobi sau pentru semnalizarea zonelor radioactive, cu pericol de explozie et c.
➢ roșul – se folosește pentru semnalizarea incend iilor și identificarea materialelor ignifuge;
➢ albastrul – semnifică precau ția (nu atinge ți) culoare destinată avertizărilor;
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
39
➢ albul – sugerează necesitatea de cură țenie, marc ând zonele libere de circula ție, ariile de
depozitare .
3.3.3. Expunerea la zgomot și efectele acestei expuneri asupra organismului uma n
Managementul SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL tratează cu maxim interes
problema stării de sănătate a angaja ților săi, aceasta influen țând randamentul acestora.
Starea de sănătate a angaja ților este influențată de o serie de factori biologici, sociali, de
mediu , dar și de factori i determina ți de raporturile de muncă. Zgomotul la locul de muncă, conduce
la diminuarea poten țialului lucrativ și a performan țelor individuale ale angaja ților expu și, putând
provoca efecte nedorite asupra munci i și a stării de sănătate a angaja ților.
Zgomotul în cadrul firmei SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL
Firma desfă șoară o activitate în domeniul prelucrării maselor plastice , fiind astfel folos ite
utilaje și instala ții generatoare de vibra ții și zgomot. Datorită acestor aspecte, firma dispune de
programe anuale de prevenire a accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale datorate
factorilor de solicitare specifici activită ților pe care firma le desfă șoară.
▪ Identificarea surselor de zgomot
Zgomotul este specific și se reg ăsește în aproape toate mediile de muncă. Activită țile
firmei desfă șurate în domeniul producerii și prelucrării de mase plastice, implică folosirea unor
utilaje și instala ții care produc zgomot.
Astfel în cadrul în cadrul întreprinderii au fost identificat e:
➢ Surse care generează zgomot grupate în funcție de mobilitate în:
– surse fixe : instalații de obținere a foliei, a diver selor produse din plastic și instalații le de
imprimat.
– surse mobile : diverse mijloace de transport utilizate în cadrul firmei , motostivuitoare , etc.
➢ Medii de lucru expuse zgomotului care includ zonele (ariile) de lucru din vecinătatea
instalațiilor și utilajelor din cadrul secțiilor de producție .
▪ Evaluarea surselor de zgomot a fost realizată în concordan ță cu prevederile actelor
normative în vigoare și limitele admisibile stabilite prin stas.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
40
Pentru utilajel e și instala țiile care prezintă risc din punct de vedere al expunerii la zgomot
au fost realizate măsurători de către institu ții autorizate fiind stabilit nivelul de zgomot prin atestate
tehnice emise pentru fiecare obiectiv și zonă unde s-a constat prezen ța factorul ui de risc .
Măsurarea valorilor surselor de poluare prin zgomot existente în cadrul firmei
Conform evaluările și măsurătorile realizate l a nivelul firmei s-au înregisrat 5 zone cu risc
ridicat de expu nere la zgomot , toate implicând utilaje cu amplasament fix, zone de risc în care
valorile măsurate se află în apropierea nivelul ui prevăzut de stas sau peste acest nivel.
Nivelul zgomotului pentru instalațiile și utilajele care prezintă risc de expunere la zgomot ,
obținut în u rma măsurătorilor atestate realizate în cadrul firmei este prezentat î n tabelul următor .
Tabelul 3.6. Valorile măsurate în cadrul firmei, raportate la cele reglementate in STAS
Utilaj/ instalație Valorea
măsurată (dB) Valoarea reglementată
(conform STAS) (dB)
Extruder folie HDPE 75 75
Extruder folie HDPE, seria EP 77 75
Extruder floie MPE 75 75
Extruder Hemingstone 76 75
Extruder PVC 78 75
Măsuri de aplicare a strategiei manageriale de reducere a expunerii la zgomot
Pe lângă dotarea de noi mijloace de muncă mai performante, ai căror parametrii tehnici și
funcționali sunt cuprin și în limitele stabilite de standard , au fost inițiate acțiuni de atestare tehnică a
fiecărui mijloc de muncă ce ridică riscuri de expunere la zgomot.
Au fost prevăzute de asemenea acțiuni de măsurare periodică a parametrilor care definesc
pericolul de îmbolnăvire prin expunerea la zgomot, în așa fel încât să se poate interveni asupra
procesului de muncă î n timp util și real pentru atenuarea/reducerea sau înlăturarea surselor de
poluare sau pentru asigurarea măsurilor de protec ție, în cazul expunerii la zgomot.
