SPECIALIZAREA INGINERIA MEDIULUI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI EVALUARE RISCURILOR HIDROLOGICE ȘI CALAMITĂȚII PE VALEA SEBEȘULUI COORDONATOR ȘTIINȚIFIC… [303594]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NATIONALE

UNIVERSITATE 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA

SPECIALIZAREA INGINERIA MEDIULUI

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

EVALUARE RISCURILOR HIDROLOGICE ȘI CALAMITĂȚII

PE VALEA SEBEȘULUI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

PROF. UNIV. DR. DIMEN LEVENTE

ABSOLVENT: [anonimizat] – LUCAN IOAN

ALBA IULIA

2017

[anonimizat] o [anonimizat], in urma distrugerii voite sau a acțiunii fenomenelor naturale, a [anonimizat].

[anonimizat], văzut ca o amenințare în cazul distrugerii din cauze naturale sau antropice a structurii barajelor de acumulare.

[anonimizat], iar aceste acumulări de apă au o importanță semnificativă pentru mine si pentru autoritățile locale si a IGSU deoarece sunt privite ca niște pericole iminente pentru comunitățiile de pe valea Sebeșului.

Râul Sebeș și întreaga sa rețea hidrografica de afluenți se înscriu ca elemente importante ale peisajului regiunii la care a contribuit direct.Izvoarele si pâraiele apar foarte frecvent cu o densitate maxima în etajul montan superior și alpin.

[anonimizat].483km, la care se adaugă sisteme torențiale care dublează această valoare.

[anonimizat]. Relieful, rețeaua hidrografică bogată a zonei, [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] o veche tradiție.

În prima jumătate a [anonimizat] o concepție științifică inginerească. Începând cu anii 1950, [anonimizat]. În deceniul 1950 – 1960, în cadrul planului de electrificare a țării, [anonimizat], Sistemul Hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier I, [anonimizat], [anonimizat]. pentru alimentarea cu apă a unor localități și centre industriale.

În perioada 1950 – 1990, în baza schemelor cadru de amenajare complexă a [anonimizat] a [anonimizat] 260 [anonimizat] 11 miliarde mc. , [anonimizat] 471 [anonimizat] 11% din lungimea cursurilor de apă. Prin aceste lucrări au fost apărate de inundații peste 2000 de localități, cca 2,3 mil. ha teren agricol, precum și importante obiective economice și sociale.

Din evidența Cadastrului Apelor din România (ținut la zi de Compania Națională "Apele Române",) și din inventarele prezentate de principalii deținători, rezultă că pe râurile din țara noastră există astăzi cca 2000 baraje, care pot acumula un volum total de apă de cca 15 miliarde m.c., respectiv cca 18,7 miliarde m.c., incluzând și acumulările de pe Dunăre, Porțile de Fier I și II.

Pagubele imense care ar rezulta în cazul distrugerii sau avarierii acestor amenajări, din diferite cauze inclusiv mișcările seismice, au constituit o preocupare constantă a inginerilor români care activează în domeniul construcțiilor de mari dimensiuni . Astăzi putem spune cu satisfacție că la ultimele cutremure mari, care au găsit în exploatare majoritatea acumulărilor, nu s-au înregistrat nici un fel de avarii ale barajelor.

România este membru fondator al ICOLD-CIGB ( Comitetului Internațional al Marilor Baraje). Prin participarea la activitatea acestei organizații internaționale specialiștii români au beneficiat de experiență mondială în domeniul, în cadrul ICOLD problema comportării seismice a barajelor a constituit subiectul unui congres și al activității unor comitete tehnice din care au făcut parte cei mai reputați specialiști din lume.

Siguranța barajelor din România este reglementată prin OUG nr. 244/2000 republicată în 2002. De această activitate răspunde Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Lucrărilor Hidrotehnice (CONSIB) care funcționează pe lângă ministerul de resort. Pentru supravegherea comportării în timp a lucrărilor existente, obligatorie prin lege, la fiecare dintre marii deținători există comisii tehnice formate din specialiști în domeniu.

Trebuie remarcat faptul că la scară mondială comportarea barajelor la solicitări seismice poate fi considerată satisfăcătoare și că în decursul timpului s-au înregistrat doar un număr foarte mic de avarii produse la aceste solicitări.

Motivarea importanței temei abordate

Am ales acestă temă deoarece locuiesc în această zonă și în calitate de studentă la specializarea Ingineria Mediului doresc să fac cunoscute problemele de mediu si pericolul care îl reprezintă acumulările hidroenergetice din bazinul văii Sebeșului , să fac cunoscută zona dar si și să prezint planurile de urgență si calamitățile posibile in cazul avarierii construcțiilor.

I . DATE DE LITERATURA

1 . Date geografice ale lacurilor de acumulare din bazinul hidrologic Sebeș

Valea Sebeșului formează una dintre cele ma atrăgătoare văii carpatine de la noi din tara , desfașurandu-se pe o lungime de aproximativ 100 km si o suparafața bazinala de aproximativ 1300 de kmp , strabătînd Carpatii Meridionali , in porțiunea unde acestia au ce mai mare lațime . In cursul său de la izvor pana la vărsare in Rul Mures sa pot distinge 3 trepte de relief: munți , dealuri si culoare depresionare . Formele de relief respectiv influența factorilor naturali si antropici determină etajarea climei , vegetatia faunei si utilizarea terenurilor.

Afluent al Raului Mures din partea stanga , Râul Sebeș are izvoarele la circa peste 2000 m de metrii altitudine , sub vârful Cindrel si isi desfășoara arealul la contactul dinte masivele muntoase : Șureanu , Cindrel , Șteflesti , Lotru si Parâng . Cele mai mari valori alitmetrice situate pe aliniamentul cumpenei de apă care prezinta vârfuri muntoase sunt : Șerbota Mare (2010 m) , Vârful lui Pătru (2130 m ) , Șteflești (2250 m) si Cindrelul (2250 m) .

Aceste masive montane fac parte din grupa Parâng , tot lungul Văii Sebesului se poate clasifica in trei categorii :

-superior : cuprinde Valea Sebeșului de la izvoare pana la acumularea Tău Bistra

-mijlociu : este cuprins intre acumularea Tău Bistra pana la localitate Sasciori

-inferior : intre localitatea Sasciori si confluenta cu Râul Mureș

Pentru fixare acestor categorii alăturii de elmentele geomorfologice (altitudine , geneza , fragmentare reliefului) s-au luat in considerare si alti factorii cum ar fii : conditii climatice , tectonica .

Figura 1.1 Localizare bazin hidrografic Sebeș

1.1 Condițiile geologice .

Din punct de vedere al structurii geologice, teritoriul se caracterizează printr-o structură petrografică unitară: șisturi cristaline cu intruziuni granitice, fapt care a imprimat masivelor montane o modelare destul de uniformă.

În munții Șureanu predomină șisturile cristaline, la care se adaugă pe latura dinspre Strei, calcarele jurasice și chiar unele microconglomerate și gresii de aceeași vârstă. Munții Cindrelului, se caracterizează prin masivitate și relief domol, produs al unei structuri geologice uniforme, constituită aproape exclusiv din șisturi cristaline.

În munții Lotrului, relieful e sculptat într-o compoziție geologic uniformă de șisturi metamorfice ale Pânzei Getice, care a permis în întregul spațiu, de 1072 km2, menținerea unor forme masive și rotunjite a versanților mult împăduriți și marcați de poieni însorite.

În întregul areal al sitului, cele mai multe formațiuni geologice, ca și distribuție, sunt micașisturile și paragnaisele, urmate de amfibolitele, pegmatite, depozite fluviatile, bolovănișuri, travertin, depozite coluviale în conuri de dejecție, pornituri de pe versanți, Seriile de Leaota, Rășinari, Cisnădioara, Sibișel, mai ales în est. Cu suprafețe medii se regăsesc calcare organogene, gresii, marne, tufuri, gipsuri, nisipuri, pietrișuri, brecii, conglomerate, nisipuri, marne, tufuri, sare, serpentinite, peridotite, dunite, calcare cristaline. Dintre formațiunile care au o distribuție redusă mai sunt prezente sporadic: aplite, roci verzi tufogene, riolite, porfire, migmatite metatectice, precum și nisipuri și pietrișuri.

