Specializarea: Ingineria și protecția mediului in agricultură [304813]
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI
Specializarea: Ingineria și protecția mediului in agricultură
Cursuri cu frecvență
PROIECT DE DIPLOMĂ
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]. UNIV. DR. [anonimizat]
2017
[anonimizat], [anonimizat]: [anonimizat]. UNIV. DR. [anonimizat]
2017
CUPRINS
Capitolul 1 Aspecte generale ………………………………………………………………………………4
Capitolul 2 Necesitatea și importanța lucrării ……………………………………………………..6
Capitolul 3 Prevederi generale ………………………………………………………………………… 10
Capitolul 4 Studii de caz……………………………………………………………………………………14
Studii topografice…………………………………………………………………………….14
Studii geotehnice…………………………………………………………………………….14
Considerații climatice……………………………………………………………………….15
Soluții tehnice de realizare a investiției……………………………………………….16
Capitolul 5 Realizarea lucrărilor ………………………………………………………………………17
Îmbrăcaminți asfaltice……………………………………………………………………….17
Terasamente……………………………………………………………………………………..29
Amenajări spații verzi……………………………………………………………………….37
Capitolul 6 Program de control a calitații și urmărire in timp …………………………..46
Capitolul 7 Măsuri specifice de prevenire a riscurilor……………………………………… 53
Protecția muncii ……………………………………………………………………………….53
Implicații asupra mediului înconjurator ………………………………………………56
Plan general de securitate și sănătate …………………………………………………..57
Măsuri generale de prevenire referitoare la organizarea șantierului și a
punctelor de lucru …………………………………………………………………………….59
Măsuri specifice de prevenire a riscurilor de accidentare și imbolnavire
profesionala………………………………………………………………………………………60
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………..75
Anexe
1. Antemăsurători ……………………………………………………………………………………………..79
2. Grafic general de realizare a investiției …………………………………………………………..80
3. Piese desenate
A1.Plan situatie
A2.Plan topografic
A3. Plan situatie spatiu verde
A4. Profil transversal tip trotuar
A5. Profil transversal tip alee
A6.. Detalii execuție alee
A7. Detalii execuție alee- parcare
AMENAJARE SPAȚIU VERDE ȘI REPARAȚII TROTUARE, ÎN COMUNA MĂGURELE, JUDEȚUL PRAHOVA
CAPITOLUL 1 -ASPECTE GENERALE
Măgurele este o comună în județul Prahova,formată din satele Coada Malului, Iazu și Măgurele (reședința). Comuna se află pe malul stâng al Teleajenului. Este străbătută de șoseaua națională DN1A care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din această șosea, la Măgurele se ramifică șoselele județene DJ100L și DJ231, care duc la Bălțești, Iordăcheanu și Urlați, respectiv la Gornet și Păcureți. Prin comună trece calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stațiile Măgurele Sud, Măgurele Prahova și Măgurele Nord.
Prin tema de proiectare se cere elaborarea documentației de execuție la obiectivul “Modernizare zona Dispensar Uman – Monumentul Eroilor Măgurele și amenajare pietonală până la Caminul Cultural Măgurele( amenajare spatiu verde si reparatii trotuare), în comuna Măgurele, județul Prahova”, beneficiar fiind comuna Măgurele.
Aceaste trotuare care deservesc o zonă de inters pentru comunitate, nu corespund exigențelor necesare a suprafeței pentru trafic.De altfel spațiul verde din zona Monumentului Eroilor și a lăcașului de cult din localitate, poate fi transformat în zonă de promenadă și socializare printr-o amenajare și o estetică corespunzătoare.
Documentația tratează categoriile de lucrări necesare pentru repararea trotuare prin realizarea unui sistem pentru trafic nou, corespunzător cu normele în vigoare în vederea îmbunătățirii condițiilor de deplasare pietonală.
Lucrările care reprezintă obiectul prezentului proiect se încadreaza în categoria D – construcții de importanță redusa (acestea sunt construcții cu funcții obișnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de oameni ). Categoria de importanță se stabilește de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcțiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcțiilor existente.
În conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 – articolul 10, completata cu Legea nr. 82/1998, lucrarea se încadrează în categoria trotuare din localități rurale, prezentul normativul are ca scop [54] :
stabilirea din punct de vedere tehnic și economic a tipurilor de lucrări și servicii pentru fiecaredin activitățile de întreținere și reparare a drumurilor și podurilor de șosea, a construcțiilor șiamenajărilor aferente lor;
reglementarea organizării, planificării și urmăririi execuției lucrărilor și serviciilor de întreținereși reparații, în mod sistematic și la timp, pentru a asigura desfășurarea traficului rutier în condiții desiguranță și confort și conservarea patrimoniului rutier.
Prezenta lucrare se află in conformitate cu Legea numărul 47 din 19 martie 2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.[61] Pentru protecția și conservarea spațiilor verzi, persoanele fizice și persoanele juridice au următoarele obligații:
a) să nu arunce niciun fel de deșeuri pe teritoriul spațiilor verzi;
b) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor pe spațiile verzi;
c) să nu producă tăieri neautorizate sau vătămări ale arborilor și arbuștilor, deteriorări ale aranjamentelor florale și ale gazonului, distrugeri ale mușuroaielor naturale, cuiburilor de păsări și adăposturilor de animale, ale construcțiilor și instalațiilor utilitare și ornamentale existente pe spațiile verzi;
d) să nu ocupe cu construcții provizorii spațiile verzi;
e) să nu ocupe cu construcții permanente spațiile verzi;
f) să asigure integritatea, refacerea și îngrijirea spațiilor verzi aflate în proprietatea lor;
g) să coopereze cu autoritățile teritoriale și centrale pentru protecția mediului, cu autoritățile centrale pentru amenajarea teritoriului și cu autoritățile administrației publice locale la toate lucrările preconizate în spațiile verzi și să facă propuneri pentru îmbunătățirea amenajării acestora;
h) să nu diminueze suprafețele spațiilor verzi."
Totodata ,lucrarea se afla in conformitate cu Legea din 15 februarie 2005 normativ pentru intretinerea si repararea strazilor, indicativ NE 033-04 (revizuire C 270-1991) , acest normative se aplica [25]:
pentru elementele componente ale strazilor situate in teritoriul intravilan al localitatilor, stabilit ca atare in planurile urbanistice;
pentru strazile situate in afara teritoriului intravilan .
Normativul se poate aplica, la dorinta proprietarilor si pentru drumurile private inchise circulatiei publice.
Normativul nu se aplica strazilor din orase si localitati rurale care coincid cu traseul unor drumuri clasificate si care sunt gestionate de administratorul drumului respectiv.
CAPITOLUL 2-NECESITATEA ȘI OPORTUNITATEA INVESTIȚIEI
Prin lansarea prezentei investiții se creează premisele unor noi oportunități, pentru populație, agenții economici și colectivitățile locale și se realizează accesul pietonal decent dintre centrul localității cu centrul medical și lăcasul de cult.
De asemeni prin repararea acestui trotuar se va asigura accesul în condiții optime al cetățenilor la centrul medical din localitate cât și la biserica ortodoxă.
Prin reamenajarea spațiului verde din spatele centrului medical se dorește crearea pe acesta a unor spații pentru recreere și socializare pe categorii de vârstă, copii, adulți și vârstnici.
Lucrările prevazute în prezentul proiect nu introduc efecte negative suplimentare fată de situația existentă, asupra solului, scurgerii apelor pluviale, drenajul apelor subterane, microclimatului zonei, peisajului și nici din punct de vedere al nivelului zgomotului.
Prin executarea lucrărilor proiectate vor aparea unele influențe favorabile asupra factorilor de mediu și chiar din punct de vedere economico-social.
Situația existentă
Trotuarul în cauză aparține comunei Măgurele are lățimea platformei circulabile de 1,3-1,4 m și bordează DN1 A pe partea stângă de la zona centrală (centrul medical, biserică) și până la zona comercială de lângă Primărie.
Traseul se desfasoară pe lângă DN1 A asigurând și accesul din drumul național spre proprietăți cât și accesul spre centrul medical și biserică.
În această zonă intens tranzitată este și un spațiu verde neamenajat și nepus în valoare.Având în vedere faptul că și gradinița este amplasată în acest perimetru, amenajarea spațiului poate crea oportunitatea înființării unui loc de joacă modern pentru copii în viitor.
Distanța dintre gardurile proprietăților și acostamentul DN1A este de aproximativ 8 m, spațiu în care este așezat trotuarul, spațiul verde și șanțul.
De asemeni tot în zona trotuarului este montat și iluminatul stradal, stâlpii din beton fiind amplasați la limita gardurilor, iar pe spațiul verde ce bordeză șanțul de pământ sunt plantați un rând de arbori din diferite soiuri.
Structura trotuarului actual constă dintr-un strat de asfalt pe alocuri exfoliat, mărginit de borduri parțial degradate și de o rețea de răsuflători supraterane din țeava de oțel aparținând rețelei de gaze din localitate.
Trotuarul se intersectează cu doua străzi laterale care coverg în DN 1A, ale căror șanțuri pentru evacuarea apelor pluviale sunt întrerupte în dreptul acestuia.
CAPITOLUL 3 PREVEDERI GENERALE
In acest capitol s-a facut referire la prevederile următoarelor norme tehnice aflate în vigoare:
Referitor la terenuri de fundare, clasificare și identificarea pământurilor, STAS-1243/1988 stabilește criteriile de clasificare și identificare ale pământurilor care alcătuiesc terenul de fundare al construcției inginerești(baraje,diguri,platforme,terasamente pentru căi de comunicații). Acest standard nu se referă la pământurile din materiale de umplutură artificiale: materiale de construcții,zguri,deșeuri industriale și menajere,materii organice; clasificarea și identificarea pământurilor conform standardului se fac in funcție de principalele caracteristice fizice ,fizice și mecanice ale acestora . Prin pământ se ințelege acumularea de particule solide,minerale, produse prin dezagregarea fizică sau chimică a rocilor ,care pot conține sau nu ,materii organice. [45]
Referitor la determinarea granulozității,STAS-1913/5-1985 stabilește metodele de determinare prin cernere și sedimentare a granulozitații( distribuției granulometrice) a pământurilor ce alcătuiesc terenul de fundare.Granulozitatea reprezintă repartiția procentuală după mărimi a granulelor (particulelor) componente ale fazei solide a pământurilor, astfel granulozitatea se determină prin următoarele metode [46]:
prin măsuri directe cu ajutorul șablonului ,pentru pământuri cu granule mai mari de 125 mm
metoda cernerii :
-pe ciururi,pentru pământuri cu granule mai mari de 2 mm
-pe ciururi și site ( granule mai mari de 0,063 mm )
metoda sedimentării,pentru pământuri cu granule mai mici de 0,063 mm
metoda combinată( cernere și sedimentre) pentru pământuri cu limite intinse de granulozitate ( nisip argilos,praf nisipos ).
Referitor la prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț-dezgheț, STAS-1709/2 se referă la măsurile de prevenire și remediere ale degradărilor publice ca urmare a manifestării fenomenului de ingheț-dezgheț. [47]
Referitor la terasamente, STAS-2914 se referă la condițiile tehnice generale de calitate pentru terasamentele drumurilor publice și strazilor. Observație –se pot aplica și la drumurile forestiere,agricole,industriale și de exploatare numai cu acordul beneficiarului. Prevederile prezentului standard nu se referă la condițiile tehnice de calitate ale stratului de forma care constituie stratul superior al terasamentului și face obiectul altor reglementări legale in vigoare.
Terasamentele se execută pe terenuri care sa le asigure portanța ,să fie durabile,stabile și ușor de intreținut in exploatare . [48]
Referitor la rugozitatea suprafețelor de rulare, STAS–8849 stabilește metodele de măsurare a rugozitații suprafețelor de rular a drumurilor publice ,in vederea stabilirii calitații lor antiderapante. Metodele de măsurare a rugozității se aplică suprafețelor de rulare executate cu lianți bituminoși de tipul îmbrăcăminților bituminoase sau a celor cu tratamente bituminoase , fiind obligatorie efectuarea ambelor ambelor determinări pentru caracterizarea rugozității suprafeței. La îmbracăminților din beton de ciment ,rugozitatea suprafețelor se determină prin metoda inalțimii de nisip . Măsurătorile cu aparatul SRT sau prin metoda înălțimii de nisip se efectueaza fie in laborator, pe plăci cu dimensiunile de 25×25 cm ,confecționate pentru stabilirea compoziției mixturilor asfaltice ,fie direct pe traseul rutier. [49]
Referitor la adâncimi maxime de inghet, STAS 6054-77 stabilește zonarea teritoriului Romăniei dupa adâncimea maximea de înghet,de care se va ține seama la proiectarea lucrărilor de fundații cu prescripțiile tehice in vigoare. Prevederile prezentului standard nu se aplica zonelor cu altitudine mai mare de 1000 m și nici zonelor din Delta și din balțile Dunării. Pentru aceste zone, adâncimea de înghet se va stabili pe baza de observații locale. [50]
Referitor la zonarea seismică, respectiv macrozonarea teritoriului Romaniei, SR 11100/1-93 stabilește zonele in care se imparte teritoriul Romăniei din punct de vedere al intensitații seismice . Intensitatea seismică se exprima in grade conform scării MSK . Teritoriul Romăniei se imparte in macrozone cu intensitate seismică de 6,7,8 și 9 grade. Standardul STAS 11100/1,ediția 1993 ,inlocuiește STAS 11100/1-77, prin revizuire s-au făcut următoarele : s-a reconsiderat harta de zonare folosind informațiile ce acoperă o istorie seismică de aproximativ 1000 ani ( în special din ultimii 200 ani) precum și înregistrările seismice ( seismograme si accelerograme ) obținute de Centrul de Fizica Pământului și Institutul de Cercetari in Construcții în urma evenimentelor seismice din 1986 și 1990 s-au introdus perioadele de revenire .[51]
Aspecte privind amestecurile bituminoase (utilizate la constructia si tratarea la suprafata a drumurilor), tratamentele de suprafata (utilizate la tratamentul de suprafata a drumurilor), bitumurile (utilizate la constructia si tratarea la suprafata a drumurilor), produsele si ansamblurile pentru sapele de etansare ale tablierelor de pod (utilizate pentru tabliere de pod) se regasesc in SR EN 13108-2,3:2006/AC2008; [52]
Referitor la execuția pietruirii drumurilor de pământ, normativul 582-2002 – se referă la condițiile de proiectare si execuția pietruirii drumurilor de pămant . Drumurile de pămant care urmează a fi pietruite sunt, de regula de clasa tehnică IV sau V, in cadrul rețelei de drumuri publice județene, comunale si vicinale. Cu avizul beneficiarilor prevederile normativului se pot aplica și pentru drumurile de exploatare ( forestiere,petroliere ) . [53]
Pietruirea drumurilor publice locale de pămant este necesara ca primă etapă a structurii rutiere , pentru asigurarea circulației pe orice vreme in condiții economice de siguranță și confort ,întrucât rețeaua de drumuri locale trebuie sa indeplinescă funcțiuni multiple de accesibilitate ,mobilitate ,tranzit turistic .
