SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE [606465]

UNIVERSITATEA “ LUCIAN BLAGA ” DIN SIBIU
FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

PROIECT DE DIPLOMĂ
Proiectarea unui sistem de colectare pneumatică
a deșe urilor în cartierul Ștrand din Sibiu

Coordonat or științific: Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr. Ing. Deac Cristian Bădilă Sebastian -Vasile
Prof. Univ. Dr. Ing. Borza Sorin

SIBIU
2014

1
Cuprins
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 4
Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
2. Stadiul actual în domeniul colectării deșeurilor ………………………….. ………………………….. ……………… 9
2.1. Tipuri de deșeuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 9
2.2. Temeiul legal ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 10
2.3. Precolectarea deșeurilor menajere ………………………….. ………………………….. …………………. 12
2.4. Moduri de colectare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 14
2.4.1. Colectarea în am estec ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 14
2.4.2. Colectarea selectivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 14
2.5. Sisteme de containere speciale pentru colectarea selectivă a materialelor reciclabi le ……. 16
2.6. Proceduri de colectare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 18
2.6.1. Noțiuni generale ………………………….. ………………………….. …… Error! Bookmark not defined.
2.6.2. Sistemul de comprimare din autovehiculele de colectare ………………………….. ……………… 21
2.7. Colectarea pneumatică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 22
2.7.1. Clasificarea modurilor de colectare ………………………….. ………………………….. ………………… 26
2.7.2. Limitările sistemului de colectare pneumatică …………………… Error! Bookmark not defined.
2.8. Tehnologia de vacuum ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 25
2.8.1. Curgerea aerului în conducte ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
2.8.2. Sistemul pneumatic staționar. Noțiuni specifice ………………………….. ………………………….. . 28
2.9. Operarea sistemului de colectare pneumatică ………………………….. ………………………….. …. 29
2.9.1. Noțiuni generale ………………………….. ………………………….. …… Error! Bookmark not defined.
2.9.2. Sistemul de cartografiere și monitoriza re GIS ………………………….. ………………………….. ….. 29
2.10. Descrierea zonei studiate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 32
2.10.1. Date necesare despre municipiul Sibiu ………………………….. ………………………….. ………… 32
2.10.2. Date necesare despre cartierul Ștrand ………………………….. ………………………….. ………….. 34

2
3. Obiective în proiectarea sistemului de colectare pneumatică ………………………….. …………………….. 35
3.1. Obiectiv e și cerințe ale unui management eficient a deșeurilor ………………………….. ……… 35
3.1.1. Obiectivele generale ale Uniunii Europene și ale României ………………………….. ……………. 35
3.1.2. Obiectivele prezentului studiu de cercetare ………………………….. ………………………….. …….. 36
3.2. Necesitatea și oportunitatea realizării sistemului modern de colectare pneumatică a
deșeurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 38
3.3 Analiza Swot a sistemului propus ………………………….. ………………………….. …………………… 39
4. Determinarea hărții strategice de gestionare a deșeurilor utilizând instrumente GIS și date de
pornire în proiectarea sist emului de colectare pneumatică ………………………….. ………………………….. . 43
4.1. Etape în determinarea hărții strategice . ………………………….. ………………………….. ………….. 43
4.1.1. Etape preliminare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 43
4.1.2. Realizarea claselor de interes. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 44
4.2. Culegerea și înregistrarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………….. 46
4.3. Calculul populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 46
4.4. Determinarea cantității deșeurilor ce urmează a fi procesată de sistemul pneumatic …….. 49
4.4.1 . Determinarea cantităților actuale ………………………….. ………………………….. ………………….. 49
4.4.2. Prognoza cantităților de deșeuri în Cartierul Ștrand calculată pe următorii 10 ani ………… 53
4.4.3. Cantitățile de deșeuri necesare proiectării sistemului de colectare pneumatică …………… 56
4.5. Determinarea hărții strategice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 59
4.6. Realizarea hărți lor tematice privind cantitatea deșeuri lor generată ………………………….. … 60
4.7. Realizarea unui sondaj de opinie ………………………….. ………………………….. …………………… 40
5. Dim ensionarea tehnică a sistemului de colectare pneumatică ………………………….. ……………………. 65
5.1. Dimensionarea punctelor de precolectare ………………………….. ………………………….. ……….. 65
5.2. Dimensionarea co nductelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 67
5.2.1 Dimensionarea propriu -zisă a conductelor ………………………….. ………………………….. ………. 67
5.2.2. Măsuri de luat în calcul cu privire la traseul conductelor ………………………….. ……………….. 68
5.3. Dimensionarea stației de colectare ………………………….. ………………………….. ………………… 70
5.4. Dimensionarea pompei de vid ………………………….. ………………………….. ………………………. 73

3
6. Concluzii și contribuții personale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 75
Listă figuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 78
Listă tabele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 80
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 81
Anexa 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 85
Anexa 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 83

4
Rezumat
Lucrarea de față este împărțită în două părți care cuprind , pe de o parte situația actuală
în domeniul colectării deșeurilor în România și tehnologiile existente la nivelul țărilor
dezvoltate , precum col ectarea pneumatică a deșeurilor. În a doua parte a prez entei cercetări
urmând , cu ajutorul analizelor tabelare, grafice, și spațiale , obținute folosind Sisteme
Informaționale Geografice , să se proiecteze sistemul de colectare pneumatică a deșeurilor în
Cartierul Ștrand.
Structura pe capitole a prezentei lucră ri de licență este următoarea:
Capitolul i ntroductiv 1 – prezintă scopul lucrării, obiectivele și metodologia de lucru și
propune realizarea unui sistem de colectare pneumatic a deșeurilor în Cartierul Ștrand.
Capitolul 2 – prezintă stadiul actual în dom eniul colectării deșeurilor în România, și
oferă date cu privire la precolectarea, colectarea, moduri de colectare a deșeurilor, date
despre legislația în vigoare cu privire la gestionarea deșeurilor. Prezintă de asemenea date
referitoare la colectarea pn eumatică a deșeurilor și despre tehnologia de vacuum, despre
utilizarea software -ului GIS în relație cu tema aleasă, și date despre amplasament, și -anume
Cartierul Ștrand.
Capitolul 3 – prezintă obiectivele propuse prin această cercetare și necesitatea cr eării
unui sistem pneumatic de colectare a deșeurilor în România.
Capitolul 4 – prezintă culegerea și calculul datelor în vederea îndeplinirii obiectivelor
trasate la capitolul 3. Tot în acest capitol are loc realizarea a două obiective, și -anume,
realiz area hărții strategice și a hărților tematice cu privire la generarea deșeurilor în zona
studiată, dar și realizarea sondajului de opinie adresat locuitorilor zonei supusă prezentei
cercetări.
Capitolul 5 – prezintă un ultim obiectiv al acestei cercetări, dimensionarea și proiectarea
sistemului de colectare pneumatică. În acest capitol fiind prezentate pe rând proiectarea și
dimensionarea punctelor de precolectare, a sistemului de conducte, a stației de colectare, și a
pompei de vid aferente sistemului de colectare pneumatică.
Capitolul final 6 – prezintă contribuțiile personale aduse prezentei lucrări de licență,
concluziile trase în urma studiului de cercetare efectuat, dezavantajele constatate, dar și
propuneri pentru autoritățile locale sau pentru viit oare cercetări.

5
Abstract
This paper is struct ured into two parts, fir st it prezent s the curent situation in the area of
waste collection in Romania and the available tehnologies in the developed countries, such as
waste pneumatic collecting systems. In the second part of this research, from using the
tabular, graphical and spatial analyzes made using Geographic Information Systems software,
it result the designing of the waste pneumatic collecting system in the district Ștrand.
The chapters structure o f this license include:
The opening chapter 1 – presents the purpo se of this paper, objectives and the working
methodology and propose the designing of a waste pneumatic collecting system in the district
Ștrand.
Chapter 2 – presents informations regardin g the curent situation in the waste
manag ement area in Romania, and include informations concerning waste collection, waste
collection systems, the equipments used in these systems, and informations regarding the
curent legislations available concerning wa ste management. In this chapter it is also present,
informations regarding waste pneumatic collecting systems, vacuum tehnologies , the need of
using a GIS software in this research, and data regarding the district Ștrand.
Chapter 3 – presents the objectives proposed in this licence and the necessity of
implementing a waste pneumatic system in the district Ștrand.
Chapter 4 – preze nt the collection of data, in order to accomplish the objectives from
chapter 3. Also, in this chapter, there are steps for accomplish two of the main objectives,
namely the realization of the strategic map and the thematic maps regarding the waste
resulti ng from the studied district, as well as the realisation of a questionnaire by the people
living in the studied district.
Chapter 5 – presents a final objective of this research, the dimensioning and the
designing of the waste pneumatic collecting system. In this chapter are presented, one by one,
the dimensioning and the designing of the pre -collection points, the tubing system, the
collecting station, the vacuum pump that are needed for the proper working of the waste
pneumatic collecting system .
The fi nal chapter 6 – shows personal contributions have made this license work
conclusions drawn from this research study, disavantages found, but also the solutions
proposed for local authoritys, or for future studies.

6
1. Introducere
Preocuparea omului în cee a ce privește reciclarea a vizat toate perioadele istorice, cu
înregistrări privind această activitate încă de pe vremea filozofului grec Platon (anul 400
î.Hr.). În perioade în care exista o scădere a cantității de materii prime, studiile arheologice,
asupra depozitelor de deșeuri din antichitate, au arătat o scădere a deșeurilo r menajere care
erau depozitate (cum ar fi cenușă, unelte defecte și porțelan), ceea ce implică faptul că mai
multă cantitate de deșeuri era reciclată în absența materialelor noi. [6]
Studiile arată că în erele preindustriale resturile de bronz și alte metale erau colectate în
Europa în vederea refolosirii. În Marea Britanie praful și cenușa rezultate din arderea
lemnului și a cărbunelui erau colectate și utilizate la fabricarea căr ămizilor. Un mare avantaj
al reciclării era de nat ură economică, ș i-anume obține rea de materii prime, fără a fi nevoie să
se achiziționeze materiale virgine, și de asemenea eliminarea deșeurilor din zonele cu
densitate mare a populației. [6]
Industriali zarea a stimulat cererea de materiale accesibile, de exemplu resturile de
materiale feroase erau colectate în vederea refolosirii fiindcă erau mai ieftine decât minereul
virgin. Companiile de cale ferată atât vindeau , cât și cumpărau resturi de materiale m etalice în
secolul 19. De asemenea, dezvoltarea ramurilor industriale precum siderurgia sau industria
automobilelor a dus la o creștere a valorificării materialelor metalice în secolul 20. Multe alte
bunuri secundare erau colectate, procesate, și vândute d e persoane care căutau electrocasnice
scoase din uz, veselă, cutii sau alte surse de metale, prin depozite le de deșeuri, pe străzile
orașelor, sau din casă în casă. Aceste persoane constituiau un beneficiu pentru piața
economică pentru că furnizau materia le de la consumatorii finali înapoi în industrie. [6]
În jurul anului 1800, sticlele de băutură erau reciclate în unele fabrici din Marea
Britanie și din Irlanda, printr -un sistem de rambursare a contravalorii recipientului. Un sistem
de reciclare prin ra mbursarea contravalorii recipientelor de sticlă, a fost stabilit în Elveția în
anul 1884, iar pentru dozele de aluminiu , în 1982 printr -un proiect de lege, ducând la o rată a
reciclării recipientelor de băutură, de 84 -99% în funcție de tipul materialului, și limita de
reumplere a recipientelor de sticlă, și -anume de 20 de ori. [6]
Resursele diminuate cauzate de războaiele mondiale, și alte evenimente la nivel
mondial, au încurajat reciclarea deșeurilor.
Mai multe studii privind comportamentul comunitățil or legat de reciclare, și includerea
cetățenilor în programe de reciclare a deșeurilor, au arătat că reciclarea nu este un
comportament natural p entru că presupune concentrare ș i apreciere pe perioade mai mari de

7
timp în funcție de sensibilizarea populație i la evenime ntele petrecute la nivel global (războaie,
crize economice etc.).[6]
Noțiu nea de management a deșeurilor sau de gestionare a deșeurilor cuprinde
activitățile de precolectare, colectare, transport, sortare, tratare, valorificare, și/sau depozit are
a deșeurilor de toate tipurile, dar și, de exemplu, monitorizarea continuă a zonelor de
depozitare după închiderea lor. [1]
Gestionarea modernă a deșeurilor, dezvoltată ca și concept, la nivel mondial, în ultimii
20 de ani, are în vedere următoarele o biective principale:
• Protejarea sănătății populației;
• Protejarea mediului;
• Menținerea curățeniei publice pentru ca spațiile să fie acceptabile din punct de vedere
estetic;
• Conservarea resurselor naturale.
Datorită substa nțelor organice și anorganice a flate în compoziția deșeurilor, procesul
degradării acestora, atât aerob , cât și anaerob, este rapid și dificil de urmărit. Referitor la
frecvențele de colectare, întârziate și insalubre, ele pot provoca poluarea aerului, a apei și a
solului. Totodată, apar p robleme legate de dezvoltarea microorganismelor patogene, a
rozătoarelor și a altor generatoare de focare de infecții și maladii.
Managementul integrat a deșeurilor se referă în special la identificarea celei mai bune
soluții pentru colectarea, transpo rtul și tratarea deșeurilor preluate de la diferiți clienți. În
funcție de natura acestora, o pțiunile de tratar e a reziduurilor sunt multiple.
Implementarea unui sistem integrat de management a deșeurilor presupune apariția unor
sisteme de colectare selec tivă și la nivelul localităților sub formă de stații de tr ansfer, stații de
tratare bio – mecanică și valorificare locală (reciclare, reutilizare).
În anul 2014, Uniunea Europeană înregistra aproximativ 50% din cota de deșeuri și
industri i în domeniul reciclării , la nivel mondial, cu peste 60.000 companii, având 500. 000 de
angajați și un profit de 24 miliarde de euro. [1]
Fiecare țară trebuie să atingă o cotă de reciclare de cel puțin 50%, în timp ce țările aflate
în topul clasamentului au ajuns în jurul valorii de 65%, Uniunea Europeană av ea în medie
cota de 39% în 2013. [1]
Esența prezentului studiu o reprezintă faptul că în prezent nu sunt realizate hărți
strategice, care să prezinte cantitățile de deșeuri generate la nivel microadministrativ, sub
form a de cartiere sau de străzi. Scopul lucrării fiind, pe baza datelor colectate , cu ajutorul

8
acestor hărți să se proiecteze un sistem de colectare pneumatică într -o zonă bine delimitată și –
anume Cartierul Ștrand.
Principiul de funcționare a unui sistem pneu matic staționar constă în faptul că, aerul
intră în conducte la presiune atmosferică, întâlnește în traseul lui deșeurile pe care le absoarbe
în masa lui și le transportă în stația de colectare. Un astfel de sistem staționar poate colecta
mai multe fracții de deșeuri în același timp. Fiecărei categorii de deșeuri colectate i se atribuie
un tub propriu de precolectare, conectat la o vană. În general, două până la patru fracții de
deșeuri se pot manipula într -un sistem pneumatic staționar, care folosește acee ași rețea de
conducte pentru toate fracțiile colectate. În stația de colectare , fiecare fracție de deșeu este
direcționată către un container proiectat în conformitate cu categoria de deșeu colectată.
Colectând deșeurile pe categorii, sistemul asigură că d eșeurile reciclabile nu se amestecă cu
alte deșeuri care le -ar putea contamina, făcându -le imposibil de reciclat. [8]
Pentru ca rezultatele prezentei cercetări să reflecte cât mai bine starea actuală din zona
analizată, și să scoată în evidență nevoile și dorințele populației din zonă a fost realizat un
chestionar, care face referire la modul în care populația este afectată de actualul mod de
colectare, la colectarea selectivă a deșeurilor și la modul în care sunt de acord cu un nou
sistem de colectare a acestora .
În urma datelor colectare se va proiecta un sistem de colectare pneumatică, care
reprezintă obiectivul principal al acestui studiu. Acesta putând reprezenta un proiect pilot de
colectare pneumatică a deșeurilor în România.
Motivația alegerii tem ei a fost aceea că sistemul deși există într -o serie de state
europene, nu a ajuns să fie implementat în România , pentru inceput se incearcă o diminuare a
impactului asupra vieții cotidiene, a actualelor puncte de precolectare prin amplasarea
containerelor în subteran. Un alt motiv care a avut greutate în alegerea temei, ar fi faptul că
civilizația unei țări se observă după modul în care aceasta își gestionează deșeurile.
În plus , strategia de sistematizare a unui teritoriu se reflectă prin planurile și ob iectivele
trasate în concordanță cu conceptul dezvoltării durabile și a conservării resurselor, ceea ce
face obiectul acestei cercetări, zona aleasa îndeplinind condițiile temei alese.

9

2. Stadiul actual în domeniul colectării deșeurilor
2.1. Tipuri de deșeuri
Pentru gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, trebuie să se realizeze în primul rând
încadrarea unui deșeu într -o categorie de deșeuri bine definită. Este dedus din raționament să
se opereze o încadrare într -o grupă de deșeuri în funcție de mo dul de formare (generare și
colectare). [1]
Prin determinarea tipului de deșeu se constată dacă acesta necesită sau nu o manieră
specială de supraveghere , în conformitate cu legislația europeană, dacă acesta este sau nu
periculos. De obicei, deșeurile per iculoase provin de la companii industriale, dar ele se
regăsesc și în deșeurile menajere. Pasul următor este identificarea unei metode adecvate de
tratare, valorificare sau eliminare, adică stabilirea unui flux specific de op erații pentru acel tip
de deșeu .[1]
Din punct de vedere al naturii și locului de producere, precum și clasele de deșeuri
provenite din cartiere de locuințe sau gospodării, deșeurile se clasifică în :
a) Deșeuri menajere, adică acele deșeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare
asimilabile cu acestea (inclusiv deșeurile metabolice și deșeurile periculoase);
b) Deșeuri stradale, care sunt specifice căilor de circulație publică și provin din
activitatea zilnică a populației, de la întreținerea spațiilor verzi, de la animale, din
depune rea de substanțe solide din atmosferă;
c) Deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere, sunt deșeurile provenite de la mica sau
marea industrie, din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezintă
compoziție și proprietăți similare cu deșeurile mena jere, putând fi colectate,
transportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea;
d) Deșeuri voluminoase sunt deșeurile solide, de diferite proveniențe, care din cauza
dimensiunilor nu pot fi prelucrate cu sisteme obișnuite de precolectare sau colectare,
necesitând tratare diferențială;
e) Deșeuri periculoase, care cuprind deșeurile toxice, inflamabile, explozive, infecțioase,
corozive, radioactive sau de altă natură, care introduse în mediul înconjurător,
dăunează plantelor, animalelor și omului.
f) Deșeurile agricole, sunt acele deșeuri generate în unități agricole și zootehnice (gunoi
de grajd, dejecții animaliere, deșeuri provenite din abatoare sau din industria de
prelucrare a cărnii , peștelui, laptelui, legumelor etc.)

