SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ TURISMUL RURAL ÎN COMUNA CIOCĂNEȘTI Coord. științific, Absolvent, Prof. univ. dr. Dezsi Ștefan… [306394]

UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

TURISMUL RURAL

ÎN COMUNA CIOCĂNEȘTI

Coord. științific, Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. [anonimizat],

Iunie 2016

CUPRINS

CUPRINS 2

INTRODUCERE 4

1. Valorificarea și diversificarea patrimoniului turistic 7

1.1. Scopul si motivația studiului 7

1.2. Scurt istoric al apariției fenomenului turistic rural în zonă 7

1.3. Avantajele și dezavantajele practicării turismului rural în zonă 10

2. Potențialul turistic natural și antropic în zona comunei Ciocănești 11

2.1. Potențialul turistic natural 11

2.1.1. Așezare geografică 11

2.1.2. Relieful 12

2.1.3. Elemente climatice 14

2.1.4. Hidrografia – componentă naturală a peisajului turistic 15

2.1.5. Resursele biogeografice 17

2.2. Potențialul turistic antropic 18

2.2.1. Scurt istoric al comunei Ciocănești 18

2.2.2. [anonimizat] 19

2.2.3. Gospodăriile și portul popular 22

2.2.4. Festivalurile: principala sursă de atracție turistică 24

3. Baza materială și circulația turistică 28

3.1. Baza materială turistică 28

3.1.1. Aspecte generale 28

3.1.2. Capacitatea de cazare 28

3.2. Circulația turistică în zona Ciocănești 36

3.2.1. Aspecte generale 36

3.2.2. Caracteristicile circulației turistice 36

3.2.3. Evoluția circulației turistice 37

4. Analiza SWOT a comunei Ciocănești 41

5. Turismul practicat și practicabil 44

5.1. Turismul Rural 44

5.2. Turismul montan 46

6. Marketing în turismul rural din comuna Ciocănești 47

6.1. Promovarea produselor turistice din Ciocănești 47

6.2. Promovarea satului Ciocănești prin Relații Publice 48

6.3. Propunerea elaborării de materiale promoționale 49

7. Strategii de promovare 52

CONCLUZII 64

BIBLIOGRAFIE 66

ANEXE 69

INTRODUCERE

Tot mai mulți sunt cei care după un an de muncă și diverse griji doresc să petreacă o [anonimizat]. Nu mai tânjesc după hoteluri luxoase dar n-ar renunța la un minim de confort; lucrul perfect posibil prin practicarea turismului rural.

Stresul citadin îndeamnă tot mai mult pe locuitorii marilor orașe să evadeze pentru a regăsi, [anonimizat], liniștea patriarhală a unor locuri mai ferite de trebidanta civilizație urbană.

Că fenomenul este universal, o adeverește existența unei Federații Europene de Turism Rural (EUROGITES), printre membrii căreia se numără și România. Grație unei structuri de relief aproape unică – 1/3 munte, 1/3 deal, 1/3 câmpie – [anonimizat], până pe plajele Mării Negre. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] o singură posibilitate – o vacanță la țară. [anonimizat], românii fiind recunoscuți pentru ospitalitatea lor.

[anonimizat]-lea, au captat atenția iubitorilor naturii și a [anonimizat]-folcloric și istoric, fie pentru a beneficia de permisivitatea mediului montan și colinar pentru excursii, odihnă și recreere. Există interes și pentru a capacita înțelegerea localnicilor în a deveni gazde direct interesate în organizarea și derularea solicitărilor corelate diverselor forme de turism. În ultimele decenii, aceste dorințe s-au transpus în programe locale, județene, naționale, situații care au condus la recunoașterea importanței științifice acestui spațiu, nu numai prin potențial și dotări, dar și prin varietatea și nivelul competent al serviciilor.

Sunt însă câteva lucruri care lipsesc pentru a face ca turismul rural să devină în România ceea ce poate și merită. Mai întâi lipsește infrastructura care să faciliteze accesul spre acele locuri dorite de turiștii doritori de locuri inedite. Mai apoi lipsește promovarea, mai ales în exteriorul țării, al posibililor destinații turistice în mediul rural din România. Un proprietar de pensiune, dintr-o zonă izolată de munte nu va avea niciodată acces pe cont propriu la un târg de specialitate din Viena sau oricare alt oraș din lume. Și nu în ultimul rând lipsește know-how-ul, adică știința de a oferi unui turist o experiență care trece dincolo de o cazare bună și o masă îmbelșugată.

Veritabil izvor de cultură pe valea Bistriței Aurii, comuna muzeu Ciocănești își așteaptă turiștii, să-i cunoască oamenii și să-i descopere farmecul, culmi domoale, păduri bătrâne, văi liniștite, mici biserici de lemn, case mici sau mari, ornate cu motive geometrice străvechi, cu porți mari din lemn sculptat, cu mici grădini de flori și mușcate în ferestre. Cadrul natural ce înconjoară comuna Ciocănești, pigmentat cu arhitectură originală, unică, în România, i-a conferit acesteia statutul de localitate turistică, iar mai nou, ”mica Elveție” din sud-vestul județului, a fost declarată Comună-Muzeu. Un alt statut cu care se mândresc locuitorii de pe malul Bistriței Aurii, este acela de prima așezare industrializată a Sucevei. Încă din anul 1400 pe teritoriul său funcționa un atelier în care meșterii făurari, ciocănarii, bocăneau la armele oștirii Voievodului Ștefan cel Mare, inclusiv la sabia filigranată, furată de turci, îndeletnicire de la care și-a luat și numele de botez.

Comuna Ciocănești a fost din totdeauna un loc binecuvântat de Dumnezeu, un ținut fascinant prin istoria locului și poveștile de viață ale oamenilor de aici. Zonă cu priveliști de o rară frumusețe, cu oameni harnici și omenoși, comuna este unică în țară și străinătate prin faptul că numai aici, motivele tradiționale cusute pe costumele populare și pe țesături se regăsesc pe ouăle încondeiate dar și pe fațadele caselor din Ciocănești și Botoș. Satul e un adevărat muzeu în aer liber care încântă ochiul turistului, îl atrag, îl fac să iscodească spre a descoperi alte și alte valori perene ascunse aici, legate de moștenirea rurală prin obiceiurile de peste an sau prilejuite de sărbători religioase.

Regiunea dispune de o variată rețea de pensiuni turistice și agroturistice, cabane. Există însă o slabă promovare a firmelor private.

Am ales ca temă pentru lucrarea de diplomă această regiune de pe valea Bistriței Aurii, deoarece fiind din zonă și cunoscând aceste meleaguri am dorit să le fac cunoscute iubitorilor de turism rural. Acest studiu evidențiază potențialul turistic al acestei zone, formele de turism care pot fi practicate, principalele atracții turistice existente, strategii de marketing, baza de cazare și infrastructura aferentă necesară practicării diferitelor tipuri de turism montan precum: diferite sporturi de iarnă, turism itinerant, turism de drumeție montană, turism ecvestru, foto-safari, bird watching și plutăritul pe Bistrița.

Pentru o mai bună înțelegere a localității pe care îl cercetez am vizitat comuna, prelevând astfel informații pe care literatura de specialitate cu privire la turismul rural din zonă, imagini proprii dar si date privind circulația turistică, nu le oferă. Așadar în acest studiu am încercat să redau aspectele ce țin de localitatea în sine, festivalurile care au loc și strategii de promovare a turismului local, astfel încât comuna Ciocănești să fie un important centru turistic al Bucovinei.

Astfel, Capitolul 1 este unul introductiv, numit „Valorificarea și diversificarea patrimoniului turistic”, care este axat pe aspectele generale ale fenomenului turistic zonal cu avantajele și dezavantajele turismului rural.

Capitolul 2, prezintă potențialul turistic natural și antropic. În prima parte, am analizat formele de turism care sunt și pot fi practicate datorită reliefului, climei, hidrografiei și faunei, în zona localității Ciocănești. De asemenea, am analizat potențialul antropic al localității în care am analizat festivalurile care au loc de-a lungul anului, tradițiile, obiectivele turistice și gospodăriile localnicilor.

Capitolul 3, se bazează pe un studiu elaborat în localitatea Ciocănești de unde am venit cu informații referitoare la baza materială și circulația turistică din comună.

În capitolul 4 am făcut o analiză SWOT a Ciocăneștiului, în care am descoperit punctele tari și cele sensibile, în urma cărora se pateu trage o concluzie cu ceea ce are de oferit, ce îi lipsește localității și potențialul care l-ar avea pe viitor. De asemenea, în acest capitol am încercat să vin cu anumite strategii care ar putea schimba cursul turistic al zonei.

Capitolul 5 face referire la tipurile de turism practicate în comuna Ciocănești.

Capitolul 6 este dedicat analizei de publicitate a comunei prin care poate să își valorifice potențialul existent și prin urmare, atragerea de turiști curioși sau interesați de cele prezentate.

În ultimul capitol am prezentat strategii anumite strategii de promovare turistică, cu rolul de a simplifica concediul turiștilor și atragerea de turiști practicanți ai unor diferite tipuri de turism, inexistente la ora actuală în Ciocănești.

Valorificarea și diversificarea patrimoniului turistic

Scopul si motivația studiului

Turismul, atât ca mod de petrecerea timpului liber, cât și ca activitate economică aducătoare de venituri se răsfrânge direct asupra calității vieții și derivă din bunăstarea materială a oamenilor. Dincolo de aceste valențe imediate, turismul trebuie privit prin prisma laturii sale spirituale și culturale. Motivele alegerii acestei teme țin de dorința de a demonstra valențele turistice ale unui spațiu geografic distinct, ca parte a unui teritoriu ancestral numit Bucovina. Situată într-un ”Colț de Rai”, locuită de oameni ai muntelui, creatori și păstrători ai unei forme proprii, originale, de viață materială și spirituală, comuna Ciocănești atrage prin elemente de arhitectură tradițională, prin viața păstorească, prin meșteșuguri aduse la nivel de artă, prin costume naționale și obiceiuri vechi, prin cântec și dans. Respectul pentru aceste valori a fost motivul alegerii acestei teme pentru a pune în valoare frumusețile acestor locuri să fie recunoscute și apreciate cum se cuvine. Consider că este necesar să promovăm și în viitor frumusețile mirifice de pe valea Bistriței Aurii, prin prezentarea unor modalități privitoare la integrarea în circuitul turistic al comunei Ciocănești.

Scurt istoric al apariției fenomenului turistic rural în zonă

În 28 Ianuarie 1995 se înființa la Vatra Dornei, filiala Bucovina a ANTREC având ca nucleu pensiuni din cadrul fundației Țara Dornelor precum și din localitatea Vama. Conform statutului, această asociație are ca scop promovarea turismului rural pe plan național și internațional, dar și instruirea membrilor săi în legătură cu regulile ospitalității. Obiectivul propus de la bun început este promovarea Bucovinei, ca destinație turistică, atât cu spațiile de cazare, respectiv cu oamenii și locuințele lor cât și cu spațiul natural, cu tradițiile și obiceiurile bucovinenilor păstrate din moși strămoși, pentru o altfel de vacanță, o vacanță în natură, o vacanță anti-stres, în spațiul rural. ANTREC a folosit toate mijloacele de promovare: prin mass-media, cataloage ANTREC, pliante publicate cu diferite ocazii, participarea la târguri naționale și internaționale, expoziții, festivaluri, simpozioane. Toate acestea au făcut ca Bucovina să fie cunoscută prin reprezentanții ei, proprietari ce dețin pensiuni cu multe premii, ANTREC. S-au creat programe turistice, concret pe localități, acestea constituind un motiv în plus pentru atragerea turiștilor și promovarea zonei. S-au creat centre de informare turistică, de exemplu: ANTREC Bucovina ca ONG, împreună cu primăria Ciocănești a câștigat proiectul comunitar, ”Ciocănești, muzeu viu de artă popular și tradiții” unde printre alte obiective a inițiat Centrul de Informare Turistică Ciocănești. Proiectul a fost înființat de Fundația Carpatica în perioada 2004-2005, primăria Ciocănești și ANTREC Bucovina.

Gastronomia bucovineană reflectată în meniurile prezentate turiștilor, este un punct tare pentru promovarea Bucovinei. Prezentarea ”Bucătăriei și cămării de Bucovina” la Conferința Internațională de Eco Turism de la Moieciu în 2004 a fost apreciată de către reprezentanții Organizației Mondiale a Turismului Marcu, N. (2012). Din 2003 gastronomia din Bucovina a fost prezentate de revistele Practic în Bucătărie și Practic Idei aparținând trustului Casa Lux al căror redactori șef s-a dovedit a fi un prieten și partener în demersul de a promova Bucovina la nivel național.

Arta populară, obiceiurile de sărbători sunt puncte de atracții pentru turiști. Pe plan local, ansamblul folcloric are strânse relații de colaborare cu proprietarii de pensiuni, deoarece spectacolele folclorice prezentate turiștilor au prezentat interes. ANTREC România a obținut finanțare într-un proiect comunitar din cadrul programului ”Moștenire vie” finanțat de Fundația Carpatica în anul 2004-2005. Acesta a fost un proiect realizat prin voluntariat în sprijinul comunei Ciocănești.

Odată cu înființarea filialei ANTREC din Bucovina, au fost deschise și primele pensiuni din comuna Ciocănești. La început au fost 3 pensiuni, ca în urmând să funcționeze 28 pensiuni agroturistice, iar în prezent rămânând doar 9 pensiuni omologate de 1-2-3 stele, fiecare oferind servicii și produse tradiționale. De la an la an turismul la Ciocănești a luat amploare, oferta de cazare crescând o dată cu cererea din partea turiștilor. Tradiția și obiceiurile s-au făcut cunoscute în mare parte datorită festivalurilor care au loc anual în comuna-muzeu Ciocănești, cum ar fi Festivalul Național al Păstrăvului, Festivalul Național al Ouălor încondeiate de la Ciocănești. Din cauza anumitor evenimente politice și sociale, mulți din proprietari au fost nevoiți să renunțe la omologarea oficială a pensiunilor lor, însă aceștia continuând a practica în continuare turismul rural.

De asemenea, a fost înființată ”Asociația de Turism Ciocănești-Bucovina” din care fac parte toate pensiunile omologate și neomologate din Ciocănești. Această asociație are cadru juridic și funcționează ca o agenție de turism oferind servicii turistice tradiționale și de calitate.

Comuna Ciocănești face parte și din Asociația Cele Mai Frumoase Sate din România (AFSR) . Obiectivele asociației sunt:

a) valorificarea și promovarea potențialului turistic al satelor românești;

b) conservarea și răspândirea tradițiilor din satele românești;

c) crearea unor oportunități de dezvoltare economică a satelor românești;

d) sensibilizarea opiniei publice la problemele satelor românești; e) realizarea formării profesionale a locuitorilor din satele românești.