Referitor la prevederi de proiectare pentru clădiri ,normativul P 100-1/2013 (denumit în continuare P 100-1) se referăla proiectarea seismică a clădirilor și construcțiilor cu structuri similare acestora (de exemplu, tribune, estacade și alte asemenea) amplasate pe teritoriul României. Codul cuprinde numai acele prevederi care, împreună cu prevederile codurilor destinate proiectării la alte tipuri de acțiuni a structurilor din diferite materiale (beton armat, oțel, zidărie, lemn), trebuie respectate în vederea asigurării protecției seismice a clădirilor și construcțiilor cu structuri similare acestora. Prevederile codului au în vedere, în cazul acțiunii cutremurului : [63]
protecția vieții și integrității fizice a persoanelor;
menținerea fără întrerupere a desfășurării de activități și servicii esențiale pentru viața;
evitarea producerii de explozii sau degajări de substanțe periculoase;
imitarea pagubelor materiale.
Referitor la normative pentru executarea mecanizată a terasamentelor de drum , normativ CD 182-87 ,acesta se referă la executarea mecanizată a terasamentelor de drumuri și controlul calității acestora.[61]
Lucrarile de terasamente se vor incepe după executarea operațiilor de:
pichetare
retrasare și pregătitoare
CAPITOLUL 4- STUDII CARE STAU LA BAZA DOCUMENTAȚIEI
Studii topografice
Studiile topografice s-au executat utilizând echipamente moderne și programe adecvate lucrărilor de drumuri.
Toate detaliile culese în teren au fost transpuse pe planuri de situatie scara 1:500, profile longitudinale scara 1:500 și profile transversale scara 1:100, conform temei de proiectare.Suprafața pe care s-au facut măsurători topografice este de 15395 mp pentru reparația trotuar și 3136 mp pentru amenajarea spațiului verde.
Lungimea de trotuar reparat proiectat este de 385 m, care presupune o suprafata circulabilă totală de trotuar amenajat de 1025 mp, încadrat de 735,1 m bordură mică, 14 m tuburi pentru evacuarea apelor pluviale de pe drumurile laterale și înlocuirea a 33 de răsuflători gaze pentru spațiu verde cu răsuflători carosabile.
Pentru amenajarea spațiului verde se vor monta 341 m borduri mici, se va supralărgi suprafața aleilor cu o structură din beton pe 180 mp, se vor asfalta 971 mp de alei și locuri de parcare și se vor amenaja 1179 mp gazon.
Studii geotehnice
În conformitate cu SR 11100/1-93 și normativul P100 / 2013, zona în care se afla obiectivul investigat este caracterizată de urmatorii parametrii și coeficienți seismici [51]:
din punct de vedere seismic amplasamentul studiat este încadrat în zona de macroseismicitate I=8 pe scara MSK, conform SR 11100 / 1-93 și se estimează că intensitatea maximă posibilă în amplasament poate fi I=8.5 MSK;
accelerația terenului (ag) = 0,28 (pentru cutremure cu interval mediu de recurentă (IMR) de 100 ani);
perioada de colț: Tc = 1,6 sec;
Zona seismică de calcul pentru proiectare este „B”.
Adâncimea de îngheț, conform STAS 6054-77, este de 90 – 100 cm. [50]
Considerații climatice
Din punct de vedere climatic, zona in care este situata comuna Măgurele se caracterizeaza printr-un climat temperat continental cu ierni in general reci si veri calduroase.
Trecerea de la iarnă la vara se face brusc, primavara fiind scurtă.
Tabel 1-date climatice
Solutii tehnice de realizare a investitiei
Amenajarea parcului presupune urmatoarele lucrări:
– reabilitarea și amenajare de noi alei, cu mixtura asfaltică BAPC 8; S = 961 mp;
– montarea de stalpi de iluminat; Nr = 3 buc;
– amenajarea de spații verzi cu rulouri din gazon; S = 1179 mp
Funcționarea amenajării se dorește continuă, atat ziua cat si noaptea, precum și in toate anotimpurile, pentru aceasta asigurându-se dotări corespunzatoare.
Amenajarea spațiilor verzi cuprinde amenajarea spațiilor verzi aferente parcului prin:
– pregătirea terenului;
– gazonarea cu gazon sub forma de rulouri.
Plantele avute in vedere pentru noua amenajare indeplinesc următoarele condiții:
– rezistența probată îin condițiile geostaționare ale sitului;
– necesită eforturi minime de intreținere (rezistență naturală la factorii fizico-chimici ai amplasamentului vizat);
– nu comportă riscuri in ceea ce privește salubritatea publică (nu patează suprafețele invecinate locului de plantare);
– impactul estetic și social in peisajul de destinție este optim pe termen mediu si lung.
CAPITOLUL 5 – REALIZAREA LUCRĂRILOR ( ÎMBRĂCĂMINȚI ASFALTICE,TERASAMENTE,SPAȚII VERZI )
Îmbrăcăminți asfaltice
1.Generalități pentru realizarea imbrăcăminților asfaltice
2 .Condiții tehnice
3. Prescripții generale de execuție
4.Caracteristicile fizico – mecanice ale mixturilor
5.Punerea în operă a mixturilor asfaltice
6.Pregătire strat suport
7. Preparare mixturi asfaltice
8.Transportul mixturilor asfaltice
9. Așternerea mixturilor asfaltice
10. Compactarea mixturilor asfaltice
11.Controlul calitații
1.Generaliăți pentru realizarea imbrăcăminților asfaltice
Obiect și domeniu de aplicare
Prevederile cuprind condițiile de realizare și recepție a imbrăcăminților bituminoase cilindrate, executate la cald cu mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale și bitum neparafinos), SR EN 13108-2,3:2006/AC2008. [52]
Ele cuprind condții tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele folosite la straturi de îmbrăcăminte bituminoasă realizată.Imbracamintile bituminoase care fac obiectul prezentului caiet pot fi alcatuite din: mixturi asfaltice cu materiale locale si de carieră, cu aplicabilitate la repararea trotuarelor pietonale din localități rurale.
Prevederi generale
Imbrăcamințile bituminoase se execută de regula direct pe trasee de trotuare existente sau in caz de necesitate se poate prevedea executarea de lucrări de corectare a traseului in plan și profil longitudinal, precum și de corectare a profilului transversal impuse de siguranța circulației in condițiile respectării prevederilor Legii 82/1996.
Îmbrăcămintea bituminoasă se aplică pe un strat suport care trebuie să îndeplinească condițiile SR EN 13108-2,3:2006/AC2008. [52]
Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor caietului de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prevederilor.
Antreprenorul este obligat să efectueze la cerere verificări suplimentare față de prevederile caietului de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la caietul de sarcini, se va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.
Definiții, notații, terminologie
Imbracamintea bituminoasa reprezintă imbracamintea rutieră realizată din mixturi asfaltice pe baza de materiaie locale si de carieră, si aplicată de regulă pe drumuri/ trotuare pentru imbunătățirea confortului și a siguranței circulației.
Notațiile utilizate in prezentul caiet sunt următoarele:
– BAPC 8: beton asfaltic cu pietrișuri concasate cu dimensiunea maximă a granulei de 8mm
-EBCR 60: emulsie bituminoasă cotionică cu rupere rapida cu 60 % bitum
2 .Condiții tehnice
Elemente geometrice
Grosimea imbrăcaminții bituminoase pentru reparație la trotuare este de 4 cm.
Lățimea îmbracaminții bituminoase a trotuarelor se menține aceeasi cu cea a trotuarului ce se repară.
Profilul transversal
In aliniament, profilul transversal se execută cu panta unică 1% spre zona de colectare a apelor meteorice.
Profilul longitudinal
Pentru faptul că se execută lucrări de reparații, se va respecta profilul in lung al trotuarului existent.
Abateri limită la elementele geometrice și denivelări admisibile
Abaterile limită locale admise in minus față de grosimea prevazută va fi de max, 10 %. Abaterile in plus la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării daca se respectă prevederile prezentului normativ privind gradul de compactare și uniformitatea straturilor.
Abaterile limită locale admise la lățtimea prevazută in proiect sunt de ± 50 mm. Abaterile limită la panta profilui transversal pot fi de ± 5 mm/m.
La cotele profilului longitudinal se admite o abatere a de ± 20 mm față de prevederile proiectului, cu condiția respectării pasului de proiectare adoptat.
Denivelările admisibile in lungul drumului sub dreptarul de 3 m sunt de max, 7 mm.
Tipuri de mixturi asfaltice
BAPC8: beton asfaltic cu pietriș concasat
Materiale
Agregate naturale:
Agregatele naturale ce intră in componența betoanelor asfaltice destinate îmbrăcămintilor rutiere sunt următoarele:
Pentru stratul de uzură (BAPC 8):
-pietriș concasat sort 4-8, conform SR EN 13242+A1:2008;
-nisip de concasare sort 0-4, conform SR EN 13242+A1:2008;
-nisip natural sort 0-4, SR EN 13242+A1:2008;
Fiecare tip și sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate având pante de scurgere a apei și pereți despărțitori pentru evitarea amestecării si impurificării agregatelor.
Filer
Filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539. [58] Filerul se depozitează in incăperi acoperite, fererite de umezeală sau in silozuri. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsă pentru fiecare tip de mixtură asfaltică între anumite limite, respectiv în curbele granulometrice din SR EN 13108-1:2006/AC:2008. [52]
Lianți bituminoși:
Pentru zonele calde:
– bitum 35/50 si 50/70
– bitum modificat 25/55 si 45/80
In conformitate cu SR 12591:2009
Bitumul trebuie să prezinte o adezivitate de min.75 %, in cazul in care această condiție nu este indeplinită se utilizează bitum aditivat.
Bitumul se depozitează in rezervoare metalice prevăzute cu sistem de incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor, guri de aerisire, pompe de recirculare etc.
Fiecare tip de bitum se depozitează separat. Emulsia bituminoasă cotionică se depozitează in rezervoare metalice curate, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu site.
3. Prescripții generale de executie
Pregatirea stratului suport
Inainte de așternerea mixturii asfaltice stratul suport se remediază dupa caz, apoi se curață și se amorsează. In acest scop se procedează in felul urmator:
– stratul suport din mixturi se curață si se matură .
– gropile și denivelările se vor plomba apoi cu mixtura asfaltică;
Amorsarea stratului suport
Se recomandă să se realizeze mecanizat cu autostropitorului de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea umiformității dozajelor prescrise, "in funcție de natura stratului suport, contitatea de emulsie raspandită pentru amorsare trebuie să asigure un dozaj de 0,3….0,5 kg/ mp rezultând o raspandire in film continuu.Indiferent de natura stratului suport se vor executa lucrarile ce se impun pentru asigurarea drenării corespunzatoare a apei.
Așternerea :
Pentru așternere se folosesc mixturi bituminoase tip BAPC 8 (beton asfaltic cu pietriș concasat)
Profilul transversal, profilul longitudinal și abaterile limită la elementele geometrice trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13108-2:2006. [52]
Nota:
-La mixturile asfaltice tip BAPC 8 se folosește numai nisip din concasarea agregatelor de râu sau in amestec cu nisip natural sortat: In acest caz proporția de nisip natural din amestecul de nisipuri va fi de max.50 %.
-Nisipul rezultat din concasarea agregatelor de râu poate fi inlocuit cu nisip de concasore sort 0-7 sau savura sort 0-8 conform SR EN 13242+A1:2008.
-Dozajul de filer conform STAS 539 va fi min. 8 % pentru mixturile asfaltice destinate execuției stratului de uzura. [58]
-Compoziția granulometrică a agregatului natural este cuprinsă pe fiecare tip de mixtură asfaltică in limitele indicate in norme.
-Abaterile de la compoziția prescrisă de reteta trebuie să se incadreze in limite.
-Conținutul optim de bitum din mixturile asfaltice se stabilește prin incercari preliminare de laborator și trebuie sa se incadreze in limite.
Caracteristicile straturilor gata executate:
Compactarea stratului:
Compactarea stratului se verifică prin stabilirea gradului de compactare și prin incercări de laborator pe carote.
Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii compactate din strat și densitatea aparenta determinată pe epruvete Marshall preparate in laborator din mixtura respectivă.
Densitatea aparentă a mixturii din strat se poate determina prin carote prelevate din teren sau prin măsuratori , in situ cu gamadensimetrul.
Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau in determinarea densintații aparente și a absorbtiei de apa .
Rezutatele obținute privind compactarea stratului trebuie să se incadreze in limitele din norme.
Uniformitatea suprafeței
-Uniformitatea suprafeței stratului de uzură se verifică cu dreptarul sau cu alte dispozitive adecvate.
-Denivelările maxime admisibile in profil longitudinal măsurate sub dreptarul de 3 m sunt de max. 7 mm.
-Rugozitatea suprafeței
-Se recomandă ca valorile obținute la data recepției lucrărilor să se incadreze in următoarele limite:
– rugozitate geometrică. HS: min.0,6 mm;
– rugozitote cu pendulul SRT: min. 70 unitati SRT;
-Hgt mai mic de 0,95
4.Caracteristicile fizico – mecanice ale mixturilor
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice
Se determină pe corpuri de probă tip Marshal și pe cuburi confecționate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea compozițiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la așternere pe parcursul execuției, precum și din straturile îmbrăcăminților gata executate.
Caracteristicile care se determină pe cilindrii Marshal sunt următoarele:
-stabilitatea (S) la 600 C min kN;
-indice de curgere (I) mm;
-raport S/I (kN/mm);
-densitate aparentă min kg/m;
-absorbție de apă % vol.
Caracteristicile care se determină pe cuburi sunt următoarele:
-rezistența la compresiune la 220 C min N/mm2;
-rezistența la compresiune la 500 C min N/mm2;
-reducerea rezistenței la compresiune la 220 C, 28 de zile de păstrare în apă, max %;
-densitate aparentă min kg/m3;
-absorbția de apă la % volum.
5.Punerea în operă a mixturilor asfaltice
Compactarea straturilor îmbrăcăminților bituminoase gata executate se determină prin analize de laborator pe carote sau prin măsurări in situ conform SR EN 13108-8:2006. [52]
Pe tip de mixturi densitatea aparentă, min kg/m3 este cuprinsă între 2150-2250 absorbția de apă între 2-8 %, iar gradul de compactare între 96-97%.
Uniformitatea suprafeței de rulare în profil longitudinal se verifică cu dreptarul și pana,
conform SR EN 13108-8:2006, iar aceste denivelări maxime admisibile măsurate sub dreptarul de 3 m sunt următoarele:maxim 7 mm. pentru drumuri de clasa tehnică IV și V.
