SPECIALIZAREA INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL AFACERILOR Lucrare de licență Coordonator științific, Grad didactic : Prof. univ. Dr. Ec. Gheorghe Oprescu… [613264]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT,
INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL
AFACERILOR
SPECIALIZAREA INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL
AFACERILOR

Lucrare de licență

Coordonator științific,
Grad didactic : Prof. univ. Dr. Ec. Gheorghe Oprescu

Student: [anonimizat]
2016

UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA
ȘI MANAGEMENTUL
AFACERILOR
SPECIALIZAREA INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL
AFACERILOR

Lucrare de licență
Analiza fezabilității unui proiect de
investiții în cadrul sectorului de
IMM -uri din România

Coordonator științific,
Grad didactic : Prof. univ. Dr. Ec. Gheorghe Oprescu

Student: [anonimizat]
2016

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 1
Capitolul 1. Proiecte de investiții ………………………….. ………………………….. ……….. 2
1.1. Investiții – Definiții, concepte și clasificări ………………………….. …………….. 2
1.2. Surse de finanțare ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
1.3. Strategii de investiții ………………………….. ………………………….. ………………. 7
Capitolul 2. Proceduri fundamentale pentru analiza investiției ……………………….. 10
2.1. Studiul de fezabilitate ………………………….. ………………………….. …………… 10
2.2. Analiza de senzitivitate ………………………….. ………………………….. ………….. 11
2.3. Analiza riscului ………………………….. ………………………….. ……………………. 11
2.4. Analiza cost -beneficiu ………………………….. ………………………….. …………… 13
2.5. Analiza economico -financiară ………………………….. ………………………….. .. 14
Capitolul 3. Întreprinderile mici și mijlocii ………………………….. ……………………… 16
3.1. Definirea și clasificarea IMM -urilor ………………………….. …………………… 16
3.2. Evoluția sectorului întrepinderilor mici și mijlocii în România ……………. 19
Capitolul 4. Studiu de caz. Analiza economico -financiară a unui proiect de
investiții în cadrul S.C. KLABEN S.R.L. ………………………….. ……………………….. 25
4.1. Descrierea firmei ………………………….. ………………………….. …………………. 25
4.2. Argumentul investiției ………………………….. ………………………….. …………… 27
4.2. Analiza situației actuale a societății S.C. KLABEN S.R.L. ………………….. 27
4.4. Analiza fluxului de numerar ………………………….. ………………………….. …. 29
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 32
Rezumat ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 33
Sumary ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 35
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 37
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 49

1
Introducere
Lucrarea are ca scop efectuarea analizei fezabilității unui proiect de
investiții în cadrul sectorului de IMM -uri din România. Pe parcursul lucrării sunt
prezentate aspectele teoretice privind proiectele de investiții în cadrul sectorului de
IMM -uri din România, cât și procedurile fundamentale pentru analiza investiției.
În primul capitol sunt abordate aspectele teoretice cu privire la sursele de
finanțare și strategiile de investiții, clasificarea investițiilor, dar și definirea
acestora.
În capitolul al -II-lea sunt prezentate procedurile fundamentale pentru
analiza investiției. Ca primă procedură, am început cu studiul de fezabilitate care
are un rol destul de important în decizia de a investii. O altă procedură este analiza
de senzitivitate care arată cât de sensibil poate fi obiectivul invetiției la diverse
modificări ce pot apărea în decursul funcționării sale. Cea de -a treia procedură este
reprezentată de analiza risculu i, aceasta fiind un element important și logic în
evaluarea rentabilității unui proiect. Cea de -a patra procedură este analiza cost –
beneficiu. Această analiză permite alocarea resurselor pentru proiecte doar în
momentul în care beneficiul marginal social e ste mai mare decât costul marginal
social. O ultimă procedură este analiza economico -financiară. Analiza financiară
are la bază criteriul obținerii unui profit.
În cel de -al III -lea capitol sunt abordate elemente de teorie privind definiții
și clasificări ale IMM -urilor. În acest capitol este prezentată și evoluția sectorului
întreprinderilor mici și mijlocii din România. Toate informațiile pentru evoluția
întreprinderilor din România rezultă din statistici publicate de Oficiul Național al
Registrului Comer țului și Institutul Național de Statistică.
În ultimul capitol este prezentată descrierea societății S.C. KLABEN S.R.L.
și argumentul investiție pe care o realizează societatea. Tot în cadrul acestui capitol
sunt calculați indicatorii financiari pe baza da telor actuale din bilanțul contabil
înainte de realizarea investiției, dar și analizarea cash flow -ului obținut în urma
investiției. În urma analizei fluxului de numerar au rezultat următorii indicatori
economici: Venitul Net Actualizat (VAN) și Rata Inter nă de Rentabilitate (RIR).

2
Capitolul 1. Proiecte de investiții
1.1. Investiții – Definiții, concepte și clasificări

În economie, o invesțitie , reprezintă orice cheltuială bănească făcută cu
scopul de a produce profit. Noțiunea de investiție este definită de trei eleme nte:
risc, durată și eficiență (Ion Românu, 1993, p. 27).
Investiția este prezentată sub trei aspecte, și anume: contabilă, financiară,
economică (Simionescu Aurelian ,1996, p.6).
Contabilă – este restrictivă, această investiție reducând investiț ia la
noțiunea de imobilizare. Din acest motiv o investitție reprezintă bunurile mobile
sau imobile, corporale, necorporale achiziționate sau create în întreprindere,
destinate a rămâne în mod constant în întreprindere.
Financiară – corespunde cheltuielilor de resurse care generează venituri și
economii pe o perioadă lungă de timp ceea ce înseamnă că rambursarea lor se face
într-o perioadă de mai mulți ani.
Economică – corespunde concepției manageriale. Din acest punct de vedere
sunt considerate investiții următoarele:
 bunurile din dotare,
 alte cheltuieli precum: programe de publicitate, costul resurselor de muncă,
costul cheltuielilor cu programele de cercetare – dezvoltare (Simionescu
Aurelian , 1996, p.6) .
În conceptul de investiție sunt implicate sensuri și accepțiuni variate.
Conceptul de investiție are două sensuri:
 în sens larg, prin investiție, putem înțelege: plasarea anumitor sume de bani
pentru domeniul economic, social -cultural, militar, administrativ etc., având
scopul de a asigu ra forța de muncă și baza tehnico -materială pentru
desfășurarea ș i lărgirea activității acestora;
 în sens restrâns, investiția , reprezintă cheltuieli ce sunt efectuate pentru
obținerea de active fixe (Lazăr M. Cistelecan, 2002, p.15) .
Etape ale elaborării și analizei unui proiect de investiții:

3
1. Identificarea proiectelor de investiții;
2. Studiul de fezabilitate al proiectului;
3. Aspecte specifice metodologiei BIRD de evaluare a proiectelor de
investiții.
Investițiile se împart în trei mari categorii:
 obligatorii,
 productive ,
 strategice .
Investițiile obligatorii se găsesc sub următoarele forme: respectarea
legislației, ameliorarea climatului social.
De altfel, și investițiile productive se pot găsi sub următoarele forme:
creștere de capacitate, menținere de capacitate, diversificarea activității și
îmbunătățirea activității.
Investițiile strategice sunt cele imateriale sau nemateriale în dezvoltare,
cercetare, formarea personalului.
Investițiile se mai pot clasifica și după următoarele criterii:
a) după natura lor: investiții corporale, necorporale și financiare;

b) după rolul funcțional: investiții directe, conexe și colaterale;

c) după gradul de risc: investiții cu risc scăzut și investiții cu risc sporit;

d) după structura tehnologică a cheltuielilor: c heltuieli preliminare, investiții
în mijloace fixe și fond de rulment;

e) din punct de vedere al relațiilor ce se stabilesc între întreprinzător și sursa
străină de resurse pentru investiții: investiții străine de portofoliu și
investiții străine directe;

f) după cronologia intrărilor și ieșirilor de trezorerie: o singură intrare – o
singură ieșire; intrări multiple în mai multe etape și o singura ieșire; o

4
singură intrare și ieșiri multiple continuu pe o perioadă mai lungă de timp;
intrări multiple – ieșiri multiple;

g) investițiile materializate în mijloace fixe: clădiri; construcții speciale;
mașini, utilaje și intalații de lucru; aparate de măsură, control și reglare;
mijloace de transport; animale și plantații; unelte, dispozitive, mobilier și
aparatură bi rotică; active corporale mobile neregăsite în capitolele
anterioare;

h) după modul de constituire: investiții nete și investiții brute.

În funcție de riscul pe care îl implică, investițiile pot fi:
 de modernizare a echipamentului pus în funcțiune;
 de înlocuire a echipamentului complet uzat;
 strategice;
 de dezvoltare a unor secții, uzine.
Rentabilitatea unei proiect de investiții se calculează cu ajutorul anumitor
indicatori. Unul dintre indicatori este Venitul Net Actualizat (VAN). Acest
indicator este fundamental pentru evaluarea economică și financiară. Indicatorul
VAN este definit în raport de cash flow (CF), acesta realizând comparearea între
cash flow -ul total actualizat și efortul investițional total. Pentru calcularea valorii
actualizate a invest ițiilor și a cash flow -ului, momentul de referință este momentul
începerii lucrării.
Un alt indicator este Rata Internă de Rentabilitate (RIR). Rata Internă de
Rentabilitate este cel mai semnificativ indicator al eficienței proiectelor de
investiții, deoarece aceasta exprimă posibilitatea investiției de a oferi profit pe toată
durata de funcționare a obiectivului, reușind să stabilească putearea economică a
acestuia, dar și profitul net .

