Specializarea: Informatică Economică [601554]

1
Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Informatică Economică

Tehnici de modelare a proceselor de afaceri

Prof.coordonator: Student: [anonimizat].univ.dr. Șoavă Georgeta Ilinca Alina Mihaela

Craiova
2015

2

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 3
Tehnici de modelare a proceselor de afaceri ………………………….. ………………………….. ……… 4
1. Modelar ea proceselor de business ………………………….. ………………………….. …………… 4
2. Managementul Proceselor de Afaceri (BPM) ………………………….. ……………………….. 7
3. Limbaje și tehnici de modalare a proceselor de afaceri ………………………….. ………… 9
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 13
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14

3
Introducere

Economia și mediul de afaceri se află într -o continuă schimbare. Într -o economie
globală a cunoașterii, competitivitatea întreprinderilor nu este nici liniară, nici predictibilă.
Succesul afacerii depinde de capacitățile acestora de a -și dezvo lta, proteja, achiziționa și
folosii propriile cunoștințe, adică să -și dezvolte un ansamblu de tehnici de modelare a
afacerii. Schimbarea afectează organizațiile și totodată le permite oamenilor să -și modifice
capacitățile intelectuale. Ca schimbarea să fi e efectivă, atât oamenii cât și organizațiile trebui
să se schimbe, iar cheia schimbării și a creșterii este reprezentată de conștientizarea acesteia
și de găsirea unor căi de inovare care să plaseze oamenii și firmele în fruntea competiției.
Din cauza fap tului că există o concurență din ce în ce mai puternică, companiile se
află în ipostaza de a crește nivelul de calitate al bunurilor și serviciilor pe care le oferă, să
diminueze timpul de procesare a comenzilor, care în același timp minimizează costurile și
conduc la mărirea profiturilor. Pentru a se atinge aceste obiective, companiile sunt obligate
să-și optimizeze operațiunile interne, optimizare care presupune înainte de toate, construirea
unui model de afaceri, care să reprezinte activitatea firmei și să-i permită acesteia să
analizeze și să simuleze schimbările care pot apărea înainte de implementarea lor.
Nu demult, modelele folosite erau cele ierarhice, care prezentau structura
organizațională a firmei, însă în ultimul timp a devenit evident faptul c ă situația multor
companii se poate îmbunătății dacă se optimizează procesele de afaceri.
Un proces de afaceri reprezintă modalitatea de fu ncționare privită pe orizontală a unei
companii, care îi permite acesteia analiza și optimizarea fluxului de lucru. L a nivel
organizațiilor, un poces de afaceri poate prezenta mai multe caracteristici și anume:
 Poate afecta mai multe entități organizaționale;
 Poate înregistra un impact organizațional pe orizontală;
 Îi crează clientului valoare.
În circuitul oricărui proc es de dezvoltare din domeniul software, modelarea proceslor
de afaceri este o parte esențială, care îi permite analistului să surprindă principalele aspecte și
proceduri, care guvernează felul în care afacerea respectivă funcționează. În primă fază,
modelu l îi permite analistului să captureze evenimete și resurse pe care le asociează
procesului de afaceri și pe care le consideră a fi semnificative. Procesul de afaceri semnifică o
colecție de activități ce are drept scop obținerea unui output specific pentru un client anume
sau piața, folosind un set de imputuri. Accentul este pus pe modul în care activitățile dintr -o
organizație sunt realizate, și nu pe ce fel de produs este obținut. Un astfel de proces este
reprezentat de o ordonare specifică, de activități care au loc într -un timp și spațiu determinat,
cu un început, un sfâtșit, dar și inputuri și outputuri definte concret.
Pentru a adapta sau finaliza diferite activități, procesele de afaceri se folosesc de
informații care spre deosebire de resurse, nu s e consumă în cadrul procesului, ci sunt utilizate
ca parte a procesului de transformare. Informațiile pot să provină din surse externe, de la
clienți, de la unități din cadrul organizației, sau pot să fie rezultatul altor procese.