Rugozitatea suprafeței se determină cu aparatul SRT sau prin metoda înălțimii de nisip în conformitate cu prevederile STAS 8849. [49]
În cazul rugozității măsurate cu aparatul Grip Tester condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească coeficientul de frecare are valori cuprinse între 0,7 – 0,95.
6.Pregătire strat suport
Pregătirea stratului suport se va face conform prevederilor SR EN 13108-8:2006. [52]
Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe m2 în funcție de natura stratului suport, utilizînd materialele indicate în SR EN 13108-1:2006. [52]
După amorsare se așteaptă timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv pentru ruperea emulsiei bituminoase. În funcție de natura stratului suport, cantitatea de bitum, rămasă după aplicarea amorsajului trebuie să fie de 0,3 – 0,5 kg./m2.
7. Preparare mixturi asfaltice
Mixturile asfaltice se prepară în instalații prevăzute cu dispozitive de: predozare, uscare, resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozarea gravimetrică sau volumetrică a bitumului și filerului, precum și dispozitiv de malaxare forțată a agregatelor cu liantul bituminos.
8.Transportul mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului să fie minime.La distanțe de transport peste 20 km. sau cu durata peste 30 min., indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+ 100 C – + 150 C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa încarcare.
9. Așternerea mixturilor asfaltice
Așternerea mixturilor asfaltice se efectuează în perioada martie – octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 100 C, în condițiile unui timp uscat.Așternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare prevăzute cu sistem de nivelare automat și care asigură o precompactare. În cazul lucrărilor executate în spații înguste (cazul trotuarelor), așternerea mixturilor asfaltice se poate face manual.
Mixtura asfaltică trebuie așezată continuu pe fiecare strat și pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.În cazul unor întreruperi accidentale, care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului, pînă la 1200 C, se procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafața nivelată și se îndepărtează resturile de mixturi, rămase în capătul benzii.
Concomitent se efectuează și curățirea buncărului și grinzii vibratoare a repartizatorului ,această operație se face în afara zonelor pe care există sau urmează a se așterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal conform prevederilor SR EN 13108-8:2006. [52]
10. Compactarea mixturilor asfaltice
La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice și gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică și fiecare strat în parte.
Operația de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri și compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încît să se obțină un grad de compactare de minimum 96% pentru fiecare strat al îmbrăcăminții, conform SR EN 13108-8:2006. [52]
Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut, se determină pe un sector experimental numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcție de performanțele acestora, de tipul și grosimea stratului de îmbrăcăminte.
Această experimentare se face înainte de începerea așternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizînd mixturi asfaltice, preparate în condiții similare cu cele stabilitepentru producția curentă.
Numărul minim de treceri este cel menționat în tabelul anexat acestui standard, funcție de tipul de compactor și felul stratului de mixtură.Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuîndu-se în zona rostului dintre benzi.
Compactoarele trebuie să lucreze fără șocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a se evita vălurirea îmbrăcăminții.
Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic sau cu maiul manual,la executarea îmbrăcăminților bituminoase se acordă o atenție deosebită realizării rosturilor de lucru.
După compactarea stratului de legătură sau uzură din prima bandă, rămîne, pe marginea adiacentă benzii următoare, o zonă îngustă de cîțiva centimetri mai puțin compactată și în general deformată.
Aceeași situație se produce și la întreruperea în secțiunea transversală din capătul benzii respective, dar pe o zonă mai mare, de regulă de 10 cm. lățime.
În ambele cazuri la reluarea lucrului pe aceeași bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rosturilor de lucru se taie pe toată grosimea stratului, astfel încît să rezulte o muchie vie verticală.Această operație nu este necesară în cazul rostului longitudinal al stratului de legătură, dacă stratul întrerupt s-a executat pe lungimea respectivă în aceeași zi cu stratul de pe banda adiacentă.Se amorsează rostul din marginea tăiată.
La așternerea stratului din banda adiacentă (alăturată) se depășește rostul cu 5 – 10 cm. din mixtura repartizată. Acest surplus de material se împinge apoi cu o racletă peste mixtura proaspăt așternută astfel încît să apară rostul. Se efectuează apoi compactarea.
Pentru îmbrăcămințile din două straturi, rosturile de lucru transversale și longitudinale ale stratului de uzură se decalează cu cel puțin 10 cm. față de cele ale stratului de legătură.
Dacă îmbrăcămintea se aplică pe un strat de bază bituminos, rosturile de lucru ale straturilor se execută întrețesut.
În profil longitudinal racordarea îmbrăcăminții noi cu îmbrăcămintea veche existentă se face printr-o pană cu panta de 0,5%, de lungime variabilă în funcție de grosimea noului strat.
Realizarea racordării se face astfel:
-se decapează stratul bituminos vechi pe o lungime l, astfel încît să se obțină o grosime constantă pentru noul strat.
-se amorsează suprafața decapată și se completează pana cu mixtură asfaltică, apoi urmează compactarea.
-se recomandă ca racordarea în plan a îmbrăcăminții noi cu stratul existent să se realizeze in v,sub un unghi de 450.
11.Controlul calității
În perioada de garanție a îmbrăcăminții, toate defecțiunile ce eventual apar se remediază de către constructor.
Materialele se verifică în conformitate cu prescripțiile din standardele de produs și condițiile suplimentare impuse de SR EN 13108-1:2006. [52]
Verificările și determinările se execută în laboratorul de șantier și sunt enumerate în cadrul standardului.
În cadrul șantierului trebuie să se verifice cu frecvența menționată aici următoarele:
-încadrarea agregatelor în zona de granulozitate pentru tipuri de mixtură la începutul campaniei de lucru sau de cîte ori se utilizează alte agregate.
-temperatura liantului la introducerea în malaxor.
-starea de curățenie (conținutul de impurități) a agregatelor, la începutul campaniei de lucru sau de cîte ori se utilizează alte agregate.
-funcționarea corectă a dispozitivelor de cîntărire sau dozare volumetrică, la începutul fiecărei zi de lucru sau ori de cîte ori se utilizează alte agregate.
-temperatura agregatelor naturale uscate, la ieșirea din toba de uscare, permanent.
-granulozitatea amestecului la ieșirea din malaxor, înaintea adăugării liantului (aceasta trebuie corelată cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtură), inclusiv abaterile admisibile la conținutul de liant, zilnic sau ori de cîte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice.
-temperatura mixturilor asfaltice la preparare în fiecare oră a programului de lucru.
încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator (prin extracții), zilnic. compoziției mixturii asfaltice, zilnic.
-pregătirea stratului suport, zilnic la începerea lucrării pe sectorul respectiv.
-temperaturile mixturilor asfaltice la așternere și compactare, de cel puțin două ori pe zi,modul de compactare, zilnic.
-modul de execuție al rosturilor.
-mixturile asfaltice prelevate de la malaxor sau așternere, câte o probă de 20 kg. pentru fiecare 200 – 400 tone de mixtură asfaltică, indiferent de tipul mixturii, în funcție de productivitatea instalației.
-imbrăcăminți gata executate, o placă de minim 40×40 cm. pentru fiecare 700 m2 de suprafață executată.
-pentru verificarea densității, absorbției și grosimii straturilor se pot preleva carote.
-pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode nedistructive omologate.
-in situ, pentru îmbrăcămințile gata executate.
Probele se iau în prezența delegatului executantului și al beneficiarului la aproximativ 1,00 m de la marginea îmbrăcăminții încheindu-se un proces verbal.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate și izolate cu defecțiuni vizibile stabilite de beneficiar sau de comisia de recepție, se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mențiune specială.
Verificarea elementelor geometrice include îndeplinirea condițiilor de calitate pentru stratul suport și fundație, înainte de așternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu STAS 6400/84.
Verificarea grosimii îmbrăcăminții se face în funcție de datele înscrise în buletinele de analiză, întocmite pe baza încercării probelor din îmbrăcămintea gata executată, iar la aprecierea comisiei de recepție prin maxim două sondaje pe km., efectuate la un metru de marginea îmbrăcăminții.
Verificarea profilului transversal se face cu echipamente omologate.
Verificarea cotelor în profil longitudinal se face cu echipamente adecvate, omologate, valorile maxime admise fiind cele indicate în cadrul prezentului normativ.
Verificarea rugozității îmbrăcămintilor executate se face în conformitate cu prevederile STAS 8849/83 cu aparatul SRT sau prin metoda înălțimii de nisip.
Verificarea rugozității îmbrăcăminților se poate face și automatizat, cu aparate adecvate, omologate.
Terasamente
1.Domeniu de aplicare
2.Prevederi generale
3.Execuția lucrărilor
4.Pichetajul lucrărilor
5.Lucrări pregatitoare
6.Întreținerea în perioada de prerecepție calitativă
7.Controlul calitații (aplicarea sistemului calitații)
8.Recepția lucrărilor
1 Domeniu de aplicare
El cuprinde condițiile tehnice comune ce trebuie îndeplinite la executarea debleelor, rambleelor, saparea fundatiilor, compactarea, nivelarea și finisarea lucrărilor, controlul calitații și condițiile de recepție.
Tabel-2 Condiții tehnice de proiectare
2 Prevederi generale
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele și normativele în vigoare , în măsura în care completează și nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin posibilitațile proprii sau prin colaborarea cu unitați de specialitate efectuarea tuturor încercarilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat să efectueze , la cererea beneficiarului verificări suplimentare ,față de prevederile prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice și organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să țina evidența zilnică a condițiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obținute în urma determinărilor și încercărilor.
În cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune executarea lucrărilor și luarea măsurilor care se impun .
3 Executia lucrarilor
Pământ vegetal
Pentru acoperirea suprafețelor ce urmează a fi însămânțate sau plantate se folosește pământ vegetal ales din pământurile locale cele mai propice vegetației.
Pământuri pentru umpluturi la terasamente
Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice turboase și vegetale. pământurile cu consistența redusă (care au indicele de consistență sub 0.75), precum și pământurile cu conținut mai mare de 5% de săruri solubile în apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde. frunzis. radacini. crengi. etc.).
Măsuri specifice pentru protecția la acțiunea înghețului- dezghețului atunci când sunt întrunite simultan condițiile prezentate în STAS 1709/2: [47]
-realizarea drenării apelor cu șanturi având cota fundului cu minimum 15 cm sub nivelul patului drumului
-realizarea rambleelor și a straturilor rutiere din pământuri și materiale care sunt insensibile la îngheț.
-obligativitatea de a se realiza gradul de compactare maxim prevazut de Stas 2914 pentru pământul de fundatie, și de tipul de pământ coeziv sau necoeziv folosit.
-adoptarea unor măsuri constructive care să conducă la îmbunătățirea condițiilor hidrologice reimpunerea de restricții de circulație pentru vehicule grele (bariere de dezghet) în perioadele critice.
Apa de compactare
Apa necesară-compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară și nu trebuie sa contina materiale organice in suspensie. Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai apropiata de umiditatea optima de compactare. In cazul unor umiditati care depasesc valorile abaterilor admisibile , se va proceda dupa caz la umezirea sau uscarea pământului până la încadrarea umidității sale în toleranțele admise astfel :umezirea se realizează prin stropire cu apa din cisterne prevazute cu rampă de udare.
În funcție de cantitatea de apă care trebuie introdusă și de tipul pământului udarea se va face în una sau mai multe reprize; compactarea se va realiza numai după uniformizarea umidității; udarea se face și cu instalațiile proprii autopurtate din dotarea cilindrilor compactori.
Uscarea pamantului se va face pe cale naturala prin afanare si evaporare. Se recomanda ca aceasta operatie sa se execute la locul de extragere a pamantului (in groapa de imprumut) prin vanturare iar in situ prin scarificare si afanare.
Pentru a reduce umiditatea pamantului si a-l face apt pentru compactare se recomandă tratarea cu var a acestuia conform prevederilor STAS 2914. [48]
Stabilirea umiditatii optime de compactare se face în laborator în funcție de tipul materialului de umplutură.
Șanțuri și rigole
Șanțurile și rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secțiunea, cota fundului și distanța de la marginea amprizei .
Șantul sau rigola trebuie să ramană paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt . Paramentele șantului sau a rigolei vor trebui sa fie plane, iar blocurile în proeminență sa fie taiate.
La sfarsitul șantierului și înainte de recepția finală, șanțurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări și alte materiale.
Finisarea platformei
Stratul superior al platformei va fi ingrijit compacat, nivelat și completat, respectând cotele în profil în lung și profil transversal, declivitațile și lațimea prevazute în proiect.
În ce priveste lățimea platformei și cotele de execuție abaterile limită sunt :
+ 0,05 m , fata de ax
+ 0,10 m , la latimea întreagă
cotele proiectului
+ 0,05 m , fata de cotele de nivel ale proiectului .
Dacă construcția sistemului rutier nu urmează imediat după terasamente , platforma va fi nivelată transversal urmând profilul acoperiș, construit din doi versanți , plani înclinati cu 5 % spre marginea acestora ( Art 49 din Normativ AND 582-2002). [53]
În curbe se va aplica deverul prevazut în planuri fără să coboare sub panta transversal de 5% .
Antreprenorul va trebui în timp oportun să solicite instrucțiuni dirigintelui asupra tipului de finisare adoptat. Aceste instructiuni vor fi consemnate in caietul de dispozitii de santier .
Finisarea taluzurilor se face conform Normativ CD 82.
Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse. pe întreaga lățime a platformei și în principiu pe întreaga lungime a rambleului.
Executarea umpluturilor la terasamente
Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui să prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapidă a apelor de ploaie, aceste pante vor fi de minimum 5% către margini conform Art 49 din Normativ AND 582-2002. [53]
Compactarea rambleelor .
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevăzut în standardele în vigoare. Normativ AND 582-2002 recomandă la Art 55 atingerea gradului de compactare de 100% Proctor normal la straturi de grosimi pana la 30 cm ,straturile vor fi așternute având o grosime minimă de 10 cm (umpluturi în straturi sucesive).
Așternerea se face prin împrastiere în straturi uniforme cu buldozerul și autogrederul care va asigura și panta în profil transversal, iar cilindrarea se face:
Compactori vibratori pentru balast și balast nisipos
Compactori cu pneuri și cu vibrare pentru nisipuri și pietrisuri
Compactori cu proeminente pe tamburi si pe pneuri la argile si argile prafoase
Compactori cu rulouri metalice netede la straturi avand grosimi pana la 15…20 cm
4. Pichetajul lucrărilor
Odata cu definitivarea pichetajului. în afara de axa drumului. Antreprenorul va materializa prin țărusi și șabloane urmatoarele:
înaltimea umpluturii sau adâncimea sapaturii în ax;
punctele de intersecție ale taluzelor cu terenul natural (ampriza):
-înclinarea taluzelor
Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheților și reperilor de a-i restabili sau de a-i reamplasa dacă este necesar.
Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate și toate instalațiile subterane și aeriene electrice de telecomunicatii sau de alta natura, aflate în ampriza lucrarilor în vederea mutării sau protejării acestora.
5. Lucrări pregătitoare
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se executa urmatoarele lucrări pregatitoare în limita zonei expropriate sau dupa caz obținute:
curațirea terenului de frunze. crengi. iarbă și buruieni;
decaparea și depozitarea pământului vegetal:
asanarea zonei drumului prin îndepartarea apelor de suprafață și adâncime:
-pregătirea amprizei prin nivelarea platformei pe întreaga lărgime, realizarea pantelor transversale conform proiectului și compactarea pământului până la obținerea gradului de compactare Proctor normal STAS 2914 . [48]
Antreprenorul nu va trece la executa terasamentelor înainte ca dirigintele să constate și să accepte execușia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul articol. Aceasta acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu mentionată în Registrul de santier.
6. Întreținerea in perioada de prerecepție calitativă
Antreprenorul va trebui să execute în timp util și pe cheltuiala sa lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor și a rambleelor și să corijeze problemele rezultate dintr-o proastă execuție a lucrărilor.
7. Controlul execuției lucrărilor aferente și stemului calitații aplicat la acest obiectiv conform programului calitații
Controlul calitații lucrarilor de terasamente consta in:
verificarea trasarii axului si amprizei drumului:
verificarea terenului de fundare:
verificarea calității și stării pământului utilizat
controlul grosimii straturilor așternute.
contolul compactării terasamentului;
controlul caracieristicilor platformei drumului;
Verificarea pregătirii terenului de fundație.
Numarul minim de probe pentru gradul de compactare este de o proba la 50 ml de terasament.
Verificarea grosimii straturilor așternute.
Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificată. Ea trebuie să corespundă grosimii stabilite de laboratorul de specialitate.
Verificarea gradului de compactare
Verificarea gradului de compactare se poate face in situ cu tija cu greutate gradate (sonda dinamică).
Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea execuției terasamentelor și va consta în verficarea topografică a nivelmentului.
Tabelul 3-Caracteristici pamanturi/ materiale pentru executarea rambleelor
Tabelul 4- din Normativ AND 582-2002 indica pentru execuția terasamentelor pe șantier
8. Recepția pe faze de execuție
Recepția pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
trasarea și sablonarea lucrării:
decaparea stratului vegetal:
compactarea terenului de fundație;
compactarea patului de nisip inaintea asternerii rulourilor de gazon.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control și a Comisiilor de receptie preliminară și finală.
Se va încheia procesul verbal de recepție calitativă a lucrărilor de terasamente.
Amenajări spații verzi
1.Domeniu de aplicare
2.Execuția lucrărilor
3.Pichetajul pe teren al proiectului
4.Lucrări pregătitoare
5.Gazonul montaj si intreținere
6. Receptia lucărilor
1 Domeniu de aplicare
Aceste specificații prevad condițiile tehnice ce trebuie respectate pentru execuția lucrărilor de amenajare a spațiilor verzi in proiectul Modernizare zona Dispensar Uman – Monumentul Eroilor Măgurele și amenajare pietonală până la Caminul Cultural Măgurele( amenajare spațiu verde si reparații trotuare), în comuna Măgurele, județul Prahova “” :
trasarea pe teren a proiectului conform planurilor,
succesiunea corectă a lucrărilor de amenajare,
Pentru aceasta, partea contractantă – Beneficiarul, trebuie sa asigure adoptarea măsurilor organizatorice care sa duca la respectarea strictă a tehnologiilor prevăzute in specificațiile de față.
2 Execuția lucrărilor
Tăierea si toaletarea arborilor
Activitatea cuprinde urmatoarele etape:
tăieri de corecție – tăierea ramurilor cu o direcție greșită de creștere, a celor care au un punt de inserție comun, a drajonilor, reducerea din volumul coroanei atat ca inălțime cat și ca diametru, indepărtarea ramurilor uscate.
tăieri de egalare – taierea ramurilor de pe trunchi , pana la o anumită inaltime si se poate aplica și la conifere.
tăieri de regenerare- este tăierea de reintinerire, se aplică o singură dată in viața arborelui, și constă in tăieri radicale necesare pentru arborii mai in varsta, pentru asigurarea stabilității coronamentului care are tendința să se inalte sau să se dezvolte haotic
Tăierea parțială sau totală se poate executa fie pentru estetizare sau intreținerea arborilor, fie pentru eliminarea lor completă.
Se va izola locul, prin semnalizarea corespunzătoare (inchidere cu folie de pvc.) și să ia toate măsurile privind sănatatea și securitatea muncii pentru evitarea accidentării cetățenilor, organizandu-se pentru lucrul la inaltime.
Lucrările de intreținere sau tăierile de corecție și decorative se vor realiza astfel:
-tăierea ramurilor cu foarfeca sau cu fierastraul in vederea formării coroanei
-netezirea tăieturilor cu cosorul,evacuarea ramurilor taiate la marginea zonei de lucru și incărcarea lor in mijlocul de transport.
Strângerea resturilor rezultate in urma tăierii și indepartarea lor din zona de lucru. Mijloace de toaletare și taiere a arboarilor :
foarfeca
ferastrau
cosor
motoferastrau de taiat la inaltime
motoferastrau (drujba)
Scoaterea cioatelor.
Lucrarea constă in scoaterea cioatelor rezultate ca urmare a tăierilor. Excavarea cioatelor se va executa pana la o adancime de 60 cm fara a fi afectată imbracamintea trotuarului, bordurile, etc.
Dupa scoaterea acestora, gropile rezultate vor fi completate cu pămant vegetal de catre prestator, in vederea plantarii de noi arbori..
Personal specializat .
Se vor folosi următoarele categorii de personal :
ingineri silvici – pentru supervizarea taierilor
alpiniști utilitari – pentru executarea tăierilor la inațtime
muncitori necalificați
După terminarea lucrărilor de execuție se vor evacua toate materialele rămase de la lucrare și se vor dezafecta terenurile și platformele de lucru ocupate de constructor.
Săpăturile
Standarde și Normative de referință
Normativele și standardele care urmează, în funcție de destinația și specificul lor, se vor respecta la lucrările care fac obiectul caietului de sarcini.
Condiții de execuție
Îndepărtarea stratului de suprafață se va executa conform celor stabilite prin proiect ,
contractorul va îndepărta de pe suprafața care se amenajaza toate obstacolele(noroi, moloz, umpluturi, etc.).
Execuția lucrărilor de săpături
Date generale
Contractorul poate executa aceste lucrări prin orice metodă pe care o socotește optimă în funcție de condițiile prezentei specificații.
Cotele inițiale ale terenului vor fi convenite cu Inginerul înainte de începerea lucrărilor de săpături.
Adâncimea săpăturilor se va hotărî de catre Inginer , în conformitate cu prevederile proiectului.
Orice piedici care se vor ivi pe parcursul săpăturilor se vor aduce la cunoștinta inginerului și se vor trata după cum se va indica ulterior.
Contractorul va fi singurul răspunzător pentru trasarea corectă și terminarea corespunzătoare a lucrărilor .
Săpături generale
Contractorul va îndepărta prin săpare pământul necorespunzător până la atingerea adâncimii prevăzute în proiect.
Materialul provenit din săpăturile de mai sus se va depozita conform indicațiilor
inginerului, în scopul refolosirii sale.
Partea superioară a săpăturilor se va ține descoperită cât mai puțin timp posibil. Ultimii 15 cm se vor săpa când Contractorul a luat toate măsurile pentru continuarea în timp util a lucrărilor următoare
-săpătura propriu-zisă, conform proiectului;
-menținerea săpăturilor fără infiltrații de apă sau apă ocazională pe tot timpul
contractului.
Contractorul poate executa săpătura prin orice metodă pe care o consideră cea mai eficientă, conform cerințelor normativelor și standardelor in vigoare.
3. Pichetajul pe teren al proiectului
Trasarea pe teren a proiectului este precedată de:
a inlaturarea tuturor elementelor care nu intră in viitoarea amenajare: demolarea construcțiilor inutile, tăierea vegetației lemnoase necorespunzătoare, recuperarea prin transplantare a arbuștilor și arborilor care suportă aceasta lucrare; curățirea terenului de moloz, cioturi, pietre si alte deseuri, inlaturarea buruienilor care acoperă solul;
protejarea in cadrul șantierului a elementelor de vegetație și de construții (ornamentale și utilitare) care se mentin si se integrează in noua amenajare.
Raportarea proiectului pe teren
Trasarea proiectului se realizează prin pichetarea planimetrică si altimetrică, prin care se transpun pe teren atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari.
Ca prima etapă, se marchează pe teren limitele zonelor care vor fi afectate de lucrarile de terasament si se instaleaza pichetii de nivelment conform proiectului. Dupa efectuarea terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului de amenajare, in etape, conform eșalonării lucrărilor de execuție, incepând cu fixarea locului liniilor importante ale desenului – axe principale și schema generală a circulației si terminând cu detaliile. Pe suprafețe intinse, pichetarea traseelor se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor uzuale. Pe suprafețe mici se utilizează metoda caroiajului.
Aceasta constă in raportarea pe teren a unei rețele de pătrate executate pe proiect la o scară dată si transpunerea elementelor din planul desenat prin masurarea pe plan si teren a distantelor față de liniile de caroiaj. Pentru trasarea sectoarelor regulate se folosesc mijloace simple de ridicare a perpendicularelor, raportare a unghiurilor, trasare a curbelor, etc.
4 .Lucrări pregătitoare
Pământul vegetal și îngrașămintele
Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte gunoaie și deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5.0 si 8.0.
Pamantul vegetal trebuie sa poată susține și favoriza germinatia vegetației.
Ingrășămantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalații specializate inregistrate. Ingrășămintele nu trebuie sa conțină cioburi de sticlă sau metale. Orice material din plastic sau alt material confecționat nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din greutatea uscată totala a ingrășămintelor. Ingrășămintele vor ajuta creșterea și dezvoltarea vegetației.
Pregătirea solului pentru gazonare
Pregătirea suprafeței care urmează să fie plantată cu gazon are ca scop afânarea, nivelarea și îndepărtarea altor plante (mai ales buruieni) :
Curațarea terenului: stratul superior de sol trebuie sa nu prezinte pietre , lemne sau alte obiecte de dimensiuni mari;
Indepărtarea buruienilor manual sau prin erbicidare totală;
Asigurarea valoarea pH de 5,5 -6,5 ;
Stratul superior al solului : 8-12 cm la calitatea recomandata pt ca apa sa patrunda usor.
După ce toată suprafața a fost curățată, aceasta se nivelează, respectiv, se cară cu roaba pămînt din zonele mai înalte în cele mai joase, apoi se așterne stratul de nisip de poză.
După ce suprafața obținută este mulțumitoare, se începe nivelarea nisipului. Tot la momentul nivelării se vor înlătura de la suprafață pietrele și orice alte obiecte.
5 Gazonul montaj si intreținere
Așternerea gazonului
Se va folosi tipul de rulou de gazon adecvat activitatilor proiectate;
Se va efectua numai dupa ce solul a fost pregatit prin nivelare si afanare corespunzatoare;
Montarea rulourilor se poate face de primăvara pînă toamna dacă solul este suficient de cald și de umed, din aprilie pana la inceputul lui septembrie;
Se va nivela cu grija suprafețe pentru cel puțin două rulouri de gazon;
Dupa o trasare prealabilă a liniei de derulare a ruloului se trece la desfășurarea acestuia.
La intersecția cu alte rulouri sau obstacole(borduri, arbuști) ruloul se decupează cu ajutorul cutterelor.
Dacă suprafața de pămînt nu a fost anterior acoperită cu vegetație, se poate trece direct la așternere strat de nisip și montarea rulourilor. Dacă suprafața respectivă a fost neprelucrată sau a fost acoperită cu buruieni, va trebui sa se aștepte 2 – 3 săptămâni, pentru ca semințele de buruieni, rămase în pămînt să încolțească. Este util ca suprafața respectivă să fie udată pentru a grăbi germinarea buruienilor. Când acestea încep să acopere suprafața se va trece la îndepărtarea lor. Este esențial să fie îndepărtat în acest moment cît mai multe buruieni.
Udarea gazonului
După tasare, urmează prima udare. Aceasta are rolul de a de a asigura un bun contact între rulou și sol. Atenție! Furtunul pentru udare trebuie să aibă o duză deoarece un jet puternic de apă va afluia stratul de nisip.
Pentru realizarea peluzei de gazon este necesară, udarea intensă timp de 2 săptămîni cu excepția cazului în care este sezon ploios .Dacă nu plouă, va trebui avut grijă ca gazonul proaspăt realizat să nu se usuce complet în această perioadă. În zilele însorite se va face o udare la prânz și una seara. După aproximativ 2 săptămîni gazonul are rădăcină suficient de adâncă așa că se poate rări udarea la aproximativ de 2 ori pe săptămînă, in funcție de starea vremii.
Când iarba ajunge la înălțimea de aproximativ 10 cm se va efectua prima tundere.
Suprafața de teren amenajată cu gazon se udă cu apă de bună calitate, la inceput cu mare grijă, pentru a nu se deteriora substratul, cantitatea de apă administrată fiind in funcție de indicele de evaporare . În zilele însorite se va face o udare la prânz și una seara.
Lucrările de intreținere a gazonului
Pentru a se obține un covor de gazon de bună calitate sunt necesare lucrări de intreținere: fertilizarea solului in funcție de calitatea solului respectiv; tunderea gazonului si alte lucrări speciale.Întreținerea gazonului presupune tunderea repetată și udarea în perioadele uscate. Tunderea gazonului este cea mai importantă operație.
Prin tundere se stimulează îndesirea stratului vegetal.De asemenea, prin tundere repetată se favorizează creșterea soiurilor de iarbă cu fir subțire în detrimentul celor cu fir gros. Iarba netunsă se va dezvolta pe verticală, va produce pai și se va îngălbeni la bază.
Prin tundere, aceasta se va extinde pe orizontală, ocupând toată suprafața de pămînt disponibilă. Pe lîngă aspectul estetic, aceasta va îngreuna creșterea buruienilor (semințele buruienilor vor ajunge mai greu la sol și vor fi sufocate de iarba deja existentă),de asemenea, prin tundere se elimină aproape de la sine toate buruienile cu tulpină.Deoarece aceste buruieni produc semințe doar în vârful tulpinii, prin tundere nu le dăm posibilitatea să se înmulțească.
În mod ideal, gazonul se tunde când este perfect uscat și când, prin tundere se înlătură 25 – 35% din înălțime. În realitate vor interveni diverși factori (ploi prelungite, concediu, lipsa de timp etc) care ne vor îndepărta de la parametrii ideali. La clima din România va trebui să ne rezervăm timp pentru a tunde gazonul cel puțin odată pe săptămînă, în mod ideal, de 2 ori pe săptămînă, de primăvara pînă toamna.