5
1.2. Surse de finanțare

Finanțarea investițiilor reprezintă o fina nțare pe termen lung. Aceasta
constituie procesul de mobilizare și alocare a fondurilor pentru obiectivele deja
determinat e în sfera funcțiilor întreprinderii.
Finanțarea investițiilor reprezintă un efect complex al deciziei de investiții
prin intermediul dimensiunilor sale: strategică, financiară și tehnico -economică.
Sursele principale de finanțare a investițiilor se pot clasifica în funcție de
mai multe crit erii:
A. În funcție de apartenența fondurilor:
1. finanțări din fonduri proprii :
 autofinanțarea;
 creșteri de capital prin conversiunea datoriilor;
 creșteri de capital prin încorporarea rezervelor la capital social.
Fondurile proprii ale agenților economici reprezintă capacitatea lor de a
produce resurse de investiții din diverse activități de exploatare.
Autofinanțarea este reprezentată de un principiu de finanțare cunoscut și
admite că întreprinderea își asigură de zvoltarea cu propriile forțe. Aceasta folosește
drept surse de finanțare următoarele: capitalul inițial, fondul de amortizare și o
parte din profitul obținut în execițiul expirat.
Creșterile de capital sunt un mijloc de finanțare din fonduri proprii.
Creșt erea capitalului întreprinderii este reprezentat de rezultatul unor tipuri de
operațiuni financiare:
 Creșterea capitalului în numerar;
 Creșterea capitalului prin conversiunea datoriilor;
 Creșterea capitalului prin încorporarea de rezerve;
 Creșterea capita lului ca urmare a operațiunilor de fuziune, absorbție, ofertă
publică de schimb.

2. finanțări prin angajament la termen:
 credite bancare;

6
 împrumuturi obligatare;
 lesing.
Finanțarea investițiilor din fo nduri împrumutate pot fi de două tipuri:
 sub formă directă;
 sub formă indirectă.
Împumutul obligatar este reprezentat de un contract de credit încheiat între
o masă d creditori și un singur debitor.
Împumutul obligatar este de două tipuri:
 privat;
 public.
Leasingul este un mod prin care se efectuează o inv estiție de către un agent
economic fară ca acesta să mai recurgă la credite. Formele de leasing se disting în
funcție de următoarele criterii:
1. În funcție de conțiutul ratei de leasing față de prețul la export:
 leasing operațional;
 leasing financiar.

2. După poziția ocupată de furnizorul de echipament în contractul de leasing:
 leasing direct;
 leasing indirect.

3. Forme speciale de leasing care sunt diferențiate prin particulariăți ale
tehnicilor de realizare:
 time – sharing;
 lease – back;
 hire – renting;
 leasing ecxperimental;
 cross – border leasing.
4. În raport cu structura costurilor:
 lesing net;

7
 lesing brut.

5. În raport cu mărimea perioadei pentru care se încheie contractul de leasing:
 leasing pe termen scurt;
 leasing pe termen lung.

B. În funcție de efortul depus pentru obținerea acestora:
1. finanțări interne ;
2. finanțări externe .

1.3. Strategii de investiții

,,Strategia invesțională, stabilește pe baza unor studii, analize și simulări,
obiectivele principale ale firmei în domeniul investițional, acțiunile ce urmeză să se
desfășoare pentru atingerea obiectivelor, modalitățile de atingere a acestora, sursele
de finanțare și metodele de alocare a resurselor. Strategia investițională, ca o
strategie parțială, dar care ocupă un loc central în cadrul strategiilor și politicilor
firmei, trebuie să aibă în vedere și celelalte strategii ale firmei (de piață, de
restructurare, privatizare, informatizare etc.), înscriindu -se în strategia globală a
firmei, în politica sa economică, asigurând suportul financiar al materi alizării
progra melor firmei ” (Ioan Bârsan, 2001, p.23).
Stategia investițională poate fi: de redresare, de dezvoltare sau de
consolidare. Această clasificare se face în funcție de puterea economică a firmei și
de corelarea între ceea ce produce și cererea pieței (Ioan Bârsan, 2001, p.23) .
În momentul în care o firmă are cererea de produse finite foarte scăzută,
aceasta va trebui să urmeze o strategie investițională de redresare ce presupune
restructurarea producției, schimbarea utilajelor și a tehnologiei.
Strat egia investițională de consolidare se urmeză în cazul unei firme unde
sunt constatate: mici modificări în structurarea pieței, o creștere a concurenței și
existența riscului pierderii vechilor piețe de desfacere a produselor finite sau unde
au apărut și al ți furnizori de produse finite.

8
Atunci cand o strategie investițională este elaborată, aceasta presupune
multe abilități din partea celor ce o elaborează, deoarece orice investiție presupune
anumite riscuri, cunoscându -se faptul că cea mai mare rată de ris c are posibilitatea
de a duce la profituri mari, dar și pierderi. Din acest motiv, orice strategie
presupune multă atenție și gândire, deoarece nu orice strategie care obține cel mai
mare profit poate fi cea bună. Deoarece calitatea produsului este oferită de dorința
cumpărătorului, atenția trebuie îndreptată către acesta. Prin urmare, firmle nu sunt
apreciate pentru ceea ce face, ci prin ceea ce oferă sau va oferi, de aceea firmele
trebuie să își analizeze resursele pe care le vor utili za.
În momentul în c are o strategie investițională este fundamentată, firma
trebuie să analizeze rolul și locul acesteia în cadrul ramurii respective, să efectueze
un studiu al comportamentului celorlalți producători, al obiceiurilor și tradițiilor
locale.
,,Orice strategie investițională trebuie să răspundă la cel puțin patru
întrebări de bază:
1. Ce urmeză să se facă?
2. Cu ce se va face?
3. Care sunt modalitățile prin care se va realiza scopul?
4. Cum se va face evaluarea la ceea ce s -a propus să se realizeze?
În funcție de răspunsurile primite la cele patreu întrebări se va stabili gradul
de realism și de eficiență economică a strategiei investiționale, a activității viitoare
a firmei ” (Ioan Bârsan, 2001, p. 24).
Atunci când o firmă își stabilește prioritățile în domeniul resurselor
investiționale, startegia investițională este bine organizată. Pentru o firmă
economică existentă, resursele sunt alocate astfel:
 modernizarea utilajelor și a producției;
 reutilarea secții lor;
 construirea de noi capacități de producț ie.
Activitatea de moderizare este cea mai importantă, deoarece aceasta
prezintă mai multe avantaje: o bază tehnico -materială deja existentă, o durată de

9
realizare mică. Reutilitarea secțiilor prezintă și ele diverse avantaje: existența
investițiilor anter ioare, personal calificat.

10
Capitolul 2 . Proceduri fundamentale pentru analiza investiției
2.1. Studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este un mijloc de a putea ajunge la decizia de a
investii. Acest studiu este nevoit să ofere o bază economică, financiară și tehnică
pentru această decizie.
Un astfel de studiu trebuie să se realizeze într -un proiect ce are legătură cu
capacitatea de producție dată, pe o poziție deja aleasă, cu ajutorul unei tehnologii
cu anumite materiale de import , cu costuri de producție și investiție și cu venituri
ce pot asigura rentabilitatea conform investiției.
Nevoia de elaborare a unui studiu de fezabilitate apare în următoarele
situații:
a) înființarea de noi unități industriale;
b) extinderea unei noi întreprin deri;
c) extinderea piței unor produse în afara țării de origine.
Structura unui studiu de fezabilitate cuprinde următoarele:
a) introducerea ce presupune prezentarea sectorului industrial din care face
parte proiectul: descrierea investiției, prezentarea sectorului industrial,
prezentarea subsectorului;
b) piața, pretul și distribuția: istoric al evoluției ofertei și a cererii,
previzionarea cererii și ofertei, prezentarea pieței pentru proiectul propus;
c) stabilirea prețului;
d) prezentarea inițiatorului și a fir mei: istoric, proprietari, management,
organigramă;
e) prezentarea proiectului ce presupune: obiective, scop, descriere tehnică,
facilități de producție, materiale utilizate, personal și intruirea acestuia,
conducerea, calendarul proiectului;
f) costul investiți ei și planul de finanțare a acesteia;
g) analiza financiară ce cuprinde: veniturile, cheltuielile, proiectțiile
financiare, analizarea pragului de rentabilitate;

11
h) analiza economică presupune: rata internă de rentabilitate economică,
efectele cursului de schimb (Ioan Bârsan, 2003, pp. 101 -102).
2.2. Analiza de senzitivitate

În economia de piață a proiectelor de investiții este nevoie să li se efectueze
o analiză de senzitivitate detaliată. Această analiză reușeste să arate cât de sensibil
poate fi viitorul obiectiv de investiții la anumite modificări ce vor apărea în
decursul funcționării sale. Analiza de senzitivitate implică diverse probleme ce se
referă la riscul și incertitudinea economică.
Cu ajutorul analizei de senzitivitate se evaluează cele mai probabile
rezultate ale proiectelor și se realizeză premisele de a reține variantele cele mai
probabile de desfășurare ale acestora (Iloiu Mirela, 2002, p.63) .
În desfășurarea procesului de producție vor apărea diverse cauze ce pot
influența rezultatele economice: creș terea prețurilor la materiile prime si materiale,
creșterea salariilor, prelungirea duratei de realizare a obiectivului a parametrilor
proiectați, modificări ale prețurilor produselor finite care se desfac atat pe piața
externă, cât si pe cea externă.
Anal iza senzitivității proiectelor are în vedere următoarele opțiuni:
a) variația veniturilor cu menținerea la un nivel constant a costurilor
previzionate ;
b) variația duratei de funcționare eficientă;
c) variația costurilor de exploatare pe elemente și pe total cu men ținerea la
nivel constant a veniturilor anuale previzionate;
d) modificarea simultană a costurilor de exploatare și a veniturilor anuale
(Iloiu Mirela, 2002, p.63) .
Atât investitorul, cât și instituția financiară ce acordă creditul pentru investiție, sunt
interesați de analiza de senzitivitate a riscului proiectelor de investiții și rezultatele
acesteia.