10
g) Deșeuri spitaliere, provenite din a ctivitatea spitalelor sau a unităților sanitare și care
sunt încinerate în crematoriile spitalelor sau sunt colectate de operatori specializați. [1]
2.2. Temeiul l egal în domeniul gestionării deșeurilor
Directiva cadru 2008/98/CE privind deșeurile și de a brogare a anumitor directive, are o
importanță deosebită pentru România având în vedere dificultățile și costurile pe care le
implică acest sector.
Directiva Cadru privind Deșeurile a fost transpusă în legislația României prin:
• Legea nr. 211/201 1 privind r egimul deș eurilor;
• HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei
cuprizând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase și care a abrogat HG 155/1999. [17]
Legea nr. 211/2011 privin d regimul deșeurilor, prezintă ierarhia deșe urilor care "se
aplică în calitate de ordine a priorităților în cadrul legislației și a politicii în materie de
prevenire a generării și de gestionare a deșeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru
reutilizare, reciclarea, alte operațiuni de valorific are (de exemplu, valorificarea energetică) și,
ca ultimă opțiune, eliminarea". [17]
Statele Uniunii Europene au realizat încă din anul 1994 o listă unică a deșeurilor,
denumită „Catalogul European a Deșeurilor”(CED), actualizată prin diverse acte normativ e,
ultima dată în anul 2002. CED reprezintă astfel, o bază unitară pentru denumirea deșeurilor în
interiorul comunității europene și pune la dispoziția utilizatorului o terminologie comună
bogată. Ea trebuie preluată de statele membre în dreptul comunitar și folosită pentru a întocmi
un cadru mai sigur pentru gestionarea deșeurilor, salubrizare, valorificare etc. [1]
Astfel, România a preluat Catalogul European a Deșeurilor și lista de deșeuri
periculoase prin Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evide nța gestiunii deșeurilor.
Astfel, intră în sarcina autorităților locale:
• să țină evidența deșeurilor generate, pe tipuri de deșeuri, inclusiv cele periculoase, pe
formulare speciale;
• să raporteze autorităților teritoriale de protecția mediului, periodic, datele solicitate
privind gestiunea deșeurilor;
• să utilizeze codificarea pentru fiecare tip de deșeu, după procedura din hotărâre.
Toate datele statistice privind gestionarea deșeurilor transmise anual de agenții
economici se păstrează de către autorităț ile teritoriale de protecția mediului într -un registru de
evidență pe o perioadă de minimum 3 ani. [1]

11

Documentele program atice din domeniul gestiunii deșeurilor, î n vigoare sunt:
• Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD);
• Planul Național d e Gestionare a Deșeurilor (PNGD);
• Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor (PRGD);
• Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD).
SNGD și PNGD constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în
România a politicii Uniunii Europene în domeniul gestionării deșeurilor .
Strategia națională de gestionare a deșeurilor (SNGD) a apărut din necesita tea
identificării obiectivelor și politicilor de acțiune, pe care România trebuie să le urmeze în
dome niul gestionării deșeurilor în vederea atingerii statut ului de societate a reciclării. [17]
În acest sens noua Strategie națională de gestionare a deșeurilor pr opune cadrul de
măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producție și
consu m la un model baza t pe prevenirea generării deșeurilor și utilizarea materiilor prime din
industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naționale, creând
premisele reconcilierii imperativelor economice și de mediu . [17]
În sensul celor afirm ate scopul SNGD este de a îndrepta România către o "societate a
reciclării" prin:
• prioritizarea eforturilor din domeniul gestionării deșeurilor în confo rmitate cu ierarhia
deșeurilor; încurajarea prevenirii generării deșeurilor și reutilizarea pentru o ma i mare
eficiență a resurselor;
• dezvoltarea și extinderea sistemelor de colectare separată a deșeurilor în vederea
promovării unei reciclări de înaltă calitate;
• dezvoltarea/ implementarea tehnologiilor/ instalațiilor de reciclare și/ sau valorifi care cu
randament ridicat de extragere și utilizare a materiei prime din deșeuri;
• susținerea recuperării energiei din deșeuri, după caz, pentru deșe urile care nu pot fi
reciclate;
• reducerea cantităților de deșe uri eliminate prin depozitare. [17 ]

12
2.3. Precolec tarea deșeurilor menajere
Colectarea și precolectarea deșeurilor menajere reprezintă acțiunea de strângere,
preluar e și transport a acestor rezidu uri, în vederea neutralizării sau a valorificării lor.
Colectarea și precolectarea deșeurilor menajere pun e o problemă deosebită datorită
faptului că volumul lor crește direct proporțional cu creșterea numărului populației și al
nivelului de trai al acesteia .
Precolectarea deșeurilor menajere este operația premergătoare colectării propriu -zise și
se realize ază de către locatari sau de către personalul instituțiilor și al activităților comerciale
din zonă. [1]
Ea constă în strângerea și depozitarea pe t ermen limitat a deșeurilor menajere, în cadrul
apartamentelor, locuințelor, blocurilor de locuințe, magazi nelor sau altor construcții publice.
Precolectarea se face în 2 etape:
– precolectarea primară care constă în strângerea și depozitarea deșeurilor în recipiente
de mici dimensiuni, la locul de producere;
– precolectarea secundară care constă în strân gerea deșeurilor rezultate de la
precolectarea primară și depozitarea lor în containere sau pubele așezate în ghene sau în alte
locuri din cadrul a nsamblului de locuințe, denumite puncte de precolectare secundară. [1]
Pubelele ș i containerele pentru deșeu ri care sunt folosite în sistemul de operații de
precolectare și colectare a deșeurilor, sunt proiectate în funcție de volumul de deșeuri care
urmează a fi colectat de la populație, și pot avea următ oarele volume pentru containere : 660,
770 și 1100 l, fiin d din tablă de oțel și pentru pubele: 120, 240 și 360 l, fiind din material
plastic , (figura 2.1). Pubelele, respectiv containerele au o secțiune dreptunghiulară, formă
tronconică și sunt prevăzute cu 2, respectiv 4 roți. [7]
Pubelele sunt utilizate în s pecial în colectarea deșeurilor menajere și a materialelor
reciclabile din domeniul casnic, în timp ce containerele se folosesc în punctele de precolectare
secundară. Acestea datorită carateristicilor tehnice pot fi mutate cu ușurință de către utilizator
și de către personalul firmelor de salubritate. [7]
Datorită faptului că autovehiculele de transport pentru aceste containere trebuie să
ajungă până în imediata apropiere a locurilor de amplasare a containerelor , se impun condiții
speciale pentru amplasame ntul lor și pentru zona de acces. Containerele trebuie astfel
amplasate încât să fie loc gol pentru încă un recipient de același tip care să poată fi descărcat
înainte d e a-l încărca pe celălalt plin. [1]

13
De la punctele de precolectare secundară deșeuri le sunt ridicate în vederea transportării
lor la platformele de depozitare, neutralizare sau valorificare a acestora, operație numită
colectare propriu -zisă. [1]

Figura 2.1 – Pubel ă (240 l) și container (1100 l) [7]
În prezent există mai multe moduri de colectare a deșeurilor, iar alegerea acestora se
face ținând cont de o serie de factori:
• Sursele de deșeuri;
• Tipurile de deșeuri generate la sursă;
• Cantitățile de deșeuri la fiecare sursă și distribuția lor în timp;
• Amplasamentul recipientelor de deșeu ri;
• Frecvența și regularitatea colectării ;
• Gradul de accesibilitate a vehiculelor de colectare în punctele de precolectare și în
zonele de colectare . [1]

14
2.4. Moduri și proceduri de colectare
2.4.1. Colectarea în amestec
Colectarea în amest ec este una din cele mai vechi ș i simple metode de colectare, dar
această metodă limitează posibilitățile ulterioare de reciclare și tratare a deșeurilor. Această
metodă nu solicită din partea generatorul ui sau a serviciilor de salubritat e nici un efort în ceea
ce pri vește selectarea pe categorii și tipuri de deșeuri. [7]
Pentru sortarea materialelor reciclabile din deșeurile colectate în amestec este nevoie de
o instalație de sortare mecanică. În această instalație vor fi sortate, în diferite etape, prin
metode speci fice, fiecare tip de material reciclabil. Sortarea mecanizată a materialelor
reciclabile implică mai puțină atenție și interes din partea celor care le produc, și de asemenea
implică o muncă suplimentară pentru sortare cu consum de energie, forță de muncă și
mijloace tehnice. Calitatea materialelor reciclate sortate , scade după ce acestea au fost
amestecate în compartimentele autovehiculelor de colectare, uneori fiind comprimate sau
mărunțite. Materialele sortate pot fi murdare și/ sau umede ceea ce le face greu de procesat,
valorificat sau chiar iden tificat de către unele mașini. Preluarea în amestec a tuturor grupurilor
de materiale reciclabile a demonstrat că hârtia, plasticul și sticla sunt greu de sortat în
instalații de sortare, arătând o scădere în p rocentul de materiale recuperate. [7]
2.4.2. Colectarea selectivă
În ceea ce privește colectarea selectivă, prima etapă necesară este identificarea tipurilor
de containere folosite , pentru această metodă de colectare la sursă , în funcție de deșeurile
selectate (ambalaje, deșeuri organice și alte deșeuri menajere ) și, de asemenea, de modul în
care se face etichetarea sau marcarea acestora. Se va lua în considerare asigurarea volumului
și numărului suficient de containere pentru diferitele tipuri de clădiri, în funcție de numărul de
locuitori și activitatea pe care o desfășoară aceștia. [7]
Separarea la sursă permite extragerea unor fracțiuni de deșeuri de bună calitate din masa
de deșeuri care ar urma să intre într -un amestec. Pentru a realiza colectarea se parată a
fracțiilor de deșeuri, locatarilor trebuie să li se distribuie mijloace de separare a deșeurilor.
Ceea ce înseamnă că fiecărei gospodării trebuie să i se asigure containere sau alte mijloace în
care să depoziteze diferitele fracții selectate, acestea fiind colectate cu regularitate. [7]
Colectarea selectivă este una dintre etapele esenția le ale unui management modern a
deșeurilor menajere, în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele
care intră în compoziția deșeurilor, precum hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile
metalice, pot reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă și apoi de valorificare. [7]

15
Dezvoltarea urbanistică și industrială a localităților, precum și creșterea generală a
nivelului de trai al populației, antrenează producerea unor cantități importante de deșeuri
menajere, stradale și industriale. Deșeurile sunt un rezultat inevitabil al activităților și
evoluției umane. De exemplu, datorită intensificării activităților comerciale și a celor de
promovare a produselor prin diverse canale media , produsele noi le elimină pe cele vechi,
creându -se mereu cantități de deșeuri.
În ultimii ani, posibilitățile de valorificare a materialelor din deșeurile menajere s -au
îmbunătățit considerabil pr in introducerea de tehnologii noi, mai performante. Ca urmare a
acestui fapt și a obiectivului de a sprijini, prin valorificarea deșeurilor, protejarea mediului și a
resurselor, în Uniunea Europeană extragerea substanțelor valorificabile din deșeuri a deve nit o
cerință instituită prin lege. România s -a aliniat acestei strategii prin actuala legislație privind
deșeurile. [1]
Colectarea deșeurilor municipale este responsabilitatea municipalităților, direct – prin
serviciile de specialitate din cadrul Consili ilor Locale, sau indirect – prin cedarea acestei
responsabilități pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare. [7]
Pentru a stopa creșterea cantității deșeuri lor și pentru a controla activitățile de colectare,
transport, trata re, depozitare sau valorificare a acestora, s -au adoptat principii legislative prin
care s -a stabilit că:
• cel care produce este și cel care valorifică sau reciclează;
• toți suntem răspunzători de calitatea vieții noastre (fiecare om are obligația de a sorta
deșeurile menajere și de a le depozita în containerele speciale oferite de operatorul de
salubritate din localitate);
• circulația deșeurilor între statele Uniunii Europene se supune unor reguli foarte
stricte. [7]
La nivel european, dar și național, fiecar e deșeu a fost codificat numeric și introdus într –
un nomenclator, cu descrierea exactă a categoriei din care face parte și a caracteristicilor sale.
Principalele categorii de deșeuri includ: deșeurile menajere (din gospodărie), deșeurile
industriale, deșe urile periculoase, deșeurile biodegradabile (resturile alimentare și vegetale),
deșeurile reciclabile (hârtia, cartonul, metalul, sticla, plasticul), deșeurile depozitabile
(deșeurile ultim e, care nu mai pot fi reintrodu se în circuitul ind ustrial și trebui e depozitate). [7]

16
2.4.3. Sisteme de containere speciale pentru co lectarea selectivă a materialelor
reciclabile
Containere de colectare a sticlei
Sticla este colect ată în pubele cu volum între 1,1 și 5, 5 m3 din oțel sau din mase plastice.
Sticla se cole ctează în funcție de culoarea acesteia, din ce în ce mai des optându -se pentru
containere pe fiecare tip de culoare în parte (albă, verde și maro). Sticla ocupă un procent
foarte ridicat din producția de ambalaje. [7]
Containerele de colectare au orificii rotunde care în parte sunt protejate ori de țevi de
ghidare, ori de bucăți de cauciuc. În autovehicul de colectare acestea se golesc prin preluarea
cu macaraua de ridicare și deschiderea clapetei de la baza containerului. Se utilizează
autovehicule de col ectare cu recipiente mari, de exemplu cu un volum de până la 60 m3 sau
containere mai mici, cu volum de până la 28 m3. Deoarece aceste containere sunt plasate în
zone intens populate trebuie luate măsuri de limitare pe cât posibil a zgomotelor produse de
descărcarea deșeurilor în autovehicu lul de colectare . [7]
Containere de colectare a hârtie i
De obicei se utili zează containere cu volume de 1,1 până la 5, 5 m3 din oțel sau material
plastic. Acestea sunt prevăzute cu deschideri sub formă de fantă dre ptungh iulară, pentru a
împiedica accesul altor tipuri de materiale. Acestea se pot goli cu ajutorul macaralelor de la
autovehiculul de colectare prin deschiderea clapetei de la baza containerului, sau prin
schimba rea containerului cu unul gol. Pentru a micșora p ericolul de ince ndiu se recomandă, în
cazul utilizării containerelor din plastic, luarea unor măsuri speciale. [7]
Containere de colectare a dozelor de aluminiu și/ sau a conserve lor metalice
În aceste containere se poate aduna fie numai aluminiu, fie uneori în amestec și cu alte
deșeuri metalice. Această colectare s -a dovedit a fi una ineficientă din punct de vedere
economic, datorită costurilor ridicate de preluare, determinate de cantitățile scăzute de
materiale colectate și de greutatea scăzută a cuti ilor din aluminiu comparativ cu volumul
ocupat. [7]
Se pot folosi pubele din oț el sau plastic cu volum între 1,1 și 5, 5 m3. Golirea are loc
după ce pubela a fost preluată de macaraua unui autovehicul de colectare prin deschiderea
clapetei de la baza conta inerului în autovehicul ul de colectar e sau prin schimbarea
container ului. [7]

17
Containere de colectare a ambalaje lor ușoare
În acest tip de contain er se colectează ambalaje comerciale din materi ale plastice, metal
și materiale compozite. Colectarea ameste cată a acestora necesită o sortare ulterioară care se
face de obicei manual. Cantitatea de deșeuri care rămâne după sorta re este destul de mare,
astfel, pentru creșterea gradului de recuperare este necesar să se dezvolte o procedură mai
eficientă de sortar e, ceea ce implică automatizarea sistemului cu mașini de detectare a maselor
plastice în funcție de tipul acestora, care de altfel implică costuri ridicate. [7]
Contain erele sunt mari, metalice, de 1 ,1 m3 la care capacul se poate bloca cu lacăt și vor
fi prevăzute cu fante de forme și dimensiuni în funcție de tipul deșeurilor re ciclabile ce trebuie
introduse.
Un exemplu de containere care să prezinte caracteristicile celor prezentate anterior,
pentru fiecare fracție reciclabilă în parte este prezentat în figura 2.2. [7]

Figura 2.2 – Containere de colec tare de tip insule de colectare
pentru fiecare categorie de deșeuri reciclabile
Frecvența colectării se alege în funcție de compoziția deșeurilor, astfel pentru deșeurile
în amestec se păstrează sistemul stabilit de serviciul de salubritate, iar pentru materialele
reciclabile ritmul de colectare poate fi mai rar. [1]
Materialele reciclabile din containerele destinate acestora sunt preluate și transportate,
de către serviciile municipalităților la centre d e colectare, unde se face trierea acestora pe
subcategorii de deșeuri și livrarea la firmele prelucrătoare. [1]
Preluarea deșeurilor voluminoase se face în recipienți speciali, producătorii având
obligația să depoziteze temporar acest tip de deșeuri doar în astfel de recipienți, amplasați
astfel în cât să nu influențeze circulația rutieră sau pietonală sau siguranța mediulu i
înconjurător și a populației. [1]

18
2.4.4 . Proceduri de colectare
Există trei feluri de proceduri de colectare:
• procedura de colectare p rin golirea containerului;
• procedura de colectare prin schimbarea containerului;
• procedura de colectare în saci. [7]
Pentru fiecare proces de colectare în parte există sisteme de recipiente și utilaje speciale,
cu sistem e de încărcare corespunzătoare.
a) Procedura de colectare prin golirea containerului

Figura 2.3 – Sisteme de colectare prin golirea containerului [7]
În cazul acestei proceduri de colectare, se utilizează la trans portul deșeurilor menajere și
a deșeurilor asimilabile cu acestea, pubele pre văzute cu roți, care se golesc prin intermediul
unei instalații de ridicare și răsturnare într -un autovehicul de colectare și apoi se pun înapoi în
același loc. Transportul pubelelor de la locul lor la locul de unde vor fi ridicate se va face d e
către pers oana care le deține (locatarul) sau de către angajații firmei de salubritate. Sistemul
de prindere prevăzut pe pubelă ușurează munca personalului la încărcare a în autovehicul ul de
colectare . Pentru acesta se utilizează pubele diferite, standardizate, care vor fi golite în
autovehicule de colectare , prevăzute cu un sistem combinat de prindere pentru mai multe
tipuri de pubele (figura 2.3). [7]
Avantaje:
– ușurință în manipulare;
– nu necesită un spațiu vast de desfășurare;
– costuri de exploatare mici. [7]

19
Dezavantaje:
– costuri de investiții relativ mari;
– personal relativ numeros;
– durata colectării relativ ridicată. [7]
b) Procedura de colectare prin schimbarea containerului

Figura 2.4 – Sisteme de colectare prin schimbarea containerului [7]
Aceas tă procedură poate fi utilizată în aceeași măsură în cazul deșeurilor cu densitate
mare, precum deșeuril e din construcții și demolări, a nămolul ui orășenesc, cât și a deșeurilor
cu densitate mai scăzută cum ar fi deșeurile mena jere și deșeurile rezultate î n întreprinderile
industriale, în cadrul altor instituții și în spații le de locuit. [7]
În cazul acestei proceduri containerele pline de la fața locului se schimbă cu containere
goale de același tip. După golirea acestora, containerele se vor amplasa într -un alt loc. Dacă
transportul containerelor se face pe tipuri sau mărimi diferite sau dacă golirea se face
neregulat numai la cerere, atunci contain erele se vor aduce după golire î napoi în locul de unde
au fost ridicate. În acest caz se vorbește despre “tr ansport direct” . Exemple de schimbare a
containerului sunt prezentate în figura 2.4.
Din motive economice se utilizează containere de peste 4 m3 care se pot manevra ușor
cu ajutorul unor sisteme de răsturnare diferite. Este posibilă comprimarea conținutu lui
containerului cu o presă fixă sau în containere prevăzute cu u n sistem de compactare
propriu. [7]