Mașinile de tuns iarba au un coș detașabil în care se poate colecta iarba tăiată. Dacă iarba nu crește mai mult de 25 – 35%, tunderea se va face mai repede și nu va trebui să colectăm iarba tăiată. Aceasta va fi împrăștiată pe sol și va contribui la fertilizare, prin descompunere. Dacă, în schimb, iarba apucă să crească mai mult, la tăiere va trebui să montăm coșul colector, deoarece firele de iarbă vor fi prea lungi pentru a fi împrăștiate pe sol în mod uniform și vor rezulta brazde (ca la cosit). Asta, în afara faptului că gazonul va pierde din frumusețe, deoarece iarba va începe să se îngălbenească la bază.
Având coșul colector montat, avem 2 operații suplimentare de făcut în timpul tunderii. Coșul trebuie golit și iarba rezultată trebuie depozitată . În mod ideal depozitarea acesteia se va face în lada cu compost. Ori de câte ori solul se usucă la mai mult de 2 – 3 degete în adâncime, va trebui să udăm gazonul. Momentul optim de udare este dimineața, sau seara.
Udarea de dimineață nu va produce șoc termic (diferența de temperatură între apă și plante) și nu va favoriza apariția mucegaiurilor și a altor boli. În schimb, marele dezavantaj al udării de dimineață este faptul că o mare parte din apa de udare se pierde prin evaporare, imediat ce soarele devine mai puternic. Cantitatea de apă va trebui în așa fel dozată încât să pătrundă doar până la adâncimea la care sunt rădăcinile gazonului. Dacă udăm prea puțin, vom stimula dezvoltarea rădăcinilor spre suprafața solului și va rezulta un gazon sensibil la secetă. Dacă udăm prea mult, pe lângă faptul că apa în surplus este risipită, vom stimula apariția buruienilor cu rădăcini adînci.
6 Recepția lucrărilor
Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a amenajării se va face la finalul lucrărilor de amenajare. Pentru acceptarea la inspectie, Contractorul trebuie sa primeasca o certificare scrisa de la Beneficiar in care sa se mentioneze faptul ca toate rulourile au fost asamblate cu gazonul intr-o stare sanatoasa.
Tabelul 5- implicațiile lucrărilor asupra mediului inconjurator
In concluzie , implicațiile lucrărilor asupra mediului inconjurator nu au un efect negativ .
Legendă :
„+’’ nu prezintă efect negativ asupra mediului
„-’’ prezintă cel puțin un minim de poluare asupra mediului inconjurător
CAPITOLUL 6-PROGRAM DE CONTROL A CALITĂȚII ȘI URMĂRIRE ÎN TIMP
Pentru controlul calității lucrărilor la obiectivul amenajare spatiu verde si reparatii trotuare, în comuna Măgurele, județul Prahova, in conformitate cu legea 10/1995, privind calitatea în construcții,cu completarile si modificarile ulterioare, H.G. 498/2001, ORD. M.L.P.A.T. 31/N/02.10.1995, ORD. M.L.P.A.T. 1/ISC/1992, ORD. M.L.P.A.T. 564/D/06.12.1991, a procedurii privind controlul statului în fazele de execuție determinante, stabilesc de comun acord, prezentul program pentru controlul calitații lucrărilor [31]:
Tabel 6- Program controlul calității
Pentru urmărirea comportării in timp a lucrărilor la Amenajare spațiu verde și reparații trotuare, în comuna Măgurele, județul prahova, in conformitate cu legea nr 10/1995 privind calitatea in construcții, acualizată si H.G. nr. 272/14.06.1994 si H.G. 273/14.06.94 , STAS-urile si Normativele tehnice in vigoare, stabilesc de comun acord următorul:“ Program pentru comportarea în timp a lucrărilor “, urmărirea calitații în timp se va face de către comisii, cu competența, periodicitatea, și obiectivele de mai jos [31 ,56] :
Tabel -7 program pentru comportarea in timp a lucrarilor
Toate comisiile îsi vor consemna constatările și concluziile in Registrul de Revizii Tehnice. Comisia va cuantifica gradul de depreciere pentru ,calea de circulație a trotuarului si a suprafeței de gazon, luând măsuri de executare a lucrărilor de intreținere curentă necesare.
În urma reviziilor se vor lua măsuri specifice de intreținere: în special curațarea trotuarului, udarea gazonului in perioada caldă, intreținere pe timp de vară, intreținere pe timp de iarnă, etc.
Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu
Protecția calității apelor:
Materialul vegetal propus pentru amenajare are rezistența bună la dăunători și la condițiile de mediu, astfel incat tratamentele fitosanitare necesare menținerii sale sunt minime (ca și riscurile de poluare cu pesticide).
Protecția aerului:
Nu se vor incinera deseuri de orice natură in perimetrul parcului.
Protecția impotriva radiatiilor:
In parc nu se vor utiliza materiale radioactive
Protecția solului și a subsolului:
Solurile degradate se decopertează și se depozitează in perimetrul noii amenajări –urmand a fi refolosit sau transportat. Solurile de bună calitate decopertate in contextul construirii noilor alei se repartizează pe suprafețele decopertate prin extragerea solului degradat.
Completarea necesarului de pămant fertil se realizează cu cernoziomuri rezultate din decopertarea amplasamentelor noilor construcții din zonă.
Protecția ecosistemelor terestre si acvatice:
Suprafața de spațiu verde in proporție de 70% din teritoriul noului parc va fi slab fragmentată in contextul utilitații propuse.
Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public:
Zonele rezidențiale vor beneficia de asemenea de constituirea noului parc prin asigurarea funcțiunilor loisir și jocuri de copii in apropiere.
Gospodarirea deșeurilor generate pe amplasament:
Colectarea și evacuarea deșeurilor din parc se va realiza cu ajutorul coșurilor de gunoi fixe ce vor fi golite zilnic;
Curațarea aleilor se va realiza mecanizat de obicei zilnic iar cu ocazia organizării de evenimente in parc de pana la 4 ori pe zi;
Evacuarea deșeurilor vegetale se va face de preferință selectiv;
Gospodarirea substanțelor toxice și periculoase: Tratamentele fitosanitare se vor face respectând normativele in vigoare, cu substanțe din grupele III si IV de toxicitate, doar sub supravegherea specialiștilor.
Implicații asupra mediului inconjurator:
Prin amenajarea spațiilor verzi la o calitate superioară se urmarește ridicarea calității mediului prin:
reducerea poluării prin absorbția de CO2
creșterea confortului ambiental și termic la nivelul zonei.
Pe parcursul derulării lucrărilor de realizare a zonei verzi se va efectua asistența tehnică și verificarea din partea proiectantului și a beneficiarului, prin personal calificat pentru fiecare etapă de execuție, inclusiv în cazurile de apariție a unor neconcordanțe de aplicare a proiectului.
Beneficiarul are obligația de a urmări comportarea în timp a lucrărilor sub exploatare. În acest sens, observațiile periodice se vor face conform prescripțiilor tehnice în vigoare pentru fiecare categorie de lucrări în parte. Conform P 130/97 –Normativ pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor, lucrările la spații verzi se încadreaza în categoria „urmărire curentă‖ .
Întreținerea spațiilor verzi.
Propunerile de plan pentru lucrările de întreținere și reparații se fac de către administratorii spațiilor verzi respective.
Periodicitatea efectuării lucrărilor de întreținere la spațiile verzi se definește ca fiind intervalul de timp la care lucrarea respectivă se repetă, pentru același obiectiv: Gazonul necesită 32 toaletari-tunderi incepand din primavară și pana toamna și două fertilizări/an.
Reparații căi de circulație-trotuare
Presupune urmatoarele lucrări:
Execuția săpăturilor pentru demontarea bordurilor vechi;
Trasarea si montarea bordurilor noi asigurând gabaritul noilor suprafețe;
Executarea fundației din beton pentru sectoarele de alei supralărgite;
Execuția sistemelor pentru scurgerea aplelor, rigole carosabile ;
Realizarea stratului de mixtură asfaltică BAPC 8;
Soluția în plan și în profil longitudinal
Solutia proiectată menține traseul trotuarelor existente, astfel că elementele geometrice ale traseului in plan rămân nemodificate. Lungime totală trotuar reparat: L= 376 m
Soluția in profil transversal trotuare
Lățime cale circulatie trotuare: l= 1,50 m
Construcția se încadrează în clasa D de importanță
Dimensionare cale circulatie trotuare, alei, locuri parcare
Respectând cerințele beneficiarului din tema de proiectare și normele tehnice, pentru repararea căii de circulație a trotuarului s-a stabilit următoarea structură :
Fundație alei din beton simplu C12/15;
4cm mixtura asfaltica BAPC 8, pentru calea de circulație;
Trasarea lucrărilor
Trasarile se vor efectua conform planurilor de trasare corespunzătoare amenajării spațiului verde. Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si altimetrica, prin care se transpune pe teren atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari.
Ca primă etapă, se delimitează pe teren zonele care vor fi amenajate, conform proiectului.
După efectuarea terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului de amenajare, in etape, conform eșalonării lucrărilor de executie, incepand cu fixarea locului liniilor importante ale desenului: axele principale și schema generală, terminând cu detaliile. Pe suprafețe intinse, pichetarea se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor uzuale.
Sistematizarea verticală și scurgerea apelor
În profil longitudinal, apele pluviale vor fi dirijate longitudinal trotuarului prin intermediul sanțului din pământ sau betonat existent.
Ca măsură suplimentară în zona centrului medical șanțul de pământ v-a fi înlocuit pe o lungime de 32 m cu rigolă carosabilă.
În profil transversal, evacuarea apelor pluviale de pe drumurile laterale spre șantul colector ce bordează DN1 A se v-a realiza prin tuburi din oțel Φ 273 mm pozate sub trotuar.
La intrările in proprietăți, se vor face racordări atât cu bordură cât și cu mixtură asfaltică
Pe suprafața ce urmează a fi amenajată ca spațiu verde, terenul prezinta usoare denivelari , ceea ce face necesara aducerea terenului la aceeasi cota prin decopertare și adaugarea unui strat suplimentar de pământ fertil.
Lucrările prevazute sunt:
săparea și curațirea terenului de buruieni, pietre, betoane,
procurarea, nivelarea și imprastiere de pămant fertil,
amenajarea zonelor destinate gazonului,
toaletarea arbuștilor existenți.
Curățenia pe șantier
În vederea asigurării unui flux normal al lucrărilor, antreprenorul general al lucrării va asigura ordinea și curațenia atât în incinta organizarii de șantier cât si în zona lucrărilor. Se va da o atenție deosebită ținerii sub control a factorilor de poluare.
La terminarea lucrărilor se vor demonta toate lucrările de organizare șantier materialele, molozul; resturile rămase vor fi transportate și depozitate în locuri dinainte stabilite sau în locurile indicate de beneficiar și se va curața terenul din zonă.
Indeplinirea cerințelor de calitate stabilite prin legea nr. 10/1995 cu modificările și actualizările ulterioare:
– Cerința «A» REZISTENTA și STABILITATE. Lucrările de reparații si amenajarea trotuarelor, aleilor și spațiilor verzi se încadreaza în categoria de importanță D, și se vor executa respectând standardele in vigoare referitoare la aceste tipuri de lucrări.
– Cerința «B» SECURITATEA LA INCENDIU. Parcul se înregistrează în categoria de risc scăzut la incendiu. Evacuarea în caz de incendiu, se va face pe o distanta de maxim 70 m în 2 sensuri iar caile de acces sunt de 1,5 m, limita minima prevazuta de P118/2013 pentru accesul personalului de interventie. Aleile amenajate fiind incadrate la sectiunea “ Cai de acces, interventie si salvare”
– Cerinta «C» IGIENA ,SANATATE și MEDIU. Igiena aerului: Volumul necesar de 5mc pe persoana este asigurat datorita faptului ca parcul este amplasat în aer liber, plantele avand proprietati de purificare și oxigenare a aerului. Deseurile rezultate în urma activitatilor din aceste spații se vor depozita în containere, separat pe tipuri. Deseurile menajere vor fi colectate în europubele amplasate pe o platforma din apropiere și ridicate periodic de catre o unitate specializata, în baza unui contract cu primaria locala. Se vor respecta prevederile normelor de salubritate în vigoare.
– Cerinta «D» SIGURANȚĂ ȘI ACCESIBILITATE ÎN EXPLOATARE. Alunecare – Asfaltul este un material antiderapant și se menține curat; Împiedicarea – Se recomandă ca diferențele de nivel sa fie de maximum de înălțimea unei trepte; Contact accidental cu proeminente joase – Nu este cazul, s-a prevăzut înlocuirea răsuflătorilor supraterane cu cele carosabile; Contact cu suprafețe vitrate – Nu este cazul.
– Cerinta «E» PROTECTIA LA ZGOMOT. Protectia la zgomot din surse exterioare s-a asigurat prin amplasarea spatiului verde în spatele construcțiilor centrului medical, gradiniței si monumentului.
– Cerința «F» – IZOLAREA TERMICA și ECONOMIA DE ENERGIE – Nu este cazul
CAPITOLUL 7- MĂSURI SPECIFICE DE PREVENIRE A RISCURILOR
Protecția muncii
La execuție se vor respecta normele securitate și sănătate în muncă specifice fiecarei categorii de lucrare în parte, înscrise în normative si legislatia în vigoare.
Lista actelor normate cu specific de legislatie pentru securitate și sănătate în muncă, editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – Departamentul SSM, lista care reprezinta un pachet de norme ce trebuie respectate la executia lucrarilor este prezentata in bibliografia prezentului proiect.
Circulația in zonele de lucru
Circulatia in zonele de lucru se va face numai prin zone libere, fara materiale depozitate sau goluri.
Nu se va circula in afara spațtiului sigur asigurat de caile de acces din șantier și nu circulați in zone unde instalarea, operarea sau deplasarea unor mașini este in desfășurare.
Nu va plimbați fără vreun scop ( o sarcina de munca sau legata de munca ) in cadrul zonei de lucru.
Uitati-va in spatele dumneavoastra atunci cand mergeti cu spatele.
Lasati spatii de acces intre materialele depozitate pentru a facilita interventia in cazul incendiilor.
Nu stationati intre doua vehicule sau masini, sau intre un vehicul si un obstacol stationar sau in spatele unui vehicul oprit temporar.
Utilizarea uneltelor, sculelor, dispozitivelor, etc
Asigurati-va ca folositi unealta potrivita pentru fiecare activitate.
Pastrati-va sculele in locuri sigure si asiguratile impotriva deplasarilor si caderilor accidentale.
Acoperiti muchiile ascutite ale sculelor pe perioada transportului , in interiorul cutiilor si a cutiilor de scule.
Nu va bagati in buzunare scule nesecurizate sau alte obiecte taioase.
Nu lasati sculele sau alte echipamente (lopeti, harlete, cuie, etc) pe sol sau pe suprafata de lucru nesupravegheata dupa ce v-ati terminat munca.
Nu lasati niciodata uneltele sau alte materiale pe treptele scarii sau pe caile de circulatie.
Asigurati-va ca sunteti familiarizat cu metoda de utilizare si cu masurile de siguranta in ceea ce priveste echipamentele electrice.
Nu folositi aerul comprimat pentru a va curata hainele sau pentru a face glume.
Tineti minte ca in cazul accidentelor nu sunt de vina sculele, ci oamenii care le folosesc.
Utilizarea instalatiilor electromecanice
Nu atingeti cablurile electrice sau alte elemente ale instalatiilor electrice, indiferent de voltajul lor. Nu lasati lucrari de natura electromecanica neterminate intrucat se pot crea conditii periculoase.
Nu lasati nici un fel de masini in functiune nesupravegheate.
Nu umblati la panouri de control, echipamente tehnice, retele de tevi, retele electrice sau alte dispozitive decat daca aveti dispozitii sa le manipulati sau sa le intretineti.
Nu folositi unelte, echipamente tehnice sau dispozitive pentru orice alt scop decat cel pentru care au fost create.
Nu umblati la tablourile electrice din organizarea de santier.
Măsuri privind prevenirea și protecția contra incendiilor
La execuția lucrărilor se va avea în vedere respectarea măsurilor privind prevenirea incendiilor prevazute în normele tehnice aflate in vigoare.
Printre aceste măsuri se numără și următoarele:
Nu fumati in zonele sau în cladirile unde pot izbucni incendii sau explozii.
Nu folositi flacara deschise ca surse de incalzire sau iluminat în zonele sau în cladirile unde pot izbucni incendii sau explozii.
Nu folositi surse de scantei în zonele sau în cladirile unde pot izbucni incendii sau explozii.
Este interzisa purtarea de chibrituri, brichete sau alte surse de flacari deschise în spatii unde pot izbucni incendii sau explozii.
Nu intrati cu flacara deschisa în zonele unde pot izbucni incendii sau explozii.
Evitati expunerea ( depozitarea sau manipularea ) de combustibili sau explozibili în aproprierea instalatiilor electrice.
Puneti într-un loc sigur orice fel de materiale combustibile si luati cu dumneavoastra doar materialele necesare muncii dumneavoastra.
Folositi-va bunul simt si evitati orice fel de nesabuinte care pot conduce la un incendiu.
Asigurati-va ca ati oprit orice fel de aparate electrice sau de incalzire dupa ce v- ati terminat treaba.
Tineti minte locurile periculoase unde poate izbucni un incendiu si nu uitati ca majoritatea incendiilor pot fi prevenite daca sunteti pregatit sa interveniti repede si în siguranta.
În cazul în care descoperiti un incendiu anuntati imediat seful ierarhic .
Nu va angajati intr-o munca ce presupune un anume risc de incendiu fara sa va asigurati ca aveti in apropriere un stingator adecvat.
Asigurati-vă ca stiti unde sa gasiti si cum sa folositi stingatoarele de incendiu în zona dumneavoastra de lucru, asigurati-va ca stiti capacitatile acestora, tipul de incendiu pentru care sunt potrivite si fiti pregatit sa actionati repede în caz de incendiu.
Măsurile mentionate nu sunt limitative, constructorul fiind obligat sa ia orice măsuri suplimentare pentru a asigura desfasurarea în siguranta a executiei lucrarilor.
Implicații asupra mediului înconjurator
Din punct de vedere al mediului înconjurător lucrările proiectate nu creează disfuncționalități față de situația existentă.
Lucrările dereparare a trotuarelor nu reprezintă și nu produc surse de poluare a apelor, aerului, solului și subsolului, nu produc vibrații și radiații. De asemenea nu produc poluarea așezărilor umane și a altor obiective de interes public și nu produc substanțe toxice periculoase sau de orice altă natură.
La realizarea proiectelor se respecta prevederile OUG 195/2005, al cărei obiect îl constituie reglementarea proiecției mediului, astfel:
Protecția atmosferei
Nivelul de zgomot masurat, exterior asezarilor umane, va respecta prevederile legislației în vigoare
Protecția solului
Pe parcursul desfășurării lucrărilor de execuție a trotuarelor, antreprenorul va lua măsuri pentru asigurarea protejarii solului, corelând lucrările de construcție cu lucrările de amenajare a colectarii si evacuarii apelor meteorice. La execuția terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp.
Beneficiarii lucrarilor de investiții, care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la redarea acestora în conformitate cu legea privind regimul juridic al drumurilor
Regimul deșeurilor
Principalele produse generate de activitatea de constructie si întretinere a trotuarelor, ce pot fi clasate ca deșeuri, sunt materialele rezultate din decapari si din demolări.În activitatea de constructie si întretinere a infrastructurilor rutiere se va ține seama de reglementările în vigoare în colectarea, transportul, depozitarea și reciclarea deșeurilor.
0bligațiile ce rezultă din prevederile OUG 195/2005 sunt urmatoarele [28]:
se vor recicla deșeurile refolosibile, prin integrarea lor, în masura posibilităților, în lucrările de drumuri, în conformitate cu încercările de laborator;
deseurile ce nu pot fi reciclate prin integrarea în lucrările de drumuri se vor colecta, depozita si preda centrelor de colectare sau se vor valorifica direct prin predare la diverși consumatori;
se vor depozita deseurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafețe special amenajate în acest scop;
se vor respecta condițiile de refacere a cadrului natural în zonele de depozitare, prevăzute în acordul si/sau autorizația de mediu;
întreținerea utilajelor si a vehiculelor folosite în activitatea de constructie si întretinere a drumurilor se efectueaza doar în locuri special amenajate, pentru a evita contaminarea mediului.
In cazul accidentelor în care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor, curățarea locului accidentului de resturi de metal și sticlă, decopertarea solului îmbibat cu produse petroliere și alte substante periculoase, refacerea vegetației, precum și repararea îmbrăcămintei rutiere și lucrările de consolidare a drumurilor avariate intra în sarcina celor vinovați de producerea incidentului, conform normelor în vigoare privind stabilirea și sancționarea contravenienților la normele privind exploatarea și menținerea în buna stare a drumurilor publice.
Plan general de securitate și sănătate
Acest plan are drept obiect definirea ansamblului de măsuri tehnico-organizatorice pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor pe durata executării lucrărilor conform proiectului „AMENAJARE SPATIU VERDE SI REPARATII TROTUARE, ÎN COMUNA MĂGURELE, JUDEȚUL PRAHOVA, prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.
Asigurarea securității și sănătății lucrătorilor pe durata executării lucrărilor are la bază aplicarea cerințelor de securitate și sănătate din legislația în domeniu la nivel național, precum și reglementările stabilite prin prezentul document, prevederi la stabilirea carora s-au avut in vedere principiile generale de prevenire si anume:
evitarea riscurilor;
evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
combaterea riscurilor la sursă;
adaptarea muncii la om în ceea ce privește proiectarea locurilor de muncă, alegerea echipamentelor tehnice și a metodelor de muncă;
adaptarea la progresul tehnic;
înlocuirea a ceea ce este periculos ce ceea ce nu este periculos, sau este mai puțin periculos;
dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și coerente, care să cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale, precum și influența factorilor de mediu;
adoptarea măsurilor de protecție colectivă, care vor fi prioritere în raport cu măsurile de protecție individuală;
prevederea de instrucțiuni corespunzătoare pentru lucrători.
Planul general de securitate și sănătate în muncă face parte din documentele de lucru de care trebuie să țină seama toți factorii implicați, pe toată durata desfășurării fazelor de realizare a lucrarilor.
Măsuri generale de prevenire referitoare la organizarea șantierului și a punctelor de lucru
Desfășurarea lucrărilor pentru realizarea prezentului proiect va demara numai după executarea următoarelor activități pentru asigurarea securității și sănătății în muncă:
• redactarea, de către antreprenor si subantreprenori, a planurilor specifice (proprii) de securitate și sănătate în muncă, armonizate cu planul de general de securitate si sanatate; planurile specifice (proprii) de securitate și sănătate în muncă vor fi puse la dispoziția managerului de proiect, a coordonatorilor in materie de securitate si sanatate, precum și celorlate persoane interesate, dupa avizare.
• asigurarea pentru toți lucratorii a conditiilor normale si sigure de lucru, conform prevederilor reglementărilor în vigoare și prezentului document;
• instruirea intregului personal care va lucra pe șantier in conditiile specifice noului loc de munca.
• principalele cerințe generale de securitate și sănătate pe durata executării lucrărilor sunt:
• respectarea planului de organizare a șantierului și a punctelor de lucru. in acest sens, orice modificare va fi solicitata din timp antreprenorului general si nu se vor executa lucrarile decat dupa obtinerea aprobarii acestuia.
• efectuarea identificarii pericolelor si evaluarii riscurilor identificate pentru toate lucrarile desfasurarate indiferent daca sunt lucrari de baza sau lucrari conexe;
• stabilirea si adoptarea masurilor de prevenire stabilite pentru riscurile identificate;
• elaborarea instructiunilor de lucru si a instructiunilor proprii de securitate pentru toate lucrarile efectuate sau pentru toate tipurile de echipamente tehnice utilizate;
• informarea, instruirea, consultarea si participarea lucratorilor, conform prevederilor legale;
• menținerea în permanență a ordinii și a disciplinei la punctele de lucru;
• amplasarea posturilor de lucru ținând seama de conditiile de acces la aceste posturi și asigurarea securității pentru desfășurarea activităților.
• manipularea în condiții de siguranță a materialelor.
• utilizarea numai a acelor echipamentele de munca care sunt corespunzătoare din punct de vedere al securității; echipamentele de muncă vor fi întreținute, controlate înainte de punerea în funcțiune și periodic,in scopul eliminarii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor.
• delimitarea și marcarea punctelor de lucru a zonele de depozitare a materialelor, in special a materialelor sau substantelor periculoase.
• respectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă, în conformitate cu reglementările în vigoare, a cele stabilite prin prezentul document precum si prevederile specifice proprii ( instructiuni de lucru si instructiuni proprii de securitate).
• se interzice amplasarea în imediata apropiere a părții carosabile a utilajelor, mijloacelor de transport sau a materialelor fără o semnalizare corespunzătoare.
• staționarea autovehiculelor se va face cu motorul oprit și cu asigurarea corespunzătoare.
• respectarea cerințelor privind semnalizarea rutieră, astfel:
semnalizarea rutieră trebuie să fie în concordanță cu situația de la punctul de lucru respectiv și panourile mobile de semnalizare trebuie să fie corect utilizate, in conformitate cu prevederile OUG195/2002 cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Legea nr. 49/2006; [17]
nu se vor monta mai mult de două indicatoare pe un suport;
amplasarea indicatoarelor trebuie sa fie facuta la loc vizibil, fara a stânjeni vizibilitatea participanților la trafic;
semnalizările se vor realiza cu materiale reflectorizante;
pe timpul nopții lucrările se vor marca cu balize luminoase;
la terminarea programului de lucru semnalizările se vor adapta la noile condiții.
Măsuri specifice de prevenire a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala
Masurile de prevenire specifice lucrarilor preconizate a fi executate pentru realizarea prezentului proiect nu exclud completarea si adoptarea altor masuri de prevenire pentru eliminarea sau diminuarea riscurilor identificate de catre antreprenor.
Săpăturile pentru șanțuri sau a altor tipuri de sapaturi necesare realizarii proiectului se execută, în funcție de natura terenului și adâncimea săpăturii, cu pereți verticali fără consolidări, cu pereți în taluze, fără sprijin sau cu pereți verticali sprijiniți pe toată înălțimea, conform prevederilor din proiectul lucrărilor.
La efectuarea săpăturilor se vor avea în vedere următoarele măsuri de prevenire:
înaintea începerii lucrărilor de săpături, se vor obține precizări asupra eventualelor construcții și instalații subterane, natura lor și felul cum sunt amplasate sub pământ , încheierea unui acord scris, între executant și deținătorul de utilități, în cazul existenței instalațiilor subterane, cu privire la intervenția asupra instalațiilor;
întreruperea curentului electric în cazul prezenței instalațiilor electrice subterane în zona de săpare;
săparea manuală, utilizând de EIP electroizolant și a uneltelor executate din material cu proprietăți izolatoare electric, în cazul în care nu se poate întrerupe curentul electric în instalațiile subterane din zona săpăturilor;
executatrea săpăturilor cu mijloace mecanice, în zona liniilor electrice aeriene, cu respectarea distanțelor de protecție și scoaterea de sub tensiune, atunci când nu se pot respecta distanțele de securitate;
interzicerea instalării utilajelor de construcții și a circulației autovehiculelor, în raza de alunecare a terenurilor;
evacuarea imediata a apei care se poate acumula în fundul săpăturilor;
îngrădirea lucrărilor de săpături în locurile de utilitate publică, în zona cu circulație și iluminarea acestora în timpul nopții;
în cazul executării săpăturilor în locuri unde sunt cabluri electrice, conducte de apă sau gaze care nu pot fi deviate sau întrerupte, se convoacă proprietarul acestora și, împreună cu specialiștii în domeniu, se vor stabili măsuri tehnico-organizatorice, se asigură asistență tehnică și se instruiesc lucrătorii.
staționarea și circulația vehiculelor sau a utilajelor de construcții în aproprirea locurilor unde se execută săpături fără sprijiniri sunt permise numai la o distanță egală cu de două ori adâncimea săpăturii.
pământul provenit din săpături, precum și alte materiale, se vor depozita la o distanță minimă de 0,5 m de la marginea pereților săpăturii.
Lucrarile de reabilitare drumuri pe care se desfasoara o circulatie rutiera continua trebuie bine semnalizate, respectand prevederile legale in vigoare.
În cazul lucrărilor din axul drumului, marcajul longitudinal trebuie prevăzut cu zone de acces pentru salariați numai pe o parte, stabilite de către conducătorul locului de muncă.
Instalarea semnalizării sectorului de drum se va efectua numai sub supravegherea conducătorului locului de muncă.
Descărcarea indicatoarelor și a materialelor de semnalizare din mijlocul de transport se va face numai prin spatele sau partea laterală dinspre acostamentul drumului.
Este interzisă descărcarea indicatoarelor și a materialelor de semnalizare pe partea carosabilă a drumului.
Salariații care lucrează pe platforma drumului, pe acostament sau în apropierea acestuia trebuie:
să aibă în atenție circulația rutieră ce se desfășoară în apropierea lor;
să cunoască indicatoarele rutiere și modul de împrejmuire a locului de muncă;
să utilizeze echipamentul pentru avertizarea conducătorilor mijloacelor de transport.
Se interzice staționarea lucratorilor pe partea carosabilă a drumului, în afara zonelor de lucru împrejmuite și semnalizate.