4
Tehnici de modelare a p roceselor de afaceri

1. Modelarea proceselor de business

Se consideră că tehnologia informației este inovatoare în raport cu descrierea și
implementarea unei stategii de afaceri, iar procesele de afaceri au un rol esențial în creșterea
valorii de afaceri a tehnologiei informației. Pentru orice întreprindere, procesele de afaceri se
concretizează atât în contextul, cât și în fundamentul necesar pentru dezvoltarea sistemelor
informatice ale întreprinderilor.
Procesele din întreprinderi reprezintă mijloace pri n care organizațiile își conduca
afacerile, incluzând orice activitate care adaugă valoare resurselor interne pentru a se obține u
produs sau serviciu, destinat unui anume beneficiar. O singură întreprindere realizează un
număr mare de procese de afaceri pentru a -și realiza obiesctivele strategice, iar în acest fel
furnizează oportunitatea folosirii tehnologiei informatice pentru a îmbunătății procesele și
performanțele organizaționale. Noile tehnologii informatice permit atât îmbunătățirea
proceslor indi viduale, dar și oferirea posibilităților de integrare a proceselor de afaceri într
unități fizizce și unități organizaționale disipate.
O clasificare simplă a proceselor de afaceri le împarte în procese elementare și
procese complexe, iar diferanța dintre ele constă în numărul mare de activități pentru care
acestea au fost definite. Un proces complex implică mai multe funcții esențiale ale
întreprinderii, iar operațiile sale manifestă un impact semnificativ asupra funcționalității
generale a activității org anizaționale. Majoritatea specialiștilor în managementul organizației
consideră că procesele de afaceri pot fi privite ca scopuri în realizarea unei strategii de
afaceri, dar și ca modele de automatizare a afacerii prin folosirea tehnologiilor informatice.
Totodată, ei atrag atenția în legătură cu abordarea proceselor, doar prin prisma dezvoltării
sistemelor informatice fără a ține cont de realitatea economică ce definește activitatea unei
întreprinderi. În dezvoltarea sistemelor informatice pentru întrepri nderi, s -a constatat că
paradigma programării încă are o influență majoră în descrierea proceselor de afaceri ,
activitatea întreprinderii fiind realizată din procese definite în conformitate cu funcțiile
sistemului informatic.
Organizațiile investesc sume colosale în managementul proceselor de business. Marea
majoritate a proceselor de business au fost documentate pentru a se crea unele modele de
management complexe. Datorită faptului că există un volum mare de informații și
transformările au loc continuu în domeniul IT, au dus la confruntarea companiilor cu
probleme care nu mai pot fi modelate și tratate în conformitate cu metodele tradiționale.
Pentru a se soluționa într -o manieră cât mai eficientă problema modelării proceselor de
afaceri, în literatura d e specialitate au fost create semantici web și siteme ce se bazează pe
agenți inteligenți.
Pentru a se modela cât mai aproape de realitate procesele de afaceri, există
posibilitatea de a se definii regulile după care acestea se desfășoară. Pentru a se im plementa
un proces de business, primul lucru care trebuie să se aibă în vedere este modelul serviciilor
web, ce conține funcționalități specifice fiecărui element al modelului. Semantica care se