20
Avantaje:
– ușurință în manipulare și întreținere;
– personal puțin;
– durata colectării relativ mică;
– costuri de investiții relativ mici;
– costuri de exploata re mici. [7]
Dezavantaje:
– necesită un spațiu de desfășurare relativ mare;
– riscul de a transporta containerele pe jumătate goale. [7]
c) Procedura de colectare în saci de unică folosință
Această procedură presupune strângerea deșeurilor într -un mod c urat și igienic în saci
de hârtie sau plastic, care se încarcă direct în autovehiculele de colectare. Procedura de
colectare se scurtează datorită faptului că se elimină din operație pubelele, și -anume se
elimină timpul necesar golirii acestora și al dezin fectării lor. Încărcarea sacilor se face de
obicei manual, ceea ce reprezintă o solicitare fizică mai mare a personalului. [7]
V olumul sacilor este limitat datorită rezistenței lor la maxim 110 l. În mod obișnuit se
folosesc saci de 50 și 70 l.
Ținând co nt de obiectivul de reducere a deșeurilor produse suplimentar, creșterea cu 3% a
cantității deșeu lui prin materialul saculului , trebuie luată în calcul ca fiind una îngrijorătoare. [7]
Avantaje:
– ușurință în manipulare și întreținere;
– personal puțin;
– durata colectării este foarte scurtă;
– costuri de investiții mici;
– costuri de exploatare mici. [7]
Dezavantaje:
– riscul ruperii sacilor;
– necesitatea diferitelor tipuri de saci în funcție de materialul colectat. [7]
d)Procedura de colectare fără sis tem
Colectarea fără sistem, în cadrul căreia deșeurile se colectează neunitar după mărime și
formă sau în containere deschise, se utilizează la ora actuală numai în cazul colectării deșeurilor
voluminoase. Deșeurile voluminoase trebuie așezate la î ndemâna personalului de încărcare a
autovehiculelor pentru a putea fi ușor încărcate. [7]

21
2.4.5. Sistem ul de compactare din autovehicule le de colectare
La colectarea deșeu rilor menajere, asimilabile și a deșeurilor voluminoase se utilizează
autovehicule special e închise. Acestea au spații de încărcare închise cu sisteme diferite de
compactare a deșeurilor. Ele se încarcă prin deschiderile obișnuite sau cu sisteme aflate la
partea din spate a autovehiculului. [7]
În cazul autovehiculelor cu sistem de c ompactare rotativ deșeurile cad prin golul de
intrare din peretele posterior fix al vehiculului într -un tambur care se rotește în jurul propriei
axe. Tamburul care se rotește cu aproximativ 4 rotații pe minut este prevăzut cu un melc
interior sudat. Tamburul se va r oti în așa fel încât spirala să deplaseze deșeurile către partea
din față a vehiculului, prin co mpactare de 2 până la 4 or i. Prin rostogolirea continuă, prin
presarea și ruperea bucăților mai mari printre spirele melcului și a părților fixe ale carcasei,
apare un efect de micșorare și amestecare fără de care nu este posibilă comprimarea deșeurilor
mai voluminoase. Trebuie luat însă în vedere efectul amestecării deșeurilor, deoarece apare
umezeala și murdărirea deșeurilor valorificabile. [7]

Figura 2.5 – Procesul de încărcare al containerului cu presă [7]
Autovehiculele cu sistem de presare a deșeurilor se încarcă întotdeauna printr -o
anticameră plasată imediat după deschiderea pentru încărcare (figura 2.5). O placă de presiune
acționată hidraulic ce este legată de un perete de presare golește anticamera și umple prin
comprimare containerul vehiculului de transport. Peretele din față a containerului poate fi
acționat hidraulic pe toată lungimea containerului. Cel mai mare grad de comp actare se poate
obține în domeniile de lucru ale plăcii de presare și peretelui împingător. [7]
La începutul operațiunii de umplere , peretele din față se împ inge până aproape de
anticameră , astfel peretele din față glisează până la poziția cea mai din față , păstrându -se însă,

22
în mod automat presiunea din interiorul încărcăturii și gradul de comp actare pe toată lungimea
containerului. Factorul de comp actare maxim care poate fi derivat din această acțiune este de
3:1, evitându -se o amestecare a deșeurilor, eventual doar o micșora re a deșeurilor foarte
voluminoase. [7]
Pentru a se evita dezvoltarea de presiuni în pereții containerului aceștia trebuie întăriți.
Încărcarea peste măsură a containerului și prin aceasta depășirea sarcinii maxime admisibile
pe osie, se poate evita prin instalarea unor s enzori de masă, volum, presiune etc., care pornesc
atunci când se ajunge la sarcina admisibilă și întrerup procesul de încărcare. [7]
Principiul de compactare folosit la autovehiculele de colectare a deșeurilor poate fi
adaptat și folosit și în cazul unor containere de mari dimensiuni amplasate în stațiile de
colectare.
2.5. Colectarea pneumatică
2.5.1 Noțiuni generale
În Europa, țări precum, Suedia, Franța, Norvegia ș.a., au implementat sisteme de
evacuare pneumatică a deșeurilor menajer e. Asupra cantității deșeuri lor produsă în țările
dezvoltate sau în curs de dezvoltare, din Europa și SUA, Institu tul European de Statistică,
Eurostar, a realizat un studiu de cercetare (tabelul 2 .1). [1]
Conform acestui studiu creșterea producției de deș euri la nivelul acestor țări, face
imposibilă gestionarea deșeurilor, în zonele urbane, fără un sistem integrat de colectare,
transport și tratare în vederea eliminării. Așadar un sistem de colectare pneumatică poate fi o
soluție de eficientizare a metodel or actuale de colectar e. [1]
Sistemul indeplinește și obiectivele colectării selective și ale reciclării, datorită faptului
că punctele de precolectare pot fi amplasate în apropierea locului de generare, făcând sortarea
un procedeu mai simplu și mai efici ent. Fiecare fracție reciclată, necesită un tub de colectare
separat și un container final propriu. Deși se folosește o singură conductă pentru transportul
tuturor fracțiilor, sistemul de control asigură că fiecare fracție reciclată ajunge separat în stați a
de colectare. [8]
Un procedeu de colectare pneumatică poate fi realizat prin amplasarea în subteran a
unor containere. Aceste containere pot fi conectate între ele prin conducte subterane, de unde
pot fi apirate cu ajutorul unui vehicul special. Deoarec e capacitatea de aspirare a vehicului nu
este foarte mare, distanța de la punctul de aspirare până la cel mai îndepărtat container
conectat la el nu trebuie să depășească 300 m. [8]

23
Tabelul 2.1 – Producț ia de deșeuri la nivelul unor țări din Europa ș i SUA ,
evaluată de Institutul de Statistică al Uniunii Europene, Eurostar [1]
SUA 720
Finlanda 620
Olanda 500
Danemarca 480
Norvegia 470
Ungaria 460
Luxemburg 450
Elvetia 440
Romania 400
Suedia 370
Germania 350
Italia 350
Belgia 440
Polonia 340
Franta 330
Austria 320
Spania 320
Irlanda 310
Islanda 310
Grecia 300
Cehia 250

Un sistem pneumatic staționar de colectare a deșeurilor este reprezentat de o rețea
subterană de conducte , care se întind pe distanțe mari, între punct ele de precolectare
secundară și o stație de colectare, unde deșeurile sunt compactate în containere închise.
Un astfel de sistem utilizează aerul pentru transportul deșe urilor. La descărcare deșeurile
trec printr -o etapă de epurare a aerului aspirat, prin tr-un sistem de tip ciclon, apoi acesta
este trecut prin filtre textile și evacuat printr -un coș de aer. [8]
Curgerea aerului în conducte este generată de exhaustoare, care cre ează o presiune
negativă în rețeaua de conducte, deșeurile fiind transportate p rin conducte cu viteză foarte
mare (circa 30 m/ s), pe o distanță de 2-3 km față de stația centrală. [8]
Conductele de precolectare sunt racordate la conductele de transport prin vane care
stau închise în perioada dintre aspirații. În această perioadă deșe urile se colectează în
tronsoanele inferioare ale tuburilor de precolectare. [8]
Principiul de funcționare se poate observa în figura 2.6 și în schema de la figura 2.7.

24

Figura 2.6 – Sistem de c olectare pneumatică în Finlanda [8]

Figura 2.7 – Evacuar ea și colectarea pneumatică a deșeurilor menajere [1]
1. Tuburi de precolectare ;
2. Guri de descărcare ;
3. Priză de aer;
4. Galerie termică (subsol) ;
5. Conducte colectoare ;
6. Ciclon de linișt ire și separare a reziduu rilor;
7. Container de mare capacitat e; 8. Sistem de compactare ;
9. Fi ltru;
10. Cameră de liniștire ;
11. Container secundar pentru particule mai mici;
12. Amortizor de zgomot ;
13. S tație de pompare ;
14. Coș de evacuare a aerulu i

25
Avantajele sistemului de colectare pneumatică:
• reduce emisiile de carbon;
• frecvența cu care vehiculele de colectare și operatorii de salubritate lucrează, scade;
• costurile cu pubelele, sau containerele date fiecărei gospodării pot fi reinvestite;
• îmbunătățirea igienei zonelor în care există sistemul și a mediului de l ucru al operatorilor de
salubritate;
• comportamentul locatariilor prin mecanismul de acces folosind un card individual, poate fi
inregistrat de către firma de salubritate, astfel poate fi sancționat individul, nu și toată
comunitatea;
• costul ridicat al inve stiției se amortizează în timp de costurile reduse cu întreținerea
instalațiilor.[8]
Un sistem pneumatic staționar de colectare a deșeurilor poate manipula majoritatea tipurilor d e
deșeuri însă prezintă o serie de limitări după cum urmează :
• deșeurilor vol uminoase: mobilă, frigidere etc.;
• articole care pot provoca incendii sau explozii;
• articole dure: roci, resturi de metal, precum resturi de oțel;
• articole spongioase: bureți, perne, care au tendința de a se expanda și de a bloca tubul și/ sau
conductele de transport;
• articole care emană un miros neplăcut;
• chimicale: soluții acide sau alcaline, vopsele, adezivi;
• deșeuri cu un grad mare de umiditate: resturi de mâncare. Cantități mari de lichide provenite din
deșeurile alimentare, cer construirea unei conduct e separate. [8]
2.5.2. Tehnologia de aerare. Curgerea aerului în conducte
În cazul instalațiilor pneumatice, pe parcursul funcționării acestora aerul curge prin rețeaua de
conducte și elemente ca țevi, ștrangulări, coturi, recipienți etc., cu viteze și p resiuni diferite, rezultatul
fiind o scădere a presiunii utile de -a lungul rețelei prin care circulă aerul, precum și o limitare a
debitului acestuia. [2]
Atât pierderile de presiune, precum și debitele de aer în secțiuni constituie elemente importante în
proiectarea instalaților pneumatice, la stabilirea din calcul a modului de funcționare.
Curgerea aerului se poate face în regim permanent sau nepermanent. În cazul regimul de curgere
permanent, valorile mărimilor de stare și viteza aerului sunt constant e în timp într -un punct al traseului
de curgere și variația acestor valori între două secțiuni apropriate are loc în mod continuu.

26
În cele mai multe cazuri, curgerea într -un sistem pneumodinamic are loc în regim permanent. În
schimb, pentru acționările p neumostatice, curgerea nu are loc în regim permanent, deoarece
funcționarea acestora se produce în cicluri repetate, deci toate fenomenele nu pot avea un caracter
permanent. [2]
Însă, pentru simplificarea calculelor, curgerea aerului la acționările pneumo statice va fi
considerată ca fiind în regim permanent. Eroarea care se introduce prin această simplificare se
datorează neglijării forțelor de inerție ale masei de aer, forțe care apar ca urmare a variației în timp a
vitezei curentului de aer. Această eroa re este semnificativă în cazul unor conducte lungi, de diametre
mari și în condițiile unor variații considerabile ale vitezei curentului de aer. Această eroare este
considerată nesemnificativă și este de sub 3%. [2]
Curgerea aerului în conducte se caracte rizează prin faptul că secțiunea de curgere este constantă
de-a lungul conductei. Dacă pereții conductei sunt perfect netezi, astfel nu intervin forțe de frecare între
aceștia și aerul este considerat lipsit de viscozitate, curgerea decurge, astfel, fără f recare.
În plus, dacă conducta este izolată față de mediul exterior, pentru a nu exista schimb de căldură
cu acesta, atunci curgerea are loc izoterm, atunci presiunea și viteza rămân constante pe toată lungimea
considerată a conductelor. [2]
Aerul, ca și celelalte fluide, are viscozitate, adică are proprietatea de a se opune mișcării relative
a particulelor din care este compus. Experiența arată că stratul de fluid care se găsește în contact cu
peretele conductei nu are nici o mișcare relativă față de ace sta. Viscozitatea se prezintă ca o forță
tangențială necesară pentru a mișca, în regim staționar, o suprafață plană, de arie egală cu unitatea, cu o
viteză relativă egală cu unitatea, față de o altă suprafață plană și paralelă, de care este separată printr -un
strat de fluid cu grosimea egală cu unitatea. Viscozitatea astfel definită reprezintă viscozitatea
absolută.[2]
2.5.3. Clasificarea modurilor de colectare pneumatică
Locatarii își descarcă deșeurile în mod obișnuit în recipiente de deșeuri, care se as eamănă ca
design cu orice alt tip de recipient stradal cu care populația este obișnuită. Dar, aceste recipiente se
diferențiază față de unele obișnuite prin faptul că sunt dotate cu senzori de nivel care observă când
recipientele sunt pline. Recipientele s unt conectate la un sistem automat de colectare a deșeurilor.
Recipientul, odată umplut, se deschide o valvă de sub acesta și cantitatea de deșeuri din vană este
aspirată printr -un sistem de conducte subteran. [8]

27
Există două tipuri de sisteme automate d e aspirare care pot fi folosite împreună cu recipienții de
deșeuri:
• sistem staționar : cu ajutorul sistemului staționar cantitatea de deșeuri din recipient, este aspirată
prin rețeaua de conducte în containerele din stația de colectare. O valvă este folosit ă pentru a
regula golirea tuturor recipientelor conectate la rețeaua de conducte. Recipientele sunt golite
atunci când sunt pline sau la intervale orare (figura 2.8). [8]

Figura 2.8 – Sistem st aționar de colectare pneumatică
• sistem mobil hibrid: cu aj utorul acestui tip de sistem, cantitatea de deșeuri din recipient este
aspirată printr -o rețea de conducte în containere care sunt amplasate în subteran (figura 2.9).
Containerele sunt legate la sisteme de andocare de unde sunt colectate de către vehicule
prevăzute cu sisteme de aspirare a deșeurilor (figura 2.10). [8]

Figura 2.9 – Sistem mobil hibrid de colectare pneumatică [8]

28

Figura 2.10 – Vehicul prevăzut cu sistem de aspirare a deșeurilor [8]
2.5.4. Sistemul pneumatic staționar . Noțiuni specifice
Într-un sistem pneumatic staționar aerul intră în conducte la presiune atmosferică, întâlnește în
traseul lui deșeurile pe care le absoarbe în masa lui și le transportă în stația de colectare. Un astfel de
sistem staționar poate colecta mai multe fracții de deșeuri în același timp. Fiecărei categorii de deșeuri
colectate i se atribuie un tub propriu de precolectare, conectat la o vană. În general, două până la patru
fracții de deșeuri se pot manipula într -un sistem pneumatic staționar, care folosește acee ași rețea de
conducte pentru toate fracțiile colectate. În stația de colectare fiecare fracție de deșeu este direcționată
către un container proiectat în conformitate cu categoria de deșeu colectată. Colectând deșeurile pe
categorii, sistemul asigură că de șeurile reciclabile nu se amestecă cu alte deșeuri care le -ar putea
contamina, făcându -le imposibil de reciclat. [9]
Un ciclu de colectare începe prin pornirea pompelor de exhaustare, care creează în conducte o
presiune statică negativă. În același timp, unitatea hidraulică a compactorul este pornită și de asemenea
peretele care asigura presiunea din container este pus in mișcare. [9]
Valva de intrare a aerului este deschisă. Atunci când valva este deschisă, un curent puternic de aer
este creat în conduct e, de la valva de intrare până la stația de colectare. Viteza aerului este menținută
constantă de către regulatoare de viteză. [9]
Când viteza necesară a aerului în conducte este asigurată, sistemul de control deschide prima vană
de deversare din punctul de precolectare. Deșeurile din vană, cad datorită forței gravitaționale și sunt
absorbite în conductele de transport, și transportate apoi de către curentul de aer la stația de colectare.
După câteva secunde valva se închide. Atunci când toate deșeurile a u fost colectate dintr -un punct de
precolectare, valva de intrare a aerului se închide și se va deschide valva de intrare a aerului în următorul
punct de precolectare. [9]
Când containerul este plin, un operator primește un semnal de înștiințare să schimb e containerul.[9]

29
2.6. Operarea sistemului de colectare pneumatică folosind instrumente GIS

Figura 2.11 – Monitorizarea sistemului de colectare pneumatică
Colectarea deșeurilor este automată, deci nu este necesară asistența manuală sau supravegherea.
Un computer amplasat în panoul de comandă și control central din cadrul stației de colectare,
controlează și administrează procesul de colectare. Operația de colectare a deșeurilor este repetată de
două până la cinci ori pe zi , în funcție de cantitatea de deșeuri produse și de capacitatea de depozitare a
vanelor din punctele de precolectare. Durata de colec tare variază de la 15 -20 minute (sisteme de mici
dimensiuni), 30 -60 minute (sisteme de dimensiuni medii), și câteva ore pentru sistemele mari. Între
ciclurile de colectare sistemul este la ra lanti. [8]
Sistemul de cartografiere și monitorizare GIS
GIS este acronimul provenit din limba engleză pentru S istemul Informațional Geografic (SIG) –
care în esență în seamnă o colecție de informații (hărți ș i baze de date) care sunt legate între ele: fiecărui
element din hartă (drum, punct de precolectare) îi corespund e anumite informații (lungime, lă țime,
locație). [10]
Un Sistem Informațional Geografic (GIS) este un instrument informațional pentru cartarea și
anali za obiectelor care există și a ev enimentelor care se produc pe Pă mânt. Tehnologia GIS integrează
operațiuni obișnuite cu baze de date cum ar fi interogările și analiza statistică cu avantajele unor
vizualizări unice și a analizei geografice oferite de cătr e hărți . [10]
Un GIS este un sistem informatic ce permite captarea (introducerea), stocarea, integrarea,
manipularea, analiza și vizual izarea datelor care au referință spațială. O schematizare a acestei definiții
poate fi pusă în forma: date geografice (cu distribuție spațială); sisteme de programe (software ce
înglobează proceduri de analiză și management specific ); sisteme de calcul (hardware) . [10]

30
GIS este un sistem complex de echipamente electronice, software și personal specializat care
integrează d ate topografice, demografice, utilități, imag ini și alte tipuri de informații care sunt
georeferențiate . [10]
Programul reprezintă un instrument informațional ce prelucrează informația geograf ică conținută
în hărți, tratată sub aspect spațial și economic și o cuplează cu baze de date relaționale (de tip Acces).
Acesta oferă obiectelor geografice și strategice posibilitatea de a opera baze de date ce lucrează cu
atribute ale informației spațiale. Programul în sine este un a nsamblu de instrumente folosit pe ntru
culegerea, salvarea, transformarea și vizualizarea datelor spațiale ale lumii reale. [3]
Produsul GIS este folosit pentru:
• editarea hărților ;
• elaborarea hărților ;
• asigură legatura cu mai multe sisteme de gestiune a bazelor de date concomitent ;
• asigur ă posibilitatea de listare a hărților ;
• asigură legă tura la elemente GPS;
• are rolul de a combina datele spațiale cu date nongrafice în scopul explorării relațiilor dintre
datele spațiale sau datele geografice. [3]
Un sistem GIS constă în programe, echipame nte și dispozitive externe care transformă datele
spațiale geografice în informații despre amplasare, interacțiuni spațiale și relații geografice ale
entităților statice și dinamice ce ocupă spațiu în mediul natural și construit. [3]
Acesta conține:
• echipamente (Hardware) : servere de date sau calculatoare PC, echipament e periferice:
digitizoare, scanere;
• programe (Software) ce permit: convers ii de fișiere, întocmi re de rapoarte complexe pe baza
rezultatelor analizelor, server web pentru a putea servi dat ele prin intermediul browser -elor de
internet, conversii de coordonate, funcții a vansate de digitizare automată și de prelucră ri de date
inteligente, reprezentarea de date sub formă tridimensională (3D);
• date sau informații necesare : date geografice (vecto r, raster, shape), atributele elementelor
grafice (baza de date). [3]
Într-un sistem GIS datele spațiale reprezintă poziția și forma obiectelor sau a fenomen elor terestre
utilizând 3 entită ți:

