SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ OCNELE MARI – PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE TURISTICĂ COORDONATOR ȘTINȚIFIC, ABSOLVENT, PUIU… [303297]

[anonimizat], CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: [anonimizat], ABSOLVENT: [anonimizat], 2020

LISTA FIGURILOR ȘI A TABELULUI

Fig.1 Fig.1 Panou de identificare și de primire al Orașului Ocnele Mari (Arhivă personală)
Fig.2 Fig.2 Harta Județului Vâlcea cu localizare Ocnelor Mari
Fig.3 Fig.3 Harta orașului Ocnele Mari
Fig.4 Fig.4 Lacul Covoi
Fig.5 Fig.5 Lacul Doamnei lui Brâncoveanu
Fig.6 Fig.6 Lacul cu apă dulce din Brazi
Fig.7 Fig.7 Lacul Țeica
Fig.8 Fig.8 Trovanți de nisip
Fig.9 Fig.9 Trovanți de nisip
Fig.10 Fig.10 Trovanți de nisip
Fig.11 Fig.11 Evantaiul zis și Râpa Corbilor
Fig.12 Fig.12 Evantaiul zis și Râpa Corbilor
Fig.13 Fig.13 Evantaiul zis și Râpa Corbilor
Fig.14 Fig.14 Evantaiul zis și Râpa Corbilor
Fig.15 Fig.15 Evantaiul zis și Râpa Corbilor
Fig.16 Fig.16 Buridava dacică
Fig.17 Fig.17 Intrarea în Ocnele Mari
Fig.18 Fig.18 Fântâna Buridava
Fig.19 Fig.19 Fagul lui Miu Haiducul
Fig.20 Fig.20 Moara de vânt din “Dealul Morii”
Fig.21 Fig.21 [anonimizat].22 Fig.22 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare
Fig.23 Fig.23 Capacitatea de cazare turistica
Fig.24 Fig.24 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri
Fig.25 Fig.25 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri
Fig.26 Fig.26 Unitățile de alimentație publică
Fig.27 Fig.27 Unitățile de alimentație publică neînregistrate
Fig.28 Fig.28 Ștrandul cu apă sărată Ocnele Mari
Fig.29 Fig.29 Ștrandul cu apă sărată Ocnele Mari
Fig.30 Fig.30 Ștrandul cu apă sărată Ocnele Mari
Fig.31 Fig .31 Teren de fotbal
Fig.32 Fig.32 Teren de baschet
Fig.33 Fig.33 Biserica
Fig.34 Fig.34 Crama
Fig.35 Fig.35 O reprezentare a locuitorilor din trecut
Fig.36 Fig.36 Zona meselor de biliard
Fig.37 Fig.37 Spațiul de joacă pentru copii
Fig.38 Fig.38 Zona meselor de ping pong
Fig.39 Fig.39 Zona pentru carting
Fig.40 Fig.40 Zona de relaxare
Fig.41 Fig.41 Zona pentru cinema
Fig.42 Fig.42 Zona restaurantului
Fig.43 Fig.43 Zona de distracție
Fig.44 Fig.44 Infrastructura de transport ferovier cât și rutier în drum spre salină
Fig.45 Fig.45 Infrastructura de transport ferovier în afara salinei
Fig.46 Fig.46 Infrastructura de transport ferovier în interiorul salinei
Tabelul 1 Tabelul 1. Elemente de promovare ale unităților de cazare turist

INTRODUCERE

Lucrarea de față are ca scop principal analiza dezvoltării turismului și a infrastructurii aferente turismului în orașul Ocnele Mari. Datorită prezenței salinei în cadrul acestui oraș turismul ar putea juca un rol esențial în dezvoltarea armonioasă .
[anonimizat] o merită.
[anonimizat] . [anonimizat] .
“[anonimizat] a [anonimizat] a României, în zona Subcarpaților, de-a lungul văii Pârâului Sărat, la întretăierea paralelei de 450 și 8’ latitudine nordică și meridianului de 240 20’ longitudine estică.” (Monografia orașului Ocnele Mari)

Fig.1 Panou de identificare și de primire al Orașului Ocnele Mari (Arhivă personală)

Fig.2 Harta Județului Vâlcea cu localizare Ocnelor Mari (https://www.turism365.com/harta-judetului-valcea-vazuta-din-satelit-harta-fizica/)

“Prin noua organizare administrative-teritorială orașul cuprinde cartierele: Buda, Cosota, Făcăi Gura Suhașului, Lunca, Ocnița, Slătioarele și Țeica. În limitele actuale orașul se învecinează: la NORD cu comuna Păușești-Măglași, la EST și SUD cu Rm.Vâlcea, iar la VEST cu comuna Mihăești și comuna Bunești.” (Monografia orașului Ocnele Mari)

„ În Ocnele Mari se poate ajunge folosind drumul DN 67, distanța față de Râmnicu Vâlcea fiind de 8 km. Așezarea se află într-o depresiune, la o altitudine de circa 320 m, fiind străjuită de dealuri cu o altitudine între 400 și 600 m.
Sub aceste dealuri se află un masiv de "sare" de circa 600 m grosime, care constituie principala resursă naturală a locului și care fost exploatată din cele mai vechi timpuri, dând dealtfel și numele localității ("ocnă" înseamnă "mină de sare").
Exploatarea sării s-a făcut și se mai face prin extracție de bulgări (magle) din salină (mină de sare cunoscută și sub denumirea de "ocnă de sare"). De la jumatatea anilor 1950, datorită apariției "Uzinei de Sodă Govora", s-a trecut și la exploatarea sării prin soluție saturată cu ajutorul sondelor.” (Monografia orașului Ocnele Mari)

Fig.3 Harta orașului Ocnele Mari ( Arhivă personală)

1 : ISTORIA ORAȘULUI

“Orașul este locuit încă din epoca de piatră. Între dealurile care îl înconjoară, pe "Valea Bradului", au fost găsite urme a unei așezări din "epoca neolitică": unelte din piatră ca topoare, vârfuri de lance, cuțite sau vase confecționate din lut ars.

Pe la începutul anilor 1960, un profesor din localitate, "Gheorghe Moșteanu", descoperă întâmplător, într-o grădină a sa din punctul "Cosota", niște vase din lut ars, diferite de cele din "Valea Bradului", aflată peste deal. Anunță "secția muzeului raional Vâlcea", și se constată acolo un mare depozit arheologic. Venit de la "Facultate de Istorie a Universității București", profesorul "Dumitru Berciu", decide deschiderea unui "șantier arheologic" și este suprins să constate descoperirea unei cetăți dacice vechi de peste 2000 de ani, denumită cetatea Buridava (în traducere "cetatea burilor"), menționată de istoricul grec "Ptolemeu" în scrierile sale.

În zona cetății Buridavei a fost descoperită o necropolă unde s-au găsit diferite obiecte cu valoare arheologică precum: "ulcioare, cești și blide din lut ars și un mare depozit subteran de cereale, construit în tuful calcaros al dealului". Lângă aceste vestigii se află o fântână, despre care se spune, într-o legendă locală, că ar fi fost construită încă din timpuri îndepărtate și că prin "conductele din olane arse de lut", s-ar fi alimentat așezările din aval.
Legenda a fost în mare parte confirmată, deoarece s-au găsit o serie de canalizări din olane de lut ars, și chiar la peste 200 m există o ieșire de unde curge apa din fântână. Insăși fântâna are o construcție specială, prezentându-se de fapt ca un bazin colector subteran, destul de mare, care are o deschidere îngustă pentru a putea fi luată apa cu o ciutură cu cumpănă.