5
utilizează în modelul lingvistic este bazat pe ontologii, iar prin intermediul acestui model sunt
reprezentate de fluxuri de date, evenimete, reguli de afaceri, etc.
În cadrul unei organizații, modelarea proceslor de business reprezintă o etapă
esențială, iar cu ajutorul acestor modele pot fi valorificate mai ușor și mai eficient
experiențele anterioare.
,, Pentru modelarea proceselor de business există o serie de limbaje care pot fi
utilizate: UML și BPMN. SCIPA își propune ca pornind de la unul dintre aceste limbaje
(BPMN este candidatul preferat), să dezvolte o extensie care va include caracteristici precum:
specificarea proceselor colaborative inter -întreprinderi și utilizarea șabloanelor de cooperare,
cât și instrumente de modelare și simulare asociate”1. În acest fel, se dorește să se dezvolte un
model al pro ceselor de business care să permită o adnotare semantică a componentelor, având
la bază una sau mai multe ontologii ale cunoștințelor de business și să modeleze aspectele
adaptive, în funcție de contextul și mediul specific.
Un model ca acesta poate fi pr ivit sub forma unei diagrame, care surprinde toate
etapele principale ale procesului, actorii care sunt implicați și acțiunile care se întreprind. În
spatele acestot componente ale diagramei, există apeluri către webservice -uri ce conțin
funcționalități sp ecifice, însă modalitatea de lucru va fi intuitivă și similară metodelor de
modelare ale analiștilor de business, în așa fel în cât utilizatorii obișnuiți să nu întâmpine
dificultăți. Pentru a modela un proces , utilizatorul trebuie să parcurgă mai multe e tape și
anume:
 Identificarea evenimetelor importante din cadrul procesului de afaceri;
 Modelarea evenimentelor ientificate;
 Procesarea evenimetelor ce se execută;
 Centralizarea evenimetelor obținute.
Un proces poate conține la rândul lui alte subprocese, c e se reprezintă grafic prin
intermediul unei diagrame conectate cu ajutorul unei legături de blocul de tip proces care
semnifică părintele. În centrul modelării unui proces de business se află procesele care se
regăsesc sub 3 forme și anume: proces, subpro ces și task. Este foarte important ca utilizatorul
să identifice foarte bine procesele și ierarhiile care se stabilesc între acestea de la începutul
etapei de proiectare. Pentru a se modela cat mai aproape de realitate procesele de afaceri,
există posibili tatea de a se defini regulile după care acestea se desfășoară.
Modelele de procese de afaceri sunt deosebit de importante în etape diferite ale
ciclului de viață al BPM. Înainte de a se începe modelarea unui proces, este esențial să
înțelegem scopul pent ru care este nevoie de modelare. Acest proces îi ajută pe participanți să
înțeleagă mai bine procesul în scopul de a identifica și de a preveni problemele de execuție
ale acestuia.
Având peste 100 de simboluri, BPMN (Business Process Model and Notation) e ste un
limbaj foarte complex, însă numărul mare de nu reprezintă un motiv de panică, din cauza
faptului că o mică parte din acestea acoperă nevoile de modelare a majorității dintre
utilizatori. ,,Un model al proceselor de afaceri este de obicei o diagramă prin care se
reprezintă unul sau mai multe procese de afaceri, sub forma unei secvențe de activități,
desfășurate cu scopul de a realiza obiectivele pe care o organizație și -a propus să le atingă .

1 Smeureanu I. și colaboratorii, Stabilirea cerinețelor în contextul lumii reale, ASE București, 2008, pag. 7

6
Modelele proceselor de afaceri includ acțiuni și evenimente fiind arătat felul în care acestea
sunt procesate, precum și persoanele implicate, arătându -se ce anume fac și cu ce scop. De
obicei, sunt reprezentate procesele desfășurate în mai multe departamente ale organizației,
uneori fiind incluse și activități af erente organizațiilor sau sistemelor externe ce au efecte
asupra proceselor interne ”2. Pentru a înțelege cât mai bine cum fucționează o diagramă BPM,
o voi exempli fica în figura de mai jos.

Fig.1. Diagrama BPMN a unui proces simplu pentru onorarea
unei comenzi de cumpărare3

Un proces de afaceri implică atât evenimente , cât și activități. Evenimen tele sunt
reprezentate de lucruri care se întâmplă instatntaneu, precum faptul că factura a fost primită,
iar activitățile sunt reprezentate de unități de lucru care au durată, precum plata unei facturi.
Un proces semnifică faptul că evenimetele și activit ățile sunt legate în mod logic, iar forma
cea mai elementară de relație între două elemente este reprezentată de secvență. Așa dar, trei
concepte de bază ale BPMN sunt evenimentele, reprezentate de cercuri, activitățile
reprezentate de dreptunghiuri rotu njite și arcele care se mai numesc și fluxuri de secvență și
sunt reprezentate de săgeți. În figura de mai sus, este prezentat modul în care este modelată o
secvență de activități, utilizând notația BPMN, a unei comenzi de la un client. Acest proces
începe de fiecare dată când un ordin de cumpărare a fost primit de la un client, prima
activitate care se desfășoară fiind confirmă comanda , fiind urmată de înregistrarea adresei de
destinație, în așa fel încât produsul să se poată livra către client.
Ulterior acestor etape, factura este emisă, iar după ce contravaloarea facturii este
încasată, ordinul este arhivat, iar procesul se finalizează. Analizând exemplul de mai sus,
observăm că cele două evenimente de start și stop sunt descrise cu două simboluri diferi te,
fiind folosite cercuri cu margine subțire pentru a se reprezenta elementele de pornire.
Un model se caracterizează prin trei proprietăți distincte și anume: reprezentativitate,
abstractizare și adaptarea la scop. Înainte de toate, un model este reprez entarea unui fenomen
din lumea reală, și anume subiectul modelării. Pentru moderarea procesului unei afaceri,
există două modele principale, managementul organizației și proiectarea sistemului
informațional al companiei. Aceste două modele sunt orientate c ătre afaceri și sunt construite
de către analiștii de afaceri, fiind utilizate pentru înțelegerea și comunicarea în rândul
conducerii angajaților, dar și pentru a se măsură și îmbunătății activitațile.
Ele trebuie să fie suficient de intuitive, pentru a f i înțelese de diverse părți interesate și
pentru a se abstractiza aspectele legate IT. Publicul țintă vizează manageri, executanția ai
activităților din procese și analiști de afaceri. Modelele de procese pentru realizarea