2.3. Analiza riscului

Analiza riscului proiectelor reprezintă un el ement foarte important și logic
în evalua rea rentabilității unui proiect (Ioan Bârsan, 2003, p.184).
Riscul reprezintă probabilitatea de apariție a unor variații ale valorilor de
rentabilitate față de valoarea medie a rentabilității estimate (Lazăr M. Cistelecan,
2002, p.372) .
Riscul este definit ca probabilitatea de apariție a unor variații ale valorilor
de rentabilitate față de valoarea medie a rentabilității estimate (Ovidiu Dîmbean –
Creța, 2000, p.51) .

12
Analiza riscului unui proiect are în ve dere următoarele situații:
a) apariția de dificultăți în asigurarea de resurse valutare, de anumite materii
prime;
b) volume diferite ale cererii de produse și servicii pe piețe;
c) accentuarea concurenței manifestate prin apariția de noi tehnologii, noi
produse co mpetitive;
d) variația ratei dobânzii, a prețurilor, a inflației.
Evaluarea unui proiect de investiții în condiții de risc contează pe folosirea
în analiza financiară și cea economică a indicatorilor și criteriilor de eficiență
economică calculați. Pentru a realiza evaluarea riscului unui proiect este nevoie de
două demersuri metodologice (Ioan Bârsan, 2003, p.184).
Tratarea riscului în investiții presupune luarea î n considerare a diferitelor
forme ale sale, și anume:
 Riscul de proiect reiese din probabilitatea anumitor erori ce au legătură cu
soluțiile efectuate prin proiect;
 Riscul politic este generat de diferite cauze : blocarea transferului valutei,
interzicerea readucerii a mașinilor, utilajelor și intalațiilor de către
investitor, interdicția decontării investițiilor, greve;
 Riscul de avarie este alcătuit din acel risc cu efecte de stadiu fizic
reprezentat de calamități naturale;
 Riscul economico -financiar este reprezentat de anumit e cauze și
manifestări complexe: evaluarea incorectă a paramet rilor proiectului,
evoluția cursului valutar, a ratei dobânzii, oportunității în analizarea
oportunităților de investiții.
Metodele de analizare a riscului pot fi împărțite în doua categorii: metode
subiective si metode obiective.
Metoda subiectivă ce analizeză riscul în investiții cuprinde: metoda
raportului VAN -Dra, metoda informală, metoda ratei de randament prag, metoda
ajustării ratei de actualizare, metoda echivalentului cert .
a) Metoda raportului între Valoarea Actuală Netă și D urata de Recuperare este
reprezentată de un proiect de investiții ce devine prioritar în momentul în
care generează un flux de venituri actualizate mare;

b) Metoda informală presupune compararea priectelor concurente prin prisma
Valorii Actuale Nete și alege rea unui proiect ce generează Valoarea
Actuală Netă mai mare;
c) Metoda ratei de randament prag folosește rata internă de rentabilitate pentru
evaluarea rentabilității unui proiect;

d) Metoda ajustării ratei de actualizare este reprezentată de luarea în
conside rare a unei rate de actualizare ce este impusă de riscul asociat
proiectului;

13

e) Metoda ,,echivalentului cert” presupune subevaluarea veniturilor sau
supraevaluarea cheltuielilor (Lazăr M. Cistelecan, 2002, pp.374 -376).

Metoda obiectivă de analiză a riscului se definște prin cuantificarea obiectiv
a randamentelor proiectelor de investiții.
Această metodă cuprinde: metoda simulării probabilistice, metoda arborelui
de decizie, metoda abaterii standard și a coeficientului de variație, analiza
sensiblității proiectelor de investiții.
Indicatorii pentru măsurarea riscului proiectelor de investiții sunt:
 testul ecartului tip: se utilizează pentru depistarea variantelor și stabilirea
proiectelor. Acest test măsoară riscul în rapo rt cu speranța matematică. ;
 arborele de decizie: este o metodă ce măsoară gradul de risc ;
 tehnica simulării: se utilizeză în cazul complexității proceselor economice
studiate.

2.4. Analiza cost -beneficiu

”Analiza cost -beneficiu estimeză și însumează echivalentul bănesc al
costurilor și beneficiilor sociale prezente și viitoare, din punct de vedere al
cetățenilor, aferente proiectelor de investiții publice, pentru a se decide dacă
acestea sunt în interesul publicului” (Moșteanu Tatiana, p.8).
Proiectel e de investiții pot lua diverse forme, cum ar fi: implementarea de
programe de perfecționare sau program privind sistemele medicale, baraje,
autostrăzi. Cel mai important domeniu căruia i s -a acordat cea mai mare atenție în
legătură cu studiile făcute cu a jutorul analizei cost -beneficiu a fost domeniul
transporturilor publice .
Această analiză le permite celor ce se ocupă de investiție să le fie alocate
resursele pentru proiecte doar atunci când beneficiul marginal social depășesște
costul marginal social.
Costurile sunt reprezentate de suma investițiilor, dar și de costurile de
exploatare și întreținere atașate la efectuarea proiectului după implementare.
Beneficiile sunt date de economiile la costurile de întreținere și operare,
îmbunătățiri în productivit ate, acestea fiind cunoscute și ca beneficii interne, dar și
beneficii externe.
Acest tip de analiză folosește anumiți parametrii:
 valoarea prezentă netă;
 rata internă de rentabilitate;
 raportul cost -beneficiu (Grădinaru Giani, 2003, p.133) .

14
Valoarea preze ntă netă mai este cunoscută și sub denumirea de venit net
actualizat. Această valoare constituie un indicator important pentru evaluarea
economică și financiară a tuturor proiectelor de investiții ce este orientată către
respectarea mediului (Grădinaru Gia ni, 2003, p.133) .
Rata internă de rentabilitate reprezintă rata de actualizare ce reușește sa facă
pe o anumită perioadă T valoarea prezentă a benificiilor să fie egală cu suma
costurilor.

2.5. Analiza economico -financiară

Analiza financiară a proiectelor de investiții are la bază un criteriu, și
anume, criteriul obținerii unui profit. Această analiză este parcursă cu ajutorul
următoarele coordonate:
a) implicarea mai multor proiecte variate ca parametrii;
b) din punctul de vedere al indicatorilor statistici este preferată varianta ce
presupune costuri reduse de investiții și exploatare;
c) pentru parametrii comparabili este preferată varianta care presupune un
buget redus sau structurarea bugetului potrivită stării financiare a firmei;
d) costul capitalului trebuie să fie cât mai mult redus și suportabil în raport cu
starea financiară a firmei;
e) fluxul net de trezorerie trebuie să reflecte o apropiere cât mai mare față de
revenirea sumelor imobilizate în proiect;
f) indicatori dinamici bazați pe tehnica actualizării;
g) analiz a financiară a proiectelor de investiții (Cistelecan M. Lazăr, 2002, pp.
345-346).

În funcție de variatele criterii ce stau la baza procesului de analiză, se
disting mai multe tipuri:
a) după nivelul la care se realiează analiza:
 analiza microeconomică: această analiză studiază comportamentul
individual al une entități de dimenisiuni mici prin intermediul factorilor de
influență;

15
 analiza macroeconomică: poate studia fenomenele și procesele la nivel de
ramuri economice, la nivelul economiei naționale sau m ondiale.

b) după însușirile esențiale ale fenomenelor:
 analiza calitativă;
 analiza cantitativă .

c) după delimitarea obi ectivului analizat:
 analiza pe probleme;
 analiza pe ramuri.
d) după modul de urmărire în timp a fenomenelor:
 analiza dinamică: această analiză evidențiază legăturile dintre
fenomenele în evoluția lor, în mișcare;
 analiza statică: este reprezentată de studiul fenomenelor la un anumit
moment pentru a evidenția relația dintre elementele și factorii care
determină o anumită poziție a fenomenului cerc etat.

e) după criteriile de studiere a fenomenelor:
 analiza tehnico -economică;
 analiza economico -financiară;
 analiza financiară.

f) după raportul dintre momentul efectuării analizei și cel al desfășurării
fenomenului:
 analiza post -factum: această analiză privește fenomenele după derularea
lor, fiind caracterizată ca o analiză dinspre prezent către trecut;
 analiza previzională: acest tip de analiză privește fenomenele din viitor,
fiind caracterizată ca o analiză dinspre prezent spre viitor (Vasile Bîrle,
2009, pp.22 -23).