Probleme medicale legate de expunerea la zgomot a angaja ților firmei
Zgomotul poate produce asupra personalului expus profe sional două categorii de efecte adverse:
▪ Efecte specifice reprezentative fiind hipoacuzi a și surditate a profesională , efecte care
figurează în tabelul cu boli profesional e cu de clarare obligatorie;
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
41
▪ Efecte nespecifice care presupun modificări și tulburări ale diverselor aparate și sisteme
ale organismului, acestea fiind determinate de acțiunea zgomotului asupra întregului
organism, efecte cuprinse în categoria bolilor profesionale.
Hipoacuzia profesională și surditatea profesională reprezintă deficit e auditiv e definitiv e
care presupun scăderea permanentă și ireversibilă a pragului auditiv la nivele foarte joase.
3.3.4. Recomandări privind imbunătățirea cromaticii și de prevenire și combatere a
potențialului nociv al zgomotului
❖ Recomandări privind combaterea potențialului nociv al zgomotului
Firma GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL Negrești Oaș este o companie serioasă,
atentă și preocupată de rezolvarea problemelor cu care se confruntă angaja ții săi. Din această cauză
sunt luate în mod constant măsuri de prevenire și eliminare a efectelor vătămătoar e ale zgomotului.
Cei mai expuși efectelor no cive ale zgomotului sunt o peratorii utilajelor de extrudare ,
instalațiile și utilajele de extrudare produc ând temperaturi foarte mari și zgomote uria șe.
1. Măsuri colective de combatere a zgomotului
• Organizarea lucrului urmărind limitarea timpul ui petrecut în zonele zgomotoase;
• Planificarea activită ților provocatoar e de zgomot, în așa fel încât desfă șurarea lor să afecteze
un număr cât mai redus de muncitori ;
• Diminuarea propagării zgomotului, folosind incinte și ecrane fonoizolante;
• Folosirea mate rialelor fonoabsorbante, pentru atenuarea sunetelor reflectate;
• Eliminar ea zgomotului și vibra țiilor propag ate prin sol, folosind anumite măsuri de
amortizare cum ar fi dalele flotante;
2. Mijloace individuale de protec ție a auzului
În cazul în care prevenirea riscuril or provocate de expunerea la zgomot nu po ate fi
realizată prin alte mijloace, ca ultimă solu ție, muncitorilor trebuie să li se pună la dispozi ție și să se
impună utilizarea mijloace lor individuale de protec ție auditivă , ale căror utiliza re trebuie să
respectate următoarele principii:
• Antifoanele trebuie purtate efectiv, iar utilizarea acestora trebuie impusă și urmărită;
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
42
• Antifoanele trebuie să fie potrivite genului de activitate, tipului și nivelului de zgomot și să
fie compatibile cu r estul echipamentului de protec ție;
• Trebuie asigurată posibilitatea muncitorilor de a alege , dintre diferite modele de antifoane
adecvate mediului de lucru existent , pe cel mai confortabil;
• Obligativitatea asigurării instruir ii muncitorilor cu privire la modul de utilizare, păstrare și
întreținere a antifoanelor.
În figurile următoare sunt prezentate câteva tipuri de mijloace de protec ție auditivă individuală.
Figura 3.4. Antifoane interne Figura 3.5. Caști antifon și Figura 3.6. Antifoane
din cauciuc atenuare zgomot externe cu montare pe cască
❖ Recomandări privind îmbunătă țirea crom aticii
Deși în cadrul GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL sunt folosite culori care să nu
afecteze munca angaja ților întotdeauna este loc de mai bine. Astfel am formulat câteva recomandări
pentru îmbunătă țirea cromaticii din cadrul întreprinderii :
• Folosirea unor culori mai puțin „agresive” pentru vopsirea utilaje lor;
• Suprafețele de lucru ale birourilor sau bancurilor, situate în vecinătatea mașinil or-unelte nu
vor fi vopsi te sau acoperi te cu materiale sau substanțe de cu loare închisă;
• Este recomandată repartizarea semnalelor luminoase pe suprafața pupitrelor și tablourilor de
comandă luând în considerare acuitatea cromatică și întinderea medie a câmpului vizual al
muncitorului , în zona centrală a vizibilității fiind ampla sate semnalele cele mai importante , în
timp ce semnalele de de o importanță mai scăzută se vor plasa în p ărțile laterale;
• În cazul operațiunil or de muncă de mare viteză, sunt folosite culorile roșu, portocaliu sau
galben care prezintă o mare putere de mobilizare, iar pentru operațiunile mai lente sunt
indicate culori ca verdele și albastrul;
• Între lumina mediului ambiant , strălucirea mașinii -unelte și strălucirea luminii semnalizatoare
este necesară realiza rea unui contrast programat.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
43
3.4. Solicitarea kinestezică la locul de muncă
3.4.1. Acțiunea vibra țiilor de diferite frecven țe asupra organismului uman
Specificul producției din cadrul GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL presupune folosirea
unor utilaje și instala ții de mari dimensiuni cu o putere uria șă care emană foarte multă căldură ,
creând temperaturi extrem de ridicate și nivele mari de zgomote și vibra ții care au efecte nocive
asupra organismului angajaților din producție .