31
• punctele : reprezintă obiecte GIS prea mici pentru a putea fi d escrise prin linii sau poligoane,
acestea putând fi copaci, insule de colectare a deș eurilor , etc.. Se rep rezintă prin simboluri
grafice și pot fi însoțite de text explicativ;
• liniile : reprezintă obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane. Spre
exemplu: drumuri, cursuri de apă , conducte sau obiecte liniare care au lungime , dar nu au
suprafaț ă;
• poligoanele : reprezintă suprafețe închise reprezentând forma și poziția obiectel or GIS omogene.
Spre exemplu : unități administrativ teritorial e, lacuri, parcele. Pentru reprezentarea lor se
folosesc simboluri liniare, grafice, hașuri. Acestea s e caract erizează prin arie și perimetru;
• entități compuse : care le conțin pe toate trei. [3]
Avantajele utilizării unui Sistem Informatic Geografic (GIS) :
• datele sunt mai bine organizate;
• elimină redundanța în stocarea datelor;
• facilitează actualizările;
• analize le, statistici le și noi le căutări sunt mult mai ușoare;
• utilizatorii sunt mai productivi;
• mărirea bugetului local prin aplicarea corectă a sistemul ui de taxe și impozite;
• recuperarea investiției prin vânzarea de hărți și de informații din baza de date către
firme private;
• reducerea costurilor pentru proiectele care necesită o cantitate considerab ilă de informații
geografice. [10]
Riscurile utilizăr ii Sistemelor informatice geografice sunt:
• Complexitatea sistemului;
• Costuri ridicate;
• Dificultate în formarea personalului de lucru;
• Mod ificări ale terenului în timp . [10]

32
2.7. Descrierea zonei studiate
2.7.1. Date necesare despre municipiul Sibiu
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil
potențial de dezvoltare economică fiind avantajat de poziționare pe coridorul IV rutier trans -european
Constanța -București -Sibiu -Nădlag, avâ nd rol de nod rutier și f eroviar prin suprapunerea și intersectarea
drumurilor: A 1, DN 1, DN 7, DN 14, E 68, E 81 și a magistralelor feroviare: București – Timișoara ,
București – Brașov – Arad , București – Oradea – Episcopia Bihorului. [5]
Orașul se poziționează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' long itudine estică. Altitudinea față de
nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. [5]
Clima, relieful ș i structura solului din zonă, induc condiț ii prielnice de dezvoltare pentru floră și
faună . Sibi ul se află într-o zona cu climat continental moderat, cu efecte microcl imatice secundare date
de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită . [5]
Populația municipiului însumează 155.000 de locuitori permane nți și 25 .000 de locuitori
temporari, în special studenți, fiind cel mai mare oraș din jud eț. Comunitatea locală este alcă tuită din
grupuri etnice diverse. Marea majoritate a popu lației este reprezentată de româ ni 95%, apoi în proporție
2% sunt maghiari , 1,6% sunt germani , 1,4 % sunt de alte naț ionalităț i. Din punct de ved ere al vârstei
locuitorilor, 25 % din populați e are peste 50 de ani, iar 18% din populaț ie are studii superioare. [5]

Figura 2 .12 – Harta municipiului Sibiu [19]

33
În imaginea anterioară, este evidențiată printr -un chenar zona supusă prezentei cercetări și
anume Cartierul Ștrand, putându -se observa date de importanță strategică prezentate în acest
capitol, precum căile de transport.
Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și mai
înfloritoare orașe din regiune , cunoscând în ultimii ani o renaștere economică și culturală
semnificativă, fiind astăzi unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din
România.
Încă din anul 1900 curățirea o rașului se făcea conform Dispozițiilor, regulamentelor și
statutelor privind serviciul de salubritate, prin care se specifica că pentru menținerea orașul ui în
limite normale de curățenie, trebuie avută în vedere implicarea mai multor părți. Astfel de la su rsa
de producere, proprietarul, chiriașul, sau arendașul trebuia să -și sorteze deșeul menajer, de cel de
grădină sau provenit de la animalele din gospodărie, de asemenea deșeul umed trebuia sortat
separat de cel uscat, fiecare fiind depozitat în recipiente speciale, prevăzute cu mânere de
manevrare și capac. [11]
Astfel, serviciul de salubritate era obligat prin regulament să colecteze anumite categorii de
deșeuri, citez :” Rămășițele bucătăriei, cenușa, gunoiul, funinginea, sticlele, oalele, fărămâturile de
sticlă, gunoiul rezultat din curățirea podului, a pivnițelor, resturile nefolosibile ale șopronului de
lemne, în cantități mai mici, gunoaiele și rămășițele instalațiunilor industriale, în cantități mici”.
Deșeurile mai sus menționate urmând a fi transp ortate de către serviciul de salubritate împreună cu
cele provenite din locurile publice, deșeurile stradale, și cele asimilabile din economia de pe
teritoriul orașului, în depozite amena jate pe extravilanul orașului. [11]
Aceste relatări evidențiază preo cuparea administrației de la Sibiu cu privire la gradul de
sănătate a l populației încă de la începutul secolului XX. Acest grad a fost și rămâne și în prezent
capabil să fie influențat semnificativ de către un management defe ctuos al problemelor de
salubri zare și igienizare a marilor orașe.

34
2.7.2. Date necesare despre cartierul Ștrand
Cartierul Ștrand este un cartier construit lângă citadela orașului, fostul cartier Josefin sectorul
vest, c onstituit în anul 1935 din str.Șaguna, str.Școala de Î nnot, Pa rcul Subarini, Pământul olaril or,
str.Băii și str. Cârlova. [12]
Acest cartier este așezat pe malul drept al Cibinului și se împarte în două subcartiere: cartierul
Ștrand I construit în jurul anilor 1970 -1980 și cartierul Ștrand II, construit relativ recen t.
Obiectul cercetării îl face cartierul Ștrand I (Strada Maramureșului, Strada Moldovei, Strada
Bucovinei, Strada Oașului, Cârlova și Ștrandului) și o parte a cartierului strand II (Strada Cristian,
Strada Dimitrie Cantemir, Bârsei, Prof. Aurel Popa).
Terasamentul zonei are o altitudine absolută de 405 -410-418 m și este suspendat față de Cibin cu
5-10 m, trecerea la nivelul terasei de luncă făcându -se nesesizabil datorită contrucțiilor antropice. [5]
Topoclimatul urban al zonei se caracterizează prin a bateri ușoare față de valorile medii ale
elementelor climatice. Aceste abateri sunt rezultatul modificării condițiilor de mediu prin antropizarea
suprafețelor active. Astfel, temperatura medie anuală este mai mare datorită fenomenului de adăpost,
supraîncă lzirii pavajului străzilor în timpul verii, reducerea sistemului de ventilație naturală a solului și
impiedicarea evaporației prin asfaltarea sau betonarea suprafețelor. De asemenea umiditatea aerului
scade, apare fenomenul de calm atmosferic și poluarea s e intensifică . [5]
Nivelul pânz ei freatice la contactul luncă -terasă variză în limitele 15 -16 m, și coboară până la
valorile de 18 -20 m, pe măsură ce terasamentul urcă în altitudine. [5]
Solurile prezente în zonă fac parte din clasa argiluvisoluri și ce rnisoluri. Materialul parental
sedimentar are o granulație diferențiată, fiind alcătuit din luturi, marne și argile marnoase. Au o textură
variată, cu proprietăți fizice și hidrofizice bune, cu grad relativ ridicat de tasare, dator ită conținutului de
argile, asigurând o bază de susținere a sistemului urban. [5]
Spațiul verde al carierului este reprezentat sub formă de pete și fâșii, scoaruri și de sensurile
giratorii din zonă. Parcul Ștrand reprezintă una din suprafețele cu pondere importantă în structura
spațiilor verzi din intravilan cu o suprafață de 13.880 m2 , beneficiind de o vegetație ierboasă, arbustică,
lemnoasă, sau sub formă de gard viu . [5]
Strategia de sistematizare a unui teritoriu se reflectă prin planurile și obiectivele trasate în
concord anță cu conceptul dezvoltării durabile și a conservării resurselor, ceea ce face obiectul acestei
cercetări, zona aleasa îndeplinind condițiile temei alese.

35
3. Justificarea proiect ării sistem ului de colectare pneumatică
3.1. Obiective și cerințe ale unui management eficient a deșeurilor
Studiul de față reprezintă obiectul cercetării și al aplicării principiului BATNEEC, prin care se
dorește a se folosi cea mai bună metodă disponibilă în cazul unui sistem de gestionare a deșeurilor
municipale.
Orașul Si biu, reprezintă punctul optim din regiune în care să se creeze un sistem modern de
colectare a deșeurilor, datorită standardelor ridicate ce și le -a im pus de -a lungul anilor în curăți rea
orașului, colectarea selectivă a deșeurilor, sănătatea cetățenilor și a mediului din punct de vedere al
pericolului cauzat de deșeuri.
Dat fiind faptul că așezările umane s -au extins î n ultimii ani simțitor la per iferia și în extravilanul
orașelo r, odată cu această creștere, se mărește și cantitatea de deșeuri generate și depozitate, fiind
necesare stabilirea unor obiective în vederea planificării unor sistemne eficiente care să aibă
capabilitatea de a gestiona aceste deșeuri și de a le valorica cât mai bine posibil.
3.1.1. Obiectivele generale ale Uniunii Europene și ale României
Gestiunea deșeurilor reprezintă ansamblul de activități, măsuri și prevederi legislative referitoare
la deșeuri, inclusiv cele care privesc influența acestora asupra mediului ambiant și aspectele economice
legale ale acestora.
Gestiunea se face împreună cu mo nitorizarea deșeurilor care stă la baza acțiunilor de prevenire
(diminuare) a cantităț ilor de deșeuri, evacuarea și tratarea lor.
Obiectivele impleme ntării unui sistem eficient de gestionare a deșeurilor au la bază Planul
Regional de G estion are a Deșeurilor, PRGD, împreună cu legistația în vigoare, și sunt următoarele:
• Minimizarea cantității deșeuri lor și a nocivității lor;
• Recuperarea și reciclarea materialelor, care asigură, pe lângă efecte economice, reducerea
cantităților de deșeuri ce ur mează a fi depozitate;
• Tratarea maximală a deșeurilor rămase după recuperarea ma terialelor reciclabile, astfel î ncât să se
limiteze impactul lor asupra mediului;
• Depozitarea în depozite ecologice numai a deșeurilor care rămân după tratare. [4]
România ca țară membră a comunității eu ropene trebuie să -și însușea scă țintele și obiectivele de
dezvoltare ale Uniunii Europene.

36
Așadar pe lângă obiective le enumerate anterior , trebuie realizate și următoarele :
• Îmbunătățirea generală a calității mediului urban și igienei publice;
• Implementarea colectării selective;
• Implementarea unei metode de colectare eficiente și sustenabile a deșeurilor;
• Îmbunătățirea stării de sănătate și securitat e a muncii , lucrătorilor sanitari;
• Îmbună tățirea stării de sănătate și confor t a populației. [4]
Principalele obiective ale unui sistem de colectare pneumatic ă static sunt:
• Colectarea deșeurilor și a fracț iilor reciclabile la locul de producere;
• Transport automatizat a deșeurilor, d e la locul de depozitare la staț ia de colectare ș i transfer;
• Reducerea nevoii ca un muncitor să intre în contact direct cu deșeurile;
• Reducerea impactului asupra mediului înconjurător, prin reducerea consumului de energie, a
emisi ilor de gaze, etc.
• Reducerea cantității deșeuri lor depozitate, prin încuraj area reciclării;
• Scăderea nivelului de zgomot în cartiere;
• Scăderea gradului de miros, din punctele de precolectare secundară.
3.1.2. Obiectivele prezentului studiu de cercetare
Datorită faptului că lumea în care trăim este compusă din țări cu populații v ibrante și într -o
continuă dezvoltare, aceasta aduce implicații și asupra resurselor de care beneficiem și care sunt puse
în pericolul diminuării semnificative. De asemenea o d ată cu explozia tehnologică, cresc și nivelul de
trai al populației și pretenții le acesteia de a beneficia de anumite servicii, care de obicei vin la pachet cu
deșeurile.
Această creștere a deșeurilor provenite de la populație, are implicații importante asupra
sistemului actual de containere, ceea ce duce pe de -o parte la creșterea numărului de containere din
punctele de precolectare sau a dimensiunilor acestora , și pe de altă parte , la creșterea numărului de
colectări. Aceste implicații au acțiune directă asupra populației din zonele afectate.
Prin prezentul studiu se vrea a se pun e în evidență necesitatea unui proiect pilot de colectare
pneumatică a deșeurilor , astfel încât metodele de colectare să poate fi integrate ușor cu nivelul de trai și
de dezvoltare al populației.
Principalul obiectiv al acestui studiu este evaluarea can tităților pe fracții de deșeuri în cartierul
Ștrand , pentru a evidenția efectele negative la care este s upusă populația din zona vizată. Acest obiectiv
va fi îndeplinit prin întocmirea unor hă rți inteligente la standarde 3D care să optimizez e metoda de
colec tare a datelor și metoda de colectare a deșeurilor.

37
Acest studiu urmărește totodată cunoașterea realității cu privire la poluarea generată de deșeuri,
în care persoanele din acestă zone locuiesc .
Trei obiective mari stau la baza acestei cercetări:
I. Realiz area unei hărți inteligente a unei zone restrânse din municipiul Sibiu;
II. Realizarea unui sondaj de opinie adresat locuitorilor din zonă;
III. Proiectarea unui sistem de colectare pneumatică a deșeurilor în Cartierul Ștrand.
Obiectivul principal I: Realizarea u nor hărți inteligente a unei zone restrânse din municipiul
Sibiu , are în vedere parcurgerea următorilor pași strategici:
• Obținerea informațiilor de ordin geografic și demografic;
• Obținerea unei hărți zonale;
• Obținerea datelor de tip cantitativ asupra deșeu rilor generate, asimibilabile cu cele menajere, și a
fracțiilor de deșeuri ;
• Proiectarea necesarului de puncte de precolectare în vederea acoperirii cantității deșeuri lor și a
arealului zonei vizate ;
• Utilizarea unui software de cartare – GIS (GeoMedia Prof essional 6.1).
Al doilea obiectiv : Realizarea unui sondaj de opinie adresat locuitorilor zonei investigate , pentru
a putea culege informații referitoare la modul în care îi afectează modul actual de colectare a deșeurilor
și actualele puncte de precolect are din zona supusă prezentei cercetări.
Acest obiectiv reflectă realitatea cu care se confruntă sibienii din zonă, constituind bază
importantă asupra direcțiilor viitoare de desfășurare a unui sistem de colectare modern în zonă, întru cât
opiniile locuito rilor construies c adevărul necesității acestei cercetări.
Fiind îndeplinite cele două obiective, se va căuta a se propune soluții și cerințe de proiectare a
unui sistem de colectare pneumatică a deșeurilor , astfel încât sistemul să funcționeze la parametr i
normali , atât în momentul punerii în funcțiune , cât și în viitorul apropiat. Cele două obiective stau la
baza obiectului acestei cer cetări și -anume proiectarea sistem ului de colectare pneumatică a deșeurilor
în Cartierul Ștrand din municipiul Sibiu .
Obiectivele urmărite în prezentul studiu, se completează reciproc devenind un a nsamblu complex și
înțelept, legătură care întărește și armonizează, împreună cu datele investigate, fenomenul studiat. Aceasta nu
este o argumentare, ci un plus care dă valoare ce rcetării, ducând la crearea unui cadru prielnic pentru luarea
unor decizii și planificări la nivel local, fiind o sursă de luat în calcul pentru creșterea gradului de bine al
grupului analizat .
În România atunci când ne referim la deșeuri, nu există hărț i strategi ce privind gener area de deșeuri care
să evidenț ieze zonele cu nivele ridicate de generare a acestora, cum ar fi cartiere, străzi, imobile, totul fiind la

38
nivel statistic în funcție de numărul de locuitori. Așadar acest studiu are scopul de a evid enția
necesitatea creării unui sistem care să permită o monitorizare continuă a deșeurilor pe teritoriul
unei administrări teritoriale.
3.2. Necesitatea și oportunitatea realizării sistem ului modern de colectare pneumatică a
deșeurilor
Datorită faptului că actualele puncte de precolectare cu containere deschise prezintă o serie de
dezavantaje, care se reflectă asupra stării cetățenilor, spaț ilor pietonale, și a întregii zone vizate de
această cercetare, am găsit prioritară stabilirea pun ctuală a unor principii care să evidențieze necesitatea
și oportunitățile implementării unui sistem de colectare pneumatică a deșeurilor. Astfel:
• Necesitatea asigurării un ui sistem pilot de gestionare a deșeurilor care să se conformeze la
legistația, regle mentările și nivelul de tehnologie al Uniunii Europene, a cărei comunitate include și
România;
• Interesul sporit al țărilor membre U.E. , pentru a reduce impactul antropicului asupra mediului prin
folosirea tehnologiilor curate și a energiilor regenerabile. În acest caz deșeurile sunt considerate atât
materie primă, cât și sursă de energie.
• Necesitatea asigurării coerenței structurilor de tratare a deșeurilor din județ și din țară, pentru
optimizarea folosir ii facilităților corespunzător ;
• Necesitatea creării unui sistem sustenabil destinat deșeurilor municipale care să asigure deciziile
optime de recuperare a materialelor reciclabile și de protecție a mediului;
• Necesitatea unei metode eficiente de colectare selectivă a deșeurilor astfel încât ponderea fracțiil or
reciclabile să cunoască o creștere semnificativă;
• Necesitatea unui sistem care să reducă, sau chiar să elimine aportul adus cantității de gaze cu efect
de seră de către vehiculele de transport a deșeuri lor;
• Necesitatea unui sistem care să scoată deșeuri le în afara cartierelor, făcându -le ușor de accesat și
transportat în vederea tratării și eliminării finale;
• Necesitatea unui sistem care să constituie bazele pentru o educație ecologică a populației;
• Necesitatea unui sistem care să satisfacă atât mediul a cademic prin platforma care o pune la
dispoziție spre cercetare, cât și personalul specializat în ingineria și managementul deșeurilor
solide;
• Necesitatea accesării fondurilor europene destinate managementului deșeurilor solide;
• Oportunitatea de a oferii s prijin pentru implementarea sistemului în zone din țară cu proprietăți
asemănătoare amplasamentului ales;

39
• Atingerea targeturilor prevăzute prin protocolul de Kyoto, și prin legislația națională și europeană
în vigoare cu privire la mediul înconjurător și d eșeuri;
• Posibilitatea de extindere la nivel de oraș prin replicarea sistemului pilot , în urma colectării și
analizării datelor ;
• Asigurarea creșterii valorii a nsamblelor rezidențiale de pe raza cartieru lui, prin îmbunătățirea
condiț iilor de trai și de igien ă a zonei.
• Deschiderea municipalității spre noi ramuri industriale care să implice folosirea materialelor
reciclabile și atragerea investitorilor spre a valorica potențialul acestor industrii.
3.3 Analiza S WOT a sistemului propus
Pe baza datelor prezentat e în cadrului acestui capitol a m realizat în vederea obținerii unui grad
ridicat de întelegere și luare a decizilor, o analiză swot asupra sistemului pneumatic de colectare a
deșeurilor în cartierul Ștrand din orașul Sibiu . Aceasta este prezentată î n cadru l tabelului 3.1.
Tabelul 3.1 – Analiza Swot a sistemului pneumatic de colectare a deșeurilor
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Creșterea gradului de reciclare a
deșeurilor la locul de producere;
• Creșterea valorii a nsamblelor rezi dențiale
de pe raza cartierului;
• Conformarea la legislația și
reglementările internaționale;
• Îmbunătățirea stării de sănătate a
muncitorilor sanitari și ai populației din
zonă;
• Igienizarea punctelor de precolectare;
• Cost de implementare și consum de
energie relativ mic, împărțit la numărul
de locuitori deserviți de sistem;
• Nu există riscuri de poluare a apei,
aerului sau de poluare fonică. • Cost mare de investiție;
• Infrastructură nedezvoltată;
• Populație needucată cu privire la
colectarea selectivă;
• Personal nespecializat;
• Creșterea c antități i de deșeuri odată cu
creșterea populației și îmbunătățirea
nivelului de trai al acesteia;
• Zonă rezidențială existentă în momentul
implementării sistemului .

