Specializarea-Grafică [626690]
UniversitateadeArtășiDesigndinCluj-Napoca,
FacultateadeArtePlastice
Specializarea-Grafică
LucraredeLicență
ITA
Coordonatori Absolvent: [anonimizat].univ.drCândeaClaudiu HerțegSzilard-Alexander
ClujNapoca-2018
UniversitateadeArtășiDesigndinCluj-Napoca,
FacultateadeArtePlastice
Specializarea-Grafică
LucraredeLicență
ITA
Coordonatori Absolvent: [anonimizat].univ.drCândeaClaudiu HerțegSzilard-Alexander
ClujNapoca-2018
Cuprins
-Introducere…………………………………………………………………………………….p.1
-CapitolulI…………………………………………………………………………………..p.3
-1.1SureseledeinspirațieșiDescrierealor………………………………………….p.3
-1.2FrancisBacon…………………………………………………………p.4
-1.3HermannNitsch………………………………………………………p.6
-1.4Jennysaville…………………………………………………………………………p.10
-1.5RembrandtHarmenszoonvanRijn…………………………………………..p.12
-1.6TheodoreGericault…………………………………………………………………..p.14
-1.7AcționismulVienez………………………………………………………………….p.16
-CapitotulII…………………………………………………………………………………p.18
-2.1Analizatemei…………………………………………………………………………..p.18
-2.2.Temamorții…………………………………………………………………………….p.18
-2.3HansHolbeincelTânăr…………………………………………………………….p.21
-2.4CornelisLelienbergh………………………………………………………………..p.22
-2.5Influențereligioaseșiculturale………………………………………………….p.23
-2.6Temadrumului………………………………………………………………………..p.25
-2.7Simbolulporumbelului…………………………………………………………….p.25
-2.8Temacalatoriei………………………………………………………………………..p.28
-Capitolul3…………………………………………………………………………………p.29
-3.1MotivațiașidescriereaProiectului……………………………………………..p.29
-3.2Structuralucrării………………………………………………………………………p.30
-Concluzie……………………………………………………………………………………p.34
-Bibliografie………………………………………………………………………………..p.35
-Listadeilustrații……………………………………………………………………….p.37
1INTRODUCERE
Motivațiapersonalăpentruaceastăserieafostsăaducînrândul
expozițiilorimaginiledepeșosele,pecaretoatălumealeevită.
Ideeaacesteiseriitmăfrământădecândamînceputfacultatea,fiindcă
atunciamînceputsăfaccălătorii,deacasălafacultateșidelafacultate
înapoiacasă,nuampututsănuremarctoateanimalelemoartedepe
margineașoseleiSatuMare-Cluj-Napocaundecuosingurătraversarese
oricineîșipoatedaseamadespreceestefăcutăaceastăserie.ÎnanulIIde
studiiamsimțitnevoiasăîmireprezintdirectideilefărăsăascundnimicdin
adevăr,pentrucădacăaștreceșieucuvedereapesteceeaceseîntâmplăaș
faceexactcumprocedeazășipublicul,“așîntoarcecapul”.
Tehnicilefolosite,aufostbinedefiniteînminteameacândamînceput
sadezbatideeaproiectuluiînminteamea,fiindpreocupatdeconflictul
dintreorganicșianorganic,realizândlucrărileîntehnicămixtă,fiindcăam
simțitcădoarașapotcreeasenzațiilepecarevreau.
Documentațiaafostbazatăpecălătorii,creeîndfotografiidespre
animaleledecedategăsitepecarelerecreezulteriorprinstilulmeupropriu
acestafiindacvarelacombinatăcucreionulgrafic.
Titlul“ITA”esteunulstrânslegatdetemă,fiindînlimbalatinăcare
înseamnă“Drum”,acestareprezintădrumulparcursdeminepentruagăsi
animalele,drumulparcusrdeanimalecareseleagădealmeușititlul
reprezintăsicreațiaartisticăproprie.
Temaprincipalăaserieicarepoatefiurmărităcuușurințăîntoate
celetreilucrăriestetemamortii
Artișticarem-auinfluențatsunt:FrancisBacon,Rembrandt
HarmenszoonvanRijn,JennySaville,TheodoreGericault,AnishKapoor,
HermannNitsch,Jean-BaptisteOudry,ActionismulVienez,
CornelisLelienbergh,maidetaliatînCapitolulI.
“ITA’’esteoseriedelucrăridetipdesenreprezentândcrimadepe
margineadrumurilor,directfărăocolișuri,bazatpecriticăsocialăprintr-o
exprimaredirectăatâtînstructuracâtșimesajulacestuia
Înprincipalaceastălucraredoreșteafiocriticăadusăsocietății,careeste
inconștientădelucruriledinjurullor,sauchiarnuîșidauseamasaunuvorsăvadă
2ceseîntâmplăînlumeaînconjurătoare,uneoriestemaiușordedigeratdacănu
conștientizeziunelelucruri.Aceastelucrăriîncearcăsătransmităconcretlucrurile
dinviațădezicuzialnueipersoanesauaanimalelor
nebagateînseama.Săatragăatențiasperprivitorulînsușișisăconcretizezelucrurile
despreviațășimoartereferitoarelaeiînșișinudoarlalumeaînconjurătoare.Ideeaseriei
estesăaratelucrurilerealedinviațădezicuzi,adevăratelelucruridinviațăcarenu
trebuieinconstientizate.
3CapitolulI.
1.1SureseledeinspirațieșiDescrierealor
Înacestcapitolvivorbedespreceeacemăinspirat,șiinfluențat,lucrururiledelacaream
pornitșicareaufostartiștiicaremi-audatinspirațiapentruaceastăserie.
Estevorbadetotparcursulistorieiartelor,referentialitatileșiscopurilelegatede
toatedirecțiileartelor,darmaialesdeexpleledelucrărioperașipunctulde
vederealurmătorilorartiști:FrancisBacon,Rembrandt,JennySaville,Theodore
Gericault,AnishKapoor,HermannNitsch,PieterBrueghel.Delafiecaream
alessămăinspir,intervalemailargisaumairestrânse,fiecăestevorbadespre
conceptelelorfiedetehnicileabordate,fiedeexpresie,legatedegestionarea
saureprezentareamorțiisauaviolențeialelumi,fiecăestevorbadegenul,
stilul,direcțiașimediileartisticeîncareaulucrataceștia.Înfinalrealizareaseriei
esteînmanierăclasică,referitorlaarteleplastice,șidesurselede
concept,tehnicăaleinvestigăriișisinteteizariireperelorlegate
deprezențașiutilizareaexpresivăatehnicilorde-alungulistorieiartelor.
Astefelaceastăserie,chiarșiinspiratdinmaimulteperioadedinistoria
artei,considercăaparținearteicontemporane.
Înseria“IT”suntprezentediferențeîntreceienumerațimaisus,deexempluaccestea
nusuntnicipicturipropriuzise,nicidesene,șimaialesnuperformance,estedesenat
pehârtie,apoiurmândunprocesdeștergereșidupăcareredesenarerezultândefecte
plasticeșiunprocedeumaiîndelungat,lafelșipartepicturală,aplicândpetelede
culoaredupăcaresespalăviolenthârtia(veziîncapitolulIII),WilliamTurnera
folositacelașiprocedeulapicturiledeuleipepânză,pictândtabloulpropriuzisdupăcare
aintervenitspalandsuprafațăpictată,folosindtehnică“distrugeriicreației,pentru
alasăideeasăcapeteviață”,acestafiindmotoulmeu.
Dincolodealiniereasauraportuldeoriginalitatesauautenticitatefatade
aspecteledemaisus,alereperelorsiconditionariloruneilucrari,inceperesi
realizareaserieidincadrullucrariimeledelicenta,inprimulrandceaace
mainspiratesteviolenta,moartea,siabandonarea.Inacestcontext,dupa
cumammentionatsurseledeinspiratie,documentare,referentieresireflexie
dinistoriaartei,artistiicaremauinspiratfolosindbrutaliateapentruaanima
lucrarilesunt:FrancisBacon,JennySaville,TheodoreGericault,
HermannNitsch,Jean-BaptisteOudry,CornelisLelienbergh.
Pentruaintelegescopul,functionalitateasiexpresivitatea
lumii,considercăesteimportantcăsăintelegemviziuneaartistilordintrecut,atatceimi
vechiatatsiceimaiapropiati,realitateaiesindlavedereincădelainceputuri,candpictorii
aureformulatchiarsisceneleinstoricesireligioasedupăviziunealorproprie,side
aicipornindtoatăindependentaartisticăcarenuapututfirealizatăpânăîntrecutul
apropiatcândartistulaufostliberisăîșiexprimedinpunctullordevedereceînseamnă
realitatea.
41.2FrancisBacon
1909-1992aprogresatînlumeaarteiexprimandusipropriileangoase.
Cuoprivirelalucrarea"HeadSurroundedbzSidesofbeef",din
1954,putemrealizăcăsuntemînprezentaunuiadintrecele
maiinfricosatoareimaginidinsecolulalXX-lea,Baconaapărutcăoforțăa
arteidinLondrachiardupăaldoilearăzboimondial,siestetentantă
vizualizareapicturilorluioribilecăoafirmatiedespresălbăticiunilefără
senslacareaasistat.DartemeleluiBaconaufostbineplasatedeja
din-aintederăzboi,șiprobabilelesuntinmaremăsurădincircumstanțele
oribileproprii,careincludabusulcă
șicopilșiviațămăturadominatădeviciilealcoolului,pariurișisexul
promiscu.