Însă descoperirea cea mai importantă o reprezintă o ceramică cu inscripția "BUR", care ar putea avea legătură cu numele Buridava sau chiar cu Burebista. De asemenea, pe un ciob de vas de pământ s-au găsit scrijelite inscripțiile "REB" și "MARK", acestea ducându-ne cu gândul la geto-daci.Dar importantă pare ar fi inscripția pe o vază de lut, "Basileo Thamarcos Epoiei", care s-a dovedit a fi un rege local contemporan cu împăratul roman "Octavian Augustus".Aceasta cetate dacică face parte din fostele fortărețe, alături de cele de la Tetoiu și Grădiștea, care au constituit un ingenios sistem defensiv în partea sud- estică a reședinței regilor daci, Sarmizegetusa Regia, din munții Orăștiei.” (Monografia orașului Ocnele Mari)

1.1 Atestarea documentară și evoluția în evul mediu “Ocnele Mari”

“Localitatea este atestată printr-un document redactat între anii 1402 și 1418, semnat de "Mircea cel Bătrân", în care așezarea este numită "târg", și în care "Anghel de la Ocne" face danii importante mănăstirii Cozia. De fapt până în jurul anului 1450, mănăstirea Cozia a fost proprietara unei guri de ocnă, fiind cea care exploata și vindea sarea, ca urmare a unui hristov al domnitorului Mircea cel Bătrân.De asemenea, numeroase hrisoave, purtând pecetea domnitorilor, consemnează numele târgului numit de obicei "Ocna Mare": Vlad Călugărul, Radu cel Mare, Vintilă Voievod, Radu Paisie, Simion Movilă, Radu Șerban și Radu Mihnea. "Sarea" aducea venituri importante în visteria domniei și astfel devenea un element esențial în economia statului. Sarea a reprezentat "monopolul domniei", domnitorul fiind stăpân al zăcământului, iar terenul proprietate privată a unui locuitor, acesta putând chiar să-l vândă.” (Monografia orașului Ocnele Mari)

“Totodată se stabilește cu certitudine, cu ocazia cercetărilor din Cosota, că exploatarea zăcământului de sare se face din perioade foarte înaintate, încă de mii de ani. Numeroasele "lacuri sărate" (care în legendele locului sunt vechi guri de ocne) reprezintă o dovadă în acest sens. Conform documentelor din timpul lui Mircea cel Bătrân, valorificarea resurselor naturale se realiza cu "țiganii robi" (țiganii erau singurii robi din Țara Românească), denumiți "ciocănași". După deposedarea mănăstirii Cozia de ocne, robii au devenit liberi, fiind asimilați de localnici. În zona țigăniei Ocnelor, la leat 7ooo (1491 – 1492), s-a ridicat o cruce de piatră care constituie unul dintre monumentele epigrafice vechi din județului Vâlcea, lângă "fântâna lui Bozdoc".

Documentele din secolul al XVI-lea , arată că târgul purta denumirea de "Ocne" sau "Ocna de la Râmnic", după aceea cu numele de "Ocnele Mari" sau "Vel Ocnă", spre a se deosebi de "Ocna Mică" de lângă Târgoviște.Prima mențiune a conducătorilor orașului, județul și cei 12 pârgari de la Ocna Mare, datează din 26 august 1612, când îi întâlnim depunând mărturie pentru pricina unor "rumâni".

În Ocnele Mari, în secolul al XVI-lea se afla o biserică domnească, ai cărei preoți, precum și casele lor, erau scutiți de dări și de obligații față de cămărașii de la Ocnă. Acest lăcaș de cult nu a supraviețuit, surpându-se înainte de 1676; biserica ridicată apoi pe acest loc, cu hramul "Sfântul Gheorghe", considerată și ea domnească, datează din 1676-1677. La Ocna s-a ridicat "Mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust" (numită și "Mănăstirea Titireciu"), care este menționată prima dată în 1597, când primește ca danie niște moșii. În Ocnele Mari se aflau mai multe fântâni, una numită "Fântâna Domnească", pusă de tradiție pe seama lui Negru Vodă, și alta ridicată de "Dobromir", mare ban de Craiova, din porunca lui Alexandru II Mircea. În 1568-1577, soția lui Alexandru vodă, Doamna "Ecaterina Salvarezzo", a ridicat lângă Ocna Mare "Mănăstirea Slătioarele", căreia Mihnea Turcitul îi întărea la 1 septembrie 1579 o parte de sat.În toamna anului 1964, s-a creat ultimul lac sărat deasupra prăbușirii exploatării subterane din cartierul "Ocnița". Până în 1936, la această exploatare au lucrat și pușcăriași din peniteciarul de lângă salină. Ultima prăbușire sa petrecut în 11 septembrie 2004 la exploatarea de pe dealul Țeica (exploatare prin sonde) producând un dezastru ecologic și social. Au fost strămutate peste 100 de gospodării afectate de apa sărată ieșită din pământ și prăbușirea terenului.În timpul eclipsei de soare din 1999, localitatea s-a aflat în punctul de durată maximă al fenomenului.” (Monografia orașului Ocnele Mari)

2 : POTENȚIALUL TURISTIC AL ORAȘULUI

2.1 Cadrul Natural

“Relief . Așezarea se află într-o depresiune , la o altitudine de circa 320m , fiind străjuită de dealuri subcarpatice cu o altitudine cuprinsă între 400 și 600 m. Cordonul dea dealuri (Licura , Morii , Buda , Dealul Înalt , Fulgerișului , Castanului și Slătioarele în vest, Făcăi , Coasta Grecilor etc ) se deschide numai în partea de sud-est în direcția Pârâului Sărat care izvorăște din nordul localității componente Lunca. De asemenea ca urmare a constituției litologice , agenții modelatori au creat o serie de forme de microrelief, din care cele mai spectaculoase sunt eroziunile liniare din punctul numit “ EVANTAI” sau “ RÂPA CORBILOR”

Clima . Orașul se află într-o zonă cu un climat temperat continental de dealuri .
În sezonul de vară temperatura medie este de 20’ C + , umiditatea atmosferică este scăzută , iar vânturile sunt foarte slabe.
Predomină zilele senine, precipitațiile sunt neînsemnate cantitativ , cele mai mari cantități înregistrându-se la începutul și sfârșitul sezonului.
În aer sunt prezenți ioni de clorură de sodiu ca urmare este un climat favorabil tratamentului balnear m asociindu-se totodată și ca factor curativ.

Flora . Așezarea geografică a orașului și variația formelor de relief , favorizează întâlnirea unor elemente de climă continentală cu cea mediteraneană , ce oferă condițiile dezvoltării unui specimen de plante și arbori ce se pot întâlni în majoritatea țărilor noastre. Dealurile sunt acoperite cu păduri de gorun-fag , ci arbuști și floră ierboasă corespunzătoare . În primul etaj , jumate din teritoriul orașului de circa 1200 ha este acoperit cu păduri de stejar, fag, salcâm, plop , mesteacăn , carpen, arbuști etc. , iar în al II –lea etaj în afara de stejar și fag , predomina zona arbuștilor cu specii de măceș, corn, porumbar, păducel, soc, alun, lemn câinesc, mur , zmeură , ferigă . Printre pomii fructiferi predomina prunul, mărul, părul, cireșul, vișinul, caisul, gutuiul, nucul .

Fauna . Dintre mamifere cele mai răspândite sunt : vulpea, viezurii, lupul, mistrețul, iepurele, veverița , jderul și nevăstuica. Din păcate a dispărut din zonă.
Dintre păsările migratoare amintim : rândunica, privighetoarea, cucul , pitulicea, codobatura, graurul, turturica, lăstunul, etc. și mai puțin berzele care își caută hrană prin locurile mlăștinoase din Slătioara.

Hidrografia . Rețeaua hidrografică a orașului este formată atât din Pârâul Sărat , cât și din lacurile sărate care au luat naștere în zona masivului de sare, prin acumularea apei în fostele saline. Aceste lacuri , ca și altele din țară , prezintă fenomenul de la heliotermie, datorită apelor din precipitații care flotează într-un strat subțire de câțiva centimetri peste apa sărată . Astfel la adâncimea de 1- 1.5 m temperatura apei crește la 30-40’C , fapt ce mărește efectul terapeutic.
Aceste lacuri de apă sărată poarte diverse denumiri : Balta Roșie unde este amenajat Ștrandul Băilor Ocnele Mari , Baia dulce și Baia Sărată formate în ocnele săpate între anii 1820-1848 cu adâncimea de 10-15 m, Lacul Salinei cu peste 100 m adâncime și altele. Apele minerale de aici sunt clorosodice și iodurate, cu o mare concentrație ajungând la 250g/l . Apele minerale provin din apele de precipitații infiltrate în pământ și mineralizate prin dizolvarea sării din straturile cu care vin în contact.

Zăcăminte Naturale . Zona Ocnele Mari este situată în cadrul bazinului hidrografic al pârâului Sărat care se dezvoltă între anticlinalul Govora- Ocnele Mari și sinclinalul Urzicari.
Relieful colinar locat cât și activitatea antropică de extragere a sării au produs schimbări ale reliefului. Apa provenită din precipitații se acumulează în depresiuni cu adâncimi pana la 150m, formate prin prăbușirea ocnelor din care s-a exploatat sarea în sistem clopot. Este important de amintit fenomenul de heliotermie natural ce apare în ochiurile de sare formate datorită acumularilor de ape meteorice, în special . În unele locuri se găsesc izvoare și pâraie sărate , care erau folosite de om încă din vremurile străvechi, iar anumite “puțuri “, sau “fântâni” cu saramură sunt folosite și în zilele noastre.” (Monografia orașului Ocnele Mari)

2.2 Potențialul Turistic al Rezervației Ocnelor Mari

“Acestea cuprind Lacurile Doamnei , Evantaiul , Cheile Trăistarilor , Covoi , Țeica și Lacul cu apă dulce Din Brazi .
Acestea se caracterizează prin prezența depozitelor de nisip,marne, tufuri dacice și au o valoare peisagistică deosebită prin faptul că prezintă diferite etape de la instalare a vegetației și de populare cu diverse viețuitoare cât și prin microrelieful dezvoltat de depozitele de tuf dacitic și prin depozitele de trovanți .

Lacul Covoi
Până în anul 1900 era o baltă de pește din care se aprovizionau prăvăliile din împrejurimi , iar în timpul iernii se colecta gheața pentru diverse ghețării de pe teritoriul localității , necesare la conservarea hranei . În lac existau mai multe specii de pește dintre care : caras , plătică, rasioară , crap , etc.

Fig.4 Lacul Covoi (https://semnaluloltuui.wordpress.com/2016/07/27/lacul-lui-covoi-o-noua-atractie-turistica-la-ocnele-mari/)

Lacul “Doamnei lui Brâncoveanu”
Este o destinație ideală pentru o drumeție prin pădurile Ocnei , oferind peisaje uimitoare. Lacul ascunde o legendă foarte interesantă. Se zice că în apa lacului ar fi căzut 2 butoaie cu aur din caleșca domnsească a doamnei Brâncoveanu, pe când se deplasa către Mânăstirea Horezu , urmărită de ostașii turci , puși pe prăduială. Bătrânii locului spun că mulți căutători de comori au încercat să dea de aurul pierdut, dar niciunul nu a reușit și că butoaiele cu aur

Fig.5 Lacul Doamnei lui Brâncoveanu (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=139779316387699&set=pcb.139781683054129&type=3&theater)

Lacul cu apă dulce din Brazi
La începutul secolului al XVII lea ,după eșecul primei guri de ocnă săpată , autoritățile mai deschid o gură cu aceleași proporții , la o distanța de 1 km față de prima , dar se surpă și aceasta , rămânand un lac numit “ Din Brazi” .

Fig.6 Lacul cu apă dulce din Brazi ( https://www.facebook.com/vinolaocnelemari/photos/a.1652360125029339/2527083140890362/?type=3&theater )

Lacul Țeica
Natura își reintră în drepturi . Din păcate unii oameni au refuzat acest lucru și așa a apărut Lacul Țeica. În septembrie 2001 au avut parte de catastrofa ce urma să producă probleme grave atât mediului cât și localnicilor și anume prăbușirea cavernelor subterane create în urma activităților de extracție a sării .

Fig.7 Lacul Țeica (https://www.facebook.com/vinolaocnelemari/photos/a.1652360125029339/2530414753890534/?type=3&theater)

Trovanții de nisip
Trovanții au apărut de-a lungul timpului , iar aceștia au ajuns la forma actuală datorită extragerii din nisip . Aceștia se află la capătul străzii Poienița din Ocnele Mari.

Fig.8 Trovanți de nisip (https://www.facebook.com/vinolaocnelemari/photos/a.1652360125029339/2514110145520995/?type=3&theater)

Fig.9 Trovanți de nisip (https://www.facebook.com/vinolaocnelemari/photos/a.1652360125029339/2514108678854475/?type=3&theater)

Fig.10 Trovanți de nisip (https://www.facebook.com/vinolaocnelemari/photos/a.1652360125029339/2514109832187693/?type=3&theater)

Și altele precum :
Poiana Narciselor
Se află la ieșire din strada Pinilor . Poiana narciselor are peste 1 hectar .
Evantaiul
Denumit popular și “Râpa Corbilor” este o formațiune geologică spectaculoasă și inedită din tuf cretacic și trovanți de culoare albă , care se profilează deasupra pădurii de pe unul din dealurile care împrejmuiesc Ocnele Mari . Această formațiune geologică a constituit motivația declarării zonei din jurul său, rezervație naturală geomorfologică. O legendă locală ne spune că în această zona s-ar fi ascuns o armă secretă , dar care nu a mai putut fi folosită , deoarece au focoasele nu au mai apărut , trenul fiind sabotat de către ruși . Alta legendă ne-ar spune că acolo s-ar fi adăpostit aurul furat de la negustori , boieri și preoți . În această rezervație , crește o plantă rară , planta carnivoră “Roua cerului” sau “Drosera Rotundifolia”

Fig.11 Evantaiul zis și Râpa Corbilor (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1057483137950641&set=pcb.1057484264617195&type=3&theater)

Fig.12 Evantaiul zis și Râpa Corbilor (Arhiva personala)

Fig.13 Evantaiul zis și Râpa Corbilor (Arhiva personala)

Fig.14 Evantaiul zis și Râpa Corbilor (Arhiva personala)

Fig.15 Evantaiul zis și Râpa Corbilor (Arhiva personala)
2.3 Atracții turistice culturale

Principalele instituții administrativ-social-culturale care funcționează pe teritoriul orașului sunt :
-Primăria orașului Ocnele Mari.
Afost clădită în anul 1905 pe un teren din cele 5,00 ha pe care le deținea . Dupa 1990 localul primăriei s-a modernizat având un număr mai mare de personal care să rezolve probleme orașului , nemaivorbind de mobilier și aparatură electronică .
-Școala gimnazială “Costea Marinoiu”.
-Grădinițele : “Căsuța din povești” , “Piticot Ocniță” , “Micul Prinț Lunca” , “Scufița Roșie Slătioarele” .
-Casa de cultură “Mircea Demetriade” . După anul 1948 , localul băncii “Mihail Kogălniceanu” devine căminul cultural “Mihai Eminescu” unde se defășoară întreaga activitate cultural-artistică și cinematofrafică a orașului , până în anul 1960 , când s-a dat în folosință noul local , transformat în anul 1969 în Casa de Cultură , iar în 1990 primește denumirea de “Mircea Demetriade”
-Biblioteca orășenească “Vasile Militaru”.

2.4 Atrații turistice religioase

-Biserica Sf.Gheorghe Domnesc situată în localitatea Gura Suhașului , a fost datată în anul 1676, ctitor posibil Constantin Brâncoveanu , zugrăvită în anul 1718 , arsă în anul 1801, în 1880 reparată și 1888 pictată . Deține evanghelie cu cruce filigram din argint și o icoană îmbractă în argint.
-Biserica adormirea Maicii Domnului dată în timpul lui Radu de la Afumați , 156. La cutremurul din 1940 este distrusă , se păstrează zidurile interioare și exterioare și parțial pictură
-Biserica Sf. Ioan Botezătorul. Datată în anul 1973 , biserica de mir , actualmente inchisă
-Biserica Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru. Datată în 1674, schit din lemn .
-Biserica Sf. Nicolae Slătioarele. Datată în 1586 , distrusă la cutrmur în 1838 și reparată în 1912
-Biserica Sf. Ioan Gură de Aur. Datată în 1597
-Biserica Sf. Îngeri – Brad. Datată în 1844
-Biserca Sf. Mihail și Gavril. Datată in 1940
-Biserica intrarea Maicii Domnului. Datată in 1856
-Biserica din Buda și Făcăi. Datată in 1803 , respectiv 1762

2.5 Atracții turistice cultural-istorice

– Buridava Dacică
Ruinele cetății dacice Buridava , veche de peste 2000 de ani , reprezintă un obiectiv turistic deosebit pentru Ocnele Mari , arătând importanța istorică încă din meleaguri . Cetatea a avut un rol important strategic, principala fiind de a apăra Sarmisegetusa , capitala dacilor.

Fig.16 Buridava dacică (https://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/buridava-ocnita-sase-decenii-cercetari-rythonul-piesa-unicat-gasita-singurul-cimitir-dacic-romania-1_5a9eaae4df52022f75461b32/index.html)
-Așezarea din epoca dacică în localitatea Cosota
-Așezări din epoca neolitică , bronzolui , dacică , romană în vatra localităților : Gura Suhașilor , Trăistari , Valea Gorunelului , Lunca , Ocnița
-Statuie comemorativă datată din 1920
-Casa Ghivercea , datată în sec XVIII
– Bisericile: Adormirea Maicii Domnului, Sf.Gheorghe Domnesc , Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Nicolae Slătioarele, Sf. Ioan Gură de Aur
-Masca de la Buridava (masca reprezintă o divinitate ( posibil zeul războiului ) , cercetătorii cred că are legătură cu religia geto-dacilor
-Cățelul de vatră ( Ca aspect , piesa are analogii la Salurn , în Tirol, unde s-a descoperit un exemplar datat la sfârșitul sec al II –lea , dar exemplarul de la Ocnele Mari , este mult mai
timpuriu .) și alte asemenea obiecte de fier și bronz care s-au descoperit în 1967

2.6 Alte atracții turistice

Salina Ocnele Mari
„Sarea are cei mai puri părinți : Marea și Soarele” –Pitagora
Salina a fost suspusă reabilitării după Primul Război Mondial. Munca în salină se efectua în condiții precare în anul 1881. Unul din orizonturile în care exploatarea s-a încheiat a fost deschis publicului și transformat în zonă turistică din anul 2009, accesul vizitatorilor fiind asigurat prin transportul cu microbuze de la suprafață până în interiorul salinei. Microbuzul care transportă turiștii în subteran circulă la un interval de 30 minute. Microbuzul are locul de plecare și sosire în incinta salinei din Ocnele Mari, loc amenajat special pentru turiști. Timp de mers al microbuzului din incinta salinei până la punctul turistic este de 10 minute.

Fig.17 Intrarea în Ocnele Mari (https://www.facebook.com/ExploatareaMinieraRmValcea/photos/a.126358592095820/126359945429018/?type=3&theater)

Fântâna Buridava
Într-o legendă locală, despre Fântâna Buridava se spune că datează din timpuri îndepărtate , de pe vremea dacilor și ca prin conductele din olane arse de lut , s-ar fi alimentat așezările din aval, în interiorul fântânii fiind vizibil tunelul care duce în aval.În urma testelor de potabilitate , efectuate de către specialiști , s-a conchis că apa este potabilă chiar de o calitate superioară .

Fig.18 Fântâna Buridava ( Arhiva personală)

Fagul lui Miu Haiducul
Legenda spune ca Miu Haiducul , fiul unui pandur din oastea lui Tudor Vladimirescu, ieșea la prădat în târgurile de la Horezu , Muiereasca sau la Crâșma lui Ilie Chioru , iar după fiecare lovitură se refugia în zona Ocnele Mari , unde se ascundeau în scorbura unui fag bătrân dintr-o pădure aflată în zonă.

Fig.19 Fagul lui Miu Haiducul (https://www.salvil.ro/salina-ocnele-mari/obiective-turistice-in-ocnele-mari/)
Moara de vânt din “Dealul Morii”
În satul Buda din Ocnele Mari , a existat o moară de vânt pentru măcinarea grânelor , de tip olandez. Era ținută în rulare aproape 3 anotimpuri . Legenda acestei mori ne spune că ultimul morar era singur și avea apucături grosolane , dar până într-o vreme când la marele bâlci de la Râureni ar fi sosit o femeie foarte frumoasă , iar aceasta urma să îł farmece să îi consume toată averea și să plece cu cea mai rămas , lăsându-l pe morar singur și fără nici măcar o bucată de pâine .” (Monografia orașului Ocnele Mari)

Fig.20 Moara de vânt din “Dealul Morii” (https://www.facebook.com/vinolaocnelemari/photos/a.1652360125029339/2319965988268746/?type=3&theater)

3 : INFRASTRUCTURA ORAȘULUI

3.1 Infrastructura de cazare și alimentație publică

3.1.1 Infrastructura de cazare

Fig.21 Comparația infrastructurii de primire turisitică, între instituțiile ofertite de către cei de la Ministerul turismului , Institutul Național de Statistică și Cartarea mea din Teren. (http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/ ; http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table ; cartare din teren )

Precizez faptul că pentru analiza structurii de primire turistică au fost luate date de la Institutul Național de Statistică , Ministerul Turismului și informații din cartările personale din teren. Se poate observa o diferențiată a datelor înregistrate oficial, mult mai reduse numeric, fiind cunoscută înregistrarea acestora de către agenții economici .

Fig.22 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare (http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/)

Se poate constata predominanța unităților de tip “camere de închiriat”, urmând pe locul secund, “căsuțe tip camping “ , “pensiune turistică” și restul structurilor “vilă” și “popas turistic”

Fig.23 Capacitatea de cazare turistica (http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/)

Precum se observă și în figura de mai sus, numeroase locuri de cazare existente se regăsesc în camerele de închiriat ,acestea fiind identificate, în cadrul INS-uli, în număr de 109 de locuri, urmate de vile cu un număr de 71 de locuri, căsuțele de tip camping, care în ultimul timp au devenit din ce în ce mai populare și mai căutate de către toate categoriile de turiști cu 66 de locuri, iar pe ultimele două locuri se clasează pensiunile turistice cu 65 de locuri și respectiv popasurile turistice cu 32 de locuri.

Fig.24 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

Evoluția sosirilor turiștilor, la nivelul tuturor tipurilor de structuri de primire turistică din stațiunea Ocnele Mari, în perioada 2015-2019, este prezentată în figura 7. Trebuie indicat faptul că pentru analiza sosirilor turistice au fost luate datele furnizate de Institutul Național de Statistică, Tempo-online , pe perioada (2015-2019). Se poate observa o creștere succesivă de la an la an . Astfel, se poate afirma faptul că tendința generală a numărului sosirilor în structurile de primire turistică din stațiunea Ocnele Mari în perioada analizată este în creștere, pe fondul conștientizării publicului larg a beneficiilor practicării unor activități recreative, implicit și de balneo-climaterica.

Fig.25 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri (http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)

În ceea ce privește evoluția înnoptărilor turiștilor, la nivelul tuturor tipurilor de structuri de primire turistică din stațiunea Ocnele Mari, în perioada 2015-2019, observăm o evoluție asemănătoare ca și în precizarea anterioară la evoluția sosirilor turiștilor ci anume o creștere constantă

Tabelul 1. Elemente de promovare ale unităților de cazare turist (https://www.turistinfo.ro/ocnele_mari/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ocnele_mari.html)

3.1.2 Infrastructura de alimentație

Fig.26 Unitățile de alimentație publică (http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/)

În ceea ce privește unitățile de alimentație publică conform datelor luate de pe ministerul turismului putem preciza că nu sunt atât de numeroase precum unitățile turistice de cazare , iar în ceea ce privește capacitatea unităților de alimentație publică , se numără restaurantul clasic cu o capacitate de 32 de locuri și barul de zi cu o capacitate de 30 de locuri.

Fig.27 Unitățile de alimentație publică neînregistrate (cartare din teren)

Pe lângă unitățile de sus precizate anterior ,în cadrul cartărilor de teren, am identificat mai multe unități de alimentație publică neînregistrate de agenții responsabili din diverse motive , cum ar fi construirea acestora nefiind accesate cu fonduri europene, ci din fonduri proprii.

3.2 Infrastructura de agrement

Băi în ștrandurile cu apă sărată
Băile în ștranduri cu apă sărată din Ocnele Mari și Ocnița atrag an de an mulți turiști , datorită efectelor lor terapeutice în vindecarea sau ameliorarea diverselor afecțiuni , de la boli ale sistemului locomotor – reumatism, artroze , artrite – până la afecțiuni ale aparatului respirator sau boli ginecologice . Nămolul sapropelic de la Ocnița este de asemenea un adevărat miracol – asemănător caa și proprietăți , dar mult mai puțin cunoscut , cu cel de la Techiergiol . În vremea regimului comunist , nămolul era transportat la Băile Govora , unde era folosit în cadrul bazei de tratament . (Monografia orașului Ocnele Mari , https://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/Strandul-fund-ocnele-mari-atractia-ascunsa-statiunii-ape-izvorasc-adancimi-sute-metri-1_50af00097c42d5a663a1f684/index.html)

Fig.28 Ștrandul cu apă sărată Ocnele Mari (https://www.facebook.com/strandulfarafund/photos/a.1695955883989803/1711992529052805/?type=3&theater)

Fig.29 Ștrandul cu apă sărată Ocnele Mari (https://www.facebook.com/strandulfarafund/photos/a.1695955883989803/1711992692386122/?type=3&theater)

Fig.30 Ștrandul cu apă sărată Ocnele Mari (Arhivă personală)

Mountain – Bike
“Dealurile din jurul Ocenlor Mari , cu înălțimi cuprinse între 400-600 m , prezintă numeroase propice pentur mountain – bike , de la pante line , prin pădure , până la trasee cu grad înalt de dificultate – inclusiv pe coastele calcaroase ale Evantaiului.”(Monografie orașului Ocnele Mari, https://www.salvil.ro/salina-ocnele-mari/activitati-de-agrement-in-ocnele-mari/ )

Drumeții
“Traseele pentru drumeții sunt ușor de găsit, chiar dacă nu sunt marcate cu indicatoare speciale , este simplu : în orice direcție te hotărăști să te îndrepți , în jurul Ocenlor Mari , vei descoperi peisajele minunate , dealurile acoperite cu păduri , livezi și poieni , așezări uitate de vreme , cu cateva case , cocoțate pe dealuri , multă lumină și aer curat. “(Monografie orașului Ocnele Mari, https://www.salvil.ro/salina-ocnele-mari/activitati-de-agrement-in-ocnele-mari/ )

“Și alte tipuri de structuri de agrement Salina Ocnele Mari , precum : sală cinema, teren de fotbal , mese de ping-pong, sală de fitness, spațiu de joacă pentru copii, spații de relaxare, teren de basket, teren de volei, mese de biliard, teren de tenis, sala pentru organizare evenimente festive
, restaurant și cramă, suprafață pentru carting, magazin alimentar, magazin souveniruri, biserică.” (http://www.salinaocnelemari.ro/pentru-vizitatori.html , Monografia orașului Ocnele Mari)

Fig .31 Teren de fotbal (https://www.facebook.com/ExploatareaMinieraRmValcea/photos/a.156508565747489/301929141205430/?type=3&theater)

Fig.32 Teren de baschet (https://www.facebook.com/ExploatareaMinieraRmValcea/photos/a.126420612089618/126423642089315/?type=3&theater)

Fig.33 Biserica https://www.facebook.com/ExploatareaMinieraRmValcea/photos/a.156508565747489/194206771977668/?type=3&theater)

Fig.34 Crama (https://www.facebook.com/ExploatareaMinieraRmValcea/photos/a.156508565747489/194207261977619/?type=3&theater)

Fig.35 O reprezentare a locuitorilor din trecut (https://www.facebook.com/ExploatareaMinieraRmValcea/photos/a.156508565747489/194206658644346/?type=3&theater)

Fig.36 Zona meselor de biliard (https://www.facebook.com/ExploatareaMinieraRmValcea/photos/a.156508565747489/194207791977566/?type=3&theater)

Fig.37 Spațiul de joacă pentru copii (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=160440448690344&set=pb.100041731699676.-2207520000..&type=3)

Fig.38 Zona meselor de ping pong (https://www.facebook.com/sem.valcea.1/photos)

Fig.39 Zona pentru carting (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=190421079025614&set=pb.100041731699676.-2207520000..&type=3)

Fig.40 Zona de relaxare (https://www.facebook.com/salinaocnelemari/photos/a.421027087911588/421031061244524/?type=3&theater)

Fig.41 Zona pentru cinema (https://www.facebook.com/salinaocnelemari/photos/a.418344628179834/1149901375024152/?type=3&theater)

Fig.42 Zona restaurantului (https://www.facebook.com/photo.php?fbid=160440788690310&set=pb.100041731699676.-2207520000..&type=3)

Fig.43 Zona de distracție https://www.facebook.com/salinaocnelemari/photos/a.418344628179834/1158749674139322/?type=3&theater

3.3 Infrastructura de transport

3.3.1 Infrastructura de transport rutier

Orașul Ocnele Mari este străbătut de la est spre vest de drumul județean DJ 650 Râmnicu Vâlcea – Bunești , care pe teritoriul administrativ al orașului poartă numele de str. Alexandru Ioan Cuza și are o lungime de 8 km, din are 6 km cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară și 2 km nemodernizați, ce necesită asfaltare. Pe o distanță mică, în localitatea Slătioarele, orașul este străbătut de DN 67 Râmnicu Vălcea – Horezu .