16
Capitolul 3. Întreprinderile mici și mijlocii
3.1. Defin irea și clasificarea IMM -urilor

”Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă structura de bază a economiilor
performante ” (Cozmîncă Mircea, 2002, p.1) .
IMM -urile se delimitează astfel:
 microîntreprinderi: 0 -9 angajați;
 întreprinderi mici: 10 -49 angajați;
 întreprinderi mijlocii: 50 -249 angajați.
Noțiunea de IMM este definită de următoarele caracteristici:
a) demografia determinată de apariția/dispariția IMM în cursul unei perioade
reprezenta tive
Analiza demografiei IMM permite definirea următoarelor concluzii:
 întreprinderile noi, indiferent de industria în care acționează, au cea mai
mare probabilitate de dispariție din cauza barierelor la intrare;
 rațiunile creării IMM sunt variate;
 sectoarele cu cea mai mare contibuție la creșterea economică sunt cele cu o
rată mare a creării/dispariției IMM.

b) bagajul de informații pe care îl deține un întreprinzător despre domeniul în
care își desfășoară activitatea, dar și în alte domenii, definesc
comportamentul firmei;

c) specializarea este determinată de potențialul productiv limitat. Specializarea
în IMM este reprezentată de:
 specializarea pe produse;
 specializarea organologică;
 specializarea tehnologică.

d) ponderea redusă pe care o dețin pe piața care acționeză le obligă să
folosescă o anumită politică de management/marketing specifică:

17
 utilizarea unui personal multicalificat;
 flexibilitatea producției/serviciilor în funcție de cerințele pieței.

e) dimensiunea redusă este una dintre cele mai importante caracteristici care le
diferențiază clar de celelalte întreprinderi din economie. Din punct de
vedere cantitativ se pot stabilii criterii calitative care definesc
întreprinderile. Astfel, pot fi evidențiate următoarele caracteristici:
 acționează pe o piață diversă în care există concurență puternică;
 deține o parte mică din piață datorită potențialului productiv de bunuri și
servicii reduse;
 propretarii au deplină libertate de decizie fără a fi restricționați de un
control exterior;
 este condusă de catre proprietarii săi care își asumă responsabilități de
manager;
 are libertate în funcționare (Codruț Ștefan, 2009, pp.15 -18).
Din perspectiva relației cu alte întreprinderi, identificăm trei categorii:
1. întreprinderi partenere;
2. întreprinderi legate;
3. întreprinderi autonome.
După modul de lansare pe piață, întreprinderile mici și mijlocii se pot
clasifica în funcție de mai multe criterii:
a) după forma de organizare ;
b) după forma de proprietate (Leuca Gabriela -Mariana, 2009, p.41) .

Societățile comerciale se pot clasifica în funcție de mai multe criterii:
1. Natura de proprietate a capitalului investit:
 S.C. private: individuale, de grup și cooperatiste;
 S.C. de stat;
 S.C. mixte.

18
2. Locul de înregistrare și țara de proveniență a investitorului sau capitalului:
 S.C. autohtone;
 S.C. străine;
 S.C. mixte.

3. Forma de constituire și funcționare:
 S.C. de persoane: S.C. în asociere simplă, S.C. în nume colectiv, S.C. în
comandită simplă;
 S.C. de capitaluri: S.C. anomimă pe acțiuni și S.C. comninate;

4. Localizarea geografi că a activităților și proveniența capitalului social:
 S.C. naționale;
 S.C. multinaționale.

5. Obiectul activității:
 S.C. de producție;
 S.C. de desfacere;
 S.C. de construcții montaj;
 S.C. de transport;
 S.C. de exploatări miniere;
 S.C. de asigurări;
 S.C. de cercetare;
 S.C. de prestări servicii financiare;
 S.C. de proiectare -încercări.

6. Asocierea S.C.:
 companie;
 cartel;
 corporație;
 grup industrial;
 consorțiu;
 trust.

19
7. Gradul de răspundere al asociaților:
 S.C. cu răspundere limitată: S.A. și S.R.L.;
 S.C. cu răspundere limitată (în nume colectiv);
 S.C. cu răspundere mixtă: în comandită pe acțiuni și în comadită simplă
(Cozmîncă Mircea, 2002, p.3) .

3.2. Evoluția sectorului întrepinderilor mici și mijlocii în România

Evoluția demografică a întreprinderilor din România a suferit schimbări
majore și efecte pe termen lung. Aceste informații rezultă din statistici publicate de
Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Tabelul 3. 1. Numărul de IMM -uri active economic
Anul IMM Întreprinderi
mari Total
întreprideri Pondere IMM
2010 436.508 1.527 438.035 99,6%
2011 437.042 1.588 438.630 99,6%
Sursa: Date de bilanț întreprinderi 2010 -2011, ONRC; Statistici INS ianuarie 2013; Prelucrări și
calcule FPP
În tabelul 3. 1. putem observa că numărul IMM -urilor active economic în
2011 a crescut doar cu 534 de unități față de anul precedent. [1] [2]

Figura 3 .1. Dinamica înregistrărilor la Registrul Comerțului
Sursa: Statistici ONRC, 2008 – 2012

20
Evoluțiile sunt redate de statistici ce fac referire la numărul de
înmatriculări, suspendări, dizolvări, radieri, publicate de Oficiul Național al
Registrului Comerțului. [2]
Putem observa că în anul 2010 numărul radierilor a atins un maxim de
171.146, acest lucru fiind o consecință a suspendărilor activității a 134.441 de
firme în anul 2009. Tot în 2009, numărul înmatriculărilor a scăzut la 111.832 față
de 2008, cand se înregistrau 144.239 de înmatriculări (figura 3.1).

Tabel ul 3.2. Numărul total de înmatriculări, suspendări, dizolvări și radieri de firme
Anul 2008 2009 2010 2011 2012
Înmatriculări 144.239 111.832 119.048 132.069 125.603
Suspendări 12.019 134.441 66.428 21.086 24.078
Dizolvări 3.762 30.105 8.191 11.660 22.500
Rdieri 17.676 43.713 171.146 73.244 71.746
I / SDR 4,31 0,54 0,48 1,25 1,06
Sursa: Statistici ONRC, 2008 – 2012
Făcând o evaluare variațiilor din raportul anual, dintre numărul anual de
înmatriculări și numărul adunat al suspendărilor, dizolvărilor și radierilor ,
observăm ca în anul 2008, raportul era de 8 ori mai mare față de următorii doi ani.
[2]

Figura 3 .2. Forma juridică a agenților economici înregistrați
Sursa: Statistici ONRC, 2011 -2012

21
Observăm în figura 3.2 că cele mai multe înmatriculări sunt reprezentate de
societățile cu răspundere limitată cu un procent de 49%, iar persoanele fizice
autorizate cu un procent de 34,8%. La polul opus, cu înmatriculări mai puține se
înregistrează întrep rinderile individuale cu 15,1%. [2]

Tabelul 3. 3. Numărul de înmatriculări pe se ctoarele de activitate – valori
comparative 2011 -2012
Sectorul economic 2011
Număr % 2012
Număr %
Agricultură 20.529 15,5 20.729 16,5
Industrie 8.285 6,3 7.847 6,2
Energie 875 0,7 1.488 1,2
Construcții 11.914 9,0 9.086 7,2
Comerț 36.628 27,7 36.658 29,2
Transporturi 7.266 5,5 6.499 5,2
Hoteluri și restaurante 6.091 4,6 5.520 4,4
Informații și comunicații 5.929 4,5 5.413 4,3
Alte servicii 34.552 26,2 32.363 25,8
Total 132.069 100,0 125.603 100,0
Sursa: Statistici ONRC 2011, 2012
În tabelul 3. 3. ponderea cea mai mare a IMM -urilor este reprezentată de
domeniul comerțului cu un procent de 29,2% , iar procentul celor ce doresc să își
desfășoare o activitate profitabilă în industrie nu depășește 6,2%. [2]

Figura 3. 3. Distribuția regională a numărului de înmatriculări 2012
Sursa: Statistici ONRC 2012

22
Observăm în figura 3. 3. că cele mai multe înmatriculări în 2012 au fost în
regiunea București -Ilfov cu un procent de 18%, următoarele regiuni fiind Nord –
Vest cu 16%, Nord -Est cu 12% și Sud -Muntenia tot cu 12%. Însa, nu putem spune
același lucru despre regiunile Vest și Sud -Vest Oltenia cu un procentaj de 10%. [2]

Figura 3. 4. Variații ale numărului de IMM -uri, 2010 -2011
Sursa: Date de bilanț întreprinderi 2010 -2011, ONRC; Statistici INS ianuarie 2013; Prelucrări și
calcule FPP
Conform datelor din bilanț, la data de 31 decembrie 2011, numărul IMM –
urilor active economic ajungea la 437.042, ceea ce semnifică o creștere mică cu un
procent de 0,12% față de anul 2010 (figura 3. 4). [1] [2]

Figura 3.5 . Evoluția numărului de IMM -uri și a numărului mediu de salariați, 2007 -2011
Sursa: Date de bilanț întreprinderi ONRC; Statistici INS; Prelucrări și calcule FPP
Observăm în figura 3.5. evoluția numărului de salariați, acest număr
scăzând destul de mult de la an la an. Numărul angajaților din anul 2011, raportat
la anul de referință 2008, ne arată o pierdere semnificativă de 13% din numărul
locurilor de muncă. [1] [2]

23

Figura 3.6 . Structura numărului total de IMM -uri pe sectoare de activitate și pe clase de
mărime
Sursa: Date de bilanț întreprinderi la 31.12.2011, ONRC; Statistici INS ianuarie 2013; Prelucrări
și calcule FPP
În figura 3.6 . este prezentată distribuția întreprinderilor, atât în toate
sectoarele economice, pe ansamblul IMM -urilor, dar și pe clasele de mărime.
Comerțul rămâne unul dintre cele mai importante sectoare economice în
care își pot desfășura activitatea toate IMM -urile cu un procent de 37,5%.
Următorul sector este cel al Activităților profesionale, științifice și tehnice cu o
ponder de 11,2%. Industria prelucrătoare este și el un domeniu reprezentativ pentru
IMM -uri, având o pondere de 10%. Restul domeniilor, și anume, Construcții,

24
Transport și depozitare, Hoteluri și restaurante etc. au ponderi cuprinse între 9,5%
și 1,9%. [1] [2]

Figura 3. 7. Cifra de afaceri în IMM -uri pe clase de mărime, 2011
Sursa: Date de bilanț întreprinderi la 31.12.2011, ONRC; Statistici INS, ianuarie 2013; Prelucrări
și calcule FPP
În figura 3. 7. este reprezentată cifra de afaceri între cele trei clase de
mărime ale IMM. Putem observa că microîntreprindrile contribuie la volumul total
al cifrei de afaceri cu o pondere de 30,8%, întreprinderile mici cu 34,3%, iar cele
mijlocii cu 34,9.%. [1] [2]

25
Capitolul 4. Studiu de caz. Analiza economico -financiară a unui
proiect de investiții în cadrul S.C. KLABEN S.R.L.
4.1. Descrierea firmei

Firma S.C. KLABEN S.R.L. s-a înființat în anul 2006, este o societate cu
răspundere limitată, localizată în Județul Arad și înmatriculată la Registrul
Comerțului cu numărul J02/1154/2006.
Domeniul principal de activitate al S.C. KLABEN S.R.L.
CAEN 5520 : Facilități de cazare pentru vacanțe și perioadă de scurtă durată .
Aceasta clasă include asigurarea cazării de scurtă durată, de obicei zilnică sau
saptamânală, pentru vizitatori, în locuințe separate (independente) constând în
camere complet mobilate sau spații pentru servirea mesei și dormit, cu facilități
pentru gătit sau bucătării complet echipate.
Această clasă include servicii de cazare asigurate de:
 tabere de copii și alte case de vacanțe;
 case de oaspeți și bungalow -uri;
 case țărănești și căsuțe fără servicii de menaj;
 căminele de tineret și refugii montane.
Cabana Edelweiss este structurată astfel:
 14 camere: două locuri;
 7 camere: patru locuri.
Camerele sunt dotate cu pat matrimonial, Tv, baie proprie cu duș, Internet
wireless în incinta cabanei.
Cabana dispune de un restaurant cu 70 de locuri cu meniu tradițional, cu
specific românesc, unde calitatea serviciilor și a preparatelor este mereu pe primul
loc. Restaurantul reprezintă o locație ideală pentru o masă cu prietenii sau
organizarea unui eveniment festiv: nuntă, botez, onomastică, a niversare, petrecere
de firmă sau în familie.
Cabana Edelweiss se află la 20 metrii de teleschiul numărul 2 , în partea de
sus a stațiunii Straja, lângă vechea cabană Straja.

26
Facilitățile oferite de cazare sunt următoarele: internet wireless, internet
prin cablu, parcare, room servive, acces animale, terasă, foișor în curte, bar,
restaurant, sală de conferințe.
Facilitățile camere: internet în cameră, uscător de păr, încălzire centrală,
baie în cameră, cameră cu TV. Cabana este clasificată la categoria 3 ste le.
Numărul angajaților diferă în funcție de sezon, variind de la 5 la 10
angajați. În perioada de vârf a sezonului de vară/iarnă se ajunge la un număr de 10
angajați, iar în perioada mai puțin aglomerată sunt minim 4 angajați.
Variante trasee oferite de Cabana Edelweiss:
1) Straja – Cabana Buta – Tău Bușii – Parc de Aventură + Piscină;
2) Straja – Peștera Bolii – Rezervația de Zimbrii Hațeg – Mănăstirea Prislop –
Castelul Huniazilor;
3) Straja – Baraj Valea de Pești – Cascada Lazărul – Parc de Aventură –
Cheile Scorotei;
4) Straja – Sarmisegetuza Ulpia Traiana – Călan – Sarmisegetuza Regia.
5) Straja – Mănăstirea Lainici – Târgu Jiu – Mănăstirea Tismana – Casa
Memorială Constantin Brâncuși – Cheile Sohodolului – Baraj Valea de
Pești;
6) Straja – Obârșia Lotrului – Trans A lpina – Rânca – Târgu Jiu – Mănăstirea
Lainici;
7) Straja – Râul de Mori – Baraj Râul Mare – Cabana Rotunda – Poiana
Pelegii – Lac Bucura;
Principalii concurenți ai Cabanei Edelweiss sunt: S.C. Comexim, Vila Frații
Jderi, Casa Alpina.
Furnizori: Profi, Lidl, Penny, Kaufland, LAS PAN S.R.L. , TRANS DIANA
S.R.L. , producători locali .
Clienți: principalii clienți ai Cabanei Edelweiss sunt turiștii români sau
străini aflați în tranzit, în interes de serviciu sau în excursii turistice.

27
4.2. Argumentul investiției

Din dorința de a îmbunătății în mod constant serviciile oferite și pentru a
oferi o alternativă la cazare, societatea S.C. KLABEN S.R.L. a optat pentru
extinderea cabanei, amenajând mansarda. Finanțarea investiției se va face cu
ajutorul unui împumut banca r, deoarece disponibilul din cont nu este suficient.
Prin intermediul acestei finanțări, societatea S.C. KLABEN S.R.L. dorește
ca numărul locurilor de cazare să crească prin extin derea capacității de cazare cu 9
locuri. Astfel vor fi:
 3 camere cu două loc uri;
 1 cameră cu trei locuri.
După realizarea acestei extinderi camerele vor fi cotate astfel: cele 21
camere vor fi standard, iar cele 4 camere vor fi superioare. Cele standard au nivelul
de modernizare mai scăzut, pe când cele superioare vor fi modernizate după noile
tendințe. Din acest motiv și prețurile camerelor vor fi diferite.

4.3. Analiza situației actuale a societății S.C. KLABEN S.R.L.

Înainte de realizarea investiției s -au efectuat calculele indicatorilot
financiari cu ajutorul valorilor reale din bilanțul contabil (vezi anexa 1) și contul
de profit și pierdere al societății S.C. KLABE N S.R.L. (vezi anexa 2 ).
1. Ratele de solvabilitate pe TS

a) Rata de lichiditate curentă
𝑅𝐿𝐶= 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒= 45 224
49 914=0,91 𝑜𝑟𝑖 (4.1)
Rezultatul ratei de lichiditate curentă este mai mic decât 1, ceea ce însemnă
că activele nu pot acoperi pasivele, deoarece valoarea trebuia să fie mai mare decât
1.
b) Rata de lichiditate rapidă
𝑅𝐿𝑅= 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 −𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒= 45 224 −880
49 914=0,8 𝑜𝑟𝑖 (4.2)

28
Și în cazul ratei de lichiditate rapidă valoarea este mai mică decât 1, ceea ce
însemnă că firma nu poate realiza plata stocurilor, deoarece aceasta trebuia să fie
mai mare decât 1.

c) Rata de lichiditate imediată
𝑅𝐿𝑐𝑎𝑠 ℎ= 𝐶𝑎𝑠 ℎ
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒= 1 633
49 914=0,03 𝑜𝑟𝑖 (4.3)
Cu ajutorul ratei de lichiditate imediată se evaluează capacitatea firmei de a
face față obligațiilor scadente în intervale de timp scurte. În cazul nostru valoarea
ratei este mai mică decât 1, ceea ce însemnă că societatea face față destul de greu.

2. Ratele de rotație

a) Rotația stocurilor
𝑅𝑆= 𝐶𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑢𝑛𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑣â𝑛𝑑𝑢𝑡𝑒
𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖= 41 494
880=41,15 𝑜𝑟𝑖 (4.4)
Valoarea r otației stocurilor este de 41 ori pe an. Cu cât rotația stocurilor
este mai rapidă, cu atât firma utilizează mai e ficient stocurile.
𝑅𝑐𝑟[𝑧𝑖𝑙𝑒 ]= 365
41,15=8,86 𝑧𝑖𝑙𝑒 (4.5)
În cazul societății S.C. KLABEN S.R.L., rotația stocurilor exprimată în zile
este de 9 zile. Acestă valoare ne arată de câte ori este valorificat stocul.

b) Rotația creanțelor
𝑅𝑐𝑟= 𝑉â𝑛𝑧ă𝑟𝑖
𝐶𝑟𝑒𝑎𝑛 ț𝑒= 197 690
42 711=4,6 𝑜𝑟𝑖 (4.6)
Valoarea rotației creanțelor este de 5 ori pe an. Acestă valoare ne arată de
câte ori pe an colectează firma creanțele sale.
𝑅𝑐𝑟[𝑧𝑖𝑙𝑒 ]= 365
4,6=79,34 𝑧𝑖𝑙𝑒 (4.7)
Putem observa că perioada medie de încasare a creanțelor este de 79 zile.

29
c) Rata de rotație a activelor totale
𝑅𝐴𝑇= 𝑉â𝑛𝑧ă𝑟𝑖
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒= 197 690
72 578=2,72 𝑜𝑟𝑖 (4.8)
Valoarea rotați ei activelor totale este de 3 ori, ceea ce însemnă că fi rma își
rotește activele de 3 ori într -un an.
𝑅𝐴𝑇[𝑧𝑖𝑙𝑒 ]= 365
2,72=134 ,19 𝑧𝑖𝑙𝑒
(4.9)
Această valoare ne arată că o dată pe an la 134 de zile se face o rotație.

3. Ratele de profitabilitate

a) Rata profitului
𝑅𝑝= 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝑉â𝑛𝑧ă𝑟𝑖= 22 482
197 690=0,11 (4.10)
Rata profitului pentru firma S.C. KLABEN S.R.L. este de 11%, ceea ce
însemnă că acesta generează 11 bani profit pentru fiecare RON.

b) Rentabilitatea activelor totale
𝑅𝑂𝐴 = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒= 22 482
72 578=0,3 (4.11)
S.C. KLABEN S.R.L. are o rentabilitate a activelor totale de 30%.

c) Rentabilitatea financiară
𝑅𝑂𝐸 = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢= 22 482
22 664=0,99 (4.12)
Firma are o rentabilitate financiară de 99%, ceea ce însemnă că pentru
fiecare RON imobilizat în capitalul propriu, aceasta generează 99 bani ca profit.

4.4. Analiza fluxului de numerar

Pentru investiția inițială a firmei s -au realizat:

30
 Cheltuieli cu materialele de construcții: 14 290 RON (vezi anexa 3)
 Cheltuieli cu amenajări și dotări camere: 13 970 RON (vezi anexa 4)
 Cheltuieli cu amenajări șă dotări băi: 7 500 RON (vezi anexa 5)
 Chelt uieli cu manopera: 6 000 RON
 Amortizare: 3 576 RON
Cheltuielile cu materiale le de construcții și amenajări se vor amortiza pe o
perioadă de 10 de la funcțioanare.
Având în vedere că disponibilul din cont nu acoperă cheltuielile investiției,
s-a realizat un împrumut bancar. Împumutul bancar în valoare de 41 760 RON a
fost făcut pe o perioadă de 5 ani și cu o rată anuală de 6% (vezi anexa 6). [3]
În continuare se fac estimări în legătură cu veniturile și cheltuielile firmei
pentru următorii 3 ani de la realizarea investiției.