NuputemfisiguricăacesteexperiențăaparținlucrărilorluiBacon,căde
altfelDubuffetșiexpresionismulabstract,deexemplu,Baconnupontifica
despreartă,manifestedegreșelisaunudeclarăcapicturileluiumplegoluri
sociale.Cășicontemporaniisaiexistentiali,elapictatdininstinct,afirmând
căatunciandainceputopicturănuaavutnicioideeundesevasfârși
această.PrimaluipicturăbazatăpepicturăluiVelasquez"PopeInnocentX"
(sunt45deverziuni),careestepentrufigurăcentralăîn"Head"înaceeași
categorie.Dubuffetaadoptatacestedirectnestiutoarestiluriînproprialui
artăpentrucăacrezutcăauprezentatunlimbajuniversalpecaretoatălumea
l-apututînțelegeșiaprecia.
Dacăle-aiceremaimultoroamenisădescriepicturăluiFrancis
Bacon,probabilcămareamajoritateîțivavorbidespreextremăviolentă
careînsoțeșteprivitorulatuncicîndseaflăînfațăuneiadintrepînzelesale.
Înmodsigurmulțivoramintisceneleteribilepecareacestealeinfătisează.
Maitoțivorpomenisceneledecruzime,crucificările,protezele,
desfigurărileșimutilărilesubiecților.InsădacăpicturăluiFrancisBaconar
fiilustratasemeneascene,aceastănuarfiatrasatențianimănui.Realitatea
dezicuziestemultmaibogatăînscenedecruzimedecîtceeacearfiputut
infătisavreodatăpictorulîntablourilesale.Ceeaceîlintereseazămaimult
peFrancisBaconesteunradicalismalculoriișialliniilordintr-untablou.
Înpropriasăfilozofieaimaginii,acestaesteinteresatdecaptareaîntr-un
modradicalasenzațieiîninteriorulcomponentelorexpresiei.Deșinua
folositvreodatăaltsuportdecîtceltradiționalalpicturiipepinză,unicitatea
metodeisaleaconstatîninfătisareaunorobiecteextremdeprecise,insă
realizateîntr-unmodextremdeiraționaldinpunctuldevederealilustrării.
„Violenta“dininteriorulimaginii
Acestpunctdemaximăvitalitateaimaginiiconferăpicturiilui
Baconoviolentădiferitădeceaavieții.Violentăpicturiiestegeneratăde
acuitateasugestiilordininteriorulimaginii–efectcepoatefiizbutit
doarînpictură.Unexemplualacesteiunicitătiapicturiiarfiportretelelui
Bacon.Acesteapăstreazăasemănarea,dar,nuaunimicîncomuncuceeace
5amputeanumiaspectulilustrativalimaginii.Estevorbadespreceeace
pictorulnumeștealteritateaformei,abilitateaacesteiadeaseschimbăpe
parcursulalcătuiriisale.
FigurilepictatedeBaconsîntfăcutedincarne.Nicăierinueștimai
conștientdeînvelișuldecarnealfigurilordecîtînpicturăsă.Insăceeaceîl
fascineazăpeartistsîntaceleforțecaremodeleazăcarneașicareofacsăse
schimbe.Sarcinăcareîirăminepicturiiesteaceeadeafaceacesteforțe
vizibileprinefectelelorasupracorpului.DinimaginilecreatedeFrancis
Baconsedesprindeoinerțieiacărnii.Aceastăpareacoborîdepeoase,în
timpcevastelesuprafețedeculoarepărainfăsurafigurile,constituindo
profunzimeplastică.Dacăacestecîmpurideculoareapasăasupracorpurilor,
atunciacesteatindsăîșidepăseascăpropriilecontururi.Figurilesedizolvă
încimpuriledeculoare,incearcăsăscapedepropriaformă.Marearealizare
aluiFrancisBaconesteabilitateasădeaîntrerupetradițiapicturii
figurativeprinpunereaînprim-planaFiguriiîntr-unmodmultmairadical.
Înconfruntareadintrefigurăumanășicimpuldeculoare,picturăîntrerupe
raportulcunarațiuneașisimbolulpentruaexprimăviolentăsenzației.Cu
altecuvinte,pentruaexprimăviațăpicturii.ÎntablourileluiBacon,nu
figurileinfătisatedevineroi.Adevăratiieroiaipicturiisalesîntritmurile
careinvăluiefiecarecorp.FrancisBaconeste,înaintedetoate,pictorul
ritmurilorșialintensitătilorcorpuluiuman.Poatecăcelemaiinteresante
cuvinterostitedeFrancisBacons-aureferitlapastelurileluiDegas.Acestea
sintetizeazăîntreagăsăatitudinefatădepictură:„Amconsideratmereucă
parteainteresantă,laDegas,estefelulîncaretraseazăliniiledininteriorul
corpului:amputeaspunecăîntrerupeoarecumliniacorpului,întrerupe
imaginea,iarapoiașterneoenormăcantitatedeculoareprinintermediul
acelorlinii.Întrerupîndformă,elacreatintensitate,trasindculoriîncarne.
[…]Trebuieînlocuit,lanivelulsistemuluinervos,realismulcuinvenția,
căciînpicturănumaiexistărealismulnatural“.
"SurroundedbySidesofBeef",sepresupunecăaînceputcăo
scenadegrădină."Picturilenoastrenusereferădoarlaportretele
luiVelasquez,darșilapozăcontemporanăaPapeiPiusXII(alcărui
capoglindidîlvedem),picturăluirembrand"Vițeluljupuit",șioasistenta
medicalăcarestrigainfilmulclasicmutdin1925"BattleshipPotemkin"de
SergeiEisenstei(1898-1948)".ÎncelemaimultepicturialeluiBacondin
seriabazatăpepicturăluiVelasquez"PopeInnocentX",focalizareaestepe
strigătulPapeicarestapeunscaun,santullarg,negrualguriideschise.În
figurănoastră,oarecum,acestmotivnuetechiaratâtdeproeminentă,fiind
balansatadecrucificatadecareinrameaza.Iarvidulcelnegru,
compresiaclaustrofobicacuștiide,caliatetasectiunilordepe
picturii,avemogroazei,evindentdinagoasaproprie.Unprivitornu
sepoateînapoide
6
Fig.1
FrancisBacon,
SurroundedbySidesofBeef
Uleipepanza129.9cmx121.9cm
Neinramat,InstitutuldeartadinChicago
1.3HermannNitsch
Laînceput,văzandlucrarealuiHermannNitsch,omulmediuesteominunecând
unucigașpsihopatcareaconduslumeaarteisăfinanțezeritualurisataniceșisânge
baclanalieiînfundate.RealitateaestecăNitschesteliderulgeniuluiTeatruluideMystery
Orgia,ungrupdeperformantășiunproiectîncursdedesfăsurarecareagăzduitaproape
100despectacoleritualicelaînceputulanilor60lasfârșitulanilor1990.Evenimentelede
orgiibizaresuntimoralitateatotalăasimțuriloranimale,răstignirea,fructul,viscerele,
7mantalelealbe,galoaneledenuditatealefluidelorvitaleșiDumnezeuștiecealtceva.
Acestesărbătorineingrăditereprezintăpunctulculminantaljoculuideșasezile,ținând
contdecreareaNitsch-uluicareaavutlocîncasteldepeste40deani.
NitschaprimitpregătireartisticăînAustriacăpictoralWienerGraphische
Lehr-undVersuchsanstalt.Picturilemarisuntumedeșiroșii,maroșigri.Separecăun
mamifermarearfistropitîntr-unmixergigantșiarfiaruncataccidentalrezultatulpe
perete.Oexaminaremaidetaliatăaratăcăpaletăaintratînpieselefinitecumaregrijăși
sortimentmeticulos.Aceastăesteadeseamentionatăcăungrupdeartiștiaustrieciafiliați
acționațiînluptăpentruacțiune,careseconfruntăcuGünterBrus,OttoMuehlșiRudolf
SchwarzkoglerdeNitsch,carenuseidentificăniciodatășiauînceputsăgăseascăo
meserie.
Fig.2
MuncăluiNitsch,desigur,estereticentăfatădetotfeluldeoamenireligioșiși
conservatori,dareilipsesccomplet.Eldoarpăstreazăooglindăcuprivirelaînchiderea
propriilordetractoricureligieșiceremoniiciudate,vechiinerentecredințelorlor.Și,în
plus,oricinecredecăunfestivalgolfestiv,deșasezile,otrăvireînmasășistomping
asupraintestineloranimaleîninteriorulunuicastelanticnusunăcăunmomentbuneste
atâtdeplictisitorîncâtnupoatefiacolo.Totuși,omulțimedeintrebărisuntridicatede
muncăluiNitsch,indiferentdecredințafiecăruia.
“Nupotvorbidespreinfluențelecaremi-auafectatviațăviitoare.Desigur,aufost
incidentetraumaticecaremi-aualimentatdispozițiaexpresivă,darnumăsimțcăunom
rănit.Măsimțmaimultcăunbărbatînviatînjuruladouărăzboaieoribiledinlume.
8Părintiișibuniciimeiautrăitprinprimașiapoiamtrăitprinadouă.Oameniiautrebuit
întotdeaunasăfacăfatărăzboiuluiîntr-unfelsaualtul-războiuldetreizecideani,
războaielenapoleonieneșiașamaideparte-darnuneapăratcudouărăzboaie
simultan.”-HERMANNNITSCH
InterviucuArtistul
“HermannNitsch:Văarăttotceeste…Nuștiuceesterăusaubun”
Artistulînvârstăde78deaniafostinAustraliapentrufestivalulanualdeartă
Mona,DarkMofo.DecândNitschasositlaHobart,locațiaspectacoluluisău,150.
Actionșirepetițiilepentruacestaaufostunsecretstranspăzit.