OPORTUNITĂ ȚI RISCURI
• Crearea unei platforme de cercetare pusă
la dispoziție mediului academic și
personalului specializat în ingineria și
managementul deșeurilor solide ;
• Crearea de noi ramuri industriale în zonă
care să implice folosirea deșeurilor ca
materie primă;
• Obținerea de fonduri din partea U.E.
• Riscuri minore de scurgere a deșeurilor
biodegr adabile prin neetanșeitățiile
conductelor transportoare ;
• Riscuri minore de poluare a solului în
etapa de construcție a sistemului;
• Colectarea deșeurilor neconformă din
partea populației.

40
3.4. Realizarea unui sondaj de opinie
Un sondaj de opinie a fost co nstruit pentru a putea surprinde conceptul în care actualul mod de
colectare a deșeurilor este perceput de către populația din zona analizată și dacă acesta are efecte
negative asupra stării generale de sănătate a populației. De la aceste considerente s -a pornit atunci când
au fost formulate grilele de întrebări și eventualele răspunsuri.
Am aplicat acest chestionar în principal în zonele în care, conform hărților strategice proiectate,
cantitățile de deșeuri generate înregistrează valori semnificative.
Rezultatele prezentului chestionar sunt de natură să evidențieze pe lângă modul în care este
afectată populația de actualul mod de colectare a deșeurilor, și date referitoare la modul în care este
considerat actualul punct de precolectare, modul în care se dorește un sistem de colectare selectivă în
zonă, și modul în care este percepută nevoia implementării unei metode moderne de colectare.
Un mecanism de chestionare a populației, aduce în prim plan semnificația individului asupra
mediului în care trăiește și modul în care acesta se raportează la comunitate. Astfel, chestionarul este
format pe lângă întrebările cu privire la colectarea deșeurilor în zona Cartierului Ștrand și din date cu
privire la persoana chestionată, cum ar fi vârsta și ocupația. La aplic area chestionarului în zonă s -a
precizat faptul că informațiile culese vor fi utilizate în scop didactic în cadrul acestui studiu.
Un model al chestionarului de opinie adresat localnicilor este prezentat în Anexa 1 .
Având în vedere chestionarul, fiecare întrebare este explicată în funcție de nivelul de cunoștiinte
al fiecărei persoane. La întrebarea 8 de exemplu, fiind explicată metoda de funcționare a sistemului
prezentat în cercetarea de față.
La actualul sondaj au participat 20 de persoane, iar datel e culese din teren sunt înregistrate în
tabelul 3.2. Aceste date sunt orientative, ele nu influențează calculele și modul de proiectare al
sistemului de colectare pneumatică a deșeurilor, datorită numărului relativ mic de participanți la studiu.
Pe viitor în vederea colectării unor date care să ajute la implementarea prezentului studiu, se vor lua în
considerare minim 5% din totalul populației cartierului Ștrand.
Tabelul 3.2 . Caracteristicile persoanelor interviate
Număr
participanți Genul Vârsta Studii
Masculin Feminin Minim Maxim Media Medii Superioare
20 12 8 19 68 47 9 11

41
Persoanele care au luat parte la studiu sunt locuitori ai Cartierului Ștrand, având media de vârstă
de aproximativ 47 de ani. S -a avut în vedere faptul ca genul persoanelor pa rticipante să fie aproximativ
asemănător, 12 bărbați și 8 femei. Cele mai tinere persoane au avut vârste cuprinse între 19 și 26 de ani,
și însumează 3 participanți , iar cele mai vârstnice persoane au 67 și 68 de ani, și însumează la fel, 3
participanți.
Un rezultat preliminar al chestionarului se regăsește în tabelul 3.3, care conține înregistrate
răspunsurile persoanelor chestionate.
Tabelul 3.3 – Variante de răspuns la întrebările din chestionar
Întrebarea/
Răspunsul a b c
1 10 16 2
2 10 8 2
3 10 6 4
4 4 4 12
5 20 0 0
6 0 20 0
7 20 0 0
8 16 4 0
9 4 12 4
Conform tabelului 3.3, observăm că modul în care populația este afectată de actualul punct de
precolectare, și de actualul mod de colectare a deșeurilor este evidențiată în principal de distanț a față de
locuință, datorită faptului că în zonă există un număr redus de puncte de precolectare.
În ceea ce privește mirosul provenit de la punctele de precolectare, acesta afectează în principal
populația care locuiește în zone imediat apropiate de aces tea.
Populația n u se găsește deranjată de vehicu lul de colectare și nu resimte nici unul din efectele
prezentate în locuință. Î n schimb majoritatea consideră că actualele puncte de precolectare reprezintă
focare de infecție (60%).
Toată populația implica tă în studiu a evidențiat faptul că în zonă nu există un sistem de colectare
selectivă a deșeurilor și dacă acesta ar exista, locatarii și -ar aloca timpul necesar selectării deșeurilor pe
fracții în propria locuință.

42
În ceea ce privește opinia locuitorilo r cu privire la actualul studiu, conform căruia se vrea
implementa rea unui sistem de colectare pneumatică a deșeurilor în Cartierul Ștrand, aceștia sunt de
acord (80%), și mai mult de 60% îl consideră i mportant pentru cartierul lor.
Tabelul 3.4 – Răspunsur ile primite de la populație reprezentate în procente
a b c
1 35,71 57,14 7,15
2 50 40 10
3 50 30 20
4 20 20 60
5 100 0 0
6 0 100 0
7 100 0 0
8 80 20 0
9 20 60 20
În tabelul 3.4 sunt calculate ponderea răspunsurilor pe fiecare întrebare din che stionarul aplicat,
în urma analizării lui se pot trage concluzii cu privire la opinia generală a locuitorilor din zona
analizată.
Ceea ce au punctat persoanele interviate cu privire la mod ul de colectare ce se vrea a fi
implementa t conform prezentei cerce tări, a fost:
• Nevoia de mai multe puncte de precolectare în zonă;
• Înlăturarea punctelor devenite focare de infecție;
• Scoaterea deșeurilor din interiorul cartierelor ;
• Aplicarea celor mai bune metode de gestionare a deșeurilor.

43
4. Determinarea hărții strategice de gestionare a deșeurilor utilizând instrumente GIS și
date de pornire în proiectarea sistemului de colectare pneumatică
4.1. Etape în determinarea hărții strategice .
4.1.1. Etape preliminare
Un prim pas în realizarea hărții de generare a deșeurilor municipale din zonă este preluarea unui
model digitizat al cartierului Ștrand de pe Google Maps. Modelul conține detalii cu privire la toate
obiectelele din zona supusă cercetării, care pot să influențeze traseul de colectare și cuantumul de
deșeuri ce se vrea a fi studiat.

Figura 4.1 – Modelul digitizat [19]
Cu modelul digitizat preluat , urmează să stabili m sistemul de coordonate spațiale și setările
spațiului de lucru. Sistemul de coordonate este de tip projection , modelul are proiecția în plan, iar
algoritmul este de tip three step stereographic . Spațiul geografic este de tipul WGS 84 și interpretarea
măsurătorilor de tip planar .

44

Figura 4.2 – Definirea sistemului de coord onate în GeoMedia Professional [3]
După stabi lirea sistemului de c oordonate am georeferențiat modelul preluat. Această etapă
presupune încadrarea imaginii în sistemul de coordonate definit, pentru a putea poziționa corect
conform unui sistem GPS imaginea pe glob. Pentru a putea realiza poziționarea corectă a imaginii am
ales cinci puncte de coordonate cu ajutorul aplicației Google Earth.
Astfel creată platforma de lucru, începem realizarea claselor obiecte lor de înteres preluate în
relație cu realitatea din zonă.
4.1.2. Realizarea claselor de interes.
Astfel în GeoMedi a Professional elementele grafice pot fi definite prin crearea de clase. D e
exemplu un punct de precolectare poate fi reprezentat printr -un pun ct, o stradă printr -o linie, o clă dire
printr -un poligon și o parcare printr -o funcție compusă din linie și polig on.
Primele clase realizate sunt cele care redau caracterist ici ale terenului și a le aliniamentului zonei,
după cum urmează: teren, străzi, teren construit (care se află în interiorul unui contur realizat de mai
multe străzi), zonă verde, pa rc, alei și zo ne de agrement, râ ul Cibin și calea ferată.

45

Figura 4.3 – Vectorizarea principalelor clase din hartă
Toate clasele sunt realizat e printr -un proces numit vectorizare, care implică un proces amplu de
convertire a imaginii bitmap în imagine de tip vectoria l. Acest proces se realizează prin conturarea
elementelor ce se găsesc pe șablonul imagine ( modelul digitizat ), pentru a putea crea harta zonei aleasă
pentru studiu. Vectorizarea este operația prin care se redesenează harta cu păstrarea parțială a
elemente lor inițiale care au compus harta prin alegerea culorii necesare.
Ultima clasă vectorizată este cea a clădirilor, care deși a fost ultima , reprezintă una din cele mai
importante, reprezintând factorul major de luat în calcul și una din sursele principale de generare a
deșeurilor.

Figura 4.4 – Vetorizarea clasei clădirilor

46
Vectorizarea reprezintă un proces amplu și foarte important în realizarea hărților, acesta ocupând
un volum mare de timp. De asemenea exist ă probabilitatea instalării unor e rori ce pot influența negativ
calculele ulterioare, precum suprapunerile sau intersecțiile și date refer itoare la suprafața obiectelor.
4.2. Culegerea și înregistrarea datelor
Pentru a putea îndeplini obiectivul principal al studiului , crearea unei hărți inteligente care să
optimizeze calculul cantitativ a deșeurilor generate în zona vizată a cartierului Ștrand, în primul rând
este n evoie să cunoaștem toate datele importante ce intră în compone nța calculu lui. Cunoașterea
datelor presupune un studiu detaliat asupra im obilelor din zonă, pentru a afla destinația lor și numărul
de persoane care le t ranzitează. Aceste valori vor fi prelucrate estimativ în urma unor algoritmi stabi liți
prin legislația în vigoare.
Pentru realizarea hărții cu privire la deșeurile genera te și pentru generarea statistică a factorilor
determinanți ai cercetării, și -anume populația și cantitatea de deșeuri, a fost necesară obținerea unor
date specifice din teren despre: denumirea străzii, imobilele amplasate pe fiecare stradă (cu date
referitoar e la numărul de etaje, spații comerciale, scări, și existența mansardei ), destinația fiecărui
imobil ( bloc de locuințe, locui nță, pensiune, liceu, gră diniță etc.), parcurile și celelalte zone de
agrement, precum și vârsta majoritară a populației. Datorită necesității prelevării unor date care să
reflecte realitatea actuală a zonei , acestea au fost culese personal în perioada 15 noiembrie – 22
noiembrie 2013 , de pe fiecare stradă a zonei studiate.
Clasa clădiri este supusă unei interogări ce are principal scop împărțirea clădirilor după tipu l și
rolul acestora , astfel s -au generat următoarele subclase: centrul ISU, instituții de învățământ, blocuri de
locuințe, locuințe, pensiuni, biserici, spital, ștrand și stadion.
În etapa următoare am impărțit aceste c lădiri î n funcție de deșeurile generate, după cum urmează:
deșeuri menajere în amestec (blocuri de locuințe și locuințe) și deșeu ri asimilabile cu cele menajere
(centrul ISU, instit uțiile de învățământ, pensiunile , spaț iile comerciale , ștrandul și stadionu l).
În această clasificare din urmă , nu se iau în conside rare deșeurile provenite de la b iserici și
spital e, acestea fiind preluate de servicii de colectare specializate, însă prezența acestor clădiri pe hartă
este necesară în vederea unor viitoare lucră ri în zonă.
4.3. Calculul populației
În cele ce urmeză, vor fi prezentate clădirile a căror calcul reprezintă cotă parte din ponderea
totală de deșeuri generată în zonă. Formulele de calcul a numărului de apartamente au fost dezvoltate
de către autorul ac tualui studiu, iar imaginile clădirilor au fost preluate dintr -o variantă 3D a hărții
generate de către autor cu ajutorul programul GeoMedia Professionals .

47
Blocurile de locuințe și locuințele
Aces te două clase vor fi discutate î mpreună, datorită faptului că deșeurile generate au aceleași
caracteristici, ponderea de deșeuri fiind calculată pe apartament. Pentru a putea calcula numărul de
apartamente dintr -un imobil s -au luat în considerare numărul de etaje, scări, scări cu mansardă și de
spații comerciale .
Calculul numărului de apartamente l -am realizat astfel:
• Dacă tipul clădirii = ”bloc de locuinț e” atunci:
nr.apartamente = 3 * nr. etaje * nr. scări + 2 * nr. scări + 3 * nr. scări cu mansardă – spații comerciale
nr.apartamente = nr.scări * (3 * nr. etaje + 2) + 3 * nr. scări cu mansardă – spații comerciale (4.1)

Figura 4.5 – Clasa ” Bloc de locuințe ”
• Dacă tipul clădirii = ”locuin ță” atunci
Nr.apartamente = nr.etaje + 1, (4.2)
unde 1 reprezintă parterul imobilului;
Exp: IF(Input.tipul_cl ădirii = "bloc de locuinț e";
Input.nr_scară*(3*Input.nr_etaje+2)+3* Input.scări_cu_mansardă -Input.nr_spaț ii_comerciale;
IF(Input.tipul_clădirii="locuință ";Input.nr_eta je+1;0))
Conform recesământului din 2011 asupra populației, indicele populaț iei ce locuiește într -o
gospodă rie în județul Sibiu este 2,5 locuitori .
Așadar populația este calcula tă folosind următoarea formulă:
Nr.popu lație = nr.apartamente* 2,5 (4.3)
Dacă aplicăm în harta realizată formula (4.3), reiese că populația , stabilă și cea aflată în tranzit, în
prezen t în cartierul Ștrand este de 11 .790 de locuitori.

48
Proiecții demografice ale județului Sibiu
Tabelul 4 .1 – Evolu ția popula ției proiectate a jude țului Sibiu
pe total și medii de reziden ță, în perioada 2007 -2038 [15]
Sibiu 2008 2010 2015 2020 2025 2030 2035
Total 423,8 424,7 425,1 422,0 415,6 413,4 411,6
Urban 285,1 285,0 283,0 278,2 270,5 265,8 262,0
Rural 138,7 139,8 142,0 143,8 145,2 147,6 149,6

Potrivit acestor estim ări, popula ția jude țului Sibiu va sc ădea cu 7 .520 persoane pân ă în anul
2025. Populația urbană va scădea cu aproximativ 14 .500 de locuitori, i ar cea rurală va crește cu c irca
7000 de locuitori . În aceste condiții, se poate considera c ă în anul 2036 populația județului Sibiu va fi
în jur de 410 .000 de locuitori, conform Institutul ui Național de S tatistică . [15]
Conform tabelul ui 4.1 și a analizei făcută de Institu tul Național de Statistică, putem afirma că
populația Cartierului Ștrand nu se va modifica semnificativ în următor ii ani, iar pentru buna desfășurare
a actualui studiu se va lua în considerare populația de 11. 790 locuitori.
Proiecții priv ind venitul pe o persoană
Conform datelor previzionale ale venitului mediu pe o persoană , interpretate în M aster Planul
județului Sibiu, acesta va crește adoptând atât o variantă optimistă, cât și una pesimistă, astfel :
• În varianta optimist ă în perioada 2014 -2020, ritmul de cre ștere în termeni reali a venitului
pe o persoan ă va fi cu 0,1% mai mare decât cel al produsului intern brut, ceea ce va face ca în
termeni nominali ritmul de cre ștere a respectivului indicator s ă fie de 7,7% în timp ce în
perioada 2 021-2038 valoarea respectivului indicator va fi de 7,6%; [15]
• În varianta pesimist ă ritmul de cre ștere a veniturilor pe o persoan ă va fi în termeni reali egal
cu cel al produsului intern brut, ceea ce va face ca, în termeni nominali, venitul mediu al unei
persoane s ă creasc ă într-un ritm mediu anual de 6,6% pe ansamblul perioadei 2014 -2038. [15]

49
4.4. Determinarea cantității deșeuri lor ce urmează a fi procesată de sistem ul pneumatic
4.4.1. Determinarea cantităților actuale
Cantitatea de deșeuri menajer e generată:
Qmed.zi = N*I m*0,001 [t/zi] , (4.4)
unde N = numă rul de locuitori luat în calcul;
Im = indicele mediu de prod ucere a deșeuri lor (kg/loc* zi). [14]
În România, în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor valabil pe perioada 2004 -2013,
precum și în planurile regionale și județene, se ia în considerare o valoare a indicelui mediu de
producere a deșeurilor de 0,9 kg/locuitor* zi pentru zonele urban e, respectiv de 0,4 kg/locuitor* zi
pentru zonele rurale. [14]
Exp: Input.cant itate_deșeuri_generată = Input.populaț ie*0,9*0,001
Cantitatea de deșeuri asimilabile cu cele menajere:
În ceea ce privește deșeurile asimilabile celor menajere, cantitatea acestora diferă de deșeurile
menajere propriu -zise, nu doar prin locul de generare , ci și prin cantitățil e mai mari generate, cantități
care se determină cu ajutorul formulei:
Qa = Σ (Ia * Ti) * 0,001 [t/zi] , (4.5)
unde Qa = cantitatea de deșeuri asimilabile celor menajere;
Ia = indicele de producere a deșeuri lor asimila bile celor menajere, în kg/(Ums* zi); [14]
Ti = capaci tatea fizică pe diferite tipuri de clădiri, calculată cu formula:
Ti = Nu * Ums (kg) , (4.6)
unde Nu = numărul de unități de măsură sp ecifice, aferente destinației clădirii;
Ums = unitatea de măsură specifică. [14]
Astfel în funție de tipul de clădire expresia folosită pentru calculul deșeurilor asimilabile cu cele
menajere va fi:
Exp: IF(Input.tipu l_clă dirii=" bloc de locuințe " OR Input.tipul_clă dirii="locuin ță";
Input.nr_spaț ii_comerciale*40*1,80*0,001;
IF(Input.tipul_clădirii="spațiu_comercial";Input.suprafaț a*1,80*0,001;
IF(Input.tipul_clă dirii="pensiune";Input.nr_apartamente*0,67*0,001;
IF(Input.tipul_clădirii="stadion" OR
Input.tipul_clădirii="ștrand";Input.populaț ie*0,11*0,001;0))))

50
În cele ce urmează va fi explicată această expresie în funcție de atributele și clasele la care se face
referire, corelat cu tabelul ce conține informații despre indicii de producere ai de șeurilor, și -anume
tabelul 4.2.
Tabel ul 4.2 – Indici de producere a deșeurilor
asimilabile celor menajere pe diferite tipuri de clădiri [13]
Tipul clădirii Unitatea de măsură
specifică
Ums Indicele de pro ducere a
deșeuri lor asimilabile celor
menajere ( kg/Ums*zi)
Clădire administrativă și de birouri 10 m2 0,45
Clădire industrială, depozit 10 m2 1,00
Magazin 10 m2 1,80
Restaurant Masă preparată 0,96
Școală elev 0,11
Spital pat 3,62
Internat, cămin persoană 1,50
Casă de odihnă persoană 1,35
Grădiniț ă persoană 1,35
Azil de bătrâni persoană 1,35
Hotel 4 și 5 stele cameră 1,35
Masă preparată 0,90
Hotel alte categorii cameră 0,67
Masă preparată 0,45

• Dacă tipu l clădirii este ”bloc de locuințe” sau ”locuință ” considerăm că suprafața unui spațiu
comercial în acestea este de 40 m2, iar în cazul spațiilor comerciale (ma gazine) indicele de
producere a deșeuri lor asimilabile celor menajere este I a = 1,80. În figura 4.6 este preluat din
harta 3D a cartierului, un tabel care conține înregistrările unei c lase de tip ”spațiu comercial”.