Operatorul utilajului de extrudare este expus atât temperaturilor ridicate, cât și zgomotului
si vibra țiilor uria șe pe care instala țiile de extrudare le produc.
Instalațiile de extrudare utilizate în cadrul întreprinderii SC GREIF FLEXIBLES
ROMÂNIA SRL generează zgomote foarte puternice al c ăror nivel de intensitate dep ășește cu valori
de până la 85-90 dB pragul de audibilitate. Pe lâng ă premisele posibilității de reduce re a
inteligibilită ții vorbirii la valori apropiate sau egale cu zero, acestea cauzeaz ă și o pierdere treptat ă, a
sensibilit ății auditive a muncitorilor din cadrul secției de producție a produselor din materiale plastice .
Surditatea permanent ă poate surveni după o perioadă de doar 4-5 ani de activitate desfășurată într-un
mediu cu zgomot deosebit de intens .
O acțiune nocivă asupra organismului omenesc o au și vibra țiile de frecven țe mai mic i de
20Hz (infrasunete le). În cazul în care acestea acționează simultan cu zgomote de o intensitate
apreciabil ă, conduc la o suprasolicitare a întregului organ auditiv .
Analog, ca la nivelurile de intensitate și tărie ale zgomotelor, au fost introduse și pentru vibra ții
niveluri de intensitate și tărie numite vibrar și respectiv pal.
Astfel, dup ă numai 3 -4 ani de lucru î n preajma acestor utilaje de extrudare, aproximativ
70 % din muncitori ( mai ales operatori i utilajelor de extrudare) de la GREIF FLEXIBLES
ROMÂNIA SRL prezintă afecțiuni nervoase (dureri de cap, ame țeli, un grad ridicat de iritabilitate ,
etc.), un procent de eproximativ 40 % din aceștia suferă de gastrit ă sau ulcer duodenal , în timp ce
aproximativ 10 % din ei au fost diagnosticați cu hipertensiune arterial ă.
În funcție de intensitatea (puterea) și direcția lor de acțiune, e fectele nocive ale vibra țiilor și
zgomotelor se pot manifesta , prin deplas ări relative ale ligamentelor , ruperi ale acestora sau chiar
hemoragii ale organelor interne ale corpului muncitorilor expuși acțiunii acestor vibrații și/sau
zgomote .
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
44
3.4.2. Recomandări privind prevenirea ș i combaterea efectelor n ocive ale vibra țiilor
În cazul d epășirii limitelor admisibile normate ale vibrațiilor se impune abordarea unor
măsuri pentru diminuarea ac țiunii acestora .
Astfel, e chipament ele tehnic e (utilaje, instalații) generato are de vibra ții puternice se vor
amplas a la parter sau la subsol pe funda ții masive, la distanță față de eleme ntele de structur ă ale
clădirilor. În cazul în care este absolut necesar ă amplasarea acestora pe pardoseala legată de
structura clădirii, montarea unor elemente vibroizolante este absolut obligator ie.
Echipament ele tehnic e care produce vibra ții dator ate șocurilor se v or monta pe funda ții
vibroizolante, dimensionate corespunzător și amplasate independent de structura construc țiilor.
În cazul vibrațiilor cu acțiune general ă care sunt transmise întregului corp, măsurile de
diminuare a acestora se aplic ă pe căile de transmisie a vibra țiilor, utilizând : scaune speciale,
platforme vibroizolante sau mijloace individuale de protec ție.
În cazul vibrațiilor cu acțiune local ă care sunt transmise sistemului m ână-braț, este
necesară aplicarea unui ansamblu de măsuri preventive medicale , tehnice și organizatorice și
anume :
• înregistrarea expunerilor anterioare la vibra ții
• avertizarea persoanelor care utilizează echipament e tehnic e vibrant e cu privire la riscuril e
expuneri i la vibra ții
• supravegherea medical ă și înregistrarea simptomelor posibile ale bolii cauzate de vibra ții
• alegerea unor echipament e (utilaje) cu nivel de vibra ții scăzut
• utilizarea echipamentului în conform itate cu instruc țiunile
• instruirea corect ă a angaja ților
• evitarea expunerii continue pe perioade lungi la vibrații
Combaterea ac țiunii vibra țiilor se face prin intermediul izolării și/sau amortiz ării acestora.
