SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI PROTEC ȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTUR Ă [631840]

1
UNIVERSITATEA VALAHIA T ÂRGOVI ȘTE

FACULTATEA :INGINERIA MEDIULUI ȘI ȘTIINȚA ALIMENTELOR

SPECIALIZAREA: INGINERIA ȘI PROTEC ȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTUR Ă

Studiul privind managementul de șeurilor la
Roquet Eastern Europe S.R.L.

Coordonator științif ic:
Conf.dr.ing. Daniela Cristiana Alexandrescu

Absolvent: [anonimizat]
2017

2

CUPRINS

CAPITOLUL I : Introducere …………………………….. ………………………………………. …………….4

CAPITOLUL: II: Generalitați ……………. …………………………….. ………………………….. ………….5
2.1 Colectarea selectivă a deșeurilor urbane solide reciclabile ………………….. ……… …….. …..9
2.1.1 Aglomerări urbane și o rașe mici…. ………. ……….. …………………… ……….. …………………18
2.1.2 Zone rurale……….. ………… …………………. ………………………. …………. ……….. ……………..18
2.1.3 Transportul deșeurilor……….. ……………………………… …………………………… ……………..20
2.2 Predarea, stocarea și manevrarea deșeurilor …………. …….. ……………………. ………………. ….20
2.3 Tehnici pentru sortare ……………. ……………. ………… ………………………………………. ………….. 22
2.4 Procedee utilizate și echipamente necesare la nivelul fiecarei etape
de sortare si pentru fiecare sistem in parte ……………………………………………………. ………….24
2.5 Cerințe constructive minime ………. ………………………………………………………….. ……………34
2.6 Exploatarea stațiilor de sortare …………….. …….. ………………………………………… ………… ……44
2.7 Valorile limita pentru emisii si tehnici de reducere a emisiilor ……………… …….. ……….. ….55
2.7.1 Valorile limita pentru emisii/imisii in aer… …….. ………………. ……………………… ………..55
2.7.2 Valorile limita pentru emisiile in apa……. …….. ………. ………………………………………. …..56
2.8 Controlul metrologic al emsiilor ………………… …………… …………. ………………… …………… .57
2.9 Autorizarea si controlul statiilor de sortare ………. …………. ………………………………. ……….. 58

3.0 Capitolul III : Gestiunea Deseurilor la Roquet Eastern Europe …………………… ….60
3.1 Scopul Lucrarii …………. ………………………………………………………………………………. ……… 60
3.2 Descrierea Firmei ……………….. ………………………………………………………………………… …..60
3.3 Metoda de lucru ……… ………….. ……………………………………………………………………… …….61
3.4 Rezultate și discuții …………… ………………………………………………………………………… …….62
3.4.1. Gestiunea și stocar ea temporară a deșeurilor la Roquet Eastern Europe …………………… 62
3.4.2. Așezarea din zona deșeurilor la Roquet Eastern Eu rope…………. ……….. ……………. …….. 64

3

3.4.3 . Evidența gestiunii deșeurilor la Roquet Eastern Europe S.R.L. ………………………….66
3.4.3.1. Deșeu tip hârtie/carton ……………… ……………………. ……………………….. ………………..66
3.4.3.2. Deșeu tip span feros …………………… ………………………………………. ………… ………….68
3.4.3.3. Deșeuri de lemn …………………………. ………………………………………………….. ………..70

4. Concluzii ………………………….. ………………………………………….. …………………… ………… …….73
Bibliografie …………………. …………….. …………………………………………………… …………. …………..75

4

Capi tolul 1. Introducere

“O picătură de apă ce cade neîncetat sapă până și piatra.”
Bion

De multe ori ne întrebăm und e o să ajungă planeta noastră, dacă își continuă
acest drum liniar către autodistrugere. Mulți sunt cei care încearcă să salveze câte un munte
transformându -l în Parc Natural, câte o apă sau pădure numind -o Arie Pro tejată, câte o stâncă
ce devine Rezervați e Geologică sau câte un animal sau plantă ce devine Monument al
Naturii… cu toate astea însă, sunt parcă și mai mulți care nu respectă acest lucru și care, în
ignoranța lor, distrug încet și sigur această lume de contraste de care cu toții suntem uneori
atât de mândri.
Viața, în forma ei pe care o cunoaștem cu toții, există datorită aerului, apei și pământului,
acestea fiind elementele principale ce stau la baza ei. Atunci când unul dintre aceste elemente
este perturbat de om și nu își mai poate u rma ciclurile naturale, echilibrul se distruge, iar noi
privim, uneori
fără drept de replică, la adevărate dezastre ecologice. O pungă de plastic aruncată în ocean
poate ucide
o balenă, prin simplul fapt că aceasta o înghite odată cu hrana, iar punga poate astupa orificiul
prin care aceste minunate mamifere respiră. La un calcul estimativ simplu putem evidenția un
adevăr înfricoșător, există pe planetă mii de miliarde de pungi care pot ajunge în apa
oceanelor, dar din păcate numai câteva sute de exemplare d e balenă albastră, cel mai mare
mamifere al acestei planete, au mai rămas în oceane. Unde va înclina această balanță dacă
atitudinea noastră nu este una responsabilă?
Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre pământ și cer.
Concepțiile au evoluat, astăzi apa este obiect de studiu, sursă vi tală a omenirii, dar paradoxal,
în același timp și groapă de gunoi… și același lucru îl putem spune și despre sol.
Cea mai mare problemă nu este una de suprafață, ci una de cantita te, planeta noastră nu mai
poate duce în spate atâtea deșeuri, ce continuă să crescă cu cifre inimaginabile în fiecare zi.
Această “picătură de apă”ce poate fi ambalajul unui pachet de țigări sau un container de
substanțe chimice reziduale, cu siguranță l asă răni adânci în “piatra” acestei planete, pe care
noi toți o numim Casă.

5

Capitolul 2. Stadiul actual al temei de cercetare

Orice obiect sau orice substanța din categoriile stabilite in anexa IB, din Legea
426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de U rgența a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul
deșeurilor , pe care deținătorul le aruncă, are intenția sau obligația să a le arunce poartă
denumirea de deșeu.

Deșeuri mixte municipale – deșeuri menajere și comerciale, industriale si din institu ții, car e,
din cauza naturii si compozi tiei, sunt similare cu de șeurile menajere, dar excluz ând frac țiile
indicate in anexa nr. 2 la Hotar ârea Guvernului nr. 856/2002 privind eviden ța gestiunii
deșeurilor si pentru aprobarea listei cuprinz ând de șeurile, inclusiv d eșeurile periculoase, sub
numărul 20 01 care sunt colectate separat la surs ă, si excluz ând alte de șeuri indicate sub
numărul 20 02 din aceea și anexa.

Deșeuri din comer ț asimilabile cu cele menajere – deșeuri rezultate din activita ți
comerciale, magazine, activita ți de servicii publice si industriale etc., cu condi ția să poata fi
depozit impreun ă sau in acela și mod ca de șeurile menajere in func ție de tipul si cantitatea lor.

Deșeuri din parcuri si gr ădini – deșeuri de origine vegetal ă provenind de pe sup rafețe
folosite la gradin ărit, din parcuri publice, cimitire si spa ții verzi amplasate de -a lungul
străzilor.

Deșeuri periculoase – orice de șeu solid sau lichid, a șa cum este definit in anexa nr. IA la
Ordonan ța de urgen ța a Guvernului nr. 78/2000 , aprobat ă cu modific ări prin Legea nr.
426/2001 .

Emisie – degajarea direct ă sau indirect ă din instalatie de substan țe, vibra ții, caldur ă sau
zgomote din surse indiv iduale ori difuze, in aer, apa sau sol;

Deșeuri reciclabile – deșeuri provenite din activita ți casnice sau asimilabile cu acestea si
cuprind deseuri de hartie, carton, deseuri de ambalaje, plastic sau metal.

6

Pre-colectarea – acțiunea care se desfasoar a inaintea colectarii. Ea se desf ășoara inainte de
locul de ridicare a de șeurilor de c ătre serviciul de colectare. Precolectarea regrupeaz ă toate
operatiunile necesare pentru evacuarea de șeurilor menajere din locuin țe pana la locul de
ridicare a de șeurilo r de catre serviciile de colectare.

Colectare – strângerea, sortarea și regruparea (depozitarea temporar ă) a de șeurilor, în vederea
transportului lor. ( Legea 426/2001)

Colectarea de șeurilor urbane – reprezintă un ansamblu de opera țiuni care constau in
ridicarea de șeurilor si trimiterea lor spre o sta ție de transfer, un centru de sortare, un centru de
tratament sau un depozit.

Colectarea selectiv ă – este un proces de gestionare a de șeurilor municipale prin care
materialele de origine casnica (domestica) care au un poten țial de reciclare (h ârtie, carton,
sticlă, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.
Acest proces necesita o sortare separat ă a materialelor secundare si tratamentul lor intr -un
centru de recuperare.

Cole ctare “din u șă în ușă” (U -U) – este un mod de organizare a colect ării selective in care
numărul de persoane care produc de șeuri este uș or de identificat iar containerul de stocare a
deșeurilor este situat in imediata vecinatate a domiciliului producatorulu i a locului unde sunt
produse de șeurile.

Colectarea prin aport voluntar (AP) – este un mod de colectare a de șeurilor in care
containerul de stocare a de șeurilor nu apartine unui grup de produc ători. Unul sau mai multe
containere sunt amplasate astfel in cat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care i și
depun in mod voluntar de șeurile sortate. Containerele sunt puse la dispozitia locuitorilor, pe
drumul public, fie in centre de colectare voluntara, fie in parc ările mari. Cele mai raspandite
containe re sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea h ârtiei si suprafe țele cu grilaje
pentru colectarea plasticului.

Operator – orice persoan ă fizică sau juridic ă ce exploateaz ă sau controleaz ă instalaț ia ori
careia i s -a delegat puterea economic ă pentru func ționarea tehnic ă a instala ției.

7

Sortare – opera țiune care vizeaz ă separarea de șeurilor de diferite categorii aflate in amestec
(carton, plastic, lemn, etc) in vederea facilitarii eliminarii acestora prin procese specifice
fiecarei categorii.
Sortarea este de 2 feluri : manual ă si mecanizat ă.
Sortarea manual ă : opera țiunea de sortare a de șeurilor este realizat ă manual pe banda rulant ă
de catre operatori.
Sortarea mecanizat ă: presupune implicarea de echipamente mecanice in procesul de selectare
Sortarea manual ă poate fi de 2 tipuri : sortare pozitiv ă si sortare negativ ă.

Sortarea manual ă pozitiv ă – este operațiunea de extragere a ma terialului recuperabil din
fluxul de de șeuri si este aruncat in sertarele corespunzatoare. Acest procedeu poate fi aplicat
la toate tipurile de fluxuri de de șeuri.

Sortarea manual ă negativ ă – este opera țiunea prin care, materialele care sunt considerate
impurita ți si care deranjeaz ă sunt extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare
rămânând doar frac țiunea dorit ă. Pentru optimizarea acestui tip de sortare este necesar ca
fluxul de de șeuri sa fie relativ curat si ca materialul care r ămâne pe banda sa fie suficient si
majoritar. Aceast ă metod ă trebuie utilizat ă in cazul colectarii selec ție a unui singur tip de
deșeuri si in cazul colectarii de șeurilor prin aport voluntar.

Flux – la nivelul colectarii selective, adic ă la intrarea in centrul de sortare

Frac țiune – la nivelul procesului de sortare, adic ă in interiorul centrului de sortare

Centru (sta ție) d e sortare – instala ție care permite efectuarea opera țiunii de sortare si o
condi ționare a de șeurilor. Obiectivul unui centru de sortare este sa ob țina cantita ți cat mai
mari de de șeuri valorificabile si cantita ți cat mai mici de refuz de sortare.
Centrele de sortare pot fi clasificate :
A) in func ție de originea de șeurilor sortate:
– deșeuri menajere
– deșeuri asimilabile cu de șeurile menajere
B) în funcție de capacitate și de gradul de mecanizare:

8
– centre de sortare de capacitate mică : populație deservită între 40.000 –
100.000 locuitori, cantitatea de deșeuri sortată : mai mică de 3000 de tone/an;
– centre de sortare de capacitate medie, slab mecanizate : populație deservită
mai puțin de 100.000 locuitori, cantitatea de deșeuri sortată : 3000 – 10.000 de
tone/an;
– centre de sortare de capacitate mare, puternic mecanizate : populație deservită
peste 100.000 locuitori, cantitatea de deșeuri sortată : peste 10.000 de tone/an.

Emisie -degajarea directă sau indirectă din instalație de substanțe, vibrații , căldură sau
zgomote din surse individuale ori difuze, în aer, apa sau sol.

Valori limită de emisie -masă exprimată în termenii parametrilor specifici, concentrația și/sau
nivelul unei emisii, care nu poate fi depășit în cursul uneia sau mai multor pe rioade de timp.

Reziduuri din stația de epurare a apelor -reziduurile din stația de epurare a apelor includ
reziduuri de la desnisipatoare și separatoare de grăsimi, site și reziduuri de la curățarea
conductelor și drenurilor.

Refuz de sortare – deșeuri care nu au fost recuperate în urmă operațiunii de sortare. Unele
refuzuri de sortare pot fi supuse unui tratament ulterior.

Reutilizare -orice operațiune prin care ambalajul care a fost conceput și proiectat pentru a
realiză în cadrul ciclului sau de viață un număr minim de parcursuri sau rotații este reumplut
sau reutilizat pentru același scop pentru care a fost conceput; (Legea 426/2001)

Reciclare -operațiunea de reprelucrare într -un proces de producție a deșeurilor pentru scopul
original sau pentru alte scopuri; (Legea 426/2001)

Tratare -totalitatea proceselor fizice, chimice și biologice care schimbă caracteristicile
deșeurilor, în scopul reducerii volumului și caracterului periculos al acestora, facilitând
manipularea sau valorificar ea lor; (Legea 426/2001)

Valorificare -orice operațiune menționată în anexa nr. ÎI B din Legea 426/2001 pentru
aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor.

9

2.1. COLECTAREA SEPARATĂ A DEȘ EURILOR URBANE SOLIDE
RECICLABILE

Colectarea selectivă este un proces de gestionare a deșeurilor municipale prin care materialele
de origine casnică (domestica) care au un potențial de reciclare (hârtie, carton, sticlă, plastic și
metal) sunt recuperate și dirijate spre filier ele de reciclare.
Acest proces necesită o sortare “la sursa”, o colectare separată a materialelor secundare și
tratamentul lor într -un centru de recuperare
Obiective

 Contribuie la reciclarea materială si organic ă
 Reduce fluxul colect ării in amestec pentru tratare

Factori limitativi (piedici)

 Efortul cerut produc ătorilor particulari de de șeuri, prin urmare motiva ția este un factor
esențial in reu șita colect ărilor selective
 Gestiune riguroas ă a organiz ării sistemului de colectare selectiv ă

Deșeurile care fac obiectul colectarii selective

Se disting doua tipuri principale de colectare selectiv ă:

 Colectarea selectiva a de șeurilor “curate si uscate” (sticl ă, hârtie, cartoane, ziare –
reviste, plastic, aluminiu)
 Colectarea selectiva a p ărții fermen tabile a de șeurilor menajere sau “bio -deșeurile”

Alte tipuri de de șeuri care pot fi colectate selectiv sunt
 Deșeurile menajere speciale: uleiuri uzate, baterii, medicamente, etc…
 textile,
 lemn

10
 etc.
Colectarea selectiva a de șeurilor depinde de:
 context ele locale : tipul de habitat, densitatea popula ției, etc
 natura si num ărul fluxului care trebuie tratat (partea reciclabil ă a ambalajelor
menajere, ziare – magazine, partea fermentabil ă a deșeurilor menajere, etc)
 modalitatile de colectare
 ușa in u șa
 aport voluntar
 colectare regrupata sau colectare mixta, etc
 organizarea colectarii (frecventa colectarii, echipamente de incarcare, tipurile
de recipien ți sau de vehicule de colectare, etc.
In func ție de contextul local, activitatea de colectarea selectiv ă se poate realiza in doua
moduri:

 colectare “din u șa in u șa” (U -U)

 este un mod de organizare a colect ării selective in care num ărul de persoane
care produc de șeuri este usor identificabil iar containerul de stocare a
deșeurilor este situat in imediata vec inatate a domiciliului produc ătorului sau a
locului unde sunt produse de șeurile. Colectarea selectiva se poate face in
amestec intr -un al doilea container, sau separat in containere diferite.
 fiecare locuitor de ține, in plus fa ță de pubela traditional ă, unul sau mai multe
recipiente de colectare sau recipiente compartimentate pentru a sorta de șeurile
reciclabile.