Circulația lucratorilor pe drumurile publice se va face numai pe partea stângă, pe acostament sau în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului.
La traversarea drumului salariații sunt obligați să se asigure față de circulația rutieră din ambele sensuri și să traverseze atunci când nu există nici un pericol.
În caz de vizibilitate redusă, precum și atunci când se execută lucrări pe porțiuni de drum care prezintă pericol de accidentare din cauza circulației, conducătorul locului de muncă este obligat să posteze piloți pentru dirijarea circulației.
Piloții pentru dirijarea circulației trebuie dotați cu mijloace de semnalizare și echipament de protecție corespunzător și să se posteze astfel încât să poată fi văzuți de conducătorii autovehiculelor.
În curbe și pe sectoare de drum cu vizibilitate redusă piloții pentru dirijarea circulației trebuie dotați și cu aparate de comunicații (radiotelefoane portabile).
La semnalizarea sectoarelor de drum în lucru cu semafoare luminoase se va respecta instrucția de semnalizare a lucrărilor de drumuri.
În cazul defectării instalației de semnalizare cu semafoare luminoase se va comuta automatul pe lămpile de avertizare sau se va trece la comanda manuală a aparatului.
În perioda de inactivitate utilajele de întreținere trebuie parcate pe aceeași parte pe care se execută lucrările și, pe cât posibil, în exteriorul părții carosabile. Se interzice staționarea acestor utilaje în curbe fără vizibilitate.
Zonele periculoase din cadrul punctelor de lucru trebuie semnalizate cu indicatoare de avertizare, independent de semnalizarea pentru reglementarea circulației.
Siguranta circulatiei
Cu exceptia pilotilor desemnati pentru dirijarea traficului, ceilalti muncitori nu vor parasi perimetrul desemnat lucrarilor prin planurule de semnalizare si imprejmuire asa cum au fost stabilite prin proiect in timpul orelor de program.
Zgomot și vibrații
Managementul zgomotului și vibrațiilor trebuie să aibă un caracter activ la lucrările executate pentru acest proiectși se va desfășura în patru faze:
evaluarea – riscurile legate de zgomot și vibrații trebuie evaluate;
eliminarea – îndepărtarea surselor de zgomoz și vibrații;
-combaterea – adoptarea de măsuri pentru prevenirea expunerii.
-revizuirea- verificarea, pentru a se constata dacă s-au produs anumite schimbări în muncă, care trebuie urmate de adoptarea în consecință a unor amendamente în cadrul evaluării și al măsurilor de combatere.
Managementul zgomotului și vibrațiilor va ține seama de prevederile Hotărârii de Guvern nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot și Hotarârii de Guvern nr. 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibrații.
Expunerea lucrătorilor în punctele de lucru la zgomot și vibrații trebuie evaluată, urmărindu-se următoarele aspecte:
nivelul, tipul și durata expunerii la zgomot și vibrații, inclusiv orice expunere la zgomot cu caracter de impuls sau de impact, precum și apartenența lucrătorului la un grup de risc particular;
efectele asupra sănătății rezultate din interacțiunea dintre zgomot și vibrații, precum și dintre zgomot și substanțe ototoxice utilizate în scopuri profesionale;
riscurile pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor rezultând din punerea acestora în situația de a nu putea percepe semnalele acustice de avertizare sau alarmare;
prelungirea expunerii la zgomote și vibrații peste programul normal de lucru;
informațiile privind emisia de zgomot și caracteristicile vibrațiilor generate de echipamentele tehnice, puse la dispoziție de producătorii acestora;
existența unor echipamente alternative, astfel proiectate încât să reducă emisia de zgomot și de vibrații;
informații relevante privind controlul medical;
disponibilitatea unor dispozitive adecvate pentru protecția auzului și amortizarea vibrațiilor.
Producerea zgomotului și a vibrațiilor trebuie eliminată, oriunde este posibil, prin schimbarea metodei de lucru. Acolo unde nu este posibil, zgomotul și vibrațiile trebuie combătute.
Măsurile de combatere a zgomotului și vibrațiilor presupun următorii pași;
combaterea zgomotului și vibrațiilor la sursă;
riscurile care decurg din expunerea la vibrațiile mecanice trebuie să fie eliminate la sursă sau reduse la minimum, ținându-se seama de progresul tehnic și de existența măsurilor de reducere a riscului la sursă;
furnizarea de echipamente auxiliare care reduc riscul leziunilor provocate de vibrații, cum ar fi scaunele care atenuează efectiv vibrația întregului corp și mânerele care reduc vibrațiile transmise sistemului mână-braț;
utilizarea unor utilaje care emit mai puțin zgomot și vibrații;
evitarea impactului metal pe metal;
atenuarea zgomotului sau izolarea componentei care vibrează;
amplasarea de atenuatoare de zgomot și vibrații;
efectuarea întreținerii echipamentelor de muncă;
măsuri de protecție colectivă, vizând organizarea muncii:
izolarea procedurilor care implică emisie de zgomot;
atenuarea propagării zgomotului aerian, prin utilizarea de ecrane fonoabsorbante;
utilizarea de materiale fonoabsorbante;
combaterea zgomotului și vibrațiilor care se propagă prin sol prin utilizarea de dale flotante;
planificarea activităților generatoare de zgomot, astfel încât desfășurarea acestora să afecteze un număr cât mai mic de lucrători;
implementarea unor programe de lucru, cu perioade de odihnă adecvate, prin care să se țină sub control expunerea la zgomot și vibrații;
informarea și formarea adecvată a lucrătorilor în vederea utilizării corecte și sigure a echipamentelor de muncă, pentru a le reduce la minimum expunerea la vibrațiile mecanice;
limitarea duratei și intensității expunerii;
furnizarea de îmbrăcăminte pentru protejarea împotriva frigului și umezelii a lucrătorilor expuși.
Mijloacele individuale de protecție la zgomot și vibrații se vor alege cu respectarea reglementărilor la nivel național în domeniul securității și sănătății în muncă, respectând următoarele principii:
EIP ( echipament individual de protecție) trebuie purtat efectiv, iar utilizarea acestuia trebuie impusă și urmărită;
EIP trebuie să fie adecvat genului de activitate, tipului și nivelelor de zgomot și vibrații, și să fie compatibile cu restul EIP;
lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege dintre EIP corespunzător, pe cel mai confortabil;
trebuie să se asigure instruirea privind modul de utilizare a EIP, păstrarea și întreținerea acestuia.
pentru tinerea sub control a expunerii lucratorilor la zgomot si vibratii este obligatoriu a se respecta prevederile Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 81 din 30/01/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații si a Hotarâre de Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot.
echipamentul individual de protectie minim obligatoriu in santier va contine :
casca de protectie (pentru operatiuni cu utilaje avand brate sau componente ridicatoare la manipularea materialelor)
salopeta
vesta reflectorizanta
manusi de protectie
incaltaminte de protectie adecvata riscurilor la care sunt expusi lucratorii.
Personalul care este implicat in executia lucrarilor trebuie sa indeplineasca conditiile de sanatate(fizica si psihica), calificare si autorizare prevazute in Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. [39,40]
Lucrul cu scule și unelte de mână
este interzis a se folosi scule și unelte improvizate sau deteriorate;
nu se vor folosi scule și unelte de mână prevăzute cu articulații (foarfece, clești, patent etc.) care nu au o construcție robustă, si care prezinta frecări mari sau jocuri, în articulații, fapt care ar conduce la un efort suplimentar pentru acționare;
fălcile de prindere vor avea forme și dimensiuni corespunzătoare operațiilor ce se execută (plane, paralele, striate, cu muchii de prindere etc.) ;
nu se vor folosi unelte ale caror dispozitive de comandă pentru oprire imediata, nu functioneaza;
dacă uneltele de mână cu acționare electrică sau pneumatică sunt dotate cu scule ce prezintă pericol de accidentare (pietre de polizor, perii, pânze cu ferăstrău, dălți etc.), acestea vor fi protejate împotriva atingerii;
nu se vor folosi uneltele de mână cu acționare pneumatică care nu sunt dotate cu supape de reglare și limitare a presiunii și debitului în vederea limitării turației;
conducătorii locurilor de muncă vor asigura verificarea periodica a sculelor și uneltelor de mână pentru eliminarea neconformităților;
lucrătorii au obligația de a semnala defectarea sculelor și uneltelor de mână și de a solicita înlocuirea acestora cu altele corespunzătoare.
Instalații de ridicat și transportat
exploatarea și verificarea instalațiilor sub presiune, de ridicat și transportat se va face în conformitate cu prescripțiile tehnice i.s.c.i.r.
pentru toate instalatiile de ridicat, proprii sau închiriate, trebuie să existe certificate de testare, rapoarte de verificare complete, împreună cu cartea tehnică a producătorului.
manipularea instalatiilor de ridicat este permisă numai persoanelor calificate și autorizate i.s.c.i.r.
verificarea periodica a instalatiilor aflate sub incidenta i.s.c.i.r. este obligatorie.
deplasarea instalatiilor de ridicat va fi stabilita de catre conducătorul locului de muncă, în scopul evitării liniilor de tensiune și alte structuri, excavații, rețele subterane de deservire a utilajelor, stive, etc.
caracteristicile tehnice de lucru ale utilajului trebuie să fie afișate pe macara pentru a ușura folosirea acestuia.
toate echipamentele de ridicare folosite trebuie să fie testate și examinate potrivit regulamentelor semnificative impuse de lege. echipamentul trebuie marcat corespunzător cu numărul de identificare și valoarea sarcinii maxime.
alte accesorii pentru ridicare, incluzând bandaje, lanțuri, elemente de agățare etc., nu trebuie ancorate la structura existentă fără aprobare în scris.
legătorii de sarcină trebuie instruiți și autorizați.
Transportul, manipularea și depozitarea materialelor
operațiile de încărcare, descărcare, transport, manipulare și depozitare se vor executa numai de salariați special instruiți, sub supravegherea unei persoane cu atribuții în acest scop, care asigură respectarea măsurilor de securitate a muncii.
numai personalul autorizat și competent are permisiunea de a folosi vehiculele companiei.
încărcătura va fi în conformitate cu limita de sarcină pentru vehicule și va fi realizată astfel încât să nu prezinte risc pentru alte vehicule, pietoni și structuri adiacente.
numai salariaților care au fost desemnați, instruiți și autorizați li se permite folosirea motostivuitoarelor și a electrocarelor.
conducătorul electrocarului/motostivuitorului va fi instruit la nivelul de calificare necesar pentru a folosi vehicolul eficient și în siguranță.
nu se vor transporta pasageri în electrocar/motostivuitor, decât în situația în care este asigurat un loc corespunzător pentru aceștia.
electrocarul/motostivuitorul nu va fi utilizat niciodată ca platformă de lucru.
manipularea, transportul prin purtare și cu mijloace nemecanizate și depozitarea materialelor
manipularea manuală a maselor se înțelege orice tip de transport sau susținere a unei mase de către unul ori mai mulți lucrători, inclusiv ridicarea, așezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condițiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare;
angajatorul trebuie să ia măsuri tehnico-organizatorice necesare sau trebuie să utilizeze mijloace corespunzătoare, în special echipamente mecanice, pentru a evita necesitatea manipulării manuale a maselor de către lucrători;
în toate cazurile în care manipularea manuală a maselor de către lucrător nu poate fi evitată, angajatorul trebuie să organizeze posturile de lucru astfel încât manipularea să fie cât mai sigură și cu risc cât mai mic posibil pentru sănătate;
angajatorul trebuie să evalueze, în prealabil, condițiile de securitate și de sănătate pentru tipul de lucrare respectiv și să examineze în special caracteristicile maselor;
angajatorul trebuie să urmărească evitarea sau reducerea riscurilor pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare, prin adoptarea de măsuri corespunzătoare, având în vedere caracteristicile mediului de muncă și cerințele activității ;
angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii și/sau reprezentanții acestora primesc informații generale și, ori de câte ori este posibil, informații precise cu privire la:
greutatea maselor;
centrul de greutate sau partea cea mai grea, atunci când pachetul este încărcat excentric;
angajatorii trebuie să se asigure că lucrătorii primesc, în plus, o formare adecvată și informații precise cu privire la modul corect de manipulare a maselor și la riscurile la care aceștia se expun, în special dacă aceste sarcini nu sunt efectuate corect;
În vederea prevenirii accidentelor și îmbolnăvirilor profesionale conducătorii locurilor de muncă vor întreprinde următoarele măsuri:
a) vor evalua în prealabil, condițiile de securitate și sănătate pentru activitatea respectivă în ceea ce privește
caracteristicile masei;
-efortul fizic depus;
-caracteristicile mediului de muncă;
-caracteristicile activității.
b) Vor dispune și vor urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sănătății luând în considerare:
1) Caracteristicile masei cum sunt:
greutatea și dimensiunile;
dificultarea de apucare;
instabilitatea sau riscul deplasării conținutului
plasarea în așa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanță de trunchi sau cu flexie ori a trunchiului;
susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor, muchiilor, în special în eventualitatea unei ciocniri.
2) Efortul fizic:
prea mare;
care nu poate fi realizat decât printr-o mișcare de răsucire a trunchiului;
care antrenează o mișcare bruscă a masei;
care este realizat atunci când corpul se află într-o poziție instabilă.
3) Caracteristicilor mediului de muncă cum sunt:
inexistența unui spațiu suficient în special pe verticală, pentru realizarea activității;
pardoselile alunecoase și/sau care prezintă neregularități;
imposibilitatea ridicării manuale la înălțime, în siguranță;
manipularea maselor la mai multe niveluri;
instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale ;
condițiile climatice necorespunzătoare.
4) Cerințele activității cum sunt:
efortul fizic frecvent și prelungit;
insuficiența repausului fiziologic sau de recuperare;
distanțele mari pentru transportat sarcini;
ritm impus de un proces de muncă care nu poate fi schimbat de salariat.
La efectuarea operațiilor de manipulare și transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariați care corespund din punct de vedere fizic.
Se interzice manipularea frecventă și prelungită a sarcinilor, fără efectuarea unor controale medicale periodice.
Conducătorii locurilor de muncă vor asigura ca lucrătorii, care execută lucrări de manipulare și transport prin purtare, să primească o instruire adecvată și informații privind manipularea și transportul prin purtare precum și riscurile la care se expun în cazul în care aceste activități nu sunt executate corect.
Lucrătorii vor fi informați asupra măsurilor luate la locul de muncă pentru asigurarea securității, la manipularea și transportul prin purtare.
Conducătorii locurilor de muncă vor urmări modul în care lucrătorii respectă indicațiile tehnice de lucru privind manipularea și transportul prin purtare.
Conducătorul locului de muncă, pentru fiecare caz în parte, va indica greutatea sarcinii de ridicat precum și centrul de greutate în cazul unui ambalaj excentric.