Izolarea antivibratoare
Pentru proiectarea unei izolări antivibratorii trebu ie parcurse următoarele etape:
▪ Cunoa șterea ma șinii: dimensiunile de gabari t, greutate, puterea, mărimea, frecven ța și
punctele de aplica ție ale for țelor perturbatoare
▪ Cunoa șterea mediului: realizarea unui desen care să reflecte amplasamentul utilajului și
distan țele de la acesta la clădiri sau alte obiecte
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
45
▪ Alegerea modelului de calcul și a parametrilor acestuia , izolarea antivibratori putând fi
obținută fie așezând izolatori elastici între utilaj și pardoseal ă, fie fixând utilajul pe un bloc
de beton armat, rezemat
▪ calculul amplitudinilor vibra țiilor, comparând aptitudinile și deplasările ma șinii cu valorile
admisibile , operație finalizată cu proiectarea de rezisten ță
3.5. Solicitări datorate factorilor climatici de la locul de mun că
3.5.1. Posibilită ți de adaptare a organismului uman la temperaturi ridicate
• Munca la temperaturi ridicate
Locurile de muncă din cadrul industrie i la care munca se derulează în condițiile existenței
unor temperaturi ridicate sunt numeroase. Durata muncii la temperaturi ridicate are un mare impact
atât asupra sănătății angajaților, cât și asupra aspectelor economi ce ale firme i. Organismul are de
suferit , se deshidratează, ritmul și dispozi ția pentru muncă scad, influen țând negativ productivita tea
muncii.
În cadrul f irmei GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL se folosesc utilaje de mari
dimensiuni care degajă un volum ridicat de căldură, care dacă nu este reglat prin instalații de
climatizare și ventilare artificială poate induce efecte nocive asupra sănătății muncitorilor , cu
precădere în anotimpul cald.
În cazul operatorilor care execută opera țiile de extrudare și imprimare , temperaturii
ridicate din sec ție i se adaugă și temperatura eliminată în urma acestor procese, astfel valoarea
temperatur ii la care este supus un astfel de operator pe perioada executării opera ției este de
aproximativ 35 -40o C, solicitându -i acestuia sistemul circulator și induc ându -i o stare generală de
oboseală și epuizar e. Prin urmare în cadrul firmei în cauză s -a optat pentru implementarea unui
sistem care să garanteze personalului întreprinderii un climat favorabil desfășurări i activită ților
specifice profilului întreprinderii, acesta ajutând la men ținerea sănătă ții angaja ților, respectând
prevederil or de protec ție socială.
Deoarece societatea GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL se ocupă cu producția
articolelor de ambalaj , a foliilor, plăcilor, tuburi lor și profiluri lor din material plastic, acest lucru
impune prin natura a ctivită ții utilizarea unor sisteme de ventila ție mecanice, care să elimine
substan țele nocive din încăpere, substitui nd aerul viciat cu aer proaspăt.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
46
Ventilarea mecanică generală a fost considerată solu ția optimă, în acest context, sistemul
de ventila ție fiind format din două instala ții: o instala ție care aspiră aerul viciat, și o alta care
introduce aerul proaspăt. Schema de principiu a circuitelor acestei instala ții de ventila ție este
prezentată în următoarea figură (figura 3.7) .
Figura 3.7. Schema de funcționare a circuitelor instalației de ventilație [19]
Sistemul de ventilație este compus din 2 ventilatoare : un ventilator de insuflare ( Vi) și un
ventilator de refulare (Vr) și 3 regulatoare de debit (Rd). Există posibilitatea recirculării parți ale
(Ar) a aerului extras din incintă (AE) sau evacua rea sa în totalitate (Ae). Aerul nou (AN) este
introdus direct în incintă sub forma aerului insuflat (Ai) sau poate fi amestec at cu aerul recirculat,
rezultând aerul de amestec (Aa). În funcție de gradul de presiune creat în incintă prin acțiunea
simultană, sau separată a celor două ventilatoare, incinta se poate afla în stare de suprapresiune, caz
în care aerul va fi eva cuat sub formă de aer de suprapresiune (As), sau în stare de depresiune, caz în
care aerul va intra în incintă sub formă de aer de presiune (Ad).
• Munca la temperaturi scăzute
Temperatura scăzută reprezintă un factor agresiv fa ță de organismu l omenesc . Îndată ce
acesta sesizează scăderea semnificativă a temperaturii , frigul devine un factor perturbator, de
inconfort, cu efecte economice negative la nivelul productivită ții muncii.
Pentru protec ția muncitorilor împotriva frigului este indicat să se utilizeze îmbrăcăminte adecvată.
Datorită faptului că hala întreprinderii este dotată cu un sistem de încălzire și obiectul de
activitate nu presupune deplasarea în exteriorul acesteia, munca la temperaturi scăzute nu se aplică.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
47
3.5.2. Recomandări privind c ombaterea ac țiunii dăunătoare a microclimatului cald
Așa cum am prezentat în capitolul anterior existența unor temperaturi mult prea ridicate în
cadrul locul ui de muncă afectează în mod direct productivitatea angaja ților, diminuându -le acestora
puterea de concentrare și ritmul de muncă. Oboseala survine astfel mult mai repede decât în cazul în
care aceștia ar fi lucrat în condi ții propice.
O să prezint în continuare , o serie de recomandări privind combaterea acțiunilor
dăunătoare ale microcli matului din cadrul întreprinderii SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL:
▪ O primă recomandare este amplasarea unor automate de apă în apropierea locurilor de
muncă, cu scopul asigurării aportului optim de lichide al muncitorilor , fără ca aceștia să
fie nevoi ți să părăsească sediul întreprinderii, evitându -se astfel întreruperea activită ților
curente. De asemenea se recomandă ca aceste a utomate de apă să fie prevăzute cu un
dispozitiv de control al temperatur ii apei, fiind posibilă astfel ajustrea acesteia în funcție
de necesități.
▪ Montarea un ei instalații suplimentare de ventil ație a aerului cald, pe unul din utilajele care
gener ează valori mai ridicate de temperatură , reducând astfel seminificativ cantitatea de
căldură . Această investiție se preconizează a avea un efect benefic , atât asupra gradului de
confort al angajaților , cât și asupra nivelul ui costurilor întreprinderii, deteminând
reduc erea semnificativă cheltuielil or datorate folosirii sistemelor de climatizare.
▪ Datorită faptului că în procesul d e producție sunt utilizate substanțe chimice , materiile
prime folosite pentru obținerea produselor finite din plastic având un efect nociv asupra
sănătății muncitorilor , este necesară o măsurare regulată a gradului de puritate a aerului ,
având în vedere fa ptul că concentrația maximă admisă din aceste substanțe în mediul
ambiant este reglementată la 50 mg/m3 aer.
▪ Efectuarea unui control medical periodic al angajaților firmei , preferabil de două ori/an .
▪ Măsurarea frecventă a cantități lor de substanțe nocive din aer .
▪ Utilizarea unor sisteme adecvate de ventilație a aerului din cadrul secțiilor de producție .
▪ Punerea la dispoziția angajaților a unor suplimente de lapte cu scopul etenuării efectelor
substanțelor nocive inhalate .
▪ Folosirea uno r măști de protecție pentru evitarea inhal ării substanțe lor chimice nocive .
Acțiunea temperaturilor ridicate se combate prin intermediul unor măsuri tehnice și prin
măsuri de protec ție individuală.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
48
❖ Cele mai reprezentative măsuri tehnice de combatere a microclimatului cald din cadrul
întreprinderii sunt : mecanizarea procesului de produc ție, izolarea utilajului și amplasarea
rațională a acestuia și luarea unor măsuri tehnico -sanitare eficiente .
Prin intermediul mecaniz ării proceselor de m uncă se previne supraîncălzirea , reduc ându-se
numărul muncitorilor nevoiți să lucreze în tr-un microclimat nefavorabil și timpul petrecut de aceștia
în condițiile unor temperaturi ridicate . Prin automatizare a proceselor , muncitorul ui i se poate
asigura un g rad și mai ridicat de protecție împotriva supraîncălzir ii.
Cu ajutorul izolării termic e a utilajului , se poate realiza reducerea sau blocarea pătrunder ii
căldurii la locul de muncă , aspect realizabil prin montarea î n fața utilajului care emană radia ții
calorice a unor perdele termoizolante din materiale care absorb radia țiile sau le împiedică trecerea.
Amplasarea ra țională a utilajelor în spa țiul atelierului, la distan țe care previn șocul caloric,
precum și evitarea trecerii frecvente a muncitorului p e lângă sursele de radia ții calorice (căldură) .
Una dintre cele mai eficiente măsuri tehnico -sanitare este ventilarea și răcirea pardosel ii,
aspect realizabil prin stropirea acestora cu apă rece, sau prin instalarea unor pardoseli performante
sub care circulă în permanen ță un curent de aer rece.
❖ Măsurile de protec ție individuală se referă la regimul de muncă, du șuri de aer, perdele de
apă, ecrane umede, regimul apei de băut, du șuri și semi -dușuri de apă.
Regimul apei de băut . Raționalizarea cât mai eficientă a consum ului ridicat de apă a
muncitorului în condițiile unei temperaturi înalte, pentru a nu produce tulburări în organism.
Dușuri și semi -dușuri de apă. Instalarea unor dușuri și semi -dușuri de apă în imediata aprop iere
a sec țiilor calde , oferind astfel muncitorilor posibilitatea să se răcorească în timpul pauzelo r.