Figura 4.8. Analiza fluxului de numerar
Costul unei nopți de cazare pentru o cameră cu trei locuri este de 110
RON/noapte, iar pentru o cameră cu două locuri este de 120 RON/noapte.
În anul 2016 se estimează rezervarea unui total de 90 de camere, în anul
2017 se rezervă 150 de camere, iar în anul 2018 un număr de 17 0 de camere.

31
Numerarul la începutul anului 2016 este valoarea împrumutului bancar pe
care firma l -a făcut pentru realizarea investiție.
Valoarea totală a fluxului de numerar rezultată la sfârșitul anului 2016 va fi
numerarul la începutul anului 2017, iar fluxul de num erar rezultat la sfârșitul
anului 2017 va fi numerarul la începutul anului 2018.
Cu ajutorul investiție, a totalului fluxurilor de numerar și a ratei de 15% s -a
calculat Venitul Net Actualizat (VAN). Valoarea Ratei Interne de Rentabilitate
(RIR) s -a calculat cu ajutorul totalului de flux de numerar de la sfârșitul fiecărui
an, această valoare fiind de 43%.
Potrivit calculelor efectuate, VAN mai mare decât zero și RIR mai mare
decât zero, rezultă că proiectul de investiții este profitabil.

32
Concluzii
O primă concluzie face referire la aspectele teoretice ale proiectelor de
investiții și ce presupun acestea. O investiție este reprezentată de o cheltuială
bănească cu scopul de a poduce profit. Sursele de finanțare și strategiile de
investiți i sunt folosite pentru gestionarea investiției.
O a doua concluzie face referire la evoluția IMM -urilor din România.
Ultima concluzie o reprezintă analiza fluxului de numerar de unde au
rezultat indicatorii economici Venitul Net Actualizat (VAN) și Rata Internă de
Rentabilitate (RIR). Potrivit calculelor efectuate, VAN mai mare decât zero și RIR
mai mare decât zero, rezultă că proiectul de investiții este profitabil.

33
Rezumat
Lucrarea are ca scop efectuarea analizei fezabilității unui proiect de
investiții în cadrul sectorului de IMM -uri din România. Aceasta este împărțită în
două părți: partea teoretică ce cuprinde primele trei capitole și partea practică
prezentată în ultimu l capitol.
Pe parcursul lucrării sunt prezentate aspectele teoretice privind proiectele
de investiții în cadrul sectorului de IMM -uri din România, cât și procedurile
fundamentale pentru analiza investiției.
În primul capitol sunt abordate aspectele teoreti ce cu privire la sursele de
finanțare și strategiile de investiții, clasificarea investițiilor, dar și definirea
acestora. Se cunoaște faptul că o investiție reprezintă orice cheltuială bănească
făcută cu scopul de a produce profit. Acest lucru se demonstr ează cu ajutorul
anumitor indicatori, și anume, Venitul Net Actualizat și Rata Internă de
Rentabilitate.
În capitolul al -II-lea sunt prezentate procedurile fundamentale pentru
analiza investiției.
Ca primă procedură, am început cu studiul de fezabilitate care are un rol
destul de important în decizia de a investii. Acest studiu se realizeză într -un proiect
atunci când există o legătură cu capacitatea de producție dată, cu costuri de
producție și investiție, dar și venituri ce pot asigura rentabilitatea in vetiției.
O altă procedură este analiza de senzitivitate care arată cât de sensibil poate
fi obiectivul invetiției la diverse modificări ce pot apărea în decursul funcționării
sale. Această analiză ajută la evaluarea celor mai probabile rezultate ale
proie ctelor.
Cea de -a treia procedură este reprezentată de analiza riscului, aceasta fiind
un element important și logic în evaluarea rentabilității unui proiect. Pentru
realizarea evaluării riscului unui proiect, este nevoie de două metode: subiective și
obiec tive. Cea de -a patra procedură este analiza cost -beneficiu. Această analiză
permite alocarea resurselor pentru proiecte doar în momentul în care beneficiul
marginal social este mai mare decât costul marginal social.

34
O ultimă procedură este analiza economic o-financiară. Analiza financiară
are la bază criteriul obținerii unui profit.
În cel de -al III -lea capitol sunt abordate elemente de teorie privind definiții
și clasificări ale IMM -urilor.
În acest capitol este prezentată și evoluția sectorului întreprinde rilor mici și
mijlocii din România. Toate informațiile pentru evoluția întreprinderilor din
România rezultă din statistici publicate de Oficiul Național al Registrului
Comerțului și Institutul Național de Statistică.
În ultimul capitol este prezentată desc rierea societății S.C. KLABEN S.R.L.
și argumentul investiție pe care o realizează aceasta. Societatea S.C. KLABEN
S.R.L. dorește să facă investiția din dorința de a îmbunătății constant serviciile
oferite și pentru a oferi o alternativă la cazare. Finanța rea investiției se realizează
cu ajutorul unui împrumut bancar, deoarece disponibilul din cont nu este suficient.
Tot în cadrul acestui capitol sunt calculați indicatorii financiari pe baza
datelor actuale din bilanțul contabil înainte de realizarea invest iției, dar și
analizarea cash flow -ului obținut în urma acesteia.
Analizarea cash flow -ului este realizată pe baza propriilor estimări ale
firmei pe următorii trei ani după realizarea investiției. În urma acestei analize a
fluxului de numerar au rezultat următorii indicatori economici: Venitul Net
Actualizat (VAN) și Rata Internă de Rentabilitate (RIR). Deoarece valoarea
Venitului Net Actualizat este mai mare decât zero, proiectul de investiții este
profitabil.
După calcularea Ratei Interne de Rentabilitat ea a rezultat indicele de
rentabilitate cu valoarea de 43% ceea ce însemnă că proiectul de investiții este
eficient.
În final sunt prezentate concluziile lucrării, acestea făcând referire la
aspectele teoretice a proiectelor de investiții și ce presupun acestea, dar și la
evoluția sectorului de IMM -uri din România. Ca ultimă concluzie, aceasta este
reprezentată de analiza fluxului de numerar de unde au rezultat indicatorii
economici VAN și RIR.

35
Sumary
The aim of this paper is to analyse the feasibility of an investment project
related to SMEs in Romania . The current work is divided into two parts: the
theoretical part which consists of the first three chapters ant the practical part
presented in the last chapter.
Through out the whole paper I have presented theoretical aspects regarding
investment project in SMEs in Romania, moreover, the paper also focuses on the
fundamental procedures for investment analysis.
In the first chapter I have included theoretical aspects of financial sources
and investment strat egies, investment classi fication and their definitions.
It is well -known that an investment represents any kind of expense made
with a view to producing profit. This is demonstrated by means of certain
indicators such as Net Present Value (NPV) and Interna l Rate of Return (IRR).
The second chapter contains the fundamental procdure for the investment
analysis. As a first procedure, I have started with the feasibility study which plays a
rather important role in the investment decision . This study is conducte d by means
of a profect when there is a connection between the given production, the costs of
the investment, but also with the income which can ensure the profitability of the
invetsment.
Another procedure is the sensitivity analysis which shows how sensi tive the
objective of the investment can be to various modifications that may occur during
the process. This analysis is conducive to the assessment of the most probable
results of project.
The third procedure is represented by the risk analysis which is a n
important and logical element of the evalution of the profitability of a project. In
order establish the risk of a project: both subjective and objective methods and
necessary.
The fourth procedure is the c ost-benefit analisys. This type of anlisys
allow s for the allotment of resources to certain project only when the social
marginal benefit is highes than the social marginal cost.

36
The final procedure is the economic – financial analisys. The financial
analisys is based on the criterium of obtaining a pro fit.
The third chapter contains theoretical elements related to definitio ns and
classifications of SMEs.
In this chapter I have also included th evolution of Romanian SMEs. All the
information about the Romanian enterprises results from statistics published by
The National Trade Register Office and The National Institute of Statistics.
The last chapter deals with the description of KLABEN enterprise and its
envestment argument. KLABEN enterprise seeks to invest out of its desire to
constantly improv e its avaible services and to offer an accommodation alternative.
Financing the investment is achieved via a bank loan due to the fact that the
avaible money in their account is not enought.
In addion, this final chapter contains the calculations for the f inancial
indicators based on the current data in the balance sheet before the investment is
done and the analysis of the cash flow that resulted. The analysis of the cash flow
is done based on the firm`s own estimations for the next three years after the
investment.
As a result of this analysis of money flow the following economoc
indicators emerged: Net Present Value and Internal Rate of Return. Because the
value of the Net Present Value is higher than zero, the investment is profitable.
After calculatio n of Internal Rate of Return the profitability ndex resulted
with a value of 43% which leads to the conclusion that the investment project is
efficient.
Finally, I have presented the conclusions of the paper, referring back to the
theoretical aspects of th e investment projects of Romanian SMEs is also included.
The analysis of the cash flow where the economic indicators Net Present
Value and Internal Rate of Return resulted from is the lat conclusion of the current
paper.

37
Anexe
Anexa 1

BILANȚ prescurtat
Formular 10 la data de 31.12.2015 – lei –
Denumirea elementului Nr.
rd. Sold la:
01.01.2015 31.12.2015
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+234 -280-290-
2933) 01
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE(ct.211+212+213+214+223+224+231+232 -281-291-
2931) 02 129.725 27.354
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE (ct.261+263+265+267 * – 296* ) 03
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL ( rd. 01 + 02 + 03 ) 04 129.725 27.354
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct.301+321+302+322+303+323+/ -308+328+331+332+341+345+346
+/-348+351+354+356+357+358+361+326+/ -368+371+327+/ -378+381+/ -388-391- 392-
393-394-395-396-397-398+4091 -4428) 05 13.480 880
II.CREANȚE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
(ct.267 *-296*+4092+411+413+418+425+4282+431 **+437 **+4382+441 **+4424
+4428 **+444 **+445+446 **+447 **+4482+451 **+453 **+456 **+4582+461+473 ** –
491 -495-496+5187) 06 10.099 42.711
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT(ct.501+505+506+508+5113+5114 -591-595-596-
598) 07
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI (ct. 5112+512+531+532+541+542) 08 522 1.633
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL ( rd. 05 + 06 + 07 + 08 ) 09 24.101 45.224
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 10
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR -O PERIOADĂ DE
PÂNĂ LA UN AN (ct.161+162+166+167+168 –
169+269+401+403+404+405+408+419+421+423
+424+426+427+4281+431 ***+437 ***+4381+441 ***+4423+4428 ***+444 ***+446 ***+
447***+4481+451 ***+453 *** +455+456 ***+457+4581+462+473 ***+509+5186+519) 11 153.644 49.914
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd.09 + 10 – 11 –
19) 12 -129.543 -4.690
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04 + 12) 13 182 22.664
G. DATORII:SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR -O PERIOADA MAI
MARE DE UN AN (ct.161+162+166+167+168 –
169+269+401+403+404+405+408+419+421+423
+424+426+427+4281+431 ***+437 ***+4381+441 ***+4423+4428 ***+444 ***+446 ***+
447***+4481+451 ***+453 *** +455+456 ***+4581+462+473 ***+509+5186+519) 14
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 15

38
I. VENITURI IN AVANS (rd. 17 + 18 + 21 + 22) 16
1. Subvenții pentru investiții (ct. 475) 17
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472) – total ( rd.19+20 ) 18
Sume de reluat intr -o perioada de pana la un an (ct. 472 *) 19
Sume de reluat intr -o perioada mai mare de un an (ct. 472 *) 20
3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienți (ct. 478) 21
Fondul comercial negativ (ct.2075) 22
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. CAPITAL (r d. 24 + 25 + 26 + 27 ) 23 200 200
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 24 200 200
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 25
3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 26
4. Patrimoniul institutelor naționale de cercetare -dezvoltare (ct. 1018) 27
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 28
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 29
IV. REZERVE (ct.106) 30 40 40
Acțiuni proprii (ct. 109) 31
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 32
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 33
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) SOLD C (ct.
117) 34
SOLD D (ct.
117) 35 11.308 58
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI FINANCIAR SOLD C (ct.
121) 36 11.250 22.482
SOLD D (ct.
121) 37
Repartizarea profitului (ct. 129) 38
CAPITALURI PROPRII – TOTAL ( rd. 23+28+29+30 -31+32 -33+34 -35+36 -37-38) 39 182 22.664
Patrimoniul public (ct. 1016) 40
CAPITALURI – TOTAL ( rd. 39+40 ) (rd.13 -14-15-17-20-21-22) 41 182 22.664
Suma de control F10 : 636649 / 5744389
*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
**) Solduri debitoare ale conturilor respective.
***) Solduri credit oare ale conturilor respective.
Rd.06 – Sumele înscrise la acest rând și preluate din contul 267 reprezintă creanțele
aferente contractelor de leasing financiar și altor contracte asimilate, precum și alte
creanțe imobilizate, scadente într -o perioadă mai mică de 12 luni.

39
ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Numele si prenumele Numele si prenumele
MOROSAN BENIAMIN SEBASTIAN SC CONTA RO SRL
Calitatea
Semnătura
_________________________________
Stampila unitătii

Semnătura
_________________________________

22–PERSOANE JURIDICE AUTORIZATE,
MEMBRE CECCAR
Formular
VALIDAT

40
Anexa 2
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDRE
la data de 31.12.2015
Formular 20
– lei –
Denumirea indicatorilor Nr.
rd. Exercițiul financiar
2014 2015
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă ( rd. 02+03 -04+05+06 ) 01 178.416 239.184
Producția vândută (ct.701+702+703+704+705+706+708) 02 158.942 197.690
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 19.474 41.494
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04 0 0
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile radiate din
Registrul general si care mai au in derulare contracte de
leasing (ct.766* ) 05
Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de
afaceri nete (ct.7411) 06
2. Venituri aferente costului producției în curs de execuție
(ct.711+712)
Sold C 07
Sold D 08
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale
proprii și capitalizată (ct.721+ 722) 09 0 0
4. Alte venituri din exploatare (ct.758+7417+7815) 10 837
-din care , venituri din fondul comercial negativ 11 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (r d. 01+ 07 – 08
+ 09 + 10 )
12 178.416 240.021
5. a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele
consumabile (ct.601+602 -7412)
13 53.294 24.883
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608)
14 36.731 36.866
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă)(ct.605 -7413) 15 11.245 10.874
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 16 15.829 18.118
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17 0 0

41
6. Cheltuieli cu personalul ( rd. 19 +20 ) 18 20.278 25.786
a) Salarii și indemnizații (ct.641+642+643+644 -7414) 19 15.923 20.248
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială (ct.645 –
7415) 20 4.355 5.538
7.a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și
necorporale ( rd. 22 – 23) 21 14.436 10.846
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 22 14.436 10.846
a.2) Venituri (ct.7813) 23 0 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (r d. 25 –
26) 24 0 0
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 25 0 0
b.2) Venituri (ct.754+7814) 26 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare ( rd. 28 la 31 ) 27 14.912 85.293
8.1. Cheltuieli privind prestațiile externe
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624
+625+626+627+628 -7416) 28 12.107 75.199
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
(ct.635) 29 1.293 1.082
8.3. Alte cheltuieli (ct.652+658) 30 1.512 9.012
Cheltuieli cu dobânzile de refinanțare înregistrate de
entitățile radiate din Registrul general si care mai au in
derulare contracte de leasing (ct.666*) 31 0 0
Ajustări privind provizioanele ( rd. 33 – 34) 32 0 0
– Cheltuieli (ct.6812) 33 0 0
– Venituri (ct.7812) 34 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL ( rd. 13 la 16 –
17 +18 + 21 + 24 + 27 + 32 ) 35 166.725 212.666
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
– Profit ( rd. 12 – 35) 36 11.691 27.355
– Pierdere ( rd. 35 – 12) 37 0 0
9. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) 38 0 0
– din care , veniturile obținute de la entitățile afiliate 39 0 0
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte
din activele imobilizate
(ct.763) 40 0 0
– din care , veniturile obținute de la entitățile afiliate 41 0 0
11. Venituri din dobânzi (ct.766*) 42 265 21
– din care , veniturile obținute de la entitățile afiliate 43 0 0
Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 44 0 1

42
VENITURI FINANCIARE – TOTAL ( rd. 38 + 40 + 42 + 44 ) 45 265 22
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și
investițiile financiare deținute ca active circulante (r d. 47 –
48) 46 0 0
– Cheltuieli (ct.686) 47 0 0
– Venituri (ct.786) 48 0 0
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666* -7418) 49 0 0
– din care , cheltuielile în relația cu entitățile afiliate 50 0 0
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 51 2 1
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL ( rd. 46 + 49 + 51 ) 52 2 1
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
– Profit ( rd. 45 – 52) 53 263 21
– Pierdere ( rd. 52 – 45) 54 0 0
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):
– Profit ( rd. 12 + 45 – 35 – 52) 55 11.954 27.376
– Pierdere ( rd. 35 + 52 – 12 – 45) 56 0 0
15. Venituri extraordinare (ct.771) 57 0 0
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 58 0 0
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ:
– Profit ( rd. 57 – 58) 59 0 0
– Pierdere ( rd. 58 – 57) 60 0 0
VENITURI TOTALE ( rd. 12 + 45 + 57 ) 61 178.681 240.043
CHELTUIELI TOTALE ( rd. 35 + 52 + 58 ) 62 166.727 212.667
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
– Profit ( rd. 61 – 62) 63 11.954 27.376
– Pierdere ( rd. 62 – 61) 64 0 0
18. Impozitul pe profit (ct.691) 65 704 4.894
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
(ct.698) 66 0 0
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A
EXERCIȚIULUI FINANCIAR:
– Profit ( rd. 63 – 64 – 65 – 66) 67 11.250 22.482
– Pierdere ( rd. 64 + 65 + 66 – 63) 68 0 0
Suma de control F20 : 3140825 / 5744389
*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.