Harta geologică Văii Sebeșului

Figura 1.2. Harta geologica a Vaii Sebeșului

1.2 Relieful zonei

Cea mai mare suprafată a bazinului Văii Sebeșului cuprindea parte de vest Muntii Cindrel (2245m) , estul Munții Șureanu (2060 m) si o mica parte din Munții Lotru . In acest spațiu larg relieful este reprezentat printr-o succesiune de culmi ce coboară treptat din vârful situat la peste 2000 m altitudine .

Acestea sunt separate de o numeroasa retea de văii care au dat nastere versantilor sub diferita lor forma , majoritate culmilor fac parte dintr-o serie de trepte largi . Forma de relief a celor trei masive muntoase o constituie văile , care sunt foarte numeroase si a căror versanți prezintă o gama variată . La inăltime de aproape 2000 de metri se găsesc văii glaciale ce coboară in prelungirea circurilor glaciale Cârpa , Șureanu , Iezerul Mic , Iezerul Mare avand un profil transveral .

Fagmentare reliefului s-a produs datorită intensității diferite in funcție de etapele morfometrice desfașurate in care rețeaua hidrografica s-a format diferit pana la configurația ei actuală . Terasele râurilor apar pe suprafețe reduse in cadrul marilor văi fiind reprezentată mai concret in bazinul inferior al râului la intrarea in contact cu râul Mureș si Secaș , in zona montana avand o dezvoltare foarte slaba .

1.3 Pedologia

Condițiile fizico-geografice, factorii biotici, durata sezonului de vegetație au orientat procesele pedogenetice spre formarea în teritoriul cercetat a trei clase de soluri cu numeroase tipuri și subtipuri.

Din clasa cambisolurilor fac parte districambosoluri criptospodic-litice, prespodice, prespodice, local litice, tipice, cu soluri brune acide și soluri brune feriiluviale având întinderi mari pe suprafața sitului. Dintre luvisoluri sunt cele de tip albice-stagnice, în extremitatea nord-estică. Clasa spodosolurilor este cea mai larg răspândită. Cuprinde criptopodzol litic, prepodzol tipic, local litic, podzol feriluvic, solurile brune feriiluviale, brune podzolice, care ocupă areale mari în etajul montan superior și alpin inferior și podzolurile care ocupă suprafețe mari în etajul montan superior. Din categoria argilovisolurilor, pe o mică suprafață se regăsește în NE sitului, tipul luvosol tipic. Tot în această zonă, pe valea râului Sadu, din categoria solurilor neevoluate, trunchiate se regăsește tipul aluviosol. Dintre protisoluri sunt cele de tip litosol distric și aluviosol district.

Ca și suprafețe ocupate, cele mai importante sunt cele brune feriiluviale și podzoluri brune, brune feriiluviale și podzoluri brune și litosoluri; brune feriiluviale și podzoluri brune, soluri brune acide și litosoluri. Distribuție medie au cele din tipurile: soluri brune feriiluviale și podzoluri brune și litosoluri, soluri brune feriiluviale și podzoluri brune, soluri brune acide și soluri brune feriiluviale, soluri brune acide criptospodice – sub pajiști subalpine, și podzoluri feriiluviale brune, inclusiv pseudogleizate, podzoluri și soluri brune feriiluvial local, litosoluri și stâncărie.

. Harta pedologică

FIGURA 1.3 Harta pedologică

1.4. Clima

Tipul de clima predominant determinat de poziția geografica este continental moderat , acesta fiind determinat de circulația generală a maselor de aer astfel : in directia nord-vest cu mase de aer umed , urmate de circulatia sud-vestică cu mase de aer cald circulația nord –estica cu mase de aer rece .

Regimul climatic al teritotiului Văii Sebeșului este temperat continental , cu specificul unui climat de munte , fiind influențat de dinamica anticiclonilor subtroical si continental , dar si dinamica ciclonică nord-atlantică si mediteraneană.

Clima deține un rol determinant asupra fenomenelor și proceselor ce duc la modificarea calității mediului. Se distinge, în primul rând climatul montan. Climatul montan pornind de la înălțimi de 800 m se caracterizează prin temperaturi medii anuale de la 6 grade C la 0 grade C, pe crestele cele mai înalte, temperaturi medii în luna ianuarie încadrate între -6 și -11 grade C, ajungând iulie de la 16 grade C la 6 grade C. Precipitațiile medii anuale cresc de la 800 mm la 1200 mm pe crestele cele mai înalte. Se distinge și un climat al culoarulului depresionar intramontan cu frecvente inversiuni de temperatură. O altă trăsătură a climatului montan este variația sensibilă a mișcării locale maselor de aer, brizele de munte și de vale, influențate de morfologia reliefului, direcția vântului fiind influențată vizibil de particularitățile reliefului, astfel configurația reliefului impune anumite direcții, masele de aer urmând configurația văilor sau a culmilor

Potentialul termic al zonei Văii Sebeșului este puternic inluențat de altitudine si de circulatia maselor de aer . Temperatura medie a erului in timpul perioadei de iarna variaza intere -2 grade C in culoarele depresionare si peste – 10 grade C la altitudini de peste 2000 m . In perioada anotimpului de vară , datorită intensificării radiatiei solare , temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 8 grade C la altitudini de peste 2000 m si 20 grade C la poalele Munților Șurean . Spre culoarul Mureșului temperaturile medii anuale depășesc 20 grade C maximele putandu- se ridica la 40 grade C.

Primele zile cu temperaturi mai mari de 0 grade C apar in zona de culoar dupa jumatatea lunii februarie , in raport cu zona inalta , unde se realizeaza mai târziu : la Căpâlna 1 martie , Șugag 15 martie , Oașa 25 martie .

Numarul zilelor cu temperaturi de inghet , caracterizate prin existenta temperaturilor minime mai mici sau egale cu 0 grade C se încadreaza între 120 zile si peste 220 zile în zona înalta.

Precipitatiile atmosferice constitue una dintre cele mai importante caracteristici climatice a regiunii si prezintă o crestere treptata din zona culoarului Mureșului spre culmile inalte , cantitatea medie anuală de precipitații variază între 500 – 600 mm in culoarul Mureșului si peste 1000 mm in zonele cu altitudinii ce depașesc 1400 m .

Distributia lor în timp are un caracter discontinuu si uniform iar producerea lor este strâns legata de activitate ciclonica si de invaziile de aer umed , perioada cu cele mai multe ploi este specifică lunilor mai si iunie când se depășesc 80 mm lunar (Sebeș =83, 4 mm ) in unele cazuri , cantitățile de precipitație căzute in 24 ore ajungând pana la 250 mm .

Rețeaua hidrografică a sitului este bogată și variată, cu văi principale și secundare, cu un ridicat potențial hidroenergetic. Ca și suprafață, cel mai mare bazin este cel al Sebeșului, numit și Frumoasa, mai ales în partea superioară a văii, urmat de cel al Sadului și Lotrului. Apele fac parte din bazinele Mureșului în nord, Olt în est, Jiu în sud-vest.

1.5 Rețeaua hidrografică

Râurile ce și adună apele din masivele muntoase au aspect radiar, cu izvoarele în partea centrală, la altitudini de peste 1800 m, unde alimentarea dominantă este cea nivală, iar mai jos devine pluvionivală, dând acestora debite destul de mari.

Apele ce izvorăsc din munții Șureanu sunt tributare bazinelor hidrografice ale Mureșului și Jiului. Mureșul este alimentat din acești munți de către afluenții Sebeș, Gâlciag, Prigoana, Valea Mare, Șerpilor, Diudiu, Costeasa, Cionții, Smidelor, Sălanele, Tărtărău, Pianu, Miraș, Cotul, Cugir, Tomii, Romoș, Sibișel, Orăștie, Grădiștea, Valea Răchitele, Boșorog, cele care merg spre Strei, Pârva, Sasu, Râul Mic. De cealaltă parte spre sud, se evidențiază Jiul de Est care își colectează apele din munții Șureanu prin intermediul afluenților: Sterminos, Fetița Mare, Bilele, Molidului, Răscoala, Frunții, Taia, Bănița, Valea Roșie, Jupâneasa.