Programe turistice AFSR:

a) copilăria e țara mea – week-end, vacanțe, excursii, școli de vară pentru copii în cele mai frumoase sate din România;

b) week-end în pădure – drumul lemnului – activități în pădure;

c) sărbători cu suflet românesc – paște, crăciun și cele mai importante sărbători ale satelor românești;

d) cele mai frumoase sate din România – circuite și itinerarii – vizite ale celor mai frumoase sate din regiune;

e) escapade naturale – obiective turistice de week-end și vacanță – la pescuit, la cules ciuperci, echitație, rafting;

f) picnic verde – plaja verde – zone de picnic și agrement în cele mai frumoase sate din România;

g) România este un tablou – cele mai frumoase peisaje din România;

h) Ziua Satului Românesc – o zi de sărbătoare a celor mai frumoase sate din România – 15 August, Ciocănești;

În anul 2016, comuna Ciocănești a obținut titlul de ”sat cultural”, în urma unui concurs susținut la muzeul satului român ”Dimitrie Gusti”, la concurs au fost premiate 23 de comune, Ciocănești fiind pe locul 3.

Avantajele și dezavantajele practicării turismului rural în zonă

Deși este o realitate recentă, turismul rural posedă indicii certe că nu este un fenomen de creștere temporară. Pe lângă cauzele de ordin general care acționează asupra fenomenelor de creștere economică, în cazul turismului rural se remarcă acumularea progresivă, pe termen lung, a unor motivații complexe, ferite de perisabilitatea specifică rețelelor turistice de tip convețional.

Activitățile diferite ale turismului în zonele rurale poate aduce avantaje și dezavantaje, atât în mediul cultural cât și în mediul natural. Efectele turismului se poate împărți în două parți – pozitive și negative:

Potențialul turistic natural și antropic în zona comunei Ciocănești

Potențialul turistic natural

Așezare geografică

Comuna Ciocănești este situată în vestul județului Suceava, zonă de munte, pe Valea Bistriței Aurii în Depresiunea Dornelor, la altitudinea de 855 m și suprafața de 107 km2, cu o populație de 1560 de locuitori (după recensământul din 2011), formată din satele Ciocănești și Botoș. Coordonatele geografice sunt: 4717’ latitudine nordică și 2516’ longitudine estică.

Comuna Ciocănești se învecinează la nord cu comuna Cîrlibaba, la nord-est cu comuna Fundu Moldovei, la est cu comuna Pojorîta, la sud cu comuna Iacobeni, la sud-vest cu comuna Dorna Candrenilor și la vest cu comuna Coșna.

Comuna Ciocănești este înconjurată de masivul muntos Suhard și Obcina Mestecănișului care realizează continuitatea lanțului muntos al Carpaților Orientali, între Munții Rodnei la nord și Munții Stînișoarei la sud. Pe platoul munților Suhard la altitudinea de 1620 m. se află lacul natural Icoana de aceeași origine cu lacul Lala din Munții Rodnei.

Comuna se află la 19 km de municipiul Vatra Dornei, 30 km de municipiul Cîmpulung Moldovenesc, 70 km de orașul Borșa prin Pasul Prislop și 109 km față de municipiul reședință de județ Suceava. Este situată pe DN 18: Iacobeni – Borșa, la 7 km de E58, drumul care leagă Bucovina de Ardeal.

Relieful

Comuna Ciocănești este situată în valea Bistriței Aurii, sub pasul Prislop până la Iacobeni. Munții care se întind de o parte și de alta ale acestei văi, adâncă de cel puțin 800 m., se înfățișează sub forma unor culmi prelungi și sunt cunoscuți în limbajul popular al Bucovinei sub genericul de ”obcine”. Obcinele se întind din Rodna și Călimani până la marginea Podișului Sucevei, indiferent că sunt formate din cristalin sau din fliș și formează un relief care coboară în trepte de la apus la răsărit, de la obcina cea mai înaltă, a Suhardului în vest, 1800 m., până la obcina cea mai joasă denumită totuși ”Obcina Mare”, în est, 1200 m. altitudine Barbu, N., Ionesi, L. (1987). Munții Bistriței Aurii pot fi denumiți și obcinile cristaline, delimitați de văile Coșna și Moldova, care șerpuiesc în lungul marginii cristalinului. Acești munți cuprind două grupe muntoase: Obcina Suhardului, între Bistrița Aurie și Valea Coșnei și Obcina Mestecănișului, între Bistrița Aurie și Valea Moldovei.

Obcina Suhardului este cea mai înaltă și mai lungă din seria obcinilor din Moldova. Vârful culminant, Omu, are 1932 m.. Obcina se întinde pe 40 km, până la Șarul Dornei. Spre sud obcina se îngustează, iar înălțimile ei scad (Suhărdelul – 1709 m.; Oușorul – 1739 m.), coborând în sud pe bordura Țării Dornelor, până la 1302 m.. Interesant de observat că vârfurile mai înalte corespund dolomitelor, cele mai dure roci din regiune Barbu, N., Ionesi, L. (1987). Obcina Suhardului se continua spre vest cu Masivul Rodnei, dincolo de pasul rotunda de pe cumpăna apelor de pe Bistrița și Someșul Mare.

Obcina Mestecănișului, mai joasă și mai scurtă, formează cumpăna apelor între cursurile superioare ale Bistriței și Moldovei. Mestecănișul se înalță până la 1590 m. în vârful Lucina și apoi coboară ușor spre sud: Tătarca 1547 m., după care se succed cotele 1477 m. (Botuș), 1282 m. (Mestecăniș). Obcina Mestecănișului începe din colțul nord vestic al județului, unde se leagă cu munții Maramureșului, dincolo de pasul Prislop (1418 m.) și se întinde spre sud până în pasul Mestecăniș (1099 m.) și valea Putnei, afluent al Moldovei.

Potențialul turistic natural al comunei Ciocănești constă într-o serie de obiective naturale care îndeplinesc funcția de atracție turistice. Astfel în perimetrul bazinului Bistriței Aurii se află muntele Suhard, principala atracție turistică a zonei în cadrul căruia se află Rezervația naturală de scoruș și cocoș de munte și rezervația naturală de rododendron, bujor de munte. De asemenea, nisipul din aria Bistriței cu un conținut apreciabil de metal prețios extras, cu secole în urmă (în 1902, la Ciocănești se bătuse deja monedă de aur), este valorificat în scopuri turistice, în parteneriat cu o firmă din Germania.

Pe versantul Munților Suhard există un punct de maximă atracție, Bâtca Armanului, cu un apus de soare extraordinar. Arealul în discuție are o configurație extrem de interesantă, prezentându-se în forma unui ou, înconjurat de munți mai scunzi Barbu, N., Ionesi, L. (1987). Alte obiective naturale deosebite ar fi: Peștera și Pinul lui Ștefan din vârful Pinului, mina turistică ”Oița” și stânele din Suhardul Bistriței. Natura nefalsificată, sălbăticie cât cuprinde, o faună și o vegetație extrem de abundente sunt numai câteva din elementele ce definesc și caracterizează această zonă. Ținut istoric controversat, înzestrat cu multă dărnicie de către Mama Natură, această fărâmă de pământ românesc este încă insuficient explorată. Unul din obiectivele prioritare ar fi dezvoltarea și promovarea turistică a zonei, acțiune pe deplin justificată. Există aici resurse nebănuite, bogăție pe care nu multă lume le cunoaște. Se poate vorbi de un peisaj mirific, o faună și o floră extrem de diversificate de rezervații naturale.

Locul de refugiu este asigurat de ”Peștera Ciocănarilor”, adăpost aflat în vârful Pinului, cel mai falnic arbore care a existat în zonă cu un diametru de doi metrii, un fel de monument al naturii. Acesta este în fază de descompunere biologică, în cioata rămasă s-a plantat un pin nou, în amintirea falnicului gorun.

Elemente climatice

Climatul comunei Ciocănești se încadrează în climatul temperat-continental de nuanță alpină din țara noastră. Temperatura medie anuală înregistrată la stația meteorologică Vatra Dornei, aflată la 19 km distanță este de +4.6 . Iernile sunt lungi cu zăpadă abundentă fiind propice practicării sporturilor de iarnă. Pentru ca să-și justifice statutul de stațiune turistică, cu ajutorul specialiștilor germani este în curs de construcție o salbă de pârtii de schi în munții Suhard. Ar fi vorba de o pârtie pentru performeri lungă de 7 km, care pleacă din vârf, pentru ca spre final aceasta să se resfire în trasee ce pot fi abordate lejer de cei ce se inițiază tainele sporturilor de iarnă, dar și pentru agrement. În prezent, localitatea dispune de o pârtie de schi de 1,5 km și o pârtie de sanie.

Viscolele sunt rare și se manifestă numai în părțile înalte. Precipitațiile sunt bogate, 700-1000 mm anual. Zăpada cade uneori începând din Septembrie și până în Martie sau chiar Aprilie – Mai. Vânturile sunt destul de intense primăvara și mai ales toamna.

Clima are mare influență asupra ocupațiilor locuitorilor și asupra modului lor de viață. În primul rând relevă imposibilitatea cultivărilor cerealelor, a legumelor și a creșterii pomilor fructiferi, datorită faptului că brumele cad primăvara târziu și toamna de timpuriu, de la sfârșitul lunii August Pop, N (1972). Singura cultură relevantă e cea a cartofului. Față de alte regiuni ale țării situate la aceeași altitudine, aici se înregistrează temperaturi medii anuale mai scăzute. Acestea se datorează atât latitudinii superioare cât și poziției sale de depresiune montană. Acești factori explică creșterea viguroasă a pădurilor de molid, existența suprafețelor cu fânețe și pășuni care determină ca ocupație de bază a locuitorilor, creșterea animalilor.

Hidrografia – componentă naturală a peisajului turistic

Comuna Ciocănești este străbătută de o bogată rețea hidrografică formată din râul Bistrița Aurie și afluenții săi (pâraiele Recele, Botoșel, Andronic, Brezuța, Puiu, Colacu, Humoru, Scorușu, Orata și Diaca), colectate de pe versanții munților înconjurători ai localității. Din apropierea izvoarelor sale și până la Broșteni, ca râu de munte, Bistrița coboară 500 m. cu o pantă medie de peste 0,4%.

Precipitațiile bogate și relieful sub formă de terase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze subterane care iese la lumină spre baza teraselor sub formă de izvoare din care se alimentează o mare parte a populației Irimuș, I. A. (2013). În zona satului Botoș se găsesc izvoare minerale și nămoluri termale care permit dezvoltarea localității în viitor ca stațiune balneo-climaterică.

Ca zonă cu roci impermeabile, zona cristalină prezintă o rețea hidrografică deasă, iar debitul este relativ crescut în toate anotimpurile, dar cu deosebire vara, cu prelungire spre toamnă, fapt ce permite Bistriței și unora din afluenții săi să fie utilizați ca mijloc de transport al lemnului Ioniță, L., Ceornodolea, G. (2010). Sunt aproape 300 km lungime de râuri flotabile în bazinul Bistriței. Plutăritul se făcea pe Bistrița (80 km) și pe afluenții ei Țibău (20 km), Dorna (20 km) și Neagra Șarului (40 km ). Practica plutăritului, tradițională în bazinul Bistriței, se asigura prin reținerea apei din loc în loc, provocându-se viituri artificiale – haituri. Plutăritul pe râul Bistrița a început cam cu 100 de ani în urmă, acesta fiind utilizat la transportarea lemnului pe distanțe mari din cauza lipsei altor mijloace de transport la vremea aceea. Cu mulți ani în urmă pentru a face tablele se folosea lemnul din pădure adus iarna și pus în stivă la malul apei, urmând a fi lucrat primăvara. Se punea pe o ”pilhă” cam 20 – 30 bucăți de lemn cu capătul subțire înainte, apoi acestea erau găurite cu sfredelul și legate cu un cablu de oțel. Către spatele plutei se dădeau câte 2 găuri în fiecare margine legându-se cu un cablu, pe deasupra punându-se încărcătura (lemne din stivă, cam 5 – 10 bucăți). O plută este formată din 5 – 6 table. Acestea se leagă una de alta în ”cârcei”, pe prima tablă punându-se o ”cingă” cusută cu pene de mesteacăn și sârmă de oțel, apoi ”jiugul” din lemn de brad pus peste cingă și cârmele în jiug. Traseu plutei era următorul: Prislop, Baraj Bârjalea, Șesuri, Ciocănești, Iacobeni, Vatra Dornei. În locul în care staționau plutele, o oră, se legau de un ”bailon” cu ”țuiacul” pentru ca apa să treacă, apoi pluta continua drumul. Pentru ca pluta să meargă e nevoia ca adâncimea apei să fie de minim jumătate de metru. Plutele ciocănarilor au ajuns chiar și până la Bacău, de aici încărcătura fiind transportată cu un alt mijloc de transport. Această îndeletnicire era o sursă de venit, dar și un mod de comunicare cu populația din alte zone. În ”Muzeul țăranului” din Ciocănești se găsește o machetă de plută în miniatură, câteva unelte de plutărit în miniatură, deoarece în cadrul Festivalului Național al Păstrăvului are loc o demonstrație de plutărit pe râul Bistrița Aurie, construindu-se o plută din lemn din 3 tăblii. La această demonstrație participă nu numai localnici ci și mulți turiști care doresc să facă o plimbare cu pluta pe Bistrița. Plutașii de pe Bistrița și-au câștigat un renume, fiind cunoscuți și în afara granițelor noastre. În Iunie 2007 ei au fost invitați la ”Congresul Internațional al Plutașilor” din Schiltach – Germania. Se dorește ca plutăritul să fie una din principalele atracții turistice la Ciocănești.

Resursele biogeografice

Patrimoniul natural al României este alcătuit din ansamblul componentelor și structurilor fizico-geografice, de faună și floră. Conservarea și utilizarea durabilă acestui patrimoniu sunt considerate obiective de interes public major și ocupă o poziție prioritară în strategia națională de protecția mediului.

Din punct de vedere al încadrării în zona de vegetație, comuna Ciocănești este situată în etajul coniferelor, din zona păduroasă, etaj cuprins în Carpații Orientali între 700 – 1000 m.. Predomină molidul, bradul alb întâlnindu-se destul de rar. Zonele despădurite sunt acțiuni ale oamenilor. Vegetația zonelor despădurite este formată din graminee (timoftica, lacrimile miresei, firuța) și diverse flori. Pe terasele înalte se întâlnesc zone întinse cuprinse de țepoșică, o iarbă de cea mai proastă calitate. La peste 1600 – 1800 m. trecerea spre etajele pășunii alpine este făcută prin arbuști târâtori, ca ienupărul sau jneapănul și merișorul.

De-a lungul zonelor despădurite este o vegetație intra- zonală de luncă formată din plante hidrofile: arini, sălcii, potbal, rogoz. Pădurea este principalul sistem din zonă ca răspândire și întindere. Comunele din zonă au teritoriu acoperit de păduri în proporție de peste 2/3: Iacobeni – 68,9%, Poiana Stampei – 80,6%, Cîrlibaba – 79,2% iar Ciocănești – 69% *** (2011), Breviarul.

Dintre animalele sălbatice, cei mai numeroși sunt porcii mistreți și urșii, care provoacă locuitorilor pagube foarte mari, unii prin devastarea ogoarelor de cartofi, alții ucigând vitele sătenilor. Lupii există în număr mic și cu intermitență. Nefiind declarați monumente ale naturii, sunt stârpiți fără cruțare și nu reprezintă un pericol pentru economia montană. Printre alte viețuitoare ale pădurii mai semnalăm: cerbul și căpriorul, vulpea, pisica sălbatică, iepurele, cocoșul de munte.

Menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, conservarea resurselor naturale, a florei și diversității biologice în condiție de stabilitate ecologică, oferă un oarecare potențial turistic. Traiul simplu și onest, o relație de interdependență cu cerințele pământului, ale naturii fac parte din stilul de viață pe care îl mai regăsim în aceste locuri.

Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic mai este cunoscut și sub numele de ofertă turistică secundară ce cuprinde totalitatea resurselor create de om și valorificările din punct de vedere turistic: vestigii și monumente istorice, așezări, monumente de artă, muzee și case memoriale, datini și obiceiuri.

Scurt istoric al comunei Ciocănești

Localitatea Ciocănești din județul Suceava, este pomenită prima oară în anul 1400, într-un hrisov prin care se consemnează primirea muntelui Suhard de către domnitorul Alexandru cel Bun de la doamna sa Ana ca ”danie de domnie” Marcu, N. (2012).. Ciocănești a fost prima așezare locuită, apărută în calea ctitorilor Moldovei, începând cu Bogdan și Dragoș, întemeietorii de țară, până la Ștefan cel Mare și Sfânt și continuând cu alți domni ai Moldovei, care au venit aici unde pe lângă sufletul românesc au găsit meșteri făurari pentru armele lor din acea vreme. De aici provine și denumirea comunei Ciocănești, de la meșterii ciocănari de arme din atelierele lui Stefan cel Mare și Sfânt, care l-au ajutat să apere și să păstreze pentru noi și pentru urmașii noștri pământul ”Sfânt și Roditor al Moldovei”.

În anul 1774, localitatea Ciocănești este amintită în documente austriece, odată cu anexarea nord-vestul Moldovei, denumită ulterior Bucovina (țara pădurilor de fagi) la Imperiul Habsburgic, urmare a Tratatului de la Kuciuk-Kainardji. Baronul Enzenberg, al doilea guvernator militar al Bucovinei, a dispus despăgubiri masive în zona Dornelor pentru așezarea coloniștilor germani, în vederea exploatării unor zăcăminte de fier și mangan.

În anul 1918, consecința Tratatului de la Paris-Verssailles, Bucovina din care făcea parte și localitatea Ciocănești, revine României prin suprimarea nedreptății istorice care a durat 144 de ani. Cu toate acestea, trecând peste influențele austriece, predominante în localitățile vecine, Ciocăneștiul și-a păstrat autenticitatea și specificul românesc, lucru ilustrat și astăzi în existența și menținerea ornamentelor și motivelor naționale tradiționale viu colorate, nu numai pe costumele populare ci și pe clădirile și locuințele cetățenilor din comună.

Până în anul 2002 localitatea Ciocănești a făcut parte din comuna Iacobeni, iar din 2002 s-a reînființat comuna Ciocănești având în componență și satul Botoș.

Potențialul antropic religios-cultural

Potențialul antropic religios-cultural este reprezentativ pentru comuna Ciocănești. După ce a trecut pe la centrul de informare turistică, pelerinul poate alege între biserica ortodoxă din lemn, construită în anul 1859, schitul ”Sfânta Cruce” de pe muntele Suhard, mănăstirea ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de pe muntele Botoș sau mănăstirea ”Ștefan cel Mare și Sfânt” de pe muntele Arșița. Întorcându-se în localitate, turistul poate vizita: casa muzeu ”Leontina Țăran” și ”Muzeul țăranului”.

Prima casă încondeiată din Ciocănești a fost a Leontinei Țăran. În 1950 femeia s-a hotărât să-și renoveze casa în care locuia, așa că a tocmit un meșter cioplitor în lemn și zugrav cunoscut în sat. La cei 92 de ani ai săi, își aduce aminte cu plăcere cum i-a cerut meșterului să îi facă pereții cum nu îi are nicio casă din sat. ”Am lucrat mult cămăși populare, ștergare, covoare. Împreună cu meșterul zidar ne-am gândit să le facem și pe casă. Am ales și am creat împreună modelul, apoi am făcut primul ”pui” pe peretele casei. A fost mai greu până când meșterul a reușit să găsească modul de a modela tencuiala care era moale. Am văzut cum a ieșit și l-am multiplicat până a ieșit brâul. Acum este casă muzeu pentru că a fost prima casă încondeiată. După ce am terminat, s-au apucat și alții să facă la fel, fiecare punând pe casă modelul pe care îl țeseau la stative. Așa s-a ajuns ca de la un capăt la altul în Ciocănești aproape toate casele să aibă motivele populare pe ele. Școala, grădinița, muzeele, magazinele, chiar și primăria sunt decorate cu motive specifice.”, a spus Leontina Țăran într-un articol semnat de Silviu Buculei. Pe lângă exteriorul casei există și o comoară în interior: catrințe, ii, ștergare, cuverturi, batiste, covoare, lăicere, perne, plapume, aproape toate făcute de Leontina Țăran sau moștenite de la mamă și soacră.

În ”Muzeul țăranului” pe post de port drapel se află ouăle încondeiate, pe coaja cărora sunt aplicate cu migală, răbdare și fantezie, o varietate de desene policrome care de care mai atrăgătoare, astfel încât aproape nu știi la ce să te uiți mai întâi. Muzeul găzduiește și costume populare, obiecte de uz casnic și gospodăresc, atelier de țesătorie, unelte de fierărie, ustensile de la stână, precum și unelte de plutărit. De asemenea în muzeu este camera ”Nistor Giosan”, în care sunt expuse unele obiecte de uz casnic ce au aparținut senatorului din Ciocănești, care a activat în Parlamentul României în perioada interbelică, donate muzeului. În altă cameră, printre tablourile ponosite de vreme, îl găsim și pe cel ce înfățișează pe ”Miss Bucovina” 1907, o tânără din Ciocănești care a reprezentat Bucovina la finala frumuseților, ținută în Austria Marcu, N. (2012)..

După cum se știe, nisipul din albia Bistriței are un conținut apreciabil de metal prețios (în 1902 la Ciocănești se bătuse monedă de aur). Acesta va fi din nou valorificat în scopuri turistice în parteneriat cu o firmă din Germania în cadrul programului ”Asistență pentru România”. Colaborarea cu partea germană se va materializa în deplasarea tinerilor însurăței nemți la Ciocănești, pentru a-și confecționa inelele de logodnă, străvechi ritual nemțesc ce se va strămuta din atelierele de manufactură de pe malurile Rinului pe cele ale Bistriței. Este un obiectiv pe termen lung, pentru că, peste ani, nostalgia îi va readuce la Ciocănești, împreună cu nepoții să-și revadă ”mina” din care și-au extras verighetele. Locuitorii comunei dețin și secretul separării aurului de nisip prin străvechea metodă a cernerii, precum și alegerea lui de celelalte metale, folosind olărețele de lut.

La cote înalte s-au inaugurat, în parteneriat cu Asociația Crescătorilor de Animale, 4 stâni turistice situată în punctele ”BURCUTU,SEITĂRIE,SĂSI, SUBVĂCĂRIE”, locații moderne cu toate dotările necesare. La stâna ”ARSENIUC”, turistul poate să soarbă dintr-o cupă de jântiță și să guste din renumitul cașcaval de Botoș. Bogata biodiversitate de plante permite realizarea unui delicios șvaițer.

Pot fi vizitate și cele 2 adăposturi tip saivan, pentru oi și vaci, construit tot în colaborare cu Asociația Crescătorilor de Animale. Fermele sunt dotate cu instalații de muls acționate electric, cu energie, ce se va realiza prin punerea vântului la treabă în microcentrale eoliene.

De-a lungul Bistriței Aurii sunt multe păstrăvării, dar cele de la cota 1500 sunt populate cu puiet mai mare astfel încât turistul să poată savura în sezonul estival diverse preparate de păstrăv, ”marca Ciocănești”.

Gospodăriile și portul popular

După cum se știe comuna Ciocănești este un muzeu în aer liber. Argumentul principal în obținerea atestatului l-au constituit motivele florare ”puii de Ciocănești” de pe costumele populare și alte țesături, reproduse sub formă de brâu, de jur împrejurul caselor. Acestea sunt unicat în țară și peste hotare și a dus la recunoașterea statutului de comună muzeu. Așa se face că atunci când spui Ciocănești, spui automat case cu ornamente exterioare descusute de pe catrințe, specifice locului, concepute și realizate de către artizanii locali.

În trecut, casele erau construite din lemn, cu o tindă, o cămară și o singură încăpere, unde în timpul iernilor geroase își găseau adăpost și animalele din gospodărie. Singura cameră a casei era strict funcțională fără nici un fel de preocupare estetică. În stânga era cuptorul pe care se putea dormi, iar în dreapta erau laițele unde se ținea zestrea. De asemenea mai erau două paturi puse cap la cap unde dormeau cei care nu încăpeau pe cuptor. Blidarul, cu blide de lut și linguri de lemn era așezat în colțul drept al camerei, la intrare. În unele case existau două mese, una mai mare pentru adulți și una mai mică pentru copii. De un picior al mesei era legată ața cu care se tăia mămăliga. Ușa casei se încuia cu o încuietoare de lemn care avea anumite secrete și nu putea fi descuiată de oricine.

Locuitorii comunei Ciocănești erau gospodari și oameni de cuvânt. Carte nu prea știau, dar cuvântul dat la anumite tocmeli era păstrat cu sfințenie. Așa cum spune istoria și legenda, ciocăneștenii de altă dată, împodobeau armele boierilor moldoveni ai Curții de la Suceava *** (2014) Satul. De altfel, de aici vine și numele comunei, de la meșteșugul de a ”ciocăni” metalul, în mare parte metal nobil, aur, cernut chiar de către localnici din albia Bistriței Aurii. Vecinătatea acestei ape repezi și vijelioase, care a tăiat munții și a croit unul din principalii culoare de trecere între Bucovina și Maramureș, a făcut posibilă dezvoltarea uneia dintre cei mai spectaculoase și mai eficiente ocupații cunoscute în arealul românesc: plutăritul. Legați sufletește dar și material de apa Bistriței și a principalilor ei afluenți, locuitorii Ciocăneștiului au dezvoltat un adevărat cult al apei căreia s-au obișnuit să-i supravegheze și să-i utilizeze debitul dar și fauna, localnicii fiind recunoscuți iscusiți pescari de păstrăvi și lostriță.

Portul popular de pe valea Bistriței Aurii pune în evidență talentul și sensibilitatea pentru frumos al locuitorilor al acestei zone. În zilele de sărbătoare oamenii mergeau la biserică și la hore îmbrăcați în costume naționale. În rest purtau ițari din in și o ”cămășoaie” și o bundiță țesută și cusută de mână. Portul femeiesc este format dintr-o cămașă frumos colorată, cusută cu mărgele, o catrință țesută cu fir auriu, care este legată în talie cu un brâu colorat. În picioare se poartă opinci. Iarna se poartă bundițe sau cojocele din blană de oaie, ciorapi și baticuri din lână. Bărbații poartă căciulă din miel, ițari din lână și bundiță sau cojocel din blană de oaie.

Locuitorii comunei Ciocănești se mândresc cu o artă culinară autentică având ca feluri de bază preparatele din păstrăv; cum ar fi: borș de păstrăv, păstrăv cu smântână, păstrăv umplut cu hribi, grătar de păstrăv, sărmăluțe învelite în foi de potbal. La loc de cinste este păstrăvul afumat în cetină de brad. Aici turistul poate savura în sezonul estival o delicatesă numită ”păstrăv jântuit”, o specialitate gastronomică, marca Ciocănești. La fel de gustoase sunt și preparatele găsite la stânele din jurul comunei, cum ar fi: urda dulce, jântița sau renumitul cașcaval de Botoș.

Festivalurile: principala sursă de atracție turistică

În comuna Ciocănești tradițiile se păstrează și sunt legate de sărbătorile religioase, astfel au luat ființă Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Păstrăvului și Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor Populare.

Festivalul Național al Ouălor Încondeiate

Festivalul Național al Ouălor Încondeiate este un veritabil izvor de cultură pentru toți cei care vin la Ciocănești, organizat în perioada Sfintelor Sărbători de Paști, încă din anul 2005. Acest festival a reușit să se impună ca o tradiție, fiind dedicat artei împistririi oului și a artizanilor din sat. Aceste manifestări socio-culturale reușesc să reunească o participare extrem de numeroasă dar și valoroasă în același timp, prin varietate și bun gust. Se pot admira o mare varietate de ouă încondeiate care păstrează stiluri autentice. Tinerele talente își găsesc locul printre participanți și concurenți dar și printre câștigătorii premiilor. În programul festivalului sunt cuprinse și alte activități culturale tradiționale, inclusiv expoziții cu creație artistice din diferite domenii ale artei populare tradiționale. Toate aceste manifestări ce au loc în acest Colț de Rai din Bucovina te fac să poposești cu plăcere și să revii cu drag pe aceste meleaguri ce păstrează nealterate comori ale sufletului românesc.

În urmă cu peste 20 de ani în Ciocănești a fost un moment în care tradiția ouălor împistrite era în mare cumpănă gata să se piardă. În 1995, la inițiativa preotului Ilie Rusu, au pus umărul primarul și învățătorul satului și au reînnodat tradiția. Totul a pornit de la o coșarcă cu ouă încondeiate adusă de la Moldovița și de la două încondeietoare, Cristina și Mărioara Timu. Au convins tinerele să învețe, cât încă mai au de la cine această frumoasă îndeletnicire. Acum în localitate există o comunitate mare de artizani cu peste 100 de persoane care știu să încondeieze ouăle, cu toate că meșteșugul nu-i simplu, cere talent, simț artistic și răbdare. Ornamentele pe care le desenează pe ouă femeile din Ciocănești sunt rodul îmbinării armonioase a unor forme geometrice ca triunghiuri, romburi umplute cu plasă fină și puncte, cârlige, spirale, mendre, steluțe, împodobite cu franjuri. Aș dori să redau câteva din însemnările marelui colecționar de ouă încondeiate, regretatul Nicolae Zahacinschi, referitor la satul Ciocănești: ”În Ciocănești, sat emblemă al arhitecturii noastre rustice, cu case împodobite, cu mândre brâie cu motive naționale, așezate sub streașini unice prin frumusețe în România, se fac multe ouă încondeiate cu motive geometrice, dar cu totul deosebite de celelalte ouă încondeiate în Bucovina. La fel, cromatica este diferită, folosindu-se negru drept culoarea de fond al oului, pe care se văd o bogăție de ornamente în alb și galben-portocaliu, mai rar verde, adăugându-se și puțin roșu.”. Autenticitatea oului încondeiat la Ciocănești este un motiv în plus pentru ca Festivalul Național al Ouălor Încondeiate să se țină în această localitate și nu în altă parte din Bucovina.

Festivalul mai sus menționat este înnobilat cu sunetul celor mai vechi instrumente muzicale: trâmbița, buciumul, tulnicul și cornul.

Punct de atracție pentru turiști, comuna Ciocănești, își etalează valorile artistice prin diferite forme de exprimare, care sunt prezentate publicului larg cu ajutorul acestui festival.