2 Modelarea proceselor de afaceri, suport de curs, disponibil la adresa
http://www.scribd.com/doc/272370612/Procese -de-afaceri -BPMN -pdf#scribd , pag.6.
3 http://www.scribd.com/doc/268219757/3 -Notiuni -Esentiale -Privind -Modelarea -Proceselor -de-Afaceri#scribd ,
accesat azi, 19.11 .2015, ora 14:23
Confirmă
comanda
Scrie adresa
de expediere
Expediază
produsul
Emite
factura
Încasează
factura
Arhivează
comanda
Comandă expediată
și încasată

7
proiectului informațional al orga nizației sunt orientate către construirea de software, care sunt
realizate de ingineri și dezvoltatori ai sistemelor informatice, și utilizate pentru automatizarea
activităților realizate în organizație. Modelele trebuie să conțină detalii de implementare, în
scopul de a se utiliza la configurarea unui Sistem de Management al Proceselor de Afaceri
(Business Process Management System -BPMS) sau utilizate ca planuri de dezvoltarea de
software.

2. Managementul Proceselor de Afaceri (BPM)

Managementul proceselo r de afaceri (BPM) reprezintă o abordarea care cuprinde
metode, tehnici și intrumente, care oferă suport pe întreaga durată de viață a proceselor de
afaceri, plecând de la identificare, analiză și modelare și perminând cu punerea în producție,
utilizare ș i scoatere din funcțiune. BPM pornește de la ideea că orice produs sau serviciu ce
este oferit de o companie este rezultatul unui număr de activități ce se realizează într -o ordine
anume.
Cu ajutorul managementului proceselor de afaceri, o companie poate c rea procese
ultra performante, eliminând activitățile care nu generează valoare, și în același timp se poate
asigura că procesele se desfășoară într -un ritm constant și la capabilitățile ce au fost descrise
în cadrul proiectului procesului. În același tim p, se poate determina dacă un proces numai
corespunde nevoilor companiei și clienților, putându -se lua decizia de schimbare.
BPM oferă numeroase beneficii strategice, pemițându -le companiior să reacționeze la
schimbările bruște, deoarece organizațiile nu realizează aceste schimbări decât în momentul
în care sunt reflectate în performanțele financiare. De asemenea, acest tip de management
reprezintă un instrument de apaărare și un set de inițiative de îmbunătățirea performanțelor,
pornind de la globalizare și terminând cu integrarea sistemelor de tip ERP și E -business.
,, În condițiile situației actuale, un număr din ce in ce mai mare de produse și servicii
sunt oferite ca rezultat al unui număr de activități din ce în ce mai numeroase, implicând
resurse umane, cunoștințe și aplicații IT. Din acest motiv procesele de afaceri reprezintă un
instrument cheie de a organiza aceste activități. În acest context un rol predominant îl joaca
tehnologia informațiilor deoarece din ce in ce mai multe procese de afaceri sunt s usținute de
sisteme informatice”4.
Un proiect de tip BPM include o serie de faze tipice, apropiate de mediul economic
românesc, precum:
a) Asumarea strategică a deciziei de utilizare a abordării. Din moment ce organizația
a decis să folosească aceste metode, trebuie să -și asume această decizie la nivel
organizațional. În primul rând, acest lucru presupune alinierea la n nivelul deciziilor
strategice din partea managementului care se află la nicel superior. Implicarea
managerilor de la acest nivel asigură reducerea rezistenței pe care astfel de proiecte
o întâmpină la schimbările pe care urmează să le introducă.