51

Figura 4.6 – Clasa ”Spațiu comercial ”
• Dacă tipul clădirii este ”pensiune”, calculăm cantitatea de deșeuri asimilabile celor menajere în
funcție de numărul de camere și considerăm I a = 0,67. Un tabel cu înregistrări ale cl asei
”pensiune” sunt conținute în tabelul din figura 4.7, preluat din harta 3D a cartierului Ștrand.

Figura 4 .7 – Clasa ”P ensiune ”
• Pentru celelalte tipuri considerăm indicele de generare a deșeurilor conținut în tabel ul 4.2, în
funcție de numărul de pers oane aflate în tranzit pe durata unei zile și de ceilalți factori implicați
în aplicarea formulelor 4.5 și 4.6, sub formă de camere, mese preparate, elevi , sau suprafața
imobilelor .

52
Cantitatea deșeurilor generate de centru l ISU:
În cazul centrului ISU considerăm cantitatea de deșeuri asimilabile doar cea provenită de la
clădirile administrative, celelalte surse de proveniență cum sunt garajele , produc deșeuri ce necesită
serviciile unor firme specializate.
Cantitatea de deșeuri generată se calculează cu e xpresia:
Exp: IF(Input.clădire_administrativă ="da"; (Input.suprafaț a*(Input.nr_etaje+1)*0,45*0,001);0)
Cantitatea deșeurilor generate în instituții le de invățământ:
În cadrul instituțiilor de învățământ , calculăm cantitatea de deșeuri în funcție de num ărul de elevi
care sunt î nscriș i. În zonă sunt prezente 3 instituții de învățământ fiecare cu rolul ei de formare , și-
anume: grădiniță, școală generală și liceu.
Cantitatea de deșeuri generată se calculează cu expresia:
Exp: Cantitatea totală de deșeuri = nr.elevi*0,77*0,001
În tabelul 4 .3 am prezentat , în urma aplicării formulelor 4.5 și 4.6, cantitatea de deșeuri generate
de către fiecare clădire din zona analizată. Pentru însumarea cantităților de deșeuri, calculată pe b aza
hărții 3D a cartierului, am aplic at o interogare folosind programul Geomedia Professionals .
Tabelul 4 .3 – Sursele de proveniență a deșeurilor
și cantitatea totală de deșeuri pe zi calculată pentru zona vizată
Sursa de prov eniență Cantitatea totală [t/zi]
Blocuri de locuințe 8,2305
Locuințe 1,2082
Instituții de învățământ 0,121
Centru l ISU 1,1897
Spații comerciale 17,4306
Pensiuni 0,00804
Stadion și Ștrand 1,01
Total 29,19804

Conform valorilor din tab elul 4 .3, cea mai mare sursă de producere a deșeuri lor o reprezintă
spații le comerciale (59,7%), pondere ce î nsumează și spațiile comerciale aflate în blocurile de locuințe,
locuințe, stadion și ș trand, acestea reprezentând zonele cele mai tranzitate de populația din zonă.

53
Următoarea sursă importantă de proveniență a deșeurilor o reprezintă blocurile de locuințe
(28,19 %), urmată de locuințe (4,14 %), centrul ISU (4,075 %), stadion ul și ștrand ul (3,459 %),
instituții le de învățământ (0,41 %), și pensiuni le (0,028 %).
În figura 4.8 se pot observa mai ușor principalele surse de p roducere a deșeurilor prin p onderea
reprezentată de fiecare sursă în parte.

Figura 4.8 – Sursele de generare a deșeurilor în Cartierul Ștrand ,
reprezentate conform tabelului 4.3
4.4.2. Prognoza cantităților de deșeuri în Cartierul Ștrand calculată pe u rmătorii 10 ani
Se pornește calculul de extrapolare de la valoare a generată în anul 2014 pe zi, și -anume 29,19 t/zi,
ajungându -se la valoarea de 10.657,27 t/an. Factorul de extrapolare folosit este 1,004, acesta crescând
exponențial de la an la an. În tabe lul 4.4 am calculat proiecțiile cantităților de deșeuri pe fracții
colectate pentru perioada 2014 -2025. Aceste proiecții sunt reprezentate apoi în figura 4.9 pentru o mai
bună interpretare a rezultatelor.
Pentru a realiza î mpărțirea cantității totale de deșeuri pe fracții am avut în vedere compoziția
medie a deșeurilor menajere în mediul urban. Estimarea a fost făcută pe baza datelor furnizate de către
agenții de salubritate. Estimările au fost făcute în anul 2006 de către Sc . Tracon .Srl Brăila și prelua te în
Planul Regional de G estionare a deșeurilor sub forma tabelului 4.5 . [18]

54

Tabelul 4 .4 – Prognoza deșeurilor generate în Cartierului Ștrand , calculată pentru perioada 2014 -2025
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Total 1065 7,27 10699,9 10742,7 10785,67 10828,81 10872,13 10915,62 10959,28 11003,12 11047,13 11091,32 11135,68
Hârtie/carton 1705,163 1711,984 1718,832 1725,707 1732,61 1739,54 1746,499 1753,485 1760,498 1767,54 1774,611 1781,709
Plastic 1492,018 1497,986 1503,97 8 1509,994 1516,034 1522,098 1528,186 1534,299 1540,436 1546,598 1552,784 1558,995
Metal 532,8635 534,995 537,1349 539,2835 541,4406 543,6064 545,7808 547,9639 550,1558 552,3564 554,5658 556,7841
Sticlă 426,2908 427,996 429,7079 431,4268 433,1525 434,885 1 436,6246 438,3711 440,1246 441,8851 443,6527 445,4273
Biodegradabil 4476,053 4493,958 4511,933 4529,981 4548,101 4566,294 4584,559 4602,897 4621,309 4639,794 4658,353 4676,986
Alte tipuri 2024,881 2032,981 2041,113 2049,277 2057,474 2065,704 2073,967 2082,263 2090,592 2098,954 2107,35 2115,78

Tabelul 4.5 – Compoziția estimată a deșeurilor menajere [18]
Material Ponderea
Hârtie și carton 11
Plastic 8
Metale 3
Sticlă 6
Biodegradabile 53
Alte tipuri de deșeuri 17

55

Figura 4 .9 – Evoluția cantității deșeuri lor generate în Cartierul Ștrand , calculată pentru perioada 2014 -2025

56
În urma anal izării graficului de la f igura 4.9 , putem observa o ușoară creștere a cantității
deșeurilor generate cu o diferență între anul 2014 și 2025 de 478,4117 t/ an, reprezentând 4,48% , și cu o
creștere de circa 0,4 % pe an.
Respectându -se ponderea de deșeuri pe frac ții, observăm că valori mici î nregistrează categoriile
de sticlă și metal, acestea reprezentând fracții reciclabile care nu intră în sistem putându -i compromite
buna funcționare , în același timp sticla se poate sparge în vidul creat.
4.4.3. Cantitățile de deșeuri nece sare proi ectării sistemului de colectare pneumatică
Tabelul 4 .6 – Cantități le comparative ale deșeurilor
calculate pentru anii 2014 și 2025
2014 [t/zi] 2025 [t/zi]
Total 29,198 30,50872
Hârtie/carton 4,67168 4,881395
Plastic 4,08772 4,27122
Biodegra dabil 12,26316 12,81366
Metal 1,4599 1,525436
Sticlă 1,16792 1,220349
Alte tipuri 5,54762 5,796656
Calculele din tabelul 4 .6 sunt bazate pe cele din tabelul 4.4 , însă raportarea cantităților de deșeuri
se face pe zile. Î n urma acestor calcule se poate realiza dimensionarea stației de colectare, unde se ia în
considerare valoarea maximă înregistrată în anul 2025 de către una din fracțiile considerate. Valoarea
maximă înregistrată este dată de deșeurile biodegradab ile și este în cuantum de 12,81 t/zi. În urma
acestei valori se vor dimension a containerele finale.
În graficul de la figura 4.10 sunt prezentate în paralel fracțiile de deșeuri care intră în sistemul de
colectare pneumatică și cele care sunt colectate separat prin aport voluntar, acestea fiind calculate
pentru zona de studiu aleasă, și -anume Cartierul Ștrand.
Astfel deșeurile care urmează a fi colectate prin sistemul de colectare pneumatică au o pondere
totală de 72% din totalul celor generate, și reprezintă după cum urmează: hârtie și carton 16%, plastic
14%, deșeuri biodegradabile 42%.

57

Figura 4.10 – Categoriile de deșeuri generate și ponderea lor în Cartierul Ștrand
Conținut ul ridicat de deșeuri biodegradabile atrage după sine dezavantajul formării depunerilor
de conținut organic pe perete le conductelor, ceea ce presupune alegerea unei metode de curățire a
conductelor, pentru a nu contamina celelalte fracții colectate de si stem, și-anume hârtie, carton și
plastic.
Categoriile de fracții reciclabile reprezentate pe grafic ca deșeuri colecta te separat aflate în
cuantum de 28%, sunt deșeuri de sticlă ( 4%) și metal (5%), dar și alte categorii de deșeuri reciclabile ,
precum cele voluminoase. Acestea vor fi colectate în imediata vecinătate a stației de colectare
pneumatică, prin aportul voluntar al cetățeni lor în containere corespunzătoar e cantităților rezultate din
zona analizată.
În urma analizării datelor în programul Geom edia Professionals , am reușit să calculăm punctul de
precolectare ce deservește cea mai importantă cantitate de deșeuri gen erată pe fracții, ac esta fiind
prezentat în tabelul 4.7
Tabelul 4.7 – Punct de precolectare secundară
Categoria de deșeu Valoare maximă / tub de colectare [t/zi]
hârtie și carton 0,5435
Plastic 0,3952
Deșeuri biodegrabadile 2,6185
Aplicăm același algo ritm de extrap olare folosit la calculul tabelului 4 .4 pentru calculul valori lor
ce reprezintă cantitatea de deșeuri colectată într -un punct de precolectare secundară. Aceste valori sunt
afișate în tabelul 4 .8.

58
Tabelul 4 .8 – Cantitățile comparative ale deșeurilor generate pe zi
într-un punct de precolectare calculată pentru anii 2014 și 2025 [t/zi]
2014 2025
Hârtie/carton 0,5435 0,5595
Plastic 0,3952 0,4129
Biodegradabil 2,6185 2,7360
În continuare urmează tratarea separat ă a fiecă rei fracții recicla bile ce va fi deservită sistemului
de colectare pneumatică . În acest sens luăm în considerare densitatea fiecărei fracții , și calcul ăm
volumul pe care î l generează un punct de precolectare și volumul zilnic deservit de stația de colectare.
Acest calcul va fi aplicat și î n cazul fracțiilor ce nu intră î n sistemul de colectare pneumatic.
Pentru deșeuri le de hârtie și carton
Deșeurile de hârtie au o densitate medie netă hârtie = 800 kg/m3, dar trebuie avut în vedere faptul
că acestea nu sunt compactate înai nte să fie colectate de sistem ul pneumatic , încât volumul ocupat de
acestea se mărește de c irca 1,4 ori. [16]
Prin realizarea calcului rezultă următoarele volume de deșeuri în anul considerat 2025 , pe baza
calculelor realizate anterior în tabel ele 4.6 și 4.8:
Vhârtie2025 tub = Q hârtie2025 /hârtie*1,4 = 0,5595 *1000/800*1,4 = 0,97 m3/zi (4.7)
Vhârtie2025total = Qhârtie2025/hârtie*1,4 = 4,88*1000/800*1,4 = 8,542 m3/zi (4.8)
Pentru deșeur ile de plastic
Densitatea medie a deșeurilor de plastic este de 950 kg/m3. Totuși, o mare parte din deșeurile de
plastic sunt recipiente goale, care sunt aruncate de regulă fără a fi compactate, densitatea acestora
ajungând deci la valori mult mai reduse, de 95 kg/m3. [16]
V olumele deșeurilor de plastic rezultate în urma calculului sunt:
Vplastic2025 tub = Q plastic2025 /plastic*1,4 = 0,4129* 1000/950*1,4 = 0,608 m3/zi (4.9)
Vplastic2025total = Q plastic2025 /plastic*1,4 = 4,27*1000/950*1,4 = 6,294 m3/zi (4.10)
Pentru deșeurile biodegradabile
Densitatea medie a deșeurilor biodegradabile este de 800 kg/m3. Ca urmare, volumele pe care le
ocupă deșeurile biodegradabile produse zilnic în cartierul co nsiderat, în anul 20 25 sunt următoarele:
Vbiode gradabile2025 tub = Q biodegradabile2025 /biodegradabile *1,4 = 2,7360* 1000/800*1,4 = 4, 788 m3/zi (4.11)
Vbiodegradabile2025total = Q biodegradabile2025 /biodegradabile *1,4 = 12,81*1000/800*1,4 = 22,423 m3/zi (4.12)

59
Pentru deșeurile reciclabile colectate separat
Deșeurile de metal sunt compuse în general din cutii, doze de aluminiu sau resturi de tablă și oțel,
densitatea acestora în strare necompactată este cuprinsă în intervalul 32 -48 kg/m3, respectiv 64 -80
kg/m3. [16]
Dacă adoptăm o valoare medie a densității deșeurilor metalice, aceasta va fi de 60 kg/m3, de aici
rezultă că volumul deșeurilor va fi următorul:
Vmetal 2025total = Q metal 2025/metal*1,4 = 1,52*1000/60*1,4 = 2,669 m3/zi (4.13)
Densitatea deșeurilor de sticlă necompactate variază între 193 și 305 kg/m3 , rezultă că dacă
adopt ăm o valoare de 250 kg/m3, volumul de sticlă este:
Vsticlă 2025total = Q sticlă 2025/sticlă*1,4 = 1,22*1000/250*1,4 = 6,833 m3/zi (4.14)
Aceste date ne sunt necesare pentru ca în capitolul 5 să putem dimensiona punctele de
precolectare, diametrul conductei și containerele finale de la stația de colectare pneumatică a deșeurilor .
4.5. Determinarea hărții s trategice
În urma procesării datelor aferente fiecărei etape premergătoare, harta Cartierului Ștrand, s -a
conturat în ceea ce reprezintă realitatea din zonă. Astfel pe hartă sunt reprezentate toate clădirile din
zonă, atât cele care fac obiectul acestui s tudiu, cât și celelalte, fiec are detaliu reprezintă puncte
importante de luat în calcul în vederea realizării oricărui proiect de dezvoltare a zonei.
Realizarea hărții strategice reprezintă unul dintre obiectivele acestui studiu, aceasta fiind
realizată de către autor la nivel 2D, dar și 3D, folosind software -ul Geomedia Professionals. Harta
strategică la nivel 3D este concepută prin adăugarea celei de a treia dimensiuni a hă rții de calcul de la
figura 4.11 și care a stat la baza calculelor d esfășurate î n capitolul de față. F ormulele au fost aplicate
direct pe hartă ofer ind autorului soluții în timp util în interpretare a datelor. Harta din figura 4.11
reprezintă baza de obținere a datelor cu privire la populație și cantitatea deșeurilor generată de aceast a.
Majoritatea hărților existente pe plan național și internațional respectă un format 2D de
reprezentare, acesta fiind și motivul pentru care s -a decis continuarea calculelor pentru prezentul studiu
pe harta generată în format 2D.
Harta reprezentată în figura 4.11 reprezintă și bază pentru realizarea a 3 hărți tematice de
generare a deșeurilor, ce reprezintă surse importante de referință în proiectarea sistemului pneumatic de
colectare a deșeurilor în cartierul Ștrand.
Cele 3 hărți vizează în calculul l or cantitățile de deșeuri menajere și asimilabile celor menajere,
raportate la punctele de precolectare secundară și la străzile din zona studiată.

60

Legend a

Harta Cartierului Ș trand
Figura 4.1 1 – Harta Cartierului Ștrand
4.6. Realizarea hărți lor tematice privind cantitatea deșeuri lor generată
În România nu au fost realizate până în prezent hărți strategice cu privire la cantitatea de deșeuri
generată, ci doar hărți la nivel județean cu privir e la numărul de instalații și stații de sortare, tratare,
transfer, și eliminare de pe raza unui județ și apoi a țării.
Aceste hărți cu privire la cantitatea de deșeuri generată la nivel micro -administrativ, de Cartier,
respectiv străzi și grupuri de stră zi, sunt realizate pe cantitățile de deșeuri colectate într -un punct de
precolectare secundar și oferă date ce pot duce la dimensionarea acestor puncte de precolectare, a
magistralei pneumatice ce servește zona, a numărului de puncte de precolectare dintr -o zonă, sau a
numărului de colectări zilnice din fiecare punct de precolectare.

61

Legenda

Harta cantității
deșeuri lor generate în
Cartierul Ștrand
Figura 4.12 – Harta cantității deșeuri lor generate în Cartierul Ștrand
Astfel de hărți sunt în momentul de față create pentru interpretarea unor date meteoro logice, a
zgomotului, parametrilor atmosferici, trafic ului și în multe alte domenii.
În figura 4.12 este prezentată o hartă asupra clădirilo r din zonă , pe care am realizat -o folosind
instrumentele programului Geomedia Professionals . În funcție de rolul și populația imobilului, este
gener ată o cantitate de deșeuri mai mică sau mai mare, influențând proiectarea punctelor de
precolectare secundar ă din zonă, prin remarcarea principalelor surse de prov eniență a deșeurilor.