Festivalul Național al Păstrăvului

Un alt eveniment cultural este Festivalul Național al Păstrăvului organizat în comuna Ciocănești din anul 2003, în perioada Sărbătorii Sfintei Marii, între 14 – 16 August, când este și hramul satului. A fost gândit ca pe o sărbătoare a curățeniei, pentru acest rege al apelor curate și repezi de munte și anume păstrăvul. Acest eveniment a dus vestea comunii Ciocănești și a căpătat caracter național, deoarece strânge împreună neamuri, cunoștințe, turiști de pretutindeni din țară și uneori și din străinătate. Acest festival a fost organizat cu ajutorul asociației ANTREC Bucovina, dar și cu ajutorul autorităților locale: primăria, biserica, școala; și cu contribuția cetățenilor din Ciocănești.

Festivalul Național al Păstrăvului, generic sub care se desfășoară întreceri de pescuit și artă culinară. Spre seară conform obiceiului concurenții și spectatorii se adună într-un fel de cenaclu în jurul grătarelor fumegânde, unde se spun povești pescărești și cântece locale cum ar fi ”Plutașul de pe Bistrița” de Filaret Barbu.

Cu ocazia festivalului pescăresc se sărbătorește și descălecatul lui Bogdan Vodă la 1359 în Moldova. În fiecare an la 14 august, turiștii sunt invitați la teatru în aer liber pe o scenă cât perimetrul așezării. După slujba de la biserica ”Adormirea Maicii Domnului”, în sat se sting luminile apoi de pe Dealul Colacului, aflat pe ”Drumul tătarilor”, coboară plăieșii lui Bogdan, iar cei moldoveni vin din direcția Mestecăniș. Împreună în semn de înfrățire, trec apele Bistriței, îngenunchează în fața voievodului, raportând că s-au întărit cu oastea țării și că a dispărut pericolul tătăresc și turcesc. După cum se știe, în anul 1359, voievodul Bogdan I poposea pe pământul ciocăneștilor, unindu-și soarta cu a frumoasei Bistricioara, fiica acestui pământ. În cadrul festivalului are loc și o demonstrație de plutărit pe râul Bistrița Aurie. La aceasta pot participa nu numai localnici ci și turiștii care doresc să facă o plimbare cu pluta. La fiecare ediție a festivalului, plutașii comunelor scot cu mândrie plutele pe traseul Botoș – Ciocănești, pentru ca turiștii să privească frumusețile naturii, să audă ”cântecul” apei și să admire acest meșteșug de demult. Pe plută au urcat și cei 250 de ziariști participanți la Congresul Mondial al jurnaliștilor din turiști, găzduit de țara noastră. Plimbarea cu pluta a fost pentru ei momentul inedit a vizitei de lucru din România.

În această perioadă comuna muzeu Ciocănești oferă 3 zile de sărbătoare. Arta populară tradițională, obiceiul, folclorul, arta culinară autentică, precum și ospitalitatea bucovineană, se ridică la nivelul așteptărilor celor ce vizitează comuna.

Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor Populare

O altă manifestare de tradiție, care se bucură de o mare popularitate este Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor Populare, din a treia zi de Crăciun. Atunci sunt prezentate datinile și obiceiurile strămoșești cu care ciocănarii întâmpină noul an. De asemenea este o paradă a portului popular și a măștilor purtate de tinerii satului. Se desfășoară și spectacole folclorice susținute de ansamblul ”Bistrița Aurie”, cu al său ”afluent – Bistricioara”, formație alcătuită din școlari și de ansamblul ”Brădulețul” din satul Botoș, condus de însuși preotul satului care îndeplinește rolul de instructor jucător.

Pe de altă parte Ciocăneștiul este cunoscut ca o comună în care nu există lună din an unde să nu se întâmple câte ceva, organizat, asumat de către primărie, dar și susținut de către sponsori cu dare de mână. Comuna Ciocănești este prin excelență un sezon turistic permanent cu obiceiuri și tradiții care merită să fie vizitat, turiștii bucurându-se de ospitalitatea gospodinelor din pensiuni și din cele peste 150 de gospodării ce-i pot găzdui ”ca la mama acasă”.

Baza materială și circulația turistică

Baza materială turistică

Aspecte generale

Baza materială cuprinde mijloace de cazare, de agrement, alimentație, transport și comunicație destinate satisfacerii cererii turistice. Aceasta permite ”fixarea la obiectiv” a turiștilor care într-un interval de timp prestabilit, dar limitat, valorifică prin intermediul bazei materiale, componente ale potențialului turistic natural sau antropic.

Dotarea unui teritoriu cu bază materială se face pe baza integrării armonioase și are la bază o serie de principii precum cel al flexibilității, al funcționalității și al integrării armonioase, principiul rentabilității care să stimuleze efectul activităților turistice.

Capacitatea de cazare

Capacitatea de cazare reprezintă elementul principal al bazei materiale turistice de care este dependentă dezvoltarea activităților turistice.

În comuna Ciocănești turismul rural este materializat prin activitatea celor 10 pensiuni agroturistice autorizate ANTREC. Aceste date sunt oferite de către primăria Ciocănești

Însă, în urma unui studiu mai amănunțit, consultând pagina web a Institutului Național de Statistică, am aflat că în 2015 numai 3 dintre ele au fost incluse în studiul privind efectului turistic din comuna Ciocănești.

Astfel am aflat că pe un studiu efectuat între anii 2012 – 2015, că în anii 2012 și 2013 existau 26 de locuri de cazare la 2 pensiuni, ceea ce ar însemna o medie pe 13 pe gospodărie. Apoi cu anul 2014 și implicit 2015, unde s-a mai adăugat o pensiune care a dus la capacitatea de cazare a pensiunilor la 50, ceea ce ar însemna o medie de 16,66 de locuri pe pensiune.

Acest studiu dovedește faptul că gospodarii nu trimit informații institutului pentru că nu au mai plătit taxe și au renunțat la autorizație sau nu și-au depus niciodată cererea pentru autorizație. Acest fapt este cauzat de lipsa implicării ANTREC-ului și a altor instituții regionale de promovare a turismului, ceea ce i-a făcut pe proprietari a nu se simți nevoiți în a contribui cu ceva, ceea ce din punct de vedere legislativ este ilegal.

Însă, în studiul meu din comuna Ciocănești am aplicat un chestionar proprietarilor pensiunilor din tabelul 2 și am descoperit că în gospodăriile lor există între 1-3 persoane. Dintre acestea active ar fi 1 sau 2, în funcție de gospodărie. Acest fapt nu ar trebui să ne surprindă datorită faptului că majoritatea proprietarilor de pensiuni sunt pensionari, astfel formal-statistic, sunt inactivi, dar practică turismul rural.

De asemenea, proprietarii sunt cu studii medii sau bacalaureatul luat, având copii care au absolvit universitatea. Unii dintre gospodari sunt absolvenți ale unor cursuri de turism care au participat la diverse reuniuni, care au ca bază strategii de dezvoltare a turismului rural. Persoanele chestionate sunt pensionari, activând ca și administratori pensiunilor lor, 2 persoane lucrând în cadrul primăriei și ca și șofer profesionist.

În urma analizei, am mai aflat că toate pensiunile dispun de telefonie și baie în cadrul locuinței iar 60% din ei justificând că au și câte cel puțin un autoturism. Aceste lucruri arată faptul că turismul le mai poate acoperi unele din cheltuieli și le poate aduce anumite venituri ce îi fac pe proprietari să își vadă nivelul general de viață peste cel din România, pe o scară de la 1 la 10 astfel au fost rezultatele (Fig. 17).

Tot în urma acestui chestionar, jumătate din gospodari au aflat de această formă de turism în urma discuțiilor avute cu rudele sau cunoștințe și niciunul dintre ei nu a mai practicat-o înainte de anul 1989. Această constatare confirmă faptul că turismul rural nu este susținut și implementat de către instituțiile naționale la potențialul la care ar fi putut-o avea.

Având unitățile de cazare tradiționale zonei, și fiind pensiuni agroturistice, prețul cameră/noapte este între 50 și 60 de lei, indiferent de pensiunea aleasă. În acest preț, gospodarii mai includ mese zilnice, în general de tip demipensiune. Proprietarii pensiunilor Vladimir, Gabimar și Melios, oferă asistență turistică pentru drumeții, fiind cunoscători ai traseelor turistice ce duc în munții Suhard, cunoscând marcajele aferente lor. De asemenea ei cunoscut legendele munților din partea locurilor.

Fiind o localitate apreciată de turiști, mare parte din oaspeții vin prin intermediul acestora, puțini fiind atrași prin rețelele turistice sau reclame. Acest fapt denotă lipsa promovării la nivel profesionist a pensiunilor. De asemenea, aceștia înnoptează între 1 și 3 nopți, asta datorită faptului că în Ciocănești se poposește doar pentru a fi admirate casele și cultura locală, dar și în perioadele festivalurilor care durează până la 4 zile.

După cum putem vedea în figura de mai sus (Fig. *) proprietarii își fac cunoscută locația prin cunoștințe sau vechii oaspeți care la rândul lor o promovează mai departe. Acest lucru confirmă faptul că nu există suficientă promovare la nivel de localitate.

În urma acestui chestionar, am mai aflat că proprietarii doresc să continue această activitate (80%), fiind mulțumiți (20%) sau parțial mulțumiți(80%). Aceștia nu prea sunt încântați de această activitate doar din cauză că ANTREC și alte asociații naționale nu se mai implică aproape deloc în promovarea zonei. Însă, 85% dintre proprietari doresc să mai continue această activitate, deoarece turismul rural reprezintă o pasiune pentru proprietari, dorind să promoveze comuna și zona lor, prin plăcerea lor de a socializa cu oameni noi din diferite părți ale țării și Europei. Însă, când vine vorba de financiarul gospodăriilor, proprietarii susțin că turismul contribuie sub 25% la bugetul gospodăriei (50%). Cu toate acestea, și pe plan economic locuitorii sunt relativ mulțumiți.

Turiștii care solicită serviciile pensiunilor de pe valea Bistriței Aurii fac parte din categoria turiștilor tineri dar și din categoria celor familiști.

Tinerii sunt doritori de senzații tari, adrenalină, cum ar fi practicarea de tiroliană, rafting, drumeții, plimbări cu atv-ul pe terenuri accidentate.

Turiștii familiști optează pentru servicii de odihnă și relaxare, plimbări, călărit, cunoașterea naturii, activități mai relaxante dar care să solicite un minim efort fizic. Ei își petrec concediile cu copii deoarece beneficiază de un mediu natural cu toate atuurile lui: aer curat și proaspăt, peisaje mirifice, activități de relaxare nu foarte solicitante, oameni sociabili, un cadru în care copiii pot să profite din plin de zilele petrecute la munte.

Pensiunea ”Melios”***:

Așezată la poalele Runcului, în apropierea Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului”, pensiunea Melios dispune de 25 de locuri de cazare. Deține un site de mediatizare și prezintă următoarele facilități:

8 camere duble

2 camere triple

1 apartament cu 2 camere

Camerele sunt dotate cu băi proprii, tv cablu, balcon, internet wireless

Sală de mese cu 150-200 de locuri, plus terasă

Sală de ședință 30 de locuri

Masă de ping-pong, rummy, table, șah

Pensiunea la cerere organizează și mese festive, petreceri private, majorate, nunți și botezuri. Pentru perioadele mai călduroase, proprietarii pensiunii organizează la cerere excursii pe Masivul Suhard, la stânele ecologice, cu grătare în aer liber la izvorul de apă minerală ”Borcutu”. Tot la cerere se mai organizează și excursii la mănăstirile din Bucovina și Maramureș, iar pentru perioada de iarnă se fac plimbări cu sania trasă de cai, ieșiri la pârtiile de schi din Vatra Dornei și Borșa.

Pensiunea ”Gabimar”***:

Amplasată în centrul comunei Ciocănești pe șoseaua dintre localitățile Iacobeni și Cîrlibaba, de-a lungul unui peisaj montan nealterat este completat cu cel oferit de valea Bistriței, iar împreuna oferă imagini unice care nu mai pot fi uitate niciodată. În mijlocul acestui mic paradis, această pensiune oferă o atmosferă caldă și plăcută pe care orice îndrăgostit al muntelui o caută: o selecție de preparate tradiționale specifice locului și o cazare la un standard ridicat de confort.

Pensiunea are o capacitate de cazare de 20 de locuri, 7 camere duble și 1 apartament, toate cu baie proprie, duș, tv satelit și internet wi-fi gratuit.

Unitatea de cazare dispune de un restaurant cu 100 de locuri unde se pot nunți, zile de naștere sau botezuri. În spatele pensiunii se află amenajată o terasă pentru grătar, grajdurile de animale cât și un loc special de păstrare a brânzeturilor. Pentru promovare, pensiunea deține și un web site.

Pensiunea ”Oița”***

Situată în satul Ciocănești, beneficiind de o bogată și fabuloasă arhitectură tradițională îmbinată cu ospitalitatea bucovinenilor, doamna Olguța își așteaptă oaspeții spre a se bucura de un sejur așa cum își doresc. Aici este amplasat oul reprezentant al Festivalului Ouălelor Încondeiate, fiind și prima pensiune ”pictată” tradițional.

Are o capacitate de 10 locuri în 5 camere duble cu bai proprii și acces la bucătărie pentru a lua parte la prepararea produselor tradiționale alături de doamna Olguța. De proprietarii pensiunii oferă picnic prin zonă, pe toate traseele marcate deja, dar și în curtea proprietății, un loc plăcut și odihnitor pentru relaxare și grătare.

Circulația turistică în zona Ciocănești

Aspecte generale

Circulația turistică este una dintre cele trei componente esențiale (alături de potențialul turistic și baza materială) ce concură la definirea fenomenului turistic. Este elementul care reflectă cel mai fidel modul și nivelul de valorificare al potențialului turistic.

Caracteristicile circulației turistice

Circulația turistică din zona Ciocănești a trecut prin mai multe faze de evoluție. În urmă cu 20 de ani în perimetrul comunei Ciocănești, pe atunci satul Ciocănești și Botoș făceau parte din comuna Iacobeni, nu existau inițiative în vederea valorificării potențialului turistic existent pe aceste meleaguri, dar odată cu evoluția societății au apărut noi oportunități care au deschis o serie de viziuni asupra acestui capitol recent deschis și anume turismul rural și agroturismul.

Odată cu formarea comunei Ciocănești, începând cu anul 2002, au început să se deruleze noi proiecte de investiții la nivelul localității pentru reabilitarea drumurilor, pe atunci mai rău famate ca în prezent. Apoi s-a inițiat procesul de valorificare al tradițiilor din zona respectivă prin alcătuirea unui grup de dansuri și tradiții populare Grupul folcloric ”Bistrița Aurie” Ciocănești care a dus faima și tradițiile locului la diferite spectacole organizate la nivel național dar și internațional. Începând cu anul 2003 a început să apară Festivalul Național al Păstrăvului care pe lângă activitățile de unde vine și denumirea, în cadrul festivalului are loc și o demonstrație de plutărit pe râul Bistrița Aurie. Pe lângă acesta în 2005 a luat ființă și festivalul care a pus pe harta turiștilor această localitate, și anume Festivalul Național al Ouălor Încondeiate.

Prin frumusețea și unicitatea locului a dus la derularea și inițierea unor activități de ordin turistic.