Este necesar ca î mbrăcămintea muncitorilor care lucrează în condițiile unor temperaturi
ridicate să îndeplinească anumite condi ții: [7]
• țesăturile din care se confec ționează îmbrăcămintea trebuie să fie slab conducătoare de
căldură, să reziste la umezeală și să fie permeabile la aer . De asemenea este recomandat ca
țesăturile să fie executate din fibre care absorb u șor apa provenită din tran spira ție și au
proprietatea de a o ceda rapid;
• trebuie evitată croirea strânsă a hainel or pe corp , asigur ându -se astfel o bună ventila ție între
corp și haine, și evitând îngreuna re sau împiedica re circula ției sângelui și respira ția;
• pentru protec ția împotriva radia țiilor calorice intense trebuie utilizate haine, șorțuri, m ănuși
din țesături iluminate care au o capacitate mare de reflec ție a acestor radia ții.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
49
SINTEZA RECOMANDĂRILOR
Sinteza recoma ndărilor propuse conducerii firmei SC GREIF FLEXIBLES ROM ÂNIA SRL
în urma analizei condițiilor de muncă și a organizării ergonomice a muncii
din cadrul firmei
Nr.
crt.
Recomandări propuse spre
implementare conducerii întreprinderii cu scopul
creșterii randamentului muncii angajaților prin
îmbun ătățirea condițiilor de muncă și
organizarea optimă din punct de vedere
ergonomic a locurilor de muncă
Stadiul curent
Măsuri
implementate
Măsuri în
curs de
implementare
Măsuri care
necesită
implementare
1 I. Recomandări privind prevenirea și atenuarea apariției oboselii profesionale datorate
solicitărilor fizice
▪ Organizarea unor întâlniri între manageri și
subordonați pentru identificarea, atenuarea
sau eliminarea factorilor cauzatori ai
stresului prin suprasolicitarea fizică
x
▪ Asigurarea unui management eficient al
timpului de lucru al angajaților x
▪ Îmbunătățirea condițiilor de muncă din secții x
▪ Reducerea gradului de solicitare fizică a
operatorilor prin automatizarea unor operații x
▪ Dotarea operatorilor din secțiile de producție
cu echipamente de protecție corespunzătoare x
2
II. Recomandări privind reducerea stresului datorat solicitărilor neuropsihice
▪ Creșterea numărului de operatori în cazul
operațiilor complexe și divizarea sarcinilor
de muncă între aceștia
x
▪ Introducerea în cazul operatorilor nevoiți să
realizeze mai multe operații simultan a unor
subordonați care să -i ajute eliminând astfel
solicitarea excesivă a acestora
x
▪ Introducerea unor roboți care să realizeze
reglarea automată a temperaturii din
interiorul utilajului de extrudare și a vitezei
trăgătorului și rolelor de ghidare a foliei
x
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
50
Nr.
crt.
Recomandări propuse spre
implementare conducerii întreprinderii cu scopul
creșterii randamentului muncii angajaților prin
îmbunătățirea condițiilor de muncă și
organizarea optimă din punct de vedere
ergonomic a locurilor de muncă
Stadiul curent
Măsuri
implementate
Măsuri în
curs de
implementare
Măsuri care
necesită
implementare
3
III. Recomandări privind îmbunătățirea cromaticii și măsuri de prevenire și combatere a
potențialului nociv al zgomotului
Recomandări privind îmbunătățirea cromaticii locului de muncă
▪ Folosirea unor culori mai puțin “agresive “
pentru vopsirea utilajelor x
▪ Repartizarea semnalelor luminoase având în
vedere sensibilitatea cromatică și întinderea
medie a câmpului vizual al operatorilor x
▪ Îmbunătățirea cromaticii secțiilor de
producție x
Recomandări privind combaterea potențialului nociv al zgomotului
▪ Limitarea timpului petrecut de angajați în
zonele cu valori ridicate de zgomot x
▪ Minimizarea numărului de angajați expuși la
zgomotul din secțiile de producție x
▪ Folosirea incintelor și ecranelor fonoizolante
pentru diminuarea propagării zgomotului x
▪ Utilizarea materialelor fonoabsorbante
pentru reducerea sunetelor reflectate x
▪ Folosirea unor dale flotante pentru
combaterea propagării zgomotului și
vibrațiilor prin sol x
▪ Controlarea gradului de expunere la zgomot x
▪ Dotarea muncitorilor cu mijloace individuale
de protecție a auzului (antifoane, căști
antifon și căsti de atenuare a zgomotului)
x
4
IV. Recomandări privind prevenirea și combaterea efectelor nocive ale vibrațiilor
▪ Montarea utilajelor care generează vibrații
puternice pe fundații masive, independente
de elemntele de structură a clădirilor
x
▪ Montarea utilajelor care prin vibrații
generează zgomot pe fundații vibroizolante x
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
51
▪ Folosirea unor platforme vibroizolante care
diminuează efectul vibrațiilor x
▪ Folosirea de către operatori a echipamentelor
individuale de protecție x
5 V. Recomandări privind combaterea acțiunii dăunătoare a microclimatului cald
▪ Amplasarea unor automate de apă cu
temperatură ajustabilă în imediata apropiere
a locurilor de muncă
x
▪ Montarea unor ventilatoare pe utilajele care
generează nivele mari de căldură x
▪ Controlul periodic al purității aerului din
secțiile unde se folosesc substanțe chimice x
▪ Montarea unor sisteme de ventilație pentru
evacuarea aerului cald din secții x
▪ Acordarea de măști de protecție operatorilor
care lucrează cu substanțe chimice x
▪ Mărirea gradului de automatizare a
proceselor de producție x
▪ Ventilarea secțiilor și răcirea pardoselilor x
▪ Amenajarea unor dușuri și semi -dușuri de
apă în imediata apropiere a secțiilor cu
temperaturi foarte ridicate x
Au fost î naintate conducerii firmei SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL , cu
propunerea de implementare un număr de 30 de recomandări.