AnunțulconformcăruiaNitschvaefectuaointerpretaredeartălaDarkMofo,care
implicăcarcasaunuitaurucisumane,afostcontroversatdelaînceput.Adeclanșat
protestedinparteagrupurilorpentrudrepturileanimalelor,careaucerutșiauangajat
acțiunidirecteîmpotrivamuncii.Întreagaalocareabiletelorafostanulatăînmai,când
Monaaaflatcăactiviștiiachiziționaubiletecuintențiadea"refuzaaccesullaalte
persoanesaudeaperturbaperformanța,încercareadeasabotamunca".PatronulMona,
DavidWalsh,afost,deasemenea,primeșteamenințăricumoartea.
Repartizareabiletelorafostfinalizatădoarcucâtevazileînurmă.Membriipublicului
pentruevenimentauprimitunlocdeîntâlnireșiuntimpșiauspuscăvorfiescortate
într-olocațiesecretă,darnușialtedetalii.
CândneîntâlnimlaHobart,cuoziînaintecaspectacolulsăaibăloc,protesteleși
controverselesunttotcepoatevorbicineva;totușisuntsubinstrucțiunistrictesănu-l
întrebpeNitschdespreasta.
Nitschestebatran,scundșicuoburtafoartemare.Elesteimbracatîntr-ohainădepiele
neagrășioeșarfăneagrăbrodată,barbasagrizonatașiîngroșată,așezatăpebărbieși
îndreptându-sesprepieptulsăularg.Accentulsăuestegreușivocealuiestegravă.
Dininterviulnostrudevineclardelaînceputcăcuvintelevorfioproblemă.Nitsch
vorbeșteengleza,darnuestesuficientpentrutipuriledeîntrebăripecarevreausălepun:
primameaîntrebareestepreaconceptualășitrebuietradusăpentruaînțelegeînmod
corespunzător.Vreausăvorbescdespreîncălcări;vreasăștiemaiîntâicumîlînțeleg.
"Vreausăarătcumuncameatotceeaceeste",spuneel."…nuștiuceesterăusauce
estebun".
9ArtaluiNitschvineîntradițiaacuzațilorvienezi,careauapărutlasfârșitulanilor50și
începutulanilor'60,încontextuluneiEuropepostbelicedistrusedinpunctdevederefizic
șicultural.Nitsch,totuși,estecelmaidurabildintrecolegiisăi.Performanțelesale-
numite"acțiuni"-suntuimitoarepentruutilizarealordecarcasedeanimale,entreneși
unvolummaredesângecamateriale.Spectacolele,careauavutlocînîntreagalume
începândcuanii'60,facapellaritualuripăgâne,jertfedecultșirăstignire.
Întimpceoperelesaleinvocăadeseagroazăînaudiență,esteimportantdereținutcă
acestlucrunuestesingurulsentimentpecareîlinvocă-doar,poate,celmaiușorde
transmisprinfilmșifotografie.Acesteaimplicășimuzică,mirosuriintense,mâncareși
băutură;materialeleutilizatenuincluddoarreziduurianimale,ciroșii,crini,cuburide
zahăr.
Toatăarta,spuneel,"întrerupegranițele".Astatrebuiesăfacăarta.Dardacăînțelegem
artatransgresivăcaoexpunereconștientăaceeaceconvențiilesocialeșiculturale
necesităsauinsistăcăartrebuisăfieascunse,atuncilucrarealuiNitschoiapenucleul
săufoarteliteral,visceral,transformândcorpulîninteriorpentruavedeaceeacenuarfi
înmodnormalvăzut.
Totuși,acestlucru,înmintealuiNitsch,aratădoarceeaceestedejaacolo:expunând
ceeaceștimcăexistă,daralegesăneîntoarcem.Înacestsens,activiștiipentrudrepturile
animalelorșițintairegulăriilorpotaveauntemeicomun:dacăindustriane-aalienatde
sursasubzistențeinoastre-dinrealitateaalimentelorpecarelemâncăm-atuncișine-a
alienatdesimțurile."Vreaudoarsăarătceeste,"spuneNitsch."N-amfostniciodată
interesatsăfacprovocări.Vreausaaratintensitate.Șisăspunem,poateînintensitate
esteunfeldeprovocare,darpentrumineesteîntotdeaunaimportantsăarătămviațași
săsărbătorimviața".
Conceptuldeintensitateesteesențialpentruînțelegereaacțiunilorînseși.Acțiunile
împingperformanțiișiaudiențelespreextremelesentimentului-groază,extaz,bucurie-
prinîmbrățișareaexperiențelorextreme:naștere,orgasm,moarte.Practica"acțiunii"-
performanța,dramatizareadramaticăaacesteia-afostoîncercaredeaseîndreptacătre
oartămaiadevărată,maiimediatășimaicuprinzătoare.Lucrărilerealizateîntimpul
evenimentelor-nunumaiînregistrărilefotografice,cișipânzelesângeroaseșialtele
asemănătoare,caremaitârziusuntexpuse-senumesc"relicve":oreamintirea
intensitățiicareaapărutodată,darfărăînlocuire.
"Vreausă-ifacpeoamenimaiintensi.Incercsaaratoamenilorcumesteposibilsa
traiestiintens",spuneNitsch.
Predarealasimțuri,oferindu-văînîntregimesenzației-aceastaestepreocuparea
principalăaluiNitsch.Înacestsens,pentruel,întrebărilemeleșiinterviulnostrusunt
într-unfelredundante;angajarealaunnivelconceptualsauintelectual,încercareadea
distilaproiectulînteorie-înesență,documentațiasaucriticaînsine-devineinutilă.
Cuvintelenusuntdoaroproblemăîntr-unsenspractic:eșecullorîntăreșteideealucrului
însine.
Nitschafăcutreferireîntrecutlamuncasacapeo"luptăformidabilă-aceeadintre
DionizașiHristos".Elîmiexplicăfaptulcăesteinteresatdetoatereligiile,dar"estede
asemeneaimportantdacăreligiaspunedalaviațăsaunulaviață.Budismul,hinduismul,
10creștinismul-nutoțisuntatâtdefericițicuviața…Îmiplaceviața,îmiplacesăfiuși
îmiplaceprincipiulluiDioniza,pentrucăesteunfoartemaredalaviață".
Fig.3
HermannNitsch:Ishoweverythingthatis…Idon’tknowwhatisbador
good
1.4Jennysaville
Încântatadeposibilitățileinfinitedematerialitateesteticășiformalaacorpului
uman,JennySavilleaimpresionatșisensibillasuprafațășimasadepicturi
monumentale.Temelesuntimpregnatecuabordăridimensionalesculptural,darde
neconceput,abstracte.Înpicturilerecente,eaareînnoitexaminărilefigurativepetermen
lung,reprezentândorganizațiilecareseîmbrățișeazășiseîmpletesc.JennySavillesa
născutîn1970înCambridge,Anglia.B.A.LucrăridelaScoaladeArtăGlasgow,Scoția.
ExpozițiirecentealeMuzeuluideArtăContemporană,Roma(2005);NortonArt
Museum,Florida(2011acălătoritînMuzeuldeArtăModernăOxford,Anglia,2012);
"JennySavilleDesen"MuzeuldeartășiarheologieAshmolean,UniversitateadinOxford,
11MareaBritanie(2015-16);și"Acum:JennySaville",GaleriaNaționalădeArtăScoțiană,
Edinburgh(2018).LucrărileluiSavilleauinclusnumeroasecolecțiipublice,inclusiv
MuzeuldeArtăMetropolitanădinNewYork;WideînLosAngeles;MuzeuldeArtă
Contemporană,SanDiego;șiColecțiaSaatchi,Londra.OperaluiSavilleainclus
BiennalediVenezia2003.SavillelocuiestesilucreazainprezentinOxford.
Fig.4
JENNYSAVILLE
TheMothers,2011
Uleipepanza(270x220cm)
TablourilemonumentalealeluiJennySavilleseaflăîngloriaexpansivității.Jenny
Savilleestepictoruladevăratuluipictor.Eaconstruieștepicturacunodulgreude
sculptură.Nudeleeiexageratearatăcuosinceritateagonizantă,discrepanțadintremodul
încarefemeilesuntperceputeșimodulîncaresesimtînlegăturăcucorpullor.Unul
dintreaspectelecelemaiizbitoarealeopereiluiJennySavilleestefizicitateaeipură.
JennySavillevopseștepieleacutoatăsubtilitateaunuimasajsuedez;violente,dureroase,
vânătăi,rănideoase.
12
Fig.5
JennySaville
Torso2
Uleipepanza
360x294cm
1.5RembrandtHarmenszoonvanRijn
Rembrant(născutla15iulie1606,Leiden,Olanda-amurit4octombrie1669,
Amsterdam),pictorșigravorolandezbaroc,unuldintreceimaimaripovestitoridin
istoriaartei,posedândoabilitateexcepționalădeafaceoameniidiferitelelordispozițiiși
comportamentedramatice.Rembrandteste,deasemenea,cunoscutcaunpictorde
luminășiumbrășicaartistcareafavorizatunrealismfărăcompromisuricarearfacepe
uniicriticisăpretindăcăpreferăurâtulfrumuseții.
MiezulopereiluiRembrandt,totuși,constădin"piesedeistorieistorică,mitologicăși
alegorică,bibliceșiîntr-omăsurămultmaimică",pecarele-apictat,gravatsauschițatîn
13stiloușicernealăsaucretă.Văzutede-alungulîntregiisalecariere,schimbărileînstilul
luiRembrandtsuntremarcabile.Abordareasalacompozițieșilaredarealuidespațiuși
delumină-cumarfimanipulareaconturului,formeișiculoriisale,periași(îndesenele
șigravurilesale)tratarealuideliniișitonuri-suntsupuseuneitreptegraduale(uneori
abrupte)transformare,chiarșiîntr-osingurălucrare.