43
Rd.19 – la acest rând se cuprind si drepturile colaboratorilor, stabilite potrivit legislatiei
muncii, care se preiau din rulajul debitor al contului 621 „Cheltuieli cu colaboratorii”,
analitic „Colaboratori persoane fizice”.
ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Numele si prenumele Numele si prenumele
MOROSAN BENIAMIN SEBASTIAN SC CONTA RO SRL
Calitatea
Semnătura _________________________________ 22–PERSOANE JURIDICE
AUTORIZATE, MEMBRE CECCAR
Stampila unitătii

Formular
VALIDAT

44
Anexa 3
Nr. Crt. Produs Valoare (RON)
1. Lavabilă 90
2. Amorsă 30
3. Izolator parchet 250
4. Adezivi gresie și faianță 70
5. Glet 50
6. Bandă de îmbinare 40
7. Chit de rosturi 105
8. Rigips 400
9. Dibluri + șuruburi 140
10. Bride de prindere 70
11. Profile cw 160
12. Profile uw 120
13. Vată minerală 4 800
14. Folie 90
15. Polistiren extrudat de 10 4 800
16. Plasă sudată de 6 mm 2 250
17. Nisip 475
18. Ciment 270
19. Chit 80
Total 14 290

45
Anexa 4

Nr. Crt. Produs Valoare (RON)
1. Pat dublu 1 600
2. Pat single 300
3. Birou 800
4. Dulap 600
5. Cuier 40
6. TV 200
7. Tamburel 200
8. Saltea dublă 1400
9. Saltea single 250
10. Pernă 200
11. Pilotă dublă 400
12. Pilotă single 50
13. Lingerie dublă 400
14. Lenjerie single 50
15. Calorifer 1 200
16. Ușă 1 400
17. Umeraș 20
18. Aplică 120
19. Perdea 500
20. Draperie 600
21. Rejansă 160
22. Șină 60
23. Călăreți șină 80
24. Parchet 1 500
25. Întrerupător 20
26. Priză 20
Total 13 970

46
Anexa 5
Nr. Crt. Produs Valoare (RON)
1. Set lavoar + mască + oglindă 1 000
2. Cabină duș 2 000
3. Vas wc 400
4. Baterie chiuvetă 200
5. Baterie cabină duș 320
6. Capac wc 100
7. Suport hârtie igienică 40
8. Perie wc 20
9. Covoraș 60
10. Cuier 40
11. Pahar 20
12. Savonieră 20
13. Prosop mare 250
14. Prosop mic 150
15. Aplică 80
16. Coș gunoi 40
17. Calorifer 400
18. Gresie 480
19. Faianță 504
20. Uși 1 000
21. Întrerupător 16
22. Bazin wc 360
Total 7 500

47
Anexa 6
Luna Sold Dobanda Principal Comision Rata
lunară
1 41 760,00 208,80 598,54 0,00 807,34
2 41 161,46 205,81 601,53 0,00 807,34
3 40 559,93 202,80 604,54 0,00 807,34
4 39 955,39 199,78 607,56 0,00 807,34
5 39 347,83 196,74 610,60 0,00 807,34
6 38 737,23 193,69 613,65 0,00 807,34
7 38 123,58 190,62 616,72 0,00 807,34
8 37 506,86 187,53 619,80 0,00 807,34
9 36 887,06 184,44 622,90 0,00 807,34
10 36 264,16 181,32 626,02 0,00 807,34
11 35 638,14 178,19 629,15 0,00 807,34
12 35 008,99 175,04 632,29 0,00 807,34
13 34 376,70 171,88 635,45 0,00 807,34
14 33 741,25 168,71 638,63 0,00 807,34
15 33 102,61 165,51 641,82 0,00 807,34
16 32 460,79 162,30 645,03 0,00 807,34
17 31 815,76 159,08 648,26 0,00 807,34
18 31 167,50 155,84 651,50 0,00 807,34
19 30 516,00 152,58 654,76 0,00 807,34
20 29 861,24 149,31 658,03 0,00 807,34
21 29 203,21 146,02 661,32 0,00 807,34
22 28 541,88 142,71 664,63 0,00 807,34
23 27 877,26 139,39 667,95 0,00 807,34
24 27 209,30 136,05 671,29 0,00 807,34
25 26 538,01 132,69 674,65 0,00 807,34
26 25 863,37 129,32 678,02 0,00 807,34
27 25 185,34 125,93 681,41 0,00 807,34
28 24 503,93 122,52 684,82 0,00 807,34
29 23 819,12 119,10 688,24 0,00 807,34
30 23 130,87 115,65 691,68 0,00 807,34
31 22 439,19 112,20 695,14 0,00 807,34
32 21 744,05 108,72 698,62 0,00 807,34
33 21 045,43 105,23 702,11 0,00 807,34
34 20 343,32 101,72 705,62 0,00 807,34
35 19 637,70 98,19 709,15 0,00 807,34
36 18 928,55 94,64 712,70 0,00 807,34
37 18 215,85 91,08 716,26 0,00 807,34
38 17 499,60 87,50 719,84 0,00 807,34
39 16 779,76 83,90 723,44 0,00 807,34
40 16 056,32 80,28 727,06 0,00 807,34
41 15 329,26 76,65 730,69 0,00 807,34

48
Luna Sold Dobanda Principal Comision Rata
lunară
42 14 598,57 72,99 734,34 0,00 807,34
43 13 864,22 69,32 738,02 0,00 807,34
44 13 126,21 65,63 741,71 0,00 807,34
45 12 384,50 61,92 745,42 0,00 807,34
46 11 639,09 58,20 749,14 0,00 807,34
47 10 889,94 54,45 752,89 0,00 807,34
48 10 137,06 50,69 756,65 0,00 807,34
49 9 380,40 46,90 760,44 0,00 807,34
50 8 619,97 43,10 764,24 0,00 807,34
51 7 855,73 39,28 768,06 0,00 807,34
52 7 087,67 35,44 771,90 0,00 807,34
53 6 315,77 31,58 775,76 0,00 807,34
54 5 540,01 27,70 779,64 0,00 807,34
55 4 760,37 23,80 783,54 0,00 807,34
56 3 976,84 19,88 787,45 0,00 807,34
57 3 189,38 15,95 791,39 0,00 807,34
58 2 397,99 11,99 795,35 0,00 807,34
59 1 602,65 8,01 799,32 0,00 807,34
60 803,32 4,02 803,32 0,00 807,34
Total 0 6 680,27 41 760,00 0,00 48 440,27
Sursa: www.conso.ro

49
Bibliografie
Bârsan Ioan, (2001), Investiții, Editura Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu
Bârsan Ioan, (2003), Managementul investițional, Editura Universității ”Lucian
Blaga” din Sibiu
Bîrle Vasile, (2009), Analiza economico -financiară a întreprinderii, Editura
Universității de Nord Baia Mare
Cistelecan M. Lazăr, (2002), Economia, eficiența și fnanțarea investițiilor, Editura
Economica
Cozmîncă Mircea, (2002), Mnagementul întreprinderilor mici și mijlocii, E ditura
Tehnica -Info Chișinău
Dîmbeanu -Creța Ovidiu, (2000), Decizia de investiții, Editura Tehnică
Iloiu Mirela, (2002), Eficiența economică a investițiilor, Editura Focus Petroșani
Leuca Gabriela -Mariana, (2009), Considerații privind managementul
întrepri nderilor mici și mijlocii din industria românească în contextul integrării
europene, Editura Politehnica
Românu Ion, Vasilescu Ion, (1993), Eficiența economică a investițiilor și
capitalului fix, Editura Didactică și pedagogică, R.A. -București
Simionescu A urelian, (1996), Eficiența economică a investițiilor, Universitatea
Petroșani -Litografia
Ștefan Codruț, (2009), Managementul dezvoltării durabile a întreprinderilor mici și
mijlocii
[1] Institutul Național de Statistică , (2013 ), Numărul de IMM -uri active e conomic ,
disponibil pe www.insse.ro , accesat la data de 16.06.2016.
[2] Oficiul Național al Registrului Comer țului, (2010 -2011), Date de bilanț
întreprinderi 2010 -2011, ONRC , disponibil pe www.onrc.ro , accesat la data de
16.06.2016
[2] Oficiul Național al Registrului Comer țului, (2008 -2012), Dinamica
înregistrărilor la Registrul comerț ului, disponibil pe www.onrc.ro , accesat la data
de 16.06.2016
[2] Oficiul Național al Registrului Comer țului, (2008 -2012), Numărul total de
înmatriculări, suspendări, dizolvări ș i radieri de firme, disponibil pe www.onrc.ro ,
accesat la data de 16.06.2016
[2] Oficiul Național al Registrului Comer țului, (2011 -2012), Forma j uridică a
agenților economici înregistraț i, disponibil pe www.onrc.ro , accesat la data de
16.06.2016

50
[2] Oficiul Național al Registrului Comer țului, (2011 -2012), Numărul de
înmatriculă ri pe sectoarele de activitate, valori coparative, disponibil pe
www.onrc.ro , accesat la data de 16.06.2016
[2] Oficiul Național al Registrului Comer țului, (2012), Distribuția regională a
numărului de înmaticulă ri, disponibil pe www.onrc.ro , accesat la dat a de
16.06.2016
[1] Institutul Nation al de Statistica, (2013), Variații ale numă rului de IMM -uri,
disponibil pe www.inss.ro , accesat la data de 16.06.206
[2] Oficiul Național al Registrului Comer țului, (2010 -2011), Date de bilanț
întreprinderi, disonibil pe www.onrc.ro , accesat la data de 16.06.2016
[1] Institutul Naț ional de Statistică, (2007 -2011), Evoluția numărului de IMM -uri
și a numărului mediu de salariaț i, disponibil pe www.inss.ro , accesat la date de
16.06.2016
[2] Oficiul Național al Registrului Comer țului, (2007 -2011), Date de bilanț
întreprinderi ONRC, disponibil pe www.onrc.ro , accesat la data de 16.06.2016
[1] Institutul Național de Statistică, (2013), Structura numă rului total de IMM -uri
pe sectoare de activitate și pe clase de mă rime, disponibil p e www.inss.ro , accesat
la data de 16.06.2016
[2] Oficiul Național al Registrului Comer țului, (2011), Date de bilanț î ntreprinderi,
disponibil pe www.onrc.ro , accesat la data de 16.06.2016
[1] Institutul Național de Statistică, (2013), Cifra de afaceri în IMM -uri pe clase de
mărime, disponibil pe www.inss.ro , accesat la data de 16.06.2016
[2] Oficiul Național al Registrului Comer țului, (2011), Da te de bilanț în treprinderi,
disponibil pe www.onrc.ro , accesat la data de 16.06.2016
[3] Conso, Î mpumut bancar, disponibil pe www.conso.ro , accesat la data
20.06.2016