Munții Lotrului sunt drenați de afluenții celor două văi principale colectoare din nord-est Sadu și Valea Frumoasă, Sebeș în nord-vest, respectiv Lotru în sud. Spre Lotru curg: Pravăț, Balu, Izvorul Gotia, Sărăcinul, Steaja, Hanes, Balindru, Hoteag, Rânjeu, Tiganei, Voineșiței, Vătafului, Rudaru, Priboilor, Păscoaia. Către Sebeș se îndreaptă: Tărtărău, Izvorul Prajei, Urlieșu, Turișoara. Din bazinul Sadului fac parte: Valea Contul, Negovanu, Sădurei, Valea lui Ivan, Mancu, Nărcuța, Prejba. Spre Olt curg Lotrioara, Vad, Iacob.

Munții Cindrel reprezintă obârșia multor văi, din bazinele Oltului și Mureșului. De pe culmea principală ajung spre Sadu către sud-est: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Izvorul Beșineului, Bătrâna, Grosu, Nadu, Vârjoghi, Ciuparilor. Spre est, nord-est se îndreaptă văile Sașa, Regina, Surdul, Râul Mare, Râul Mic, Rudarilor, Foltea, Strâmba, Dăneasa, Șanta.

Cibinul cu Măciuca, Orlatul și Megheșul sunt direct tributare Oltului. Spre vest, către Valea Frumoasei, Sebeș curg văile: Podele, Curpătu, Oașa Mică, Ciban cu Gropata, Marginea, Rușinosu, Negru, Ungurului, Gardului, Tomnatecu Jinarilor, Bistra, Dobra, Șugag, Pogona, Nedeiu. Majoritatea râurilor au fost suspuse unor prefaceri, în scopul amenajării hidroenergetice, evidențiinAdu-se în munții Lotrului, amenajarea hidroenergentică a râului Lotru, care constă în construcția barajului Vidra, din anrocamente, impermealbilizarea fiind făcută cu argilă. 23 .

În munții Cindrel, pe Sadu s-au construit lacuri de acumulare dintre care în sit se regăsește lacul Negovanu, în timp ce pe Sebeș sunt lacurile Oașa și Tăul Bistra.

Lacurile naturale sunt cantonate în căldări glaciare, de la obârșia unor văi care au fost modelate de ghețari cuaternari, toate fiind lacurile glaciare: Iezerul Șurianu 7,3 m adâncime, Iezerul Cârpa 1,6 m adâncime, Iezerașul Cârpa 1,65 m adâncime din Masivul Șureanu, de pe văile Șurianu și Cârpa, afluente ale Cugirului, precum și Iezerul Mare 13,3 m adâncime, de pe Valea Râul Mare, Iezerul Mic 1,6 m adâncime, iezerurile mai mici Nardir și Măriucii, toate de pe Valea Râului Mic, din Masivul Cindrel.

Figura.1.5 Harta hidrografică

Capitolul 2 Descrierea barajelor de pe Valea Sebeșului

Amenajarea hidrotehnică de pe Valea Frumoasei este una dintre cele mai mari si mai compleexe din Transilvania , cuprinzand 4 baraje si tot atatea hidrocentrale construite incepând cu anul 1972 . Cu un debit favorabil la vărsare Râul Sebes a fost inclus in primul plan de elictrificare a Romaniei , studiile au arătat ca pot fi realizate 6 hidrocentrale , dar din ele au fost fost constuite doar 4 hidrocentrale : Galceag , Șugag , Sasciori si Petrșeti.

Diferența de nivel dintre izvoarele Sebeșului și râul Mureș, crează un potențial hidroenergetic amenajabil cu o putere medie de peste 60.000 kw. Schema de amenajare hidroenergetică a bazinului hidrografic Sebeș, cuprinde o cascadă de centrale, după cum urmează:

-Treapta a I-a : C.H.E. Gâlceag cu lacul de acumulare Oașa;

-Treapta a II-a : C.H.E. Șugag cu lacul de acumulare Tău;

-Treapta a III-a : C.H.E. Săsciori cu lacul de acumulare Nedeiu ;

-Treapta a IV-a : C.H.E. Petrești cu lacul de acumulare Petrești .

După modul în care sunt utilizate, apele râului Sebeș, folosințele existente în bazinul hidrografic pot fi împărțite astfel :

-acumulari permanente – Oașa șiTău, care sunt destinate reținerii apei pe o perioadă de timp mai îndelungată, situația normală de exploatare fiind de a menține acumulările pline și de a atenua eventualele viituri ce ar putea apărea în bazinul superior al râului;

-acumulri de regularizare – Nedeiu și Petrești, având rolul de a redistribui debitele regularizate de acestea în scopul asigurării altor condiții sau efecte în aval. Aceste acumulări, de redresare, cu rol de regularizare zilnică se mai numesc și acumulări tampon;

-folosite cu regim permanent sau temporar – captările, derivațiile și consumatorii de apă, cu rol de a regulariza scurgerea, nivelul și volumele din acumulări sau de pe cursul râului ;

-centralele hidroelectrice -Gâlceag, Șugag, Săsciori și Petresti, care deservesc acumulările Oașa, Tău, Nedeiu și Petrești, și care preiau apa din aceste acumulări prin aducțiuni și o debușează prin galeriile de fugă.

Tabel 2.1 Tabel statistic (Hidroelectrica)

Figura 2.1 Schema amenajarilor hidrotehnice Valea Sebeșului

2.1 Bazinul de acumulare Oașa

Barajul Oașa este un lac de acumulare de pe râul Sebeș , din Muntii Șureanu situat la limite dintre județele Alba si Sibiu situat la altitudinea de 1250 de metri si cu 136 milioane m de apa ,fiind cel mai mare dintre lacurile de acumularea de pe Valea Sebeșului , amenajarea Oașa este situata la aproximativ 75 de km sud de orasul Sebes Alba accesul in zona se realizeaza pe drumul național DN 67 C.

Construcția barajului de la Oașa a inceput in anul 1972 , barajul fiind cel mai mare si mai important de pe Valea Sebeșului fiind si primul obiectiv din amenajarea hidoroelectrică.

Acumularea. Principala lucrare a amenajării râului Sebeș o reprezintă Oașa , realizată in spatele barajului din cheile cu acelasi nume . Pentru ca debitul râului din secțiune barata este de 4.10 m/ s cules dintr-un bazin de 187 kmp a fost necesar sa se recurgă la bazinele vecine cu o suprafată de 210 kmp . Derivata secundară o reprezintă Ciban cu un debit adus suplimentar de 0,25 mc/ s din captările Ciban , Ruginosu , Hurdubel si Muntelui . Pe traseul aductiunii debitul de apa se suplimentează cu cu apele captării Prigoana adusă printr-o conductă si un put cu lungimea de 1,7 km .

Din punct de vedere geologic roca de bază a lacului este constituita din gneisse micacee de o calitate ridicata din punct de vedere al constituției , la cotele superioare ale barajului existând mici dificultâții din punct de vedere geologic .

Barajul este construit din arocamente cu masca de beton armat , avand inăltime de 91m , permitandu-se acumulare de 136 milioane metri cubi de apa bazinul controlat dispune de un stoc anual de 120 milioane metri cubi ceea ce ii confera un regim de acumulări multianual , s-a ales acest tip de baraj deoarece balastul existent in zona prezintă un procent ridicat de mica , ceea ce il face impropriu pentru prepararea betonului necesar pentru constructia unui baraj arcuit .