În urma analizei și evaluării acestor propuneri, conducerea firmei a luat următoarea
decizie :
➢ 6 dintre aceste recomandări au fost implementate
➢ 9 recomandări se află în curs de implementare
➢ 15 recomandări necesită implementare în viitorul apropiat
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
52
CONCLUZII
În cadrul lucrării de fa ță s-a realizat analiza premisel or implementării principiilor
ergonomi ei la întreprinderea S C GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL, Negrești Oaș , atât din
perspectiva organizării ergonomice a locurilor de muncă, cât și din cea a microclimatului industrial .
Microclimatul industrial existent în ca drul firmei analizat e în această lucrare impune
adoptarea și aplicarea unor măsuri ergonomice cu scopul menținerii sănătății angaja ților săi, având
în vedere faptul că riscurile implicate de activitatea de bază a întreprinderii presupun desfășurarea
muncii operatorilor din secția de producție a firmei în condițiile unor temperaturi foarte ridicate și
inhalarea unor substan țe dăunătoare pentru organismul omenesc .
Organizarea ergonomică a locurilor de muncă presupun e în special aplicarea principiilor
ergonomice ce au ca scop conservarea energiei muncitorilor și amplasarea utilajelor în câmpul
muncii într -un flux logic, cu scopul de a facilita activitatea de prestare a serviciilor.
Prin analizarea situa ției existente s-a constat prezen ța anumitor inadverten țe între modul în
care muncitorii î și desfă șoară activitatea și modul ergonomic de reali zare a acesteia.
Prin aplicarea propunerilor de îmbunătă țire enun țate anterior se urmăre ște atât eficientizarea
activită ții întreprinderii și obținerea unei profitabilită ți ridicate, cât și men ținerea sănătă ții
muncitorilor din cadrul întreprinderii .
Au fost î naintate conducerii firmei SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL, cu
propunerea de implementare un număr de 30 de recomandări.
Dintre acestea în urma deciziei luate de firmă, 6 au fost implementate, 9 se află în curs de
implementare iar 15 dintre acestea necesită implementare în viitorul apropiat.
Eficientizarea activită ții resurselor umane în condi țiile organizăr ii ergonomice a muncii
presupune adoptarea unor măsuri ce au ca scop cre șterea productivită ții muncii și implicit cre șterea
profitabilită ții întreprinderii analizate. În acela și timp se urmăre ște aplicarea unui program de
măsuri de protec ție a muncii, pent ru prevenirea și evitarea atât a accidentelor de muncă, cât și a
bolilor profesionale, cauzate în acest caz de inhalarea substan țelor toxice.
Analiza ergonomică a locului de muncă are ca obiective optimizarea proiectării
constructive a locurilor de muncă prin îmbunătă țirea securită ții muncii și ameliorarea factorilor de
ambian ță fizică, reducerea efectelor negative datorate monotoniei muncii și diminuarea solicitărilor
fizice și nervoase.
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
53
Cea mai dificilă problemă pentru reu șita unei companii este propri a ei schimbare.
Politica de schimbare este un proces complex de ajustare structurală ținând seama de
mediul socio -economic, cultural, politic, educativ, legislativ, în continuă modificare. Schimbarea
structurii companiilor trebuie să aibă în ved ere, în pr imul rând, schimbarea metodelor și a
procedurilor manageriale și apoi a mijloacelor tehnice și tehnologice.
Evoluția concep ției omului despre muncă este un factor caracterizat prin nivelul ridicat al
exigen țelor în ceea ce prive ște calit atea vie ții în general și calit atea vieții profesionale, calit atea
cond ițiilor de muncă și confortul la locul de muncă , o bună organizare ergonomică a muncii fiind
esențială pentru asigurarea satisfacției și sănătății angajaților și a succesului firmei .