Fig.6
Rembrandt
BouJupuit
Uniipictorimariși-auplămăditoperăoarecumdetașațidepropriaviață.Darîncepsă
credcăaceiacaresuntconsiderațimaeștriși-audobânditacestsupranumepunându-și
fărâmedesufletpepânză.
AstfelcreddespreVanGoghșitotașaamajunssăcreddespreRembrandt.Picturăde
maisusedinultimaparteaviețiilui,când,dupăscandalulprovocatdeRonduldenoapte,
olandezuls-azbătutînsărăcieșideznădejde,daracontinuatsăfacăceeaceștiașiîi
plăcea:săpicteze.S-apictatpeșineatuncicândnotabilitățilenui-aumaicomandat
portrete,abântuitprinmăcelariișialtemediidubioase,atuncicândcelealepotentaților
i-aufostrefuzate.
CeimpresioneazășiprovoacăunfiorinMacelarie(Boujupuit)estelumina
nepământeanapecarecareodegajacarcasăparțialdescărnatăaanimaluluitranșat,în
contrastcurestulmohorâtaltabloului.Nueînsăluminadătătoaredeviațășisperanța,ci
14unalividă,cadaverica,ceinducesentimentulatotputernicieișiinevitabilitățiimorții.Ce
altcevaarfipututsăsimtăunomcareaavutșiapierdutaproapetotul?
MaipuținacelcevapecareastăziîlnumimpurșisimpluRembrandt.
1.6TheodoreGericault
ThéodoreGéricault,înîntregimeJean-Louis-André-ThéodoreGéricault(născutla
26septembrie1791,Rouen,Franța,amurit26ianuarie1824,Paris),pictorcarea
exercitatoinfluențăsemnificativăasupradezvoltăriiarteiromanticeînFranța.Géricault
afostundandyșiuncălărețpasionatalecăruipicturidramaticereflectăpersonalitateasa
flamboaicășipasională.
Castudent,Géricaultaînvățattradițiilearteisportiveenglezeștidelapictorul
francezCarleVernetșiadezvoltatoinstalațieremarcabilăpentrucapturareamișcării
animalelor.Deasemenea,astăpânitconstrucțiașicompozițiaclasiculuiclasicîncadrul
academicianuluiPierre-Narcissse,baronulGuérin.UnaltstudentalluiGuérin,Eugène
Delacroix,afostprofundinfluențatdeGéricault,găsindînexemplulsăuunpunctmajor
deplecarepentrupropriasaartă.
DupăcesaîntorsînFranța,Géricaultadesenatungrupdelitografiipeteme
militarecaresuntconsiderateprintrecelemaivechicapodoperedinacestmediu.Casade
artăaluiGéricaultesteomarepicturăintitulată"RaftulMeduzei"(1819).Această
lucraredescrieconsecințeleunuinaufragiufrancezcontemporan,alecăruisupraviețuitori
s-auîmbarcatîntr-oplutășiaufostdecimațiprinînfometareînaintedeafisalvațipe
mare.Naufragiulaveaimplicațiipoliticescandaloaseladomiciliu-căpitanul
incompetent,careși-acâștigatpozițiadincauzalegăturilorcuguvernulderestaurare
Bourbon,saluptatpentruasesalvapeelînsușișipeofițeriiderangînalt,lăsândsă
moarărândurileinferioare-șiastfelimaginealuiGéricaultapluteișilocuitoriisăiau
fostîntâmpinațicuostilitatedecătreguvern.Realismulmacabruallucrării,tratarea
incidentuluipluteicatragedieepică-eroicășivirtuozitateadesenuluișiatonurilorsalese
combinăpentruaconferipicturiiomaredemnitateșiotransportacumultpestesimpla
reportajcontemporan.Reprezentareacelormorțișimorți,dezvoltatăîntr-ocompoziție
dramaticășiatentă,aabordatunsubiectcontemporancuopasiuneremarcabilășifără
precedent.
15
Fig.7
TheodoreGericault
PlutaMedusei(1818–1819)
Uleipepanza
491cm×716cm
PlutaMedusei(franceză:LeRadeaudelaMéduse)esteopicturaînuleidin
1818-1819apictoruluișilitografuluiromanticfrancezThéodoreGéricault(1791-1824).
Încheiatcândartistulavea27deani,lucrareaadevenitoicoanăaromantismuluifrancez.
Laosuprafațăde491cm×716cm[16],esteopicturădemărimede-alungulviețiicare
prezintăoclipădelaepuizareaepaveifregateifrancezeMédusefranceză,careafugitîn
largulcoasteiMauritanieideastăzi,la2iulie1816.Ladatade5iulie1816,celpuțin147
deoameniaufostașezațipeoplutăconstruităîngrabă;cuexcepțiacelor15careau
muritîncele13zileînaintedesalvare,iarceicareausupraviețuitausuferitînfometareși
deshidratareșiaupracticatcanibalismul.Evenimentuladevenitunscandalinternațional,
înpartedeoarececauzasaafostatribuităînmaremăsurăincompetențeicăpitanului
francez.
Géricaultaalessăprezinteacestevenimentpentrua-șilansacarieracuomuncăde
mareanvergurăpeunsubiectcareageneratdejauninterespublicmare[2].Evenimentul
lafascinatși,înaintedeaîncepelucrullapicturafinală,aefectuatcercetăriampleșia
produsmulteschițepregătitoare.Elaintervievatdoidintresupraviețuitorișiaconstruit
unmodeldetaliatalplutei.Avizitatspitaleșimorgi,undeputeasăprivească,laprima
vedere,culoareașitexturacarneamorțilorșimorților.Așacumaanticipat,picturasa
doveditafiextremdecontroversatălaprimasaaparițieînSalonuldelaParisdin1819,
atrăgândînmodegallaudașicondamnareapasionată.Cutoateacestea,elși-astabilit
16reputațiainternațională,iarastăziesteconsideratcafiindimportantînistoriatimpuriea
mișcăriiromanticeînpicturafranceză.
DeșiRaftulMeduzeipăstreazăelementealetradițiilorpicturiiistorice,atâtîn
alegereasubiectelor,câtșiînprezentarealordramatică,eareprezintăopauzădela
calmulșiordineașcoliineoclasicepredominante.ActivitatealuiGéricaultaatrasatenția
delaprimasaprezentareșiafostapoiexpusălaLondra.Luvruadobândit-olascurt
timpdupămoarteaartistuluilavârstade32deani.Influențapicturiipoatefivăzutăîn
lucrărileluiEugèneDelacroix,J.M.W.Turner,GustaveCourbetșiÉdouardManet.
Dezamăgitderecepția"TheRaftofMedusa",GéricaultaluattabloulînAngliaîn
1820,undeafostprimitcaunsuccessenzațional.Arămasacolotimpdedoiani,
bucurându-sedeculturaecvinășiproducânduncorpdelitografii,acuareleșiuleiuride
jockeyșicai.LaîntoarcereasaînFranța,prieteniasacuÉtienneGeorget,unpionierîn
studiilepsihiatrice,ainspiratseriadeportretealevictimelornebuniei,fiecarefiind
consideratun"tip"desuferință,inclusivKleptomaniașiDelusionofCommandMilitary.
Accidenteledecălătorierepetateșiinfecțiilecronicetuberculoasei-audistrussănătateași
amuritdupăolungăperioadădesuferință.
1.7ActionismulVienez
Înanii1960și1970,laVienaafostformatăomișcareartisticănumită
AktionismWiener,careapreluatconceptulamericandehappeningșifluxus,
provocându-lprovocator.Prinprezentăridrasticeșiprogreseagresiveale
tabuurilor,mișcareaaîncercatsăilustrezemecanismelerepresiuniideschiseși
(îndeosebi)ascunseasocietățiiburgheze,înacelașitimpurmărindsă
socoteascăsocietatea.Ceeaceafuncționat,maialesprinutilizareasângelui
animal,apropriilorexcrementesauchiaramasturbăriiînpublic.Acestfluxartistic
afostunfluxpurmasculin,fiindreprezentatdeGünterBrus,OttoMuehlsau
HermannNitsch.NouaachizițieecologicădinVienatranspuneconceptuldecorp
camediuartisticîntr-operformanțăde100%orgievegană(cumorcoviînlocde
miei),înființatăînsecolul21deunansambludefemei.
Termenuldeacționismvienezsereferălaoformăviolentă,radicalășiexplicităde
artădeperformanțăcaresadezvoltatîncapitalaaustriacăînanii1960.Compusăîn
principaldinpatrumembri,grupulaorganizatînmodcolaborativ,afilmatșia
fotografiatperformanțegrafice-sauacțiuniașacumle-aunumit.Eiși-aufolositmunca
deafacedeclarațiidespargereatabu-urilor,adeseailegaleșiuneorirespingătoare,
careauexprimatnemulțumireaviolentăfațădeceeaceauvăzutcafiindguvernul
burghezșisocietateapost-celuide-aldoilearăzboimondial,Austria.Actriștiicredeaucă
austrieciisuprimăamintiriledespreatrocitățileinexplicabilecomisedenaziștiînțaralor
șiîncearcăsăforțezepeoamenisăseconfruntecuacestetraumecapabiliprinartalor.
-acționariiaufostfrustrațideceeaceauvăzutcafiindlimiteleșiconvenționalitatea
picturiiabstracte.Înlocdevopseaaufolositmaterialeorganice,cumarfisânge,urină,
lapteșientrails;înlocdepânză,aufolositcorpurigoaleca"site-uri"sau"suprafețe"în
performanțelecontrolatecuatenție.
17-amintiriledeviațăsubnaziștiauavutunimpactpsihologicimensasupramembrilor
grupului.Eiaucrezutcăaustriecii-înspecialvienezii-încearcăsăsuprimerolulpecare
îljucaserăîncrimelecomiseîncadrulregimuluișidoreausă-șifoloseascăpracticile
pentruaforțasocietateasăseconfrunte.
-SigmundFreudafostopiatrădetemeliepentrugrup.LaVienasanăscutpsihanalizași
acționariiaureluatacestlucrusimbolicprinfolosireaperformanțelorlorpentrua-și
exorcipropriileexperiențetraumaticealeceluide-aldoilearăzboimondial.
-grupulerapregătitsăacționezeilegalîncăutareaarteisale:deexemplu,Hermann
Nitschafostarestatșiînchisdemaimulteoripentruîncălcarealegiloraustriecede
indecventaprinmasturbareașipunereaînscenăaunorscenesexualeviolenteîn
spectacolelesale.Prinîmpingereaacțiunilorlordincolodelimitelelegale,acesteaau
cimentatreputațialorcafiindceamaiextremădinartiștiideperformanțădinsecolulal
XX-lea.
Fig.8
HermannNitsch
Schüttbild-1983
uleipepanza
18CapitolulII.
2.1.Analizatemei
TemaprincipalăaserieiesteMoartea,eavaapăreaîndiferitesensurișisimboluricare
devinniștesubteme,temesecundare.Toatesimbolurileregăsitevorreprezentamoartea,
pacea,suferința,saudrumulpropriuspussaucelsimbolicpecareîlparcurgeoriceeste
viudupămoarte.Simboluldrumuluiseregăseșteînsemnificațiatitluluișiîndemersul
realizăriilucrărilorcareesteșielundrum,darcelmaisignifiantestedrumulparcursde
animalelesuferindeprezenteînlucrări,careauavutdrumullorprinviațădarșidrumul
pecareerauprezențiînmomentulaccidentului.
2.2.TemaMorții
Poatemaimultdecâtoricealtsubiect,artiștiiaufostpreocupațidetemămorții,
amenințareamorții,moartea,fugădemoarteșipregătirilepentrumoarte.Importantă
morțiiînculturăegipteanăanticăesteevidentiatăînartefactelepentruinmormantărișiîn
numărulmaredepiramide.ÎnGrecia,interesulanticafostfocalizatpereprezentările
materialealeviețiiîntr-ostareideală,inclusivșiperfecționareafizicăaeroilorsăi
mitologici.Aceastăartăpoatefiasociatăcuunacaresărbătoresteviață,oviatăidealăașa
cumoviseazăpegrecișipoatefiinteleasăcăoculturalănegareafinalitătiimorții.
Privindartăcrestinăcuaccentulpuspemoartecăfigurăcentrală,uniiistoriciaiarteiau
descriscreștinismulcăreprezentânduncultalmorțiifoartedezvoltat.Temelemacabre
auapărutînliteraturăcășiîniconografieaproapeînacelașitimpcuartesmoriendi(artă
deamuri-numedatladouălattetextedatânddin1415și1450careoferăsfaturidespre
protocolulșiprocedurileuneibunemorțișicum"sămoarăbine"Arsmoriendiafost
printreprimelecărtipublicateșiaavutocirculațiepescarălargă,înspecialîn
Germania).
Celemaivechireprezentărialetemelormacabresuntinteresante,deoareceîn
uneledintreelecontinuitateaJudecătiiaDouăsauaindividuluiesteincăvizibilă.De
exemplu,înmareafrescădinCampoSantodinPișă,carepoatefidatatăînjurulanului
1350,întreagăjumătatecereascăsuperioarăreprezintăluptăîngerilorșiademonilor
pentruaobținesufleteledecedatului.Îngeriiridicăceialeșiîncerșidemoniiaruncăpe
păcătosiînIad.Schimbareaconstăînfaptulcăpeparteasuperioarăestedejacunoscută
iconografieaJudecătiideApoi,registrulinferiornuconțineimaginiletradiționaleale
învierii.Înlocullor,ofemeieînvalurilungi,cufrunteaneclintită,pluteștedeasupra
lumii,bătandcupraștiaei,tineretuluneicurțideiubitoricarenuseasteaptășiignorând
impudențăuneicurțiimpresionantedeminuni.Elesteunpersonajciudat,înruditcu
îngerul,pentrucăzboarășicorpulsăuesteantropomorf,darșicubestialitateademonului,
avândaripideliliac=moarteaareunaspectneutru,nuneapăratdiabolic,poatefi
consideratșiundocilexecutoralvoințeidivine,unmesagerblând.
Apare,deasemenea,înJudecatăultimadatăaluiVanEyck,acoperindîntreagă
lumecucorpulei,pemăsurăceomenireaacoperăvenerabilăsăFecioară;cheileinferne
deschisesubpicioarelesalegigantice.Daraiciamuritmoarteauneifemeiviipecareo
19aveaînPișă.ÎnPișă,trupurileumanelovitedepieleseaflăpepămant,cuochiiînchiși,
iarîngeriișidemoniivinsăstrangăsufleteleexpiratedepebuzelelor.
Darmaiexistășialtscenăînafarădemoarteauniversală.Cadavrulpe
jumătatedescompusvadevenitipulcelmaifrecventalreprezentăriimorții:așanumitul
transi-putrezitul.Elaparedejaspre1320peperețiibaziliciiinferioaredelaAssisi,pictat
deundiscipolalluiGiotto:elpoartăocoroanăadesertăciunii,iarsfântulFranciscîl
aratăpeprivitor.Esteprincipalulfigurantaliconografieimacabreîntresecoleleal14-lea
șial16-lea.Putrezitulesteregăsitpegropilemormintelor:înparteadejosa
monumentuluiseaflăgisantulsauputrezitulceîlînlocuiește,iardeasuprapreafericitulîn
Paradis.
Insă,morțiiputredseregăsesccelmaifrecventînilustrațiilecărtilorderugăciune
destinatelaicilorevlavioși,șiînspecialcelecareapărînslujbămorților.Seregăseste
inăuntrușiîncamerămuribundului.Într-ominiaturădinHeuresdeRohan,moarteaintră
încamerăpurtândunsicriupeumerspremarelespaimăabolnavuluiaflatînfațăacestei
avertizărifărăechivoc.
Insă,încărtilederugăciune,moarteapreferăcimiterele;sceneledincimitirdevin
foartefrecvențeșivariate.Deexemplu,înMoarteaCreștinului,ominiaturădinHeures
deRohan,1420,agonizantulnumaiesteînpatulsău,elafosttransportatprintr-o
anticiparesuprarealistălacimitirundeesteculcatpepămantîncare,căîntoatecimitirele,
oaseleșicraniileseamestecăcuiarbă.Elesteîntinspeunlințoliualbastru,frumos
înfrumusețat.Oadouădeosebirefatădeartemoriendiestefaptulcătrupulestegolîn
întregime,fărăniciovadătransparentă,fărăafiincadratăînpânzeturi.
Fig.9.
ThelegendofthegratefulDeaddinBaar,sec.16
20AceastăfrescăsituatăînBaar,Elveția,afostpictatăpeunpereteosoasăînprima
jumătateasecoluluialXVI-lea.În1740,afostrestauratășiputernicmodificată.Cutoate
acestea,LegendadespremoartearecunoscătoareșideajutoraluiBaaresteunuldintre
celemaibuneexemplealeunuigenfoartemacabru.ÎnimaginealuiBaar,unbărbateste
urmăritdeobandădehoți.Intrândîntr-uncimitir,elîngenuncheazășiseroagăpentru
ajutor.Recunoscătorpentrurugăciunilepecareacestomlespuneînmodplăcut,astfel
încâtsufletelelorsăseodihneascăînpace,morțiiseridicășiiesdinmormintepentrual
proteja,uniicucoase,alțiicubețe.Aceastăpovesteaparțineexclusivculturiigermane;
estelargrăspândităînElvețiași,într-omaimicămăsură,înGermania.Legendacelor
morțirecunoscătorișiutilele-aînvățatolecțiedestuldediferitădecelelaltegenuri
macabre.Legendacelortreimorțișiceitreimorți,dansulmorțiișitriumfulmorțiiarată
cătoțioameniitrebuiesămoară;aici,morțiirecunoscătorineamintescsănerugămîn
memoriacelorpecarei-amiubit.Înlocdeafioamenințare,cadavrelefărăcarnedauo
mânăoamenilorcarestrigăînfrică.
Motivul"mortuluirecunoscător"estemaifrecventasociatcufolclorulșiliteratura.
Legendeledespremoarterecunoscătoareseînvârtînjuruladouătemedebază:înprimul,
cinevaîndeplineșteunserviciupentrucinevacareestemort,cumarfiîngrijireadatoriilor
neplătiteșiesterecompensatîntr-unfelprinspiritullor.Înaldoilearând,cinevacareare
nevoiedeajutormergeîntr-uncimitirșiseroagăpentruasistență.Ceimorțiapoise
ridicădinmormintelelorpentruaiajutapeceivii.Primatemădateazădinvremuriledin
VechiulTestamentșiafostpreluatămaitârziuînliteratură.Adouatemăpoatefivăzută
într-ofrescănumităTheLegendoftheGratefulDead(imagineademaisus),pictatăîn
ElvețiadecătreunartistnecunoscutlaînceputulsecoluluialXVI-lea.Searatăcăun
bărbatesteurmăritdeotrupădehoțiîntr-uncimitir,undeîngenuncheazăsăseroage.