Pentru construirea barajului s-au utilizat anrocamente provenite din cariera Frumoasa, format din gneise micacee șiștoase, volumul stăvilarului fiind de 1,68 mil. m3.Lărgimea barajului in zona taluzului este de 250 m, aceasta se îngustează până la 91 m la coronament iar lungimea tot la coronament este de 300 m, acesta este carosabil

In anul 1980 a fost pus in functiune centrala subterană Galceag , care valorifică potențialul energetic din lacul Oașa . Hidrocentrala Galceag are o construcție de tip caverna , cu aducțiune printr-o galerie lunga de pest 8 km , hidrocentrala fiiind echipata cu doua grupuri de tip Francais cu o putere de 75 MW fiecare . Prin intermediul stației de pompare Gâlgeag ce conține doua Hidropompe cu putere de 10 MW fiecare acumulare din bazinul Oașa primește tot suplimentar si apele râului Cugirul Mare , in viitorul apropiat lacul de acumulare va mai fi alimentat si de Cugirul Mic prin intermediul Raul Mic Sipcea .

Barajul este prevăzut cu un descărcător lateral cu deversor frontal și canal rapid terminat cu o trambulină pentru evacuarea surplusului de apă.

Evacuatorul de ape mari are urmatoarele caracteristici:

tip: lateral frontal de suprafață

debit maxim – de calcul:295m3/s

de verificare:420m3/s

Golirea de fund constă dintr-o galerie de tip potcoavă situate pe malul stâng in lungime de 359m.Ȋn casa vanelor, amplasată în aval de voal, sunt plasate două vane plane în carcasă de 1.18 x 1.7m2, actionate cu servomotoare hidraulice.

UHE Gâlceag este prima hidrocentrală de pe valea Sebeșului începând din amonte spre aval, aceasta intră în funcțiune în 1980.Ȋn urma căderii de apă de 434 m și a debitului instalat de 20 m3/s ajunge la o putere instalată de 150 MW.

Golirea de fund are următoarele caracteristici:

numarul vane/tipul:2/plane

Debitul total maxim:60m3/s

Captarile adiacente acumularii Oașa sunt urmatoarele :

-captarea secundară Ruginosu

-captarea secundară Ciban

– captarea secundară Părăul Casii

-captare secundară Hurdubelu

– captarea Muntelui

Fig 2.2 Lacul de acumulare Oașa

2.2 Bazinul de acumulare Tău

Amenajarea Tău este situată în aval de confluența râului Sebeș cu pârâul Bistra, la 18 km amonte de comuna Șugag. Accesul în zonă se realizează pe drumul național DN67C.Amplasarea barajului este la altitudinea de 940 m.

Barajul de acumulare Tau este cel de al doilea punct hidoroenergetic de pe Valea Sebeșului construcția lui finalizandu-se la anul 1984 , in aval de confluența Sebeș – Bistra .Acumularea Tau-Șugag este alcatuită din lacul de acumulare si barajul Tău ,aducțiune principala Tau-Șugag , nodul de presiune și centrala Șugag , precum si derivația secundară Dobra ,impreună cu captările secundare aferente :Șugagii si Comendii. Apele din amenajare Tau sunt folosite in scopul obținerii energiei electrice in hidrocentrala de la Șugag , dar si in cazul ameliorări unor viituri de pe munte , astfel de la baraj pleacă aductiunea principală către hidrocentrala Sugag , aceasta având o lungime de 8.200m si un diametru total de patru metri. In acumularea hidroenergetică de la Tău mai ajunge si apa din barajul Oașa , dar si cele preluate din bazinul hidrografinc vecin , cu o suprafața de 56 kilometri , prin deviația Dobra cu o lungime de 7,3 kilometri , aceasta având un debit de un metru cub pe secundă. Derivația secundară Dobra colectează apele râurilor Dobra , Comedii ,Șugagi prin intermediul unor captarii secundare si debușeaza printr-un puț de racord in acțiunea Tău –Șugag .Captările adiacente acumulării Tău au urmatorele date caracterisctice :

-captarea secundară Dobra : suprafată bazinului de 39,2 kmp , un debit de 0,55 mc/sec.

-captarea secundară Comendii :suprafața bazinului de 1,42 kmp , un debit de 0,033 mc/sec.

-captare secudara Sugagi : suprafata bazinului de 16,3 kmp , un debit de 0,226 mc/sec

Centrala de la Șugag este amplasată intr-o caverna subterană la care se ajunge printr-o galerie subterană de 577 metri , centrala este la fel si ea echipată cu doua turbine de tip Francais de putere 75 MW. Acestea sunt puse in functiune de apa care cade de la inălțime de aproape 400 metri . Galeria de fugă are forma de potcoavă , având lungime de 5,4 kilometri si un diametru de 4,3 metri . Apa de la hidocentrala Șugag ajunge in lacul Nedeiu de la Capalna.

Deaorece hidrocentrala Șugag cat si cea de la Gâlceag situată in amonte de raul Sebeș sunt sunt uzine care lucrează maxim doua-trei ore pe zi , fiind necesară o uniformizare a debitelor aceasata realizându-se in acumulare de la Nedeiu.

Galeria de fuga , ce face legătura intre Hidrocentrala Șugag si lacul Nediu , are lungimea de 5.5 kilometri iar lungimea completă a traseului subteran parcurs de apa din barajul Tău este de aproximativ 14 kilometri . Diametrul galeriei este de 4,3 metri , iar la finalizarea lucrărilor , excavațiile au ridicat nivelul platoului râului cu aproximativ patru metri, apa care iasă din galerie la Nedeiu , este acumulată in spatele urmatorului baraj .

Barajul Tău este format din beton in formă de arc, carosabil, având înălțimea maxima de 78 m, lățimea de bază de 11 m iar la coronament de 4 m.

Descărcătorul de ape mari este de tip frontal, amplasat în ploturile central.Descărcătorul este format din 4 deschideri de 10m fiecare, despărțite prin 3 pile de 2m grosime.Deschiderile centrale au cota crestei 790mdM, iar cele marginale 791mdM.

Ȋn corpul barajului, în plotul central, sunt prevăzute două goliri de fund de S=1,40m2, evacuând fiecare un debit de 30m3/s.

Principalele caracteristici tehnice ale vanelor golirii de fund sunt:

tipul vanelor:plane în carcasă PC 1.0 x 1,40/57

deschiderea liberă: 1000mm

înălțimea liberă: 1400mm

debit evacuate – de calcul:590m3/s

de verificare:800m3/s

UHE Șugag intră în funcțiune în anul 1984.Căderea de calcul a apei este de 335 m iar debitul instalat de 51,6 m/s. S-au montat doua grupuri hidroenergetice Francis de câte 75 MW fiecare, rezultând o putere instalată de 150 MW, egală cu cea de la Gâlceag.

Fig2.3 Imaginea nr. 2 Lacul de acummulare Tău

2.3 Bazinul de acumulare Căpâlna (Obrejii)

Amenajarea Obrejii din Căpâlna este situată pe valea râului Sebeș, în amonte de satul Căpâlna – comuna Săsciori.Accesul în zonă se realizează pe drumul național DN67C.

Barajul Obreji de Căpălna este amplasat in aval de debusarea galeriei de fugă a centralei de la Șugag si acumulează 3,5 milioane de metri cubi de apa si se intinde pe o suprafată de 35 de hectare , fiind asezat la o distantă de 3,3 kilometri in aval de debusarea galeriei . Devierea apelor pentru executie s-a efectuat printr-o galerie amplasată in versantul stang care acum este utilizată in spalarea aluviunilor depuse , in baraj fiind amplasate doua goliri de fund amplasate in camera vanelor .

Lacul Obrejii de Căpâlna este format din beton arcuit având înălțimea și lungimea la coronament de 143 m, grosimea la bază fiind de 10,5 m iar la coronament de 4 m. Aceste dimensiuni înglobează un volum de 34 000 m3 de beton.

Este formată din:

deversor pe 3 ploturi centrale cu stavile segment 7.60m x 9.00m

goliri de fund: 2 galerii prin plotul central cu batardou amonte si vană segment în aval de 1.32m x2.64

Acumularea Obreja de Capâlna (Nedeiu ) are un volum total de apa de aproximativ 3,92 mil.mc. si un volum util de 1.80 mil. mc., suparafata lacului este de circa 35,2 ha. Lacul de la Capâlna asigura apa brută pentru sistemul microregional de apa potabila a judetului Alba conform urmatorului tabel :

Tabel 2.2 Populație

UHE Săsciori intră în funcțiune în anul 1987. Au fost instalate două grupuri hidroenergetice de câte 21 MW fiecare obținut pe baza unui debit de 51,6 m3/s și a unei căderi de 108 m.