Fiecare colectivitate organizeaz ă colectarea in func ție de alegerile sale:
– tipul de șeurilor colectate
– frecven ța de trecere de la bena specifica la colectarea selectiv ă
– tipul de cont ainer distribuit locuitorilor, etc .

11

 colectarea prin aport voluntar (AP)

 este un mod de colectare a de șeurilor in care containerul de stocare a
deșeurilor nu apar ține unui grup de produc ători. Unul sau mai multe containere
sunt amplasate astfel inc ât sa aib ă acces liber pentru toate persoanele care își
depun in mod voluntar de șeurile î n prealabil sortate.

Containerele sunt puse la dispoziția locuitorilor, pe drumul public, fie în centre de colectare
voluntară, f ie în parcările mari.
Cele mai răspandite containere sunt cele pentru colectarea sticlei, pentru colectarea hârtiei și
suprafețele cu grilaje pentru colectarea plasticului.

Acest tip de colectare, mai puțin costisitoare decât colectarea selec tivă “din usă în usa” , face
apel la constiintă (civismul) locuitorilor, în special datorită faptului că aceștia trebuie să se
deplaseze din proprie voința pentru spre containerele de stocare a deșeurilor.

Costul introducerii unui sistem de colect are prin aport voluntar este mai mic decât cel al
colectării “din usă în usa”, dar gradul de participare a popultiei este scăzut. Colectarea
deșeurilor “din usă în usa” este mai scumpă dar gradul de participare a populației este mai
mare.

Materia lele colectate selectiv sunt dirijate spre centrle de sortare, pentru sistemele
“multiflux”.

Un flux de deșeuri este o parte din cantitatea totală de deșeuri, separată de către producătorul
de deșeuri sau de personalul care face colectarea.

 Monoflux (un singur tip de de șeu) – un singur flux este colectat, de exemplu
sticlă sau ansamblul de de șeuri de ambalaje

12
 Multiflux (mai multe tipuri de de șeuri) – mai multe fluxuri sunt colectate
sunt colectate, de exemplu : sticl ă + (plastic si metale) + (hârtie și cartoane,
ziare si reviste), dar in mod separat.

Figura 1 Monoflux / Multiflux

Diferitele tipuri de colectare sunt prezentate in schema care urmeaza :

Deșeuri
menajere Colectarea selectivă a unui
singur tip de deșeu “din ușă in
ușă”
Colectarea selectivă a mai
multor tipuri de deșeuri “din
ușă in ușă”

Colectarea selectivă a mai multor
tipuri de deșeuri prin aport voluntar Colectarea selectivă a unui singur
tip de deșeu prin aport voluntar
Centre de colectare voluntara Recip ienți individuali sau mai
multi recipienți in vecinatatea
locuinței
Containere colective la
distanța de locuințe

13

Element e de compara ție a modalita ților de colectare (sursa: ADEME)

Aport voluntar Din U șă in Ușă
Calitatea
serviciului
pentru
locuitori Apropiere
(vecin ătate) Scazut ă : trebuie acordat ă o
mare aten ție op țiunii de
implementare, amenajare, etc. Puternic ă
Dispo nibilitate Permanent ă Scazuta : ea este in functie de
frecventa de colectare
Adeziune Progresiv ă : necesita o ac țiune
prelungit ă de sensibilizare
deoarece adeziunea se ob ține in
timp Rapide
Factori
limitativi de
urbanism Aglomera ție Puternic
în habi tat urban dens Temporar ă
Disconfort Curățarea centrelelor de
colectare voluntar ă pentru a
evita transformarea lor in
depozite necontrolate si uneori
zgomotul provocat de
recipien ții pentru sticl ă
(protec ția fonica este posibila) Necesita adaptarea
containerelor la tipul de
imobil, repararea recipien ților
deteriora ți si acordarea unei
atenții deosebite recipien ților
pentru colectarea de șeurilor
fermantabile si orarelor de
colectare
Impact
asupra
costului Investi ții Mai mici decat cele in cazul
colec tarii “din u șă în ușă ” si
direct proportional ă cu
densitatea de reparti ție a
recipien ților
Mari si variabile in func ție de
organizarea colect ării și
sortării
Calitatea
materialelor Bună Variabil ă si necesita o
sensibilizare puternica a
popula ției

14

Colectarea selectiv ă pe tip de de șeu

A) Colectarea selectiv ă a deșeurilor de ambalaje

Colectarea selectiv ă a deșeurilor de ambalaje poate fi:

 Din u șă în ușă (UinU)
 Prin aport voluntar (AV)

1. Colectarea din u șă în ușă

In func ție de tipul de de șeuri de amb alaje se poate ob ține o eficient ă a colectarii de la 50
% la 80 % dac ă campania de comunicare cu popula ția este eficient ă iar aceasta se implica.
Deseurile reciclabile pot fi colectate:
 fie separat pe tip de de șeu – sticlă , hârtie, carton, plastic, etc
Colectarea unui singur tip de de șeu in pubela traditional ă este bine
adaptat ă zonelor unde frecven ța de colectare este ridicată
 fie toate tipurile de de șeuri in ansamblu
Colectarea in amestec are totusi dezavantaje in sensul ca trebuie
prevazuta sortarea in “aval” (dupa colectare) pe tip de de șeu
Aceast ă modalitate de colectare nu permite colectarea sticlei in amestec
deoarece sticla spart ă poate contamina celelalte de șeuri

2. Colectarea prin aport voluntar

Eficien ța colect ării selective este cuprins ă intre 10 si 60 % din cantitatea total ă de de șeuri
de ambalaje in func ție de:
 Natura de șeului (eficien ța este mai slaba ă in cazul metalelor)
 Densitatea echipamentelor de colectare voluntar ă
 Amplasarea containerelor (zone cu acces liber, la periferia c ăilor de
comunica ție, etc.)

15
 Comunicarea cu popula ția este obligatorie, ace știa trebuind sa
cunoasc ă centrele de colectare voluntar ă care exista si tipurile de
deșeuri care sunt acceptate.
 Putem ajunge la o eficiență a colectarii daca densitatea containerelor
de cole ctare este de 1 container/ 500 locuitori in zonele urbane si 1
container/200 locuitori in zonele cu habitat dispersat

Prin colectarea selectiv ă a deșeurilor de ambalaje putem recupera 3 mari tipri de de șeuri:

 Sticlă
 Ziare, reviste
 Ambalaje menajere

B) Colectarea selectiva a de șeurilor voluminoase

Deșeurile menajere voluminoase sunt deș euri menajere provenite dintr -o activitate
ocazional ă care, datorit ă volumului mare si greuta ții lor, nu pot fi colectate printr -un
sistem traditional de colectare.

Colec tarea selectiva a de șeurilor voluminoase poate fi:

 Din u șă în ușă (UinU)
 Prin aport voluntar (AV)

1. Colectarea din u șă în ușă

 ridicarea de șeurilor menajere voluminoase se poate face, in general, o data pe
lună, simultan cu colectarea traditional ăă
 sau pot fi ridicate la comanda, operatorii de salubritate put ând efectua acest
serviciu chiar la domiciliu

16
2. Colectarea prin aport voluntar se realizeaz ă

 Fie in cadrul cent relor de colectare voluntar ă .Acestea pot fi utilate cu locuri de
stocare specia le pentru de șeurile voluminoase
 Fie in containere speciale amplasate periodic in zone cu acces liber

C) Colectarea selectiv ă a deșeurilor textile
Colectarea selectiv ă a deșeurilor textile poate fi:

 Din u șă în ușă (UinU)

 Colectarea se face de catre organ izații de caritate sau intreprinderi de
reinser ție
 Prin aport voluntar (AV)

 Colectarea se face in recipien ți (containere) puse la dispozi ția locuitorilor
in locuri publice

D) Colectarea selectiv ă a deșeurilor menajere speciale

Deșeurile menajere speciale reprezint ă ansamblul de produse care se regasesc in
pubela traditional ă de de șeuri menajere si care sunt de natura inflamabil ă, exploziv ă,
corozivă , toxic ă, iritant ă, etc, daun ătoare pentru sanatate si mediul inconjurator.

Exemplu:
 acizi de baterie, sod a caustic ă …
 produse de gradin ărit: insecticide, ingr ăsăminte , etc
 solven ți lichizi: detergen ți, diluan ți , etc
 medicamente : creme, pastile, siropuri , etc
 becuri electrice , baterii care con țin mercur, etc

Colectarea selectiv ă a deșeurilor menajere s peciale trebuie realizat ă:

17
 Prin aport voluntar (AV)

 Recipien ți ,containere speciale amplasate la furnizori
 In centre de colectare voluntar ă unde exist ă recipien ți special amenaja ți
pentru recep ția acestor tipuri de de șeuri

E) Colectarea selectiv ă a deșeurilor verzi

Colectarea selectiv ă a deșeurilor verzi poate fi:

 Din u șă în ușă (UinU)
 Prin aport voluntar (AV)

1. Colectarea din ușă în ușă

 Colectare “ïn gramad ă” ; acesta este sistemul de colectare cel mai ieftin
 Colectare in recipien ți speciali : este o madalitate fo arte costisitoare ș i
nu poate fi rentabila decat la frecven ță marit ă a colect ării
 Colectare in saci de plastic refolosibili. Dac ă acesti saci sunt rezisten ți,
ei pot fi refolosi ți timp îndelungat.

2. Colectarea prin aport vo luntar

 Se realizeaz ă în centrele de colectare voluntar ă , acest tip de colectare
trebuind sa fie solu ția de baz ă pentru toat ă schema de colectare a
deșeurilor verzi

2.1.1 Aglomer ările urbane si ora șe mici
Colectarea separată a deșeurilor reciclabile în aglomerările urbane și orașele mici se poate
realiză prin combinarea celor 2 sisteme:
-deșeurile menajere biodegradabile și deșeurile de ambalaje (plastic, hârtie, carton, metal)
trebuie colectate prin sistemul U -U;

18
-deșeurile voluminoase, electrice și electrocasnice, periculoase, deșeuri din construcție și
demolări trebuie colectate prin sistemul aport voluntar
-deșeurile verzi trebuie colectate prin sistemul U -U

2.1.2 Zone rurale
Colectarea separată a deșeurilor reciclabile în aglomerările urbane și orașele mici se poate
realiză prin combinarea celor 2 sisteme:
-deșeurile de ambalaje (plastic, hârtie, carton, metal) trebuie colectate prin sistemul U -U,
preluate prin stații de transfer și transportate la stația de sortare cea mai apropiată;
-deșeurile voluminoase, electrice și electrocasnice, periculoase, deșeuri din construcție și
demolări trebuie colectate prin sistemul aport voluntar și transferate la o stație de aport
voluntar din zonă orășenească cea mai apropiată
-deșeurile menajere biodegradabile și deșeurile verzi trebuie colectate prin aport voluntar și
valorificate pe plan local.
Stații de transfer
Tipuri de deșeuri acceptate

În afară de prelucrarea amestecului de deșeuri menajere municipale (DMM), unele stații
de transfer oferă programe care gestionează anumite materiale în mod separat, pentru a
preveni evacuarea acestora și pentru a atinge obiectivele de reciclare. Aceste materiale pot fi:
deșeuri rezultate în urmă construcțiilor sau demolărilor (C&D), gunoi de g rădină, deșeuri
electrocasnice cu potențial de periculozitate sau materiale reciclabile. Tipurile de materiale
acceptate depind adeseori de locul unde este amplasată instalația (în mediul urban, suburban
sau rural) și de proprietarul sau administratorul st ației de transfer (dacă este utilitate publică
sau industrie privată).
Deșeuri acceptate în mod uzual la sta țiile de transfer
Deșeuri menajere municipale (DMM) provin din gospod ării, întreprinderi comerciale,
institu ții si instala ții industriale. DMM -urile conțin în mod uzual o mare varietate de materiale
, inclusiv containere uzate, ambalaje , resturi alimentare si de șeuri de hârtie. DMM –urile
includ o combinatie de deseuri putrescibile (usor degradabile) si neputrescibile
(nedegradabile). Trei tipuri de DMM sunt în mod uzual sortate si tratate separat:

19
 Gunoiul de gradin ă de obicei include frunze, iarb ă, ramuri de copac si arbu ști.
Aceste de șeuri de gradin ă sunt adesea triate, pentru a nu fi evacuate ci valorificate,
prin transformarea în îngrasaminte sau celuloza.
 Deșeurile menajere periculoase (DMP) . În aceasta categorie intr ă deșeurile cu
poten țial de periculozitate provenite din gospodarii, cum ar fi produsele de
curațare ; pesticidele ; ierbicidele ; produsele auto uzate cum ar fi uleiul de motor ,
lichidul de frâna si antigelul; vopselurile.
 Materiale reciclabile . În această categorie intr ă deșeurile care pot fi reprelucrate
și transformate în produse noi. Cele mai comune materiale reciclabile sunt hârtia,
hârtia de ziar, metalele feroase, materialel e plastice, recipientele de sticl ă , cutiile
de aluminiu , uleiul de motor și anvelopele.

Materiale rezultate în urma construc țiilor si demol ărilor (C&D) . În aceasta categorie intr ă
molozul rezultat în urma demol ării sau construirii cl ădirilor , ș oselelo r și altor structuri. În
mod uzual, aceste de șeuri con țin beton, car ămizi , lemn , zidărie , materiale pentru acoperi șuri
, tencuieli și ipsoserii, metale si bârne de lemn. Uneori de șeurile C&D sunt tratate separat de
DMM; alteori împreuna cu DMM.

Deșeuri inacceptabile
Unele de șeuri nu sunt acceptate la sta țiile de transfer, pentru mai multe motive, printre care:
 sunt interzise prin reglement ări statale sau federale (de ex. PCB -uri, acid de
baterie)
 prelucrarea lor este dificil ă sau costisitoare (de ex. an velopele)
 prezint ă pericol pentru san ătatea public ă sau pericol de incendiu
 nu sunt primite la locul de evacuare c ătre care trimite de șeuri sta ția de transfer
 nu sunt permise (în cazul în care se afla într -o înc ărcatura amestecat ă , destinat ă
evacu ării ) deoarece reglement ările locale impun sa fie mai întâi reciclate.
Următoarele tipuri de deșeuri de obicei nu sunt acceptate de stațiile de transfer: obiecte
voluminoase, precum buturugi sau bușteni de lemn, saltele sau obiecte de mobilier; deșeuri
medicale c are prezintă pericol de infecție; deșeuri cu potențial de periculozitate; explozivi;
materiale radioactive; rezervoare de carburanți (chiar dacă sunt goale); aparate electrocasnice;
animale moarte; azbest; lichide și noroi; etc. Această este o lista cu car acter general; unele

20
stații de transfer pot fi prevăzute cu instalații care să proceseze aceste tipuri de materiale, iar
alte stații pot avea o lista mai cuprinzătoare de materiale inacceptabile.

2.1.3 Transportul deșeurilor
Transportul deșeur ilor trebuie realizat în condiții curate, pentru a limită dispersia în aer a
poluanților.
Deșeurile municipale se transporta în autogunoiere compactoare, autotransportoare cu
containere, autocamioane cu obloane, autobasculante, tractoare cu una sau două remorci și
alte tipuri de autovehicule.
Deșeurile voluminoase se transporta în vehicule speciale, unele prevăzute cu instalații de
măcinare și compactare sau în containere fără echipamente de măcinare sau compactare. În
acest ultim caz, în stație deșeur ile voluminoase sunt măcinate în instalații speciale și apoi
depozitate în aceleași buncăre cu deșeurile municipale.

2.2 PREDAREA, STOCAREA ȘI MANEVRAREA DEȘEURILOR

Controlul cantitativ al deșeurilor recepționate trebuie realizat printr -un pod -bascu lă verificat
și controlat metrologic.
Toate utilajele care transporta deșeuri trebuie să fie cântărite în totalitate, să aibă suficient loc
pe cântarul de intrare și ieșire. Cântarul trebuie să fie accesibil, în siguranță, indiferent de
condițiile meteo rologice și trebuie să dispună de suficientă capacitate de cântărire. Utilajele
trebuie să fie dirijate obligatoriu către cântare (prin marcarea traseului, garduri, panouri,
bariere). Cântarele trebuie conectate la un sistem de monitorizare a cantității de deșeuri care
intră în stație.
Calibrarea cântarului trebuie realizată în conformitate cu normele metrologice în vigoare.
În apropierea cântarului se amenajează cabină operatorului responsabil cu preluarea
deșeurilor. Acesta trebuie sa indeplineasc ă urmatoarele sarcini:
-direcționare a utilajelor către cântarul de intrare sau ieșire (acționarea barierelor
semaforului);
-controlul cântăririi complete utilajelor (cu ajutorul unei camere video unei oglinzi);

21
-primirea documentelor de însoțire transp ortului verificarea acestora;
-verificarea deșeurilor (control vizual mirosului);
-dirijarea transportului de deșeuri către de descărcare;
-controlul utilajelor care părăsesc stației de sortare.
Expeditorul completează semnează formularul de expediție/transport, cu următoarele date
informații:
-denumirea deșeurilor, codificate conform H.G. nr. 856/2002;
-numărul formularului de transport;
-numele expeditorului, transportatorului, destinatarului;
-cantitatea deșeurilor transportate;
– preluării deșeurilor de către transportator;
– mijloacelor de transport.
La predare se documentele însoțitoare ale deșeurilor.

Predarea recepția deșeurilor
Deșeurile predate recepționate urmând următoarele etape:
-verificarea documentelor îns oțitoare;
-determinarea cantității de deșeuri;
-identificarea deșeurilor predate;
-inspecție ;
-eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deșeurilor care dovedește predarea
acestor – descarcarea vehiculului in zona indicata.
Îregistrarea d eșeurilor acceptate in sta ția de sortare se va face conform formularului de
inregistrare a transportului de de șeuri prev ăzut in Ordinul pentru aprobarea Procedurii de
reglementare si control al transportului de șeurilor pe teritoriul Romaniei, Anexa 3 (MAPA M
– 2/2004, MTCT – 211/2004, MEC – 118/2004).
Se vor intocmi doua exemplare, unul pentru transportator si unul pentru operatorul sta ției de
sortare.
Stocarea deș eurilor si a de șeurilor sortate trebuie realizat ăin condi ții care limiteaz ă riscul de
poluare (dispersia poluan ților in atmosfer ă, infiltra ții, mirosuri)

22

2.3. TEHNICI PENTRU SORTARE

Scopul sort ării
Sortarea reprezint ă procesul de separare și clasare a de șeurilor in func ție de diferentele dintre
caracteristicile lor fizice.
Tratarea deș eurilor reciclabile într-un centru de sortare implica urmatoarele patru etape :
 recepția la intrarea in staț ia de so rtare, dupa colectarea selectivă ;
 sortarea manuala sau manuala/mecanizata, pentru obtinerea produselor valorificabile;
 condi ționarea si stocare a, pentru facilitarea transportului;
 ridicarea materialelor sortate și transportul catre societa țile reciclat

23

În figura urmatoare este prezentată o schemă de principiu care include cele patru etape.

COLECTARE
FLUX FLUX FLUX
1 2 3
RECEPȚIE

SORTARE
SORTARE

SORTARE

CONDIȚIONARE
COMPACTARE STOCARE
DIRIJARE
SOCIETAȚI RECICLATOARE FLUX DE
MATERIALE
DEȘEURI
SORTATE COLECTARE
STAȚIE DE
SORTARE
RECICLARE

24

2.4 Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare și
pentru fiecare sistem în parte (manual, mecanic, combinat)

În tabelul urmator sunt prezentate activit ățile care au loc in sta țiile de sort are , echipamentele
folosite în mod curent și modul de operare.

OPERA ȚIUNI REALIZATE Î NTR -UN CENTRU DE SORTARE, ECHIPAMENTELE ȘI
METODELE CURENT UTILIZATE

OPERA ȚIUNE ECHIPAMENT/METODA RECEP ȚIE
Cantarirea de șeurilor
Cant ărire simpl ă pe pod -bascul ă (camion cu dispozitiv
de cântărire)
Cântărire dublă pe pod -bascul ă

Stocare inainte de sortare Suprafață betonat ă în aer liber
Suprafață betonat ă acoperita
Fosa PREGATIRE SI SORTARE Alimentarea benzii de sortare Încarcator cu cup ă
Banda extract oare suprateran ă și subteran ă
Band ă extractoare din buncar
Reglarea debitului Band ă cu î nclinare mare
Band ă cu vitez ă variabil ă
Automatismul încărcării benzii
Limitator mecanic al înalțimii stratului
Ansamblu de 2 benzi cu viteze diferite
Separare gran ulometrica Sită cu vibra ție – grătar pătrată sau rotund ă, 2 sau 3 cai
de desc ărcare
Sită tambur (ciur rotativ) pă trat /rotund de X mm
Separator balistic
Sită plată cu disc
Separare morfologica ș i /sau
densimetrica Separator rotativ cu curent de aer
Instalație de aspirare
Hidrociclon
Separarea metalelor Separator magnetic
Separator cu curen ți turbionari
Sortare manual ă Pe banda rulant ă
Sortare pozitiv ă /negativ ă
Sortare automatizat ă Band ă transportoare simpl ă

25

În principiu procedeele tehnice utilizate sunt : sortarea dimensională, sortarea densimetrica,
sortarea optică, sortarea magne tică, flotarea și sortarea manuală.

Sortarea dimensională
Reprezintă sistemul de sortare în cadrul căruia prin cernere se separă materiale de granulație
diferită, în diverse clase granulometrice propuse. Acest proces se mai denumește și clasare.
Prin cernerea cu sită se realizează separarea în funcție de dimensiunea caracteristică a
granulelor, cu ajutorul unei suprafețe de separație, prevăzută cu orificii așezate geometric.
Granulele care, la alunecarea peste sită, sunt într -o poziție potrivită și a u dimensiuni mai mici
decât orificiile șiței, cad prin această și formează astfel materialul cu granulație fină. Restul
granulelor rămân în sită și formează materialul cu granulație mare.
Materialele cu granulație fină, umede, fibroase și lipicioase obtu rează ușor sitele. Astfel, se
micșorează suprafața de cernere, iar debitul de cernere scade. Pentru a evită obturarea sitelor,
sunt folosite pentru materiale greu de cernut sisteme de site speciale sau ajutoare pentru site.
Cele mai importante ajutoare pen tru site sunt periile, lanțurile, încălzitoarele de site, jeturile
de aer și apa suplimentară pentru anularea forțelor dintre particulele lipite una de cealaltă. Band ă transportoare dubl ă
Ejector pneuma tic dirijat printr -un detector
– de induc ție
– de raze infrarosii
– de raze X CONDI ȚIONARE (AMBALARE)
Stocare înainte de ambalare
Alveole betonate
Alveole cu structura metalic ă
Bene de X m3
Bacuri de Y litri
Containere cu grilaj

Pregatirea de șeurilor înainte
de ambalare

Incarcator care împinge produsele, în dreptul
alveolelor, pe banda de alimentare a presei
Vehicul care asigura manipularea benelor
Bunc ăr de inc ărcare

Ambalare
Vrac in bene de X m3
In baloturi de Y kg, cu dimensiuni potrivite
In pach ete de Z kg ELIMINARE

Stocare inainte de eliminare

Suprafata betonata in aer liber
Suprafata betonata acoperita
Platou

26
Sunt folosite, în special, două tipuri de site pentru sortarea dimensională: site cilindrice și site
cu vibrație. O sită este considerată eficientă dacă 70% din materialele cu dimensiunea
particulelor mai mică decât ochiurile plasei pot trece prin acestea.

Sită tambur
Sită tambur este o sită cilindrică; această reprezintă un agregat de cla sare verificat care poate
fi utilizat într -o instalație de preparare a deșeurilor, atât în prima treaptă de preparare, cât și
după procesul de mărunțire. Debitul și performanțele la separare ale unei site tambur sunt
determinate de mărimea orificiilor, dia metrul, turația, elementele interiorului tamburului și
înclinația acestuia.
Dat fiind faptul că suprafața de cernere a unei site tambur este relativ mică, se încearcă prin
diferite construcții ale peretelui interior (sită poligonala) ridicarea cât mai mu lt a materialului
de cernut pe peretele tamburului rotativ, pentru a obține o cernere mai eficientă.
Pentru a reduce și mai mult timpul de prelucrare a deșeurilor, sită tambur poate avea pe
pereții interiori diferite accesorii cu ajutorul cărora să tăie sacii în care sunt colectate
deșeurile. Astfel, sacii de deșeuri menajere colectați de agenții de salubritate pot fi desfăcuți și
sortați rapid și automat cu ajutorul șiței tambur.
Sită cu vibrație
Această sită face parte din categoria mașinilor de cernere dinamice și s -a dovedit a fi
eficientă că agregat de cernere a deșeurilor care nu se înfunda.
Pentru acest gen de cernere se folosesc site maleabile din cauciuc sau materiale plastice,
montate pe un sistem de bare care basculează în contratimp. A ceastă mișcare de basculare
antrenează sită într -o mișcare de tip undă, cu o amplitudine considerabilă de 30 până la 50
mm pentru frecvențe de oscilație de 600 până la 800 /min și imprima materialului de cernut
accelerații considerabile.
Separator bal istic
Acest mecanism a fost realizat pentru separarea deșeurilor municipale în trei fracții: grea,
ușoară și fină. Separatorul balistic este format din pâlnia de încărcare și puntea formată din
mai multe benzi metalice perforate și care vibrează în contr asens una față de cealaltă. Puntea
are o mică înclinație pentru a imprima fracției grele o anumită accelerație.

27

Figură 2. Schemă de funcționare a unui separator balistic

Deșeurile mărunțite, în funcție de formă și greutatea s pecifică fiecărei particule se deplasează
în susul sau în josul puntei. Particulele mai grele au tendința să se deplaseze în jos odată cu
mișcarea benzilor și astfel se separă fracția grea. Datorită mișcării de vibrație și de rearanjare
continuă a deșeuril or pe puntea separatorului, particulele ușoare cum ar fi hârtia, cartonul și
foliile de plastic se deplasează către marginea superioară a separatorului, astfel formându -se
fracția ușoară. Iar fracția fină reprezintă particulele care au trecut prin orificii le benzilor
metalice.
Procentajul de fracție grea și fracție ușoară se determină prin modificarea înclinației puntei.
Înclinația se află, în general, între 15 -20%; această înclinație este proiectată pentru o rată de
încărcare de aproximativ 10 tone/h sa u 90 m3/h.

Sită plată cu disc
O sită cu disc este un apărat de clasare în cascadă care constă dintr -un grătar de clasare cu
mai multe site parțiale așezate în trepte formate dintr -o multitudine de arbori paraleli plasați la
distante egale unul de altul cu discuri de antrenare hexagonale. Fiecare dintre aceste discuri de
antrenare se rotește în golul dintre două corpuri de discuri învecinate.

28

Figura 3. Schema de functionare a unei site cu disc

Distanțele di ntre aceste discuri determină mărimea orificiilor de cernere ale fiecărui nivel de
cernere. De exemplu, deșeurile de construcții și demolări presortate se întroduc printr -un
dispozitiv de încărcare către primul nivel de separare și sunt accelerate și separ ate în procesul
de cernere prin așezarea discurilor de antrenare pe arbori, precum și prin creșterea turației
arborilor pe fiecare nivel în direcția de antrenare a materialului către celelalte nivele de
separare. Arborii rotunjiți dintre discurile de antre nare și colțurile rotunjite împiedică
înțepenirea materialului de separat.

Sortarea densimetrica
Sortarea densimetrica este o metodă de clasare care se bazează pe echivalentă specifică a
materialelor asemănătoare într -un curent de aer ascendent. Ace st proces se mai denumește și
clasare. Echivalentă înseamnă că diferite particule vor atinge aceeași viteză finală de cădere.
Dacă particulele sunt echivalente, atunci acestea ar trebui să aibă în aceleași condiții inițiale
aceeași traiectorie, respectiv a ceeași viteză de coborâre. Sortarea densimetrica se poate realiză
și cu ajutorul apei (vezi hidrociclonul).
Separarea se realizează în funcție de viteză de cădere a particulelor. Viteză de cădere depinde
de formă granulei și de greutatea specifică a fiec ărui material. Debitul este influențat de masă
volumetrică, de umiditate, de compoziția deșeurilor și de mărunțirea prealabilă a deșeurilor de
sortat.
O serie de tipuri de separatoare cu ajutorul curentului de aer s -au testat în Uniunea
Europeană. Din mu ltitudinea de instalații de separare existențe, în prelucrarea deșeurilor se
folosesc cu precădere 2 tipuri: separatorul cu aer rotativ și instalația de aspirare.

29
Separatorul rotativ cu curent de aer
Separatorul rotativ cu curent de aer are trei e lemente principale: un tambur rotativ, o cameră
de separare și decantare și un sistem de aer comprimat. Tamburul rotativ este înclinat cu
aproximativ 15 grade față de orizontală și are formă conică cu bază mare în sus.
Deșeurile mărunțite și deja cernute sunt transportate cu ajutorul unei benzi rulante către
partea superioară a tamburului. Prin duze de aer comprimat se suflă aerul, paralel cu axă
tamburului. În acest fel materialele ușoare sunt antrenate în sus către cameră de decantare.
Materialul greu e ste transportat prin tambur în continuare și iese prin bază mică a tamburului.

Figura 4. Separator rotativ cu curent de aer

Pentru a asigura un curent de aer continuu de -a lungul intregului tambur, se sufl ă aer
suplimentar prin baza mic ă a tamburului. Marimea granula ției și selectivitatea pot fi variate
prin schimbarea volumului de aer, schimbarea presiunii aerului comprimat, prin modificarea
unghiului de înclinaț ie al tamburului și prin modificarea modului de încarcare a m aterialului
marun țit.

Instala ția de aspirare
Componentele u șoare din de șeuri sunt aspirate de obicei de pe o band ă transportoare, de pe o
sită cu vibra ție sau dintr -o sită tambur si sunt eliminate printr -un ciclon. Componentele u șoare
pot fi: buc ăți de h ârtie, pungi de plastic, bucăț i de plastic, etc.

30

Figura 5. Instalație de aspirare

Hidrociclonul
Separarea diferitelor fracțiuni de materiale plastice dintr -un amestec de granule se realizează
în cazul hidrociclonului într -un câmp de forțe centrifugal. Geometria ciclonului realizează un
vârtej interior ascendent prin care este eliminată fracțiunea ușoară a amestecului și un vârtej
exterior descendent cu ajutorul căruia se elimină fracțiunea grea.
Hidrociclonul este proiect at special pentru separarea diferitelor tipuri de deșeuri din plastic.
Calitatea separării tipurilor de materiale cu ajutorul hidrociclonului sunt determinate de tipul
și calitatea mărunțirii în prealabil a deșeurilor din plastic
.

Figura 6. Instalație cu hidrociclon

31
Sortarea magnetică
O sortare magnetică eficientă se realizează atunci când elementele feromagnetice sunt
preluate de magneți în urmă unei mărunțiri a deșeurilor și a unei afânări, eliberându -se astfel,
de alt e impurități.
Mărimea elementelor feroase nu este limitată, dat fiind faptul că magneții pot atrage orice fel
de greutăți. Acest tip de magneți sunt utilizați în principal pentru presortarea magnetică
grosieră a deșeurilor mărunțite sau nemaruntite.

Separator magnetic
Sortarea magnetică se face în mare măsură cu magneți așezați deasupra benzilor rulante de
transport a deșeurilor, magneți care sortează materialele feroase din curentul de deșeuri și le
elimină ori perpendicular, ori paralel cu direc ția transportorului de deșeuri.
Sortarea magnetică s -a dovedit a fi mai eficientă după mărunțire. Până acum au eșuat toate
încercările de obținere a unui produs feromagnetic de bună calitate prin sortarea metalelor
feroase înainte de a utiliza un agregat de mărunțire. În cazul sortării magnetice a deșeurilor
casnice, mărimea optimă a elementelor este în jur de 10 până la 100 mm .

Figura 7. Separator magnetic

Separator cu curenți turbionari
Tehnologia de separare constă în inducerea unor curenți turbionari în corpuri care conduc
electricitatea, care prin acestea dezvoltă forțe într -un câmp magnetic.
În acest domeniu sunt mai cuno scute efectele secundare nedorite ale curenților turbionari:
frânarea datorită curenților turbionari, levitarea sau suspensia magnetică, sau pierderile

32
datorate curenților turbionari din transformatoare. Dar în cazul separării cu ajutorul curenților
turbio nari, rezultatele sunt la fel de eficiente că și în cazul separării metalelor feroase cu
ajutorul magneților.
Curenții turbionari se formează atunci când un conductor electric se află într -un câmp
magnetic care se modifică în timp și spațiu, sau se mișcă în acest câmp magnetic. Curenții
turbionari curg în interiorul conductorului pe traiectorii închise și formă lor nu este legată de
formă conductorului.

Conform legilor lui Lenz acești curenți formează la rândul lor un câmp magnetic în sens
invers ce lui care i -a creat. Din această rezultă o forță care acționează asupra conductorului,
accelerandu -l să iasă din câmpul magnetic inițial. Prin scăderea conductibilității, forță asupra
conductorului este mai mică. Cu creșterea densității (la volum constant această înseamnă
masă mai mare) trebuie aplicată o forță mai mare pentru a învinge inerția mesei și a devia
particula respectivă.

Sortare optică
Sortarea optică are rolul de a separă materialele valorificabile în funcție de culoare, iar cu
ajutorul echipamentelor cu infraroșu se pot sorta și în funcție de tipul de material din care este
confecționat.
Lumina care trece prin materialul reciclabil este preluată de un senzor. Un conductor de
lumina din materialul plastic conduce semnalul către unitate a de evaluare. Semnalul luminos
este descompus în culorile roșu, verde și albastru iar separarea se face după culoare.
De exemplu, cu ajutorul unei instalații de sortare a sticlei se obține o puritate de aproximativ
99,7%.
Cu ajutorul echipamentelor c u infraroșu se realizează formă curbei caracteristice pentru
fiecare tip de material, iar după evaluarea cu ajutorul unui program, urmează activarea
mecanismului de comandă al clapetelor de evacuare. Deșeurile cărora nu le sunt recunoscute
curbele caracter istice sunt eliminate din circuit. Această sortare este, în principal utilizată
pentru separarea diferitelor tipuri de materiale plastice: PET, PS, PP, HDPE, LDPE, PVC, etc.

Sortarea manuală
În prezent, sortarea manuală este totuși cea mai de încred ere metodă de separare voită și de
foarte bună calitate a produselor secundare dintr -un amestec de deșeuri.

33
Din deșeurile casnice sau din mică industrie, comerț instituții, dar din fracțiunile de deșeuri
colectate separat, personalul de sortare poate diferite calități de hârtie , sticle de diferite culori
amestecate, folii din etc, dar poate impurități componente dăunătoare.
Prin conducerea sortării manuale se poate rapid fără intervenții tehnice fluctuațiilor
prețurilor de pe materiilo r prime secundare.
Datorită faptului sortarea este foarte costisitoare, trebuie mărit randamentul de selectare cu
ajutorul utilajelor speciale. Pentru productivitatea sortării manuale, materialele cu granulație
îndepărtate prin sitare. Separatoare magnetice, suflătoare, benzi înclinate, mașini de împins,
au toate scopul de pregăti deșeurile pentru sortarea de productivitatea personalului de
sortare. de sortare: .
În cazul sortării pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de d eșeuri și este aruncat
în sertarele corespunzatoare.
În cazul sortării negative materialele care sunt considerate impurități care deranjează sunt
extrase din fluxul de materiale, pe bandă transportoare rămânând doar fracțiunea dorită.
Prin sortare negat ivă se obțin productivități mai mari, dar de calitate mai scăzută, în timp ce
în cazul sortării pozitive se obține calitate foarte bună cu productivitate însă mult mai mică.
Colectarea separată a materialelor recuperabile crește considerabil randamentul op erațiunii de
sortare.

34

Figura 8. Stație de sortare manuală – schemă

Flotarea
Sortarea prin flota ție este folosit ă atunci c ând densita țile specifice ale unui amestec de
materiale sunt foarte apropiate.
Flota ția se folose ște la îndepart ărea impurit ăților din carbuni, minereuri, b ărită, zgur ă,
cernelurile negre de tipar, de șeurile din materiale plastice și multe altele . Domeniul principal
de utilizare este cel al fabric ării de h ârtie, î n care se prelucreaz ă prin flota ție hârtia ti părită
recuperat ă, obținându-se o h ârtie grafic ă deschis ă la culoare.

35
2.5. CERINȚE CONSTRUCTIVE MINIME
Stația de colectare prin aport voluntar trebuie să fie situată la o distanță de cel puțin 25 metri
de imobilele învecinate, trebuie izolată prin pereți despărțitori rezistenți la foc și drumul de
acces trebuie să fie ușor accesibil pentru mașinile de pompieri.
În cazul în care se recepționează deșeuri biodegradabile distanțele trebuie mărite în funcție de
concluziile studiului de evaluare a impa ctului.

Stația de transfer
Stabilirea dimensiunilor și capacității unei stații de transfer
Dimensiunea fizică de proiectare a unei stații de transfer este determinată în mod uzual pe
bază următorilor factori:
Delimitarea ariei de deservire. U neori acest lucru este relativ simplu, ca în cazul “toate
deșeurile produse de ora șul……”, sau “toate de șeurile colectate de compania…..”. Alteori, aria
de deservire este mai greu de stabilit, deoarece rolul companiilor private și publice în sistemul
de gestionare a de șeurilor variaz ă, iar instala țiile de evacuare existente pot sa nu fie
disponibile în permanen ță.
 Cantitatea de de șeuri generate în aria de deservire, inclusiv schimb ările preconizate
cum ar fi cre șterea popula ției sau programele de reci clare.
 Tipul de vehicule care livreaz ă deșeurile (cum ar fi automobile, furgonete sau
camioane special proiectate pentru transportul de șeurilor, de obicei utilizate de
societa țile comerciale specializate în colectarea de șeurilor menajere)
 Tipul de material e care urmeaz ă a fi transferate difer ă (de exemplu DMM -uri – deșeuri
menajere municipale compactate sau necompactate, gunoi de gr ădina, C&D), ținând
cont și de specificul fiecarui anotimp.
 Graficul orar si zilnic de livrare a de șeurilor aduse de clien ți. Livrările tind s ă se
aglomereze în jurul orei prânzului, cu maxime înregistrate de obicei chiar înainte si
imediat dup ă ora prânzului. La proiectarea unei instala ții trebuie s ă se țina seama de
livrările la orele de vârf, mai mult decât de livr ările medii z ilnice.
 Disponibilitatea camioanelor de transfer, a containerelor pretabile transportului
combinat, a barjelor sau vagoanelor de tren și a timpului de înc ărcare al acestora.
 Anticiparea unei cre șteri a tonajului livrat pe durat ă de via ță a instala ției. De exemplu,
într-o regiune cu o rat ă de cre ștere anual ă a popula ției de 3 pân ă la 4 procente, o

36
instala ție proiectat ă să funcționeze pe o durat ă de 20 de ani va trebui sa aiba o
capacitate proiectat ă dublă față de cea care se va utiliza în primul an de func ționare.
 Legatura cu alte instala ții de gestionare a de șeurilor menajere, existente sau care se vor
construi, cum ar fi gropi de gunoi, instala ții de reciclare și fabrici de valorificare
energetic ă a deșeurilor menajere.

Aceiasi factori se utilizeaza si la stabilirea dimensiunilor urmatoarelor componente ale statiei
de transfer:
 Lungimea pistei de a șteptare pentru vehicule (spa țiu de a șteptare). În orele de vârf,
vehiculele sunt nevoite adesea sa stea la coada pentru a intra în instala ție. Este
important ca aceasta coad ă de așteptare sa nu blocheze drumurile publice și nici sa nu
împiedice traficul rutier sau pietonal.
 Num ărul și dimensiunea boxelor de desc ărcare și num ărul corespunzator de loca ții de
încărcare pentru camioanele de transfer.
 Zonele destina te proces ării și depozit ării pe termen scurt a de șeurilor (unde de șeurile
se păstreaz ă până la înc ărcarea în camioanele de transfer)
 Volumele curente, preconizate, zilnice, saptamânale și anuale de de șeuri (inclusiv
varia țiile specifice anotimpurilor) sunt extrem de importante în etapa de planificare a
dimensiunilor instala ției. Ritmul maxim de livrare a de șeurilor este un alt factor
crucial. În general, cea mai indicat ă este construirea unei instala ții care s ă poată primi
volumul maxim curent, volumul maxi m preconizat și fluxul înregistrat la ore de vârf,
cu un spa țiu rezervat, preplanificat, destinat extinderii instala ției. Un exerci țiu util este
acela de a calcula ce dimensiune trebuie sa aiba platforma de desc ărcare a unei
instala ții pentru a putea primi , în situa ții de extrem ă urgent ă, deșeurile acumulate pe
parcursul unei zile întregi.
 Se estimeaz ă că platforma de desc ărcare trebuie sa aiba o suprafat ă minim ă de 1.220
m2 plus î ncă 6 m2 pentru fiecare ton ă /zi la o in ăltime maxima a de șeurilor pe
platfo rma de 2 m.

Numărul și capacitatea stațiilor de transfer
Capacitatea proiectată se stabilește calculând distanță maximă de la care deșeurile pot fi
livrate către stația de transfer, în condiții de eficientă economică. Zonă din care se poate

37
ajunge în mo d eficient la stația de transfer determină volumul de deșeuri care trebuie
gestionate, care reprezintă capacitatea inițială proiectată a instalației. Dincolo de distanță
stabilită, ar fi necesară o altă stație de transfer sau ar fi mai eficient din punct d e vedere
economic transportul direct la instalația de evacuare.
Stațiile de transfer care deservesc zone rurale sau slab populate tind să fie de dimensiuni
mici. Amplasamentul optim al acestor stații de transfer este la o distanță rezonabilă (distanță
de condus cu mașină) de centrul ariei de deservire, care se consideră a fi locul cu cea mai
mare concentrare de locuințe și centre comerciale. De exemplu, o stație de transfer din mediul
rural poate fi amplasată în vecinătatea unui orășel mai mare din aria de deservire și
dimensionată astfel încât să deservească o zonă de aproximativ 50 km. De exemplu, două
stații de transfer cu capacități de 50 de tone pe zi ar putea să deservească șase mici comunități
fiecare.
În mod alternativ, se pot utiliza mai puține stații de transfer, care necesită în medie distante
mai mari de parcurs. De exemplu, pentru deservirea acelorași 12 mici comunități, se poate
utiliza o singură stație de transfer cu capacitatea de 100 tone pe zi, dar această ar fi situată la
distanță mai mare de comunitățile periferice.
În zonele urbane sau suburbane se întâlnesc aceleași situații. De exemplu, un oraș de
dimensiuni medii (cu o populație de 500.000 locuitori) ar putea opta pentru două stații de
transfer cu o capacitate de 800 tone pe zi fiecare. Același oraș ar putea opta pentru o singură
stație de transfer cu o capacitate de 1600 tone pe zi, chiar dacă această variantă înseamnă
distante mai lungi de parcurs. Când se ia decizia asupra variantei celei mai bune pentru o
anumită comunitate, trebuie să se țină seamă de impactul pe care stația sau stațiile de transfer
îl vor avea asupra zonelor învecinate, complicațiile care pot apare în privință amplasării,
precum și costurile necesare construirii și funcționării stației sau stațiilor de tran sfer. Fiecare
variantă are avantaje și dezavantaje, care trebuie evaluate în funcție de condițiile locale.

38
Problema dimensiunilor terenului pentru stații de sortare
Atunci când dimensiunea terenului nu este suficient de mare pentru permite construirea celui
bun proiect, trebuie adăugate caracteristici de inginerie proiectare care diminueze potențialul
impact negativ instalației. De exemplu, proiectul poate prevede amortizoare de sunet pentru
reducerea zgomotului produs de instalație. O este selecționarea multor terenuri, de
dimensiuni mici, nu se poate o de teren suficient de pentru cuprinde instalația . Aceste
parcele separate fi utilizate depozite pentru deșeurile nesortate pentru deșeurile sortate
balotate.

Selectarea amp lasamentului
Identificarea locului ideal pentru amplasarea unei stații de sortare sau stații de transfer poate fi
un proces dificil. Locul potrivit pentru amplasare este determinat de numeroase criterii
tehnice, de protecție a mediului, de natură economică , socială și politică. La selectarea
amplasamentului, trebuie să se obțină un echilibru între aceste criteriile multiple, care pot fi
contradictorii. De exemplu, un teren suficient de mare pentru a cuprinde toate funcțiunile
cerute, precum și posibilitatea de extindere ulterioară, poate să nu se afle în centrul zonei de
unde provin deșeurile. De asemenea, în zonele urbane intens populate, s -ar putea să nu se
găsească locații ideale, care să includă bariere naturale eficiente. Locații mai puțin
promițătoare pot constitui totuși cea mai potrivită alegere, datorită unor considerații de ordin
economic, din punctul de vedere al protecției mediului sau al transportului. O altă serie de
probleme care trebuie luate în considerare țin de chestiuni de interes public s au de opoziție
publică, cauzate în special de cetățenii care locuiesc sau lucrează în vecinătatea terenului în
cauza. Ponderea relativa acordată fiecărui criteriu de selecție a amplasamentului variază în
funcție de necesitățile și interesele comunității re spective. Mediul în care va funcționa stația
de sortare sau stația de transfer (urban, suburban sau rural) va jucă un rol extrem de important
în selectarea amplasamentului final.

Criterii restrictive de amplasare
Amplasarea unei stații de sortare, sau a oricărei alte instalații în zone pentru care sunt
prevăzute criterii restrictive de amplasare este adesea interzisă de legislația de mediu, și, dacă
totuși este permisă, impune condiții speciale de proiectare, inginerie și tehnologie
constructivă. Chiar d acă amplasarea în aceste zone este totuși permisă, adaosurile
constructive, precum și puternică opoziție publică pot crește în mod substanțial costurile de

39
construcție. În general, este mai bine să se evite amplasarea în aceste zone. Criteriile
restrictive se referă la zone precum:
• Mlaștini și terenuri inundabile
• Zone declarate habitat pentru plante și specii pe cale de dispariție
• Locuri protejate prin lege care au valoare istorică, arheologica sau culturală
• Terenurile arabile
• Parcuri și rezervații naturale.
Criterii tehnice de amplasare
A două categorie de criterii de amplasare cuprinde parametrii tehnici care determină cele mai
bune locații potențiale. Aceste criterii oferă indicii asupra operațiilor inginerești specifice și a
condițiilor de transport care trebuie luate în considerare pentru a se asigură că locațiile
potențiale sunt viabile din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului. Aceste
criterii se referă la următoarele probleme:
• Localizarea în ce ntrul traseelor de colectare. Pentru a maximiza eficientă colectării
deșeurilor, stațiile de sortare trebuie să fie localizate în centrul traseelor de colectare a
deșeurilor. În mod empiric, în zonele urbane și suburbane, stațiile de sortare nu trebuie să fie
amplasate la distante mai mari de 50 de extremitatea tuturor traseelor de colectare. La distante
mai mari, traseele de colectare ar trebui deviate pentru a asigură colectarea și depozitarea pe
durată unei ture de lucru.
• Accesul la principalele ru te de transport. Stația de sortare trebuie să aibă acces direct
și convenabil la rutele de transport pentru camioane, la arterele principale, la autostrăzi, etc.
Este preferabil că rutele de transport să nu cuprindă zone rezidențiale, deoarece traficul
generat de stația de sotare aglomerează traficul, sporește riscul suportat de pietoni; poluarea
aerului, zgomotul și uzură șoselelor și îngreunează păstrarea curățeniei.
• Cerințe referitoare la dimensiunea stațiilor de sortare. Dimensiunea zonei necesare
pentru construcția unei stații de sortare variază în mod semnificativ în funcție de volumul de
deșeuri care va fi prelucrat, de ritmul de aprovizionare al deșeurilor, de operațiunile care se
efectuează în stația de sortare și de tipurile de clienți pe care îi va deservi stația. Localizarea
unui teren de dimensiuni potrivite este esențială pentru eficientă activităților desfășurate și
pentru minimizarea impactului asupra comunității. Datele inițiale pot stabili criteriile
preliminare privind dimensiunea, pe bază unui proiect conceptual.
• Spațiu suficient pentru drumuri interioare, pentru parcări și zone de așteptare. Stațiile
de sortare în mod uzual trebuie să dispună de drumuri interioare, pentru circulația vehiculelor
în perimetrul stației de sortare. C amioanele colectoare au de obicei lungimi de aproximativ 15

40
–20 m. Aceste vehicule au nevoie de drumuri lărgi, cu înclinații și curbe gradate astfel încât să
poată manevră eficient și în condiții de siguranță. De asemenea, stația de sortare are nevoie de
spații pentru parcarea vehiculelor și de zone de așteptare care să permită vehiculelor care intră
și ies să formeze cozi, fără a blocă traficul rutier de pe drumurile publice.
• Posibilitatea extinderii. Când se alegere o locație, trebuie să se țină seam ă de
posibilitatea creșterii ulterioare a tonajului zilnic de deșeuri care sunt prelucrate prin stația de
sortare, sau de sporirea capacităților de reciclare sau separare. De multe ori este mai ieftin să
se extindă o stație de sortare existența decât să se construiască altă nouă, datorită avantajelor
oferite de utilizarea personalul deja existent, a utilităților, spațiilor și clădirilor administrative.

Zonarea și cerin țele impuse
Reglementările privind zonarea de multe ori includ stațiile de sortare în categoria uz
industrial, ceea ce limitează amplasarea acestora în zone rezervate industriilor, de obicei cu
condiția obținerii unui permis de utilizare specială.
Utilizarea exclusivă a criteriilor predeterminate pentru destinația terenurilor poate duce l a
amplasarea stațiilor de sortare în zone supraaglomerate cu instalații industriale sau poate
delimita amplasarea acestora în perimetre adiacente comunităților sărace sau minoritare. Dacă
reglementările locale privind zonarea sunt atât de restrictive încât nu permit amplasarea stației
de sortare în nici un alt loc cu excepția zonelor industriale prestabilite, proiectul instalației
trebuie să prevadă facilități suplimentare, astfel încât să minimizeze impactul asupra
comunității din vecinătate.
O altă catego rie de criterii care trebuie luate în considerare este impactul pe care îl va avea
stația de sortare asupra comunității din vecinătate. Aceste criterii sunt de natură mai puțin
tehnică și cuprind factori locali socio -culturali. Exemple de asemenea criterii sunt enumerate
în continuare:
• reglementări legislative în privință mediului înconjurător (de exemplu zonarea,
impactul cumulativ);
• impactul asupra infrastructurii locale;
• destinația terenurilor adiacente și existența altor factori cu efe ct negativ asupra
mediului;
• distanță față de școli, benzinării, locuri de recreare și locuințe;
• vânturile predominante în zonă;
• numărul de locuințe posibil a fi afectate;
• prezența zonelor -tampon naturale;

41
• impactul asupra acti vităților comerciale existențe;
• capacitatea de extindere;
• zone -tampon și măsuri de ecranare;
• compatibilitatea cu traficul din zonă;
• impactul asupra monumentelor istorice sau culturale.
Pentru menținerea obiectivității în procesul de amplasare a stației de sortare, criteriile
comunitare specifice trebuie să fie cunoscute înainte de desemnarea terenurilor potențiale.
Amplasamentul unei stații de sortare sau a unei stații de transfer trebuie să facă obiectul unui
studiu de evaluare a impactului asupra mediului.

Proiectarea unei statii de sortare trebuie sa ia in considerare urmatoarele componente :
 Drumuri de intrare si iesire . Aici sunt incluse benzi pentru accelerare sau încetinire
pe drumurile publice si puncte de acces pent ru deseurile care intra si materialele
reciclabile care ies din statie.
 Drumuri interioare . De multe ori, proiectul prevede drumuri amplasate în interiorul
statiei separat pentru uzul publicului si al camioanelor grele. Proiectantii trebuie sa
gaseasca o s olutie pentru a elimina curbele strânse, intersectiile si pantele cu înclinatie
mare.
 Zone de asteptare . Se pot forma cozi la intrarea în cabina unde se cântaresc deseurile
si se percep taxele, la platforma de descarcare si la iesirea din cabina de cântari re si
taxare. Spatiul destinat acestor cozi trebuie bine delimitat, iar cozile nu trebuie sa
ajunga pâna în intersectii.
 Cabina de cântarire si taxare . Încarcaturile care intra si ies din statie sunt cântarite si
taxate.
 Funcț iunile principale din cl ădirea sta ției de sortare . Acestea includ platforma de
descărcare și depozitare, halele de sortare si depozitare a materialelor reciclabile, etc.
 Clădiri. Se includ aici intr ările și ieșirile pentru oameni ș i vehicule.
 Amenajari pentru public . În aceasta catego rie intra zone de descarcare separate pentru
publicul larg, zone de depunere a materialelor reciclabile, centrul de educatie publica
si grupurile sanitare.
 Spațiu destinat extinderii ulterioare a cladirii principale . Adesea, aceast ă zonă este
delimitata cu o linie punctat ă și este adiacent ă clădirii principale.

42
 Zone -tampon . Spații deschise, amenajari peisagistice, copaci, berme, și ziduri
destinate reducerii impactului asupra comunita ții
 Zona de depozitare . Destinat ă inspect ării înc ărcăturilor care sosesc sau depozit ării
deșeurilor inacceptabile sau separ ării materialelor.

În cazul unei stații de transfer amplasată în zonă rurală trebuie luate în considerare elementele
minime prezentate în continuare.
Datorită faptului că stațiile de transfer din mediul rural primesc cantități mult mai mici de
deșeuri și de vehicule colectoare decât cele mari, din mediul urban sau suburban, multe din
criteriile de proiectare menționate anterior nu se vor mai aplică.

Costul este de multe ori un factor determinant în co nstruirea stațiilor de transfer de
dimensiuni mici, situate în mediul rural, limitând astfel multe facilități.
În consecință, stațiile de transfer din mediul rural sunt de obicei complet deschise sau numai
parțial acoperite. Instalațiile parțial acoperi te pot fi închise pe trei lațuri, cu deschidere pe
partea unde intră vehiculele colectoare, sau pot avea doar un acoperiș, fără a avea pereți
laterali.
Un model des întâlnit constă într -un singur camion de transfer, cu deschidere în partea
superioară și plasat sub o zonă de descărcare, mai înălțată, destinată clienților. Zonă de
descărcare puțin înălțată permite vehiculelor clienților să dea cu spatele până în dreptul
camionului sau containerului de transfer și să își descarce deșeurile direct în camion ul cu
container mobil. Nu se utilizează de obicei nici un spațiu intermediar de depozitare. La
construcția unei zone înălțate care va fi platformă de descărcare, se pot reduce costurile dacă
se profită de avantajul natural al terenului. Dacă terenul nu est e avantajos din acest punct de
vedere, se poate construi o rampă de acces și un zid de sprijin pentru a creă structură dorită,
cu diferență de nivel. Zonă de descărcare trebuie prevăzută cu dispozitive de siguranță pentru
a preveni căderile accidentale. S e pot folosi bariere mobile cum ar fi frânghii, lanțuri sau
porți, care nu împiedică cu nimic descărcarea și înlesnesc efectuarea curățeniei în instalație.
Suprafețele drumurilor ar trebui pavate, pentru a împiedică ridicarea prafului, dar în loc de a
pune asfalt, care este costisitor, se poate pune pietriș care să reziste tuturor condițiilor
atmosferice, această soluție fiind mai eficientă din punct de vedere financiar. Altă metodă este
de a stropi zonele cu praf în timpul orelor de lucru. Utilizarea co ntainerelor necesită un suport
de beton sau de asfalt. Ar fi ideal că instalația să fie împrejmuita cu un gard prevăzut cu o
poartă. Poartă trebuie încuiată când nu se lucrează pentru a împiedică încălcarea proprietății

43
sau aruncarea ilegala de gunoaie. Ga rdurile sunt necesare pentru a reține deșeurile împrăștiate
de vânt. Este posibil că instalațiile aflate la de centrele populate nu , canalizare
electricitate.
Un alt model de instalație prevede un sistem modular complet.
Aceste sisteme prefabri cate se rapid teren. Lăzile de colectare deșeurilor complet închise
nu fi deschise accidental de oameni animale. metode de deșeuri aceste lăzi. Se poate
deschide manual o pe panoul frontal lăzii, pentru deșeuri de dimensiuni mici, iar p entru
deșeuri aduse de camioane se poate tot panoul frontal lăzii. Ridicarea panoului frontal lăzii
nu se poate face manual o de energie. Pentru locații izolate, unde nu electricitate, șoferii
vehiculelor o de energie o conexiune de la vehicul ele de colectare pe care le conduc
pentru panoul frontal lăzii. Pentru descărcarea containerului, camionul de transfer trage
container, care este ridicat, golit vehiculul de transfer. acest caz, nu electricitate, pentru
containerul se poate en ergie de la vehiculul de transfer. face sistemul fie ideal pentru
locații izolate, unde nu personal de deservire.

nr. 1 se prezintă tabelar diferitele avantaje dezavantaje ale stațiilor de transfer, care trebuie
luate considerare la proiect area acestora corelare cu cantitățile de deșeuri manevrate,
amplasamentul, utilitățile, costurile, etc.

Condi ționarea de șeurilor sortate în vederea depozit ării și transportului la societa țile
reciclatoare este, in general, urmatoarea (prescrip ții tehn ice minimale) :

MATERIAL MODALITA ȚI DE
CONDI ȚIONARE (AMBALARE) ACCEPTAT
Oțel Pachete (densitate 1,2 – 2) Baloturi
Densitate  0,3 si
maxim 300 kg
Aluminiu Baloturi Vrac, compactat
Hârtii, cartoane,
ziare, reviste Baloturi depozitate pe pale ți, d e
dimensiuni medii (400 – 600 kg,
densitate 0,4) sau mari (600 – 1200 kg,
densitate 0,5)
Ambalaje de Baloturi depozitate pe pale ți, de

44
produse alimentare
lichide dimensiuni medii (400 – 600 kg,
densitate 0,4) sau mari (600 – 1200 kg,
densitate 0,5)
PVC Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x
0,7 x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate
cuprins ă intre 180 si 300 kg/m3) Baloturi de 1,2 m x
1,2 m x1,3 m
PET Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x
0,7 x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate
cuprins ă intre 180 si 300 kg/m3) Baloturi de 1,2 m x
1,2 m x1,3 m
PEHD Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x
0,7 x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate
cuprins ă intre 180 si 300 kg/m3) Baloturi de 1,2 m x
1,2 m x1,3 m
Sticl ă In vrac

2.6 EXPLOATAREA STA ȚIILOR DE S ORTARE

Prezentul capitol cuprinde aspecte referitoare la func ționarea sta ției de sortare si stabile ște
unele practici opera ționale destinate minimizarii impactului pe care instala ția o poate avea
asupra mediului inconjurator.
Problemele abordate sunt urm atoarele:
 Operaț iuni și planuri de între ținere
 Programul de func ționare al instala ției
 Interac țiunea cu publicul
 Trierea de șeurilor
 Situa ții de urgen ța
 Ținerea eviden țelor

Planuri de funcționare și întreținere
Deși funcția principală a unei stații de sortare este de a selectă, compactă și transfera spre
societăți reciclatoare deșeurile reciclabile, succesul unei stații de sortare depinde și de
executarea corespunzătoare a multor altor diferite activități.
Unele sunt de rutină, prin u rmare ușor de înțeles, dar altele intervin mai rar și de aceea
execuția lor ar putea fi dificilă în absența unor instrucțiuni care trebuie urmate pas -cu-pas. În
scopul asigurării unei funcționari corespunzătoare, stațiile de sortare trebuie să dispună de
planuri scrise de funcționare și întreținere. Aceste planuri trebuie elaborate în mod special
pentru fiecare operațiune în parte și trebuie să conțină următoarele elemente :
 Programul de lucru al instala ției, care sa precizeze zilele de lucru, orele de lucr u ale
fiecarei zile si s ărbatorile legale;

45
 Schema de personal, care descrie sarcinile care revin fiec ărei func ții în parte, num ărul
minim de personal și programul de lucru;
 Descrierea de șeurilor acceptabile și inacceptabile și procedurile pentru înl ăturare a
deșeurilor inacceptabile înainte și dupa descarcare;
 Metode opera ționale pentru fiecare component ă a instala ției, inclusiv metodele de
sortare a de șeurilor, procedeele de cânt ărire a de șeurilor, opera țiunile executate pe
platform a de desc ărcare, înc ărcarea vehiculelor care pleac ă din sta ție, cur ățenia în
perimetrul sta ției și în afara acesteia și opera țiunile specifice sistemului de colectare a
apelor reziduale;
 Descrierea procedeelor de între ținere ale fiecarei componente, inclusiv a cl ădirilor,
echipame ntelor mobile, utilita ților și amenaj ărilor peisagistice;
 Instruirea angaja ților;
 Reguli și regulamente de siguran ță;
 Procedee de tinere a eviden țelor;
 Planuri de ac țiune pentru cazuri de urgen ța, precum avarii ale vehiculelor sau
utilajelor, sau cazurile când locul de evacuare nu este disponibil;
 Proceduri de urgen ță.

Programul de funcționare al instalației
Programul de funcționare al unei stații de sortare trebuie să țină seamă de graficul de
funcționare al vehiculelor care livrează d eșeurile la stație și de capacitatea de prelucrare a
echipamentelor de sortare -balotare -manevrare. Programul de lucru trebuie să țină cont și de
amplasarea în teren a stației, de destinațiile terenurilor învecinate, precum și de orarul de
funcționare al so cietăților reciclatoare care primesc materialele recilabile de la stație.
Programul de funcționare variază de la caz la caz, în funcție de circumstanțele specifice
locului. Multe instalații mari, localizate în zone industriale urbane funcționează în reg im 24 de
ore, 7 zile pe săptămâna.
Stațiile de sortare care deservesc companiile de colectare a deșeurilor, de obicei, funcționează
6 până la 7 zile pe săptămâna.
Activitățile din stația de transfer se pot prelungi și după programul de “lucru cu clie ntii”,
angajații încărcând deșeurile în camioane, făcând curățenie sau executând operațiuni de
întreținere a utilajelor.
Depozitarea peste noapte a deșeurilor în stația de sortare poate fi restricționata.

46

Situa ții de urgen ță
În majoritatea z ilelor, sta țiile de sortare desf ăsoara activit ăți de rutin ă. Cu toate acestea,
operatorii sta țiilor de sortare trebuie sa fie pregati ți pentru cazuri de urgen ță și să includ ă
procedurile pentru situa țiile de urgent ă în planul de activitate. Trebuie anticip ate cel putin
urmatoarele situa ții de urgent ă:
 Pene de curent . Planul trebuie sa trateze problema tinerii eviden țelor clien ților, a
încas ării taxelor si înc ărcarii camioanelor de transport în caz de întrerupere a energiei
electrice.
 Lipsa sau defectarea c ântarelor . Planul trebuie s ă descrie cum se tine eviden ța și pe
ce criterii se vor stabili taxele, în condi țiile în care cântarul este defect. În instala țiile
care au cântare și la intrarea si la ie șirea din sta ție, dac ă se defecteaz ă unul, temporar
se poa te utiliza celalalt pentru ambele sensuri.
 Incendiu . Apărarea împotriva incendiilor și procedeele de stingere sau limitare se
refer ă la incendiile declan șate în înc ărcăturile camioanelor colectoare, înc ărcăturile
depozitate temporar în sta șia de transfer, utilajele sortare și de compactare, vehiculele
de transfer sau alte loca ții. În mod obi șnuit, m ăsurile de ap ărare împotriva incendiilor
constau în protejarea sanata ții personalului și chemarea for țelor speciale de interven ție.
 Controlul scurgerilor . Scurg erile pot apare din materialele desc ărcate sau din
vehiculele care alimenteaz ă stația. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de
compactare sau care echipeaz ă camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru
controlul scurgerilor prevede identificare a si localizarea scurgerilor, ad ucerea de
materiale absorbante ș i metode de cura țire. Pentru scurgerile mari, planul trebuie sa
includ ă și prevenirea infiltr ării acestor scurgeri în sistemele de evacuare a apelor
reziudale sau pluviale.
 Descoperirea unor m ateriale periculoase . Planul pentru materiale periculoase
trebuie sa prevada metode de identificare și izolare a acestora, depozitarea temporara
în spa ții special amenajate și numere de telefon pentru urgen țe
 Accidente ale angaja ților sau clien ților. Planu l trebuie s ă prevad ă procedee de prim
ajutor, numere de telefon pentru urgen țe și trasee pân ă la cele mai apropiate spitale.
 Planurile pentru situa ții de urgent ă trebuie s ă includ ă o lista de telefoane de contact,
inclusiv numerele unde pot fi g ăsiți, ziu a și noaptea, directorii, membrii personalului
de deservire, echipele de interven ție, clien ții fideli și organismele de resort.

47

Ținerea eviden țelor
Tinerea unor eviden țe detaliate permite atât operatorilor sta ției cât și administra ției locale,
inclusiv de protec ție a mediului, s ă se asigure ca sta ția de sortare func ționeaza în mod eficient
și în conformitate cu prevederile legale. Sta țiile de sortare de dimensiuni medii și mari, de
obicei, țin eviden ță urmatoarelor informa ții:
 Încărcăturile care i ntră în statie: dat ă, oră, societatea comercial ă, numele șoferului,
greutatea (vehicul înc ărcat), greutatea (vehicul gol), provenien ța înc ărcăturii, taxa
perceput ă;
 Încărcăturile care ies din sta ție: dat ă, oră, societatea comercial ă, numele șoferului,
greutatea (vehicul înc ărcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de
ex. Deșeuri, materiale reciclabile), destina ția înc ărcăturii;
 Registrul opera țional al instala ției: aici se noteaz ă toate evenimentele neobi șnuite din
cursul zilelor de l ucru;
 Registru de reclama ții se noteaz ă dată, oră, numele reclamantului, natura reclama ției și
măsurile luate pentru solu ționare;
 Poluarea (accidental ă) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidental ă a
mediului cu de șeuri;
 Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de
suprafat ă, devers ările în canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot;
 Registre de între ținere: pentru utilaje fixe sau mobile;
 Rapoarte cu privire la s ănătatea și securitatea angaja ților;
 Documenta ție care s ă ateste pregatirea și certificarea c ă operatori a angaja ților.

Protecția muncii și prevenirea incendiilor
Toate activitățile din cadrul unei stații de sortare se execută în bază prevederilor legale
referitoare la protecția mun cii și prevenirea incendiilor.
Toate persoanele care desfășoară o activitate în cadrul stației de sortare trebuie să fie instruite
corespunzător în ceea ce privește prevenirea incendiilor și protecția muncii.
Construcțiile și instalațiile, în special, cele pentru depozitarea deșeurilor și a combustibililor
se proiectează, amenajează, funcționează și se verifică conform normelor legale și
standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.

48
Probleme de mediu
Construire a unei stații de sortare care să minimizeze impactul asupra mediului înconjurător
implică atenție sporită la planificarea, proiectarea și funcționarea instalației. Prezența secțiune
prezintă problemele legate de neplăcerile cauzate mediului înconjurător și prezintă “practici
de bună vecinatate” elaborate cu scopul de a îmbunătăți imaginea publică a stației de sortare.
Se vor prezența caracteristici de proiectare și funcționare referitoare la trafic, zgomote,
mirosuri, poluarea aerului, calitatea apelor, purtătorii de germeni infecțioși și păstrarea
curățeniei.
Amplasarea, proiectarea și funcționarea corespunzătoare a stației de transfer poate soluționa
sau aplana impactul acestor factori asupra mediului înconjurător și a comunității.

Acestor probl eme trebuie să li se dea atenție încă din fază de planificare și amplasare a
instalației, iar după ce instalația a fost pusă în funcțiune, aceste probleme trebuie monitorizate
în mod regulat. Proiectul stației de sortare trebuie să satisfacă cerințele de m ediu, indiferent de
amplasament sau de destinația terenurilor învecinate.
Stațiile amplasate în zone industriale trebuie să satisfacă aceleași cerințe de mediu că și
stațiile din zone mai populate. Minimizarea aspectelor negative asociate acestor instal ații se
poate realiză prin alegerea unor variante de proiectare corespunzătoare.

Traficul
Traficul produce cel mai mare impact asupra mediului din afară perimetrului instalației
și este specific stațiilor de sortare de dimensiuni mari. Acest lucru se întâmplă în special în
cazul stațiilor din zonele urbane și suburbane, unde aglomerația din trafic este deja o
problemă importantă a comunității.
Evaluarea traseelor de transport și impactul asupra traficul de pe acest ea trebuie să fie
analizate cu atenție în etapele de amplasare și proiectare a stației de sortare, cu scopul de a
minimiza impactul traficului asupra mediului din afară stației. Mai mult, accesul bine
proiectat, care nu stânjenește fluxul de circulație est e esențial pentru deservirea eficientă a
clienților și eficientă funcțională a instalației.
În mod obișnuit, stațiile de sortare pot avea un control indirect asupra traficului, prin
stabilirea programului de funcționare (orele la care camioanele livreaz ă deșeuri la stație).
Puține stații de sortare pot programă traficul de intrare (sosirile camioanelor colectoare),
deoarece acestea descărcă atunci când s -au umplut, astfel încât echipele de colectare să își
poată reluă sau încheia activitatea din ziua res pectivă. În plus, stațiile de sortare și societățile

49
colectoare nu sunt administrate de aceleași persoane, de aceea este dificilă sincronizarea
traficului.
Totuși, există posibilitatea că stațiile de sortare să poată programă traficul vehiculelor.
Acest e stații programează transporturile astfel încât să evite traficul din orele de vârf.
Dacă se formează cozi la intrarea în stația de transfer, acestea nu trebuie să afecteze circulația
de pe drumurile publice. Cozile de pe străzi pot produce probleme de siguranță a traficului,
ambuteiaje și blocarea accesului la proprietățile din apropiere iar în unele cazuri pot produce
stricăciuni ale străzilor care nu sunt proiectate pentru trafic greu. Unele caracteristici de
proiectare si func ționare care ar putea r educe impactul produs de traficul în si de la sta ție
asupra mediului sunt descrise în continuare:
 Desemnarea unor trasee de parcurs înspre și dinspre sta ția de sortare care s ă evite
zonele aglomerate, cartierele de locuin țe sau alte zone cu probleme.
 Adăugarea, în afara sta ției, a unor indicatoare, marcaje pe șosea și semnalarea
intersectiilor.
 Construirea unor benzi de accelerare sau încetinire care s ă permit ă vehiculelor intr ări
și ieșiri line din trafic, reducând aglomera ția și pericolul de accidente di n vecin ătatea
stației.
 Utilizarea virajelor la dreapta pentru intrarea și ieșirea din sta ții și reducerea la minim
a virajelor la stânga pentru a reduce aglomera ția și pericolul producerii de accidente.
 Spațiu de a șteptare în perimetrul sta ției, pentru cli enții și vehicule colectoare care s ă
stea la coada în interiorul sta ției, far ă a stânjeni traficul pe drumurile publice.
 Instalarea și utilizarea echipamentelor de compactare pentru a maximiza cantitatea de
deșeuri înc ărcate în fiecare vehicul de transfer, reducând astfel num ărul de vehicule
care parasesc sta ția.
 Stabilirea unui program de func ționare, chiar impunerea unor restric ții care s ă
încurajeze utilizarea sta ției în afara orelor de vârf ale traficul din zon ă.
 Programarea livr ărilor comerciale astfel încât s ă se evite orele de aglomera ție maxim ă
a traficului.

50
Zgomotul

Stațiile de sortare pot reprezentă o sursă permanentă de zgomot, lucru care ar putea produce
neplăceri vecinilor. Traficul de vehicule grele și funcționarea utilajelor in dustriale mari
reprezintă sursele producătoare de zgomot ale stației de sortare. Zgomotul produs de traficul
de pe șoselele adiacente stației va fi perceput că provenind de la stația de sortare. Zgomotul
provenind de la utilaje se datorează motorului, semn alelor de avertizare (producând sunete de
intermitențe), unităților hidraulice și pistoanelor sau lamelor utilajelor care se izbesc sau
zgârie suprafețe de beton sau oțel. Stațiile care utilizează sisteme compactoare fixe sau
echipament de comprimare acțio nat de motoare produc zgomote suplimentare mecanice,
datorate acestor utilaje.
Proiectarea și funcționarea corespunzătoare a stației poate reduce zgomotul produs de
instalațiile sale. Această problemă include următoarele aspecte :
 Maximizarea utilității zonelor tampon care înconjoară perimetrul, în special de -a
lungul zonelor unde se află terenuri învecinate. Creșterea distanței între sursă de zgomot
și receptor, sau existența barierelor naturale sau artificiale sunt cele mai eficiente
modalități de redu cere a zgomotului, atunci când acesta nu se pot reduce la sursă;
 Orientarea clădirilor în așa fel încât topografia locului și zidurile din zonele tampon
ale instalației să protejeze vecinătățile de expunerea directă la sursă de zgomot;
 Echiparea cu m ateriale amortizoare de sunet a zidăriei și plafoanelor construcțiilor;
 Închiderea utilajelor care nu lucrează și oprirea motoarelor vehiculelor care așteaptă
intrarea în stație;
 Evitarea fluxului de trafic din vecinătatea zonelor locuite;
 Amplasa rea intrărilor în clădiri astfel încât să nu fie pe direcția vecinătăților care ar
putea fi deranjate de zgomot;
 Echiparea alarmelor care scot sunete intermitențe cu becuri intermitențe sau alte
mijloace de avertizare;
 Restrângerea activităților prod ucătoare de zgomot în anumite clădiri sau incinte. De
exemplu unitățile hidraulice de putere ale compactoarelor ar putea fi plasate în zone
speciale împreună cu alte echipamente care nu produc zgomot. Se poate opta, în etapă de
proiectare, pentru utilizare a unor utilaje mai silențioase;
 Întreținerea corespunzătoare a amortizoarelor de zgomot și a compartimentului
motoarelor aparținând utilajelor mobile care funcționează în stație;

51
 Păstrarea cât mai multor uși închise în timpul orelor de funcționare;
 Efectuarea activitatilor care produc cele mai mari zgomote la anumite ore, cum ar fi
dimineata si dupa -amiaza, când locuitorii pleaca si vin de la servici, in intervalul când
locuitorii nu sunt acasa sau când nivelul de zgomot din afara statiei este max im.

Mirosurile
Mirosurile devin mai puternice în perioadele de vreme cald ă sau ploioas ă. Mirosurile pot fi
controlate datorit ă unor caracteristici de proiecta re și func ționare precum cele ce urmeaza:
 Ca și în cazul reducerii zgomotelor, cre șterea distan ței între sursa care degaj ă mirosul
si receptor reduce efectiv impactul produs;
 Observarea direc ției din care bate vântul în mod obi șnuit, pentru a stabili orientarea
clădirii și amplasarea ei în raport cu terenurile învecinate;
 Orientarea atent ă a clădirii și a u șilor de acces astfel încât s ă nu afecteze vecinii și
închiderea cât mai multor u și în timpul orelor de func ționare;
 Crearea unor platforme u șor de cur ățțat, inclusiv a unei suprafe țe de beton usor
înclinate, pentru a facilita scurgerea ape lor reziduale. Eliminarea intrândurilor, a
colțurilor și suprafe țelor perfect plate, care sunt greu de cur ătat, și în care se pot
acumula gunoaie;
 Sigilarea suprafe țelor din beton sau altor materiale semi -poroase pentru a preveni
absorb ția mirosurilor;
 Minimizarea depozit ării de șeurilor în sta ția de sortare;
 Încorporarea unor sisteme de neutralizare a mirosurilor;
 Înlăturarea tuturor de șeurilor de pe platforma de desc ărcare, din bunc ărele de
alimentare a benzilor transportoare, din bunc ărul de stocare a re fuzului la sfâr șitul
fiecarei zile de lucru, iar apoi curat ărea acestor zone;
 Includerea unor bazine, g ăuri de scurgere în podele și sisteme de evacuare, astfel încât
resturile mirositoare s ă nu se acumuleze;
 Tratarea periodic ă a sistemelor de scurgere cu substan țe care dezinfecteaz ă si
neutralizeaz ă mirosurile;
 Refuzul de a accepta anumite deș euri care miros extrem de urât;
 Practicarea altor masuri “gospodare ști” precum cura țirea și dezinfectarea regulat ă a
containerelor, utilajelor si altor suprafe țe care intră in contact cu de șeurile.

52
Emisiunile atmosferice (poluarea aerului)
Emisiunile atmosferice ale sta țiilor de sortare sunt cauzate de praful degajat din de șeurile
descărcate, depozitate și sortate în instala ții, gazele de e șapament (în special d in motoarele
diesel) ale utilajelor mobile precum camioane sau inc ărcatoare, centrală termica, etc. Ca si în
cazul mirosurilor, caracteristicile de proiectare și func ționare pot minimiza emisiunile
atmosferice, astfel:
 Pavarea tuturor suprafetelor de trafi c;
 Pastrarea curateniei suprafetelor pavate și a platformelor de desc ărcare -încărcare și
asigurarea faptului ca la opera țiile de curatare a spa țiilor betonate se utilizeaz ă
suficient ă apa încât să nu se antreneze praful;
 Restric ționarea accesului vehiculel or pe str ăzile din cartierele de locuin țe;
 Alegerea unor utilaje mai pu țin poluante (de ex, prevazute cu catalizatori);
 Menținerea motoarelor în stare bun ă de func ționare, prin efectuarea reviziilor de
rutin ă;
 Cura țirea caroseriilor și a cauciucurilor pen tru a evita raspândirea murd ăriei pe str ăzi;
 Introducerea unui sistem de filtrare a aerului din halele de sortare, depozitare.

Apele pluviale
Precipitătiile și apele care se scurg de pe acoperișuri, din șosele, parcări și zonele amenajate în
interiorul stației de sortare, ajung în final în sisteme de canalizare. Aceste scurgeri pot
pătrunde și în pânză de apa freatica și pentru acesta evitarea contaminării cu scurgeri din
deșeuri, nămol și combustibili este foarte importantă pentru păstrarea cal ității atât a apelor de
suprafața cât și a pânzei de apa freatica. Construirea unei stații de sortare duce la apariția unor
noi suprafețe impermeabile (de exemplu suprafețele pavate) care sporesc cantitatea totală de
scurgeri și pot contribui la producerea unor inundații.
Majoritatea stațiilor de sortare evacuează apa uzată menajeră și pluviala în sistemul de
canalizare municipală.
Pentru minimizarea impactului asupra sistemelor de canalizare municipal ă și a sta țiilor de
epurare, sta țiile de sortare t rebuie s ă ia urmatoarele masuri:

53
 Acoperirea zonelor unde se efectueaz ă transferul și depozitarea de șeurilor ale caror
ape reziduale sunt deversate în sistemul de canalizare. Aceasta m ăsura reduce
cantitatea de precipita ții care ar contribui la volumul tota l al apelor reziduale evacuate
din incinta sta ției;
 Îndepart ărea cât mai multor resturi de pe platform a de descarcare utilizând mijloace
mecanice (de ex. prin razuire sau periaj) înainte de a o spala cu furtunul;
 Instalarea unor grupuri sanitare, du șuri și robine ți cu debite mici;
 Asigurarea efectuarii preepurarii apelor care intr ă în contact cu de șeurile. Cerintele
specifice de preepurare variaz ă în func ție de capacitatea canalului colector, dar pot
cuprinde prevederi referitoare la dec ăntarea materialelor solide, utilizarea unor
separatori de ulei/ap ă sau utilizarea altor sisteme de preepurare.
Alte m ăsuri care trebuie luate în vederea supravegherii calitaț ii apelor de suprafat ă sunt
urmatoarele:
 Respectarea tuturor normelor și regulamentelor pentru gospo darirea apelor de
suprafat ă aplicabile în zona în care este amplasat ă stația de sortare. În zone unde
aceste reglementari sunt bine puse la punct, caracteristicile de proiectare si func ționare
trebuie sa includ ă și instala ții pentru re ținerea apelor de sup rafată (bazine, rezervoare
sau tevi de dimensiuni mari) care reduc debitul de scurgere al apelor pâna la valoarea
stabilit ă. În plus, reglementarile în privin ța calita ții apelor pot impune construirea unor
instala ții de decantare a namolului și aplicarea u nor metode diverse de filtrare
biologica, pentru decontaminarea apelor. Uneori poate fi necesara corectia valorii pH –
ului sau folosirea alte tehnologii de preepurare;
 Amplasarea statiilor în afara zonelor cu potential de inundatie;
 Minimizarea zonelor impe rmeable si maximizarea zonelor naturale sau acoperite cu
vegeta ție, pentru a reduce volumul scurgerilor de apa;
 Limitarea depozit ării în aer liber a containerelor sau, ca alternativ ă, utilizarea
containerelor închise ermetic. Dac ă containerele pline sunt d epozitate în aer liber,
trebuie prevazute bazine de scurgere, conectate la sistemele de canalizare interioare;
 Pastrarea în bune conditii a tuturor instalatiilor de preepurare a apelor uzate. Aceasta
presupune curatenia periodica si îndepartarea namolului sau a corpurilor solide din
bazine si găuri de scurgere, precum si îndepartarea uleiurilor din separatoarele de ulei
și apă;

54
 Interven ția prompta în cazul apari ției unor scurgeri în exterior, pentru a preveni
patrunderea de șeurilor în sistemul apelor de sup rafață.

Purt ătorii de germeni infectio și
Germenii infectio și sunt organismele care pot transmite boli. Purt ătorii de germeni
infectio și de la sta țiile de sortare sunt soarecii, insectele si p ăsările care scormonesc prin
gunoaie. Dintre p ăsări, pes cărușii ridic ă cele mai mari probleme în zonele de co asta și unele
zone de uscat. Problema purt ătorilor de germeni infec țioși într ă în categoria factorilor care
produc nepl ăceri, dar trebuie tratat ă cu mai mult ă atenție. Pentru reducerea purt ătorilor de
germeni se pot lua urmatoarele m ăsuri:
 Eliminarea sau astuparea crăpăturilor sau deschizăturilor din clădiri,
containere și zone de depozitare la stațiile de transfer complet închise. Aceste măsuri
reduc șansele de pătrundere a purtătorilor de germeni infe cțioși, în special a șoarecilor;
 Luarea unor măsuri de îndepărtare a păsărilor, cum ar fi sârmele suspendate
care împiedică păsările să între în stație și eliminarea suprafețelor orizontale unde se
pot adună păsările;
 Îndepărtarea tuturor deșeurilor la sfârșitul fiecărei zile de lucru;
 Curățarea zilnică a platformelor de descărcare -depozitare;
 Inspecții de rutină ale instalațiilor pentru descoperirea eventualelor habitate
pentru purtătorii de germeni infecțioși și luarea măsurilor necesare, de l a caz la caz;
 Dacă este necesar, apelarea la servicii specializate

Pastrarea curateniei in incinta statiei de sortare

În conditiile normale de desfasurare a activitatii instalatiilor, este de asteptat sa apara gunoaie
în interiorul si în jurul instalatiiilor. În zone unde nu se impune transportul deseurilor în
vehicule închise, problema gunoaielor apare cel mai adesea pe traseele care duc la statia de
transfer. Materiale usoare si uscate, cum ar fi pungile de plastic pot sa se desprinda din spa tele
sau de pe deasupra camioanelor, sau de pe platforma de descarcare -depozitare, si sa ajunga în
afara perimetrului statiei.
Masurile care trebuie luate sunt urmatoarele:
• Desfășurarea tuturor operațiunilor pe cât posibil în spații închise;

55
• Orientarea clădirii principale de transfer în funcție de direcția predominanța a vântului
astfel încât gunoaiele să nu ajungă în afară perimetrului stației. În general latură "oarbă" a
clădirii trebuie plasată în bătaia vântului;
• Aplicarea strictă a prevederilor privind acoperirea camioanelor va duce la reducerea
cantităților de deșeuri căzute din camioane. Unii operatori ai stațiilor de sortare au dreptul de
a refuză acceptarea unor încărcături neacoperite și de a percepe taxe su plimentare pentru
vehiculele neacoperite, pentru a descuraja folosirea lor;
• Instalarea dispozitivelor paravânt, care să devieze vântul pe altă direcție decât cea a
zonei de descărcare -depozitare;
• Amplasarea ușilor în zone unde n u se depun deșeuri, indiferent de orientarea clădirii;
• Minimizarea bordurilor orizontale, unde se pot acumula deșeuri;
• Dotarea cu manșoane (de obicei bucăți late de cauciuc) care să închidă porțiunea
dintre marginea de jos a tob oganului și partea de sus a containerului la stațiile care utilizează
tobogane și bare de încărcare care să țină deșeurile când sunt depozitate în camioane sau
containere;
• Instalarea unor garduri și plase de sârmă care să împiedice împrăștiere a deșeurilor
dincolo de perimetrul stației;
• Curățirea cu regularitate a platformelor de descărcare -depozitare exterioare și
interioare și menținerea unor practici gospodărești eficiente. Acestea vor minimiza cantitatea
de deșeuri care ar pute a ajunge dincolo de perimetrul stației.

2.7. VALORILE LIMIT Ă PENTRU EMISII ȘI TEHNICI RECOMANDATE DE
REDUCERE A EMISIILOR

2.7.1. Valori limit ă pentru emisii/imisii în atmosfer ă

Valorile limită pentru emisiile în atmosferă în cazul stațiilor de sor tare că și în cazul
stațiilor de transfer se referă, în principal, la indicatorul „pulberi”. Conform prevederilor din
O.M. nr. 462/1993 prin care se aprobă „Conditiile tehnice privind protecția atmosferei” și
„Norma metodologică privind determinarea emisii lor de poluanți atmosferici produși de surse

56
stationare”, nivelul emisiilor pentru acest indicator și activitate este de maxim 50 mg/Nm3 la
evacuarea din sistemul de ventilație a halelor de sortare (Anexa 1 – articolul 4.1).
Analiză poate fi făcută în mo d discontinuu iar metodă de analiză este cea prevăzută în SREN
13284 -1/2002.
O atenție deosebită trebuie acordată mirosului, care nu este normat la nivelul emisiilor
dar este normat la nivelul imisiilor, pentrua se evalua impactul asupra zonelor locui te.
Conform prevederilor din STAS 12574/1987 – Aer în zonele protejate – Condiții de calitate,
activitatea din cadrul unei stații de sortare/stații de transfer apare genera miros neplăcut care
poate fi analizat sub formă indicatorului „metil mercaptan”.
Valoarea imisiilor totale pe durată unei zile (concentrația maximă admisibila medie de
lungă durată – zilnică) nu trebuie să depasesca 0,00001 mg/m3.
Dacă în cadrul stației de sortare/transfer funcționează o centrală termică, atunci în
funcție de tipu l combustibilul folosit, nivelel maxime de emisii admisibile sunt cele prevăzute
în O.M. nr. 462/1993 – Anexa 2.
Pentru respectarea condițiilor impuse la emisii la nivelul halelor de producție, la indicatorul
„pulberi”, este necesară prevederea unui si stem de reducere a emisiilor din halele de sortare
prin filtrare.
Pentru respectarea condițiilor impuse la nivelul emisiilor din centralele termice este
necesară folosirea unui tip de combustibil cu un conținut maxim de sulf de 1% (% masă). În
caz con trar este necesară prevederea de instalații de desulfurare a gazelor reziduale de ardere.

2.7.2. Valori limit ă pentru emisii în apă
La evacuarea apelor din incintă stației de sortare/transfer în rețeaua de canalizare municipală,
trebuie respectate c ondițiile prevăzute în NTPA 002/2002 iar la evacuarea într -un emisar
natural respectate condițiile prevăzute în NTPA 001/2002.
În general, se consideră că o treaptă de preepurare mecanică (separator -decantor) poate
asigură încadrarea indicatorilor de cal itate a apelor preepurate în normele solicitate. Este
necesară totuși o evaluare preliminară a emisiilor în apa și în funcție de acesta verificarea
eficienței teoretice a treptei mecanice. Dacă nu este suficient se poate introduce și o treaptă de
preepurar e biologică.

57
2.8. CONTROLUL METROLOGIC AL EMISIILOR
Măsuratorile concentrațiilor de poluanți pentru apa și aer trebuie să fie reprezentative.
Pregătirea, desfășurarea și evaluarea trebuie făcută conform normelor CEN, dacă acestea
există, sau conform a ltor norme internaționale care să asigure o calitate unitară științifică.
Măsuratorile se efectuează în bază tuturor normelor existențe, atâta timp cât acestea asigură
calitatea unitară științifică.
Respectarea cerințelor metrologice este asigurată d e condițiile din autorizația de
mediu.
Corectitudinea măsurătorilor se bazează pe o bună cunoaștere și o experiență suficientă a
metrologilor din oficiul de măsurare însărcinat. Un sistem corespunzător de notificare și
supraveghere a institutelor de ver ificare este încă în curs de implementare în România.
Prevederile din UE se regăsesc în EN ISO/IEC 17205.

In cazul tratarii in comun a mai multor ape uzate, se vor face masuratori separat pe fiecare din
aceste fluxuri, atat la punctul final de devers are in emisar cat si la punctele de intrare a
apelor uzate in statia de preepurare. Apoi se va calcula prin bilant de masa aportul fiecarui
flux de poluanti cat si fluxul de masa total al poluantilor la locul de deversare in emisar. Din
acest flux se calcu leaza concentratia relevanta de poluanti la locul de deversare in emisar.
La locul de deversare se vor masura urmatorii parametri:
 pH;
 temperatur ă;
 debitul;
 materii in suspensie.
Se consideră necesară măsurarea continuu a valorile indicatorilor ph, debit ș i temperatură.
Valorile concentrațiilor indicatorului materii solide totale în suspensie se vor măsură zilnic.
Metalele grele se vor măsură cel puțin de patru ori pe an împreună cu toți ceilalți indicatori
prevăzuți în NTPA 001/2002 sau NTPA 002/2002 în fu ncție de sistemul de evacuare a apelor
preepurate.

Monitorizarea activității desfășurate în cadrul unei stații de stocare este necesară a fi
efectuată de un laborator acreditat de cel puțin patru ori pe an.

58
Monitorizarea activității desfășurate î n cadrul unei stații de transfer este necesară a fi
efectuată de un laborator acreditat de cel puțin două ori pe an.

Monitorizarea activității desfășurate în cadrul unui centru de aport voluntar este necesar a fi
efectuată de un laborator acreditat de cel puțin două ori pe an.

Valorificarea și eliminarea reziduurilor provenite din sortare
Rezidurile (refuzurile), cu excepția deșeurilor feroase și neferoase, rezultate din activitatea de
sortare sunt deșeuri cu putere calorifica mare și este preferabilă incinerarea acestora. Dacă în
zonă nu este în funcțiune un incinerator, este posibilă depozitarea controlată la un depozit de
deșeuri nepericuloase definit conform O.M. nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului
tehnic pentru depozitarea deșeur ilor.
Deșeurile feroase și neferoase pot fi reciclate în industria metalurgica.

2.9. AUTORIZAREA ȘI CONTROLUL STAȚIILOR DE SORTARE

Prezentul normativ nu reglementează detaliile procedurii de autorizare, a notificării de
autorizare și a modulu i de control a activității. Totuși, din legislația de mediu în vigoare
decurg anumite obligații.
Notificarea de autorizare trebuie să conțină o list ă detaliată a tuturor deșeurilor ce pot fi
sortate în respectivă stație de sortare.
Aceast ă listă trebuie să cuprind ă cel putin codurile din catalogul european al de șeurilor.
Notificarea trebuie sa cuprinda și principalele caracteristici ale sta ției :
– amplasamentul și încadrarea in planul de urbanism zonal și in zonal si planul regional
de gestionare a de șeurilor;
– situa ția juridic ă a societa ților de colectare, transport, a operatorului ți a societa ților
reciclatoare;
– zona deservit ă;
– capacitatea medie zilnic ă și anual ă a fiecarei linii de sortare;
– capacitatea maxim ă de depozitare a de șeurilor care urmeaz ă a fi sortate, a refuzului și
a materialelor sortate (capacitatea maxim ă de depozitare a de șeurilor care urmeaz ă a fi
sortate si a refuzului trebuie s ă corespund ă funcționării maxime pentru trei zile î n
perioada de var ă și pentru cinci zile in perioada de iarna) ; capacitatea maxim ă și

59
condi țiile de depozitare a materialelor sortate se vor stabili pe baza contractelor
incheiate cu societa țile reciclatoare;
– tipul de șeurilor care nu pot fi primite în sta ție (ex. Deșeuri menajere biodegradabile,
deșeuri verzi, de șeuri menajere periculoase, de șeuri din construc ții și demol ări, de șeuri
explozive, inflamabile, radioactive, contaminate, etc);
– caracteristicile construc țiilor din exteriorul și incinta sta ției de sortare, în corelare cu
prevederile legale privind protec ția m uncii și prevenirea incendiilor (ex. drumul de
acces la sta ția de sortare sa permit ă ajungerea în timp util a echipajelor de interven ție
a pompierilor în caz de incendiu);

– caracteristicile instala țiilor de sortare ( încărcătoare, benzi rulante, separatoa re, prese,
cicloane, compactoare, instala ții de condi ționare, etc) ți a utilit ăților, inclusiv a
construc țiilor și instala țiilor pentru protec ția mediului, protec ția muncii și prevenirea
incendiilor;

Se va menționa care sunt procedeele de eșantionare și m ăsurare pentru măsuratorile periodice,
continue și discontinue, prevăzute a fi realizate pentru monitorizarea activității din punct de
vedere a protecție mediului (poluanții în aer și apa).
Dacă se consideră necesar de către autoritatea locală de protec ție a mediului, se vor include și
informații privind procedeele de eșantionare și măsurare pentru măsuratorile periodice
prevăzute a fi realizate pentru monitorizarea impactului activității asupra factorilor de mediu
“sol”, “sanatatea populatiei”, “biodive rsitate”, etc.

60
Capitolul 3. Contribuții proprii

3.1. Scopul lucrării

Această lucrare prezintă managementul deșeurilor la firma Roquet Eastern Europe
S.R.L. Studiul a avut în vedere aspecte referitoare la tipurile de deșeuri produse, g estiunea și
stocarea temporară a deșeurilor, așezarea deșeurilor în zona special amenajată, evidența
gestiunii deșeurilor în firmă.
Managementul deșeurilor fiind una dintre problemele majore , privind protecția
mediului cu care România se confruntă . Colectare a, transport ul, tratare a, valorificare a și
eliminare a reziduurilor sunt probleme le importante în gestionarea deșeurilor.
Responsabilitatea pentru acțiunile de gestionare a deșeurilor sunt datorate
generatorilor acestora, dupa principiul „poluatorul plăteș te” sau după caz, producătorii .

3.2. Descrierea firmei

Firma Roquet Eastern Europe este o firma spaniolă situată in județul Prahova , în
comuna Aricești Rahtivani , in zona Parcului Industrial , înființată in luna octombrie , 2015.
Roquet Eastern Europe este extins a pe teritoriul mai multor țări , Spania, Italia și pe
teritoriul Romaniei . Se ocupă cu Producția de Cilindrii Hidraulici pentru diferite vehicule.
(exemplu : escav atoare, macarale stivuitoare).
Firma respectă legislația în vigoare în ceea ce prive ște colectarea selectivă a
deșeurilor:

Legea nr. 211/2011 – regimul deșeurilor – reprezintă totalitatea măsurilor necesare
pentru protecția mediului și a sănătății populați ei. P rin prevenirea sau reducerea efectelor
adverse determinate de generar ea și gestionarea deșeurilor.
HG nr. 856/2002 – lista cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase; modalitatea
de evidență a deșeurilor generate.
HG nr. 1061/2008 – procedura de reglementare și control al transportului deșeurilor
periculoase și nepericuloase.

61
Aplicarea ierarhiei deșeurilor are ca scop incurajarea acțiunii de prevenire a generarii
si gestionarii eficiente si eficace a deșeurilor, astfel încat sa se reducă efectele negative ale
acestora asupra mediului.

În acest sens, pentru anumite fluxuri de deșeuri specifice, aplicarea ierarhiei deșeurilor
poate suferi modificări in baza evaluarii de tip analiza ciclului de viața privind efectele
globale ale generarii si gestionarii acestor deșeuri.

Figura 8 . Ierarhia măsurilor de gestionare a deșeurilor

3.3. Metoda de lucru

Tipuri de deșeuri întâlnite la Roquet Eastern Europe S.R.L.
Lista deșeuri lor nepericuloase :

1. Ambalaje de hartie si carton, cod 15 01 01

2. Deșeuri ambalaje plastic, cod 15 01 02

3. Deșeuri ambalaje lemn, cod 15 01 03

4. Deșeuri de metale, cod 20 01 40

5. Deșeuri șpan feros, cod 12 01 01

6. Deșeuri menajere amestecate, cod 20 03 01

62

Lista deșeuri lor periculoase :

1. Amb alaje care conțin reziduuri sau sunt contaminate cu

substanțe periculoase,cod:15.01. 10*
2. Deșeuri de absorbanți, material filtrante, îmbrăcăminte de

protecție contaminate,cod:15.02. 02*
3. Alți solvent și amestecuri de alți solvenți , cod 14 06 03*

4.Lichide apoase de spălare ,cod:12.03. 01*
5. Emulsii și soluții de ungere uzate, cod 12 01 09*

6. Deșeuri de degresare cu cont. de subst., cod 11 01 13*(r ezervor 2)
7. Uleiurile minerale hidraulice, cod 13 01 10*

3.4. Rezultate și discuții

3.4.1. Gestiunea și stocarea temporară a deșeurilor la Roquet Eastern Europe

Gestiunea temporara a deșeurilor la Roquet Ea stern Europe se realizeaza succesiv in
functie de tipul fiecarui deșeu :

 Pubela rosie este destinata pentru – absorbanți , materiale filtrante , imbracaminte
de protecție contaminata

 Pubela galbena este destinat a pentru – materiale plastice

 Pubela albastra este destinata pentru – ambalajele din hartie si carton

Figura 9 . Gestiunea deșeurilor cu ajutorul pubelelor

63

Gestiunea deșeurilor, respectiv șpanului feros rezultat in urma proceselor de
aschiere a metalului de mașinariile automate si semiautomate, tip Freza sau Strung. Acest
lucru se realizează cu ajutorul unor habe speciale cu o capacitate maxima de de 300 kg .
Habele de span sunt golite de cate ori este nevoie in timpul programului, dar si la
sfarșitul programului de opt ore al fiecarui operator.
Regulile sunt necesare, si este obligatoriu sa fie respectate pentru o buna si organizată
gestiune a deșeurilor. Putem vedea habele de șpan in stanga celor doua Freze Haas UMC750
in poza de mai jos.

Figura 10 . Habele de șpan in stanga celor doua Freze Haas UMC750

64

3.4.2. Așezarea din zona deșeurilor la Roquet Eastern Eu rope

Așezarea deseurilor se face in locul special destinat ac estui lucru, in imediata
apropiere a uzinei, intr -o buna organizare pentru a fi usor de accesat pentru toti angajații.
Aici este locul unde habele de șpan feros si totalitatea deșeurilor din uzina sunt
depozitate selectiv.
Spațiul destinat depozitarii tem porare are aproximativ 170 m² , si este amenajat astfel,
dupa schema de mai jos realizata in luna mai anul 2017 :

Figura 11 . Schema așezării zonei deșeurilor La Roquet Eastern Europe

65
Cum trebuie să arate zona de șeurilor :

Figura 12. Așezarea corectă a deșeurilor

Cum NU trebuie să arate zona deșeurilor :

Figura 13 . Așezarea incorectă a deșeurilor

66
3.4.3. Evidența gestiunii deșeurilor la Roquet Eastern Europe S.R.L.

3.4.3.1. Deșeu tip hârtie/carton

Tipul de deșeu Hârtie/C arton Cod 15.01.01

Agentul economic – Roquet Eastern Europe S.R.L.
Anul – 2016
Stare fizică – Solid
Unitate de masură – Kg

Tabel 1. Generarea deșeurilor de hârtie/carton

Nr.
Crt.
Luna Cantitate de deșeuri
Generate Din care :
Valorificată Eliminată final Ramasă
pe stoc
1 Ianuarie 120 120 0
2 Februarie 160 160 0
3 Martie 270 270 0
4 Aprilie 291 291 0
5 Mai 285 285 0
6 Iunie 385 385 0
7 Iulie 370 370 0
8 August 340 340 0
9 Septembrie 550 550 0
10 Octombrie 590 590 0
11 Noiembrie 620 620 0
12 Decembrie 490 490 0
Total an 4471 4471 4471 0

Tabel 2. Stocarea proviz orie si transportul deșeurilor

Nr.
Crt. Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cant. Tipul Cant Modul Scop Mijlocul Destinația
1 Ianuarie REE 120 S 0 – AS Vr
2 Februarie REE 160 S 0 – AS Vr
3 Martie REE 270 S 0 – AS Vr
4 Aprilie REE 291 S 0 – AS Vr
5 Mai REE 285 S 0 – AS Vr
6 Iunie REE 385 S 0 – AS Vr
7 Iulie REE 370 S 0 – AS Vr
8 August REE 340 S 0 – AS Vr
9 Septembrie REE 550 S 0 – AS Vr
10 Octombrie REE 590 S 0 – AS Vr
11 Noiemb rie REE 620 S 0 – AS Vr
12 Decembrie REE 490 S 0 – AS Vr
Total an 4471

67

Tabel 3. Valorificarea deșeurilor

Nr.
Crt Luna Cantitatea de
deșeuri
valorificată Operația de
valofificare, conform
Anexei IIB din legea
426/2001 Agentul e conomic care
efectueaza operația de
valorificare
1 Ianuarie 120 R3 , R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
2 Februarie 160 R3 , R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
3 Martie 270 R3 , R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
4 Aprilie 291 R3 , R5 S.C REMATHOLDIN G S.R.L
5 Mai 285 R3 , R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
6 Iunie 385 R3 , R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
7 Iulie 370 R3 , R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
8 August 340 R3 , R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
9 Septembrie 550 R3 , R5 S.C REMATHO LDING S.R.L
10 Octombrie 590 R3 , R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
11 Noiembrie 620 R3 , R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
12 Decembrie 490 R3 , R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
Total an 4471 4471

Fig 14. Cantitatea lunară de deșeuri hârtie/car ton în anul 2016

Media lunară de de șeuri din categoria Hârtie/Ca rton produse la Roquet î n anul 2016 :

(120+160+270+291+385+370+340+550+59+620+490) : 12 = 372.58 kg / lună

68
3.4.3.2. Deșeu tip span feros

Tipul de deșeu Șpan Feros Cod 12.01.01

Agentul economic – Roquet Eastern Europe S.R.L.
Anul – 2016
Stare fizică – Solid
Unitate de masură – Kg

Tabel 1. Generarea deșeurilor de șpan feros

Nr.
Crt.
Luna Cantitate de deșeuri
Generate Din care :
Valorificată Eliminată final Ramasă
pe stoc
1 Ianuarie 2110 2110 0
2 Februarie 0 0 0
3 Martie 6230 6230 0
4 Aprilie 3120 3120 0
5 Mai 2970 2970 0
6 Iunie 5950 5950 0
7 Iulie 4540 4540 0
8 August 1520 1520 0
9 Septembrie 5405 5405 0
10 Octombrie 3130 3130 0
11 Noiembrie 4560 4560 0
12 Decembrie 2510 2510 0
Total an 42045 42045 42045 0

Tabel 2. Stocarea proviz orie ș i transportul deșeurilor

Nr.
Crt. Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cant. Tipul Cant Modul Scop Mijlocul Destinația
1 Ianuarie REE 2110 CT 0 – AS Vr
2 Februarie REE 0 CT 0 – AS Vr
3 Martie REE 6230 CT 0 – AS Vr
4 Aprilie REE 3120 CT 0 – AS Vr
5 Mai REE 2970 CT 0 – AS Vr
6 Iunie REE 5950 CT 0 – AS Vr
7 Iulie REE 4540 CT 0 – AS Vr
8 August REE 1520 CT 0 – AS Vr
9 Septembrie REE 5405 CT 0 – AS Vr
10 Octombrie REE 3130 CT 0 – AS Vr
11 Noiembrie REE 4560 CT 0 – AS Vr
12 Decembrie REE 2510 CT 0 – AS Vr
Total an 42045

69

Tabel 3. Valorificarea deșeu rilor

Nr.
Crt Luna Cantitatea de
deșeuri
valorificată Operația de
valofificare, conform
Anexei IIB din legea
426/2001 Agentul economic care
efectueaza operația de
valorificare
1 Ianuarie 2110 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
2 Februarie 0 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
3 Martie 6230 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
4 Aprilie 3120 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
5 Mai 2970 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
6 Iunie 5950 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
7 Iulie 4540 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
8 August 1520 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
9 Septembrie 5405 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
10 Octombrie 3130 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
11 Noiembrie 4560 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
12 Decembrie 2510 R4 S.C REMATHOLDING S.R.L
Total an 42045 42045

Figura 15 . Cantitatea lunară de deșeuri ș pan feros în anul 2016

Media lunara de de șeuri din categoria Șpan Feros produse la Roquet in anul 2016 :

(2110+6230+3120+2970+5950+4540+1520+5405+3130+4560+2510):12 = 3503.7 kg /lună

70
3.4.3.3. Deșeuri de lemn

Tipul de deșeu Lemn Cod 15.01.01

Agentul economic – Roquet Eastern Europe S.R.L.
Anul – 2016
Stare fizică – Solid
Unitate de masură – Kg

Tabel 1. Generarea deșeurilor

Nr.
Crt.
Luna Cantitate de deșeuri
Generate Din care :
Valorificată Eliminată final Ramasă
pe stoc
1 Ianuarie 156 0 156 0 0
2 Februarie 140 140 0
3 Martie 220 220 0
4 Aprilie 1030 1030 0
5 Mai 1800 1800 0
6 Iunie 1690 1690 0
7 Iulie 800 800 0
8 August 580 580 0
9 Septembrie 0 0 0
10 Octombrie 3380 3380 0
11 Noiembrie 720 720 0
12 Decembrie 1640 1640 0
Total an 13560 13560 13560 0

Tabel 2. Stocarea provizorie ș i transportul deșeurilor

Nr.
Crt. Luna Secție Stocare Tratare Transport
Cant. Tipul Cant Modul Scop Mijlocul Destinația
1 Ianuarie 156 0 RL 0 – AS Vr
2 Februarie 140 RL 0 – AS Vr
3 Martie 220 RL 0 – AS Vr
4 Aprilie 1030 RL 0 – AS Vr
5 Mai 1800 RL 0 – AS Vr
6 Iunie 1690 RL 0 – AS Vr
7 Iulie 800 RL 0 – AS Vr
8 August 580 RL 0 – AS Vr
9 Septembrie 0 RL 0 – AS Vr
10 Octombrie 3380 RL 0 – AS Vr
11 Noiembrie 720 RL 0 – AS Vr
12 Decembrie 1640 RL 0 – AS Vr
Total an 13560

71

Tabel 3. Valorificarea deșeurilor

Nr.
Crt Luna Cantitatea de
deșeuri
valorificată Operația de
valofificare, confo rm
Anexei IIB din legea
426/2001 Agentul economic care
efectueaza operația de
valorificare
1 Ianuarie 156 0 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
2 Februarie 140 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
3 Martie 220 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
4 Aprilie 1030 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
5 Mai 1800 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
6 Iunie 1690 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
7 Iulie 800 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
8 August 580 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
9 Septembrie 0 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
10 Octombrie 3380 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
11 Noiembrie 720 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
12 Decembrie 1640 R5 S.C REMATHOLDING S.R.L
Total an 13560

Figura 16 . Cantitatea lunară de deșeuri de lemn în anu l 2016

Media lunara de de șeuri din categoria Lemn produse la Roquet in anul 2016:

(1560+140+220+1030+1800+1690+800+580+0+3380+720+720+1640) : 12 = 1130 kg / lună

72
Capitolul 4. Concluzii .

Firma Roquet Eastern Europe S.R.L respectă toate condițiile și termenii in vigoare al
legii gestiunii deșeurilor.
Principalele forme de impact și risc determinate de depozitele de de șeuri or ășenești și
industriale, în ordinea în care sunt percepute de popula ție, sunt:
 modific ări de peisaj și disconfort vizual;
 poluarea aerului;
 poluarea apelor de suprafa ță;
 modific ări ale fertilita ții solurilor și ale compoz iției biocenozelor pe terenurile
invecinate.
 Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute și cu suspensii antrenate de vânt este deosebit
de evidentă în zona depozit elor orășenești actuale, în care nu se practică exploatarea
pe celule și acoperirea cu materiale inerte.
Depozitarea reziduurilor facută necorespunzator dar tratarea incorectă a acestora,
poate produce poluare la nivel atmosferic. Odată descom puse aceste reziduuri, degajă gaze
dar și mirosuri mai puțin placute .Vântul împrăștie particulele reziduurilor pe suprafețe mari
de teren, poluând mediul.
Sunt și situații cand reziduriile depozi tate, se autoaprind, rezultând produse de ardere
precum c enușa, fum si funingină, care vor polua mediul inconjurător pe întinderi mari.
Pe lângă consecințele negative de poluare a mediului, in urma unor depozitări
necorespunzătoare de rezid uri la nivelul rafinăriilor ,trebuie avut in vedere ș i aspectul
deprecierii cadrului natural.
Gradul de civiliza ție la care a ajuns omenirea, impune orientarea și găsirea unor
soluții cât mai bune de colectare, depozitare , transport, inci nerare si valorificare a
reziduuri lor.

73

Hârtia.
Milioane de kilograme de hârtie sunt folosite anual pentru diferite activitati. Fabricarea
hârtiei are și două inconveniente: materia sa de bază este cea lemnoasă , ce se obține prin
tăierea copacilor, iar pentru fabricarea ei se utilizează o mare cantitate de energie. Reciclarea
hârtiei folosește doar jumătate din cantitatea de energie folosită inițial la obținerea acesteia .
Plasticul.
Pe Pământ există peste 50 de tipuri de materiale plastice ce sunt produse din materii prime
epuizabile, cum ar fi din pet rol, cărbune și gaz natural. Au o gamă foarte mare de utilizare ,
peste o treime fiind folosite ca ambalaje, si reprezentand 20% din cantitatea de deșeuri
menajere. Cea mai importanta problemă a materialelor plastice este că ele nu sunt
biodegradabile, rezi stând în mediu perioade foarte lungi de timp (o sticlă îngropată acum
poate fi descoperită de urma șii noștri în exact aceeași stare și peste 1 .000 de ani).
Metale.
Exista foarte multe bunuri și ambaje ce sunt fabricate din metale -tablă, oțel și in speci al
aluminiu. Metalele rezulta d in prelucrarea minereurilor, ceea ce determina o mare poluare
prin cantitatea de energie consumată , și prin emanațiile și de șeurile industriale ce rezultă din
procese le respective . Reciclarea aluminiului salvează 95% din energia necesară producerii lui.

Figura 17 . Colectarea responsanbilă a deșeurilor pentru o viață mai bună

74

Oamenii din ziua de astăzi nu mai reciclează cum făceau acum 20 de ani, deoarece nu
mai sunt stresați că pot fi penalizați. Dacă s -ar lua măsuri (s -ar da amenzi) oamenii ar începe
să fie mai atenți unde aruncă deșeurile. În alte țări din Europa, populația este sancționată dacă
nu respectă regulile de protejare a mediului înconjurător. În multe țări din Europa, reciclarea
și sortarea de șeurilor sunt la un nivel foarte înalt. De exemplu, în Belgia 94% din deșeuri sunt
colectate, iar în România 4%, fiind printre ultimele țări din Europa la procentajul de deșeuri
reciclate.
În concluzie, dacă continuăm să reciclăm deșeurile, putem trăi o viață mai sănătoasă și
putem avea o țara mai curată.

75

BIBLIOGRAFIE

1. Bularda, G., Bularda, D., Catrinescu, Th., Reziduuri menajere, stradale și
industriale, capitolele 4 și 10, Editura Tehnică, București, 1992.
2. Onuțu, I., Stănică -Ezeanu, D., Protecția mediului, Editura Universității din
Ploiești, Ploiești, 2003.
3. Negulescu, M., Vaicum Lydia, Pătru, C., Ianculescu Speranța, Bonciu, G. ,
Pătru Olimpia, Protecția mediului înconjurător, capitolul 4, Editura Tehnică,
Bucureș ti, 1995.
4. Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie
2006 privind deșeurile.
5. Ordonanța de urgență nr.78/2000 din 16 iunie 2000 privind „Regimul
deșeurilor”, Monitorul Oficial al României, Nr.283 din 22 iunie 2000.
6. Legea nr .426 din 18 iulie 2001 privind „Regimul deșeurilor”, Monitorul
Oficial al României, Partea I,Nr.411 din 25 iulie 2001.
7. Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European din 5 aprilie 2006 privind
deșeurile.
8. Bran Florina , Rojanschi Vladimir – Protecția și ing ineria mediului , Editura
Economică 1997
9. Duțu M. Dreptul Mediului , Editura Economică , București 1998
10. Lupan E – Dreptul Mediului , Ed. Lumina Lex 1996
11. http://deseuri -electrice -electronice.ro/legislatie -HG-856-2002
12. http://docslide.net/documents/registru -evidenta -deseuri
13. http://www.regimuldeseurilor.ro/2014/02/evidenta -gestiunii -deseurilor –
este.html
14. http://www.dreptonline.ro/stiri/detaliu_stire.php?id_stire=7538
15. http://www.euroavocatura.ro/legislatie/969/Legea_211_2011_privind_regi
mul_deseurilor
16. http://www.intermanagement.eu/stire/Lege+nr.+211 –
+2011,+privind+regimul+deseurilor+(selectie).+Partea+I