Numeroase străzi de categoria 3 și 4 , cu o lungime de 25 km , asigură circulația în toate localitățile componente, dar majoritatea nu sunt asfaltate pe toată lungimea , unele sunt numai pietruite sau chiar neamenajate. De asemenea, există drumuri locale de exploatare agricolă și forestieră – drumuri de pământ . (Monografie orașului Ocnele Mari)

3.3.2 Infrastructura de transport feroviară

„Liniile sării reprezintă prima intenție coerentă și asumată de a direcționa dezvoltarea rețelei feroviare secundare urmând criterii de eficiență economică și de exploatare a resurselor. În cazul acestor linii, intenția și decizia au fost centralizate și clar orientate. Din acest punct de vedere,m situația se va schimba odată cu următoarea fază de evoluție a planificării infrastructurii. Primul program guvernamental de construire a căilor ferate (1884-1892): Titu – Târgoviște, Bacău – Piatra Neamț, Bârlad – Vaslui, Râmnicu Vâlcea – Piatra Olt – Corabia, Râureni – Ocnele Mari, Costești – Roșiorii de Vede – Turnu Măgurele, Golești – Câmpulung, Dolhasca – Fălticeni, Filiași – Târgu Jiu, Crasna – Huși, Leorda – Dorohoi, Vaslui – Iași . Din păcate în prezent este dat în folosință doar pentru transportul cu sare.”( https://books.google.ro/books?id=fkPuCAAAQBAJ&pg=PA59&lpg=PA59&dq=liniile+sarii&source=bl&ots=xGiLS0A1P4&sig=ACfU3U0gkKiP2TsL5bSm-Bj-COD8FR5V-g&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwjFv8DCjofqAhUnlYsKHTKJAoMQ6AEwAHoECAoQAQ#v=onepage&q=liniile%20sarii&f=false , Monografia orașului Ocnele Mari)

Fig.44 Infrastructura de transport ferovier cât și rutier în drum spre salină (Arhivă personală)

Fig.45 Infrastructura de transport ferovier în afara salinei (Arhivă personală)

Fig.46 Infrastructura de transport ferovier în interiorul salinei (https://www.facebook.com/ExploatareaMinieraRmValcea/photos/a.126409855424027/126413285423684/?type=3&theater)

3.4 Alimentarea cu apă

“În orașul Ocnele Mari principal sursă de apă o constituie apa subterană, alimentarea cu apă realizându-se prin extragerea din sursa de suprafață, lacul Brădișor. Din cadrul acestuia, Operatorul Regional APAVIL S.A. VÂLCEA extrage 5800 mc/lună. Apa extrasă din lac este colectată într-un rezervor cu o capacitate de 500 mc. , amplasat în Ocnița. Potabilizarea apei se face printr-o precolectare, coagulare-floculare, decantare, filtrare și dezinfecție înainte de depozitare. Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 24,2 km.” (Monografie orașului Ocnele Mari)

3.5 Infrastructura de energie electrică

“Alimentarea cu energie electrică deservește în present toate localitătățile componente ale orașului Ocnele Mari . Există o rețea de iluminat public cu o lungime de 33 km. Iluminatul e centralizat, funcționează pe toată durata nopții, distanța între stâlpii de iluminat fiind de 35 m. În present, în orașul Ocnele Mari, toate gospodăriile sunt racordate la rețeaua de alimentare cu energie electrică, însă, anând în vedere perspectivele de dezvoltare acestei rețele precum și creșterea puterii acesteia astfel încât să poată fi asigurată reacordarea noilor consumatori.” (Monografie orașului Ocnele Mari)

3.6 Infrastructura de telecomunicații și poștă

“Pe teritoriul orașului Ocnele Mari funcționează un oficiu poștal. Orașul este cunectat la serviciile de telefonie fixă TELEKOM, serviciile de telefonie mobile cu acoperire corespunzătoare pentru toate zonele din localitatea – VODAFONE, ORANGE, TELEKOM, servicii de televiziune prin satelit DOLCE, FOCUS SAT și BOOM TV , iar rețeaua de internet este asigurată de TELEKOM și DIGITAL CABLE SISTEMS SRL.” (Monografie orașului Ocnele Mari)

4 : IMPORTANȚA ZĂCĂMINTELOR DE SARE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN ORAȘUL OCNELE MARI

4.1 Efectul actual al zăcămintelor de sare asupra dezvoltării turismului

“Principalele activități economice desfășurate aici sunt cele legate de extracția sării, extracția și prelucrarea tufului vulcanic, pomicultură, creșterea animalelor și turismul balnear. Aceasta din urmă activitate s-a dezvoltat în special datorită rezervelor de sare din subteran și valorificării caracteristicilor și beneficiilor curative ale acestui produs în scop turistic. Printre principalele obiective turistice din localitatea Ocnele Mari se numără mina turistică, lacul Doamnei, situri arheologice daco-romane, Drumul sării, Evantaiul (o formațiune geologică spectaculoasă, în formă de evantai de culoare albă, din tuf vulcanic), Cula Domnească și numeroase lăcașuri de cult.

Strâns legat de activitatea turistică și exploatarea de sare din localitate, articolul prezintă un grad de noutate ridicat, dat fiind faptul că nu au mai fost efectuate cercetări cu privire la percepția turiștilor, care să conducă spre o evaluare a gradului de dezvoltare și durabilitate a turismului în localitatea Ocnele Mari.

În același timp studiul plasează rezultatele și spre evaluarea gradului de cunoaștere și înțelegere al turiștilor în ceea ce privește noțiunea de dezvoltare durabilă, turism durabil și raportul de armonie care trebuie să existe între activitățile economice și mediu. Aceste lucruri fac ca articolul de fată să propună o abordare complexă și conexă a subiectului, abordare neîntâlnită până acum în lucrări sau articole de specialitate. Cu privire la subiectul Ocnele Mari au fost redactate lucrări care oferă o imagine de ansamblu asupra localității, așa cum a făcut-o Tamaș, C. (1996).

De asemenea, strict legate de procesul exploatării de sare și accidentele de mediu din localitatea Ocnele Mari, au mai fost elaborate studii de către Mocuta, M. (2005), Năpărus, Magdalena (2009) sau Andrei, Monica (2010). Așadar, chiar și o simplă abordare a actului turistic și elementelor care îl influențează, în localitatea Ocnele Mari, lipsește cu desăvârșire în lucrări ori articole științifice, iar articolul de fată , care aduce în prim plan percepția turiștilor asupra turismului durabil, reprezintă într-adevăr o noutate pentru domeniu.

Abordarea acestei probleme, cu privire la elementele care influențează negativ turismul, se află în strânsă legătură cu evenimentele care au avut loc la începutul anilor 2000 în localitatea Ocnele Mari. În septembrie 2001 aici s-a petrecut un accident major de mediu, cauzat de exploatarea prin dizolvarea zăcământului de sare cu apă și extracția saramurii, ceea ce a dus la dizolvarea pilonilor de susținere a plafonului și unirea cavernelor individuale într-o singură cavernă subterană.

Printre efectele generate de acest fapt s-au numărat surparea unei sonde și formarea unui lac cu apă sărată, deversarea unei mari cantități de clorură de sodiu în râul Olt și strămutarea a peste 100 de gospodării. În viziunea turiștilor, posibilele efecte ale unor asemenea evenimente asupra turismului vizează degradarea peisajului, creșterea sentimentului de insecuritate în rândul turiștilor și descurajarea investitorilor. Pentru evitarea repetării situațiilor de la începutul anilor 2000, în anul 2004 a fost adoptat un proiect de prăbușire controlată, prin dizolvarea lentă a zăcământului de sare.

Evaluând mina turistică, pe o scară de la 1 (nota minimă) la 5 (nota maximă), turiștii au acordat în proporție de 36,7% nota 4 și 5 pentru accesibilitate, 40% nota 4 pentru tarif/prețuri, 50% nota 5 pentru calitatea factorilor terapeutici, 40% nota 5 pentru facilitățile de agrement și 36,7% nota 5 pentru calitatea personalului. 53,4% dintre respondenți consideră măsură ca fiind una foarte importantă
93,3% dintre respondenți au vizitat mina, iar 56,7% consideră că deschiderea acesteia a contribuit într-o măsura foarte mare la revitalizarea turismului în zonă. Principalele
cauze, în viziunea turiștilor, ar fi diversificarea atracțiilor din zonă, calitatea factorilor terapeutici, unicitatea și autenticitatea minei, dat fiind faptul că este singură mină turistică din această zonă a sării și că elementul local reprezentativ (sarea) este exploatat într-o manieră originală și nu artificială.Se observă în evaluarea făcută tendința de a aprecia calitățile curative ale sării și facilitățile de agrement diversificate.

Fiind un exemplu practic despre cum trebuie procedat în cazul exploatării resurselor și valorificării turistice, mina introduce ideea dezvoltată de turism durabil în cazul localității” Ocnele Mari. ( http://www.salrom.ro/doc/public/strategie_turism_pdf.pdf , Monografia orașului Ocnele Mari)

4.2 FORMA ȘI TIPUL DE TURISM DIN OCNELE MARI

4.2.1 TIPURI ȘI FORME DE TURISM

“Ca expresie integratoare de nivel superior, definește esența fenomenului studiat, respectiv condiționările lui fundamentale. Tipul de turism este sinonim unui anumit model la scara căruia procesele ce se desfășoară primesc tente specifice, particulare în raport cu celelalte modele Tipul apare astfel ca un cumul de însușiri și interrelații, desfășurate spațial într-o perioadă de timp determinată Relația dintre tipurile de turism și spațiul geografic este cât se poate de flexibilă → pe același teritoriu se pot practica mai multe tipuri de turism, selectivitatea aparținând resurselor atractive existente în primetrul dat. Actul turistic poate îmbrăca una din următoarele expresii tipologice: 1. turism de recreere; 2. turism de îngrijire a sănătății (curativ); 3. turism cultural; 4. turism complex (de recreere și refacere a sănătății; de recreere și informare).
Decurg din modalitățile de practicare a tipurilor susmenționate. Ele vor fi definite în funcție de diferite criterii sau factori ce își pun pecetea asupra individualizării și desfășurării fenomenului turistic la scara detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: – distanța – durata – proveniența turiștilor 87 – numărul practicanților – gradul de organizare – modul de desfășurare – mijloacele de transport utilizate – vârsta turiștilor – aportul social – particularitățile regiunii de destinație Formele respective sunt proprii tuturor tipurilor de turism analizate, însă ponderea lor diferă de la un tip la altul (turismul de lungă durată este prezent atât în cazul recreerii, cât și în cazul recuperării sau culturalizării, dar va predomina în cazul turismului curativ.).

Forme de turism : Criteriul distanței ,Turism de distanță mare ,Turism de distanță foarte mare
Criteriul duratei : Turism de durată scurtă ,Turism de durată medie ,Turism de durată lungă
Criteriul proveniență : Turism intern ,Turism internațional
Criteriul numărului de participanți : Turism individual , Turism în grup
Criteriul gradului de organizare : Turism organizat ,Turism semiorganizat, Turism neorganizat
Criteriul modului de desfășurare : Turism continu, Turism sezonier, Turism de circumstanță
Criteriul mijloacelor de transport : Turism pedestru, Turism rutier ,Turism feroviar, Turism aerian ,Turism naval
Criteriul vârstei turiștilor : Turismul grupei tinere ,Turismul grupei mature ,Turismul grupei vârstnice
Criteriul social : Turism particular și social
Criteriul regiunii de destinație : În puncte, localități și stațiuni turistice” (DEZSI, Ș. (2009) ,GEOGRAFIA GENERALĂ A TURISMULUI , editura x , paginile 84)

4.2.2 TIPUL ȘI FORMA DE TURISM DIN OCNELE MARI

Stațiunea Ocnele mari este o stațiune balneo-climaterică ,datorită apelelor clorosodice și iodurate, secondate de nămolul sapropelic (formate deasupra masivului) ce reprezintă o sursă de sănătate prin proprietățile lor terapeutice, pe la 1812, s-au deschis primele stabilimente de tratament folosind apa sărată dintr-o fostă gură de ocnă Balta Roșie adâncă de 120 m. Aceste ape în combinație cu nămolul sapropelic tratează reumatismul ,afecțiunile ginecologice și afecțiuni ale sistemului osos la copii. În prezent, stațiunea continuă să funcționează în sezonul călduros.
Orașul Ocnele Mari este una din stațiunile sezoniere din județul Vâlcea, mult solicitată pentru facotrii naturali de cură.
Factorii naturali valorificați în terapie sunt : climat de culoar deluros, lac cu apă mineral clorurată , sodică , hipertonă – lacul are caracter helioterm, nămol terapeutic, sapropelic.
Valorificarea factorilor natural menționați se face în cure de aerohelioterapie , la băi reci, băi calde cu apă minerală și nămolterapie.
În perioada anilor 1925 -1927 , la Ocnele Mari statisticile oficiale raportează un număr mare de procedeuri , între 10.000 și 13.000 băi anuale , datorate în principal procedurilor efectuate în bazinele în aer liber. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ocnele_Mari#Sta%C8%9Biunea_balneo-climateric%C4%83 , Monografia orașului Ocnele Mari )

5 : SITUAȚIA EXISTENȚIALĂ ȘI PROPUNERI DE DEZVOLTARE

5.1 SITUAȚIA EXISTENȚIALĂ
Lipsa interesului și a capacității administrative scăzute , a vechilor conduceri , a rezultat degradarea orașului și implicit „lupta” actualei conduceri , pentru modernizarea orașului și reintrarea în drepturi ca și stațiune turistică .
În prezent orașul Ocnele Mari devine oficial a 6 a stațiune turistică a județului Vâlcea, fiind în continuă dezvoltare , turismul jucând un rol important asupra acestuia . Punctul forte al localității Ocnele Mari , este turismul , de altfel putem observa acest lucru în economia acestuia .
Din perspectiva evoluției centrului urban , există atât elemente pozitive ce s-ar putea concretiza într-o dezvoltare economică mai accentuată , dar și aspecte care ar putea amenința economia locală și implicit turismul. O conștientizare și gestionare corespunzătoare la nivel administrativ al atuurilor orașului ar putea transforma pozitiv imaginea de destinație al Ocenlor Mari .
După o cercetare mai amănunțită o stațiunii Ocnele Mari , am adus în prim plan , câteva elemente de ordin administrativ care au prezentat atât disfuncționalități generale observabile, dar și beneficii . Printre acestea se numără urmatoarele :
Datorită trecerii la rang de stațiune ,localnicii care dețin pensiuni sau vor să investească în zonă , vor putea accesa mai ușor fonduri pentru dezvoltarea turistică a zonei . De asemenea în zonă ar putea fi deschise mai multe unități de cazare .
Din perspectiva dezvoltării urbane , tendința oamenilor de a se retrage din zone mai zgomotoase , în zone mai liniștite a determinat atragerea atât a viitorilor localnici cât și a turiștilor , de altfel cererile de teren , case și a spațiilor verzi , au început să crească de la an la an , asta datorită și a evoluției pe care a început să o dobândească orașul .
Din punct de vedere al infrastructurii , orașul beneficiază de : infrastructură de apă , rețea de iluminat public, rețea de alimentare cu gaze naturale , infrastructură de agrement , servicii de telecomunicații și poștă .
Punctele tari ale economiei locale sunt : suprafețele mari de teren agricol , existența forței de muncă , infrastructura existentă ce poate încuraja dezvoltarea economică , rangul de stațiune turistică ce aduce de la sine o accesare mai ușoară a fondurilor , dar și a investitorilor , amplasarea orașului în apropierea municipiului de județ Rm.Vâlcea și nu în ultimul rând , potențialul turistic foarte ridicat în ultimii ani .
În privința turismului , datorită cadrului natural , al potențialul turistic al rezervației Ocnelor Mari ,al atracțiilor turistice culturale ,al atrațiilor turistice religioase ,al atracțiilor cultural istorice, al infrastructurii de agrement și al administrației corespunzătoare, privind datele din anii precedenți , orașul are o evoluție destul de bună .
Punctele slabe pe care le deține în momentul de față orașul sunt : lipsa unei centuri pentru a diminua traficul, locuri de parcare insuficiente, deteriorarea infrastructurii din cauza mijloacelor auto de mare tonaj, infrastructura utilitară și rețeaua rutieră deplorabile, lipsa unui azil de bătrâni, lipsa unui centru social pentru copiii defavorizați, lipsa unei cantine sociale, pierderea trađițiilor și obiceiurilor în zona urbană, lipsa unei colectări selective a deșeurilor , unități de cazare nemodernizate și insuficiente , migrarea tineretului, lipsa de fonduri private , nealocarea bugetului la timp util pentru realizarea planurilor prevăzute, accesul în mină pentru turiști este comun cu cel pentru exploatări.

5.2 PROPUNERI DE DEZVOLTARE
Pornind de la analizele efectuate asupra orașului Ocnele Mari, se poate observa o creștere semnificativă în ultimii ani, în ciuda reabilitării și reamenajării acestuia.
În opinia mea , orașul , ar putea sta la un nivel mult mai ridicat decât cel actual , iar acest lucru necesită mai multe propuneri și implicare îndeosebi.
Pentru evidențierea demersurilor, ce ar duce la o mai bună valorificare , în cele ce urmează am să îmi exprim recomandările , iar acestea sunt :
Crearea și modernizarea zonelor urbane pentru : spații verzi , spații pentru biciclete, spații pietonale , spații pentru camping/rulote ; Înființarea unor parcuri amenajate ca locuri de joacă și recreere ; Crearea unei strategii pentru dezvoltarea durabilă și protecția mediului ; Crearea unor metode pentru utilizarea energiilor alternative ; Crearea unei strategii de marketing a stațiunii Ocnele Mari, inițiată de Consiliul Local, în care accentul să fie pus pe incurajarea serviciilor de mesaj, kinetorapie, hidroterapie, fizioterapie, electroterapie, aerosoli , dar și de spa ; Divesificarea materialelor promoționale ; Modernizarea ștrandului Ocnele Mari , prin reamenajarea bazinelor și a spațiului menit pentru a sta pe plajă , într-un stil rustic-modern, utilizând lemnul, pietrele și cărămizi de sare ; Construirea unui centru spa , care să cuprindă piscine cu apă sărată și dulce, saună, jacuzzi, masaj, sală de fitness și numeroase proceduri medicale în tratarea diferitlor afecțiuni ; Construirea unei baze de tratament ; Construirea unui hotel de 4 sau 5 stele pentru a diversifica serviciile ; Construirea unui muzeu istorie ; Reabilitarea infrastructurii ferate ; Implementarea unei strategii, pentru validarea ghidajului cu mocănița ; Dotarea unităților de cazare cu infrastructură destinată încurajării practicării formelor de spa si nu numai ; Inițierea unor cursuri de formare a unui segment de locuitori/proprietari de unități de cazare, pentru specializarea în oferirea serviciilor balneare , dar și pentru multiplicarea formelor de publicitate ; O amplasare mai buna pentru panourilor de informare turistica ; Alocarea atât a banilor cât și asigurarea locurilor de muncă pentru ghizi ; Separarea traseului turiștilor față de cel al camioanelor care se ocupă cu exploatarea sării .

CONCLUZIE

Concluzionând această lucrare, orașul Ocnele Mari, ar avea un potențial accentuat de dezvoltare, dar cum acesta nu a beneficiat pana acum de o administrare corespunzatoare este destul de greu să atragă atât turiștii cât și investitorii.
Resursele antropice si naturale ar putea juca un rol important în dezvoltarea turismului local, fiind componente importante în identitatea comunității locale.

BIBLIOGRAFIE

Cărți
DEZSI, Ș. (2009) ,GEOGRAFIA GENERALĂ A TURISMULUI , paginile 84 , accesat: 11.05.2020
Monografia orașului Ocenlor Mari disponibil la : primăria orașului/centrul de informare turistic accesat: 03.03.2020
Website-uri
***Tempo Online disponibil la linkul: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/ , accesat: 12.04.2020
***Ministerul Turismului disponibil la linkul: http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/ , accesat: 12.04.2020
***salinaocnelemari (2011) (Pentru-Vizitatori) disponibil la linkul: http://www.salinaocnelemari.ro/pentru-vizitatori.html , accesat:18.03.2020
***valceaturistica (Atracții turistice Vâlcea, Salina Ocnele Mari) disponibil la linkul: https://www.valceaturistica.ro/atractii-turistice-valcea/salina-ocnele-mari/ , accesat: 19.03.2020
***salvil (Istoric și așezare) disponibil la linkul: https://www.salvil.ro/salina-ocnele-mari/istoric-si-asezare/ , accesat:20.03.2020
***salvil (Obiective turistice în Ocnele Mari) disponibil la linkul: https://www.salvil.ro/salina-ocnele-mari/obiective-turistice-in-ocnele-mari/ , accesat: 20.03.2020
***salvil (Activități de agrement în Ocnele Mari) disponibil la linkul: https://www.salvil.ro/salina-ocnele-mari/activitati-de-agrement-in-ocnele-mari/ , accesat: 20.03.2020
***salrom (Ocnele Mari) disponibil la linkul: http://www.salrom.ro/ocnele-mari-c.php , accesat:24:03.2020
***salrom (Ocnele Mari) disponibil la linkul: http://www.salrom.ro/ocnele-mari-baza-turistica.php , accesat:24.03.2020
***turistinfo (Cazare Ocnele Mari) disponibil la linkul: https://www.turistinfo.ro/ocnele_mari/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-ocnele_mari.html# , accesat: 09.04.2020
***adevărul (Buridava de la Ocnița, după șase decenii de cercetări. Rhytonul, piesa unicat găsită în singurul cimitir dacic din România) disponibil la linkul: https://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/buridava-ocnita-sase-decenii-cercetari-rythonul-piesa-unicat-gasita-singurul-cimitir-dacic-romania-1_5a9eaae4df52022f75461b32/index.html , accesat: 16.04.2020
***turism365 (2014) (Harta Județului Vâlcea văzută din satelit, harta fizică) disponibil la linkul: https://www.turism365.com/harta-judetului-valcea-vazuta-din-satelit-harta-fizica/ , accesat:03.03.2020
***ExploatareaMinieraRmValcea , disponibil la linkul: https://www.facebook.com/ExploatareaMinieraRmValcea/photos/ , accesat:15.06.2020
***salinaocnelemari , disponibil la linkul: https://www.facebook.com/pg/salinaocnelemari/photos/?ref=page_internal , accesat:15.06.2020
***sem.valcea.1 , disponibil la linkul: https://www.facebook.com/sem.valcea.1/photos , accesat:15.06.2020