SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ RELAȚIA CLIMĂ TURISM ÎN MUNȚII MĂCIN Conducător științific , Conf. univ. dr. Marius Lungu… [310152]

UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS” [anonimizat]. univ. dr. Marius Lungu

Absolvent: [anonimizat]

2018

Cuprins

Introducere

Capitolul I- Aspecte generale

1.1. Aspecte introductive

1.1.1.Așezare geografică

1.1.2.Vechimea locuirii și evoluția așezărilor

1.1.3.Populația

1.1.4.Căile de comunicație

1.1.5.Turismul

1.2 Istoricul cercetărilor în domeniu

1.3 Structura lucrării

1.4 [anonimizat]

2.1 Caracteristicile climatice ale Munților Măcin în perspectiva influenței lor asupra turismului

2.2 Factorii genetici ai climei

2.2.1. Factorii radiativi

2.2.2. [anonimizat]

2.2.3 Factorii dinamici

2.3. Particularitățile principalelor elemente climatice

2.3.1 Temperatura aerului

2.3.2. Umezeala aerului

2.3.3. Nebulozitatea

2.3.4. Durata de strălucire a Soarelui

2.3.5. Precipitațiile atmosferice

2.3.6. Presiunea atmosferică

2.3.7. Vântul

2.3.8. Fenomenele atmosferice de risc

2.3.8.1. Fenomene climatice cu risc în perioada rece a anului

2.3.8.1.1. Înghețul

2.3.8.1.2. Bruma

2.3.8.1.3. Poleiul

2.3.8.1.4. Chiciura

2.3.8.1.5. Stratul de zăpadă

2.3.8.1.6. Viscolul

2.3.8.2. Fenomenele de risc în perioada caldă a anului

2.3.8.2.1. Ploile torențiale

2.3.8.2.2. Roua

2.3.8.2.3. Grindina

2.3.8.3. Fenomene atmosferice de risc care se manifestă tot timpul anului

2.3.8.3.1. Ceața

2.3.9.Regionarea bazată pe favorabilitatea pentru turism a condițiilor climatice din Munții Măcin

2.3.9.1. Regionarea bazată pe favorabilitatea pentru turism a condițiilor climatice din Munții Măcin în semestrul cald

2.3.9.2. Regionarea bazată pe favorabilitatea pentru turism a [anonimizat]

3.1.Potențialul natural al turismului și influența condițiilor climatice asupra acesteia

3.1.1. Potențialul turistic reprezentat de condițiile climatice ale teritoriului Munților Măcin

3.1.2. Influența condițiilor climatice asupra potențialului turistic reprezentat de Munții Măcin

3.1.3.Influența condițiilor climatice asupra potențialului turistic reprezentat de ape

3.1.4. Influența condițiilor climatice asupra potențialului turistic reprezentat de vegetația din Munții Măcin

3.2. Dotările turistice și influența condițiilor climatice asupra acestora

3.2.1.Amenajările turistice din zona montană

3.2.2. Amenajările turistice din zona de deal si câmpie

3.3 [anonimizat] –

[anonimizat], [anonimizat], activitatea umană a [anonimizat] o [anonimizat] a climei.

Ceea ce determină în ultimul timp apariția mai multor studii și cercetări privind clima orașelor și a regiunilor turistice este dezvoltarea climatologiei. Rolul climatogen pe care îl deține o [anonimizat] o [anonimizat], asupra activităților economice și asupra turismului devine incontestabilă.

Lucrarea de față ,, Relația climă-turism în Munții Măcin” este structurată în patru capitole. În prima parte sunt prezente caracteristicile fizico-geografice ale reliefului Munților Măcin, așezările și căile de acces din zonă, atât și manifestarea turismului. În al doilea capitol sunt prezente caracteristicile meteorologice și climatologice, cuprinzând factorii genetici ai climei și anume factorii dinamici, fizico-geografici și radiativi. În acest subcapitol sunt caracterizate elemente climatice importante în desfășurarea activităților turistice precum temperatura aerului , umezeala, nebulozitatea, durata de strălucire a Soarelui ,precipitațiile atmosferice , presiunea atmosferică, vântul și fenomenele meteorologice de risc în perioada caldă și rece a anului. Tot aici sunt prezente și regionările bazate pe favorabilitatea pentru turism a condițiilor climatice din Munții Măcin în perioada caldă și rece a anului. În capitolul al treilea este prezent turismul în perspectiva influențată de către factorii climatici , aici vorbind despre potențialul turistic ce este influențat de condițiile climatice, reprezentat de ape , de vegetația din Munții Măcin. În ultimul capitol se prezintă un studiu de caz

Capitolul I- Aspecte generale

1.1. Aspecte introductive

1.1.1.Așezare geografică

Fiind alcătuiți din roci foarte vechi , masivul muntos al Măcinului are înălțimea maximă de puțin peste 400 m, acesta afișează o siluetă ce impune admirație prin înfățișare, cu pante pronunțate. Cu văi lipsite de ape ,vârfurile ascuțite se ridică brusc în vecinătatea Dunării și a bălților sale ce se situează la aproximativ 20 m altitudine (figura 2) . Creasta accidentată și stâncoasă a Culmii Pricopanului (Figura 1) este așezată spre est, mai aproape de albia Dunării ce are unele similtitudini caracteristice crestelor Munților Făgăras. Diferența de nivel este de 450 m dintre șesul de la poalele masivului și vârfurile cele mai admirate ale lanțului muntos. Datorită supunerii unui climat arid și a vânturilor,vârfurile vechilor munți au fost roase aproape până la bază , iar pulberea galbenă adusă de vânt a acoperit ca o mantie de zăpadă toate neregularitățile solului , așadar în urma acestor fenomene de-a lungul timpului, înălțimile munților s-au redus aproximativ de zece ori.

Un martor al orogenezei hercinice sunt Munții Măcin, ce se desfașoară sub forma unor culmi paralele orientate NV-SE și așezate în așa numita zonă, denumire ce nu este justificată nici prin poziție și nici prin altitudine, de către geografi, Munții Pricopanului datorită cotului pronunțat pe care Dunărea îl face la nord-vestul județului Tulcea (Cotul Pisicii). Lacurile din luncă au dispărut pe rama vestică prin urmarea lucrărilor hidrotehnice de amenajare, totuși menținându-se cele din nord-vest si nord. 28 o 07’ și 28 o27’ longitudine estică și 45 o 01’ și 45 o21’ latitudine Nordică sunt limitele geografice ale acestor munți, suprafața ocupată de aceștia este de aproape 500 km2 și sunt situați în întregime în județul Tulcea. Marcată de Dunăre este limita de nord până la care se interpun lacurile Jijila și Crapina și bălțile dintre ele, constituie limita de est văile Luncavița și Taița (Roșu) 1980 cu Pasul Teilor 187 m și localitățile Lucavița, Nifon, Hamcearca sș Balabancea de pe aceste văi despărțindu-se munții de Dealurile Niculițelului ( Cornet, Cocoș, Boclugea ,Coșlugea) situate la culoarul depresionar în care se găsesc localitățile Traian, Mircea Vodă , Horia se află limita de sud , acesta este culoarul ce desparte munții de podișul Babadagului prin pasul Carapelit sau Iaila 192 m. Limita de vest o formează ca și la nord Dunărea prin Brațul Măcin ce-i separă de Balta Brăilei ( figura 3 și figura 4).

Figura 1. Pe Culmea Pricopanului

Sursa: Mihael-Gabriel Albota, Munții Măcin, Ghid turistic, Editura Sport Turism, București, 1987, din Colecția munții noștrii

Figura 2. Așezare geografică Munții Măcin

Sursa: https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/romania/dobrogea/judetul-tulcea/muntii-macinului/

Figura. 3. Așezarea geografică și limitele Munților Măcin

Sursa: Mihael-Gabriel Albotă, Munții Măcin, Ghid turistic, Editura Sport Turism, București, 1987, din Colecția munții noștrii

Figura 4. Relieful munților Măcin, unități morfologice

Sursa: https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/romania/dobrogea/judetul-tulcea/muntii-macinului/

1.1.2 Vechimea locuirii și evoluția așezărilor

Măcin (altitudinea medie 40 m).

Figura 5. Hartă localizare oraș Măcin

Sursa: https://www.weather-forecast.com/locations/Macin/forecasts/latest

Figura 6. Orașul Măcin

Sursa: https://www.info-delta.ro/localitati-22/macin-25.html

Cu peste 11 000 locuitori, situată pe malul drept al Brațului Măcin la limita Nordică a fostei Bălți a Brăilei, localitatea Măcin ( figura 5 și 6) este al doilea oraș ca număr de locuitori și ca importanță economică din județul Tulcea. Străjuit de ultimele prelungiri ale Culmii Pricopanului (Dealul Orliga -116 m) la nord și nord-vest, iar la nord-est și est de înălțimile moderate ale Culmii Pricopanului ( vârfurile Cheia-260m ; Vraju -335m ; Sulucu Mare-370m ). Trecând peste Dunăre la Smârdan, de la Brăila, se gasește un mic hotel si un monument istoric ( Monumentul de la Smârdan) mai apoi mergând pe DN 22 , se parcurg 13 km până în orașul Măcin urmând malul drept al Brațului Măcin (Dunărea Veche). La intrarea în oraș se află o stație PECO și nu cu mult mai departe de aceasta se află autogara de unde pornesc curse de călători către aproape toate localitățile din jurul Munților Măcin, dar și mai departe precum Tulcea, Constanța ș.a.m.d. Înca de la începutul erei noastre , orașul este cunoscut , ruinele ce se mai pot vedea și astăzi în apropierea orașului sunt ale Castrului roman Arrubium ( figurile nr 7 și 8) ce a reprezentat un pion important la granițele imperiului în timpul ocupației romano-bizantine a Dobrogei. În locul numit Izvoarele, situat la 5 km est de Măcin, s-au descoperit olane ( piesă de argint arsă, de obicei de formă semicilindrică , folosită pentru executarea învelitorilor la acoperișurile unor clădiri) de la un apeduct roman. Așezarea și-a păstrat importanța militară și economică, după trecerea popoarelor migratoare și ocuparea Dobrogei de către otomani. A redevenit teritoriu românesc după Războiul de Independență din 1877-1878. În prezent, orașul Măcin, port al brațului Măcin, este în curs de dezvoltare prin lucrările de modernizare începute în zona centrală și prin accentuarea funcției sale industriale. Sunt modernizate în mare parte cu piatră (pavele) obținută din carierele de granit din împrejurimi , peste două treimi din cei aproape 40 km de străzi. Își au sediul în oraș o întreprindere piscicolă , un ocol silvic ce administrează un fond forestier apreciabil de 11 600 ha și câteva întreprinderi industriale de interes local sau județean. Există încă două obiective turistice în afara ruinelor castrului roman menționat , precum Hanul vechi, monument architectonic edificat acum 400-500 de ani, și geamia, construită în secolul al XVIII-lea. Sunt situate în centrul orașului ambele monumente, nu departe de un modern hotel dat în folosință în anul 1978. La 5 km sud-est în apropierea orașului se gasește Lacul Sărat , un loc frumos de agrement ( canotaj și pescuit) , și , alături , popasul turistic Culmea Pricopanului. Funcționează un birou de turism în orașul Măcin. Spre est, între orașul Măcin și comuna Smârdan se gasește locul numit Piatra Fetei, despre care există o legendă legată de Popina Blașova, monument al naturii din Balta Brăilei, aflat vizavi de comuna Turcoaia. Legenda vorbește de un tânăr uriaș din Brăila care, refuzat în propunerea de căsătorie de o fată din Iglița ( acum numită localitatea Turcoaia) , înfuriat, a rupt o stâncă din dealul Orliga de lânga Măcin și a aruncat-o spre uriașii din Iglița; acea stâncă a căzut în Balta Brăilei formând ceea ce numim în prezent popina sau stânca Blașova. La rândul său fata a răspuns și ea rupând o stâncă din înălțimea Iacobdeal , pe care a aruncat-o spre flăcău; stâncă a căzut între Măcin și așezarea Smârdan în locul numit acum Piatra Fetei. Geologul Gheorghe Munteanu Murgoci ( 1872-1925) s-a născut în Măcin , membru corespondent al Academiei Române , ce a elaborat prima hartă a tipurilor de sol din România. Pot fi menționate dintre lucrările sale cu privire la nordul Dobrogei : Cuarțilele din Nordul Dobrogei, Cercetări geologice în Dobrogea Nordică cu privire specială la rocile paleozoice și eruptive, Studii de geografie fizică în Dobrogea de Nord, Etnografia județului Tulcea. Gheorghe Munteanu Murgoci a fost membru al Academiei Internaționale de Pedologie cu sediul la Roma.

Figura 7. Castrul roman Cetatea Arrubium.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul roman Arrubium

Figura 8. Indicator Castrul roman Cetatea Arrubium

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul roman Arrubium

Greci.

Figura 9. Localizare comuna Greci

Sursa: https://it.wikipedia.org/wiki/Greci_(Tulcea)

Situată la altitudinea medie de 35 m în Depresiunea Greci , pe drumul comunal modernizat 51, derivate din DN 22 D ( la 3 km de acesta) (figura 9) . Rezultă că satul Greci avea în perioada 1828-1832 doar 140 gospodării, informație ce rezultă din harta întocmită în acea perioadă , publicată în 1835. Ocupațiile locuitorilor satului sunt agricultura, terenurile învecinate fiind irigate cu apa din Dunăre ( Brațul Borcea) , o altă meserie practicată transmisă din generație în generație este prelucrarea granitului extras din carierele din apropiere. Acest material dur are o foarte largă utilizare atât la construcțiile din țară ( pilele podului de la Cernavodă , metroul din București, valturi pentru fabricile de hârtie sau de sticlă, pavaje) cât și la cele din alte țări ( stadionul olimpic din Munchen, pavaje în Franța, Turcia, Germania). Pe la începutul secolului al XIX-lea granitul din Munții Măcin era folosit în țări străine precum Turcia, Franța pentru pavarea străzilor. În Greci au fost aduși meșteri pietrari din Italia și Grecia , odată cu începerea exploatării granitului în zonă, urmașii acestora rămânând pe aceste meleaguri până în zilele noastre. A trăit în sat artistul popular Gheorghe Baluță , cunoscut cântăreț din cimpoi. Fac legatura peste munte , drumurile locale folosite în mod curent de cei din partea locului, legătură cu localitățile Jijila, Luncavița și Nifon.

Turcoaia. ( figura 10 și 11)

Figura 10. Hartă localizare comuna Turcoaia

Sursa: http://www.romanianresorts.ro/lacul-iacobdeal

Figura 11. Comuna Turcoaia

Sursa: https://www.info-delta.ro/localitatea-turcoaia–judetul-tulcea-p130.html

Este o comună așezată pe malul drept , înalt , al brațului Măcin (Dunărea Veche) la o altitudine medie de 40 m, în partea de vest a impunătorului Iacobdeal ( cu înălțimea maximă de 341 m). Este ultima extremitate acest vârf a Munților Măcin spre vest, continuare a culmii formate de vârfurile Megina, Priopcea, Bujorul Românesc. Ocupațiile de bază ale săteniilor sunt agricultura, piscicultura dar și exploatarea materialelor de construcții din marea carieră de granit deschisă pe Iacobdeal. A fost transformat într-o modernă crescătorie piscicolă spațial ce există între comuna și Brațul Măcin, acesta cuprinzând și ghiolul. Se poate face o aversiune spre Iacobdeal din comună evitând cariera de granit, se urmează o diferență de nivel de 300 m, dar priveliștea într-un mod complet de orizont răsplatește efortul. Este opturată de către Vârful Priopcea (410 m) întreaga porțiune înaltă a Culmii Măcinului , poziționată spre est. În apropiere de comuna Turcoaia se regăsesc patru obiective turistice importante : la circa 3 km spre nord de localitate, pe șosea și mai apoi pe un drum local sunt ruinele cetăților romane de la Troesmis; la circa 3 km spre est punctul fusilier Dealul Bujoarele , rezervație naturală geologică, monument al naturii; în Balta Brăilei ( în prezent desecată și cedată agriculturii ), la circa 3 km spre nord-vest se află Popina Blașova, monument al naturii și tot în baltă dar poziționat spre vest se află lacul de meandru părăsit, numit Dunărea Veche sau Lacul Blașova pe care este amenajat un punct nautic.

Cerna.

Figura 12 : Hartă localizare comuna Cerna

Sursa: http://www.romanianresorts.ro/lacul-iacobdeal

Figura 13: Comuna Cerna

Sursa: http://www.romanianresorts.ro/cerna

Situată pe valea cu același nume și pe DN 22 D , la altitudinea medie de 55 m, în depresiunea Cernei, se află comuna Cerna ( figurile 12 și 13) . Se află în subordinea sa satul Mircea Vodă , ce este situat la 7 km spre sud-est pe aceeași șosea. Se formează DJ 222 B din centrul localității spre comuna Traian și localitățile din sud-est pe locul unei vechi așezări de păstori a luat ființa satul, așezare fondată de meglenoromâni. Satul avea doar 85 gospodării în anul 1830, informație constatată de pe harta tipărită în anul 1835. Funcționează o stație de mecanizare a agriculturii, un centru de vinificație și o secție de exploatare a lemnului. Poetul Panait Cerna, s-a născut în comuna Cerna . Funcționează un muzeu memorial în prezent în casa natală a poetului. Face legatura cu satul Balabancea un drum local ce este situat la rama estică a munților. Ocolul silvic Cerna este unul dintre ocoalele silvice ce administrează fondul forestier al județului Tulcea și unul dintre cele două ocoale silvice care gospodăresc pădurile din Munții Măcin. Sediul ocolului silvic este situat la ieșirea din comună, spre localitatea Horia.

Mircea Vodă. ( figura 14)

Figura 14. Hartă localizare comuna Mircea Vodă

Sursa: https://www.google.ro/maps/place/Mircea+Voda/@44.2857055,28.0138855,11z/data=!4m5!3m4!1s0x40ba9afa138f0189:0xe8c947cd367199cb!8m2!3d44.2885397!4d28.1583811

Este un sat mic ce intră în componența comunei Cerna, ce se află situat la altitudinea medie de 120 m pe DN 22 D, la 7 km de Cerna. Așezat la limita de sud a Munților Măcin, unde altitudinile au scăzut către 200 m și potecile locale ( nemarcate) facilitează accesul ușor spre zona înaltă.

Horia.(figura 15)

Figura 15: Hartă localizare comuna Horia

Sursa: https://www.google.ro/maps/search/comuna+horia+/@44.6290267,27.7434994,10z

Este o comună situată la 60 m altitudine, în Depresiunea Horia, la intersecția a trei importante drumuri DN 22 D,DJ 227 si DJ 222 A , este un centru cu tradiție pentru schimbul de produse între locuitorii satelor din vecinătate. Traversată de râul Taița , curs de apă care delimitează in amonte munții Măcin de dealurile Niculițelului pe o porțiune de peste 20 km iar la circa 1 km in amonte, pe Râul Taița se întâlnește lacul antropic de baraj Horia.

Balabancea.( figura 16)

Figura 16. Hartă localizare și relief comuna Balabancea

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Balabancea,_Tulcea

Este un sat ce aparține de comuna Horia, așezat la altitudinea medie de 90 m în depresiunea Taiței superioare, pe ambele maluri ale râului Taița. Îl vegheză la nord-vest, o înălțime a Munților Măcin, Vârful Crapcea ( 343 m) situat lateral de creasta principală. Ne asigură intrarea spre creasta munților, poteci nemarcate. Accesul în sat se realizează pe DJ 222 A, un drum modernizat. Spre extremitatea sudică a munților se află un drum local de 10 km ce asigură spre vest legătura directă cu localitatea Cerna. Iar spre est un drum de 4 km, ce ne duce spre satul Florești, situat pe Valea Coșlugea, în zona dealurilor Niculițelului. Intr-o necropolă , la Balabancea, s-a descoperit ceramică românească din secolele VII-IX.

Hamcearca ( figura 17)

Figura 17. Hartă localizare comuna Hamcearca

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Hamcearca,_Tulcea

Este o comună de pe Valea Taiței, ce se află situată la altitudinea medie de 100 m, în depresiunea Taiței superioare, la mai puțin de 2 km est de creasta principal a Munților Măcin. Cuprinde peste 200 gospodării așezate de o parte și de alta a șoselei județene 222 A. Accesul spre creastă este ușor, existând însă și porțiuni mai abrupte , diferența de nivel fiind de peste 250 m, potecile nu sunt marcate. La poalele dealurilor Niculițelului,la câteva sute de metrii spre nord-est, se formează un mic sat ce ține de Hamcearca , localitatea Căprioara.

Nifon.

Figura 18. Hartă localizare comuna Nifon

Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Nifon,_Tulcea

Este un sat ce aprține de comuna Hamcearca ( figura 18), ce se află situat pe râul Taița, mai mult pe malul drept în Depresiunea Taiței superioare, la altitudinea medie de 130 m. Când turcii au distrus satul Taița si locuitorii săi au ridicat noi gospodării pe vatra actuală, localitatea a luat ființă în anul 1853. Prezintă interes din punct de vedere arheologic prin cele două monumente romane descoperite pe teritoriul său și datorită ,,ruinelor romane” remarcate în 1850 de Ion Ionescu de la Brad în timpul unei călătorii în zonă. Se formează pitorescul drum de acces (DC 48) la monumentul de arhitectură Cocoș , la mai puțin de 1 km spre nord de ieșirea din sat, din DJ 222 A, ce străbate localitatea în porțiunea sa estică.

Luncavița.

Figura 19. Hartă localizare comuna Luncavița

Sursa: https://www.google.ro/maps/place/Luncavi%C8%9Ba/@45.2880794,28.2592284,14z/data=!4m5!3m4!1s0x40b73ae30080be25:0x7667f4f6dd4e1b1c!8m2!3d45.2852164!4d28.2743836

Este o comună mare, situată la limita de nord-est a Munților Măcin, în depresiunea cu același nume la mai puțin de 30 m altitudine medie, în vecinătatea bălților Dunării din nordul Dobrogei ( figura 19) . O veche așezare românească, având case cu arhitectură specifică din zona în care s-au descoperit vestigii ale culturii Gumelnița. Localitatea este traversată de la vest la est de DN 22 ( Brăila-Isaccea-Tulcea) . Începe DJ 222 A din centru, spre comuna Horia, un drum ce mărginește Munții Măcin la nord-est si est. De reținut este faptul că localitatea este alimentată cu apă adusă din munte, de la 5 km sud din locul numit ,, La Cetățuie”. ,,Aducerea apei în comuna Luncavița Județul Tulcea lucrare obștiască săvârșită în anul 1911 luna noiembrie”. Reprezintă reproducerea inscripției de pe placa așezată la sursa de apă din centru comunei. A necesitat refaceri lucrarea doar în anii 1922 și 1984. Aici a existat un important centru de olărit, activitățile de bază ale locuitorilor fiind agricultura și pescuitul. La circa 8 km se află popasul turistic din Valea Luncavița iar la încă 2 km se situează rezervația natural botanică Pădurea Valea Fagilor. Văcăreni.

Figura 20. Hartă localizare sat Văcăreni

Sursa: http://www.primariavacareni.paginadestart.com/?p=Localizare

Este un sat așezat la altitudinea medie de numai 20 m pe DN 22, la limita de nord a ultimelor prelungiri ale Munților Măcin, comuna aparține de comuna Jijila ( figura 20). Se întind bălțile Dunării din Nordul Dobrogei și Lacul Crapina la nord și nord-estul localității. Se continuă spre sud-est creasta domoală și neîmpădurită a munților , din micul vârf Văcăreni ( 168 m). Cu greu depășesc culmile altitudinea de 100 m, pe o lungime de 7 km. Până la creasta munților au ajuns culturile și livezile. Au fost descoperite și în apropierea localității vestigii ale culturii Gulmenița. Așezarea este tipic românească și este foarte veche. A fost descoperit un tezaur monetar ce conține in cea mai mare parte ducați emiși în timpul lui Mircea cel Bătrân. Se presuune că tezaurul a fost îngropat în anul 1396 , după lupta de la Nicopole, la care după cum se cunoaște, alături de cruciași a luptat și Mircea cel Bătrân , domnul Tării Românești.

Garvăn.

Figura 21. Harta localizare sat Garvan

Sursa: https://www.google.ro/maps/place/Garv%C4%83n+827111/@45.3487121,28.1429815,14z/data=!3m1!4b1!4m5!3m4!1s0x40b726a0d0f2ee23:0xcf9b6f7c60110720!8m2!3d45.3474712!4d28.1608098

Acest sat aparține de comuna Jijila, la altitudinea medie de 30 m, la limita de nord a Munților Măcin ( figura 21). Aici sunt prezente urme ale culturii Gumelnița precum resturi de vase. Șoseaua dintre Măcin și Tulcea, DN 22 trece prin sat, tot de aici se ramifică șoseaua spre comuna I.C.Brătianu ( 23 August) și orașul Galați. Se găsesc ruinele cetății romano-bizantine Dinogeția ( figura 22 și 23) și ale unei așezări feudale timpurii, acestea fiind localizate pe șoseaua DN 22, la 5 km de sat, pe Popina Bisericuța. A existat o așezare geto-dacă înainte de ridicarea cetății romane , din care în prezent s-au descoperit porțiuni din zidul de incintă și ziduri de apărare, poarta principală și clădiri din interior. Sunt menționate ale urme ale stapânirii romane de către Constantin Moisil în lucrarea sa despre stâlpii militari romani de la Garvăn.

Figura 22. Cetatea romano-bizantină de la Dinogeția

Sursa : Mihael-Gabriel Albota, Munții Măcin, Ghid turistic, Editura Sport Turism, București, 1987, din Colecția munții noștrii

Figura 23.Cetatea romano-bizantină de la Dinogeția

Sursa :https://www.historia.ro/multimedia/foto/cetatea-romano-bizantina-de-la-dinogetiae

Jijila.

Figura 24. Harta localizare sat Jijila

Sursa: https://www.google.ro/maps/place/Jijila/data=!4m2!3m1!1s0x40b7269e0082a863:0x5c91389d8684153f?sa=X&ved=0ahUKEwj9yfWg1fDZAhVPaFAKHQpTBIEQ8gEIJzAA

Este așezată la altitudinea medie de 30 m, în depresiunea cu același nume. Se varsă în Lacul Jijila la circa jumătate de kilometru nord-vest de localitate, după ce trece pe la sudul comunei , micul curs de apă Jijila , cu punctual de plecare la contactul dintre Culmea Pricopanului și culmea principală a Munților Măcin ( figura 24). Trece șoseaua națională DN 22, de la Măcin la Tulcea , prin localitate , făcând legătura cu satul Văcăreni un drum local. S-au descoperit vestigii pe teritoriul satului, al culturii neolitice Gulmenița , fiind o veche așezare românească are numeroase case cu arhitectură specifică. Se poate ajunge ușor din comuna Jijila spre înălțimile nordice ale Culmii Pricopanului ( Vârful Cheia 260 m) .

1.1.3 Populația

Încă din cele mai îndepărtate timpuri , așezările din Dobrogea de Nord sunt cunoscute și reprezintă elemente de continuitate, ce datează de mai multe milenii pe acest teritoriu. Sunt întâlnite și în zilele noastre vestigii ale cetăților, așezării daco-romane de la malurile Dunării precum Aegyssus, Noviodunum. Se estimează suprafața acestei unități la aproape 3200 km2 , ce cuprinde o populație de 236.709 locuitori din care 53% trăiau în mediul urban. În urma unei constatări în anul 2000 aceasta a scăzut ajungând la 234.034 cu o pondere de 52,3% în mediul urban și 47,7% în mediul rural. Structura etnică a populației este format din români ce dețin 89,5% iar celelalte naționalități 10,5% dintre care lipoveni, ucrainieni, turci și tătari.

1.1.4 Căile de comunicație

Șoselele modernizate asigură accesul din toate direcțiile, din toate localitățile situate la poalele Munților Măcin și din alte puncte de pornire în drumeție ( figura 25). În această parte a Dobrogei ,căile ferate lipsesc. Se poate ajunge în localitățile de la poalele munților prin portul Brăila, la localitatea Smârdan,peste fluviul Dunărea, localitate ce se situează la 13 km de orașul Măcin. La comuna 23 August se face traversarea în portul Galați, comuna fiind așezată la 13 km de satul Garvăn. Din portul Isaccea sunt 16 km până la comuna Luncavița.

Ca și drumuri auto sunt DN22 ( Smârdan-Măcin-Isaccea-Tulcea)ce facilitează accesul la limitele de nord-vest și nord ale munților prin localitățile Măcin-Jijila-Garvăn și Luncavița, atât spre Culmea Pricopanului cât și spre cea a Măcinului. Fiind în totalitate asfaltat și circulat intens de mijloacele auto ( inclusiv curse I.T.A. de călători) drumul face legatura între Brăila și Nordul Dobrogei. Drumul trece prin Pasul Sărărica (80km) între orașul Măcin și Jijila iar înainte de satul Garvăn, prin Pasul Garvăn (58km).

Se formează DN 22 D din orașul Măcin ( Măcin-Slava Rusă) unde se întâlnește cu DN 22, ce asigură accesul pe laturile de vest și de sud ale munților prin localitățile Măcin, Greci ( prin intermediul drumului local asfaltat DC 51) Cerna, Mircea Vodă si Horia. Asfaltat și circulat de mijloacele auto inclusiv curse I.T.A de călători, acest drum național trece pe langa două baze de cazare precum popasul turistic Culmea Pricopanului la 5 km sud-est de orașul Măcin, și popasul turistic Căprioara la 4 km vest de comuna Horia. Trece prin Pasul Priopcea ( 152km) dintre Vârful Priopcea și dealurile Bujoarelor înainte de a ajunge în localitatea Cerna. Traversează Pasul Carapelit sau Iaila (192km) între localitățile Mircea Vodă și Horia, pas ce face legatura între Munții Măcin și Podișul Atmagea (Podișul Babadagului). Accesul este asigurat de DJ 222 A pe latura de est a Munților Măcin, ce este în totalitate asfaltat ( fiind doar 11 km neasfaltați) , ce traversează Horia, Balabancea, Hamcearca, Nifon si Luncavița. Trece prin pasul Teilor (187 m ), ce leagă între localitățile Nifon si Luncavița, Munții Măcinului cu Dealurile Niculițelului. Se formează DC 48, nemodernizat, la cca 1 km nord de satul Nifon, ce face legatura cu așa numitul monumental de arhitectură de la Cocoș fiind un important obiectiv turistic situat la baza Dealurilor Niculițelului. Ca drumuri locale și forestiere , un drum local face legatura între comunele Greci și Jijila, situate la est de Culmea Pricopanului și care traversează culmea de legatură dintre acestea cât și culmea principală a Munților Măcin la cota 258, in zona numită Dealul Îmbulzita. Legată tot printr-un drum local, comuna Greci de comuna Luncavița, urmărește liziera de vest a pădurii de culmea principală a Măcinului , mai apoi traversând această culme la nord de Vârful Capușa. Facând legatura , la sud de vârful Țuțuiatu, cu satul Nifon, urmând Valea Curăturii, există un drum local de exploatare pe Culmea Măcin. Traversând Culmea Măcinului spre extremitatea sa sudică , există un drum local ce face legatura între comuna Greci și satul Balabancea. Pentru a pătrunde spre zona munților cu înălțimi mai mari, sunt folosite drumurile locale, facilitând practicarea drumeției. Cursele I.T.A de călători către toate așezările din jurul munților ce sunt menționate pe hartă, exceptând Balabancea, Hamcearca și Nifon se fac începând de la autogara din Măcin. Spre satele Balancea, Hamcearca și Nifon sunt curse speciale din Tulcea.

Figura. 25. Acces rutier în Munții Măcinului

Sursa: Albotă

1.1.5 Turismul

Peisajele naturale specifice, păduri cu o mare extindere și un fond vânătoresc bogat, monumentele istorico-culturale, obiceiurile și ocupațiile locuitorilor constituie elemente cu valoare turistică iar prin acest fapt reiese ca Podișul Dobrogei de Nord dispune de un potențial turistic valorificat. Fiind cei mai vechi munți, Munții Măcin au o deosebită importanță între munții țării , datorită numeroaselor vestigii istorice interesul cercetătorilor este orientat, către săpăturile arheologice dar în egală măsură și către cercetarea științifică a vastului tezaur natural existent aici , geologic, botanic, zoologic. În lucrarea ,, Munții Măcin” realizată de Mihail Gabriel Albotă ( aparută în anul 1987) se precizează încă de la început : ,, Până în prezent turismul este puțin practicat în Munții Măcin, aceștia fiind situați departe de lanțul carpatic, izolați în umbra faimoasei Delte a Dunării. Iată de ce (…) încercăm să dovedim că a nega valoarea turistică a munților Dobrogei (…) înseamnă o atitudine de ignorare a frumuseților pe care le oferă tuturor iubitorilor naturii. “ Ion Conea , geograf român , făcea o prezentare memorabilă a Culmii Pricopanului scoțând în evidență importanța din punct de vedere peisagistic și geologic a Munților Măcin: ,, Pricopanul e unul din munții cei mai sălbatici și mai vrednici de văzut din toată România. (…) E unic în felul lui între toți munții țării: o avalanșă de uriașe blocuri granitice căzute din cer și îngrămădite unele peste altele. Pentru că – de fapt- Pricopanul (…) este rădăcina unui munte care trăia, întreg , cu sute de milioane de ani in urma noastră.”

Tipurile de turism ce sunt practicate în această zonă sunt turismul ecvestru în deosebi practicat în Culmea Megina iar Administrația Parcului Național Munții Măcinului dispune de 4 căi și de echipamentul necesar unui astfel de sport. Se zboară cu parașuta și deltaplanul de pe Vârful Priopcea, Bujoarele sau Buceag. Cicloturismul este o altă formă de tursim practicată aici, organizându-se și concursuri ( figura 28). În vechile cariere de piatră se practică cățărarea (figura 27), desigur că și alpinismul este una dintre activitățile practicate ( figura 26) precum si drumetiile ( figura 29). Este dezvoltat și turismul cultural și religios, deoarece în apropierea Muntilor Măcin se afla manastirile ortodoxe ce ofera um cadru natural deosebit ( Saon, Cocoș, Celic dere , Izvorul Tămăduirii) formeaza o structura de atractii turistice pentru vizitatorii ce doresc sa aprofundeze cunostintele despre aceasta zona, obiectivele cultural si istorice cum sunt Cetatile romano-bizantine dinogetia, Arrubium, Troesmis, Ibida, Noviodunum, Aegyssus, Bazilica paleo-crestina cu cripta si Biserica ,,ingropata Sfantul Atanasie din Niculitel, muzeele din municipiul Tulcea ce intregesc mozaicul cultural, istoric si etnografic al regiunii. Activitatea cea mai intense din acest teritoriu se desfasoara in lunile aprilie-iunie iar cea mai redusa perioada este iarna cand vizitatorii sunt rari.

Figura 26 Alpinism în Muntii macin

Sursa https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/romania/dobrogea/judetul-tulcea/muntii-macinului/

Figura 27.Cariere de piatra unde se practica catararea

Sursa https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/romania/dobrogea/judetul-tulcea/muntii-macinului/

Figura 28. Cicloturism Muntii Macin

Sursa https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/romania/dobrogea/judetul-tulcea/muntii-macinului/

Figura 29. drumetie in Muntii macin

Sursa https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/romania/dobrogea/judetul-tulcea/muntii-macinului/

1.2 Istoricul cercetărilor în domeniu

Mihail Gabriel Albotă a scris Măcin , publicată în colecția Munții noștrii , în anul 1987. Aici menționează că , cu multe decenii în urmă , marele nostru geograf Ion Conea, făcea o prezentare memorabilă a acestei culmi secundare a Munților Măcin: ,, Și pe măsură ce privirea ni-l cuprinde tot mai de aproape, muntele apare cu fața tot mai fărîmată, la început se pare ca roiuri de pietre se desfac , din loc în loc, din trupul lui tulburându-i fața relativ liniștită; după aceea apropiindu-ne vedem că pietrele cresc mereu în mărime pană ce jos din poale mărimea lor ajunge să te înspăimânte.”

Profesorul Ion Simionescu reputat om de știință și autor de lucrări de popularizare scria că , la fel ca oamenii, și munții au povestea lor.

1.3.Structura lucrării

Prezenta lucrare este compusă din patru capitole , secționate astfel : Capitolul I: Aspecte generale în care se evidențiază aspectele introductive precum așezarea geografică, vechimea locuirii și evoluția așezărilor, populația, căile de comunicație și accesibilitatea și nu în ultimul rând turismul. Capitolul II cuprinde particularitățile climatice din Munții Măcin atât în perspectiva influenței lor asupra turismului cât și factorii genetici ai climei radiativi și fizico-geografici. Tot în capitolul II sunt cuprinse particularitățile principalelor elemente climatice precum temperatura aerului, umezeala aerului, nebulozitatea, durata de strălucire a Soarelui, precipitațiile atmosferice, presiunea atmosferică, vântul. Se evidențiază fenomenele de risc în perioada caldă a anului , fenomenele atmosferice de risc ce se manifesta tot timpul anului , regionarea bazată pe favorabilitatea pentru turism a condițiilor climatice din Munții Măcin. Capitolul III cuprinde turismul pe teritoriul Munților Macin în perspectiva influențată de către factorii climatic, atat si potentialul turistic cat si factorii ce determina influenta acestuia precum vegetatia, hidrografia. Capitolul IV cuprinde

1.4. Scopul lucrarii

Scopul principal al studiului consta in evidentierea factorilor determinanti ai relatiei climato turistice de pe teritoriul Muntilor Macin , tinand cont de potentialul turistic al teritoriului, de aspectele fizico-geografice ale reliefului si de caracteristicile meteorologice si climatologice. Clima reprezintă un factor important în dezvoltarea si practicarea turismului deoarece influențele climatice împreuna cu relieful oferă și conferă experiențe și stări. Deoarece turistul trebuie să simtă o bună disponibilitate a climei, influențele acesteia sunt foarte importante.

Capitolul II – Particularitățile climatice din Munții Măcin

2.1. Caracteristicile climatice ale Muntilor Macin in perspective influentei lor asupra turismului

Clima teritoriului Muntilor Macin se incadreaza intr-un climat accentuat continental, cu influente submediteraneene in zonele mai inalte si cu evidente caracteristici stepice in sudul aeriei protejate. Se caracterizeaza prin veri foarte calduroase si secetoase , toamne lungi si ierni geroase.

2.2. Factorii genetici ai climei

Încă din definiția climei rezultă că factorii care o generează sunt: radiația solară, suprafața activă-subiacentă , circulația atmosferică generală și activitatea antropică. Variabilă de la o regiune la alta este ponderea factorilor respectivi în determinarea condițiilor climatice. În absența radiației solare, ceilalți trei factori nu pot funcționa.

2.2.1. Factorii radiativi

Factorii radiativi au rolul hotărâtor ca in absența lor , celelalte categorii de factori climatogeni să nu poată exista. Acești factori includ toate fluxurile de energie radiantă ce străbat atmosfera, dar pot fi reduși la radiația solară , deoarece radiația terestră , radiația atmosferică etc. nu sunt altceva decât energie solară transformată . Este valabilă pentru sistemul Pământ-atmosferă în ansamblul său, reducția respectivă. Bilanțul radiativ (figura 30) și bilanțul caloric capătă semnificații deosebit de importante în momentul în care se analizează însă condițiile climatice pe zone sau regiuni distincte. Mișcările de rotație și de revoluție efectuate neîncetat de sistemul Pământ-atmosferă, determină variațiile periodice diurne și anuale ale climei, pe fondul constanței relative a energiei radiante solare. Pe de o parte a înălțimii Soarelui deasupra orizontului,repartiția geografică a radiației solare este determinată prin latitudine, anotimp sau momentul zilei iar pe de altă parte de transparența atmosferei prin nebulozitate,concentrația pulberilor în suspensie,valoarea bilanțului radiativ într-o bună măsură este comandată de intensitatea radiației globale adică potențialul energetic și implicit caracteristicile climei din fiecare zonă sau regiune a suprafeței terestre.

Figura 30. Repartiția valorilor medii anuale ale bilanțului radiativ

Sursa: Sterie Ciulache, Meteorologie si climatologie, Editura Universitara Bucuresti

2.2.2. Factorii fizico-geografici

Factorii fizico geografici joacă un rol important în modificarea valorilor și regimurilor diferitelor fluxuri de energie radiantă făra a perturba periodicitatea determinată de mișcările Pământului în jurul axei proprii și în jurul Soarelui. Dacă radiația solară ar fi singurul factor genetic al climei , aceasta ar fi repartizată zonal în funcție de unghiul înălțimii Soarelui deasupra orizontului, valorile termice scăzând uniform de la ecuator la poli. Din cauza neomogenității suprafeței active-subiacente sau în alte cuvinte din cauza neomogenității condițiilor fizico geografice ale suprafeței terestre, cantitatea de radiație solară este însușită și reflectată diferențiat. Când se analizează comparativ modul în care sunt influențate elementele meteorologice, respective caracteristicile climei de către cele două tipuri fundamentale de suprafață activă: apa și uscatul, se constată că cea mai pregnantă diferențiere a rolului climatogen este jucată de acești factori fizico-geografici ,cauză ce determină în regimurile și valorile tuturor elementelor meteorologice modificări atât de importante încât generează caracteristici climatice distincte ( oceanice și continentale) în toate zonele latitudinale cu excepția celei ecuatoriale este caracterizată de către cele două tipuri fundamentale de suprafață activă. Modificările sunt datorate în primul rând modului diferit de încălzire și răcire a apei și uscatului , căldura specifică și conductibilitatea calorică sunt rezultatul a două însușiri fizice esentțale prin diferențierea respectivă la valori identice ale radiației solare incidente. Principalul element ce determină neomogenitatea uscaturilor continentale este relieful ,joacă un rol foarte important în geneza diferitelor tipuri de climă ce se individualizează pe uscat chiar și în cadrul acelorași zone climatice, se exercită acest rol prin altitudine , formă, expoziție și înclinare a pantelor. Cel mai pregnant efect diferențiator îl are altitudinea ce acționează fără excepție asupra tuturor elementelor meteorologice și asupra tuturor caracteristicilor climei. Scade paralel cu creșterea altitudinii, presiunea atmosferică ca urmare a scăderii coloanei de aer care apasă pe unitatea de suprafață orizontală și a reducerii intensității atmosferei. Această scădere este considerată constantă și sub influența unor factori de natură termică sau dinamică pot să apară și abateri de la reguli . Presiunea atmosferică poate juca în regiunile înalte ale planetei un rol important în viața oamenilor și animalelor, chiar dacă aceasta nu este o caracteristică esențială a climei. Oamenii reușesc să se adapteze la condițiile rarefierii aerului și reducerii cantității de oxigen ce provoacă răul de munte. Ca o dovadă a existenței unei așezări omenești stabile la 5130 m înălțime în Anzii Boliviei ( Chacaltaya) și la 4980 m în Tibetul de Vest unde această presiune atmosferică depășește doar cu puțin 500 mb. Influențată de relief nu numai prin altitudine ci și prin expoziția și înclinarea pantelor este radiația solară. Crește paralel cu creșterea altitudinii, fluxul radiației solare directe datorită scăderii opacității atmosferei, care conține cantități din ce în ce mai mici de vapori de apă și de impurități în suspensie. Determină modificări importante în compoziția spectrală a radiației solare directe, creșterea în altitudine a transparenței atmosferice. Ca exemplu , în Alpi la 1860 m înălțime, radiația ultravioletă este de 4 ori mai mare iarna și de două ori vara față de cea din regiunile joase, periferice.

2.2.3. Factorii dinamici

Acești factori sunt reprezentați prin circulația generală a atmosferei, circulația musonică, vânturile locale și curenții oceanici. Rezultatul repartiției inegale a presiunii atmosferice este cauzată de circulația aerului, și se datorează în cea mai mare masură vânturilor circulației generale a atmosferei. Determină o repartiție neuniformă a presiunii atmosferice , distribuția inegală a radiației solare pe suprafața terestră și modul diferit în care energia radiantă se transformă în căldură. Această distribuție este pusă în evidență cu ajutorul hărților de izobare, care se construiesc pe baza datelor medii multianuale de presiune , reduse la nivelul mării. Hărțile cu izobare anuale maschează în mare măsură distribuția reală a presiunii atmosferice, ce este reprezentată pe hărți sezoniere sau ale lunilor caracteristice. În atmosferă ia naștere un sistem complicat de mișcări ale aerului , cunoscut sub numele de circulația generală a atmosferei, datorită repartiției inegale a presiunii. Principala caracteristică a circulației atmosferice generale este constituită de ampla și continua sa variabilitate. Se exercita rolul ei climatogen prin deplasarea dintr-o regiune într-alta a unor mase de aer cu însușiri fizice diferite ce asigură schimburile de căldură și umezeală și modificând substanțial valorile și regimurile diferitelor elemente meteorologice și implicit ale caracteristicilor climatice ce ar rezulta din interacțiunea primelor două categorii de factori genetici ai climei radiativi și fizico-geografici. În jurul unei stări mijlocii de echilibru, prin neîncetatele sale schimbări de intensitate și direcție, circulația generală a atmosferei provoacă tuturor elementelor meteorologice și caracteristicilor climatice variații neregulate care perturbă periodicitatea generată de acțiunea factorilor radiativi și fizico-geografici sub influența mișcărilor de rotație și de revoluție ale Pământului. Circulația generală a atmosferei, datorită extraordinarei sale complexități, nu este cunoscută încă sub toate aspectele, numeroase fiind problemele ce mai trebuie elucidate. Există o strânsă dependență între circulația atmosferică generală de la nivelul suprafeței terestre și cea din troposfera superioară, ceea ce nu înseamnă însă că ele sunt identice.

2.3. Particularitățile principalelor elemente climatice

2.3.1. Temperatura aerului

Determinată de radiația solară, temperatura aerului atmosferic variază în funcție de mai mulți factori precum, latitudine ce scade treptat de la Ecuator spre cei doi poli, anotimpuri, diferența dintre zi și noapte, altitudine , atunci când crește altitudinea, scade temperatura ,spre exemplu la 1000 m altitudine , temperatura scade cu 6o Celsius; încălzirea diferită a apei față de suprafețele terestre, vânturi , curenții marini. Pe teritoriul munților Măcin, clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 10oC-11oC. Aceasta ocupă un loc important în cadrul climatic ce influențează turismul, fiind legată de regimul radiației solare, evoluția acesteia.

2.3.2. Umezeala aerului

Umezeala aerului este unul din principalele elemente meteorologice determinate prin prezența în atmosferă a vaporilor de apă. Depind în bună masură de valoarea acestui element cantitatea norilor și a precipitațiilor , opacitatea atmosferei și bilanțul radiativ-caloric. Se utilizează o serie întreagă de mărimi și unități de măsură, pentru definirea cantității de vapori de apă din aer și a diferitelor însușiri higrometrice. Tensiunea sau forța elastică a vaporilor de apă reprezintă presiunea parțial exercitată de vaporii de apă în cadrul presiunii generale a atmosferei ce pot fi distinse o tensiune reală și o tensiune maximă sau de saturație, ambele exprimându-se în mm coloana de mercur sau mb presiunea vaporilor de apa din atmosferă este tensiunea reală , se află în raport direct proporțional cu temperatura aerului presiunea vaporilor de apă ce saturează aerul la o temperatură dată, este tensiunea maximă sau de saturație ca și tensiunea reală, ea crește când temperatura se mărește întrucât sporește capacitatea aerului de a inmagazina vapori de apa și scade când temperatura devine mai mica. Tensiunea de saturație mai depinde și de alți factori precum starea de agregare a apei, forma suprafeței evaporate și conținutul apei în săruri. Influențează tensiunea de saturație în sensul micșorării acesteia deasupra gheții din cauza coeziunii moleculare mai mari care fac ca numărul moleculelor ce scapă de pe suprafața ei să fie mai mic și mărimii deasupra apei, toate acestea sunt influențate de către starea de agregare a apei. Creează condiții diferite pentru evadarea și întoarcerea moleculelor de apă forma suprafeței de evaporare din și în masa lichidului, mărind sau micșorând tensiunea de saturație. Condițiile sunt identice atât pentru evadare cât și pentru întoarcere în cazul suprafețelor plane. În momentul în care suprafața evaporată este convexă (picăturile de apă), moleculele au de învins o rezistență mai mică la evadare (traversând pelicula de apă dinspre partea concavă ) și mai mare la întoarcere , când străpung pelicula de apă dinspre partea convexă. Evadarea moleculelor este mai grea pentru suprafețele concave iar întoarcerea este mai ușoară. Picăturile de apă ce alcătuiesc norii au dimensiuni diferite, ceea ce înseamnă că și curburile lor se deosebesc fiind mai mari pentru picăturile mici și mai mici pentru picăturile mari. Se rezulta ca tensiunea de saturație în jurul picăturilor de apă scade pe masura creșterii acestora (figura 31) și ca, în nor, aerul din jurul picăturilor mici poate fi nesaturat cu vapori , deci picăturile se evaporă , pe când cel din jurul picăturilor mari este suprasaturat , adică picăturile se măresc. Se micșorează tensiunea de saturație din cauza conținutului apei în săruri cu atât mai mult cu cât concentrația acestora este mai mare. Se datorează faptului că moleculele soluției saline au o coeziune mai mare decât cele ale apei pure, fapt ce rezultă că evaporarea de pe suprafața unei soluții saline este mai mică decât cea corespunzatoare pe suprafața apei pure.

Figura 31. Tensiunea maximă a vaporilor de apă la diferite temperaturi

Sursa: Sterie Ciulache, Meteorologie si climatologie, Editura Universitară

2.3.3. Nebulozitatea

Repartiția geografică a nebulozității se pune în evidența prin mijlocirea hărților cu izonefe, acestea fiind liniile ce unesc punctele cu aceeași nebulozitate. Aceste hărți atestă prin caracter zonal al distribuției nebulozității (figura 32 și 33) , legătura ei mijlocită cu brâurile de presiune minimă, presiunea maximă și cu frânturile atmosferice principale , astfel încât zona ecuatorială de nebulozitate ridicată este consecința directă a puternicelor mișcări convective ascendente ce se dezvoltă tot timpul anului (figura 34) , pe de o parte zonele tropicale și subtropicale cu nebulozitate foarte redusă se datorează mișcărilor descendente caracteristice anticiclonilor subtropicali și alizeelor iar pe de altă parte zonele subtropicale cu nebulozitate mare sunt determinate de mișcările ascendente generate de ciclonii mobili și coincid cu zone ridicate de nebulozitate.

Figura 32. Distribuția latitudinală a nebulozității

Sursa Sterie Ciulache, Meteorologie și climatologie, Editura universitară

Figura 33. Distribuția latitudinală a nebulozității

Sursa Sterie Ciulache , Meteorologie și climatologie, Editura Universitară

Figura 34. Repartiția valorilor medii ale nebulozitații în luna ianuarie (zecimale)

Sursa: Meteorologie si climatologie , Sterie Ciulache, Editura Universitară

2.3.4 Durata de strălucire a Soarelui

Soarele (figura 35) este sursa energetica primara a aproape tuturor proceselor si fenomenelor din atmosfera. Este o stea normala, de clasa spectrala G2 , galben-portocalie, avand la suprafata o temperatura de circa 6000o K, luminozitatea de 3,6826×106 dyne/cm2 si acceleratia gravitatiei de 2,740×102 m/s. Are un diametru unghiular de 31’59,26’’ , raza de 695990 km (de 109 ori raza Pamantului). Volumul de 1,4122x1027m3 de 1301200 volumul Pamantului, suprafata de 6,087x1018m2 (de 11900 ori suprafata Pamantului), masa de 6,087×1030 kg (de 330000 ori masa Pamantului) , si densitatea medie de 1,41 g/cm3. Soarele emite o cantitate de energie constanta, asemeni majoritatii stelelor, fara a suferi modificari de forma, de dilatare sau contractare in perioadele lungi, de ordinul miliardelor de ani. Ceea ce inseamna ca exista o stare de echilibru intre cantitatile de energie emise in spatiu si cele produse in interior (figura 36).

Figura 35. Structura Soarelui și elementele activității solare

Sursa: Sterie Ciulache, Meteorologie si climatologie, Editura Universitară

Figura 36. Spectrul radiațiilor solare și terestre

Sursa: Sterie Ciulache, Meteorologie și climatologie, Editura Universitară

2.3.5. Precipitațiile atmosferice

Poartă numele de precipitații atmosferice particulele de apă lichidă, sau solidă , cristalizată sau amorfă, care cad din nori ( rar și din ceață) , atingând suprafața terestră , acestea constituie veriga prin care se încheie circuitul apei în natură și unul dintre cele mai importante elemente meteorologice. Se intelege ca viteza de cadere a picaturilor este direct proportionala cu dimensiunile acestora, intrucat particulele lichide si solide care alcatuiesc norii au dimensiuni foarte mici , caderea lor este extrem de lenta, cei mai slabi curenti ascendenti reusind sa le mentina in suspensie. Este necesar ca particulele sa creasca pentru a putea cadea pe suprafata terestra, cresterea trebuie sa fie intr-atat incat greutatea lor sa depaseasca forta curentilor ascendenti (figura 38) . Precipitatiile sunt grupate in categorii distincte, subdivizate la randul lor in functie de criteriul care sta la baza fiecarei clasificari in parte.

Figura 37. distributia latitudinala a precipitatiilor medii anule

Sursa: Sterie Ciulache, Meteorologie si climatologie, Editura Universitară

Figura 38. Viteza de cădere a picăturilor de ploaie și a picăturilor noroase în aer calm

Sursa : Sterie Ciulache, Meteorologie și climatologie, Editura Universitară

Pe teritoriul Muntilor Macin , cantitatile de precipitatii sunt medii ce nu depasesc 500 mm , se incadreaza astfel in extremele valorilor termice si de precipitatii din tara fiind cei mai arizi munti din Romania. Precipitatiile sunt mai abundente in zona nordica si centrala a zonei deaceea conditiile de vegetatie sunt mai favorabile , zona avand un caracter forestier.

2.3.6. Presiunea atmosferică

Presiunea atmosferica (P) este forta (F) cu care invelisul gazos al planetei apasa asupra unitatii de suprafata: P=F/S dyn/cm2 .

Este o forta ce se manifesta in toate directiile, rezultata din energia cinetica a moleculelor gazoase. Moleculele individuale ce compoun gazul atmosferic se ciocnesc neincetat, conform teoriei cinetice, generand presiunea aerului impactul coliziunilor respective. Marimea depinde atat de numarul si de masa moleculelor cat si de viteza cu care ele se misca determinata de temperatura. Viteza miscarii moleculelor creste atraganddupa sine sporirea frecventei coliziunilor, la valori ridicate ale temperaturii, drept urmare presiunea este mai mare la temperaturi inalte decat la temperaturi joase, daca volumul ramane constant. Presiunea atmosferica prezinta o dostributie spatiala variabila atat pe verticala cat si pe orizontala in functie de factorii care o determina si influenteaza precum temperatura, volumul, densitatea, acceleratia gravitationala si circulatia aerului. Pe masura micsorarii coloanei de aer se inregistreaz o scadere a presiunii rezultat din presiunea atmosferica cu care apasa aerul pe unitatea de suprafata.

Figura 39. Scăderea presiunii atmosferice cu înălțimea

Sursa: Sterie Ciulache, Meteorologie și climatologie, Editura Universitară

2.3.7. Vântul

Cunoscută sub numele de acvectie este mișcarea orizontală a aerului. Alături de mișcarea verticală a aerului, numită convectie ;ea contribuie in mod hotărâtor la schimbarile neregulate ale starii vremii. Rezultatul interactiunii mai multor forte este vantul, dintre care cea a diferentei de presiune genereaza miscarea iar celelalte precum forta de deviatie datorita rotatiei Pamantului, forta de frecare si forta centrifuga ii modifica directia si viteza. Pentru practicarea turismului în condiții optime, în perioada hibernală viteza medie a vântului trebuie să aibă valori mai mici de 3m/s, în perioada anotimpului iarna , valorile sunt cuprinse între 3m/s și 4m/s, iar dacă aceasta are o valoare mai mare de 5m/s , favorabilitatea pentru turism este mică.

În zona Munților Măcin, vânturile frecvente sunt predominante din nord și nord-est fără a produce pagube forestiere. Un vânt puternic, uscat având directia NE-SV este crivățul ce determină geruri mari, înghețuri, polei iar uneori viscole puternice cu viteze ce pot depăși 100-120 km/h, conducând la spulberarea si troienirea zăpezii. Present aici este și suhoveiul ce bate din direcții diferite în mod frecvent din E. acesta este un vânt fierbinte , uscat ce provoacă secetă și furtuni de praf, cunoscut și sub denumirea de vânt negru. Vântul ce bate din SE spre NV sau din E spre V ce este însoțit de nori negri ce aduc ploaia măruntă și caldă de scurtă durată este băltărețul. Bate in mod special toamna și primăvara.

2.3.8. Fenomene atmosferice de risc

Fenomenele naturale ce au la bază unul sau mai mulți factori climatici ce dispun de o potențialitate mare de distrugere sunt fenomenele atmosferice de risc.

2.3.8.1 Fenomene climatice de risc in perioada rece a anului

Fenomenele climatice de risc din perioda rece a anului au ca și caracteristică comună temperaturile negative. Astfel pe sezonul rece fenomenele caracteristice sunt înghețul, bruma, chiciura, poleiul , stratul de zăpadă, pe conductorii aerieni viscolul, ceața. Condiționate de regimul termic de iarnă a cărui caracteristică principală este constituită de coborârea temperaturii în aer și pe suprafața solului sub 0oC sunt frecvența , durata și intensitatea fenomenelor.

2.3.8.1.1. Înghețul

Fenomenul de trecere a apei în stare de gheață , la o temperatură mai joasă de zero grade, este înghețul. În zonele de climă temperată , fenomenul de îngheț are lo în anotimpurile reci de toamnă și iarnă atunci când temperaturile sunt joase. Odată cu temperaturile scăzute , pe lângă îngheț își fac prezența și gerul, frigul .

2.3.8.1.2. Bruma

Bruma este rezultatul procesului de condensare și înghețare a vaporilor de apă ce iau naștere la suprafața solului. În sezonul rece aceasta se formează în loc de rouă, în momentul în care temperatura a atins punctul de îngheț. Aceasta se produce in nopțile senine, calme și reci de primăvară, toamnă și iarnă pe suprafețe a căror temperatură scade sub 0oC prin sublimarea vaporilor de apă. Depunerile de brumă sunt favorizate de timpul calm sau cu vânt slab între 0 și 2 m/s, senin dar cu nori subțiri și umezi cu r>80%. Aceasta dispare prin evaporare și mai rar prin topire. Bruma cade inaintea inghetului cu aproximativ 10-15 zile .

2.3.8.1.3. Poleiul

Depunerea de gheață transparentă sau omogena ce se formează în urma înghetării picăturilor de ploaie sau burniță suprarăcite ce cad pe suprafețe cu temperaturi cuprinse între 0,1oC și -1oC se numește polei. Aceste depuneri de polei sunt periculoase provocând pagube livezilor și suprafețelor forestiere, de asemenea sub greutatea poleiului pot ceda și cablurile telefonice, electricitatea. Transportul rutier este uneori întrerupt din cauza stratului alunecos de pe carosabil, trotuare.

2.3.8.1.4. Chiciura

Forma de precipitații produsă prin condesarea ceții pe fulgi de zăpadă acumulându-se pe ramurile copacilor, sau pe alte obiecte de pe sol este chiciura. Aceasta constituie o masă cristalină albă cu o structură fină ce apare prin desublimarea vaporilor de apă sau prin înghețarea picăturilor. Este o formă întrudită cu bruma. Aceasta este o depunere de gheață , granulată de culoare albă-mată ce prezintă aspect de zăpadă sau măzăriche devenind mai apoi mai compactă și sticloasă. La temperaturi de -2oC și -7oC sau chiar mai coborâte , se formează chiciura , pe timp cețos și vânt tare.

2.3.8.1.5. Stratul de zăpadă

Fenomenul specific cand temperatura solului si a aerului inregistreaza valori negative pentru cateva zile consecutive , este stratul de zapada. Cantitatea de ninsori si existenta calmului atmosferic sunt fenomene comune cu stratul de zapada. Acesta se depune in momentul in care exista conditii optime de formare , la temperaturi de sub 0oC si cantitati vaste de precipitatii. Numărul mediu cu strat de zăpadă al zilelor din regiunea Munții Măcin este în jur de 30 zile.

2.3.8.1.6. Viscolul

Caracterizată prin temperaturi scăzute, vânturi puternice și ninsori abundente este furtuna severă numită viscol. Acesta este un vânt puternic însoțit de spulberea zăpezii și transportarea acesteia deasupra suprafeței pământului.Viscolele sunt însoțite de ninsori abundente ce reduc vizibilitatea, acestea devin hazarde naturale atunci când provoacă pagube materiale importante și pierdere de vieți omenești.

2.3.8.2. Fenomene de risc în perioada caldă a anului

Fenomenele climatice de risc din perioada calda a anului sunt ploile torențiale, grindina, roua.condiționate de regimul termic de vară, frecvența, durata și intensitatea fenomenelor sunt determinate de temperaturi de 25-30oC în aer și de 50-60oC pe sol.

2.3.8.2.1.Ploile torențiale

Forma de precipitatie atmosferica sub forma de picatura de apa ce provine din condensarea vaporilor din atmosfera se numeste ploaie. Ea se formeaza atunci cand picatuile de apa din nori cad pe suprafata pamantului sub forma lichida. Ploile torentiale se produc atunci cand rata precipitatiilor este mai mare de 50 mm/ora.

2.3.8.2.2.Roua

Facand parte din categoria precipitatiilor , roua este fenomen meteorologic ce se formeaza de obicei seara sau in decursul diminetii prin racirea aerului vaporilor de apa existenti la suprafata solului si se condenseaza astfel formandu-se pe diferite obiecte de la sol picaturi de apa.

2.3.8.2.3. Grindina

Forma de precipitatii in care particulele de apa din atmosfera cad pe suprafata solului in forma de gheata, se numeste grindina. Se formeaza atunci cand picaturile de ploaie travereseaza stratul de aer la temperaturi scazute de sub 0oC. Grindina se porduce in sezonul cald se asociaza cu averse, vant si descarcari electrice, este provocata intotdeauna de nori cumulo-nimbus. Acest fenomen poate provica pagube majore asupra culturilor agricole , poate deteriora acoperisurile imobilelor sau caroseriilor masinilor.

2.3.8.3. Fenomene atmosferice de risc care se manifesta tot timpul anului

Sunt fenomenele ce se manifesta pe tot timpul anului, indiferent de variațiile climatice.

2.3.8.3.1. Ceața

Aglomeratia particulelor de apa aflate in suspensie in atmosfera in apropierea suprafetei solului ce reduce vizibilitatea sub 1000 metri este fenomenul meteorologic numit ceata. Este mult mai frecventa toamna si primavara atunci cand temperaturile sunt mai scazute iar vaporii ajung la starea de saturatie la o cantitate mai mica in unitatea de volum decat in timpul verii, se formeaza in general dimineata si seara. Se formeaza mai des in vai und temperatura este mai scazuta si umiditatea mai mare , existenta concomitenta a umiditatii de la sol intre 90-100%, un vant calm sau cu viteza pana la 3m/s. In lumina puternica pot fi vazute cu ochiul liber cristalele sau picaturile ce alcatuiesc ceata ce prezinta un val albicios ce acopera peisajul.

2.3.9. Regionarea bazată pe favorabilitatea pentru turism a condițiilor climatice din Munții Măcin

Într-o regiune determinată , complexul condițiilor climatice este un factor important în creșterea sau descreșterea turismului și activităților legate de acesta. Este necesar să se determine acele variabile climatice ce exercită influența turismului și cota fiecăruia dintre acești factori pentru a rezolva anumite probleme legate de turism. Scala condițiilor climatice este instrumentul ce permite evaluarea analitică , deoarece ia un număr foarte mare de fluctuație climatică și ponderea specifică în funcție de impactul acesteia asupra turismului. Mai permite și evaluarea sintetică astfel încât valoarea fiecăreia din fluctuațiile climatice luate în considerare precum și cea însumată a tuturor acestora se clasifică în patru categorii cu limite precis determinate.

(Sterie Ciulache, 1979)

2.3.9.1. Regionarea bazată pe favorabilitatea pentru turism a condițiilor climatice din Munții Măcin din semestrul cald

Potențialul turistic al regiunii Munții Măcinului în anotimpul estival este foarte ridicat, condițiile favorabile fiind majore. Factorii climatici de risc avand un grad mai scazut de influente riscante fapt ce denota ca practicarea turismului in aceasta regiune este de mare amploare. Conditiile climatice din sezonul cald ofera o favorabilitate a turismului buna deoarece influentele climatice sunt moderate iar temperaturile ofera turistului stari de confort.

2.3.9.2. Regionarea bazată pe favorabilitatea pentru turism a condițiilor climatice din Munții Măcin din semestrul rece sau tot timpul anului

Din cauza faptului ca in sezonul rece temperaturile sunt scazute, rata de favorabilitate a turismului este mica. Factorii ce influenteaza acest fapt sunt temperaturile scazute, gradul ridicat de precipitatii, in sezonul de iarna , zapada si viscolul, desigur si stratul de zapada ce impiedica practicarea activitatilor de agrement , activitati precum catararea, drumetiile, alpinismul. In aceasta regiune , fluxul de turisti este scazut deaoarece aici nu exista posibilitatea practicarii sporturilor de iarna.

Capitolul III. Turismul pe teritoriul Munților Măcin în perspectiva influențată de către factorii climatici

3.1. Potențialul natural al turismului și influența condițiilor climatice asupra acesteia

Potențialul natural al turismului este reprezentat de către relief , rețeaua hidrografică , vegetația, fauna , solurile , clima și vremea , aceasta din urmă influențând în mod direct activitățile turistice. Trebuie cunoscute de către operatorii turistici , condițiile climatice astfel încât să poată susține rezistența sectorului turistic, pentru a putea avea beneficii economico-sociale și pentru a îmbunătăți experiența de viață a turiștilor. Pentru asigurarea unor măsuri de adaptare a condițiilor climatice și a efectelor schimbărilor acesteia , ar trebui să existe o educație pentru turiști cât și pentru operatorii de turism cu privire la cunoașterea condițiilor și schimbărilor climatice. Factorii climatici crează stări atât de confort cât și relaxare, dar și stare de disconfort, stres sau suprasolicitare , astfel influentând organismul uman , fapt ce este datorat bioclimatului ce însumează caracteristicile elementelor climatice din cadrul unei regiuni. Efectul compus al temperaturii și umezelii aerului asupra senzației de cald sau frig percepută de organismul uman este numit Indicele de disconfort ARAKAWA- DI ARAKAWA , aceasta a fost propus de Arakawa.

Figura 40. Nivelul de disconfort bioclimatic pe clasele de valori ale dI Arakawa

Sursa:

Pentru dezvoltarea turismului, potențialul turistic reprezintă un ansamblu socio-economic , socio-istoric și cultural. Toate elementele cadrulul natural sunt sprijinite de relief și influențate de climă. Clima influențează toate elementele cadrului natural și tot odată potențialul turistic natural prin factorii săi componenți precum prezența sau absența nebulozității, creșterea sau descreșterea temperaturii , viteza vântului , umiditatea aerului , durata medie de strălucire a Soarelui, toți acești factori determinând desfășurarea activităților turistice și au un rol decisiv asupra fluxurilor turistice.

3.1.1. Potențialul turistic reprezentat de condițiile climatice ale teritoriului Munților Măcin

Un element cheie de atractie pentru turistii sositi in destinatiile montane il reprezinta factorii climatici. Vremea calda si precipitatiile reduse sunt factorii cei mai importanti pentru o destinatie. Toate formele de activitate ce au loc in aer liber sunt influentate intr-o forma sau alta de elemente climatice. Convitiile nefavorabile pot reprezenta o afectiune a nivelului de dezvoltare economica si sociala a regiunii, turismul reprezentand unul dintre sectoarele economice cele mai importante.

Pot constituii factorii determinanti pentru dezvoltarea drumetiei elementele ce exprima potentialul turistic al Muntilor Macin. Usor accesibile sunt obiectivele turistice de pe traseele de picior, ce sunt marcate sau nemarcate sunt alcatuite din elemente ale potentialului turistic natural precum peisaj geographic, rezervatii natural, monumente ale naturii iar ca si elemente ale potentialului antropic sunt monumente istorice si de arhitectura , obiective cultural si de arta populara. Singularitatea reliefului de tip ,,Inselberg” , vechimea si modul in care apare morfologia de amanunt sunt caracteristici demne de luat in considerare in Muntii Macin. Reprezentat de urmatoarele obiective turistice este potentialul turistic natural : Vârful Țuțuiatu (467m), Vârful Căpușa (433m), Vârful Moroianu (434m) , Vârful Priopcea (410m), Vârful Sulucu Mare (370m), Punctul fosilier dealul Bujoarele ( rezervație natural geologică), Pădurea Valea Fagilor ( rezervație natural botanică) , Lacul Sărat, Popina Blasova ( rezervație naturală), Broasca țestoasă dobrogeană ( monument al naturii). Iar reprezentat de potențialul turistic antropic sunt următoarele obiective turistice Castrul roman Arrumbium de lângă Măcin , Cetătile romane de la Troesmis lângă Turcoaia, Cetatea romano-bizantină dinogeția de lângă Garvăn, Hanul vechi și geamia din Măcin, Casa memorială ,, Panait Cerna,, din localitatea Cerna, casele cu arhitectură specific românească din Luncavița, Văcăreni, Jijila și Garvăn.

3.1.2. Influența condițiilor climatice asupra potențialului turistic reprezentat de Munții Măcin

Baza desfasurarii oricarei activitati ale societatii umane si impliit a turismului o reprezinta relieful , in ansalmblu reprezentand suportul tuturor componentelor mediului geografic. Conditiile climatice reprezinta un suport pentru turism alaturi de valoarea potentialului sau de atractivitate cat si prin componenta a toate formelor majore de relief ( munti, dealuri si podisuri , campii).

3.1.3. Influența condițiilor climatice asupra potentialului turistic reprezentat de ape

Hidrografia la fel ca și relieful și vegetația constituie un cadru natural turistic , astfel o atracție turistică, creată cu ajutorul elementelor hidrografice. Elementele climatice ce constituie hidrografia sunt umiditatea , temperatura , cantitațile de precipitații. Rețeaua hidrografică se caracterizează prin alimentare în principal pluvială, râuri mici și debite mici . Acestea fac parte din râurile dobrogene fiind râuri scurte întrucât apele râurilor au în majoritatea cazurilor proveniența pluvială adică în foarte mică măsură subterană, au mari variații de debit fiind o consecință a continentalismului climatic. Se încadrează în bazinul hidrografic al dunării, aceste cursuri de ape , spre exemplu râurile Jijila , Luncavița, Cerna și cel al Mării Negre , râul Taița datorită climatului arid debitele cursurilor de ape sunt reduse ,majoritatea având un caracter temporar. Se formează pe văile stâncoase cascade temporare în perioadele ploioase în mod special primăvara.

Sursa: http://www.parcmacin.ro/informatii-generale/-/journalcontentsearc/search

Ora 11:29, data 11.04.2018

3.1.4. Influența condițiilor climatice asupra potentialului turistic reprezentat de vegetatia din Muntii Macin

Vegetația are un rol important în dezvoltarea turismului , în mod special pentru turismul de recreere și agrement , dar și ca valoare peisagistică , estetică, științifică , de odihnă. Poate constitui un obiectiv turistic , de sine stătător ce poate avea o influență semnificativă asupra turismului. Trăsăturile vegetației sunt determinate de către cantitatea de precipitații , latitudine, variația temperaturii, longitudine și altitudine. Influența climei asupra vegetației este prin temperatură și precipitații ce determină durata medie a vegetației active. Cantitatea de precipitații și temperatură generează prezența unor specii microterme, mezoterme și termofile. Datorită precipitațiilor medii ce nu depașesc 500 mm , condițiile de vegetație sunt mai favorabile iar unde precipitațiile sunt mai abundente și zona are caracter forestier. Se întâlnește zona stepei în sud și sud-est deoarece precipitațiile sunt mai scăzute. Condițiile fizico-geografice ajută solurile , relieful și vegetația din Munții Măcin pentru a se remarca o mare varietate . Solurile prezente sunt din clasa molisolurilor în procent de 34% și din clasa cambisolurilor în procent de 66 %. Strâns legată de climă și vegetație dar și de structura litologică este repartiția solurilor .

3.2. Dotările turistice și influențele climatice asupra acestora

Pentru o buna desfasurare a amenajarilor turistice sunt luate in considerare riscurile si desfasurarea fenomenelor meteorologice. In ceea ce priveste statiunile din regiunile de deal si podis sunt amplasate de regula in depresiuni intracolinare sau submontane ce atenueaza influenta elementelor climatice . statiunile din regiunile montane sunt amplasate in culoare depresionare sau in depresiuni unde chiar daca se produc frecvente inversiuni termice apare climatul de adapost al muntilor inconjuratori. Cele din zona de campie functioneaza de regula in sezonul cald din cauza conditiilor climatice nefavorabile din sezonl rece precum viteze mari ale vantului, nebulozitate ridicata, temperaturi scazute , durata mica de stralucire a soarelui .

3.2.1. Amenajările turistice din zona montană

Fiind considerat o forma de recreere, turismul alaturi de alte activitati constituie o forma de petrecere a timpului liber. Acesta zona beneficiaza de multiple si variate frumuseti naturale si valori cultural-istorice, ce permit sa ofere produse turistice de calitate si atractivitate in masura in care poate satisface exigentele tuturor categoriilor de vizitatori romani si straini. Amenajarile turistice din zona montana, respectiv Muntii Macin sunt amplasate astfel incat sa aiba o buna manifestare asupra turistilor. In primul rand legat de Parcul,, Rezervatia naturala Muntii Macin” s-a construit un centru de informare ce se afla localizat in comuna Greci, la poalele muntilor. Aceste centru beneficiaza de surse informative clare si concise ce ofera informatii in mod deosebit prin elemente de interpretare, iubitorii de natura si mestesuguri traditionale se pot bucura de prezenta unor modele din tezaurul acestor valori , turistii pot obtine si informatii referitoare la traseele turistice din Parcul National Muntii Macin. Centrul ofera si un program de vizitare structurat astfel :

In timpul sezonului turistic, 15 aprilie-10 octombrie:

Luni-Vineri 8:00-16:00

Sambata-duminica 8:00-15:00

Iar in afara sezonului turistic , 15 aprilie-10 octombrie:

Luni-Joi 8:00-16:00

Vineri 8:00-14:00

Sambata-Duminica 8:00-15:00

Figura 41. Centrul de informare turistica comuna Greci

Sursa: Fotografie originala

3.2.2. Amenajarile turistice din zona de deal si campie

Aceasta zona turistica beneficiaza in mod special de amenajari turistice in zona de deal si campie fiind mai mare rata de amenajare in aceste spatii. Au fost amplasate aceste dotari turistice in mare parte in regiuni cu un climat de adapost unde nu-si fac prezenta vanturi puternice , sunt luate in considerare fenomenele naturale meteorlogice astfel incat sa se produca o buna desfasurare a activitatilor turistice. In aceasta zona dotarile turistice de care dispune sunt pensiuni momentan sunt in desfasurare; restaurante si bineinteles Centrul de informare mentionat in subcapitolul de mai sus.

3.3. Fluxurile turistice si influenta factorilor climatici asupra acestora pe teritoriul Muntilor Macin

Cei ce străbat cărările Muntilor Măcin sunt câteva sute de ecoturiști in decursul unui an, acestia sunt oameni dinamici ce au o caracteristica innascuta pentru cercetare si descoperire, acestora le place sa doarma in cort si se simt grozav seara spunand povesti in jurul focului. Turismul aici se bazeaza foarte mult pe miscare, observatie si cunoastere. O alta categorie de turisti ce ajung pe meleagurile Muntilor Macin sunt cei ce petrec o zi sau doua in locurile accesibile cu masina precum Cetatuia, Fantana de Leac, Valea Racova. Acest tip de turism este practicat annual de cateva mii de vizitatori.

In present , Muntii Macinului nu prezinta o destinatie turistica foarte cunoascuta fapt ce duce la slaba dezvoltare a facilitatilor turistice de cazare si alimentative publica.

Figura 42.Campare Valea Mitrofan

Sursa https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/romania/dobrogea/judetul-tulcea/muntii-macinului/

Capitolul IV

Concluzii

Lucrarea de fata ,, Relatia clima turism in Muntii Macin” are la baza sa o sursa vasta de informatii , cuprinzand date meterologice . Consultarea unei vaste surse bibliografice de specialitate cu o importanta stiintifica si metodologica au ajutat la realizarea lucrarii.

Clima este regimul multianual al vremii ce este produs de actiunea factorilor radiativi, dinamici si fizico-geografici sub influenta tot mai punctata a activitatii societatii omenesti. Aceasta activitate prezinta totalitatea schimbarilor vremii iar singura trasatura a vremii este schimbarea. Pe de o parte prezinta caracterul ritmic si regulat al amplitudinilor diurne ce sunt determinate de miscarea de rotatie a Pamantului si anuale determinate de miscarea de revolutie. Pe de alta parte caracterul neregulat al variatiilor interdiurne si interanuale ce sunt produse de schimbarile neincetate de directie frecventa si intensitate ale circulatiei atmosferice precum si al fluctuatiilor neperiodice de lunga durata.

Bibliografie

Barnea, I. Garvăn- Dinogeția , București, Editura Meridiane,1961.

Badea, L. , Gâștescu, P. Velcea , V ( 1983) , Geografia Româniiei , Geografia Fizică, Editura Academiei, vol. I.

Băltărețu, A. (2001), Sistemul de relații dintre turism si mediul ambiant , din vol. Anal. Univ. Creșt. ,, dimitrie Cantemir, București.

Bâzâc, Gh. (1983), Influența reliefului asupra principalelor caracteristici ale climei României, Editura Academiei, București.

Bogdan, O. Mihai, E. (1972) , Ceața , Condiții de formare și tipuri genetice, BSSGR, Serie nouă, I. ( LXXI).

Bogdan O., (1978) , Fenomene climatice de iarnă și de vară, Editura Științifică și Enciclopedică, București.

Bogan O., (1983), Bruma, Geografia României, I. , Geografia fizică, Editura Academiei Române, București.

Dragotă, C. ( 2000) , Repartiția cantităților maxime de precipitații căzute în 24 ve ore pe teritoriul României , Alma Mater , Bucurestiensis , Seria Geographia , vol. IV, Editura Universității București.

Drăghici, I. (1988) , Dinamica atmosferei , Editura Tehnică, București.

Grecu , F. (1997) , Fenomene natural de risc. Geologie și geomorfologie, Editura Enciclopedică. București.

Glăvan , V. (1995), Turismul și calitatea mediului înconjurător, Revista de turism, nr.2, ICT, București.

Grigore, M. (1974), Potențialul natural al turismului , Universitatea București.

Ionac , N. (1998) , Clima și comportamentul uman, Editura Enciclopedică , București.

Mihael-Gabriel Albota, Munții Măcin, Ghid turistic, Editura Sport Turism, București, 1987, din Colecția munții noștrii

Măhăra Gh, Meteorologie , Editura Universității din Oradea, 2001

Măhăra , Gh. (2006) , Variabilități și schimbări climatice , Editura Universității din Oradea, Oradea

Pop Gh. Meteorologie generala , Editura didactica si pedagogica , Bucuresti, 1964

Pop Gh. Climatologie , Editura diactica si pedagogica, Bucuresti, 1964

Pop, E, Sălăgeanu , N. Monumente ale naturii din România, București , Editura Meridiane, 1965

Roșu A. Geografia fizică a României, București, Editura Didactică și pedagogică,1980

http://www.parcmacin.ro/turism/-/asset_publisher/uP1k/content/practicarea-turismului-in-muntii-macinului

Sterie Ciulache, Meteorologie si climatologie, Editura Universitara, Bucuresti

http://www.parcmacin.ro/informatii-generale/-/journal_content_search/search

Tifrea Emilia, Soarele, Editura stiintifica si enciclopedica Bucuresti, 1978

Antoneta Seghedi, Raport intermediar asupra activitatii de teren in anul 2006 in cadrul proiectului Gef-UNPd nr 47111

Gavrila Ionela Georgiana, Relatia relief-turism in Muntii Macin

Andrei Raftopol, Muntii Macin, Invitatie in Carpati nr 52.-2005

Silvia Murgescu- Jurnal de weekend

Anexe

Imagine in ansamblu a Muntilor Macin

Sursa:

Minunile Muntilor Macin

Sursa: Fotografie originala

Imagine panoramica a comunei Greci in anotimpul iarna de pe Muntii Macin

SursaȘ fotografie originala