Evoluția circulației turistice

Odată cu apariția turiștilor dornici de practicarea unor sporturi active sau a desfășurării unor diferite tipuri de turism (aventură, relaxare) a fost necesară organizarea unor spații de cazare destinate turiștilor. Astfel mulți dintre localnici și-au transformat locuința în pensiuni, în mare parte sezoniere, dar au apărut și pensiuni turistice și agroturistice în zona Ciocănești. Pensiunile turistice sunt utilate și construite, sau amenajate, conform normelor impuse de Organizația Mondială a Turismului, satisfăcând astfel cerințele de cazare ale turiștilor.

Circulația turistică pe Valea Bistriței Aurii este caracterizată de sezonalitate. Astfel sezonul cel mai favorabil desfășurării activității turistice în această zonă îl constituie vara, perioada iunie-august, deoarece în această perioadă este Festivalul Național al Păstrăvului, se pot practica prin zonă mai multe forme de turism ale turismului montan. Această perioadă mai este favorabilă și datorită tranzitului prin localitate a turiștilor practicanți ai turismului religios, ce vizitează mănăstirile din Bucovina și Maramureș, unii dintre ei poposind în comuna Ciocănești pentru o noapte sau două. La sfârșitul acestui anotimp se pot desfășura activități de colectare a fructelor de pădure caracteristice zonei (afin, zmeură, merișor), colectare a ciupercilor de munte (ghebe, hribi, râșcovi) din care se pot găti diferite alimente pentru iarnă, se pot pune la conservat.

În sezonul hibernal, aproape de Ciocănești, în Vatra Dornei, există pârtii de schi pe care se poate practica schi-ul și plimbări cu snowmobilul. Însă, pe lângă aceasta, mulți turiști doresc să își petreacă sărbătorile de iarnă într-un locaș de vis, la munte cu zăpadă și tradiții locale, așa cum este Ciocăneștiul.

La fel ca și la unitățile de cazare, am accesat informațiile de la Institutul Național de Statistică pentru a afla după datele oficiale cum arată circulația turistică la nivel de comună.

În urma acestui studiu efectuat pe anii 2011 – 2014 observăm că anul 2011 a avut parte de cei mai mulți turiști și unde media a fost de 4,14 nopți/turist. Anul 2012 reprezintă anul cu cele mai multe înnoptări și de asemenea anul cu media cea mai mare 6,20 nopți/turist. De asemenea putem observa că anul cel mai slab a fost anul 2013, care a reprezentat o coborâre spectaculoasă de aproximativ 3 ori mai mult atât în rândul sosirilor cât și în cel al înnoptărilor, însă media nopților per turist este de 5,30. Acest fapt se poate datora și lipsei de informații de la una din pensiunile analizate dar poate și din lipsa turiștilor. De asemenea observăm că anul 2014 este în creștere spre deosebire de anul 2013, nu numărul de sosiri mai mare față de anul 2012 și numărul de înnoptări mai multe față de anul 2011, astfel reprezentând o medie de 4,67 nopți/turist, ceea ce este semnificativ mai mică față de anii 2013 și 2012, însă în creștere față de anul 2011.

Toate aceste activități și atracții turistice ale zonei pot fi practicate de turiștii doritori. Astfel cel mai mare procent este înregistrat în sezonul de vară, unde mai bine de jumătate dintre turiști care frecventează această comună, o fac vara.

Cel mai frecvent practicat este turismul în grupuri și turismul în familie, adică segmentul tinerilor cu vârste între 20-30 de ani și segmentul familiștilor cu copii.

Am aplicat un chestionar și turiștilor care se aflau la momentul în care am decis să mă deplasez până în localitate cu scopul de a-mi efectua cercetarea științifică, însă din cauză că nu am găsit suficienți călători, am fost nevoit să mai apelez și la muzeograf, primărie și proprietarii de pensiuni pentru a afla cum funcționează circulația turistică din localitate.

Astfel, în urma studiului efectuat în comuna Ciocănești, în principiu turiștii provin din județele Iași, Suceava, Bistrița, Maramureș, Bacău, dar și din sudul și vestul României, care fie vin în treacăt și înnoptează pentru o noapte sau două, fie aleg să petreacă 3 nopți. La fel ca și proprietarii de pensiuni, aceștia clasificându-și nivelul general de viață peste cel din România

Turiștii sunt în mare parte persoane cu studii superioare sau bacalaureatul luat. Aceștia care solicită serviciile pensiunilor de pe valea Bistriței Aurii fac parte din categoria turiștilor tineri dar și din categoria celor familiști. Cei mai mulți dintre ei au aflat de această formă a turismului de la cunoștințe sau în ultima vreme din mass-media. Motivul principal care i-au făcut să aleagă să-și petreacă astfel concediul a fost posibilitatea de a se liniști cât mai departe de zgomotul și poluarea din marile orașe și dorința de a lua parte la activitățile cotidiene din zona rurală. Unii dintre ei susținând că vizitează anual localitatea Ciocănești și împrejurimile lui.

Tinerii sunt doritori de senzații tari, adrenalină, cum ar fi practicarea de tiroliană, rafting, drumeții, plimbări cu atv-ul pe terenuri accidentate.

Turiștii familiști optează pentru servicii de odihnă și relaxare, plimbări, călărit, cunoașterea naturii, activități mai relaxante dar care să solicite un minim efort fizic. Ei își petrec concediile cu copii deoarece beneficiază de un mediu natural cu toate atuurile lui: aer curat și proaspăt, peisaje mirifice, activități de relaxare nu foarte solicitante, oameni sociabili, un cadru în care copiii pot să profite din plin de zilele petrecute la munte.

De asemenea, după chestionarul aplicat proprietarilor pensiunilor, în sezonul de vară și în perioada sărbătorilor de iarnă vin și turiști din Franța, Belgia, Germania sau Cipru, fermecați de frumusețea acestui meleag ce seamănă izbitor cu peisajele din Elveția, însă la un preț mult mai acceptabil. Majoritatea călătorilor ajunși în zonă rămân fideli spațiilor de cazare, pensiunilor, de serviciile cărora au beneficiat anterior.

Turiștii sunt atrași atât de frumusețea peisajelor, a naturii, de bunătatea și ospitalitatea locuitorilor dar și de festivalurile care se organizează cu prilejul unor sărbători locale ce fac această localitate muzeu faimoasă atât în țară cât și în străinătate.

În prezent circulația turistică în comuna Ciocănești a ajuns la o pondere însemnată comparativ cu perioada anilor 1990 când zona respectivă turismul nu se afla pe scara priorităților autorităților locale. Numărul turiștilor care vizitează zona a crescut vizibil, de asemenea și numărul turiștilor care optează pentru o perioadă mai lungă de ședere a crescut simțitor. Însă, după spusele proprietarilor, este în scădere față de anii precedenți din cauza neimplicării, din ultima vreme, a ANTREC-ului sau alte asociații naționale sau regionale de promovare a turismului rural.

Analiza SWOT a comunei Ciocănești

Analiza SWOT este una dintre cele mai utilizate forme de analiză a unei afaceri. Vine din limba engleză, unde se analizează și se evaluează impactul punctelor forte (Strenghts) și a slăbiciunilor interne (Weaknesses), a oportunităților (Oportunities) și a amenințărilor (Threats) ce provin din mediul extern. Această analiză este o tehnică, unde partea principală a acestei analize reprezintă listarea și evaluarea acestor puncte, ale unei acțiuni sau ale unei persoane și poate fi utilizat ca element în realizare a bilanțului.

Punctele tari sunt determinate de factorii interni și nu sunt greu de identificat, deoarece satul poate oferi o mare varietate de produse și servicii. Acești factori fac ca această localitate să fie mai competitivă decât concurenții săi pe piață.

Punctele slabe sunt determinate tot de factori interni. Ele rezidă din neajunsurile organizatorice și reprezintă o limitare, un defect care o va împiedica în realizarea obiectivelor sale.

Oportunitățile sunt determinate de evoluția factorilor externi organizației care influențează facorabil prin cadrul general pozitiv. Ele includ orice perspectivă favorabilă, precum o tendință, o piață, o schimbare sau o nevoie trecută cu vederea, care susține cererea pentru un produs sau serviciu și permite organizației să-și consolideze poziția concurențială.

Amenințările sunt determinate de evoluția factorilor externi, ce se pot constitui într-o frână în condițiile unui cadru general nefavorabil. O amenințare include orice situație nefavorabilă, tendință sau modificare iminentă în mediul organizației, care este dăunătoare sau pune în pericol capacitatea de a concura pe piață.

Turismul practicat și practicabil

Turismul Rural

Turismul rural este o categorie aparte de turism cu un caracter complex, având anumite caracteristici, incluzând componente specifice, luând anumite forme de manifestare cu efecte și impact în mediul rural.

Cuprinde în primul rând activitate turistică propriu zisă, activități economice agricole sau cu caracter tradițional, precum și moduri de petrecere a segmentului de timp liber pentru cei ce solicită această formă de turism.

În comuna Ciocănești, fiind o localitate cu tradiții în care se păstrează și sunt legate de sărbătorile religioase, au luat ființă cu mai bine de un deceniu Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Păstrăvului și Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor Populare. Toate aceste manifestări ce au loc în acest Colț de Rai din Bucovina te fac să poposești cu plăcere și să revii cu drag pe aceste meleaguri ce păstrează nealterate comori ale sufletului românesc.

De asemenea, în jurul comunei se află biserica ortodoxă din lemn, construită în anul 1859, schitul ”Sfânta Cruce” de pe muntele Suhard, mănăstirea ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de pe muntele Botoș sau mănăstirea ”Ștefan cel Mare și Sfânt” de pe muntele Arșița. În incinta localității, turistul poate vizita: casa muzeu ”Leontina Țăran” și ”Muzeul țăranului”, care găzduiesc permanent o interesantă expoziție de obiecte de uz gospodăresc, costume specifice zonei și o colecție impresionantă de ouă încondeiate, realizate de-a lungul timpului.

Comuna este un muzeu în aer liber datorită motivelor naționale sculptate pe fațadele caselor, acestea fiind unice în țară și în lume, unde se mai pot vizita și: pensiunea Oița cu oul uriaș – mascota Festivalului Național al Ouălor Încondeiate, stâna turistică Arseniuc Ilie, peștera Ciocănarilor, atelierele de încondeiat ouă, mina turistică.

Turismul montan

Turismul montan este o componență importantă care leagă prin profilul de activități cele două categorii de stațiuni, incluzându-se în tendința de diversificare a activităților în stațiune și de includere a muntelui, prin caracteristicile sale morfo-peisagistice în circuitul național.

Din comuna Ciocănești se fac drumeții în perimetrul bazinului Bistriței Aurii unde se află muntele Suhard. Aici se vizitează principala atracție turistică a zonei în cadrul căruia se află Rezervația naturală de scoruș și cocoș de munte și rezervația naturală de rododendron, bujor de munte. De asemenea, nisipul din aria Bistriței cu un conținut apreciabil de metal prețios extras, cu secole în urmă (în 1902, la Ciocănești se bătuse deja monedă de aur), este valorificat în scopuri turistice, în parteneriat cu o firmă din Germania. Iar pe versantul Munților Suhard, obiective naturale deosebite ar fi: Peștera și Pinul lui Ștefan din vârful Pinului, mina turistică ”Oița” și stânele din Suhardul Bistriței, care sunt timid recomandate turiștilor însă au un potențial uriaș de atracție. De asemenea se poate practica plutăritul pe râul Bistrița, o tradiție veche ce a început cam cu 100 de ani în urmă, însă, deocamdată doar în cadrul Festivalului Național al Păstrăvului.

Marketing în turismul rural din comuna Ciocănești

Promovarea produselor turistice din Ciocănești

Satul românesc reprezintă un produs turistic inedit pentru piața națională, dar mai ales pentru cea internațională. De asemenea, el poate contribui la descoperirea țării noastre ca posibilă destinație turistică, creând interesul față de România ca loc ce oferă o gamă de experiențe de vacanțe de calitate, și chiar oportunități de afaceri. Se știe faptul că în cadrul satului românesc găsim o gamă largă de resurse naturale și culturale, facilități și experiențe turistice diverse, un excelent raport preț / calitate, trăsături de specificitate și unicitate ale țării noastre: oameni (grupuri și religii diferite), istoria (legende, evenimente), cultura (arta, costumele, muzica, dansul, bucătăria, meșteșugurile), geografia și topografia.

Fiecare sat întrunește practic, caracteristici diverse, ceea ce constituie o valență în plus pentru a fi incluse în circuitul turistic. De aceea, comuna Ciocănești este în planul turiștilor datorită creației artistice în urma căreia aproape toate casele fiind încondeiate, proiectate cu diferite forme asemănătoare celor de pe ouăle de paște pictate tradițional în aceasta zonă, unice în România.

Turismul rural trebuie să valorifice ceea ce are fiecare zonă. Factorii indispensabili pentru aceasta sunt spațiul, omul și produsul. Însăși cei care locuiesc în mediul rural trebuie să fie principalii actori în activitatea de turism rural pentru a fi principalii beneficiari. Însă, ospitalitatea tradițională a țăranului trebuie însoțită de o pregătire specifică activității de cazare turistică, inițiativa privată trebuie însoțită de o pregătire specifică activității de cazare turistică, inițiativa privată trebuie să se integreze într-un plan colectiv de dezvoltare globală, iar aportul fiecăruia trebuie să contribuie la montajul produselor turistice, oferind vizitatorului – consumator satisfacția unei cazări civilizate, însoțită de restaurația adecvată și în același timp posibilitatea descoperirii unor locuri și oameni noi.

De asemenea, ar trebui să se poată face tot mai accesibile pachetele de oferte pentru sărbători, care să includă colinde cu copii, seară folclorică, plimbare cu sania, slujbă la biserică. Tot mai multe trasee pentru regiunea Bucovina unde să fie inclusă și localitatea Ciocănești, nu numai pentru o oprire de câteva ore, ci pentru înnoptări, cu zile încărcate de activități rurale în care omul să simtă tot mai mult nevoia sa de uniune cu natura. Informațiile ar trebui date concret, direct turiștilor, oral, scris, prin telefon sau online, cu oferte și pentru elevi sau studenți, cu scopul de cunoaștere a regiunii, a mediului înconjurător: pe un traseu în prealabil stabilit, căratul bagajelor pe măgari, pe trasee de munte, până la cabane sau stâne unde se pot întâlni cu ciobanii și vizita stâna, cu participarea la prepararea brânzeturilor, degustarea lor, cazarea la stână; contactarea asociației ecologice din zonă, pentru a organiza tabere în vederea acțiune de igienizare a zonei.

Legat de avantajele dezvoltării unui turism durabil în zonă, putem spune că, în momentul de față, cele mai multe destinații turistice, de mare atractivitate, oferă un anume peisaj natural, un mediu protejat și în special comunități locale cu trăsături culturale originale. Destinațiile care neglijează aceste atuuri își vor pierde din calitate și atractivitate, înregistrând treptat un număr tot mai mic de turiști. Acest mediu bogat în peisaje de excepție, monumente ale naturii, specii vegetale, animale interesante, cu asigurarea unei calități adecvate a aerului, apei, solurilor, va oferi tot atâtea puncte de atracție pentru turiști.

La fel de importantă este și asigurarea unei planificări și dezvoltări atente a turismului rural pentru a asigura ocrotirea patrimoniului cultural existent al regiunii: site-uri istorice, monumente de arhitectură, manifestări artistice, obiceiuri tradiționale, artizanat.

Armonizarea unora dintre valorile perene ale satului în cadrul unor aranjamente turistice conduce la fabricarea unor produse turistice rurale românești de o certă valoare și cu un caracter inedit inconfundabil.

Promovarea satului Ciocănești prin Relații Publice

În sens generic, relațiile publice reprezintă ”promovarea unei opinii favorabil față de o organizație în cadrul publicului” sau ”afacerea, activitatea prin care se formează și se păstrează în ochii publicului o imagine atractivă a unei persoane sau organizații” Nedelea, Al. (2003). Relațiile publice ar putea fi considerate un sinonim aproximativ al termenului de publicitate care este ”activitatea prin care se atrage atenția publicului și se încurajează bunăvoința acestuia față de un produs sau un serviciu în scopul vânzării lui”.

Influența realizată de relațiile publice se bazează pe cele trei caracteristici:

gradul înalt de credibilitate – știrile și reportajele par mai autentice și mai credibile decât reclamele;

lipsa reticenței publicului – relațiile publice pot realiza contacte cu clienții potențiali care s-ar putea evite agenții și publicitatea. Mesajul ajunge la cumpărători mai degrabă ca o știre decât ca p comunicare referitoare la vânzări;

prezentarea – relațiile publice, ca și publicitatea, au posibilitatea de a realiza prezentarea unei firme sau a unui produs;

Considerăm o campanie de promovare sprijinită de activități de Public Relation. Aceste activități au în vedere menținerea unui anumit stil, ușor de identificat cu imaginea ANTREC-ului și a unei bune părți din turismul rural românesc.

Propunerea elaborării de materiale promoționale în scopul promovării produsului turistic Ciocănești

Toate activitățile asociate cu promovarea și marketingul turismului rural trebuie să reflecte aspectul de calitate dorit. Este necesar să se exercite și să se asigure calitatea întregii promovări în condițiile design-ului și prezentării, calității serviciului acordat, contribuind la dezvoltarea imaginii că turismul rural practicat în zona Ciocănești este un produs de marcă și calitate superioară. Se va avea grijă ca materialele promoționale și publicitatea să respecte aceasta în aspecte precum: calitatea design-ului, model, subiect și hârtie. Acesta va fi, de asemenea, corect corelată cu contactul personal și popularizarea. Întrucât materialele promoționale existente sunt puține, iar unele nu prezintă interes, nu sunt bine realizate, se impune crearea unor eficiențe în scopul atragerii și satisfacerii clienților. În primul rând, oferta și fluturașul care există ar trebui îmbunătățirea prin folosirea mai multor informații, printr-un limbaj adecvat, grafică și culori care să capteze atenția cititorilor, să-i determine să citească de la început până la sfârșit, dar să-i și facă să ia decizia de a practica acest tip de turism. Textul ar trebui să fie îmbunătățit, mai interesant, pentru a scoate în evidență estetica întregului material publicitar.

Necesitatea existenței unui catalog pentru comuna Ciocănești, care să cuprindă locuințele care primesc turiști, eventual cu interioare decorate în stil rustic, evidențiate în fotografii profesioniste atașate în catalog și cu toate informațiile de care are nevoie turistul, cu date de identificare a fiecărei gazde

Elaborarea unor broșuri și distribuirea lor în orașe industrializate, zona litoral și câmpie. Se propune realizarea lor în culori, dimensiuni A4, pliante în sate, promovând atracțiile și caracteristicile zonei. Testul va fi clar redactat și corect tradus în limbi de circulație internațională, în cazul în care serviciile fac obiectul unei oferte externe. Acestea se pot înmâna la sosire, oaspeților; dacă în sat a luat ființă o asociație turistică sătească sau există o agenție de turism, este posibil ca aceasta să realizeze un astfel de material, eventual o broșură cu mai multe pagini. Se pot trimite un număr de pliante generale la agențiile de turism din București și din cel mai apropiat oraș sau împărțite chiar la punctul de frontieră la intrarea în țară. Prețurile și tarifele ar putea fi incluse și ele în pliant sau broșură;

Publicitatea în presă – în calitate de suport principal de transmitere a mesajelor publicitare. Este indicată presa periodică: ziare și reviste de specialitate, care asigură o selectivitate socio-profesională, precum și o receptivitate sporită cititorilor. Acțiunile publicitare prin presă se vor realiza fie prin publicarea unor materiale informative – reportaje, articole legate de tema produsului turistic rural, fie prin anunț publicitar. Acesta trebuie să conțină o ilustrație cât mai edificatoare (de exemplu imaginea unei încăperi rustice, unei case să degaje căldură umană, sinceritatea și un slogan). Ilustrația clară și simplă, capabilă să transmită cu ușurință mesajul publicitar;

Publicitatea prin afișaj – se recomandă afișele atât interioare cât și exterioare, de durată, imprimate direct pe panouri de lemn, tablă, carton. Textul afișajului trebuie să fie concis, convingător și să se prezinte sub formă de invitație. Uneori textul poate lipsi. Ilustrația trebuie să aibă la bază o idee care să capteze atenția trecătorilor și să convingă. Afișele vor fi amplasate în școli, universități, agenții de voiaj care vând produsul turistic. Panourile indicatoare se instalează la punctele principale de acces în localitate, care să informeze asupra: denumirii satului, sediul biroului de cazare. Aceste panouri pot fi amplasate pe șoseaua care leagă nordul Moldovei de Ardeal, pe DN18 care face legătura cu Maramureș, înainte de intrare în comună, în orașele din zona, în cazul nostru la Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc, Bistrița;

La benzinăriile din apropierea comunei de pe E58, unde circulația autoturismelor din afara județului este destul de abudentă, ar trebui să existe un punct de informare turistică: pliante, broșure;

Realizarea unor filmulețe de prezentare și promovare a comunei;

Refacerea site-ului web al comunei, mult mai ușor de accesat cu toate informațiile comunei;

Trimiterea de scrisori de reclamă către instituții publice, mari întreprinderi, naționale sau internaționale;

Apariția de reclame (text și imagine) în ghiduri turistice;

Crearea unor suporturi publicitare în formă de cadou, care ar trebui oferite turiștilor ce intenționează să revină și care sunt dispuși să aducă și alți turiști. Aceste cadouri au și rolul de a transforma potențialii clienți în clienți fideli;

Indicatoare cu imagini și săgeți către fermele turistice;

O bază de date cu toți turiștii mulțumiți și care își exprimă dorința de a reveni, menținerea unui contact cu ei, trimiterea de cadouri și felicitări de sărbători;

Participarea la toate târgurile de turism pentru a se afirma pe plan național și internațional;

Schimburi de experiență în străinătate;

Colaborarea cu firme străine specializate, interesate în organizarea de circuite rurale în Europa și introducerea ofertei românești în catalogul acestora;

Realizarea în colaborare cu ANTREC, consiliul local și județean, unor oferte turistice care să includă și comuna Ciocănești.

Strategii de promovare

Strategii în domeniul infrastructurii

Prezența elementelor de infrastructură edilitară neconforme în perimetrul Ciocănești. O primă categorie de infrastructuri cu un vădit impact negativ asupra peisajului și valențelor lui turistice este alcătuită din gospodăriile vechi, părăsite și degradate. Alte aspecte negative introduc însă și construcțiile recente, edificate frecvent în imediata vecinătate a unor geomorfosituri. Construcțiile din spațiul montan, în general, și construcțiile turistice din perimetrul comunei, în special, trebuie să urmărească integrarea armonioasă în peisaj. Multe dintre edificii însă, mai ales la nivelul reședințelor secundare, nu țin cont de acest principiu, folosind materiale care de cele mai multe ori nu sunt în ton cu mediul înconjurător sau culori stridente neîncadrate în paleta locală

Aceste probleme prezentate mai sus ar trebui să intre în viziunea consiliului local. Aceștia ar trebui, împreună cu consiliul județean și agenții de atragere a fondurilor europene, să ajute proprietarii cu gospodăriile învechite să aplice pentru fondurile europene de renovare a locuințelor cu potențial turistic. De asemenea, primăria ar trebui să intervină prin a nu mai acorda autorizații de construcție, proiectelor ce nu țin cont de integrarea armonioasă în peisaj.

În perimetrul localității nu există suficiente indicatoare cu obiectivele turistice zonei, o hartă a comunei sau informații referitoare unităților de cazare. Adăugarea acestora ar simplifica, atrage și ajuta potențialii turiști ai comunei.

De asemenea, infrastructura stradală este învechită, deși este drumul ce leagă două zone turistice foarte importante ale României, Maramureș și Bucovina. Cu o implicare a oficialităților române, s-ar putea renova acest traseul după normele europene și cu ajutorul fondurilor oferite de Uniunea Europeană, un important traseu din nordul României, cu un potențial turistic enorm, unde ar fi inclusă și localitatea Ciocănești.

Strategii în domeniul agrementului

Agrementul ocupă un loc important în ocuparea timpului liber într-un sejur turistic. Resursele turistice variate ale unui sat turistic pot genera numeroase forme de petrecere a timpului, prin amenajarea sau organizarea de diverse dotări și acțiuni turistice corespunzătoare unora dintre cele mai diferite motivații și segmente de clientelă.

Acesta este reprezentat sub forma unor mijloace și echipamente oferite de către unitățile și stațiunile turistice pentru asigurarea unei bune dispoziții, unei împliniri și a unor impresii și amintiri plăcute.

Una din principalele strategii este terminarea cât mai rapidă a pârtiei de schi de pe versantul nord-estic al Suhardului. Această construcție ar atrage un nou segment de turiști, și anume segmentul turiștilor practicanți ai sporturilor de iarnă. De asemenea ar atrage potențiali investitori și ar crea noi locuri de muncă.

O altă strategie ar putea fi prin dezvoltarea turismului de echitație. Comuna Ciocănești aflându-se într-o zonă de munte, poate avea o atracție asupra turiștilor iubitori de cai și călărie. Prin fondarea unui club de echitație, cu trasee pentru începători, avansați și experți. De asemenea, s-ar putea organiza unui eveniment anual, inclus în evenimentele ale Federației Naționale de Echitație.

Totodată, precipitațiile bogate și relieful sub formă de terase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze subterane care iese la lumină spre baza teraselor sub formă de izvoare din care se alimentează o mare parte a populației. În zona satului Botoș se găsesc izvoare minerale și nămoluri termale care permit dezvoltarea localității în viitor ca stațiune balneo-climaterică. Acesta reprezintă un enorm potențial de atragere a unui alt segment de turism, turismul balnear. Cu un proiect bine stabilit, în concordanță cu Uniunea Europeană, s-ar putea solicita fonduri europene nerambursabile, chiar cu un potențial de a fi acordat un buget de aproape 100%.

Participarea turiștilor la diversele programe de agrement, va fi apreciată ca o experiență într-o colectivitate mult diferită de cea în care trăiesc, de care își vor aduce aminte cu plăcere. Aceștia la rândul lor vor povesti cele trăite prietenilor, îndemnându-i către ofertele turistice localității Ciocănești.

Promovarea turismului din Ciocănești prin mediul virtual

Pentru ca o zonă cu potențial turistic să ia amploare, are nevoie de publicitate credibilă și bine pusă la punct. În ziua de astăzi, cea mai bună promovare se face în mediul virtual, și anume, pe internet. Deoarece existența site-ului web al localității este mult prea încărcat cu informații scrise, design-ul este obositor și făcut în grabă, sau mai bine zis necorespunzător și doar în limba română, atât turiștii români cât și cei străini nu pot fi atrași de cele oferite momentan pe existentul site. Creearea unui nou web site care să conțină atât informații referitoare despre turismul rural, formele acestuia, ce se poate practica în localitate și împrejurul acestuia, date referitoare la festivalurile prezente în comună, o bază de date cu toți turiștii mulțumiți și care își exprimă dorința de a reveni, ar ajuta turiștii în documentarea lor. De asemenea, ar trebui făcută cu ajutorul unei firme specializate pe site-uri web, astfel încât, aceasta să fie făcută într-un mod mult mai ușor de accesat și înțeles, care ar putea atrage atenția cititorului.

Nu în ultimul rând, cu ajutorul unei echipe profesionale de filmat, s-ar putea realiza filmulețe de prezentare și promovare a fiecărui obiectiv, festival, case gospodărești, forme de turism, cu profesionalism la nivelul celor din occident. Acestea trebuie promovate masiv pe internet, cele mai importante rețele de socializare sau video-sharing – facebook, twitter și youtube – sau chiar și la posturi de televiziune, atât naționale cât și internaționale. De asemenea, crearea de conturi pe acele rețele de socializare, printr-o activitate săptămânală, sau chiar zilnică, să se posteze poze, articole și filmulețe cu activitățile comunei și a locuitorilor din el, ar aduce în lumina cititorului, și mai puțin costisitor, datorită internetului care este accesibil oricărui turist.

Angajarea unui personal calificat

Presupune instruirea și angajarea unor ghizi calificați, care ar putea oferi informații despre obiectivele din comuna Ciocănești în mai multe limbi de circulație internațională. De asemenea, ar trebui ca la fiecare obiectiv turistic să existe personal specializat care să ofere informații detaliate despre obiectiv, pentru o mai bună interpretare și înțelegere a acestuia și a trecutului său.

Existența de informații ale comunei Ciocănești

Necesitatea existenței unui catalog pentru comuna Ciocănești, care să cuprindă locuințele care primesc turiști, eventual cu interioare decorate în stil rustic, evidențiate în fotografii profesioniste atașate în catalog și cu toate informațiile de care are nevoie turistul, cu date de identificare a fiecărei gazde. Acest catalog ar putea fi prezent în marile obiective turistice ale României, unde circulația turistică este semnificativ mare. De asemenea, participarea la toate târgurile de turism pentru a se afirma pe plan național și internațional.

Realizarea unor oferte turistice

Zona Bucovina și Maramureș, în mod special, sunt zonele unde turismul este cam cel mai promovat din România, asta datorită numeroaselor obiective turistice care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO. La nivel național și internațional, există oferte turistice care includ aceste obiective.

Comuna Ciocănești, fiind pe drumul național care face legătura dintre Bucovina și Maramureș, ar putea avea un impact asupra includerii sale în anumite oferte turistice. Momentan, anumite pachete oferă doar o oprire de o zi în această localitate, doar pentru vizitarea muzeului de ouă încondeiate și observarea arhitecturii locale. De aceea, potențialul localității nu este nici pe departe valorificat.

Realizarea în colaborare cu ANTREC, consiliul local și județean, unor oferte turistice care să aibă ca loc principal de vizitare comuna Ciocănești. Acest pachet turistic ar ajuta în promovarea tuturor obiectivelor localității. De asemenea, cazarea turiștilor în această localitate i-ar aduce mai aproape de obiceiurile și viața de zi cu zi a locuitorilor, prin participarea, atât directă cât și indirectă, a vizitatorilor.

Introducerea ofertei românești și în catalogul firmelor străine specializate, interesate în organizarea de circuite rurale în Europa.

Mai jos vă prezint un model de ofertă turistică, pe 4 nopți, orientat pe turismul rural din localitatea Ciocănești, pe timp de vară:

CIOCĂNEȘTI – PACHET TURISTIC RURAL

Perioada: 09.06.2016 – 08.09.2016

Data de plecare: Joi (săptămânal)

Durata: 5 zile, 4 nopți

Transport: Microbuz 3* – 16 locuri (asigurat de pensiunea Melios)

Destinația: comuna Ciocănești și în împrejurimi

Tarif: 150euro/ pers.

Tariful include: transport microbuz Vatra-Dornei – Ciocănești – Vatra Dornei, 4 nopți cazare la pensiunea Melios***, 4 mic dejunuri, 3 mese de prânz la pensiune – ciorbă, felul principal, desert, apă –, o masă de prânz la stâna Arseniuc, 2 cine la pensiune – masă tradițională, palincă, vin, apă –, 2 focuri de tabără cu mâncare și băutură (asigurate de pensiunea Melios) – grătar, palincă, vin, apă –, vizitarea tuturor obiectivelor turistice, transportul în incinta comunei și a împrejurimii pentru vizitarea obiectivelor, o cursă cu pluta pe râul Bistrița Aurie, cursuri de dansuri tradiționale, ghid turistic vorbitor de limba română , engleză și franceză.

Tariful nu include: transportul până în Vatra-Dornei, masa de prânz de la păstrăvăria cota 1500, băuturile răcoritoare, suveniruri.

Ziua 1

Sosirea turiștilor în comuna Ciocănești în preajma prânzului cu microbuzul din localitatea Vatra Dornei sau opțional se poate veni pe cont propriu până în localitate. Cazarea turiștilor la pensiunea Melios. Gazdele îi vor aștepta cu un prânz tradițional și cald. Timp liber până spre ora 5 pentru odihnă, relaxare și cunoașterea cu proprietarii locuinței unde vor înnopta pentru 4 nopți. Spre seară tur de comună un cunoscător al satului pentru a observa casele încondeiate, povestirile localnicilor și a se bucura de liniștea și armonia locului din jur. În jur de apus de soare, foc de tabără cu băutura și mâncare tradițională, voie bună și muzică cântată și dansată de artiștii locali.

Ziua 2

Trezirea în zorii zilei. După micul dejun, turiștii sunt așteptați cu un microbuz pentru a fi transportați la poalele muntelui Suhard. De acolo se urcă pe jos până la schitul Sf. Cruce pentru vizitare și observare a priveliștii din jurul său. De aici deplasarea până la peștera și pinul lui Ștefan. Apoi, spre ora prânzului se merge la stâna Arseniuc unde se va lua parte la mulgerea oilor și se va lua prânzul împreună cu o cupă de jântiță și cașcavalul de Botoș, care sunt rețete originale din zona Ciocănești. După terminarea mesei vor fi deplasați spre mina turistică ”Oița”, unde se va vizita și cunoaște istoria acestei încăperi. De aici se vor deplasa spre rezervația naturală de scoruș și cocoș de munte, spre seară să va merge spre Bâtca Armanului, de unde se va admira un mirific apus de soare. Odată cu lăsarea soarelui, turiștii vor fi coordonați și transportați spre locul de cazare. Cină în incinta pensiunii.

Ziua 3

Dimineața va fi micul dejun și timp de odihnă și relaxare pentru a se bucura de răcoarea și mireasma aerului din zonă în locurile amenajate pentru odihnă de proprietarii pensiunilor sau la alegerea turistului va putea lua parte la treburile zilnice ale gospodăriei. După un prânz tradițional acordat de gazdele turiștilor, se vor vizita obiectivele turistice localității. Se va merge spre centrul orașului unde împreună cu muzeografa se va vizita muzeul ouălor încondeiate și muzeul țăranului. După vizitarea muzeelor, se va deplasa spre pensiunea Oița unde se va observa oul gigant iar apoi drumul va continua la popasul voievodal, unde se va admira buzduganul lui Dragoș Vodă. Drumul va continua spre casa memorială Leontina Țăran, fiind prima încondeiată din comuna Ciocănești. Apoi se va merge la biserica ortodoxă din lemn construită în secolul XIX. Pe seară se strâng cu sătenii la un foc de tabără, cu mâncare, băutură, muzică și jocuri sătești, într-o zonă liniștită împreună cu proprietarii pensiunilor și alți săteni dornici de socializare. Noaptea, la dorința turiștilor se pleacă spre locul de cazare.

Ziua 4

Mic dejun. Plecarea de dimineață pentru a se vizita peștera Ciocănarilor. Acolo se va admira peștera și minunățiile naturii. Apoi se va pleca spre prânz la păstrăvăria cota 1500, unde se va alege una din zecile de rețete de pește, inclusiv păstrăvul jântuit, o delicatese locală. După terminarea prânzului se va merge spre satul Botoș pentru o cursă de plutărit până în localitatea Ciocănești. După debarcare, se vor îndrepta spre făbricuța de inele din aurul de nisip din Ciocănești unde se va învăța procesul prin care trece toată procedura. De aici se va pleca spre casa de cultură a comunei, unde vor avea demonstrații de dansuri, muzică și obiceiuri sătești. Aici turiștii vor avea oportunitatea să învețe cântece tradiționale și să le danseze. De asemenea de aici se vor putea cumpăra obiecte, îmbrăcăminte sau produse tradiționale. Spre seară se vor îndrepta spre locurile de cazare pentru a lua ultima cină împreună cu gazda.

Ziua 5

Micul dejun și timp liber la dorința turistului. După prânzul servit, turiștii vor pleca din comună spre Vatra-Dornei.

Fișa tehnică și schema produsului

Denumire produs: „Ciocănești – Colțul de Aur al Bucovinei”

Durata: 5 zile, 4 nopți

Itinerar: comuna Ciocănești

Date de organizare:

Organizator și prestator servicii de transport: Agenția de turism Bucovina Roots, Suceava

Drept de promovare și comercializare: Agentia de turism Bucovina Roots, Suceava

Prestator servicii cazare: Pensiunea Agroturistica Melios***

Prestator servicii de alimentație: Pensiunea Agroturistica Melios***, stâna Arseniuc

Ghid turistic: Isac Iuliu Șerban, cod de înregistrare 340227

Program:

Ziua 1:

11.00 Plecarea din fața cazinoului din Vatra-Dornei spre comuna Ciocănești.

11.30 Sosirea în comuna Ciocănești. Cazare.

12.00 Prânz. Timp liber.

17.00 Tur de comună.

19.00 Foc de tabără.

22.00 – 23.00 Plecarea spre pensiune. Înnoptare.

Ziua 2:

07.00 Mic dejun

08.00 Plecare spre muntele Suhard

09.30 Sosire la schitul Sf. Cruce. Timp de vizitare.

10.00 Plecare spre peștera și pinul lui Ștefan cel mare.

11.00 Sosire peșteră. Timp de vizitare.

12.00 Plecare spre stâna Arseniuc

13.00 Sosire stâna Arseniuc. Prânz.

15.00 Plecare spre mina turistică ”Oița”

15.30 Sosire mină. Timp de vizitare.

16.30 Plecare spre rezervația naturală de scoruș și cocoș.

17.30 Sosire la rezervația. Timp de vizitare și odihnă.

19.30 Plecare spre Bâtca Armanului

20.00 Sosire la Bâtca Armanului. Apus de soare și odihnă.

21.30 Plecare spre locul de cazare.

Cină + înnoptare

Ziua 3:

09.00 Mic dejun + relaxare și activitățile gospodărești

12.00 Prânz

14.00 Plecare spre centrul satului

Obiective de vizitat: Muzeul Ouălor Încondeiate, Muzeul Țăranului, oul gigant, buzduganul lui Dragoș Vodă, casa memorială Leontina Țăran, biserica ortodoxă din lemn.

19.30 Foc de tabără

23.30 – 00.00 Plecare spre locul de cazare. Înnoptare

Ziua 4:

08.00 Micul dejun

09.00 Plecare spre peștera Ciocănarilor.

10.00 Sosire la peșteră. Timp liber pentru vizitare și relaxare.

12.00 Plecare spre păstrăvăria cota 1500

12.30 Sosire păstrăvărie. Prânz.

14.00 Plecare spre satul Botoș

15.00 Sosire în satul Botoș. Plutărit pe Bistrița Aurie.

16.30 Sosire în localitatea Ciocănești pe plută

17.00 Sosire la făbricuța de inele pe jos

18.30 Plecarea spre casa de cultură pe jos

19.00 Casa de cultură: cântece, dansuri, jocuri, suveniruri

21.30 Plecarea spre pensiune

Cină + odihnă și relaxare. Înnoptare.

Ziua 5:

09.00 Micul dejun. Odihnă.

12.00 Prânz

13.30 Plecare spre Vatra Dornei

14.00 Sosire în Vatra Dornei în fața cazinoului.

Calculul de preț:

1. Cheltuieli de grup = 16 persoane

a). Calcul kilometraj

Total km parcurși: 84km

Tarif km: 1,2 euro -> 84 x 1,2 = 100 Euro

Total: 100

b). Diurnă ghid

decontare transport ghid Vatra Dornei – Ciocănești: 8 drumuri dus-intors – 20 euro

masă: prânz Arseniuc + foc de tabără*2 = 5+8*2= 21 euro

Diurnă ghid: 25 euro/zi = 100 euro/4 zile tarif

Total: 141 euro

Total: a + b= 110+141= 241 euro

tarif/ pers = 241/16 = 15 euro/pers

2. Cheltuieli de persoană

a). Tarif/ pers = 15 euro

b). Cazare camera DBL: 15*4 = 60/2 = 30 euro/pers

c). Mic dejun*4 + Prânz*3 + Cină*2 + Foc de tabără*2 + Arseniuc = 3*4 + 3*8 + 6*2 + 8*2 + 5 = 69 euro/pers

d) Vizitarea obiectivelor și activitățile

Obiective: mina Oița + muzeele ouălor și a țăranului + casa memorială + fabrică = 2,5 + 3 + 1,5 + 3 = 10 euro/pers

Activități: Formația locală de dansuri și muzică tradițională + plutărit = 5 + 5 = 10 euro/pers

Total: 10 + 10 = 20 euro/pers

tarif total/pers: a + b + c +d= 15 + 30 + 69 + 20 = 134 euro/pers

3. Tarif comision

Valoare comision: 10% -> din 134= 13,4 euro

Tarif total: 134 + 13,4 = 147,4 euro/pers

Preț psihologic = 150 euro/pers.

Schema produsului:

Determinarea caietului de sarcini al produsului:

Tipologia clientului: produs creat pentru grupuri de câte 16 persoane , familiști sau tineri, grupuri de vârstnici ( străini, iubitori ai turismului rural, montan și cultural) sau grupuri de studenți, iubitori de cultură și cunoaștere, turiști iubitori de natură

Perioada: 09.06.2016 – 08.06.2016

Tipul produsului: sejur

Locație: Comuna Ciocănești, județul Suceava

Tipul de transport: microbuz 3*

Tip de turism: rural, montan

Căutarea informaților:

Legate de tipul de produs, localitatea țintă, prestatori de servicii, touroperatori, obiective de vizitat și activități recreative, posibilități de divertisment, etc.

Realizarea cadrului tehnic al itinerariului:

Calcularea km total parcurși, timpul de călătorie, opriri etc. Orice serviciu turistic se selectează în funcție de particularitățile cererii sau tipologia clientelei. Mijlocul de transport ales este de 3*, pentru a asigura confort, unitatea de cazare este clasificată pe 3 margarete, de calitate înaltă . În ceea ce privește serviciile de alimentație am ales să oferim 4 mic dejun, 4 prânzuri, 2 cine și 2 focuri de tabără cu mese incluse.

Contractarea prestatorilor

De transport (prin pensiunea Melios), de cazare și alimentație publică. Implică procesul de rezervare, semnarea contractelor și efectuarea plăților aferente. Stabilirea tipului de acompaniere turistică : ghid național, de sejur cu diurna de 25 euro /zi

Realizarea schemei produsului

Vizează schemarea programului, itinerariului și elaborarea acestuia. Înainte de a realiza schema trebuie analizată concurența, componentele propriei noastre oferte în funcție de calitate, diversitate și raport calitate –preț. Urmează selectarea obiectivelor turistice, a prestărilor în funcție de tipologia clientelei.

Analiza și calculul de preț

Am încercat să stabilim un tarif accesibil tuturor în raport cu cele oferite în perioada sejurului.

Așadar, creearea unor pachete turistice axate pe această destinație, includerea acestora în circuite internaționale, angajarea de personal calificativ care să dețină competențe lingvistice în mai multe limbi de circulație internațională, elaborarea de materiale publicitare în diferite limbi, reamenajarea ar putea atrage fluxul de turiști străini spre țara noastră. Totodată o bună promovare la nivel internațional al acestei localități, ar putea atrage și turiștii români care din lipsa informațiilor nu sunt dornici să practice turismul rural.

Aceste strategii de promovare ar ajuta foarte mult și la economia locală prin produsele turistice finale oferite.

CONCLUZII

Turismul de astăzi nu poate fi conceput și realizat numai pentru odihnă și recreere, el recăpătând un tot mai pronunțat caracter instructiv, de acumulare a unor variate cunoștințe din cele mai diverse domenii (geografie, istorie, arhitectură).

Turismul rural se înțelege prin deconectarea turistului de la ce înseamnă agitație, viață cotidiană și nebunia marilor orașe. De asemenea, prin turismul practicat în sate, oferă o nouă modalitate de relaxare, conexiune cu natura, cunoașterea istoriei locale și observarea arhitecturii tradiționale locale. Oamenii în aceste zone pot lua parte la activitățile rurale tradiționale, meniuri proaspete și naturale, unde tehnologia și viața modernă duce lipsă.

În comuna Ciocănești se poate observa în mod deosebit prezența obiceiurilor și tradițiile încă menținute în vii în cadrul comunității. Populația este deschisă, cooperantă în ceea ce privește investițiile în ramura turistică, conștientizând potențialul turistic bogat, atât natural cât și antropic, care nu este suficient de mediatizat, cu puțini investitori și capitalul care să susțină această formă de turism.

Scopul acestui studiu a fost să subliniez anumite probleme legate de potențialul turistic. Astfel, am descris principalele obiective turistice, unul din cele mai importante fiind localitatea în sine care este formată în principal de case și clădiri încondeiate, ceea ce oferă o structură relativ unică în România. Astfel, s-a putut observa că localitatea mai dispune de o casă memorială ”Leontina Țăran”, fiind prima încondeiată astfel, și muzeul de ouă încondeiate aflată chiar în inima localității. Pe lângă aceste obiective antropice, se mai observă în lucrare și obiectivele naturale, cum ar fi masivul Suhardului, unde se pot practica o serie de tipuri de turism montan sportiv cum ar fi mountain bike-ul, alpinism, excursii și sporturi de iarnă, odată cu finalizarea pârtiei de schi. De asemenea, am prezentat festivalurile care au loc în perimetrul localității, gospodăriile și portul popular.

Pentru a putea contura mai bine acest lucru a fost necesară desfășurarea unei părți practice a acestui studiu, care a constat prin aplicarea unor chestionare, atât proprietarilor de pensiuni cât și turiștilor cazați în acel moment, în deplasarea mea în comuna Ciocănești. Cu aceste chestionare și cu ajutorul primăriei și a muzeografului, am intrat în posesia de informații pe care le-am prelucrat în care să rezulte baza și circulația turistică a localității. De asemenea, am avut onoarea de a interacționa cu oameni de seamă ai locului care mi-au oferit cu drag informațiile de care aveam nevoie, fiind chiar impresionați că cineva tânăr ca mine manifestă interes asupra localității.

Primăria și muzeograful din Ciocănești mi-a fost de foarte mult ajutor care mi-au oferit tot felul de informații, din bazele lor de date, broșuri sau cărți, cu ajutorul cărora am putut realiza această lucrare.

În urma deplasărilor mele, de unde am colecționat tot felul de informații, am putut realiza o analiză SWOT care m-a ajutat să înțeleg mai bine fenomenul turistic și să încerc să contribui cu strategii și idei ce ar putea crește circulația turistică din localitate. De asemenea am relatat strategiile de marketing și promovare, ce pot influența evoluția economică a localității, și astfel o imagine plăcută și cunoscută, atât la nivel național cât și la nivel internațional.

Zona Ciocănești beneficiază de un potențial turistic atât natural cât și antropic, care după spusele marelui economist francez din secolul XX, George Elgozy ”A face turism înseamnă a merge să cauți foarte departe dorul de a te întoarce acasă.”, ceea ce turismul rural din zona Ciocănești îți poate oferi, prin complexitatea și unicitatea acestui loc, care te face să numai vrei să pleci de pe acele meleaguri, care oferă prin felul în care atât localnicii cât și locurile din zonă, o viață simplă, fericită, frumoasă și liniștită.

Nu în ultimul rând doresc pe această cale, să îi mulțumesc profesorului îndrumător, Profesor univ. dr. Dezsi Ștefan, care m-a îndrumat în elaborarea acestei lucrări, precum și conducerii muzeului din Ciocănești, care a făcut posibilă realizarea acestei lucrări.

BIBLIOGRAFIE

Barbu, N., Ionesi, L. (1987), Obcinile Bucovinei, ghid turistic, colecția munții noștri, Editura Sport Turism, București

Benedek, J., Dezsi, Șt. (2006), Analiza socio-teritorială a turismului rural din România din perspectiva dezvoltării regionale și locale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Bolog, Cristina, (2011), Suport de curs – Activitatea Agențiilor de Turism, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Botez, Gloria și colab. (1998), Îndrumător pentru turismul rural, Editura Rentrop & Straton, București

Cândea, Melinda, Simion, Tamara (2006), Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București

Cocean, P., Dezsi, Șt. (2005), Prospectare și geoinformare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Cocean, P., Dezsi, Șt. (2009), Geografia Turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Cocerhan, C. (2009), Destinație turistice pentru prieteni, în revista mozaic de primăvară, Editura George Tofan, Suceava – comuna

Comănescu, Laura, Ielenicz, M, Nedelea, A. (2010), Relieful și valorificarea lui în turism, tipografia Ars Docendi, Universitatea din București

Cozaciuc, Irina (2008), Dezvoltarea durabilă prin turism rural durabil, în volumul ”Strategii de dezvoltare durabilă în context transfrontalier”, Suceava – antrec

Irimuș, I. A. (2013), Relieful, potențial și valorificare turistică, Editura Risoprint, Cluj-Napoca – raul bisitrita

Ioniță, L., Ceornodolea, G. (2010), Tradiții, valori și realități în mediul rural și urban, Editura Rof, Suceava

Marcu, N. (2012), Audiență la primar, Editura Nona, Suceava

Nedelea, Al. (2003), ”Politici de marketing în turism”, Ed. Economica, București

Pop, N (1972), Problemele de geografie a județului. Cadru natural al județului Suceava, comunicări și referate, Suceava

Pop, N., Iosep, I., Paulencu, D. (1973), Județul Suceava, Editura Academiei R.S.R., București

Seghedin, T.G. (1983), Rezervațiile Naturale din Bucovina, Editura Sport Turism, București

Tacu, Al., Gălvan, V. (1999), Turismul rural românesc. Actualitate și prespectivă, Editura Pan, Iași

Snak, O. (2001), ”Economia și organizarea turismului”, Ed. Sport-Turism, București

*** Buculei, S., Casa muzeu Leontina Țăran

*** Setnic Zota, Irina (2013), Colecția de ouă încondeiate dr. Anton Setnic

*** (2009), Jurnal de Ciocănești

*** (2010), Jurnal de Ciocănești

*** (2011), Jurnal de Ciocănești

*** (2012), Jurnal de Ciocănești

*** (2013), Jurnal de Ciocănești

*** (2011) Pelerin în Bucovina, Ciocănești

*** (2009) Festivalul Național al Păstrăvului

*** (2014) Satul Cultural al României: Cultura – Turism – Gastronomie – Sport

*** (2010) Festivalul Ouălor încondeiate Ciocănești – Bucovina

*** (2011), Breviarul turistic al județului Suceava, Direcția Județeană de Statistică Suceava

http://www.ciocanestibucovina.eu/index.html

http://www.pensiunea-gabimar.ro/

http://www.efin.ro/imm/consultanta_marketing/cum_se_realizeaza_o_analiza_swot

http://www.scritub.com/geografie/turism/Cauze-si-motivatii-ale-dezvolt85317.php

http://www.academicjournals.org/journal/JGRP/article-full-text-pdf/D5AEB9040770

SWOT analysis

http://www.qreferat.com/referate/turism/Publicitatea-turism954.php

http://www.ibike.org/encouragement/travel/tourism.htm

http://www.pensiunea-melios.ro/

http://www.ugb.ro/etc/etc2012no1/34fa.pdf

http://romani-buni.info/2016/04/11-acesta-este-cel-mai-frumos-sat-din-romania-vezi-7-poze-extraordinare-cu-case-incondeiate/

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/721/27213/11498424/1/jneapan.jpg?width=290

http://4.bp.blogspot.com/jsZZSThS1wk/Uyn8ky11WNI/AAAAAAAABqA/E115o5WXmRQ/s1600/DSC_0425.NEF-1-2m.jpg

http://www.cunoastelumea.ro/ciocanesti-comuna-cu-case-incondeiate-din-bucovina-unica-in-romania/

http://romani-buni.info/2016/04/11-acesta-este-cel-mai-frumos-sat-din-romania-vezi-7-poze-extraordinare-cu-case-incondeiate/

http://www.romanianmonasteries.org/rom/images/lifeandstyle/stana.jpg

Raul Bistrita Aurie – Ciocanesti

http://www.insse.ro/

http://pelerininbucovina.cjsuceava.ro/index.php/bucovina/traditii-si-obiceiuri

http://www.orionmedia.ro/mdd/index.php/regional-mainmenu-28/3226-a-x-a-editia-a-festivalului-national-al-pastravului-de-la-ciocanesti

http://www.portaleromania.ro/wps/portal/Eromania/!ut/p/c5/?WCM_GLOBAL_CONTEXT=/wps/wcm/connect/eccultura/eromania/domenii/educatiesicultura/cultura/sv_ciocanestiunmuzeuetnograficnatural&categ=SV-Ciocanesti&auth=SubdomeniuMuzee

ANEXE

Anexa 1: Chestionar Gospodării

UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI“

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

STR. CLINICILOR 5-7, CLUJ-NAPOCA

ÎNTREBĂRILE SE ADRESEAZĂ CAPULUI DE GOSPODĂRIE!

DACĂ ACESTA NU ESTE ACASĂ SE ÎNTREABĂ PERSOANA CEA MAI

INFORMATĂ DIN GOSPODĂRIE (SOȚIE, Ș.A.). ȘI ÎN ACEST CAZ ÎNTREBĂRILE SE REFERĂ LA CAPUL DE GOSPODĂRIE!

Sexul: 1 – M 2 – F

Vârsta: ………… ani

Localitatea de reședință: ………………………

Nr. persoanelor din gospodărie:

– una

– două

– trei

– patru

– cinci

– șase

– mai mult de șase

Nr. persoanelor active…………… din care

în agricultură, silvicultură………..

industrie…………….

servicii……………..

Școala absolvită:

universitate …………

bacalaureat………… 3. școală medie……………

școală primară…………….

fără școală……………….

Ocupația de bază: …………………………………………………………………………..

Lucrați în prezent?

– da

Nu –> 2 – pensionar

– casnică

– șomer

– alte categorii de inactivi

Dacă lucrează, ocupația actuală:…………………………………………………………………….

Locul de muncă………………………………………………………………………………………..

Și-a schimbat ocupația în ultimii 10-15 ani ?:

– nu 2 – da, dacă da ultima ocupație: ………………………………………… ultimul loc de muncă………………………………………………….

Ați fost în străinătate?

Nu 2 Da

Dacă da, în ce țară?

Dacă da, cât de frecvent?

– o dată la lună

– o dată pe an

– o dată la cinci ani

Cum calificați nivelul general de viață din România și cel al familiei Dvs.? (1 – cel mai redus, 10 – cel mai ridicat)

România 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Familie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

De unde ați obținut informațiile referitoare la posibilitatea practicării turismului rural? 1 – de la rude, apropiați

– din mass-media (TV, radio, ziare)

– de la instituțiile statului

– de la organizații nonguvernamentale

– din alte surse, și anume: ……………………………………………………………

Care este anotimpul cel mai des frecventat de turiști?

– vara

– iarna

– primăvara

– toamna

– mai multe, și anume:………

Numărul de înnoptări în sezon:

una/zi

două/zi

trei/zi

patru/zi

mai mult de patru/zi

una/săptămână

două/săptămână

alte

Nr. înnoptări în extrasezon (pe săptămână)……………………………………….

De unde provin turiștii?

intern 2. extern

Intern din:

București

alte, și anume………………….

Extern, țara………………………

Ați practicat turismul rural și înainte de 1989?

– Da 2 – Nu

Aveți toaletă, baie în casă?

Câte locuri de cazare aveți?……………………………………………….

Ce servicii oferiți în afară de cazare? 1. Masă

2. Alte, și anume……………………..

Ce îmbunătățiri preconizați în gospodărie, cu scopul atragerii mai multor turtiști?

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………….

Cum atrageți turiști?

prin rețea turistică

personal

prin turiști

prin reclamă

prin alte mijloace, și anume…..

Care este procentul de turiști atrași prin rețea ?

sub 25%

25-50%

50-75%

75-100%

Care este procentul de turiști atrași prin relații personale ?

sub 25%

25-50%

50-75%

75-100%

Cu câte procente contribuie turismul la bugetul gospodăriei?

sub 25%

25-50%

50-75%

75-100%

Care este prețul unei cazări de o noapte?…………………………….

Care este procentul din încasările realizate reținut de rețea ANTREC/OVR ?……….%

Sunteți mulțumit de rezultatele turismului rural?

– Da 2 – parțial 3 – Nu

Dacă nu, de ce?

…………………………………………………………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………

Doriți să continuați această activitate?

– Da 2 – Nu

Enumerați principalele cinci motive pentru care continuați/nu continuați

……………………………………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………….

NU ÎNTREBA, NUMAI NOTEAZĂ!

Ce tip de casă are capul gospodăriei: din piatră, lemn

tip vilă, casă tradițională, casă nouă, nu știu

DATA NUMELE OPERATORULUI

Anexa 2: Chestionar Turiști

UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI“

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

STR. CLINICILOR 5-7, CLUJ-NAPOCA

Sexul: 1 – M 2 – F

Vârsta: ………… ani

Localitatea de reședință (inclusiv țara, în cazul străinilor):………………………

Nr. persoanelor din familie:

una

două

trei

patru

cinci

șase

mai multe

Nr. persoanelor active……………….. din care: 1. în agricultură……….

industrie………..

servicii………….

Școala absolvită:

universitate …………

bacalaureat………… 3. școală medie……………

școală primară…………….

fără școală……………….

Ocupația de bază: …………………………………………………………………………..

Lucrați în prezent?

– da

Nu –> 2 – pensionar

– casnică

– șomer

– alte categorii de inactivi

Dacă lucrează, ocupația actuală și locul de muncă:……………………………………………………..

Locul de muncă…………………………………….

Naționalitatea…………………………….

Ați fost ca și turist în străinătate? SE REFERĂ NUMAI LA TURIȘTII ROMÂNI

Nu 2. Da

2

Dacă da, în ce țară?…………. …………SE REFERĂ NUMAI LA TURIȘTII ROMÂNI

Dacă da, în ce regiune? ………………… SE REFERĂ NUMAI LA TURIȘTII ROMÂNI

Dacă da, de ce ați preferat regiunea și țara (țările) alese?

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Cum calificați nivelul general de viață din România și cel al familiei Dvs.? (1 – cel mai redus, 10 – cel mai ridicat)

România 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Familie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

De unde ați obținut informațiile referitoare la posibilitatea practicării turismului rural? 1 – de la rude, apropiați

– din mass-media (TV, radio, ziare)

– de la instituțiile statului

– de la organizații nonguvernamentale

– din alte surse, și anume: ……………………………………………………………

De câte zile de concediu beneficiați într-un an?…………………………………..

Din ce motiv ați ales această zonă pentru petrecerea timpului liber?

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Ați mai fost în concediu în această localitate?

Da 2. Nu

Dacă da, de câte ori?…………………………

Dacă da, în ce perioadă a anului (vara, toamna, iarna)?…………………………… 23. Dacă, da, când ați fost ultima oară în această localitate?…………………………………..

De ce ați ales turismul rural ca formă de petrecere a timpului liber?

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

Unde intenționați să mai mergeți în concediu anul acesta?…………………………………

………………………………………………………………………………………………….

Intenționați să petreceți o parte/restul concediului și în alt loc?

1. Da 2. Nu 3. Nu știu

Dacă da, unde?…………………………………………………………………………… 28. Unde ați petrecut concediul de vară anul trecut?…………………………………………

……………………………………………………………………………………………….

Unde ați petrecut sărbătorile de iarnă anul trecut?………………………………………

……………………………………………………………………………………………..

3

Ați practicat turismul rural și înainte de 1989?

da 2. Nu

Dacă da, care a fost zona dvs. preferată?………………………………………………….

La ce servicii apelați în cadrul turismului rural?

doar cazare

cazare cu semipensiune

cazare cu demipensiune

cazare cu pensiune completă

alte servicii, și anume…………………………………………………

Care este prețul unei cazări pentru o noapte?………………………………….

Sunteți mulțumit de serviciile oferite de turismul rural?

da 2. Nu 3. Parțial

Dacă nu, de ce?…………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………

Doriți să reveniți în următorii ani?

Da 2. Nu

Enumerați principalele motive pentru care reveniți/nu reveniți…………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

NU ÎNTREBA, NUMAI NOTEAZĂ!

Aspectul exterior al persoanei intervievate (îngrijit/neîngrijit, tipul de îmbrăcăminte, podoabe)

Felul în care vorbește (dialect/limbă literară, coerent/incoerent)

Are mașină, ce fel de mașină are (în cazul în care se poate observa)

DATA NUMELE OPERATORULUI