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
54
BIBLIOGRAFIE
1. Burloiu P . – Ergonomia și organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1990
2. Burloiu P . – Managementul resurselor umane, Editura Lumina Lex, București, 1997
3. Cărean M . – Elemente de ergonomie și studiul muncii , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj
Napoca, 2000
4. Cărean M . – Ergonomie. Îndrumător pentru lucrări de laborator și diplomă , Atelierul de
multiplicare al Universității Tehnice din Cluj Napoca, Cluj Napoca, 1999
5. Cărean M., Cărean A. – Principii și metode ergonomice de proiectare și analiză , Editura
Dacia, Cluj Napoca, 2001
6. Drăghici, A. – Ergonomie , Vol I, Noi abordări teoretic e și aplicative , Editura Politehnică,
Timișoara, 2006
7. Firescu V . – Suport de curs Ergonomie, 2017 -2018
8. Grandjean E . – Principii ergonomice în organizarea fiziologică a muncii , Editura Științifică,
București, 1972
9. Manolescu A. Lefter V., Deaconu A. – Ergonomie , Editura Economica, București, 2010
10. Mihăilă I. – Bazele științifice și aplicațiile ergonomiei , Editura Medicală, București, 1982
11. Moldovan M . – Ergonomie , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993
12. Novac E. – Managementul și ergonomia locului de muncă , Editura Eurobit, Timișoara, 2009
13. Nicolescu O., Verboncu I. – Fundamentele managementului organizației , Editura Tribuna
Economică, București, 2002
14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ergonomie, accesat la data 03.10.2017
15. https://vdocuments.mx/ergonomia -locului -de-munca.html , accesat la data 03.10.2017
16. https://revista -de-hr.blogspot.com/2013/04/ergonomia -si-organizarea -locului -de.html ,
accesat la data 20.02.2018
17. https://vdocuments.net/managementul -resurselor -umane -565b1ff 8d77e7.html , accesat la
data 21.02.2018
18. https://vdocuments.site/documents/ergonomia -teorie.html , accesat la data 17.04.2018
19. Date interne ale SC GREIF FLEXIBLES ROMÂNIA SRL
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
55
OPIS
Numărul de pagini scrise : 56
Număr figuri (imagini): 18
Număr tabele: 6
Numărul
figurii
(imaginii)
Denumirea figurii (imaginii)
Numărul paginii
la care se găsește
în lucrare
2.1. Schema și componentele utilajului de extrudare a foliei 16
2.2. Utilaj de extrudare a foliei din cadrul firmei GRIEF
FLEXIBLES ROMÂNIA SRL 17
2.3. Utilaj de extrudare a foliei plane – GRIEF FLEXIBLES
ROMÂNIA SRL 17
2.4. Schița amplasării secției de extrudare a firmei 18
2.5. Postura operatorului la utilajul de extrudare al foliei 18
2.6. Transportul rolelor de folie, realizat de un operator de
transport cu ajutorul unui motostivuitor 19
2.7. Operatori utilaje de prelucrare a maselor plastice 21
2.8. Utilaje specializate în producția de mase plastice 21
2.9. Zonele de muncă în poziție ortostatică 22
2.10. Operațiile de acționare buton, respectiv apăsare pedală 23
2.11. Zona de vizualizare 23
3.1. Activitatea musculară a piciorului operatorului în poziția
relaxat (1) și în poziția apăsare pedală (2) 26
3.2. Metoda recomandată de ridicare a sacilor cu materie
primă 27
3.3. Panoul de comandă al utilajului de extrudare 33
3.4. Antifoane interne din cauciuc 42
3.5. Caști antifon și atenuare zgomot 42
3.6. Antifoane externe cu montare pe cască 42
3.7. Schema de funcționare a circuitelor instalației de
ventilație 46
Promoția 201 8 LUCRARE DE DIPLOMĂ
56
Numărul
tabelului
Denumirea tabelului
Numărul paginii
la care se găsește
în lucrare
3.1. Limite maxime admise în cazul manipulării manuale a
maselor (în kg) 28
3.2. Tulburările clinice generate și/sau potențial agravate de
oboseala profesională 30
3.3. Tipuri de iluminat, modul de realizare al acestora și
principalele avantaje și dezavantaje 35
3.4. Distribuția fluxului luminos în cadrul firmei 36
3.5. Efectele fiziologice și neuropsihice ale culorilor 37
3.6. Valorile măsurate în cadrul firmei, raportate la cele
reglementate in STAS 40
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA : INGINERIE ECONOMIC Ă INDUSTRIAL Ă [606794] (ID: 606794)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.