Înaintecahoțiisăajungălael,cadavrelemorțilorseridicădinmormintepentrua-iapăra
peomcubețeșicoase,mulțumităderugăciunilecareîivorpermitesăseodihneascăîn
pace.Mesajulpoveștilormortuluirecunoscatorestemultdiferitdecelelaltetemelegate
demoartealearteieuropene.Aceastasepoatedatorafaptuluicăamintiriledespreciumă
s-audiminuatșicămaimulțioameniselasăsăvadăolumeviitoare.Motivul
recunoscătorînartăareamintitcelorviisăsegândeascălaceidragișisă-șiamintească
ceicareauplecat.
Moarteaafostîntotdeaunaunpatronalartelor.Cumaltcevaarputeacunoaște
omenireadespreartelesuperbealeereiegipteneanticearegeluiTutankhamen,dacănu
arfifostpentrucapodoperelesculptateșisculptaterafinate,găsiteînmormântullui?De
asemenea,culturaumanănuarștipreamultedespresculpturatimpuriedinAsiași
podoabeleauritedacănuarfifostpentruartefactelestrălucitoaregăsiteînsălilede
înmormântarealeîmpărațilordinChina.Acesteobiectedeartăsunttraducerisimbolice
alegândiriiumaneșiexperiențedinmileniiletrecuteșioferădoveziconcretedespre
convingerilepredecesorilordespremoarteșidespremodulîncares-auîntristat.
Omenireasaîntorsîntotdeaunalacelemaivechiamintiridincopilărieatuncicândaales
unmemorialpentruuniubit.DupăcumscriavizionarulMarshallMcLuhanînanii1960,
majoritateaoamenilorsemișcăînviitor"privireaprintr-ooglindăretrovizoare"(1997).
Artiștii,pedealtăparte,folosescolungimedeundăaviitorului.Nicioilustrațienu
servestemaibinepentruadocumentacontrastuldecâtcreațiilepictorilorimpresioniști
precumPaulCézanne(1839),ClaudeMonet(1946),BertheMorisot(1841)șiPaul
Renoir(1839),șisculptoriiAugustusSaint-Gaudens1848)șiAugusteRodin(1846).
Deșitoțiaceștiartiștis-aunăscutînepocavictorianătimpurie,compatrioțiiloraupusla
21dispozițiecopiilededimensiunimarialesculpturilorșipicturilorcreateîntimpul
vechiuluiimperiuromânpentrucaselelor,clădirilepubliceșimemoriile,laînceputul
anilor1900.
Estenevoiedeuncataclismpentruaschimbaconceptulpubliculuidenoistilurideviață
potrivite,precumșideartăfunerară.Oastfeldecataclismacăzutasupraconștiinței
occidentaleînurmaPrimuluiRăzboiMondial,cudistrugereaadeseainutilăatineretului
celmaipromițătoralgenerației.Aschimbatviațairevocabilășiaacceptatacceptarea
publicăaunuiWeltanschauung,onouăviziuneasupralumii,descoperindarta
impresionistăcareafostacolotottimpul.Modulîncareoameniiseconfruntăcumoartea
iminentășipierderiledeplângereinductraumacaredistrugegândirea.PoetulWHAuden,
plindedureredemoarteadramaturguluiirlandezWilliamButlerYeats,acomparat
simțulpustiiriicuvremeabrutală:"Eladispărutîntimpuliernii/Pârâulafostînghețat/
iarzăpadaadesfiguratstatuilepublice/mercurulsascufundatîngurazileidemoarte/
Ziuamorțiisaleafostoziîntunecatășirece"(1945,).Artiștiipotdacuvinteșiimagini
ladevastareaoamenilor.Speranțele,temerileșiîntrebărilesuntinvizibilepânăcândpotfi
concretizateîntraducerisimboliceputernice.Conferândofaimepostumăpentru
prietenulșicolegulsău,Audenestecapabilsăvadădincolodedecădereafizicăși
putrefacțiamorțiibiologice:"Pământ,primițiunoaspeteonorat;/WilliamYeatsestepus
săseodihnească;poezie"(Bertman1991).Printransmitereadecătreartiștiîntraduceri
simboliceputernice,realitățileinterioarealeumanitățiipotficomunicateșiînțelese.
2.3HansHolbeincelTanar
Tabloul"Ambasadorii",unportretadoibărbațidevază,estecelebrupentruun
enigmaticobiectalungit,identificatulteriorcuuncraniu.ÎnsăpicturăluiHansHolbein
celTanarinfatiseazazecidealteobiectecusemnificațiemisterioasă.
Tabloul"Ambasadorii",unportretadoibărbațidevază,estecelebrupentruun
enigmaticobiectalungit,identificatulteriorcuuncraniu.ÎnsăpicturăluiHansHolbein
celTanarinfatiseazazecidealteobiectecusemnificațiemisterioasă
Simbolulmortiisiarenasterii
Confundatdeuniicuun"osdesepie",obiectulalungitdelabazătablouluipoate
fiobservatînformăsănormalăcuajutoruluneioglinzispeciale,alcalculatoruluisaual
unei…linguri,maginiledeformateeraulamodăînepocăTudorilor.
Firește,contrastândcubogățiacelordouăpersonaje,craniultransformăpictură
într-un"mementomori".Pedealtăparte,creștiniicredcădupămoarteurmeazăviață
veșnică,iarcrucifixuldincolțulstângsusțineaceastăidee.Răstignireas-apetrecutpe
Golgota("LoculCăpățânii"sau"Craniul").Înuneletablouri,lapicioarelecruciiapare
craniulluiAdam,pecareMântuitorulîlspăla,prinsângeleLui,depăcatuloriginar.
22
Fig.10.
HansHolbeincelTanar
Uleipepanza-1553
2.4.CornelisLelienbergh
Pictorolandez.UneoricunoscutcaCornelisvanLelienbergh.Specialistalviețiide
vânătoareșiapăsărilor;pictorulnostruapictat,deasemenea,fructeșimâncărurișiîncă
câtevahambare.Sespune,deasemenea,căapictatviațadeflori,darniciunadinacestea
nuestecunoscutăastăzi.
Născutîntre1620și1630,loculnașteriișiprofesorulnecunoscut.Lucrărilesale
anterioareamintescdeJanBaptistWeenix,ulterioralepictorilorflamandiJanFytși
PieterBoel.LelienberghestedocumentatînHagaîntre1646și1666,iarînZeelanddin
1666.În1646saalăturatAsociațieiPaintersofSaintLukedinHaga,achitândtaxade
admiterea18GuildersdatoratăpentruunmembrucarenusanăscutlaHaga.Sacăsătorit
laHagaîn1649,toțicopiiiluiaufostbotezațiaici(uniiînbisericaromano-catolică,unii
înprotestantulNieuweKerk).În1656afostco-fondatoralConfreriePicturadinHaga,
careafostoalternativăpentruBreasla.CornelisLelienbergharămaslaHagapânăîn
1666,cândaobținutpostuldefuncționarpublicînZeelanda,încetateaMoerspuy(lângă
granițabelgianăactuală).Adeținutaicicasapotrivită,ceeacearatăcăerafoartebine.
23
Fig.11
CornelisLelienbergh
Twopartridgeshanging,withakingfisher,
woodcockandotherbirdsonastoneledge
Vânatulmortșialteanimaleaufostunmotivcomunînpicturaolandezăși
flamandădinsecolulalXVII-lea.
Semnificațiaalegoricătradiționalăaunorastfeldemotiveeste,desigur,o
reamintireanaturiitranzitoriiaexistențeipământești,ascurteivieți,a"vanității
vanității".Cutoateacestea,pentruartistulnostru,aspectulcelmaiimportantestedea
captavarietateadeculoriînpeneșiînblanădeiepureșipentruaalegetoatenuanțelede
umbrășiton.Elafolositculorirecișireci,cucâtevaaccenteputerniceșiefecte
luminoasedramatice.
2.5.Influentereligioasesiculturale
Expresiaumanăasimbolurilormorțiiesteinfluențatădemediulreligiosșicultural
alvremurilor.VechiulTestamentoferădovezicămarcareagropiloresteotradițieveche,
așacumsespuneînGeneza35:7:"ȘiRachelamuritlanaștere.Iosifaîntemeiatunstâlp
pemormântuleipedrumulspreEfreth".În2001,unarticolilustratînRevistă
24arheologicăbiblică,intitulat"Pietreleînpicioareîndeșert",indicătipulde"stâlp"care
arfipututdistingemormântulluiRachel,creatdetriburilenomadepre-israeliteîn
deșertularidalSinai.Ceimaivechiegiptenisofisticațidinpunctdevedereartisticau
creatmarkeriprofesioniștisculptați,cumarfiexempluluneistelapentruMani-Nakhtuf
șifiu(circa1200î.Hr.),careîncearcăsălegarantezeacestorstrămoșiviațaveșnicăprin
"LăudândLuna,Thoth,steleledincer…"Vechiiromanidinprimulsecol,înAlexandria,
influențațideobiceiurileegiptene,aupictatportretedulcișiprecisealecelorpecareîi
iubeaupeambalajeleîncareerauîngropate.ÎncarteasaistoricăcomprehensivăOrade
moarte(1981),PhilippeArièsaducecititorilaînceputulculturiioccidentaleși
iconografiacucaresuntmaifamiliarizați.Elscrie:"creștiniidinprimelemileniiau
crezutcăsfârșitultimpuluiafostacelaalluiHristosglorificatîntimpceelaînălțatla
cerîntimpceședeapetron…cuuncurcubeuînjurulsău",reamintindu-șiaudiențacu
privirelaacestecuvintefăcuterealeînsculpturileminunaterevelatedinCatedrala
ChartresdinFranța(Ariès1981,p.97).AceeașicredințădevotatăesteilustratăînThe
GoodmanonDeath,obucatădelemndinsecolulalXV-lea,reamintindcredinciosilorcă
nutrebuiesăseteamădenimic.Aceastapresupune,deasemenea,căcredincioșii
neprihănițivorfiînviațiîntimpulceluide-alDouaVenireaDomnuluilor.
Celemaireușitefamiliimedievaleeraupozitive,căsufletelelorvorfiimediat
traduseînmomentulaceluievenimentmiraculos,deoarecepozițialorînviațăgarantaun
ultimlocdeodihnăînlimiteleuneibisericisfinte.Doarpentruaseasiguracăgradullor
afostrecunoscut,eiaureprodusstatutullorimpunător,înregaliadeplină,înportrete
sculptateînalamăpemormintelelor.Desigur,auexistatșialteconceptedespresfințenie.
PuritaniidinAngliașidinAmericaauvăzutmoarteaîntr-adevărcaîntr-adevărun
secerătorsumbru.Religialoreraplinădeavertismentedesprepericoleleiaduluișifoarte
puțindesprebinecuvântărilecerului.Americaniii-aucomandatsculptorilormemoriali
dinLumeaNouăsă-șirecreeze,pepietrelelordemormânt,scheleturiledestricăciune
careseridicădinbâlcilecareîncăîiînspăimântapeatâtdemulțivizitatoriaivechilor
catedralealeMariiBritanii.Ei,deasemenea,le-auînscrispeacelevechiindicatoare
avertismentulînfricoșător:"Moarteaesteodatoriefațădenaturădatorată,pecaream
plătit-oșiașatrebuieșitu".Pentruopopulațiepuțineducată,înacestepietreafost
gravatundicționardeimagini.Imaginileincludsăgețiledescendente(dartsulmorții),un
porumbeldescendent,reprezentândfantomasfântă,unșarpecucoadaîngură,
reprezentândeternitatea,florileruptereprezentândmoarteaunuicopilșiunînger
trumping,opredicțiemaioptimistăaînvieriisufletului.Coexistândcuaceșticonservatori
sumbre,oviziunemaiproastă,protestantădespreviațășimoarteafostportretizatăde
îngeriiîncremenițicarearducecusiguranțăsufletulînceruri.Aceastăconcepțiea
înlocuitînceledinurmăpredecesoriisăiridicațideiad.
Înperioadavictoriană,moarteadeveniseunvizitatorșimaiblând,demonstratde
creațiiledemarmurădeîngeri,maialesfemei,îngeriicareautransportatsufletulîntr-un
paradisdivin.Șiîntrucât,laaceavreme,americaniiaudeciscărepublicaaduplicat
vechileguvernegreceștișiromane,sculptorilorisaordonatsăcopiezeurneleșipâlcile
careaubucuratdemormintelegreco-romanenoudescoperite.Numaicopiimiciau
scăpatdeacestealuziiclasice-erauadeseareprezentațicaniștemieipepietreprețioase
saufiguriplinerotundealecopiilorcaredormeau.Deasemenea,victorieniiauplasat
reproduceridemarmurăaleacestorcopiilatențiînsălilelordeamintire.Practicadea
fotografiacopiiidecedați,adeseacașicumdormeaușiaproapeîntotdeaunaînconjurați
deflori,simbolurireligioaseșijucăriispeciale,estelafeldevechecașifotografiaînsine
25șisugereazăcăfotografiiledeamintireerauimportante,sursevaloroasedeconsolare
pentrufamiliileîndurerate.
2.6Temadrumului
Drumurilereprezintăaproapeîntotdeaunacălătoriavieții.Elepotfideasemenea
văzutecaconectoriși,înlumeapost-apocalipticăaromanuluiluiMcCarthy,capeocale
plinădepericol(aproapetoți"băiețiirăi"canibaliseîntâlnescde-alunguldrumului)și
carepotsaunuconducalamântuire.
Drumuldeschiseste,desigur,unsimbolstandardallibertățiișiauto-descopeririiîn
literaturaamericană(șimitologiaamericanăîngeneral).LuațiînconsiderarefilmulEasy
RidersauromanulluiKerouacPedrumsauliniilededeschiderealepoemuluilui
Whitman"SongoftheOpenRoad":
2.7Simbolulporumbelului
Limbaarteiesteatâtcomplexă,câtșifascinantă.Fiecaretipdeartăconține
trăsături,cumarfianimale,obiectesaupăsări,celemaimultedintreeleavând
semnificațiisimbolicemultiple.Deexemplu,înîntreagaistorie,păsărileatâtreale,câtși
celeimaginate,aucaptivatoamenii.Elesuntopartefamiliarăaviețiidezicuzi,dar
capacitatealordeacântașidealeacoperilediferențiazădetoatecelelaltecreaturi.
Dinastiisiimperiiauadoptatpasarilecasimboluri.Păsărileaparînmiturișilegende,iar
înmultereligiielereprezintăsufletulomenesc.Suntprezentepăsăriîntoateformelede
artă,delapicturiledepeșteratimpuriepaleoliticălapăsărilemoderne-pestetotșitoate
ausemnificațiesimbolică.
Romaniiaucrezutcăzborulșisunetelepăsăriloraufurnizatindiciipentruviitor
sauauindicatvoințazeilor,iarînuneleculturi,păsărilesuntintermediariiîntrelumea
umanășiceaceresc.Înculturaegipteanătimpuriebareprezintăspirituluneipersoane
decedate.Bazaaparecaopasăre,adeseaunșoimsauunșoimcuuncapuman,carese
împrăștieîntreaceastălumeșiurmătoarea.Potrivitcărțiloregiptenealemorților-oserie
detextefunerare-unbuchetdeaurtrebuieplasatpepieptulmumieipentruaseasigura
căbaraseîntoarceîncorp.Varietateapăsărilordinartăestenesfârșită.Delapăunila
porumbei,delabufnitalafenicianullegendar,simbolismulpăsărilorînartăeste
fascinant.
-Porumbelul-simbolalpăcii,Purității,Speranței,Tendințeiși
DuhuluiSfânt
-Pentruchinezi,porumbeiisugereazăviațălungășifidelitatemaritală.
-ÎnJaponiaunporumbelcuosabieesteemblematicalpăcii.
-ÎnBiblie,porumbelulesteunmesagerdivinșisimbolalpăcii.
26PotrivitluiJackTresidder(p.67Dicționarulsimbolurilor),"…importanțauniversalăa
porumbeicasimbolalpăciidatoreazămaipuținnaturiisale(adeseacertătoare)decât
frumusețiieiiconiceșiinfluențeireferințelorbiblice".
ÎntoarcereaPorumbeluluiînArcă(1851)deSirJohnEverettMillais(1829-1896)
esteoscenăimaginarăbazatăpeunpasajdinVechiulTestament.
Millaisaratăcădouăfemeitinerepoartăhaineînstilclerical,poateoreferințălamesajul
desperanțăalpictării.Femeileiubesccudragdragosteaîntreele.
Fig.12.
BunaVestirecuSf.Emidius(1486).PicturaluiCarloCrivelli
PotrivitluiCatherineBugler,scrisăînTheBirdinArt(p.86),Millaisintenționa
inițialsăincludăpeNoe,înconjuratădepăsărișianimale.Millaisintenționa,de
asemenea,săcreezeuncadrudeporumbeicuramuridemăslin,darplanulsăunuafost
niciodatăfinalizat.
Înartacreștină,unporumbelalbsimbolizeazăDuhulSfânt.Doveseleaparîn
imaginilebinelui,cumarfiBunaVestirecuSf.Emidius(1486)deCarloCrivelli(1430/
35-1494).
27Mariaesteîncameraei,dindreaptajos,șivedemporumbelulDuhuluiSfântcare
coboarăprinnorispreea.Altepăsăriplaneazaînapropiereauneicoridoareîncasaopusă.
Unpăun,simbolulcreștinalnemuririișiînvierea,stăpeunbalcondirectdeasupra
camereiMariei.Înapropiereapăunului,unaltporumbelreprezintăpuritateașioaurităîn
cuștiprefigureazăPasiunealuiHristos.
Noeaeliberatunporumbelpentruacăutaterenuscat.Laîntoarcereasa,purtând
ramurademăslin,nevesteleluiNoeaveautendințasăofacă.
Fig.13.
JohnEverettMillais
ÎntoarcereaPorumbeiînArcă,1851.
ImagineaestedetinutadeAshmoleanMusuem
282.8Temacalatoriei
Deseoritemacalatorieiesteasimilataceleiinitiere,darinaceastatemanusunt
incluseacterepetitive,asacumesteincazulceleide-adoua.Pânălaurmăcălătoriaeste
unsimbolaleliberăriideoangoasădefensivă,caceaa"trecerii",careesteuncaracter
adeseoripericulos,specificoricăreicălătoriiinițiatice.Oricescenariuinițiaticincludeo
călătoriesimbolică,alcăreirezultatestetransformareanoviciuluiîntr-uninițiativ,așa
cumsepoatevedeaînceledouăfilmedemaijos,careauinspiratînscriereaacestui
articol:"HectorșiCăutareafericirii"
Structurareasimbolicăseaflălabazaoricăreigândiri,iaraceastăteorieeste
susținutădenumeroaselepreocupărișistudiialelingviștilor,filosofilor,antropologilor,
etnologilor,istoricilorreligiilor.
Infolclorsipovesti,finalulcalatoriilorpaotesiprevestitdemaimultifactori,de
vreme,dediferitesimboluri,deintoarceradindumcareintotdeauneainseamnaghinion.