4 Brudaru P. , Năftănăilă I., Implicații ale metodologiei lanțului critic în proiecte de automatizare flex ibilă a
proceslor de afaceri în organizațiile economice, publicat în revista Economia, ASE, secția Management, 2009 –
2/18, pag. 182

8
b) Examinarea situației actuale. Asupra examinării situație actuale trebuie să
evidențieze orientarea pe următoarele aspecte :
 Examinarea proceselor care cuprinde catalogarea proceselor existente,
găsirea proceselor cheie și prioritizarea acestora pentru implementare. Aici
pot fi folosite numeroase criterii, dar regulile cele mai folosite sunt de
analiză comparativă a costurilor și beneficiilor care rezultă din automatizare
și gradul de impact asupra altor procese.
 Identificarea opțiunilor tehnologice ce presupune identificarea produselor
îndoielnice de a fi comparate, înțelegerea interfețelor cu aplicații deja
existente.
 Pregătirea organizației pentru schimbare nivelează terenul pentru modificări
ample asupra tehnicilor și modului de lucru asupra celor care vor folosii
această soluție.
c) Analiza. În cadrul acestei faze sunt incluse atât activitățile de realizare a analizei
propriu -zise a procesului, cât și cele de organizare tipică a proiectului, precum
stabilirea echipei.
d) Concepția. Presupune concepția propriu -zisă a soluției, pornind de la o viziune de
nivel înalt, până la descrierea detaliată a componentelor din soluția respectivă.
e) Implementarea. Presupune activități similare proiectelor de dezvoltare, teste unitare,
dar și de integrare. Testele de acceptanță provenite din partea utilizat orilor și cele de
calitate sunt esențiale să fie derulate înainte de punerea în producție, deoarece în
acest fel se pot evita probleme grave care pot apărea.
f) Suport tehnic și funcțional. Această fază presupune atât activități de suport tehnic,
cât și funcț ional ce le sunt necesare untilizatorilor finali pentru a începe să
folosească eficient și eficace noul sistem.
Din această succesiune de faze observăm cât de complex acest acest gen de proiecte,
dar și utilizarea interdisciplinară a numeroaselor arii din domeniul administrării afacerilor,
managementul schimbărilor, calității, dar și tehnologia informațiilor. Literatura de specialitate
nu a reușit să acorde o atenție suficientă instrumentelor de management de proiect ce sunt
necesare pentru a se desfășura c u succes acest gen de proiecte. Fiind doar un mix între
proiectele de îmbunătățire de procese și proiectele software, dificultățile aferente ale acestora
se regăsesc în aceași măsură, iar în plus intervine o complexitate de îmbinare a
metodologiilor a două tipuri de proiecte din domenii diferite, și anume îmbunătățirea
proceselor și tehnologia informațiilor.
În practica de afaceri și a managementului organizațional au fost conturate în două
persepective cu privirea la organizarea și conducerea unei afaceri , și anume o perspectivă
orientată pe funcții și una orientată pe procese.
Perspectiva funcțională vizează peoblemele specifice activității de management din
punct de vedere a resurselor organizației, puse la dispoziția departamentelor pentru a realiza
anumite funcții particulare pentru afacere. Această perspectiva îi este utilă managementului
pentru a realiza optimizarea resurselor interne.
Perspectiva orientată pe procese îi este complementară celei funcționale și caută să
optimizeze performanța întrep rinderii pe baza îmbunătățirii proceselor cheie ce definesc
fundamentul afacerii. Această perspectivă privește coordon area activităților complexe ale