Masele manipulate și transportate manual, distanțele de transport manual pe orizontală, masele transportate manual pe plan înclinat, înălțimea maximă la care sunt ridicate masele, distanța dintre două niveluri între care sunt efectuate transporturi manuale sau masele maxime care pot fi transportate pe plan înclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu trebuie să depășească valorile maxime cuprinse în reglementările în vigoare.
În timpul manipulării manuale a maselor, lucrătorii trebuie să aibă vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea.
Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de salariați care vor efectua manipularea și transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea de către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrări.
Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzătoare.
Manipularea în același timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt fixate între ele corespunzător. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în același timp a maselor care sunt instabile între ele.
Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi etc.
Traseul pe care îl parcurge lucrătorul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
Manipularea și transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafețe tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare.
Se interzice manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spațiu pe orizontală sau verticală corespunzător pentru realizarea acestei activități, dacă nu se iau măsuri suplimentare pentru micșorarea riscului de accidentare sau îmbolnăviri profesionale.
Planurile înclinate utilizate de salariați pentru manipularea și transportul manual al maselor trebuie să aibă stabilitate și să fie prevăzute cu parapeți de protecție.
În cazul în care condițiile climatice (vânt, ceață, căldură excesivă etc.) nu permit manipularea și transportul manual al maselor în condiții de securitate, conducătorul locului de muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micșorarea riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Se interzice utilizarea lucrătorilor la manipularea și transportul manual al maselor dacă nu au echipament individual de protecție și / sau de lucru corespunzător și în bună stare.
Transportul cu mijloace nemecanizate
Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operațiile de încărcare, descărcare și transport (tărgi, cărucioare etc.) se va face în funcție de felul și greutatea materialului care se manipulează, de natura terenului, precum și de modul de dotare a persoanelor juridice sau fizice.
Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese încât să reziste condițiilor de exploatare și se vor utiliza numai pentru executarea operațiilor pentru care au fost destinate.
Inainte de a se trece la încărcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla starea lui, insistându-se asupa platformei pe care se așează sarcina. Înainte de încărcare se vor examina ambalajele materialelor de către conducătorul formației de lucru. Pentru evitarea rănirilor la mâini, cuiele ieșite și capetele parâmelor trebuie să fie îndoite.
Nu se vor încărca materialele ale căror ambalaje sunt deteriorate.Înainte de a începe operațiile de încărcare sau descărcare a vehiculelor la rampă, între aceasta și vehicul se va așeza un podeț de trecere pentru preluarea denivelărilor existente.
Podețele orizontale sau înclinate, destinate circulației și operațiilor de transport manual, vor fi rezistente, astfel încât să nu se arcuiască vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi sprijinite și dedesubt.
Podețele nu vor fi alunecoase și vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere și fixare sigure, pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului.
Panta podețelor înclinate va fi maxim 20%, iar lățimea de minimum 1 m (pentru circulația într-un singur sens) .
Podețele orizontale sau înclinate, situate la înălțimi mai mari de 0,7 m față de sol sau nivelul imediat inferior și unde există pericol de cădere laterală, vor fi prevăzute cu parapeți de protecție.
În cazul în care operațiile de încărcare sau descărcare se execută manual, fără mijloace ajutătoare (roabe, cărucioare etc.) , podețele înclinate vor fi prevăzute cu șipci (nervuri) transversale, fixate la o distanță de 300-400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor.
Locurile destinate permanent pentru operațiile de încărcare, descărcare și depozitare, precum și căile de acces la aceste locuri vor fi nivelate și amenajate pentru scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curățate de zăpadă și menținute în stare nealunecoasă. În cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementărilor în vigoare.
Înainte de începerea operațiilor de încărcare sau descărcare dintr-un mijloc de transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate, prin frânare cu mecanismul de frânare propriu pe teren orizontal și prin frânare cu mecanism propriu de frânare și cu saboți de oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operațiilor de încărcare sau descărcare.
Distanța minimă liberă dintre două mijloace de transport nemecanizate alăturate, ce se încarcă sau descarcă simultan, va fi stabilită de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în funcție de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condițiile terenului etc. încât să fie exclusă posibilitatea de accidentare.
Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, tebuie scrisă capacitatea de transport a acestuia.
Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezintă defecțiuni.
Se interzice utilizarea cărucioarelor cu 3 sau 4 roți care au sistemul de autofrânare defect
Depozitarea, stivuirea, încărcarea și descărcarea materialelor în bucăți.
Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare, incendii și explozii.Depozitarea materialelor pe rafturi se face în așa fel încât să nu fie posibilă căderea lor.Pe rafturi și stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina maximă admisă, care nu trebuie depășită.
La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea stivelor nu va depăși sarcina maximă admisă a planșeului și/sau pardoseli.
Persoana juridică sau fizică va stabili locul și modul de stivuire pentru fiecare material în bucăți care se depozitează.
Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleași forme și dimensiuni sau din ambalaje de același tip și dimensiuni,stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă.
În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lăzi, butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereții ambalajelor trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, să nu prezinte deformări sau deteriorări, iar înălțimea de stivuire va fi determinată de rezistența mecanică a ambalajelor, stabilită prin standarde sau norme interne de fabricație.
Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări după fiecare folosire, pentru stabilirea oportunității folosirii în continuare a acestora în condiții de siguranță.
Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbușirea stivei.
Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi sau mai mulți salariați efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depășească limitele admise. Totodată, se va asigura ca obiectele respective, să se poată prinde bine cu unelte de apucare sau cu mâinile.
În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată, prin purtare, concomitent de către mai mulți muncitori, aceștia vor ridica și coborî sarcina numai la comanda conducătorului operației.
Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate împotriva deplasării, răsturnării sau căderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul mijlocului de transport să poată supraveghea drumul parcurs.
Încărcătura stivuită nu va depăși capacitatea maximă a mijlocului de transport nemecanizat, iar în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului.La încărcarea și descărcarea vehiculelor, salariații trebuie să fie astfel așezați încât să nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează.
Distanța dintre doi încărcători manuali care lucrează în același timp la încărcare/descărcare, trebuie să fie de cel puțin 3 m.
Locurile periculoase, precum și locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare sănătății muncitorilor, vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate.
Se interzice accesul la locul de descărcare – încărcare manuală a persoanelor care nu au nici o atribuție la aceste operații.
Depozitarea, încărcarea și descărcarea materialelor în vrac
Pentru a evita împrăștierea materialelor în vrac, depozitarea lor se va face în boxe, buncăre, silozuri etc. În cazul în care acest lucru nu este posibil, materialele se vor așeza în grămezi, având forma unui trunchi de piramidă cu înclinarea fețelor laterale după unghiul taluzului natural al materialului respectiv.
Descărcarea materialelor în vrac trebuie făcută începând de la partea superioară a grămezii. Este interzisă descărcarea acestor materiale prin săpare la baza grămezilor.
La manipularea în vrac a materialelor pulverulente, când acestea se aruncă cu lopata, se va evita staționarea oamenilor în zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrări în apropierea locului respectiv; lucrătorii care execută lucrarea vor purta măști de protecție corespunzătoare.
La manipularea materialelor pulverulente în vrac, muncitorii se vor așeza în așa fel încât deplasarea materialelor să se facă în direcția vântului (vântul în spate) .
În vederea micșorării producerii prafului la manipularea materialelor caustice în vrac, se vor folosi roabe, tărgi, jgheaburi etc,se interzice manipularea în vrac a produselor toxice.
Depozitarea, încărcarea, descărcarea materialelor lungi, grele sau voluminoase
În cazul în care pentru încărcarea și descărcarea din mijloacele de transport a materialelor de lungime mare nu există o instalație de ridicat corespunzătoare, aceste operații se vor executa manual cu ajutorul unor planuri înclinate dimensionate corespunzător sarcinilor la care sunt supuse. Planurile înclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare și nu vor depăși nivelul platformelor mijlocului de transport.
Se interzice staționarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum și oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Salariații trebuie să staționeze lateral în timpul descărcării.
Se interzice coborârea în același timp a mai multor obiecte pe planul înclinat; fiecare obiect se va coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat și numai la semnalul dat de către conducătorul formației de lucru.
Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan înclinat se va face de către cel puțin două persoane, prin utilizarea unor funii, salariații stând la partea superioară. Se va manipula câte un singur colet sau obiect.
Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri, toți salariații se așează pe aceeași parte a piesei. Coborârea în vederea depozitării pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe braț și apoi depunerea pe sol la comanda conducătorului formației de lucru, mersul celor ce transportă o piesă va fi în același pas, în cadență comandată.
Se interzice descărcarea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă.
În cazul în care nu se dispune de instalații de ridicat, încărcarea-descărcarea și deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de către o formație de lucru cu experiență și cu respectarea următoarelor măsuri:
terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie să fie eliberat de toate obiectele străine ce împiedică deplasarea;
în cazul când rezistența terenului este slabă sau suprafața nu este netedă, deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi;
în cazul deplasării materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie să depășească lățimea piesei însă nu mai mult de 300 mm;
Se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură; îndepărtarea acestora se va face numai după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură;
In timpul deplasării materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse numai din partea opusă sensului de deplasare (spate) folosind răngi; în cazul când este necesar ca piesa să fie trasă din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta în zona periculoasă creată de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea, ei vor păstra o distanță suficientă față de piesă pentru a nu fi surprinși, în cazul unei deplasări sau căderi accidentale a acesteia. Manipularea substanțelor periculoase se va face conform prevederilor legislației în vigoare.
BIBLIOGRAFIE
[1] Legea 53/2003 Codul muncii modificată prin OUGR-65/2005 aprobată de Legea nr. 371/2005
[2] Legea 319/2006 securității și sănătății în muncă, actualizata.
[3] HGR-1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr.319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, actualizata.
[4] HGR-300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile
[5] HGR-971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau de sănătate la locul de muncă
[6] HGR-1028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
[7] HGR-1048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă
[8] HGR-1051/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare
[9] HGR-1091/2006 privind cerințele de securitate și sănătate pentru locul de muncă
[10] HGR-1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă
[11] Legea nr.25/2004 pentru aprobarea OUGR-96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, actualizata.
[12] Legea 436/2001 pentru aprobarea OUGR-99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă
[13] Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale modificată și completată cu OUGR-107/2003 aprobată prin Legea 598/2003
[14] Legea 426/2001 pentru aprobarea OUGR-79/2000 privind regimul deșeurilor
[15] Legea nr. 418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii
[16] Ordinul MSF nr. 427/2002 pentru aprobarea componenței trusei sanitare și a baremului de materiale, ce intră în dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale
[17] Legea nr. 49/2006 pentru aprobarea OUGR-195/2002 privind circulația pe drumurile publice
[18] Legea nr. 6/2007 pentru modificarea OUGR-195/2006 privind circulația pe drumurile publice
[19] HG 355: 2007 – Supravegherea sanatatii lucratorilor
[20] Legea nr.307: 2006 – Apararea Impotriva Incendiilor cu modificarile si completarile ulterioare, actualizata.
[21] Ordin 163: 2007 – Aprobarea normelor generale de aparare impotriva incendiilor
[22] Ordin 712: 2005 Aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, modificat și completat prin Ord. 786 din 02.09.2005
[23] Legea nr. 481: 2004 Legea Protectiei Civile modificata si completata cu Legea nr. 212: 2006
[24] Legea nr. 481: 2004 Legea Protectiei Civile modificata si completata cu Legea nr. 212: 2006
[25] Legea nr. 15: 2005 – Aprobarea OUG nr.21/2004 – privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta
[26] Ordin MAI nr. 1184: 2006 Aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta,
[27] OG 60:1997 Apararea impotriva incendiilor, cu modificarile ulterioare, aprobata de Legea nr. 212/1997
[28] Legea 265 / 2006- privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195 / 2005 privind protectia mediului
[29] Legea nr. 105 / 2006 – pentru aprobarea OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu + Legea nr. 292/2007 – pentru modificarea OUG nr. 196/2005
[30] HG nr. 573/2002 – pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor + Ordinul nr. 1798/2007 – pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu
[31] Legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii cu modificarile si completarile ulterioare, actualizata.
[32] ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, cu modificările si completările ulterioare.
[33] HG 235 / 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificările si completările ulterioare.
[34] HOTARARE nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările si completările ulterioare.
[35] Ordonanța de urgentă nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial nr. 1196 din 30 decembrie 2005, cu modificările si completările ulterioare.
[36] Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare, cu modificările si completările ulterioare.
[37] Hotararea nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, cu modificările si completările ulterioare.
[38] Hotararea nr. 539/2004 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs, cu modificările si completările ulterioare.
[39] Legea nr. 319/2006 – Legea Securitatii si sanatatii in munca, cu completările și actualizările ulterioare.
[40] HG nr. 1425/2006-pentru aprobarea Normelor de aplicare a legii 319/2006.
[4]. Hotărârea de guvern nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca, Monitorul Oficial nr. 722/23.08.2006
[42] Legea nr.226/2006 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediul produs de echipamentele destinate utilizarii in exteriorul cladirilor.
[43] Hotărârea de guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, Monitorul Oficial nr. 683/09.08.2006
[44] Instrucțiuni proprii SSM specifice pentru lucrări de drumuri.
[45] STAS-1243/1988 Clasificarea și identificarea pământurilor
[46] STAS-1913/5-1985 Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire colapsibile
[47] STAS-1709/2 Prevenirea și remedierea degradarilor din ingheț
[48] STAS-2914 Terasamente
[49] STAS–8849 Lucrări de drumuri .Rugozitatea suprafețelor de rulare
[50] STAS 6054-77 Adâncimi maxime de îngheț
[51] SR 11100/1-93 Zonare seismică. Macrozonarea Teritoriului Romăniei
[52] SR EN 13108-2,3:2006/AC2008 Mixturi asfaltice
[53] AND 582-2002 Normativ privind proiectarea și execuția pietruirii drumurilor de pământ
[54] Legea nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
[55] Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si regulamentele de aplicare a acesteia
[56] HG nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente ocestora.
[57] SR EN 13108-2,3:2006/AC2008-Mixturi asfaltice –Specificatii materiale , betoane asfaltice.
[58] STAS 539 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere
[59] SR en 125912:2009 Bitum lianți bituminoși.
[60] AND 605(revizuire AND 605-2014) Mixturi asfaltice executate la cald-Conditii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in opera.
[61] Normativ CD 182-87- executarea mecanizată a terasamentelor de drum
[62] Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor, republicata 2009 .
[63] Normativul P 100-1/2013 -prevederi de proiectare pentru clădiri
Anexa 1
Antemăsurători
Suprafata totala ocupata de lucrarea proiectată este de 3165 mp
Anexa 2
Grafic general de realizare a investiției
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea: Ingineria și protecția mediului in agricultură [304813] (ID: 304813)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.