Daraceastapoatefisiundruminitiatic.Incadrulseriri“ITA”drumurileparcursede
animaleauavutsfarsittragic,chiarcruntpentruei
Temacălătorieitraverseazăliteraturadelaînceputurileeișipanaceuul
contemporan.Povesteaimplicăatâtaventură,câtșicunoaștere.Cunoștințeexterioare
(locurinoișioameni),precumșifamiliaritatea(posibilitateaomuluideaseadaptanoilor
condițiideviață).Înfiecaredintrelucrărilepecareleîntâlnimaceastătemă,călătoriiau
noțiuninoișidobândescdiversesimboluri.ÎnepiculluiGhilgamesm,eroulcălătorește
spreUta-napistimpentruadobândinemurirea,astfelîncâtcălătoriadevinesimbolul
călduriiarzătoareaomuluipentruadepășilimitelefinite,spațialeșitemporaleale
muritorilor.ÎnOdiseealuiHomer,Ulyssesdevinesimbolulpelegrineicaretrebuiesă
depășeascămulteobstacoleînEvulMediu,călătoriaesteomărturieaomuluicare
doreștesă-șicunoascăcalitățilesale(romanecavaleri:Cavaleriimeseirotundedela
RegeleArthurCurtea).Îniluminare,temacălătorieiestefructificatăcapretextpentru
călcareașidiferiteaspectedesatirizarealesocietățiitimpului(J.Swift²Gulliv'stravels
er).Înromantism,călătoriadeaventurădezvăluieposibilitateaÎnliteraturainterbelică,
călătoriareprezintă,cașiînbasmeprobainițiativă.Lasfârșitulcălătoriei,eroulse
maturizează,câștigândexperiențădincauzaobstacolelorpecareletraversează(romanele
luiSadoveanu).
29CapitolulIII.
3.1.MotivațiașiDescriereaProiectului
Motivulpersonalpentruacreeăaceastăserieintitulată“ITA”este
săreprezintpierderilepersoanelorimportantedinviațămea,ideameafață
demoarteoricâtdedramaticarfi,toatelucrurilecareaufostșinuvormaifi,
lucrurilecaresuntimportanteînviațădarpecareleneglijămpânăestemult
preatârziu.Obiectivulestesăreușescsălearătoamenilorsănuîșiîntoarcă
capuloricâtdecruntarficeeacevedem,cisăfacemfață,pentrucă
accidentelesuntlucrurievitabile.Săneoprimdinincostientașisă
deschidemochiilaceaaceseîntâmplăînjur,viațănuesteunlucrufără
sfârșit,șinumeritătrăităcucapulîntors.
Merităsăteopreștidindrumsăîțipuiproblemelepropriideoparte
șisătegândeștișilaalteviețicălaunmomentdatvordispărea,șinudoar
atuncisănedămseamăceampierdut.
Fig.14.
Frgmentdinseria“ITA”
HerțegSzilardAlexander
303.2.StructuraLucrarii
Seriaestealcătuitădinetapeledelucruparcurseîncreerealucrărilor.
Tehnicilepecarele-amfolositsuntcreionulgraficșiaquarella.
Combinareatehnivilor,cromaticălucrăriișiprelucrareasubiectelorcontribuiela
realizareauneiseriivariatedartotușiasemănătoare.
Amalessăfolosescdiferitemodurideliniișidepatăastfelînlucrareaparelinia
modelata.Liniacăelementfundamentaldelimbajalartelorplastice,areunrolfoarte
important.Cuajutorullinieisestructureazăcompoziția,seaccentueazăuneleforme.
Liniilepotfi:verticale,orizontale,oblice,drepte,frânte,lungi,scurte,sinuoase,
spiralate,subțiri,groase,energice,clare,sensibile,difuze,înductcontinuusauîntrerupte,
grupate:paralele,intersectate,suprapse.Toateacestevcatergoriideliniidetermină
expresiiplasticefoartediverse.
Expresivitatealinieiestedeterminatădemișcare,tensiune,ritm,șiareuncaracter
deosebit.CUajutorullinieisuntreprezentateformeșisugerateidei:prinlinieiseexprimă
volumul,spațialitatea,materialitatea,mișcarea,stăriletensionate.
Fig.15.
Fragmentdinseria“ITA”HerțegSzialrd
31
Fig.16.
Lucraredinsera“ITA”
HerțegSzilard
Fig.17,18Fragmentedinseria“ITA”
32-Aquarellaesteceadea1select11douătehnicăpentrurealizareaseriei,eaestela
feldeimportntafolosităcăcreionulgraficșilucrări,eafiindlafeldeînexpresivăși
maleabilacășicreionului,tehnicăpoatevariadelapetelaliniilaintervențiidespălare
dupăcarelucrareaaceastăocăpătaatmosferă,amesteculaquareleidistrusăcreionul
graficpestesentimentuldacelecănusecontopescdouăchiardeșimisepareastaareo
cărelevanțălucrări.Amintervenitcuaquareladupăceaproapeamfinalizatdesenulîn
creionfiindcăstratuldegrafitdepuspehârtiefuncționeazăîncăunstratprotectorși
asupra,absorbțiaapeidureazămultsămultdecâtfără.
Darintervențiiledespălareaufostfăcutemaiatâtcreionpestecâtșiaquarela.
Fig.19.
Lucraredinseria“ITA”
HertegSzilard
33
Fig.20.
Fragmentdinlucrarea“ITA”
HertegSzilard
34Concluzie
Seriacutitlul“ITA”esteocontemplareasupramorții,eaarecăscopsăpunăprivitorul
săgândeascădesprelucrurilecelemaiimportantedinviațășisănuuiteniciodatăcare
estesfârșitulfiecăreiființe“moartea”.
Aceastălucraredoreșteafiocriticăadusăsocietătii,careesteinconstientădelucrurile
dinjurullor,sauchiarnuîșidauseamăsaunuvorsăvadăceseintamplăînlumea
inconjurătoare,uneoriestemaiușordedigeratdacănuconștientizeziunelelucruri.
Aceastelucrăriîncearcăsătransmităconcretlucruriledinviațădezicuzialnuei
persoanesauaanimalelornebăgateînseamă.Săatragăatențiasperprivitorulînsușișisă
concretizezelucruriledespreviațășimoartereferitoarelaeiînșișinudoarlalumea
înconjurătoare.Ideeaserieiestesăaratelucrurilerealedinviațădezicuzi,adevăratele
lucruridinviațăcarenutrebuieinconstientizate.
Esteoseriedelucrărideartăplasticăvizualădetipdesenșipicturăpehârtie
clasică,bazatpegândireșisentimente.Titluseaflăînlegăturăstansacuproiectulfiindcă
sereferălatoatedrumurileparcursedecătreunindivid
35Bibliografie
ErnstHansGombric)ISTORIAARTEI(„TheStoryofArt”,1950)
Jason’sHistoryofart
Hermannieche
https://www.vice.com/en_us/article/mv9v88/hermann-nitsch-595-v17n11
https://www.theguardian.com/culture/2017/jun/17/hermann-nitsch-i-show-everything-tha
t-is-i-dont-know-what-is-bad-or-good
http://www.artnews.com/2015/09/23/seeing-red-hermann-nitsch-on-his-violent-paintings
-at-marc-strau
s/
JennySaville
https://www.gagosian.com/artists/jenny-saville
https://www.saatchigallery.com/artists/jenny_saville.htm
Rembrandt
https://www.britannica.com/biography/Rembrandt-van-Rijn
https://iulianfira.wordpress.com/tag/bou-jupuit/
TheodoreGericault
https://www.britannica.com/biography/Theodore-Gericault
ActionismulVienez
https://vdocuments.site/actionismul-vienez.html
http://www.theartstory.org/movement-viennese-actionism.htm
https://www.notey.com/blogs/viennese-actionism
http://www.deathreference.com/Vi-Z/Visual-Arts.html
LeienberghCornelis
http://decodedarts.com/language-art-peacocks-doves-owls-legendary-phoenix-birds-sym
bolise/2506
36http://www.jeanmoust.com/categories/still-lifes-and-animal-scenes/lelienbergh-cornelis-
2017/item-1198085
37ListadeIlustratii
Fig.1.pag.7.FrancisBacon,SurroundedbySidesofBeef
Uleipepanza129.9cmx121.9cm,Neinramat,Institutuldearta
dinChicago
Fig.2.pag.8PerformanceHermannNitsch
Fig.3.pag.11PicturaHermannNitsch
Fig.4.pag.12JENNYSAVILLE,TheMothers,2011,Uleipepanza
(270x220cm)
Fig.5.pag.13JennySaville,Torso2,Uleipepanza,360x294cm
Fig.6.pag.14Rembrandt,BouJupuit
Fig.7.pag16TheodoreGericault,PlutaMedusei(1818–1819),Ulei
pepanza,491cm×716cm
Fig.8.pag18HermannNitsch,Schüttbild-1983uleipepanza
Fig.9.pag20ThelegendofthegratefulDeaddinBaar,sec.16
Fig.10.pag23HansHolbeincelTanarUleipepanza-1553
Fig.11.pag24CornelisLelienbergh,Twopartridges
hanging,withakingfisher,woodcockandotherbirdsonastone
ledge
Fig.12.pag27BunaVestirecuSf.Emidius(1486).PicturaluiCarloCrivelli
Fig.13.pag28JohnEverettMillais,ÎntoarcereaPorumbeiînArcă,
1851.ImagineaestedetinutadeAshmoleanMusuem
Fig.14.pag30Frgmentdinseria“ITA”,HerțegSzilardAlexander
Fig.15.pag31Frgmentdinseria“ITA”,HerțegSzilardAlexander
Fig.16.pag32Lucraredinsera“ITA”,HerțegSzilard
38Fig.17.pag32Fragmentdinseria“ITA”HerțegSzilard
Fig.18.pag32Fragmentedinseria“ITA”HerțegSzilard
Fig.19.pag33Lucraredinseria“ITA”,HerțegSzilard
Fig.20.pag34Fragmentedinseria“ITA”HerțegSzilard
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea-Grafică [626690] (ID: 626690)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