62
Din hartă putem observa că zonele semnificative de generare a deșeurilor sunt în principal în
zona de blocuri a c artierului. O influență mare o reprezintă zonele de agrement , și-anume : Parcul
Ștrand, stadionul și ștrandul.
O sursă importantă de deșeuri o reprezintă zona cuprinsă de străzile V . Cârlova, Ștrandului,
Hațegului, Sălajului și Maramureșului, cuprinzând și străzile din interior: Bihorului, Olteniei, Gorjului,
Doljului, Oașului, și având o valoare a deșeurilor generate între 1,99 și 4,94 t/zi. Această valoare
însumată este dată de următorii factori : agrement, î nvătământ, spaț ii comerciale, centru l ISU, de
persoanele care tranzitează aceste instituții și de populația stab ilă din zonă.
O altă zonă semnificativă, cu o valoare a deșeurilor generate între 1,99 și 2,97 t/zi , este zona
formată din străzile Prof. Ioan Moga , Prof. Aurel Popa , Bârsei, Dimitrie Cantemir și Maramureșului.
Această valoare este influențată în principa l de spațiile comerciale din zonă.
Următoarele zone semnificative cu o valoare a deșeurilor generate între 1,01 și 1,99 t/zi, sunt
punctele de precolectare aflate în intersecții, sau în zone de blocuri care nu au spații comerciale.
Ultima zonă ca și zon ă de generare , este zona de locuințe, unde deși cantitatea generată nu este
semnificativă în comparație cu celelalte , și însum ează o valoare de doar 0,038…1,01 t/zi , din motive de
confort al popul ației se vor adopta la fel ca în celelalte zone , puncte de preco lectare la distanța de 50m,
unul față de ce lălalt, pe fiecare stradă din zona de locuințe.
Pentru a imbunătăți i analizele din zonă se vor cre a alte 2 hărți tematice cu privire la generarea
deșeurilor în Cartierul Ștrand. Acestea vor oferi date cu pr ivire la cantitățile de deșeuri asimilabile cu
cele menajere, și a cantităților generate pe străzi, astfel se va putea lua o decizie justificată cu privire la
numărul punctelor de precolectare secundară, a numărului de colectări din fiecare zonă și a dimen siunii
conductelor de transport.
În funcție de aceste date se va putea :
• Dimensiona s tația de colectare a deșeurilor;
• Alege zona recomandată în care să fie amplasată stația de colectare;
• Calcula puterea inst alațiilor aferente sistemului de colecta re pneumatică;
• Calcula debitul de aer necesar a fi introdus în conducte.
În figura 4.13 se pot observa zonele semnificative de generare a deșeurilor asimilabile cu cele
menajere, acestea fiind reprezentate de instituțiile, spațiile comerciale și de agrement din zonă. Făcând
o comparație între zonele semnificative generatoare de deșeuri și cele care generează deșeuri
asimilabile cu cele menajere, putem observa că acestea se suprapun în majoritatea zonelor.

63

Legenda

Harta cantității
deșeuri lor asimilabile
cu cele menajere în
Cartierul Ștrand
Figura 4.13 – Harta cantității deșeuri lor asimilabile cu cele menajere în Cartierul Ștrand
În concluzie , în vederea proiectării punctelor de precolectare se va lua în co nsidere prima hartă,
reprezentată în figura 4.12.
Însă zonele în care colectarea deșeurilor, din punctele de precolectare la stația finală, se va face de 2
sau mai multe ori pe zi , se vor lua în considerare folosind a doua hartă, cea a deșeur ilor asimilabile cu
cele menajere ( figura 4.13 ). Pentru a putea ajunge să dimensionăm conductele transportoare este necesară
și o hartă a cantităților de deșeuri generate pe str ăzi, reprezentată în figura 4.14 .
Calculul pe baza căruia s -a realizat harta este prevăzut în Anexa 2 .

64

Legenda

Harta generării
deșeurilor pe străzi în
Cartierul Ștrand
Figura 4.14 – Harta generării deșeurilor pe străzi în Cartierul Ștrand
În urma reali zării hărț ii se poate observa că strada cu valoare semnificativă a deșeuri lor generate,
între valorile 5,82 și 7,27 t/zi este Vasile Cârlova, urmată de străzile Maramureșului, Ștrandului,
Bihorului, Doljului și Gorjului. Aceste străzi nu sunt semnif icative doar dato rită criteriilor enumerate în
analiza anterioară a hărților din figurile 4.12 și 4.13 , atunci când am luat în calcul zone mai precise, dar
și datorită lungimii acestor străzi .
Această analiză favorizează implementarea unui sistem modern de colectare a de șeurilor, care nu
se raportează la străzi, ci la un nivel mult mai mic de locuințe și grupuri de locuințe, ducând la o
optimizare a consumurilor și a costurilor impli cate în procesul de colectare a deșeurilor.

65
5. Dimensionarea tehnică a sistemului de colec tare pneumatică
Sistemul pneumatic de colectare a deșeurilor pe care l -am propus respectă întru totul metodologia
prezentată în capitolul 2, în vederea îndeplinirii obiectivelor și a funcționalită țiilor prezentate în capitolul 3, pe
baza datelor calculate în capitolul 4.
Acesta cuprinde punctele de precolectare, rețeaua de conducte, s tația de colectare a deșeurilor, care are
în componeță următoarele instalații: ciclon de liniștire, filtru de aer, containere de mare capacitate și pompă de
vidare. Dimensio narea tehnică a acestora se va face în cadrul acestui capitol, urmând ca o parte din instalații să
fie achiziționate de la firmele aflate în domeniul colectării pneumatice a deșeurilor.
5.1. Dimensionarea punctelor de precolectare
Cantitatea de deșeuri ce urmează a fi luată în considerare la proiectarea punctelor de precolectare
secundară, este valoarea maximă înregistrată în anul 2025, de către fiecare categorie de deșeuri ce
urmează a fi deservită de sistemul de colectare pneumatică. Dintre categoriile d e deșeuri colectate de
sistem în urma proie cțiilor calculate pentru perioada 2014 -2025, cantitatea maximă este înregistrată de
către deșeurile biodegradabile.
În anul 2025 conținutul de deșeuri biodegradabile, conform calculului 4.11 este 4,788 m3/zi.
Datorită volumului ridicat de deșeuri biodegradabile generate într -un punct de precolectare, această
fracție reciclabilă urmează a fi colectată cu o frecvență de 3 ori pe zi.
În urma acestui rezultat preliminar rezultă că valoarea pentru care punctele de p recolectare sunt
susupe procesului de proiectare este de 1,596 m3/zi, de deșeuri stocate într -un tub de precolectare, în
perioada de colectare a fiecărui punct din zona aleasă. Această valoare se aplică și pentru celelalte
fracții colectate de sistemul pne umatic, și -anume hârtie, carton și plastic, valorile înregistrate de acestea
pe zi fiind , conform calcul elor 4.7 și 4.9 în valoare de 0,97 m3/zi, respectiv 0,60 m3/zi, mai mici decât
valoarea adoptată.
Diametrul tubului de precolectare îl considerăm 0,4 m , iar pe baza acestuia se calculează
lungimea conductei necesară stocării a 1,596 m3/zi de deșeuri. Tuburile de precolectare vor fi realizate
din tablă de oțel protejat anticoroziv prin emailare , având grosimea de 5 mm.
Lungimea tubului de precolectare es te calculată pe baza formule i 5.1, din volumul cilindrului de
1,596 m3.
Vtub = πR2H, (5,1)
unde V tub = volumul tubului de colectare;
R = raza tubului de colectare;
H = înălțimea tubului de colectare.

66
În urma aplicării formulei , valoarea înălțimii tubului de precolectare pentru fiecare fracție ce
este colectată este H = 1,596 / 0,40 = 3,99 m.
Lungimea tubului, de 4 m, va fi împărțită pe două medii și două planuri de proiecție. Astfel,
tuburile vor fi amplasate la înălțimea de 1,20 m deasupra nivelului solului, continuându –se pe
verticală în subsol 2 m, după care urmeză a fi conectată pe orizontală , lungimea de 1 m la valva de
închidere și apoi la conducta transportoare. Coturile tubului de precolectare se vor realiza respectând
o curbură de 1*d, conform diametrului tubului de 0,4 m.
O schemă de funcți onare a sistemului pneumatic în zona pun ctului de precolectar e se poate
vedea în figura 5 .1, unde este exemplificat mecanismul de deschidere al vanelor și al prizei de aer.

Figura 5 .1 – Schema de funcționare a punctelor de precolectare [8]
Conform firmelor aflate în domeniul colectării pneumatice a deșeurilor, ti pul de vană folosit ă în
sistem este de forma unui robinet cu sertar , denumit convențional și șuber sau robinet cu pană.
La aceste vane , organul de închidere este o placă care culisează între două ghidaje. O vana de
tipul șube r se poate observa în figura 5.2. [21]
Vana urmează a fi încastrată într -o carcasă protectoare cu aria bazei de 0,6*0,6.

Figura 5.2 – Vană de tip șuber [21]

67
Modul în care a ceste tuburi de precolectare sunt i ncluse în peisajul oferit cartierulu i este
reprezentat în figura 5 .3. Acestea pot fi prevăzute simplificat cu un orificiu lateral de recepție a
deșeurilor, sau pot fi încastrate sub diverse forme. Aceste puncte de precolectare trebuie să respecte
codul culorilor în funcție de fracția colectată, pentru hârtie, plastic și deșeu ri biodegradabile,
respectiv albastru, galben și maro.

Figura 5 .3 – Model de recipiente din punctele de precolectare [8]
5.2. Dimensionarea conductelor
5.2.1 Dimensionarea propriu -zisă a conductelor
Conductele transportoare se împart în funcție de rolul deservit de acestea în conducte magistrale, și
conducte aferente conductelor magistrale, amândouă având aceleași caracteristici tehnice, singura
diferență fiind traseul urmat de acestea.
Diametrul conductelor de transport este egal cu cel al tuburilor d e precolectare, conform
previziunilor cantităț ilor de deș euri pentru perioada 2014 -2025 și a calculului efectuat anterior la punctele
de precolectare secundară, valoarea acestora fiind de 0,40 m.
Materialul folosit în fabricarea conductelor este oțel prot ejat anticoroziv prin emailare la grosimea
de 5mm . La interior conductele urmează a fi izolate cu un strat de vopsea pentru a evita corodarea rapidă
a acestora, datorată colectării accidentale a unui deșeu cu p roprietăți puternic corozive. E xterioru l
condu ctelor trebuie protejat deasemenea împotriva substanțelor corozive ajunse în sol. Conductele vor fi
amplasate la o adâncime de 2 m în subsol pentru a evita ștra ngularea acestora, datorită traficului din zonă.
Debitul de aer necesar a fi insuflat în conduc te este calculat folosind următoarea formulă:
Q = vπD2/4, (5.2)
unde Q = debitul de aer necesar;
v = viteza aerului în conductă;
D = diametrul conductei.

68
În urma aplicării formulei 5.2 rezultă că debitul d e aer necesar a fi introdus în conducte este de
Q=3,76 m3/s.
Consider viteza aerului în conducte de 30 m/s, conform firmelor din domeniu, a fi suficientă
pentru a elimina formarea anumitor blocaje, sau aglomerări a fluxului de deșeuri pe traseul conductel or.
Viteza este astfel aleasă ținând cont și de diametrul relativ mic al conductelor.
5.2.2. Măsuri de luat în calcul cu privire la traseul conductelor
În aleg erea traseului se pot folosi algoritmi genetici de generare automată a traseelor în funcție de
obstacolele din zonă precum algoritmul Stei ner, Dijkstra, Roy – Floyd ș.a . Fiecare reprezintă algoritmi
de grafuri neorintate, care pot creea variante de trasee ținând cont de lungimea conductelor pe anumite
sectoare. Astfel în urma compilării programelor s e vor afișa variantele de trasee cu lungimea cea mai
mică. Acești algoritmi se pot pune în practică prin transformarea punctelor de precolectare secundară,
prin sistemul lor de coordonate format din longitudine și latitudine, în noduri ale unui graf neorie ntat în
care nodul parental este reprezentat de stația de colectare pneumatică. Astfel , se poate crea un plan xOy
al punctelor de precolectare, iar prin aplicarea algoritm ilor genetici se pot trasa muchiile dintre acestea
sub formă de conducte transport oare.
În proiectul de față am optat ca și variantă pentru alegerea traseului de colectare, folosirea hărții
realizate în programul Geomedia Professionals, prin impunerea unor condiții în realizarea acestui
traseu. Pe baza acestora ne -a rezultat traseul de co lectare prezentat în figura 5.4.
Condițiile impuse în realizarea traseului de colectare sunt următoarele:
• Distanța față de locuință a conductelor de transport;
• Terenul construit. Astfel în zona de blocuri a cartierului, conductele pot urma și alt traseu î n afară
de aliniamentul stradal;
• Optimizarea lungimii conductelor. Se alege drumul cel mai scurt de urmat;
• Alegerea pe cât posibil a străzilor cu strat asfaltic neexistent sau degradat;
• Respectarea unor unghiuri de conectare a conductelor;
• Existența altor rețele de utilități în zonă.
Pentru a putea optimiza cât mai bine traseul pe care îl urmează conductele în cartierul Ștrand am
luat în considerare 2 variante de urmat, și -anume, una care să urmeze aliniamentul stradal, și una care
să folosească terenul de limitat de blocurile de locuință, metodă care este prezentată în figura 5.5.

69

Figura 5 .4 – Traseul conductelor pentru zona studiată
Analizând figurile 5.4 și 5.5 se poate observa că am ales varianta 2 de proiectare a traseului
conductei în zona reprezen tată, datorită faptului că aceasta este varianta cea mai scurtă de urmat,
lungimile conductei fiind de 502,91 m în cazul primei variante și 417,24 m în cazul variantei a doua.

Figura 5 .5 – Optimizarea traseului conductelor

70
5.3. Dimensionarea stației de colectare
Stația de colectare ce urmează a fi proiectată, reprezintă o stație de transfer a deșeurilor în care
deșeurile colectate din cartier sunt depozitate î n containere de mare capacitate. Pentru a mări gradul de
umplere a containerelor, acestea sunt prevăzute cu prese staț ionare .
În zona analizată , zilnic se generează următoarele cantități de deșeuri:
• Hârtie și/ sau carton: 8,542 m3/zi;
• Plastic: 6,294 m3/zi;
• Deșeuri biodegradabile: 22,424 m3/zi;
• Metal: 2,669 m3/zi;
• Sticlă: 6,833 m3/zi.
Pentru a pu tea dimensiona containerele deșeurilor ce sunt colect ate folosind sistemul pneumatic,
luăm în considerare totalul deșeurilor biodegradabile generate într -o zi, și -anume 22,424 m3/zi,
echivalentul a 12,81 t/zi.
Dacă adaptăm dimensiunile unui container la valoarea de aproximativ 50 m3, valoare ce
reprezintă cantitatea de deșeu ri biodegradabile colectate în 2 zile, atunci containerul va avea
următoarele caracteristici:
• Capacitate: 51,56 m3;
• Lățime: 2,5 m;
• Înălțime: 2,75 m;
• Lungime: 7,5 m.
În funcție de aces te caracteristici putem calcula perioadele de depozitare și transfer al
containerelor în funcție de fracțiile pe care le deservesc . Fără a lua în calcul rata de compactare care
poate modifica perioada de depozitare a containerelor în stația de colectare pr in adăugarea unei valori
de 1 până la 2 zile, în continuare prezentăm o analiză asupra perioadelor de colectare, astfel:
• Hârtie și/ sau carton: 51,56 ÷8,542 = 6,03, rezultă 6+1 zile;
• Plastic: 51,56÷6,294 = 8,19 , rezultă 8+1 zile;
• Deșeuri biodegradabile: 51,56÷22,424 = 2,29, rezultă 2+1 zile.
Containerele pot fi adaptate în funcție de această dimensionare preliminară de către firmele în
domeniu, astfel încât să poată fi transportate de către un vehicul existent pe piață. Una dintre firmele
producătoare de co ntainere cu presă staționară și platforme de transport a containerelor abroll este
compania S.C. Edmarom Prod 2007 S.R.L . Firma are capacitatea de a executa o gamă variată de
lucrări de confecț ii metalice de diverse complexități respectâ nd proiectul benefi ciarului . [22]

71

Figura 5.6 – Platformă containere abroll [22]
Printre produsele comercializate de firma S.C. Edmarom Prod 2007 S.R.L , am găsit un
container abroll cu dimensiuni apropiate cu cele proiectate în acest subcapitol. Platforma de transport a
containerelor poate fi executată tot prin intermediul acestei firme , iar un model poate fi observat în figura 5.6 .
Caracteristicile tehnice ale containerului produs de firmă sunt următoarele, firma putând executa
containere cu lățime maximă de 2,55 m:
• Capac itate: 38,4 m3;
• Lățime: 2,31 m;
• Înălțime: 2,4 m;
• Lungime: 7 m.

Figura 5. 7 – Container Abroll [22]
Pentru a nu pune în dificultate funcționarea sistemului de colectare pneumatică, stația va fi dotată
cu 4 containere, dintre care 3 conectate la sistem, as igurând procesul de colectare a hârtiei, plasticului
și deșeurilor biodegradabile, și unul care să le înlocuiască pe cele 3 pe perioada de efectuare a
transferului acestora din stație.

72
Containerele sunt conectate la conducta magistrală printr -un singur ci clon de liniștire, conectat la
sistemul de pompe de vid și la filtrele de aer. La baza ciclonului se află conectate containerele, fiecare
corespunzător unei fracții de deșeuri. La baza filtrului de aer se află , de asemenea, un container d e
colectare a part iculelor fine ce sunt transportate în curentul de aer.

Figura 5. 8 – Model de ciclon folosit î n sistemele E nvac [8]
Stația cu toate instalațiile aferente, este adăpostită de o hală, de dimensiune suficientă încât să
înglobeze toată instalația. În stație va fi construită și o cameră cu rol de centru de comandă, și o parcare
necesară staționării vehiculul ui de transport a deșeurilor.

Figura 5.9 – Model de cercetare a unui ansamblu ciclon – filtru de aer – container final [23]
În figura 5.9 sunt reprezen tate modul de ansam blare al instalațiilor aferente într-o stație de
colectare pneumatică a deșeurilor. Modelul este preluat dintr -o stație de cercetare a unui astfel de
sistem.

73
Față de o stație de transfer obișnuită, în cazul sistemului de colectare pneum atică, dimensiunile
acesteia le consider ăm mai mici, datorită faptului că este vorba de un cartier, și nu de un oraș, și a
faptului că deșeurile nu sunt supuse tuturor proceselor dintr -o stație de transfer. Astfel, singurul proces
asemănător cu a unei staț ii de transfer este depozitarea finală în containere de mari dimensiuni și
transferul cu un vehicul de transport.
5.4. Dimensionarea pompei de vid
Stația de pompare are rolul de a asigura debitul și presiunea de aer necesare pentru aspirarea
fracțiilor de deșeuri din punctele de precolectare secund ară până la stația de colectare prin intermediul
unei pompe de vid.
Uneori este necesară folosirea mai multor pompe, legate în serie sau în paralel, pentru a îndeplini
o singură funcționalitate. Pentru a creea o vidare scăzută sau una înaltă se folosește o pompă de
deplasare pozitivă, care transportă aerul de la o valvă de intrare la o valvă de evacuare. Datorită
limitărilor mecanice, aceste pompe ating valori mici de aspirare. Pentru a putea atinge o valoare mai
mare de aspirare, astfel de pompe se conectează în serie cu pompe cu putere mai ridicată de
aspirare.[20]
În urma aplicării formulei 5.2 rezultată un debit de aer în valoare de Q=3,76 m3/s, necesar a fi
introdus în sistemul de colectare pneumatică. În co ntinuare calculăm debitul de aer necesar a fi produs
la partea de aspirare a pompei de vid folosind formula 5.3.
Q = 2* Q cond uctă (5.3)
În urma calculului rezultă că debitul de aer necesar la partea de aspirare a pompei de vid este
Q=7,52m3/s.= 27.072 m3/h
Debitul de aer necesar la partea de aspirare a pompei de vid se mai poate calcula și dacă aplicăm
formula 5.4. Folosind această formulă putem deduce și diferența de presiune din rețeaua de conducte,
care urmează sa fie calculată cu ajutorul formulei 5.5.
Q = 2A
, (5.4)
unde Q = debitul de aer scurs prin rețea [m3/s];
A = aria ajutajului echivalent al rețelei [m2];
p = presiunea consumată în rețea (diferența de presiune dintre aspirare și refulare) [N/m2];
 = densi tatea aerului .
p = *Q2/4A2 (5.5)

74
În urma aplicării formulei 5.5 rezultă prin calcul că diferența de presiune este
p=1,2*( 7,52)2/4*0,42=106,03 N/m2.
Folosindu -ne de calculele rezultate în urma aplicării formulelor 5.3 și 5.5, urmează să calculăm
puterea motorului ce antrenează pompa de vid. Pentru aceasta folosim formula:
P = *Pteoretică = *p *Q/(1000* ), (5.6)
unde P = puterea motorului [kW] ;
Pteoretică = puterea teoretică a motorului [kW] ;
 = coeficient de rezervă ( =0,9);
p = presiunea cons umată în rețea [N/m2];
Q = debitul de aer scurs prin rețea [m3/s];
 = randamentul global al ansamblului pompă -motor de antrenare ( =v*t );
v = randamentul pompei de vid ( v =0,4…0,8; adopt v =0,6);
t = randame ntul transmisiei dintre motor și pompă (t =0,9…0,95; adopt t =0,9).
Din calculul formulei 5.6 rezultă că puterea motorului ce antrenează pomp a de vid este
P=1,32 kW.