Figura 2.4 Barajul Obrejii de Căpâlna

2.4 Bazinul de acumulare Petrești

Amenajarea Petrești este situate la aproximativ 1km aval de podul de cale ferată Petrești – Sebeș.

Barajul este situat la 294 m altitudine, lungimea sa este de 2,1 km. La baza acumulări s-a realizat constructive UHE Petrești.Aceasta are o putere de 4 MW, fiind formată din două turbine de tip bulb, intră în funcțiune în anul 1983.

Barajul de acumulare de la Petresti este construit din beton fiind de tipul deversor cu prag lat , cu doua deschideri echipate cu stavile segment. Etansarea in profunzime este asigurata de un val de injectii de 15 metri adancime , realizat din galeria de drenaje si injectii din amonte . Suprafata luciului de apa este de 40 de hectare , iar lungimea digurilor este de 760 pe malul drept si 190 de metri pe malul stang iar etanșarea digurilor este realizata din gel-beton.

Caracteristici tehnice:

tipul deversorului, coeficient de debit: prag lat, m=0,36

deschideri deversante: 2 x 10m

câmpuri deversante: 2

cota prag deversor: 284,00mdM

debit evacuate – de calcul(1% attenuate +20%Q):

-de verificare(0,1% attenuate + 20%Q):790m3/s

Acumularea Petresti , asigură apa bruta pentru aliemtarea cu apa a orașului Sebeș si a zonei industriale a acestuia lacul de acumulare Petrești are un volum brut de circa 1,35 mil. mc iar suparafața acestuia este de circa 25 ha .

Centrala Petrești este o centrala de tip baraj subterana , avand o inalțime construita de circa 22 m si o cadere de calcul de 9,5 m , fiind echipat cu doua agregate având fiecare un debit instalat de 26 mc/s si o putere de 2 MW pe fiecare generator .

Ȋn intervalul 1972 – 1987 a fost construite cu succes cele 4 baraje pe valea Sebeșului cu cele 4 acumulări Oașa, Tău, Obrejii de Căpâlna si Petrești, in care se însumează un volum de apă de 147 mil. m3, 30 km de galerii de aducțiune, conducte și galerii de fugă, toate acestea la dicpozitia uzinelor hidroenergetice, însumând o putere de 346 MW.

Figura 2.5 Barajul de acumulare Petrești

RISCURI HIDROLOGICE

3.1 DEFINIȚIE

Riscul este definit ca fiind probabilitatea de expunere a omului si a bunurilor create de acesta la actiunea unui anumit hazard de o anumita marime in cazul nostru inundatiile posibile in cazul barajelor din zona studiata .

Riscul reprezinta nivelul probabil de pierderi de vieti omenesti,numarul de raniti, pagubele produse proprietatilor si activitatilor economice de un anumit fenomen natural sau grup de fenomene, într-un anumit loc si într-o anumita perioada. Elementele la risc sunt reprezentate de populatie, de proprietati, cai de comunicatie,activitati economice.

Riscul poate sa fie exprimat matematic , ca fiind produsul dintre hazard , elementele de risc si vulnerabilitate :

R=H . E . V

R= risc , H= hazard , E=elemente expuse , V=vulnerabilitate

Rezulta ca riscul este in functie de marime hazardului , de totalitate grupurilor de oameni si bunurilae acestora si de vulnerabilitate acestora . Pe baza acestei formule , se pot face calcule pentru evaluare pagubelor produse de diferite fenomene naturale sau tehnologice .

Constructiile si amenajarile hidrotehnice sunt executate pentru folosinta unica in rezolvarea unor necesitati locale. Odata cu cresterea cerintelor de apa, corelat cu dezvoltarea economica si sociala a tarii, s-a trecut la incadrarea lacurilor de acumulare in scheme de amenajare pe ansamblul bazinelor hidrografice.

Cu toate masurile tehnice luate pentru proiectarea, executia si exploatarea constructiilor si amenajarilor hidrotehnice, sunt posibile si s-au inregistrat distrugeri sau avarii. Prin cedarea structurii de rezistenta a digurilor si barajelor se pot genera unde de viitura de rupere care, in multe situatii, au provocat pierderi de vieti omenesti si pagube materiale insemnate.

3.2 IDENTIFICAREA RISCURILOR

Riscul poate fi identificat folosind diferite metode:

• întocmirea unor liste de control care cuprind surse potențiale de risc al barajelor , cum ar fi: condiții de mediu, rezultatele estimate, personalul specializat , modificări in timp ale barajelor , erorile și omisiunile de proiectare și execuție a lacurilor de acumulare , estimările costurilor și a intretinerii barajelor .

• analiza informațiilor disponibile în arhiva instituțiilor publice care activează în comunitatea locală respectivă, pentru identificarea problemelor care au apărut în situații similare celor curente;

• utilizarea experienței personalului operativ prin consultarea acestora la o sesiune formală de identificare a riscurilor. De multe ori oamenii de pe teren sunt conștienți de riscuri și probleme pe care cei din birouri nu le sesizează. O comunicare eficientă teren – birouri este una dintre cele mai bune surse de identificare și diminuare a riscurilor;

• identificarea riscurilor impuse din exterior (prin legislație, schimbări în guvernare, tehnologie, relații cu sindicatele) prin parcurgerea publicațiilor de specialitate.

Faza de analiză a riscului ia în considerare riscurile identificate în prima fază și realizează o cuantificare aprofundată a acestora. Pentru analiza riscului se folosește un instrumentar matematic divers . Alegerea instrumentarului matematic trebuie să fie adaptată necesităților analizei și să țină seama de volumul și acuratețea datelor disponibile.

3.3 COMBATEREA RISCURILOR

Barajele sunt construcții cu durată de viață foarte lungă, pe lângă faptul că realizarea lor necesită investiții importante. Supravegherea comportării lor în timpul construcției, la prima punere sub sarcină și pe toată durata exploatării reprezintă garanția siguranței lor și a prevenirii unor accidente care pot deveni catastrofe . Datele obținute din supravegherea barajelor permit luarea deciziilor de declanșare a lucrărilor de întreținere curentă la cele mai bune momente de timp. Ele permit de asemenea de a cunoaște din faze de debut eventuale fenomene atipice de comportare și de a lua măsuri în consecință înainte ca asemenea fenomene să devină periculoase pentru siguranța construcției. Supravegherea comportării barajelor se realizează prin inspecții vizuale efectuate de personal calificat și interpretarea datelor obținute din monitorizarea comportării cu aparatură de măsură a unor parametri relevanți. În stadiul actual există în general opinia că un sistem de monitorizare oricât de complet și sofisticat ar fi, el nu poate înlocui o inspecție vizuală directă. Unele dintre cele mai periculoase evenimente cum sunt deformații locale, fisuri, infiltrații concentrate, pete umede nu pot fi detectate cu instrumentele de măsură. Dar odată ce o anomalie a fost detectată prin inspecțiile vizuale prin sistemul de monitorizare, evoluția ei va putea fi urmărită și interpretată pe baza datelor furnizate de sistemul de monitorizare.

Tabel 3.1. Post de observație

3. 4. Sistemul informațional pentru prognozarea hidrometeorologică

SH Sebeș nu are stații meteo și stații hidrometrice în amenajare cu excepția celor de la Barajele: Oașa, Tău, Obrejii de Căpâlna și Petrești.

Deținătorul acestora este unitatea de Gospodărirea Apelor – ELH Alba. Debitele afluente și prelevate din acumulare se calculează pe baza curbei de capacitate a lacurilor de acumulare, a energiei produse și a consumului specific de apă pentru producerea unui kW

Dispozitive hidro-meteorologice:

Tabel 3.2. Dispozitive hidrometeorologice

Tabel.3.3 Colectarea, prelucrarea și transmiterea datelor

Compartimentul Regimuri preia de la DHE datele de exploatare de la ora 6 (cote, temperaturi, precipitații, timpi de funcționare, puteri) și calculează debitele medii afluente și turbinate pe 24h (6-6).

3.5. Sistemul informațional privind comportarea construcțiilor hidrotehnice

Sistemul informațional privind comportarea construcțiilor hidrotehnice furnizează date permanente privind parametrii ce caracterizează comportarea construcțiilor, încadrarea acestora în domeniul de variație prescrise de proiectant.

Urmărirea comportării în timp a construcțiilor hidrotehnice se realizează prin măsurători la aparate și dispozitive de măsură și control, precum și prin observații vizuale efectuate cu frecvența stabilită de proiectant.

Sistemul informațional privind comportarea construcțiilor hidrotehnice asigură punerea în evidență cu anticipație a unor fenomene a căror evoluție ar putea pune în pericol stabilitatea construcțiilor. Depistarea în fază incipientă a fenomenelor cu evoluție defavorabilă pentru construcții asigură posibilitatea aplicării măsurilor de oprire a evoluției periculoase a acestor fenomene, iar în situații extreme, când acest lucru nu mai este posibil sistemul oferă informații pentru luarea deciziei de aplicare a prevederilor planului de alarmare – avertizare.

3.6. Supravegherea construcțiilor hidrotehnice prin observații vizuale

Observațiile vizuale au ca scop urmărirea evoluției în timp a unor aspecte sau fenomene, care pot să apară în exploatarea construcțiilor hidrotehnice și nu pot fi evidențiate cantitativ prin aparate sau dispozitive de măsură și control cum sunt: apariția de fisuri, crăpături, exfolieri sau alte forme de degradare a betoanelor, prăbușiri ale umpluturilor din corpul digurilor, apariția unor căi de infiltrație prin rosturi sau corpul construcțiilor, degradarea etanșărilor la rosturi etc.

Constatările făcute prin observații vizuale se consemnează zilnic în “Registrul de observații vizuale” care se găsește la fiecare amenajare și servesc pentru urmărirea și

interpretarea comportării în timp a construcțiilor. Aspectele și fenomenele deosebite se consemnează în “Jurnalul evenimentelor” întocmite pentru fiecare amenajare .

Influenta lacurilor de acumulare asupra scurgerii medii

Schema de amenajare a râului Sebes cuprinde doua acumulari mari : Oasa și Tău , ambele putând realiza o regularizare lunar – sezonieră a debitelor . Acumulările hidroenergetice Nediu si Petrești , de dimensiuni mult mai reduse , cu coeficienți mai reduși pot asigura o regularizare saptamanală – lunară a debitelor .

Datorită faptului că centralele centralele hidroelectrice Gâlceag , Șugag si Săsciori sunt centale de derivație , pe sectorul de derivație se menține albia minora naturală care preia scurgerea maximă de pe râu si a derivației .

În cadrul acestor amenajari, problema asigurarii unei scurgeri ”de baza “ pe albia minora a râului devine deosebit de importantă pentru menținerea echilibrului ecologic in zona barajelor .

Același lucru este valabil si in aval de barajul Petrești si CHE Petrești , cu toate că , cu toate că această centrală nu este una de derivație .

Debitul mediu minim necesar în albia minora, în aval de lucrarile de acumulare trebuie sa satisfacă următoarele cerințe :

– igiena si sanatate: evitarea baltirilor, formarea mlastinilor, dilutia substantelor

nocive, cerinte ale florei si faunei;

– protectia mediului înconjurator , stabilitatea albiilor;

– satisfacerea folosintelor de apa, cresterea animalelor, forme de agrement ;

4. SISTEMULUI DE AVERTIZARE-ALARMARE EXISTENT IN BAZINUL HIDROGRAFIC AL VAII SEBESULUI

4 .1. Principiile managementului situațiilor de urgență

Acestea sunt :

– transparența activităților desfășurate pentru situații de urgență, astfel încât acestea să nu conducă la

– previziunea și prevenirea ;

– prioritatea potecției și salvării vieții omenești;

– respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;

– asumarea responsabilității gestionării situațiilor de urgență de către autoritățile administrației

publice;

– cooperarea la nivel național, regional și internațional cu organisme și organizații similare ;

agravarea efectelor produse ;

– continuitatea și gradualitatea activităților de gestionare a situațiilor de urgență, de la nivelul

autorităților administrative publice locale până la nivelul autorităților administrației publice centrale, în funcție de amploarea și intensitatea acestora ;

4. 2. Situațiile și decizia de declanșare a sistemului de alarmă

Deciziile privind regimul de exploatare se iau de către Dispeceratul Energetic Național (DEN).

Declanșarea sistemului de alarmă se face în situațiile:

– debite catastrofale.

– avarierea barajelor sau digurilor amenajărilor Oașa, Tău, Obrejii de Căpâlna și Petrești

Pragurile critice de apărare împotriva inundațiilor stipulate în Ordinul 638/420/2005, art. 29, aliniatul 2, punctul D, sunt: atenție, alertă și pericol.

a ) Pragul de atenție se atinge atunci când valorile unora dintre parametrii se apropie sau depășesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcției să fie modificată.

b) Pragul de alertă se atinge atunci când apar modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluția spre forme incipiente de cedare.

c) Pragul de pericol se atinge atunci când barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcției.

Pragurile critice au fost determinate la proiectarea amenajărilor prin calcule de specialitate și cu ajutorul urmăririi curente și speciale

4.3. Căile de transmitere a deciziilor, responsabilitățile și modul de acționare a sistemului de alarmare

Prezentul plan de avertizare-alarmare în caz de accidente la barajele Oașa, Cugir, Tău, Obrejii de Căpâlna, Petrești, asigură avertizare-alarmarea populației și obiectivele socio-economice situate în aval de acestea și este structurat în conformitate cu cerințele Ordinului 638/420 – 30.05.2005.

Localitățile și obiectivele social-economice din aval de barajele Oașa, Cugir, Tău, Obrejii de Căpâlna, Petrești ce pot fi afectate în cazul avarierii barajelor conțin: localitatea avertizată-alarmată, distanța față de baraj, timpul de propagare a undei de inundație, cota maximă de inundație.

4.4. Măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice

Măsurile ce se iau la atingerea pragurilor critice pot fi clasificate astfel :

Pragul de “ATENȚIE”

Pentru cazul apariției de debite:

-se instituie supravegherea barajelor cu personalul de exploatare din obiectivele hidroenergetice, precum și cu personalul cu responsabilități în activitatea de urmărirea comportării construcțiilor, pentru urmărirea permanentă a nivelelor și debitelor afluente și evacuate la fiecare acumulare, precum și pentru executarea de manevre;

-se urmărește continuu regimul precipitațiilor la stațiile meteorologice din bazin (dacă creșterea debitelor este datorată precipitațiilor);

-se execută – dacă este posibil, pregătirea unor acumulări din aval pentru crearea unor volume de atenuare a undelor de viitură;

-se verifică funcțional DISPOZITIVELE DE ACȚIONARE ale vanelor și stavilelor la baraje și centrale și a instalațiilor de alimentare cu energie electrică;

-se convoacă “Comitetul local pentru situații de urgență ” al sucursalei, pentru analiza situației create și stabilirea de măsuri;

Pentru cazul depășirii unor “praguri de atenție” la aparatura de măsură și control:

-se reface setul de măsurători la întreaga aparatură de personalul laboratorului, și se prelucrează și interpretează imediat datele obținute;

-dacă se confirmă depășirea unor praguri de atenție, se informează conducerea sucursalei și proiectantul de specialitate ISPH București, pentru a se stabili măsuri tehnice de remediere;

-se trece la aplicarea programului special de supraveghere a construcției în cauză.

4.5 Pragul de “ALERTĂ”

Pentru cazul apariției de debite:

-se aplică măsurile stabilite pentru situația de “atenție”;

-se anunță imediat Comitetul județean pentru situații de urgență Alba, Inspectoratul pentru situații de urgență “Unirea”  al județului Alba, scare stabilesc măsuri legate de avertizarea agenților economici și a populației în conformitate cu planurile de apărare întocmite la nivelul fiecărui obiectiv sau localitate; se anunță DEN asupra modificărilor apărute în regimurile de funcționare ale amenajărilor.

-pentru punerea în funcțiune de către personalul de exploatare se pregătește sistemul de avertizare – alarmare al S.H.Sebeș;

-se pregătesc mijloacele de avertizare – alarmare ale unităților economice și localităților, prin grija Comitetului Județean pentru situații de urgență Alba;

-se mobilizează mijloacele de intervenție și mijloacele materiale ale sucursalei (proprii sau ale altor agenți economici, prin convenție de colaborare) pentru eventuale intervenții în zonele construcțiilor hidrotehnice ce pot fi afectate. Lista materialelor existente pentru reparații și închiderea breșelor în cadrul S.H.Sebeș.

Pentru cazul depășirii unor praguri de alertă la aparatura de măsură și control:

-se aplică măsurile stabilite pentru situația de ATENȚIE;

-se convoacă Comitetul local pentru situații de urgență al S.H. Sebeș, pentru analiza situației și stabilirea de măsuri.

-se anunță imediat Comitetul județean pentru situații de urgență Alba, Inspectoratul pentru situații de urgență ”Unirea” al județului Alba, Direcția Apelor Mureș, care analizează situația și stabilesc măsuri în consecință;

-se pregătește sistemul de avertizare – alarmare pentru punerea în funcțiune de către personalul de exploatare al S.H. Sebeș;

-se pregătesc mijloacele de avertizare – alarmare unităților economice și localităților, prin grija Comitetelor județene pentru situații de urgență Alba;

Pentru pragul de “alertă” nu se impune alarmarea populației decât dacă acest lucru este hotărât de Comitetul județean pentru situații de urgență Alba.

4.6 Pragul de “PERICOL”

Pentru cazul apariției unor debite catastrofale pe albie, cât și pentru cazul depășirii pragurilor de “pericol” la aparatura de măsură și control.

-se pune în funcțiune sistemul de avertizare – alarmare al S.H.Sebeș prin acționare centralizată de la dispeceratul hidroenergetic din cadrul SH Sebeș în funcție de situația de pericol existentă, sau locală prin personalul de exploatare din CHE la dispoziția conducerii SH. Sebeș.

Legat de punerea în funcțiune a sistemului de avertizare – alarmare, se deosebesc două situații:

Atunci când pragul de PERICOL se introduce după trecerea prin pragurile de ATENȚIE sau ALERTĂ dispoziția de punere în funcțiune se primește de la Comitetul județean pentru situații de urgență, după consultarea factorilor interesați și se execută de către S.H. Sebeș.

Atunci când pragul de PERICOL se impune a fi introdus intempestiv fără a trece prin pragurile de ATENȚIE sau ALERTĂ, situație ce poate interveni la apariția pericolului iminent de cedare a unui baraj cu avarierea la 50% sau la producerea avariei totale a acestuia, deci când consultarea organelor de decizie ar însemna pierderi de timp, decizia se ia de către dispecerul hidrocentrului Sebeș, pe baza informațiilor primite de la personalul de exploatare cu informarea ulterioară a conducerii S.H. Sebeș, a Comitetului județean pentru situații de urgenta Alba și a Inspectoratul pentru situații de urgență « Unirea » al județului Alba.

In cazul calamitatilor de pe Valea Sebesului legate de avarierea totala sau partiala a barajelor de acumulare exista proiecte de pregatire a populatiei din localitatile din amonte a barajelor de acumulare in cazul calamitatilor enumerate mai sus .

Sunt anumite zone de refugiu pentru populatie in cazul avarierii lacurilor de acumulare si pregatirea , constientizarea populatiei este bine pusa la punct cu ajutorul administratiilor locale si a autoritatilor judetene pentru a minimiza pierderile de orice natura in urma acestor evenimente neplacute , a calamitatilor naturale sau antropice .

Legislație

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.15 / 2005;

Legea nr. 107/1996 – Legea apelor, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 2.288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;

Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2004 privind organizarea și funcționarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr.1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr.1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului – cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență;

Hotărârea Guvernului nr. 1.176/2005 privind aprobarea Statutului de organizare și funcționare al Administrației Naționale „Apele Române”, cu modificările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei Naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 271/2012 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;

Hotărârea Guvernului nr.270/2012 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a comitetelor de bazin;

Ordinul comun al ministrului mediului și pădurilor și al ministrului administrației și internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră;

Ordinul comun al ministrului mediului și pădurilor și al ministrului administrației și internelor nr. 245/3403/2012 pentru aprobarea procedurii de codificare a informațiilor, atenționărilor și avertizărilor meteorologice și hidrologice;

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1.259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, pre-alarmare și alarmare în situații de protecție civilă;

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1.184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență;

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 1.494/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și funcționarea taberelor pentru sinistrați în situații de urgență;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului administrației și internelor nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii -cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

Ordinul ministrului administrației și internelor nr.181/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului Administrației și Internelor;

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 606/2005 privind pregătirea personalului din compunerea comitetelor pentru situații de urgență în centrele zonale de pregătire;

Hotărârea Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei Naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență;

Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei Naționale de prevenire a situațiilor de urgență;

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura organizatorică și dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, desfășurare și finalizare a activității de prevenire a situațiilor de urgență prestate de serviciile voluntare și private pentru situații de urgență;

Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență;

Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor, republicată;

Hotărârea Guvernului nr. 1.492/2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste.

II STUDIU DE DE CAZ

1. IPOTEZE ÎN CAZUL AVARIERII BARAJELOR

În calculele de specialitate s-a ținut seama de:

– HG 638/420 din 30.05.2005 privind „Ordin pentru aprobarea Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale”.***(2005)

– Tema cadru pentru proiectarea și realizarea sistemelor de alarmă în aval de acumulările de apă (tema cadru reactualizată) (Regia Apele Române 1995).

Conform HGR 638-420/30.05.2005, anexa nr. 1g, ipotezele de calcul luate în considerare sunt următoarele:

lac plin și rupere 100%;

avarie medie 50%.

Din tema cadru, pentru barajele de pământ sau anrocamente cu mască de beton sau asfalt, ipoteza de avarie este distrugerea a 50- 70 % din lățime într-un interval de timp de 15 – 120 minute, funcție de caracteristicile barajului.

Conform aceleași teme cadru, barajele în arc se distug practic instantaneu, pe 75 – 100% din secțiune.

La digurile din materiale locale, ipoteza de avarie presupune distrugerea lor pe o lungime de 10- 500 m, în porțiunea înălțimii maxime.

Pe baza analizei efectuate asupra legislației din alte țări (Italia, Franța, SUA, etc), considerăm că sunt mai apropiate de realitate ipotezele de avarie care țin seama de materialele de construcție din care sunt construite barajele și de faptul că, digurile acumulărilor sunt din materiale locale, având cota coronamentul mai coborâtă decât cea a coronamentului barajului, fiind astfel primele expuse avariilor.

În studiu s-a considerat că ruperea de 100% reprezintă ruperea maximă care poate apărea în secțiunea de calcul, funcție de tipul barajului (de greutate, de anrocamente, de beton în arc, stăvilare, de pământ).

Barajele (digurile acumulărilor) de pe râurile Sebeș și Cugir se pot avaria din diferite motive:

– la depășirea capacității de evacuare a deversorului;

– la solicitări excepționale:

seisme

explozii

acțiuni deliberate

– pierderea stabilității barajului:

alunecări

b) răsturnare

– cauze privind durabilitatea construcției:

a) acțiuni interne ale apei (infiltrații și eroziuni)

b) dezagregări sau deteriorări datorate factorilor climatici

c) deteriorarea barajului sau a etanșărilor

d) îmbătrânirea materialului de construcție

– cauze privind funcționalitatea construcției

a) capacitatea redusă a evacuatorilor de ape mari

b) infiltrații totale

– legătura defectuoasă a barajului cu fundația;

– lipsa prognozei viiturilor;

– vane sau stavile deschise necorespunzător;

– necurățarea lacului de plutitori;

– defectarea evacuatorilor;

– defectarea echipamentului hidromecanic;

– depășirea debitelor de calcul;

– instabilitatea fundației:

a) alunecări de adâncime

b) alunecări pe suprafața de fundație

c) tasări

d) deformații plastice

e) infiltrații prin fundație sau dig

f) creșterea sarcinilor

g) fisurarea

– ruperea betonului la eforturi de compresiune;

– acțiunea mecanică a valurilor, curenților și a gheții;

– fenomene de voalare;

– umplerea lacului în rate prea mari;

– explozii în bieful aval;

– alunecări de versanți în lac;

– calitatea materialului folosit la construcția digurilor;

– zăpoarele produc creșteri și descreșteri rapide ale nivelului apei în lac, având drept rezultat gradienți măriți în corpul barajului.

La barajele din beton cele mai multe accidente s-au produs la cele de greutate, urmate de cele arcuite și cu contraforți.

Cedările și accidentele se datorează în primul rând pierderii stabilității și nedurabilității construcției sau fundației (80%), în timp ce defecțiunile de funcționare reprezintă cauze cu frecvență redusă (14%).

După Midlebroocks, care a studiat 210 baraje de pământ din SUA ce au suferit accidente, cauzele apariției acestora sunt:

capacitatea insuficientă a descărcătorilor- 30%

afuieri, sufozii- 23%

alunecări de taluzuri- 10%

alte cauze- 37%

Tabel.5.1. Ipotezele luate în considerare la avarierea barajelor

1.1. Localitățile din aval de barajul Oașa afectate în caz de avarie

Ca întindere acumularea Oașa este cel mai mare din cele patru acumulări de pe Valea Sebeșului, dar și ca periculozitate este extreme de important pentru locuitori și autorități.

Dacă acest baraj se va avaria; vor exista următoarele consecinte:

– primul obiectiv de impact major va fi barajul Tău unde:

– distanța cumulată va fi de 15,2 Km

– timpul de propagare este de 11 min

– viteza apei va fi de 20 m/s

– înălțimea coloanei de apă produsă de undă va fi de 40,9 m

– al doilea obiect va fi Comuna Șugag, urmată de acumularea Obrejii de Căpâlna unde:

– distanța cumulată va fi de 29,2 km

– timpul de propagare este de 24 min

– viteza apei va fi de 17 m/s

– înălțimea coloanei de apă va fi de 30,3 m

– al treilea obiectiv cuprinde o serie de localități apropiate geografic ca așezare cum ar fi Căpâlna, Laz, Săsciori și Petrești unde:

– distanța cumulată va fi de aproximativ 50 km

– timpul de propagare va fi între 34 – 44 min

– înălțimea coloanei de apă va fi între 21 – 14 m

– urmatorul obiect important este municipiul Sebeș, locul unde si eu locuiesc; ca și poziție geografică, în dreptul localități Sebeș, bazinul Văii Sebeșului se lărgește, lunca râului făcându-și simțită prezența, în municipiul Sebeș înălțimea coloanei de apă va fi de 9,4 m, timpul de propagare este de 52 min, iar viteza apei va fi de 9,7 m/s

Cu scopul conștientizării pericolului și a pregătirii pentru o eventual situașie de urgență generată din motivele mai-sus menționate, în municipiul Sebeș în școli, la începutul fiecărui an școlar se face un instructaj elevilor privind comportarea la dezastre, în cazul de față la inundații.

Acest instructaj cuprinde reguli de baza în caz de inundație cum ar fi:

– învățarea semnalelor de alarmare, în cazul nostru sirenei care va suna de 3 ori timp de 2 min

– comportamentul în cazul situației de urgență (se impune ajungerea în cel mai scurt timp pe înălțimile cele mai apropiate sau refugierea la etajele superioare ale clădirilor, respectarea ordinii de evacuare: copiii, bătrânii, bolnavi in primul rand din zonele cele mai periclitate).

CONCLUZII

Prin această lucrare de diplomă am încercat să cuprind datele tehnice, conceptul de apărare împotriva dezastrelor ce se pot produce atât la nivel local dar si regional și national, prin Sistemul Național de Management Ȋn Situații de Urgență.Aceasta este relativ mare, a apărut prin Ordonanța de Urgență nr.21 din 15.04.2004 și în alte acte normative conexe.

Ținând cont de faptul că Valea Sebeșului prezintă factori de risc ridicat la o serie de dezastre naturale, cum ar fi in cazul nostru avariere construcțiilor care duc la inundații , se impun măsuri pentru gestionarea situațiilor de urgență prin prevenirea, limitarea, și salvarea de vieți omenești și bunuri materiale.

Măsurile de limitare a efectelor inundațiilor constau nu numai în acțiunile desfășurate pe timpul fazelor unei urgențe ci și prin măsuri structurale aplicate în faza de normalitate.

Cetațenii de toate vârstele sunt instruiți cum să procedeze în caz de inundație iminentă. Structurile specializate pentru implicarea în situații de urgență sunt: Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, Comitetele Locale pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, servicii de voluntariat etc..

Ȋn concluzie, se poate afirma că pericolul în comunitatea văii Sebeșului există, riscul de producere a unor avarii ale barajelor trebuie considerat și introdus ca atare în procesul de management al riscurilor ân bazinul hidrografic al râului Sebeș. Gestionarea corespunzătoare a unei potențiale situații de urgență trebuie considerată ca fiind singura modalitate de reducere la maxim a efectelor associate (în principal referitoare la victimele umane). În acest proces un rol important îl au structurile specializate pentru intervenție dar și buna cooperare a locuitorilor din comunitățile potențial afectate. Această atitudine a locuitorilor poate fi dobândită doar prin conștientizare, în urma unor informări permanente asupra riscului existent în zonă, efectuate de către autoritățile abilitate. .

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Cãrți:

1. Arghiuș, Viorel,2008, Studiul viiturilol de pe cursurile de apă din estul Munților Apuseni și riscurile associate,Editura Casa Carții de Științã, Cluj-Napoca;

2. Dăscălescu N., 1983, Baraje de joasâ cădere, Editura Ceres, București

3. Popa D., Amenajări și construcții hidrotehnice, Ed. Universitatea ’’1 Decembrie 1918’’, Alba Iulia, 2013

4. Grigor P.Pop, 1996, Română, geografia hidroenergetică, Editura Presa Universitară Clujană.

5. Ilie, I, 1975, Amenajarea hidrotehnică a râului Sebeș, Hidrotehnica, vol 20, nr 4, București

6. Mălai, M, Simionescu G, 1990, Amenajarea hitrotehnică Sebeș aval central hidroelectrică Săsciori și centrala hidroelectrică Petrești, Hidrotehnica, nr 2, București.

7. Pisota I, Zaharia Liliana, 2002, Hidrologie, editura Universității din București.

8. Popovici, A, Popovici, C, 1991, Baraje pentru acumulări de apă, volumul I, Editura Universitatea Tehnică București

9. Sorochovschi, V, 2002, Hidrologia, Partea I, Editura Dimitrie Cantemir, Târgu-Mureș.

10. Sorocovschi, V, 2003, Riscuri hidrice în “Riscuri și Catastrofe”, volumul I, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

11. Sorocovschi, V, 2002, Riscuri și Catastrofe, volumul I, Editor Sorocovschi, V, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

12. Stef, I, 2006, Impactul acumulărilor asupra mediului înconjurător în bazinul hidrografic Sebeș, Editura Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu.

Articole:

12. ***,(1998), Institutului National de Meteorologie si Hidrologie;

13.***,(2000), Hidroelectrica, Amenajarea hidroenergetica a raului Sebes;

14.***,(2005), HG 638/420 din 30.05.2005;

15.***,(2006), Planul de evacuare a municipiuliu Sebes in caz de inundatii, Direcția Apelor Române Alba;

16. Plan de management al sitului natura 200 Frumoasa

Adrese web:

17. www.igsu.ro;

18. www.hidroconstructia.com;

19.www.dorinpavel.ro;