9
Ca disciplină de management, BPM înlocuiește perspectiva funcțională a
managementului cu perspectiva orien tată pe procese, aliniată cu obiectivele de afaceri la nivel
înalt. Ca sergment software sau tehnologie, BPM oferă un set de instrumente software utile
pentru optimizarea performanței și a sarcinilor aferente proceselor de afaceri și oferirea unei
platform e software pentru a îmbunătății performanțele afacerii.
Managementul Proceselor de Afaceri este o abordare ce asigură o optimizare continuă
în bucla de ferformanță a organizației, iar pentru a se maximiza beneficiile abordărilor de tip
BPM, orice inițiati vă tehnologică trebuie să plece de la definirea componentei de business
căreia îi corespunde un demers tehnologic. Abordarea unei organizații din prisma BPM se
face cu implementarea unei soluții tip BPMS, ce se materializează într -un software
specializat, ce găzduiește modele ale proceselor de lucru interne și este expus în cadrul web –
ului. BPMS este o componentă de sistem informatic ce are menirea de a susține
departamentul specializat , cu obiectiv în definirea, modelarea și automatizarea proceselor de
lucru interne. Companiile care decid să adopte soluții de tip BPMS înregistrează un progres
evident pe toate planurile.
Managerii de proiect vor putea să stapânească complexitate proiectelor de tip BPM și
vor putea să obțină rezultatele așteptate din implementarea și punerea îm practică a sistemelor
BPM, doar dacă se înțelege dificultatea întâlnită în realizarea proiectelor de acest tip și se
utilizează o metodologie adecvată situație și contextului în care este poziționată organizația.
3. Limbaje și tehnici de modalare a proceselor de afaceri

Odată ce organizațiile devin din ce în ce mai sofisticate, globale și interconectate, este
impusă descrierea explicită a modului în care acestea funcționează folosind un limbaj de
afaceri comun. Modelarea afacerilor furnizează o abordare esenț ială a descrierii și înțelegerii
felului în care o afacere funcționează. Pe lângă acestea, majorittaea abordărilor cu privire la
modelarea afacerilor nu reușesc să reprezinte concret operațiunile de afaceri. Majoritatea
afacerilor, chiar și cele mai simple sunt deosebit de complexe, iar acest lucru impune
exprimarea complexă a afacerilor în așa fel încât să putem înțelege și îmbunătății afacerile.
În cadrul proceselor de afaceri există anumite prototipuri consacrate și anume:
 Limbaje de modelare industriale , cele mai cunoscute fiind:
– limbajul de execuție al proceselor de afaceri pentru servicile web;
– notațiile modelării proceselor de afaceri.
 Limbaje de modelare comercială precum:
– Ilog BPM;
– Oracle BPEL Process Manager .
BPEL reprezintă un standard ba zat pe XML și servicii web ce permite modelarea
fluxurilor de afaceri și automatizarea acestora. Utilizând acest limbaj, regulile și fluxurile de
afaceri se pot defini într -un mod intuitiv, asigurându -se un nivel ridicat de transparență în
realizarea opera țiunilor.

10

Figura 2. Integrarea cu partenerii de afaceri5
Așa cum putea vedea în figura de mai sus, integrarea aplicaților prin intermediul
BPEL, este realizată cu ajutorul soluției Business Proces s Management , care la rândul său se
bazează pe standarde și tehnologii fundamentale care se află la baza internetului și pot fi
utilizate pentru automatizarea proceselor interne din cadrul firmei, dar și pentru derularea
fluxurilor cu partenerii de afaceri. În acest context, soluțiile BPEL furnizează o flexibili tate
deosebită în integrarea și automatizarea proceselor de afaceri ce prezintă un nivel ridicat de
complexitate și unde participă mai multe companii.
BPEL a pornit în anul 2000 de la Xlang Microsoft și atrecut prin mai multe etape,
ajungând la BPEL 4WS.
În anul 2002, BPEL a fost standardizat de comitetul tehnic al organizației pentru
progres în standardele informației structurate, iar în 2003, a fost finalizată versiunea 2.0
BPEL 4WS. BPEL își are originea ăn două limbaje de reprezentarea a proceselor dez voltate
de Microsoft și IBM, și anume Xlang și WSFL. Ambele limbaje se bazează pe limbajul
descriptiv al serviciilor web, dar pentru descrierea proceselor ele folosec un mod esențial
paradigme diferite. Acesta face distincție între două tipuri de procese. De o parte există
procese abstracte ce modelează interacțiunile existente între partenerii de afaceri cu ajutorul
serviciilor web, iar pe de altă parte există procese executabile unde nu este permis să se emită
detalii operaționale.
Xlang este un limbaj c e se bazează pe XML pentru a defini procesele și permite o
modelare complexă a proceselor de afaceri foarte dinamice.
BPML definit și Business Process Markup Language este a doua etapă dupa Xlang și
reprezintă un metalimbaj pentru a descrie procesele de a faceri, și a fost proiectat inițial pentru
a suporta procese de afaceri pe care le poate executa un sistem BPM.
Web Services Flow Language (WSFL) a fost proiectat pentru a putea descrie modul
în care vor conlucra numeroase funcții pentru oferirea servicii lor web.
Business Process Execution Language for Webservices (BPEL 4 WS) . Cu ajutorul
XML și acestui proces este asigurat un nivel nou de conectivitate și interopeabilitate,
conformitate cu cerințele arhitecturii orientate pe servicii, stabilite în conform itate cu
standardele internaționale . BPEL 4WS reprezintă un limbaj standard pentru integrarea
proceselor care utilizează proprietățile acestora, ce pot fi vizualizate în două modalități: în

5 http://www.scrigroup.com/calcu latoare/STUDIUL -TEHNOLOGIILOR -INFORMAT54452.php , accesat astăzi
20.11.2015, ora 18.00

11
mod transparent și în mod opac. Datele transparente sunt cele care afectează protocoalele de
afaceri publice în timp ce datele opace afectează protocoalele de afaceri nedeterminate.
Notațiile modelării proceselor de afaceri (BPMN) reprezintă un nou standard de
servisii web și procese de afaceri ce a fost creat de Busines s Process Management Initiative
(BPMI) și are drept scop furnizarea unei notații care să fie ușor de înțeles de către toți
utilizatorii software -urilor de afaceri. Pe lângă acest scop mai există un al doilea deosebit de
important și anume asigurarea că lim bajele XML create pentru execuția proceselor în afaceri,
precum BPML se pot exprima vizual printr -o notație comună. BPMN, este un factor central și
o inițiativă nouă în liumea arhitecturală enterprise fiind concentrat pe gestionarea
îmbunătățirii și schimb ării proceselor de afaceri. Această tehnică unifică discipline distincte
ale proceselor de modelarea, flux de lucru precum Enterprise Application Integration (EAI) și
integrarea Business to Business (B2B) în cadrul unui singur standard. Ca managementul să
poată înțelege arhitectura și desfășurarea proceselor, este nevoie de standarde în modelarea
afacerilor și de executarea proceselor.
În anul 2004, BPMN a fost prezentat drept un limbaj standard de modelare a
proceselor de afaceri, iar dezvoltarea sa a fos t considerată drept un pas important în reducerea
fragmentării existente dintre instrumentele pentru modelarea proceselor de afaceri și notațiile
existente. Din acel moment BPMN a fost evaluat în diferite feluri de către mediul academic, a
fost implementat foarte mult în cadrul industriilor. Scopul său a fost acela de a oferii o notație
care să poată fi înțeleasă foarte ușor de actorii implicați în procesul de afaceri. Modelele de
afaceri și procesele de lucru au fost folosite pentru o perioadă îndelungată în învățarea asupra
ghidării și pentru un suport practic în multe domenii.
În practică, pot fi distinse 5 categorii principale care utilizează modelarea proceselor
de afaceri și anume:
 Comunicarea între oameni pentru a oferi sens aspectelor unei întreprin deri și
care să poată oferii suport între stakeholderi. Modelele logice sunt folosite în
cadrul unei activități pentru a se înțelege un proces într -un fel ad -hoc și care
nu va fi susținut mai tâtziu.
 Analiza asistată pe calculator pentru a determina acum ularea cunoștințelor
asupra întreprinderii cu ajutorul simulării sau deducției ce se bazează pe
conținutul modelului.
 Management de calitate care să poată urmării aderența procesului de lucru la
standarde și reguli, iar în acest caz modelul acționează ca o parte a memoriri
corporative destinate să existe ca punct de referință în timp și ca un imput care
să stea la baza îmbunătățirii procesului de lucru.
 Lansarea modelului și activarea lui pentru integrarea în cadrul unui sistem
informatic, timp în care lans area poate fi manuală, automată în situația în care
este vorba de sistemele automate de flux de lucru sau interactive.
 Utilizarea modelului ca un context pentru un proiect de dezvoltarea a unui
sistem informatic, fără ca acesta să fie implementat direct.
BPMN cuprinde o di agramă a procesului de afaceri, ce este numită Business Process
Diagram (BPD) ce a fost creată să delimiteze concret două lucruri. În primul rând, aceasta
este ușor de utilizat și de înțeles, fiind folosită pentru a modela rapid și simpl u procesele în

12
afaceri și este și mai ușor de înțeles de către manageri. În al doilea rând, această diagramă
oferă expresivitate în modelarea proceselor de afaceri foarte complxe, putând fi ușor legătă de
limbajele de execuție în afaceri. Pentru a se mode la un flux de procese în afaceri trebuie să se
modeleze evenimentele ce apar pentru a se crea un proces, procesul care este format și
rezultatul final al fluxului de procese. Deciziile în afaceri și ramificarea fluxurilor sunt
modelate folosind gateway -uri, ce sunt similare unui simbol decizional dintr -o diagramă.
Un proces dintr -un flux poate conține subprocese care să reprezinte grafic o altă
diagramă de procese printr -un hyperlink cu un simbol de procese. Diagrama BPD este o
reprezentarea grafică a n oțiunilor BPMN.

13
Concluzii

Din cauza fap tului că există o concurență din ce în ce mai puternică, companiile se
află în ipostaza de a crește nivelul de calitate al bunurilor și serviciilor pe care le oferă, să
diminueze timpul de procesare a comenzilor, care în același timp minimizează costurile și
conduc la mărirea profiturilor
În circuitul oricărui proc es de dezvoltare din domeniul software, modelarea proceslor
de afaceri este o parte esențială, care îi permite analistului să surprindă principalele aspecte și
proceduri, care guvernează felul în care afacerea respectivă funcționează. În primă fază,
modelu l îi permite analistului să captureze evenimete și resurse pe care le asociează
procesului de afaceri și pe care le consideră a fi semnificative. Procesul de afaceri semnifică o
colecție de activități ce are drept scop obținerea unui output specific pentru un client anume
sau piața, folosind un set de imputuri.
Organizațiile investesc sume colosale în managementul proceselor de business. Marea
majoritate a proceselor de business au fost documentate pentru a se crea unele modele de
management complexe. Datorită faptului că există un volum mare de informații și
transformările au loc continuu în domeniul IT, au dus la confruntarea companiilor cu
probleme care nu mai pot fi modelate și tratate în conformitate cu metodele tradiționale.
Un model ca acesta poate fi pr ivit sub forma unei diagrame, care surprinde toate
etapele principale ale procesului, actorii care sunt implicați și acțiunile care se întreprind. În
spatele acestot componente ale diagramei, există apeluri către webservice -uri ce conțin
funcționalități sp ecifice, însă modalitatea de lucru va fi intuitivă și similară metodelor de
modelare ale analiștilor de business, în așa fel în cât utilizatorii obișnuiți să nu întâmpine
dificultăți.
Cu ajutorul managementului proceselor de afaceri, o companie poate c rea procese
ultra performante, eliminând activitățile care nu generează valoare, și în același timp se poate
asigura că procesele se desfășoară într -un ritm constant și la capabilitățile ce au fost descrise
în cadrul proiectului procesului
Acest tip de management reprezintă un instrument de apaărare și un set de inițiative
de îmbunătățirea performanțelor, pornind de la globalizare și terminând cu integrarea
sistemelor de tip ERP și E -business. Un model se caracterizează prin trei proprietăți distincte
și anume: reprezentativitate, abstractizare și adaptarea la scop. Înainte de toate, un model este
reprez entarea unui fenomen din lumea reală, și anume subiectul modelării. Pentru moderarea
procesului unei afaceri, există două modele principale, managementul organizației și
proiectarea sistemului informațional al companiei.
Ca disciplină de management, BPM înlocuiește perspectiva funcțională a
managementului cu perspectiva orien tată pe procese, aliniată cu obiectivele de afaceri la nivel
înalt. Ca sergment software sau tehnologie, BPM oferă un set de instrumente software utile
pentru optimizarea performanței și a sarcinilor aferente proceselor de afaceri și oferirea unei
platform e software pentru a îmbunătății performanțele afacerii

14
Bibliografie

1. Brudaru P. Implicații ale metodologiei lanțului critic în proiecte de
Năftănăilă I automatizare flexibilă a proces elor de afaceri în
organizațiile economice, publicat în revista Economia,
ASE, secția Management, 2009 -2/18
2. Smeureanu I. , Stabilirea cerinețelor în contextul lumii reale, , Buc., 2008
și colaboratorii
3. http://www.scribd.com/doc
4. http://www.scrigroup.com/calcu latoare/