75
6. Concluzii și contribuții personale
Contribuții personale:
✓ Trasarea obiectivelor prezentului studiu;
✓ Colectarea în teren a datelor cu privire la clădiri și străzi;
✓ Centralizarea datelor obținute;
✓ Analiza spațială a datelor obținute folosind software -ul GIS, Geomedia Professional;
✓ Formularea de expresii matematice nece sare completării înregistrărilor, din baza de date Acces a
sofware -ului GIS, Geomedia Professionals;
✓ Realizarea de interogări alfanumerice și spațiale în vederea interpretării datelor;
✓ Analiza tabelară a datelor GIS folosind Excel;
✓ Analiza grafică a dat elor în Excel;
✓ Realizarea hărții strategice și a hărților tematice pentru analizarea virtuală a datelor în Geomedia
Professionals;
✓ Realizarea hărții strategice în format 3D, folosind software -ul Geomedia Professionals, pentru o
mai bună analiză spațială a zonei;
✓ Optimizarea traseului conductelor;
✓ Realizarea unui sondaj de opinie în Cartierul Ștrand;
✓ Proiectare în AutoCad a schemei de principiu al întregului sistem de colectare pneumatică a
deșeurilor;
✓ Proiectarea în AutoCad a punctului de precolectare secundară (2D);
✓ Proiectarea în AutoCad a pompei de vid (2D) .
Concluzii:
În urma acestui studiu de cercetare au fost atinse fiecare din obiectivele enumerate anterior,
fiecare în capitolul reprezentativ, în principal în capitolele 3,4, și 5.
Asfetl s -a putut observa că la baza realizării hărților tematice, ca date preliminare stau
informațiile culese din teren, la fel și realitatea observată de cei cărora le este destinat proiectul
prezentului studiu, și -anume locuitorii din cartierul Ștrand.
Hărțile te matice, create folosind un sistem GIS pot reprezenta o metodă de analiză importantă în
stabilirea zonelor în care canti tatea deșeuri lor generate , înregistrează valori semnificative. Pe baza
informațiilor obținute, se pot calcula punctele de precolectare și modul acestora de funcționare. De
asemenea se pot stabili, străzile care necesită sistem propriu de conducte, s -au care pot fi racordate la
sistemul de magistrale a unei alte străzi.

76
În lucrarea de față s -a avut în vedere proiectarea sistemului pneumati c de colectare a deșeurilor în
cartierul Ștrand, pentru o populație de 11.790 locuitori. Cantitatea de deșeuri generată de aceștia este
29,19 t/zi, majoritatea provenind din spațiile comerciale și blocurile de locuințe. Cantitatea maximă
înregistrată este pentru deșeurile biodegradabile de 12,81 t/zi, valoare care este folosită în dimensionarea
sistemului pneumatic.
În urma acestor valori s -au propus soluții care au ajutat la proiectarea sistemului de colectare
pneumatică a deșeurilor în Cartierul Ștrand, deservind trei fracții reciclabile, și -anume hârtie și carton,
plastic și deșeuri biodegradabile. Astfel, s -a ales un sistem de conducte transportoare cu diametrul egal cu
al tuburilor din punctele de precolectare, și -anume 0,4 m. Viteza de deplasare a aer ului prin acest sistem
de conducte fiind de 30 m/s.
Numărul de puncte de precolectare necesar este de 61, acestea acoperind întreaga zonă supusă
analizelor. Deșeurile de sticlă și cele metalice sunt colectate separat față de sistemul pneumatic propus,
prin aportul voluntar al locatarilor.
Acest sistem de monitorizare continuă asupra deșeurilor este unic în România, și cu ajutorul lui se
pot urmării exact cantitățile de deșeuri din punctele de precolectare, astfel acestea, cât și containerele din
stația d e colectare sunt golite, doar atunci când sunt pline.
Utilizarea Sistemelor Informatice Geografice permite:
• Analiza la nivel micro -administrativ într -o serie de puncte de cercetare;
• Analiza spațială a cartierului, atât 2D, cât și 3D;
• Timp de răspuns ridica t, asupra informațiilor din zonă;
• Conectarea cu instrumente Acces și Excel, pentru o mai bună analiză a datelor;
• Realizarea de hărți inteligente, care au la bază o strategie de cercetare;
• Creșterea gradului de luare a decizilor cu privire la zona analizată (3D), fără a fi necesară
deplasarea în teren.
Dezavantajele constatate:
• Nevoia de forță de muncă specializată;
• Educația populației cu privire la colectarea selectivă, existând nesiguranța că deșeurile ajunse în
containerele finale, nu sunt sortate în tot alitate;
• Întâmpinarea rezistenței din partea serviciilor actuale de salubritate cu privire la sistemul propus;
• Costuri ridicate;
• Necesitatea achiziționării de sisteme hardware și software.
• Donarea sau vân zarea utilajelor și vehiculelor actuale de colectare a deșeurilor.

77
Propuneri:
Soluțiile care ar putea fi adoptate în urma acestei cercetări sunt:
• Cercetarea modului în care se formează depuneriile pe pereții conductelor, și propunerea de
soluții biotehnologice de curățare a acestora;
• Crearea unei platforme industriale în oraș necesară preluării deșeurilor reciclabile de la stația de
transfer a sistemului pneumatic de colectare;
• Crearea unei platforme de preluare a deșeurilor valorificabil energetice de la stația de transfer a
sistemului pneumatic de colectar e;
• Educația propriu -zisă a populației cu privire la noi modalități de sortare a deșeurilor și de
recuperare a deșeurilor reciclabile din deșeul menajer;
• Finanțarea națională și europeană a proiectelor cu privire la managementul deșeurilor, dat fiind
costul ridicat al acestora.
În urma analizelor efectuate prezenta cercetare poate reprezenta baza pilot a realizării unui
proiect în zona supusă analizei, și -anume Cartierul Ștrand, sau în oricare altă locație din țară
asemătoare cu aceasta.
Pe viitor se incea rcă, în România, o îmbunătățire a sistemelor de management al deșeurilor și se
speră pe baza calculelor și a analizelor efectuate în această cercetare ca astfel de sisteme moderne să
poată fi implementate și în țară.

78
Listă figuri
Capitolul 2
Figura 2 .1 – Pubelă (240 l) și container (1100 l)
Figura 2.2 – Containere de colectare de tip insule de colectare pentru fiecare categorie de deșeuri reciclabile
Figura 2.3 – Sisteme de colectare prin golirea containerului
Figura 2.4 – Sisteme de colectare prin s chimbarea containerului
Figura 2.5 – Procesul de încărcare al containerului cu presă
Figura 2.6 – Sistem de colectare pneumatică în Finlanda
Figura 2.7 – Evacuarea și colectarea pneumatică a deșeurilor menajere
Figura 2.8 – Sistem staționar de colectare pn eumatică
Figura 2.9 – Sistem mobil hibrid de colectare pneumatică
Figura 2.10 – Vehicul prevăzut cu sistem de aspirare a deșeurilor
Figura 2.11 – Monitorizarea sistemului de colectare pneumatică
Figura 2.12 – Harta municipiului Sibiu
Capitolul 4
Figura 4. 1 – Modelul digitizat
Figura 4.2 – Definirea sistemului de coordonate în GeoMedia Professional
Figura 4.3 – Vectorizarea principalelor clase din hartă
Figura 4.4 – Vetorizarea clasei clădirilor
Figura 4.5 – Clasa ”Bloc de locuințe”
Figura 4.6 – Clasa ”S pațiu comercial”
Figura 4.7 – Clasa ”Pensiune”
Figura 4.8 – Sursele de generare a deșeurilor în Cartierul Ștrand, reprezentate conform tabelului 4.3
Figura 4.9 – Evoluția cantității deșeurilor generate în Cartierul Ștrand, calculată pentru perioada 2014 -2025
Figura 4.10 – Categoriile de deșeuri generate și ponderea lor în Cartierul Ștrand
Figura 4.11 – Harta Cartierului Ștrand
Figura 4.12 – Harta cantității deșeurilor generate în Cartierul Ștrand

79
Figura 4.13 – Harta cantității deșeurilor asimilabile cu cel e menajere în Cartierul Ștrand
Figura 4.14 – Harta generării deșeurilor pe străzi în Cartierul Ștrand
Capitolul 5
Figura 5.1 – Schema de funcționare a punctelor de precolectare
Figura 5.2 – Vană de tip șuber
Figura 5.3 – Model de recipiente din punctele de precolectare
Figura 5.4 – Traseul conductelor pentru zona studiată
Figura 5.5 – Optimizarea traseului conductelor
Figura 5.6 – Platformă containere abroll
Figura 5. 7 – Container Abroll
Figura 5.8 – Model de ciclon folosit î n sistemele E nvac
Figura 5.9 – Model de cercetare a unui ansamblu ciclon – filtru de aer – container final

80
Listă tabele
Capitolul 2
Tabelul 2.1 – Producția de deșeuri la nivelul unor țări din Europa și SUA , evaluată de Institutul de Statistică al
Uniunii Europene, Eurost ar
Capitolul 3
Tabelul 3.1 – Analiza Swot a sistemului pneumatic de colectare a deșeurilor
Tabelul 3.2 . Caracteristicile persoanelor interviate
Tabelul 3.3 – Variante de răspuns la întrebările din chestionar
Tabelul 3 .4 – Răspunsurile primite de la popu lație reprezentate în procente
Capitolul 4
Tabelul 4.1 – Evolu ția popula ției proiectate a jude țului Sibiu pe total și medii de reziden ță, în perioada 2007 –
2038
Tabelul 4.2 – Indici de producere a deșeurilor asimilabile celor menajere pe diferite tipuri de clădiri
Tabelul 4.3 – Sursele de proveniență a deșeurilor și cantitatea totală de deșeuri pe zi calculată pentru zona
vizată
Tabelul 4.4 – Prognoza deșeurilor generate în Cartierului Ștrand, calculată pentru perioada 2014 -2025
Tabelul 4.5 – Compoziția est imată a deșeurilor menajere
Tabelul 4.6 – Cantitățile comparative ale deșeurilor calculate pentru anii 2014 și 2025
Tabelul 4.7 – Punct de precolectare secundară
Tabelul 4.8 – Cantitățile comparative ale deșeurilor generate pe zi într -un punct de precolect are calculată
pentru anii 2014 și 2025 [t/zi]
Anexa 2
Tabelul – Cantitățile de deșeuri generate pe zi, calculate pentru străzile Cartierului Ștrand

81
Bibliografie
• [1] Deac C., Managementul deșeurilor solide , Ed. ULBS Sibiu, 2013
• [2] Cosoroabă V ., Dem etrescu T., Georgescu -Azuga Ghe. , Acționări pneumatice
• [3] Borza S., Introducere în GeoMedia , Ed. ULBS Sibiu, 2008.
• [4] Cismaru C., Gabor V., Gestiunea deșeurilor solide , Ed. Performantica, Iași, 2004
• [5] Bucșa C., Costea M., Sibiu – Repere ecologice , Ed.ULBS Sibiu, 2011
• [6] *** Recycling , accesat la data de 12.11.2013, http://en.wikipedia.org/wiki/Recycling
• [7] *** Metode și tehnologii de getionare a deșeurilor. Colectarea și transportul deșeurilor
și al materialelor reciclabile , Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Protecția
Mediului –ICIM București
• [8] *** Envac AB, http://www.envacgroup.com , accesat la data 20.11.2013
• [9] *** Vacuum Tehnology , Envac AB, 2009
• [10] *** What is GIS , accesat la data de 22.03.2014, http:// www.gis.com
• [11] *** Dispoziții, regulamente, statute privind serviciul de salubrizare ,
Arhivele Naționale, jud. Sibiu
• [12] *** Decizie pri vind împărțirea municipiului Sibiu în sectoare și subsectoare , Arhivele
Naționale, jud. Sibiu
• [13] *** SR 13400 Salubrizarea localităților. Deș euri urbane. Prescripții pentru
determinarea cantităților de deș euri urbane , Asociația de Standardizare din Româ nia, 2007
• [14] *** Planul Național de Gestionare a Deșeurilor 2004 -2013 , Minister ul Mediului și
Pădurilor, 2004, http://www.anpm.ro/planul_national_de_gestionare_a_deseurilor -8218 ,
accesat la data de 11.03.2014
• [15] *** Master Plan 2008 -2038 pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în
județul Sibiu , Consiliul Județean Sibiu , 2010,
http://www.cjsibiu.ro/portal/sibiu/cjsibiu/portal.nsf/07D7BF96219BA004C225765B003C36
3C/$FILE/MP%20Sibiu%2017.02.09%20RO.pdf , accesat la data de 11.03.2014
• [16] *** Conversion Factor Study – In-Vehicle and In -Place Waste Densities , CaRecovery
Inc., prepared for California Integrated Wa ste Management Board, USA, Martie 1992.
• [17] ***Stragia Națională de gestionare a deșeurilor 2014 -2020 , http://mmediu.ro/new/wp –
content/uploads/2014/01/2014 -01-28_SNGD_HG_870_2013.pdf , accesat la data 9.04.2014

82
• [18] *** Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 7 Centru, revizia 1,
versiunea ianuarie 2011 , accesat la d ata de 11.03.2014,
http://apmcv.anpm.ro/files/APM%20Covasna/Deseuri/20791DraftPRGDian.2011.pdf
• [19] *** Hărți Google , https://maps.google.ro/ , accesat la data de 15.11.2013
• [20]*** Vacuum pump , http://en.wikipedia.org/wiki/Vacuum_pump#Types , accesat la data
de 04.05.2014
• [21]*** Knife Edge Gate Valves , http://www.krkindianvalves.com/knifevalv es.html , accesat
la data de 21.05.2014
• [22]*** Containere -abroll , http://www.containere -abroll.ro/dimensiuni -containere.html ,
accesat la data de 05.05.2014
• [23]*** Waste cyclone, d ust cyclone and waste container set up,
http://www.metrotaifun.com/automatic_solid_waste_collection_system/index.php/research –
and-developme nt, acces at la data de 21.05.2014

83
Anexa 1
Chestionar de opinie
Vârsta: ………ani
Ocupația: ……….
Scopul chestionării:
Acest chestionar are în vedere observarea modului în car e dumneavoastră simțiti poluarea
produsă de actual ul mod de colectare a deșeurilor din zonă. Vă rog să -mi răspundeți la câteva întrebări ,
legate de această problemă.
Încercați să vă raportați la punctul de colectare a deșeurilor din zona/ strada pe care locuiți.
1. Cum vă afectează actualul mod de colect are a deșeurilor?
a) Prin mirosul degajat;
b) Prin d istanța față de locuință;
c) Prin f recvența de colectare.
2. Zgomotul produs de către vehiculul de colectare este:
a) Deloc supărător;
b) Într-o mică mă sură;
c) Foarte supărător.
3. Cum resimțiti mirosul de la actualul punct d e colectare?
a) Nu se simte deloc;
b) Nu mă deranjează;
c) Mă deranjează.
4. Considerați actualul punct de precolectare ca fiind focar de infecții?
a) Nu;
b) Într-o mică măsură;
c) Da.
5. Simțiti că una din efectele propuse anterior (miros, zgomot) vă afectează și în interiorul
locuințelor?
a) Nu se simte;
b) În mică măsură;
c) În mare măsură.

84
6. În prezent există un sistem de colectare selectivă a deșeurilor în zonă?
a) Da;
b) Nu.
7. Dacă s -ar crea un sistem de colectare selectivă în zonă, v -ați aloca timp să sortați deșeurile în
locuință în ved erea reciclării?
a) Da;
b) Nu.
8. Dacă ar fi p osibil un proiect de colectare a deșeurilor în zonă, care să le scoată prin conducte în
afara cartierului, aț i fi de acord?
a) Da;
b) Nu.
9. Cât de necesar credeț i că este un asemenea proiect pentru Cartierul Ștrand?
a) neimporta nt;
b) important;
c) foarte important .

85
Anexa 2
Tabelul – Cantitățile de deșeuri generate pe zi, calculate pentru străzile Cartierului Ștrand
Strada Deșeuri
menajere
generate Deșeuri
asimilabile
celor menajere Cantitate
totală
deșeuri Număr
clădi ri
strada Corneliu Coposu 1,5683 5,709 7,2773 24
strada Ștrandului 1,1903 1,4435 2,6338 42
strada Bihorului 0,396 1,8246 2,2206 8
strada Oașului 0,7448 0,9469 1,6916 6
strada Gorjului 0,4995 1,008 1,5075 6
strada Maramureșului 0,972 0,504 1,476 10
strada Hațegului 0,8663 0,504 1,3703 10
strada Prof. Aurel Popa 0,4388 0,864 1,3028 6
strada Doljului 0,522 0,432 0,954 3
strada Dobrogei 0,0158 0,8685 0,8843 7
strada Bârsei 0,5243 0,288 0,8123 7
strada Iosif Velceanu 0,0945 0,578 0,6725 26
strada Tr ansilvaniei 0,0225 0,4857 0,5082 9
strada Prof. Ioan Moga 0,2025 0,216 0,4185 2
Șoseaua Alba -Iulia 0,279 0,072 0,351 10
strada Olteniei 0,3465 0 0,3465 4
strada Cristianului 0,1485 0,144 0,2925 28
strada Fântânei 0,054 0,216 0,27 10
strada Vrancei 0,18 0,072 0,252 7
strada Gârlei 0,0765 0,144 0,2205 25
strada Moldovei 0,2025 0 0,2025 41
strada Dimitrie Cantemir 0,1193 0,072 0,1913 12
strada Munteniei 0,0653 0 0,0653 18
strada Theodor Neculuță 0,0315 0 0,0315 10
strada Litovoi Vodă 0,0203 0 0,020 3 4
strada Bucovinei 0,009 0 0,009 3

86

Data, Semnătura,
……………………… . ……………………… .

OPIS

Prezentul proiect de diplomă conține:
Partea scrisă :
o Număr pagini:
o Tabele:
o Figuri în text:
Partea desenată:
o Formate A1:
o Formate A2:
o Formate A3:
o Formate A4:

Decla r pe propria răspundere că am elaborat personal proiectul de diplomă, și că nu am folosit
alte materiale documentare în afara celor prezentate în capitolul Bibliografie.

Semnătura autorului,

Sunt de acord cu susținerea prezentului proiect de diplomă, elaborat de candidatul
…………………………………………. în sesiunea ……………………. .

Data prezentării: Semnătura coordonatorului: