Specializarea: Informatică economică [600823]

Universitatea „Al.I.Cuza” Iași
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Informatică economică

Lucrare de licen ță

Îndrumător: Absolvent: [anonimizat], 2016

2

Universitatea „Al.I.Cuza” Iași
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Informatică economică

Securitatea utilizării dispozitivelor
personale în organizații (BYOD)

Îndrumător: Absolvent: [anonimizat], 2016

3

Cuprins
Capitolul I: Dispozitivele personale în organizații (BYOD) ………………………….. ………………………….. … 5
1.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
1.2. Dispozitivele personale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 6
1.3. Conceptul BYOD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 7
1.4. Istoricul BYOD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
Capitolul II: Studiu de caz asupra companiei Kaufland România S.C.S din punct de vedere al
aplicațiilor de securitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 10
2.1. Prezentarea companiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
2.1.1 Denumire și obiect de activitate ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
2.1.2 Date de identificare ale firmei ………………………….. ………………………….. ………………………… 10
2.1.3 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 11
2.1.4 Structura organizatorică a unei filiale ………………………….. ………………………….. ……………… 12
2.1.5 Competiția ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 13
2.1.6 Resursele companiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13
2.1.6.1 Evoluția numărului de angajați ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
2.2. Analiza internă a organizației – principalele rezultate economico -financiare ……………………… 14
2.2.1 Cifra de afaceri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 14
2.2.2 Profitul companiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 15
2.3 Analiza S.W.O.T a organizației ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 16
2.4 Obiectivele studiului de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 16
2.4.1 Evaluarea companiei din punctul de vedere al securității dispozitivelor personale și -a
securității informațiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 16
2.4.2 Etapizarea asigurării securității dispozitivelor personale și -a informațiilor din organizație 17
2.4.3 Analiza sistemului de operare și aplicațile de securitate ………………………….. …………………. 18
2.5 Rezultatele studiului de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 21
Capitolul 3 Studiu de caz asupra aplicației de securitate McAfee Enterprise Mobility Management
(McAfee EMM) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 22
3.1 Ce reprezintă McAfee ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
3.2 Ce reprezintă McAfee EMM ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 22
3.3 Integrare și compatibilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 23
3.4 Avantajele folosirii McAfee EMM ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
3.5 Cerințele minime de sistem ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 23
3.6 Analiza financiară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 24

4
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 26
Capitolul 4 Tendințele BYOD ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
4.1 Lucrătorul mereu online ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27
4.2 Studiu de caz asupra BYOD ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 28
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 29
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 30

5

Capitolul I: Dispozitivele personale în organizații (BYOD)

„Trebuie să ne planificăm libertatea, nu doar pentru a ne asigura securitatea,
deoarece libertatea nu poate fi un motiv sigur de securitate.”
Karl Popper
1.1. Introducere
La origini, reț elele de calculatoare erau folosite de că tre cercetatorii din marile
universit ăți americane pentru uti lizarea serviciului de e -mail, î nlocuind astfel comunicarea
clasică prin intermediul corespondenței. Mai tâ rziu, printre utilizat orii rețelelor de
calculatoare se alătură și angajaț ii marilor corpora ții, care foloseau reț eaua de calcu latoare
pentru a partaja imprimantele și informaț iile.
O dată cu trecerea timpului, omenirea a v ăzut beneficiile aduse de aceste tehnologii:
comunicare a are loc î n timp real, se pot trimite diverse fișiere, cumpărăturile se mută în
mediul online, lucru val abil și pentru plata impozitelor, taxelor și facturilor de utilităț i, toate
acestea realizându -se din confortul propriei case. Pentru a realiza toate cele enumerate
anterior este necesar un calcul ator, o conexiune la internet ș i eventual un card bancar. Apariția
sistemelor de calcul și revoluția informației transformă lumea într -un sat global, dispărând
granițele pentru afaceri, comerț sau comunicaț ii. În mod si gur, internetul a schimbat în mod
ireversibil metodele prin care se realizează afacerile, indiferent de domeniul de activitate, iar
dispozitivele mobile vor deveni un nou nucleu de dezvoltare și schimbare. În paralel cu
dezvoltarea beneficiilor, apare și partea negativă a utilizării tehnologiei, caracterizată prin
atacuri informatice avâ nd diverse scopuri.
Putem spune c ă este specific omului de -a face lucrurile c ât mai simple, acest lucru
întâlnindu -se și î n cazul folosirii propriilor dispo zitive, c ât și a conturilor ce le deț in pe
diverse platforme. Utilizatorii folosesc parole sau coduri PIN câ t mai simple, c are pot fi sparte
sau ghicite ușor, iar de aici până la furtul de informații din partea un ei personae rău voito are
nu poate fi decât un pas. Dacă se adaugă î n ace astă ecuație informaț ii vitale pentru bunul mers
al unei companii, deținute de o societate concurentă, deznodămâ ntul poate fi devastator. La
urma urmei, informația înseamnă “putere”, iar deț inerea ei la un moment oportun poate
însemna un avant aj asup ra competitorilor prin importanța ei î n procesul decizional al
managerilor.
Subiectul securității în organizații reprezintă un domeniu complex ș i are rolul de a face
impenetrabil accesul la informații, atâ t din interi or cât ș i din exterior.

6
1.2. Dispozitivele personale
În contextul societății de astă zi, calculato rul reprezintă un bun comun, dar indispensabil
în desfâșurarea anumitor activități. Îl putem întâ lni oriunde, în cadrul famili ei folosit pentr u
diverse activități, o bibliotecă ce-și ține evidenț a cărți lor cu ajutorul acestuia, până la plata
parcării î ntr-un centru comercial. Acest lucru se întâmplă deoar ece utilizare a tehnologiei ne
ușurează munca și implicit viaț a de zi cu zi .
Evoluția tehnologică a transformat calculatorul clasic î n ceva banal de -a dreptul.
Aceeași soartă se observă și î n cazul echivalentul ui portabil al computer -ului, laptopul , locul
acestuia pe piață fiind luat ușor-ușor de ultrabook -uri ș i tab lete. Acestea din urma se pot
„împleti”, fiind disponibile pe piață disp ozitive 2 î n 1, sau altfel zis, tablet ă cu tastatură fizică .
Consider că cea mai notabilă evoluție tehnologică a avut -o telefonul, astfel, p ornind de
la un aș a zis telefon fix, cu fir, la cel numit generic „ mobil”, până la cel din zilele noastre care
a căpătat numele de „smart ”.
Se o bservă tendința tehnologică de-a atribui fiecarui dispozitiv termenul de “smart” ,
precum ș i trece rea de la mare la mic din punct de vedere fizic , dar cu o capacitate de stocare
cât mai mare. Cel mai elocvent exemplu î n acest caz este reprezentat de stick -urile de
memorie, care asigură transferul de fișiere câ t mai rapid. Diferite acțiuni ce în trecut se puteau
executa doar pe calculatoare fixe, se orientează într -o măsură din ce în ce mai mare spre
dispozitive portabile precu m cele enumerate mai sus . Această tranziție aduce cu sine
numeroase avantaje, dar o dată cu acestea și provocări de natură organizațională. Toate cele
enuțate anterior au evoluat cu precădere în ultimii 20 de ani. Ca o deosebire față de
telefoanele mobile tradiționale, telefoanele mobile moderne dețin capacitatea de -a se putea
conecta la internet și înglobează sisteme de operare avansate. Un smartphone asigură
caracteristicile unui PDA, e -mail, agendă, calendar, GPS precum și o cameră foto pentru a
putea s urprinde cele mai importante momente. Această piață a sistemelor de operare pentru
dispozitivele mobile este dominată în prezent de 3 mari jucători: iOS, Android și Windows
Phone. Progrese notabile se înregistrează și-n cazul comunicațiilor, rețelele mobil e permițând
transferul de date la viteze din ce în ce mai mari. În prezent, standardul de comunicații cel mai
performant și implementat este 4G, însă compania coreană Samsung testeaz ă rețeaua 5G1,
care asigură viteze de transfer de până la 7.5 Gbps. Se pr econizează că standardul 5G va fi
disponibil maselor abia în jurul anului 2020.
Societățile comerciale trebuie să țină pasul din ce in ce mai mult în privința adoptării
tehnologiilor mobile. Dispozitivele personale reprezintă pentru unii dint re noi doar simple

1 ***http://www.samsung.com/uk/news/local/samsung -electronics -sets-5g-speed -record -at-7-5gbps -over -30-
times -faster -than -4g-lte, octombrie 2014, accesat la 1 noiembrie 2015

7
instrumente, pentru al ții, în special cei din generația tânără, dispozitivele personale înseamnă
o prelungire a personalității și identității lor. Interesul tinerilor spre noile tehnologii este din ce
în ce mai evident în toate medii le, stârnind adesea controverse între generații.
Pornind de la un sistem de tip desktop, până la un smartphone sau stick de memorie,
toate pot reprezenta dis pozitive personale, fiecare putâ nd avea diferite metode de securitate.
În prezent, toate domeniile de activitate economică presupun utilizarea într -o masură
mai mic ă sau ma i mare, a sistemelor de calcul ș i tehnologii lor informa ționale . În desfășurarea
activităț ii lor, companiile iau decizii prin utilizar ea mijloacelor TIC (Teh nologia Informatiei și
Comunicaț iilor), decizii de care depinde într -o anumită măsură viitorul societăț ii.
În general, orice organizaț ie, indiferent de piața pe care activează, trebuie să investească
în instruirea resurselor umane, indiferent de departamen tul din care fac parte, dar mai ales în
securitatea informațiilor cu care compania lucrează .
1.3. Conceptul BYOD
Fenomenul BYOD (Bring Your Own Device) reprezintă un concept nou în literatura de
specialitate și face referire la folosirea de către angajații unei companii a propriilor dispozitive
electronice, precum telefonul, tableta sau laptopul pentru a putea îndeplini sarcinile de
serviciu și/sau cele personale.
Deoarece dispozitivele portabile pot fi comparate din punct de vedere al performanței cu
stațiile de lucru clasice , tranziția spre BYOD este una firească din partea angajaților .
Adesea au loc dezbateri din punctul de vedere al managementului IT cu privire la gradul
în care acest concept trebuie adoptat sau nu în cadrul unei companii. Problema se pune asupra
usurinței sau greutății cu care acest fenomen poate fi controlat.
La o primă observație asupra fenomenului, BYOD pare să fie avantajos pentru societăți
din punct de vedere financiar. Astfel, beneficiul angajatorului constă în reducerea costului de
capital al e chipamentului mobil pe care com pania nu îl mai cumpără, dispărând astfel costul
de suport și costul de casare ulteri oară.
În practică, departamentele IT ale organizațiilor întâmpină team ă asupra adoptării
modului de lucru BYOD. Această reținere de adoptare se datorează următoarelor două
aspecte2:
 Se dorește păstrarea controlului total asupra confidențialității și -a securității
informațiilor deținute de companie

2 *** http://transilvaniacloud.ro/website/wp -content/uploads/2014/05/ITT.pdf , accesat la 2 noiembrie 2015

8
 Este necesară dezvoltarea de aplicații care sa fie compatibile cu o paletă largă de
dispozitive personale și cu diferite sisteme de operare . Acest aspect implică în
majoritatea cazurilor costuri mari de implementare.
Deși multe companii nu doresc adoptarea tendinței BYOD, acestea dau piept adesea cu
implementarea neplanificată a conceptului, deoarece mulți dintre angajați folosesc propriile
dispozitive pentru a sincroniza emailu l de serviciu sau pentru a accesa resursele organizației.
Pentru a micșora riscul de afaceri, implementarea BYOD presupune existența unor noi
instrumente de securitate.
Biroul viitorului se caracterizează prin flexibilitate, convenabilitate și mobilitate pentru
realizarea angajamentelor față de companie. De aici reiese în mod clar că tendința BYOD nu
poate fi ignorată total de către cei aflați în funcții de conducere.
1.4. Istoricul BYOD
Termenul BYOD a fost introdus pentru prima oară în literatura de spec ialitate în anul
2009, însă a prins cu adevărat contur abia în anul următor. Anul 2010 reprezintă perioada în
care companiile simt cu adevărat presiunea pusă de acest concept, dispozitivele personale
precum tabletele sau smartphone -urile fiind din ce în ce mai prezente la serviciu. Este anul în
care sistemul de operare Android câștigă popularitate iar primul iPad este introdus pe piață. O
primă măsură de securitate adoptată de companii pentru a stopa fenomenul a fost blocarea
conectării la rețea a dispoziti velor străine. A fost primul pas al firmelor care demonstrează că
nu pot ignora politica BYOD pentru totdeauna.
Anul 2011 reprezintă anul în care apar politicile BYOD în cadrul companiilor. Conform
unui raport realizat de compania Aberdeen Group3, în anul 2011 aproximativ 75% din
întreprinderi aveau adoptată o politică internă privind fenomenul BYOD. Putem spune că
firmele încep să se simtă confortabil din punct de vedere al ergonomității, angajații tastând
acum prin intermediul tastaturilor de tip touchscr een de pe dispozitivele personale.
În anul 2012 securitatea datelor reprezintă punctul central al politicii BYOD.
Companiile își fac scenarii sumbre privind scurgerea de date și informații prin intermediul
dispozitivelor personale ale angajaților. Este anu l în care a început războiul smartphone -urilor,
sistemul de operare Android realizat de compania americană Google domin ă piața cu o cotă
de aproximativ 70%, p e de altă parte, vânzările Apple au depășit două milioane de unități
vândute. Atât sistemul de operare Android, cât și compania Apple au avut o contribuție
semnificativă privind creșterea fenomenului BYOD. Tot în acestă perioadă se observă axarea

3 Andrew Borg, BYOD: Hidden costs, unseen value , http://blogs.aberdeen.com/communications/byod -hidden –
costs -unseen -value/ , iulie 2012, accesat la 2 noiembrie 2015

9
întreprinderilor spre comunicarea clară a politicii BYOD adoptată în organizarea sa, crescân d
astfel cererea pentru soluțiile Mobile Device Management .
Anul 2013 este caracterizat prin explozia numărului de aplicații realizate pentru
dispozitivele personale. Astfel, managementul unui astfel de fenomen s -a extins de la
utilizarea platformelor Mobi le Device Management la cele Mobile Application Management .
Inovațiile privind securitatea datelor deveneau din ce în ce mai populare, organizațiile
începând să realizeze si exploreze avantajele creării propriilor aplicații personalizate. Un
studiu realiz at în anul 2013 de către cei de la informationweek.com4 (sponsorizat de I.B.M)
asupra unui număr de 424 de specialiști în securitatea informatică din domeniul privat a scos
la iveală o mare preocupare a firmelor privind securitatea dispozitivelor mobile. Astfel :
 78% dintre participanți au făcut referire la problemele de securitate pe care le -ar
putea cauza pierderea unui dispozitiv mobil
 36% dintre respondenți au specificat ca angajații încarcă în cloud informații
importante ale firmei
Din anul 2014 până î n prezent s-a realizat trecerea de la Mobile Device Management și
Mobile Application Management către Enterprise Mobile Management. Conform unui raport
realizat de către McAfee Labs5, în anul 2014 numărul aplicațiilor de tip malware pentru
dispozitivele mobile a crescut cu 112%. Tot în această perioadă diferențele de securitate
dintre sistemele de operare iOS și Android continuă să scadă. Apple a lansat un sistem de
operare mai puțin restrictiv o dată cu iOS 8 iar Android a ridicat gradul de securitate pr in
implementarea unor elemente de securitate. În continuare niciunul din cele două sisteme de
operare nu este 100% sigur, iar cum ele sunt asemănătoare, firmele vor întâmpina greutăți în a
efectua alegerea. Tot în acest an, p e lângă Mobile Device Ma nagemen t și Mobile Application
Management își face apariția și Enterprise Mobile Management.
Anul 2015 se remarcă prin centralizarea importanței securității dispozitivelor mobile.
Astfel, sunt folosite cu preponderență 3 tipuri de securizare a aplicațiilor : Mobil e Device
Management (M.D.M), Mobile Application Management (M.A.M) și Enterprise Mobile
Management (E.M.M). Se preconizează că o dată cu trecerea timpului una din cele 3 metode
va deveni standard în realizarea securității informațiilor unei companii.

4 *** http://www.darkreading.com/mobile -security/infographic -mobile -security -run-amok/d/d -id/1113675 ,
accesat la 28 noiembrie 2015
5 *** http://www.mcafee.com/fr/resources/reports/rp -quarterly -threat -q3-2014.pdf , accesat la 28 noiembrie
2015

10
Capitolul I I: Studiu de caz asupra companiei Kaufland România
S.C.S din punct de vedere al aplicațiilor de securitate

2.1. Prezentarea companiei
2.1.1 Denumire și obiect de activitate
Kaufland reprezintă una dintre co mpaniile de comerț cu amănuntul, originară din
Germania, ce aparține concernului Sc hwarz -Gruppe, din aceeasi țară. Din acest grup de
companii mai fac parte magazine precum Lidl, Hand elshof și KaufMarkt.
S.C Kaufland România S.C.S reprezintă o companie priv ată, ce a devenit la finalul
anului 2014 cel mai mare angajator privat 6din România , cu un număr de 20.386 angajați
activi. La nivel European, în acelaș i an grupul de afaceri Schwartz a devenit cel mai mare
grup de retail din Europa, cifra de afaceri îndreptându -se spre aproximativ 80 miliarde de
euro7. Organizația are ca domeniu de activitate comerțul cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare pre dominantă de produse alimentare, băuturi ș i tutun.
Numele societății, Kaufland , reprezintă al ăturarea a două cuvinte germane: kauf și land.
Primul, în limba germană natală semnifică verbul a cumpăra , iar ce -l de-al doilea face
trimitere la regiune. Semnificația cuvântului Kaufland face referire la acțiunea de -a cumpăra
din regiune.
2.1.2 Date de identificare ale firmei
Nume companie: Kaufland România S.C.S
CUI: 15991149
Registrul comerțului: J40/17052/2003
Domeniul de activitate: Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun.
Anul înființării: 2003
Structură acționariat: Grupul Schwartz 100%
Produse: marcă proprie K -classic
Adresă sediu central: Str. Barbu Văcărescu, nr.120 -144, sectorul 2, București
Contact de presă : Biroul relații presă: presa@kaufland.ro, Tel: 0372 -090.004

6 Adelina Mihai, Kaufland a devenit cel mai mare angajator privat, depășind Petrom , http://www.zf.ro/zf –
24/kaufland -a-devenit -cel-mai-mare -angajator -privat -depasind -petrom -13695919 , decembrie 2014, accesat la
2 noiembrie 2015
7 Cristina Rosca, Planurile acționarului Kaufland : să transofrme reț eaua în discounter pe suprafață mare ,
http://www.zf.ro/companii/retail -agrobusiness/planurile -actio narului -kaufland -sa-transforme -reteaua -in-
discounter -pe-suprafata -mare -14481983 , iunie 2015, accesat la 2 noiembrie 2015

11
Manag ement ul companiei pe piața din România este reprezentat de următoarele
persoane juridice :
Adrian Viman – Director General
Pralow Martin – Director Financiar
Nicolai Bingenheimer – Director de Achiziții
2.1.3 Scurt istoric8
Spre sfârșitul anului 2003 grupul de afaceri german, Schwartz, punea bazele companiei
Kaufland România. Primul magazin al companiei și -a deschis porțile către clienți abia 2 ani
mai târziu. Pe parcursul a 10 ani, Kaufland a reușit să deschidă câte un magazin în fiecare
județ al tării, iar lucrurile nu par să se oprească aici. Din anul 2007 până în prezent, cifra
magazinelor Kaufland a crescut de la 27 până la 102 în prezent.
În anul 2008, întreprinderea avea aproximativ 5650 de angajați, situându -se pe locul 3
în topul angajatorilor din Ro mânia, după Petrom și Dacia.
În anul 2011, magazinul Kaufland a reușit să preia poziția de lider pe piața din
România, depășind lanțul de magazine Metro Cash&Carry care a fost lider pe piață din anul
1996 până în anul 2011. Kaufland reprezintă singurul lan ț de h ipermarketuri care a avut
curajul să intre în orașele mici din România, cu 25.000 – 40.000 de locuitori, r ețelele
concurente preferând să deschidă puncte de desfacere a mărfurilor doar în orașele mari.
Organizația a adoptat o politică de discount, fa pt ce a reprezentat în timpul crizei
economice un avantaj, deoarece prețul a ajuns î n ultimii ani un factor decisiv în procesul de
cumpărare.
Compania deține cel mai extins lanț de hipermarketuri, rețeaua fiind de trei ori mai m are
decât a competitorului , Auchan, și de 9 ori mai mare decât rețeaua de magazine Cora.
Anual, compania investește pe piața din România sume cuprinse între 130 și 170
milioane de euro, sumele fiind rezultate din credite bancare și profitul obținut local.

8 ***http://www.zf.ro/wikizf/kaufland -romanial -s-c-s-10093230 , accesat la 2 noiembrie 2015

12
2.1.4 Structura organizatori că a unei filiale

Figura 1.Structura organizatorică a unei filiale Kaufland Manager
Magazin
Departament
food
Raion legume –
fructe
Raion băuturi
Raion alimente
de bază
Raion dulciuri
Raion frische
Raion Mopro
Magazin
Imbiss Departament
Non -Food
Raion Hawa Departament
Kasse
Birou
informații
Trezor
Kasse Departament
verificare
Preț
Termen de
valabilitate
Curățenie Resurse
umane

13
2.1.5 Competiția
Principalii competitori pe piața românească ai magazinului Kaufland după datele
înregistrate în anul 2014, sunt următorii:
 S.C Carrefour S.A, cifra de afaceri: 4.561.606.373 lei
 S.C METRO CASH & CARRY ROMANIA S.R.L , cifra de afaceri .: 4.488.622.059 lei
 S.C Auchan România S.A , cifra de afaceri : 3.770.686.684 lei
 S.C SELGROS CASH & CARRY S.R.L, cifra de afaceri: 2.833.080.076 lei
 S.C MEGA IMAGE S.R.L, cifra de afaceri: 2.815.815.264 lei
Pentru a percepe cât mai corect valorile de mai sus, am realizat graficul de mai jos:

Figura 2.Cifra de afaceri a competitorilor Kaufland în anul 2014
2.1.6 Resursele companiei
Strategia de dezvoltare, atât a portofoliului de s ervicii și produse competitive, cât
și a rețelei operative a companiei Kaufland România S.C.S are la bază acțiuni concrete
și o gamă largă de resurse. Dintre acestea putem aminti:
 Resurse umane: Kaufland România S.C.S are în echipă oameni bine pregătiți și acordă
o deosebită atenție formării și instruirii personalului; resursa umană este una dintre cele mai
importante resurse pentru companie
 Resurse materiale: Kaufland România S.C.S dispune de o bază material largă, ce oferă
angajaților echipamente și resurse IT. Compania deține în medie aproximativ 25 de
calculatoare clasice, pe filială plus echipamente specific domeniului de activitate.
 Resurse financiare 012345
Carrefour S.A Metro S.R.L Auchan S.A Selgros S.A Mega Image
S.R.LCifra de afaceri a competitorilor
Kaufland
Cifra de afaceri

14
 Resurse informaționale
2.1.6.1 Evoluția numărului de angajați
Evoluția numărului de angajați ai companiei se poate observa:
Tabelul 1. Evoluția cifrei de afaceri a companiei9
Anul Numărul de angajați
2005 500
2006 2904
2007 5896
2008 7512
2009 8258
2010 9993
2011 10493
2012 11947
2013 12589
2014 20386

2.2. Analiza internă a organizației – principalele rezultate economico –
financiare
Principalele rezultate economico -financiare ale companiei din ultimii ani sunt
prezentate în cele ce urmează. S -au folosit documente interne ale firmei, informațiile
economico -financiare prezentate în această lucrare fiind publice.
2.2.1 Cifra de afaceri
Evoluția acestui indicator economic este prezentat în tabelul 1 și figura 3.
Tabelul 1. Evoluția cifrei de afaceri a companiei10
Anul Cifra de afaceri (lei)
2005 56.662.889
2006 817.847.425
2007 2.141.313.024
2008 2.865.395.405
2009 3.693.962.118
2010 4.670.911.828

9 Documente interne ale S.C Kaufland România S.C.S
10 Documente interne ale S.C Kaufland România S.C.S

15
2011 5.586.202.967
2012 6.438.372.297
2013 7.260.679.847
2014 7.998.129.244

Figura 3. Evoluția cifrei de afaceri a companiei11
2.2.2 Profitul companiei
Evoluția acestui indicator este prezentată în tabelul 2.
Tabelul 2. Evoluția profitului companiei12
Anul Cifra de afaceri (lei)
2005 –
2006 –
2007 52.594.262
2008 13.713.123
2009 78.898.339
2010 172.115.193
2011 167.624.061
2012 274.507.498
2013 331.021.465

11 Idem
12 Documente interne ale S.C Kaufland România S.C.S
0100020003000400050006000700080009000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Evolu ția cifrei de afaceri (lei)

16
2.3 Analiza S.W.O.T a organizației
Tabelul 3. Analiza S.W.O.T a organizației
Puncte tari:
Personal motivat și bine pregătit
Top-management cu viziune
Experiență pe piața hipermarketurilor
Imagine bună pe piață
Forță financiară considerabilă
Organizația dispune de infrastructură modern ă
Puncte slabe:
Lipsa unei politici privind securitatea
dispozitivelor personale
Lipsa unei politici privind securitatea
informațiilor
Oportunități:
Creșterea cotei de piață în timpul crizei
financiare
Riscuri:
Instabilit atea mediului social -politic

2.4 Obiectivele studiului de caz
Pentru compania pe care s -a realizat, S.C Kaufland România S.C.S, studiul de caz a
avut următoarele obiective :
 Evaluarea securității dispozitivelor personale folosite în cadrul organizației
 Evaluarea securității informațiilor, având ca punct de plecare obiectivele de control
și măsurile de securitate prevăzute în standardul international I.S.O 27001:2006
 Asigurarea securității informațiilor din or ganizație și -a dispozitivelor personale prin
implementarea de măsuri în concordanță cu modelul propus
2.4.1 Evaluarea companiei din punctul de vedere al securității dispozitivelor
personale și -a securității informațiilor
În vederea atingerii obiectivelor propuse, evaluarea societății cu privire la
domeniul securității dispozitivelor personale și -a securității informațiilor din cadrul companiei
se prezintă în tabelul 4 .

17
Tabelul 4. Evaluarea organizației cu privire la securitatea dispozitivelor personale și -a securității
informațiilor
Aspecte pozitive Aspecte negative
 Disponibilitatea top managementului
de a investi în securitatea dispozitivelor
și securitatea informațiilor cu care
compania lucrează ;
 Fiecare sediu în care societatea își
desfășoară activitatea dispune de
supraveghere video ;
 Organizația dispune de infrastructură
informatică modernă ;
 Existența unui sistem de inventariere și
arhivare a documentelor cu societatea
lucrează ;
 Menținerea disponibilității informațiilor
cu care organizația lucrează prin
realizarea foto -copierilor ;
 Existența în companie a unui sistem de
acces modern bazat pe cartele de acces ;
 Lipsa unei politici privind securitatea
dispozitivelor personale folosite în
cadrul organizației ;
 Lipsa unei politici privind securitatea
informațiilor ;
 Nu există implementat și/sau certificat
un Sistem de Management al Securității
Informațiilor în organizație ;
 Personalul neinstruit sau cu rea voință
poate constitui o amenințare la adresa
securității dispozitivelor din
organizație, și implicit a informațiilor
din cadrul acestei a;
 Pericolul de schimbare a locului de
muncă de către angajați precum și
nerespectarea clauzelor de
confidențialitate a informațiilor ;

2.4.2 Etapizarea a sigur ării securității dispozitivelor personale și -a informațiilor
din organizație
Pentru realizarea obiectivelor propuse, am etapizat studiul de caz astfel :
A. Etapa ,,Identificare a și evaluarea resurselor ”
Determinarea resurselor critice ce necesită protecție din sfera securității informațiilor și –
a dispozitivelor personale :
 Unele stații de lucru aflate în folosință de ani buni. Astfel, acestea sunt uzate atât din
punct de vedere fizic, cât și moral ;
 Există numeroase medii mobile de stocare și transmitere a informațiilor (smartphone –
uri, laptop -uri, stick -uri etc) ;
B. Etapa ,,Identificare a și evaluare amenințări lor”

18
Identificarea categoriilor de amenințări și -a adversarilor :
 personalul propriu ;
 persoane din afara companiei ;
 erori umane ;
 prezența amenințărilor de natură tehnică ;
C. Etapa ,,Identificarea și evaluarea vulnerabilităților ”
Identificarea potențialelor vulnerabilități legate de anumite resurse sau evenimente
nedorite :
 vechimea unor stații de lucru reprezintă o potențială vulnerabilitate ;
 lipsa unor proceduri specifice sau a unei evidențe privind manipularea mediilor
de stocare și transmiter e a informațiilor (smartphone -uri, laptop -uri, stick -uri
etc);
 vulnerabilități ale sistemului de supraveghere al organizației ;
D. Etapa ,,Identificarea, analiza și evaluarea riscurilor de securitate a informațiilor ”:
 estimarea gradului impactului relativ la fiecare resursă critică ;
 estimarea probabilității ca o vulnerabilitate să fie exploatată ;
 prioritizarea riscurilo r de securitate a informațiilor;
 clasificarea riscurilor de securitate ;
E. Etapa ,,Tratarea riscurilor de securitate a informațiilor și determinar ea măsurilor
adecvate ”:
 tratarea riscurilor de securitate a informațiilor precum și identificarea măsurilor
potențiale pentru a reduce vulnerabilitățile ;
 identificarea costurilor pentru a reduce riscurile ;
 ierarhizarea opțiunilor și pregătirea unei recomandări adecvate pentru
conducere ;
2.4.3 Analiza sistemului de operare și aplicați le de securitate
2.4.3.1 Sistemul de operare
În cadrul companiei Kaufland România S.C.S s -a ales ca sistem de operare principal pe
stațiile de lucru Windows 7 Enterprise pe o arhitectură de 64 de biți. Deși în momentul actual
sistemul de operare Windows oferit de Microsoft a ajuns la versiunea Windows 10, compania
folosește în continuare o versiune anterioară deoarece în unele filiale există sisteme de lucru
uzate atât fi zic, cât și moral. Astfel, există riscul ca acele sisteme să nu utilizeze la capacitate
maximă facilitățile oferite de Windows 10. Un alt argument oferit de conducere pentru
nerealizarea upgrade -ului la Windows 10 este reprezentat de faptul că sistemul de operare nu

19
a ajuns încă la maturitate, fiind în momentul actual unul din cele mai noi sisteme de operare
apărute.
Totodată, compania a ales să folosească un sistem de operare plătit în detrimentul unui
sistem de operare open -source și gratuit în același timp deoarece în general oamenii sunt
obișnuiți cu produsele din familia Microsoft. Astfel, compania a economisit bani din punct de
vedere al școlarizării angajaților pentru a -i învăța să folosească un sistem de operare diferit
(Linux de exempl u). În vederea achizițiilor de sisteme Mac , și implicit a sistemelor de operare
cu care acestea sosesc, respectiv Mac OS, conducerea a oferit ca răspuns motivul financiar
pentru care nu s -au achiziționat astfel de sisteme. În cazul în care această opțiune s-ar fi
materializat, angajații ar fi trebuit școlarizați pentru a putea utiliza sistemele. Compania are în
vedere ca în viitor să efectueze tranziția spre Windows 10, însă acest lucru se va realiza atunci
când compania Microsoft va opri suportul de securi tate pentru Windows 713 (preconizat a se
opri pe 14 ianuarie 2020) sau atunci când alte aplicații folosite în cadrul companiei vor avea
ca cerință rularea pe Windows 10.
Cu o medie de aproximativ 20 de stații de lucru într -o filială și 111 filiale deschise în
țara noastră, putem deduce că Windows 7 este instalat pe 2220 de calculatoare. De aici rezultă
că fiecare calculator îndeplinește cerințele minime hardware14 pentru a putea rula acest sistem
de operare. Aceste cerințe sunt următoarele :
 Procesor de 1 GHz sau mai rapid pe 32 biți (x86) sau pe 64 biți (x64) ;
 1 gigaoctet (GO) RAM (pe 32 de bi ți) sau de 2 GO (pe 64 de biți);
 spațiu disponibil pe hard disk de 16 GO (pe 32 de biți) sau de 20 GO (pe 64 de biți) ;
 Dispozitiv grafic DirectX 9 cu driver WDDM 1.0 sau mai recent;
În opinia mea re fuzul conducerii de -a realiza upgrade -ul spre Windows 10 este
nefondat, deoarece cerințele minime hardware15 sunt aceleași ca pentru Windows 7. Totodată
îmi susțin părerea cu argumentul financiar, upgrade -ul către Windows 10 fi ind în momentul
de față gratuit16 pentru cei care dețin o licență validă a unei versiuni anterioare de Windows .

13 Liviu Mihai, Contrar știrilor alarmist e, Windows 7 nu a muri t și nici nu a rămas fără suport,
http://www.go4it.ro/software/contrar -stirilor -alarmiste -windows -7-nu-a-murit -si-nici-nu-a-ramas -fara-suport –
13764757/ , 14 ianuarie 2014, accesat la 29 noiembrie 2015
14 *** http://windows.microsoft.com/ro -ro/windows7/products/system -requirements , accesat la 29 noiembrie
2015
15 *** https://www.microsoft.com/ro -ro/windows/windows -10-specifications , accesat la 29 noiembrie 2015
16 *** https://www.microsoft.com/ro -ro/windows/windows -10-upgrade , accesat la 29 noiembrie 2015

20
2.4.3. 2 Aplicația firewall
Aplicația de firewall pentru stațiile de lucru folosite de Kaufland România S. C.S este
cea instalat o dată cu Windows -ul. Pentru a activa firewall -ul din Windows, se efectuează
următorii pași
1) Deschideți Windows Firewall făcând clic pe butonul Start , apoi făcând clic pe
Control Panel. În caseta de căutare, tastați Windows Firewall, apoi faceți clic pe
Windows Firewall .
2) În panoul din stânga, faceți clic pe Activare sau dezactivare Windows Firewall.
Dacă vi se solicită o parolă de administrator sau o confirmare, tastați parola sau
furnizați confirmarea.
3) Faceți clic pe Turn on Windows Firewall sub fiecare locație de rețea pe care doriți să o
protejați, apoi faceți clic pe OK.
4) Dacă doriți ca paravanul de protecție să blocheze comunicarea tuturor programelor,
inclusiv a programelor cărora le -ați permis anterior să comunice prin paravanul de
protec ție, bifați caseta de selectare, astfel s e blochează toate conexiunile de intrare,
inclusiv cele din lista de programe permise.
2.4.3. 3 Aplicația Antivirus
Soluția Antivirus folosită de către Kaufland România S.C.S este creată pe meleagurile
noastre, mai exact, este realizată de Bitdefender. Soluția aleasă de Kaufland din portofoliul
celor de la Bitdefender este Bitdefender GravityZone Business Security. Un argument ce -a
dus la alegerea companiei Bitdefender pentru asigurarea securității a fost viziunea societății
Kaufland de -a sprijini producția locală, raționament de care se folosește compania în
desfășurarea activității sale.
O licență Bitdefender GravityZone Business Security17 pentru 5 dispozitive se găsește
la prețul de 584.95 lei18 și este valabilă un an de zile . La o medie de 20 calculatoare într -o
filială, putem estima costul securității software la nivelul unei filiale, a cesta fiind de
aproximativ 2339. 8 lei. La nivelul întregii țări, costul securității software este de 259717.8 lei.
Produsul celor de la Bitdefender se laudă cu c el mai mare scor la testele de securitate
AV-Test19 pentru soluții pentru companii în 201420. Folosind tehnologii de detectare
actualizate constant, Bitdefender poate depista amenințări avansate sau de tip 0 day pe care
alte soluții le ratează, având în același timp cel mai mic impact posibil as upra performanțelor

17 *** http://www.bitdefender.ro/business/security.html , accesat la 29 noiembrie 2015
18 *** http://www.bitdefender.ro/business/security.html , accesat la 29 noiembrie 2015
19 *** https://www.av -test.org/en/ , accesat la 29 noiembrie 2015
20 *** http://www.bitdefender.ro/business/security.html , accesat la 29 noiembrie 2015

21
sistemului. Folosirea soluției de securitate Bitdefender oferă avantajul împotriva atacur ilor de
tip malware. Astfel, Bitdefender GravityZone Business Security protejează împotriva
virușilor, aplicațiilor spyware, worm, troian și rootkit.
Consola de administrare de la nivel local sau găzduită în cloud, cu instrumente de
control , controlează grupurile imbricate, carantina la distanță, locațiile și opțiunile de scanare
care pot fi configurate. Persoanele fără aptitudini tehnice pot face cu ușurință setările de
protecție folosind consola găzduită în cloud, în timp ce administratorii vor găsi ins trumentele
de control de care au nevoie pentru a fluidiza procesul de securitate .
Bitdefender GravityZone Business Security oferă posibilitatea de a restricționa sau
bloca de la distanță accesul angajatului la anumite aplicații și pagini web. Restricțion area
accesului la anumite aplicații și website -uri poate îmbunătăți productivitatea angajatului,
precum și securitatea .
Firewall -ul și funcțiile de filtrare web sunt esențiale pentru protejarea împotriva
amenințărilor de pe internet, cum ar fi cele de ti p hacking și phishing. Spre deosebire de alte
soluții, care nu oferă protecție . Bitdefender GravityZone Business Security protejează
aparatele virtuale cu cea mai mică amprentă de resurse obținu tă în probele AV -Test din 2014.
2.5 Rezultatele studiului de caz
În urma studiului de caz, rezultatele obținute sunt următoarele :
 Evaluarea securității informațiilor organizației, plecând de la obiectivele de control și
măsurile de securitate prevăzute în standardul internațion al I.S.O 27001: 2006
 Identificarea, analiza, evaluarea și tratarea unor riscuri de securitate a informațiilor
pentru categoriile informații, echipamente și materiale
 Implementarea unor măsuri pentru asigurarea securității informațiilor, dispozitivelor
personale în organizație
 Validarea model ului propus pentru asigurarea securității informațiilor în organizații
 Conștientizarea / responsabilizarea întregului personal privind importanța securității
informațiilor
 Punerea la dispoziția organizației, pe durata studiului de caz, a unei aplicații ce asigură
securitatea dispozitivelor personale în cadrul organizației precum și -a securității
informațiilor

22
Capitolul 3 Studiu de caz asupra aplicației de securitate McAfee
Enterprise Mobility Management (McAfee EMM)
3.1 Ce reprezintă McAfee
McAfee este o sucursală deținută în totalitate de către Intel Corporation, fiind cea mai
mare companie din lume ce are ca obiect de activitate producerea de aplicații software, multe
dintre acestea făcând parte din sfera securității informatice. Un princip iu după care această
firmă își desfășoară și ghideză activitatea este reprezentat de ajutarea clienților să rămână în
siguranță din punct de vedere al securității informațiilor.
Încă de la origini, McAfee a considerat important ă realizarea unei rețele de parteneriat
la nivel global, împreună cu firme ce împart țeluri și valori asemănătoare. Compania McAfee
oferă soluții de securitate atât pentru zona utilizatorilor obișnuiți cât și pentru zona business.
Cele mai importante opțiun i de securitate oferite de McAfee sunt :
 Protecția datelor și prevenirea furtului de date ;
 Securitatea bazelor de date ;
 Protecția conținutului din Email ;
 Protecție antimalware, anti -hacker, anti -spam ;
 Antivirus ;
 Protecția rețelei ;
 Securitatea informației și managementul log -urilor ;
3.2 Ce reprezintă McAfee EMM
Aplicația McAfee Enterprise Mobility Management are ca scop asigur area
managementul ui și a securitat ății dispozitivelor mobile folosite în cadrul unei companii .
Soluția software McAfee Enterprise Mobility Management se folosește de -o altă aplicație din
familia McAfee, mai exact, McAfee ePolicy Orchestrator pentru a putea oferi securitate si
control pentru dispozitive ce rulează sistemele de operare iOS, Android sau Windows Phone.
Prin intermediul a cestei aplicații, societățile comerciale își pot desfășura activitatea integrând
fără a întâmpina dificultăți , protecția datelor și informațiilor mobile în infrastructura existentă.
Astfel, dispozitive ce rulează diferite sisteme de operare sunt controlate prin intermediul unui
singur panou de control, aplicația facilit ând și permițând dispozitivelor să folosească aceeași
infrastructură și aceeași platformă. Utilizatorii dispozitivelor pot folosi aplicația pentru a -și
gestiona propriile dispozitive și/sau pentru a primi alerte privind problemele de securitate sau
conformitate a dispozit ivelor .

23
Soluția de securitate McAfee Enterprise Mobility Management poate fi folosită
pentru :
 Realizarea autentificării, autorizării și criptării ;
 Oferirea drepturilor de utilizare precum și definirea politicilor de securitate pentru
dispozitive în cadrul unei companii ;
 Blocarea dispozitivelor realizate de către compania Apple ce -au suferit intervenții de
tip jailbreak ;
 Blocarea dispozitivelor ce rulează sistemul de operare Android care au suferit
intervenția de tip root;
 Ștergerea sau blocarea de la distanță a unor fișiere ;
 Monitorizare și raportare ;
3.3 Integrare și compatibilitate
McAfee Enterprise Mobility Management rulează pe cele mai folosite sisteme de
operare mobile iOS, Android și Windows Phone, facilitându -le platforma și infrastructura
pentru a putea fi controlate prin intermediul unui singur panou de control.
Dispozitivele ce funcționeză pe baza sistemelor de operare enumerate m ai sus au
integrate un sistem Enterprise Mobility Management ce ajută Microsoft Exchange, Domino
Traveler și ActiveSync să comunice mai ușor cu serverul pe care este instalat McAfee
Enterprise Mobility Management. Funcția ActiveSync Proxy efectuează verificări ale ale
conformității, permițând administratorului să stabilească restricții și politici de securitate.
3.4 Avantajele folosirii McAfee EMM
Principalele avantaje oferite de aplicația de securitate McAfee EMM sunt :
 Rulează pe principalele sisteme de operare Apple iOS, Google Android, Microsoft
Windows Phone, Symbian și HP webOS ;
 Protecția datelor și informațiilor din cadrul companiei prin intermediul unei politici de
securitate bazate pe autentificarea sigură precum și controlul de la distanță ;
 Blocarea dispozitivelor a căror sisteme de operare au suferit intervenții neautorizate
 Se integrează folosin du-se de infrastructura existenă (Wi -Fi, VPN) ;
3.5 Cerințele minime de sistem
Pentru a putea rula în condiții optime aplicația de securitate McAfee Enterprise
Mobility Management trebuie îndeplinite următoarele cerințe minime de sistem :

24
 4 gb memorie ram
 Procesor dual-core
Totodată, aplicația se instalează pe un server care ar trebui să aibă instalat unul din
următoarele sisteme de operare :
 Windows Server 2008 x64, Service Pack 2 ;
 Windows Server 2008 R2 x64, Service Pack 1 (Standard sau Enterprise) ;
 Windows Server 2012 x64 (Ediția Standard) ;
 Windows Server 2012 R2 x64 (Ediția Standard) ;
Din punct de vedere al bazelor de date, McAfee Enterprise Mobility Management e
compatibil cu următoarele :
 SQL Server 2008 x64 (Ediția Enterprise)
 SQL Server R2 x32 sau x64 (Ediția Enterprise, Standard sau Workgroup)
La acest aspect, aplicația întâlnește o limitare software, mai exact, serverul de baze de
date trebuie configurant implicit cu următoarea setare de limbaj
SQL_Latin1_General_Cp1_CI_AS .
Pe partea de mail server, aplicația e compatibilă cu Exchange (varianta 2007, 2010 sau
2013) sau cu Domino (versiunea 8.5.3 sau 9.0).
O altă cerință esențială pentru a putea folosi McAfee Enterprise Mobility Management
e reprezentată de existența unei con exiuni active de internet și -a unui domeniu de internet
înregistrat pentru a putea accesa facilitățile de portal și proxy.
3.6 Analiza financiară
O licență McAfee Enterprise Mobility Management costă în acest moment 94.15$ și
cuprinde o licență principală a aplicației ce va fi instalată pe un server și este valabilă și pentru
alte 25 de dispozitive mobile ce pot fi conectate la server , și are valabilitatea d e un an . Altfel
spus, un număr de maxim 25 de dispozitive personale ale angajaților pot fi securizate cu
ajutorul acestei soluții software. Aplicația complementară din familia McAfee pentru folosirea
tuturor facilităților oferite de McAfee Enterprise Mobil ity Management este necesară și
achiziția aplicației ePolicy Orchestrator , ce se găsește la un preț de 13,92$.
La un curs de schimb valutar afișat de Banca Națională a României în data de 1
decembrie 2015 , valoarea dolarului american exprimată în moneda n oastră este de

25
aproximativ 4.197521 lei. Astfel, o companie românească ce dorește achiziționarea unei
licențe McAfee Enterprise Mobility și -a softului complementar ( ePolicy Orchestrator ), va
trebui să platească 453.623825 lei (108.07$).
În cazul companiei Kaufland România S.C.S, alegerea soluției de securitate de la
McAfee reprezintă o alternativă mai ieftină decât cea oferită de producătorul român
Bitdefender. O singură licență a softului celor de la McAfee ar putea asigura securitatea
informațională la nivelul unei întregi filiale, pe când costul licenței soluției oferite de
Bitdefender la nivelul unei filiale este de aproximativ 2339. 8 lei. Diferența dintre cele două
opțiuni este ilustrată în următorul grafic :

Figura 4. Diferența de preț la nivelul unei filiale Kaufland între soluțiile de securitate oferite de McAfee
și Bitdefender
Diferența de preț dintre cele două aplicații de securitate poate fi extinsă în cazul
companiei Kaufland România S.C.S la nivel macroeconomic. Astfel, pent ru a asigura
securitatea informațiilor și -a dispozitivelor la nivelul tuturor filialelor deschise în țara noastră,
mai exact, 111 la număr, societatea ar trebui să plătească companiei McAfee 50352.244575
lei pe an. În cazul opțiunii oferite de Bitdefender, compania Kaufland România S.C.S plătește
suma de 259717.8 lei. Diferența de preț este ilustrată în figura 5.

21 *** http://www.cursbnr.ro/ , aceesat la data de 1 decembrie 2015 05001000150020002500
Bitdefender McAfee

26

Figura 5. Difer ența de preț la nivel macroecono mic între soluțiile de securitate oferite de McAfee și
Bitdefender în cazul companiei Kaufland România S.C.S
Concluzii
În cazul societății comerciale Kaufland România S.C.S se recomandă adoptarea
soluției de securitate oferită de cei de la McAfee, mai exact, Enterprise Mobility
Management, precum și -a aplicației complementare ePolicy Orchestrator . Spre deosebire de
soluția oferită de cei de la Bitdefender, aplicația celor de la McAfee oferă și securitatea unui
număr de 25 de dispozitive mobile. În următoarele rânduri voi trece în revistă principalele
avantaje oferite de McAfee Enterprise Mobility Ma nagement spre deosebire de Bitdefender
GravityZone Business Security
 Permite realizarea politicilor de securitate bazate pe autentificarea sigură precum
și controlul de la distanță
 Firewall inclus
 Rulează pe o varietate de sisteme de operare
 Oferă platformă și integrează dispozitive ce rulează diferite sisteme de operare
 Blochează dispozitive care au suferit intervenții la nivelul sistemului de operare
(jailbreak, root)
 Control al dispozitivelor la distanță
Astfel, aplicația celor de la McAfee repr ezintă o soluție scalabilă, complexă și perfect
adaptată pieții BYOD.
050000100000150000200000250000300000
Bitdefender McAfee

27
Capitolul 4 Tendințele BYOD
4.1 Lucrătorul mereu online
Putem spune cu tărie că dispozitivele de tip „smart” au schimbat stilul de lucru. Se
observă că angajații preferă să folosească propriile dispozitive la locul de muncă în dauna
celor puse la dispoziție de angajator deoarece sunt mai performante și mai pe placul lor.
Conform unui studiu numit „Work Smart, Work Mobile”22, realizat de compania
Esselte -Leitz, angajații din marile comp anii europene au făcut trecerea la actualele tendințe pe
piața muncii, implicit și al fenomenului BYOD. Acest studiu a fost realizat pe un eșantion de
aproximativ 800 de angajaț i și a scos la iveală faptul că angajații folosesc într -o proporție din
ce în c e mai mare dispozitive de tip „smart”.
Ritmul alert de schimbare a tehnologiei presupune schimbări și pe piața muncii, astfel,
societățile comerciale trebuie să țină pasul din punct de vedere tehnologic într -un timp cât mai
redus. Adoptarea noilor tehnolo gii implică numeroase beneficii, atât pentru angajator cât și
pentru angajați, printre acestea numărându -se:
 Pot beneficia de multiple canale de comunicare
 Acces la informații în timp real
 Capabilitate de muncă ridicată
Din studiul Work Smart, Work Mobil e” realizat de compania Esselte -Leitz au reieșit
următoarele rezultate :
 Jumătate din persoanele ce activeză în domeniul resurselor umane care au
participat la acest studiu afirmă că până în anul 2022 aproximativ 20% din
lucrători vor fi angajați pe baza unui contract de colaborare sau ca freelanceri.
 Își face apariția o comunitate de angajați mobili. Aproximativ 66% din
angajații unei companii realizează o activitate a serviciului de la distanță. 33%
dintre ei pot fi numiți lucrători conectați oriunde și oricând.
 Fenomenul BYOD ia amploare, acesta făcând pasul din interiorul firmelor ce
au ca domeniul de activitate IT -ul în domenii precum inginerie sau chirurgie.
Cele mai folosite echipamente personale în prezent sunt smartphone -urile,
laptop -urile precum și smartwatch -urile. O dată cu amploarea acestui fenomen,

22 Esselte UK Ltd , „Work Smart. Work Mobile”
https://corporate.esselte.com/globalassets/global/corporate/innovations/white -paper -work -smart -work –
mobile.pdf , accesat la 3 ianuarie 2016

28
se cunoaște o creștere accentuată a retețelelor Wi -Fi, atât a celor private cât și a
celor publice.
 Cel mai mare coșmar al acestei comunități de angajați mobili reprezintă
posibilitatea de -a rămâne în timpul programului de lucru fără energie în
baterie. Aproximativ 60% din persoanele chestionate au afirmat că acest lucru
se întâmplă în medie o dată pe lună iar 75% dintre aceștia poartă în permanență
un încărcător sau o baterie externă.
Comapania Ess elte-Leitz este lider de piață în domeniul organizării de birou iar studiul
„Work Smart. Work Mobile” reprezintă cel mai recent proiect desfășurat de aceasta. Acest
proiect a fost precedat de un alt studiu, numit „The Future of Work”, realizat de aceeași
societate comercială.
4.2 Studiu de caz asupra BYOD
Comapania americană Cisco a efectuat un studiu numit „IBSG Horizons”23 realizat pe
un eșantion de aproximativ 600 de companii și lideri ai continentului american. Studiul
reflectă ideea că fenomenul BYOD este adoptat cu frecvență de către firmele ce au ca obiect
de activitate domeniul IT.
Cercetarea realizată de către Cisco a scos la iveală că 95% dintre cei participanți la
studiu afirmă că societățile lor permit angajaților să își aducă și totodată să folosească
propriile dispozitive. Tot acest studiu concluzionează că media de dispozitive conectate a unui
angajat a ajuns î n anul 2014 la 3,3 față de 2,8 în anul 2012.
76% dintre participanții la proiect consideră trendul BYOD un factor pozitiv pentru
firmele lor. Acest lucru scoate în evidență că fenomenul BYOD nu va muri. Totodată, acest
fenomen aduce două mari avantaje creșterea productivității angajaților precum și creșterea
gradului de satisfacție al acestora la locul de muncă.
78% dintre lucrătorii de pe continentul american cel puțin un dispozitiv mobil în
scopuri profesionale iar 65% dintre aceștia au nevoie de con ectivitate mobilă pentru a -și putea
realiza obiectivele.
Aproximativ 40% dintre respondenți consideră alegerea dispozitivului primul criteriu
al fenomenului BYOD, iar cel de -al doilea criteriu este reprezentat de doleanța personală de -a
rezolva problemel e personale în timpul programului de lucru precum și îndeplinirea sarcinilor
profesionale în timpul liber.

23 Cisco Systems, IBSG Horizons, https://www.cisco.com/web/about/ac79/docs/re/BYOD_Horizons -Global.pdf ,
accesat la 3 ianuarie 2016

29
Conform acestui studiu, angajații societății Cisco plătesc din bugetul propriu, în
medi e, aproximativ 600 de dolari pentru dispozitive care le măresc gradul de libertate la locul
de muncă.
Beneficiul financiar redat de îmbrățișarea trendului BYOD se estimează a fi între 300
și 1300 de dolari per angajat, în funcție de postul ce -l ocupă în cadrul companiei. Se
estimează că acest beneficiu financi ar va crește în viitor.
Rezultatele proiectului realizat de Cisco subliniază ideea că pe măsura trecerii
timpului, mobilitatea trebuie să treacă dincolo de granițele tendinței BYOD. Mai exact,
mobilitatea trebuie să includă integrarea mobilității furnizor ilor de servicii, a companiei
precum și a soluțiilor de securitate.
Concluzii
Fenomenul BYOD reprezintă un subiect de actualitate în cadrul oricărei companii ce
ține la aspectul securității informațiilor. Astfel, acest fenomen câștigă din ce în ce mai mul tă
popularitate și importanță . În urma studierii acestui subiect, cred cu tărie că tendința BYOD
nu va dispărea prea curând, ci va evolua din ce în ce mai mult, astfel încât o politică privind
această temă va fi implementată în cadrul oricărei companii ind iferent de mărimea acesteia
(fie din punct de vedere al numărului de angajați sau a puterii financiare).

30
Bibliografie
Andrew Borg, BYOD: Hidden costs, unseen value ,
http://blogs.aberdeen.com/communications/byod -hidden -costs -unseen -value/ , iulie 2012,
accesat la 2 noiembrie 2015
Cisco Systems, IBSG Horizons,
https://www.cisco.com/web/ about/ac79/docs/re/BYOD_Horizons -Global.pdf , accesat la 3
ianuarie 2016
Esselte UK Ltd, „Work Smart. Work Mobile”
https://corporate.esselte.com/globalassets/global/corporate/innovations/white -paper -work –
smart -work -mobile.pdf, accesat la 3 ianuarie 2016
Adelina Mihai, Kaufland a devenit cel mai mare angajator privat, depășind Petrom,
http://www.zf.ro/zf -24/kaufland -a-devenit -cel-mai-mare -angajator -privat -depasind -petrom –
13695919 , decembrie 2014, accesat la 2 noiembrie 2015
Liviu Mihai, Contrar știrilor alarmiste, Windows 7 nu a murit și nici nu a rămas fără
suport, http://www.go4it.ro/software/contrar -stirilor -alarmiste -windows -7-nu-a-murit -si-nici-
nu-a-ramas -fara-suport -13764757/ , 14 ianuarie 2014, accesat la 29 noiembrie 2015
Cristina Rosca, Planurile acționarului Kaufland : să transofrme rețeaua în discounter pe
suprafață mare, http://www.zf.ro/companii/retail -agrobusiness/planurile -actionarului –
kaufland -sa-transforme -reteaua -in-discounter -pe-suprafata -mare -14481983 , iunie 20 15,
accesat la 2 noiembrie 2015
***http://www.samsung.com/uk/news/local/samsung -electronics -sets-5g-speed -record –
at-7-5gbps -over-30-times -faster-than-4g-lte, octombrie 2014, accesat la 1 noiembrie 2015
*** http://transilvaniacloud.ro/website/wp -content/uploads/2014/05/ITT.pdf , accesat la
2 noiembrie 2015
*** http://www.darkreading.com/mobile -security/infographic -mobile -security -run-
amok/d/d -id/1113675, accesat la 28 noiembrie 2015
** http://www.mcafee.com/fr/resources/r eports/rp -quarterly -threat -q3-2014.pdf , accesat
la 28 noiembrie 2015
***http://www.zf.ro/wikizf/kaufland -romanial -s-c-s-10093230, accesat la 2 noiembrie
2015
*** http://windows.microsoft.com/ro -ro/windows7/products/system -requirements ,
accesat la 29 noiembrie 2015
*** https://www.microsoft.com/ro -ro/windows/windows -10-specifications , accesat la
29 noiembrie 2015

31
*** https://www.microsoft.com/ro -ro/windows/windows -10-upgrade , accesat la 29
noiembrie 2015
*** http://www.bitdefender.ro/business/security.html , accesat la 29 noiembrie 2015
*** https://www.av -test.org/en/ , accesat la 29 noiembrie 2015
*** http://www.cursbnr .ro/, aceesat la data de 1 decembrie 2015