SPECIALIZAREA : GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ÎN STAȚIUNEA DURĂU Coordonator științific, Absolvent,… [309624]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA “DIMITRIE CANTEMIR” TÂRGU MUREȘ

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA : [anonimizat]: [anonimizat].univ.dr. Gherman-Henning Adriana Tanasă Andreea

Târgu Mureș , 2020

CUPRINS

ABSTRACT………………………………………………………………………………..4

INTRODUCERE…………………………………………………………………………..5

METODOLOGIA ÎNTOCMIRII LUCRĂRII…………………………………………………….6

ASPECTE GENERALE………………………………………………………….11

2.1 .Localizare………………………………………………………………………………………….11

2 . 2. Relief/geomorfologie………………………………………………………………………….17

2 .3 Clima………………………………………………………………………………………………….22

2 .4 .Hidrografia…………………………………………………………………………………………23

2 .5 . Biodiversitatea……………………………………………………………………………………26

2 .5 . 1 . Flora………………………………………………………………………………………….27

2 . 5 . 2 . Fauna………………………………………………………………………………………..29

3 . POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII…………………………………….33

3 . 1 . Potențialul turistic natural……………………………………………………………………..34

3 . 1 . 1 . Natura protejată……………………………………………………………………………34

3 .1. 2. Recomandări pentru tratare afecțiuni………………………………………………..35

3 . 2 . Potențialul turistic antropic……………………………………………………………………36

3 . 2 . 1 .Cadrul socioeconomic……………………………………………………………………36

3 . 2 .2 [anonimizat] – teritorială…………………40

3 . 2 . 3 .Economia……………………………………………………………………………………..41

3 . 2 . 4 .[anonimizat], istoric…………………………………………………..47

4 . EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC……………………………………52

4 . 1 . Metode de evaluare a potențialului turistic………………………………………………52

4 . 2 . Evaluarea potențialului turistic………………………………………………………………53

4 . 3 . Propuneri pentru creșterea potențialului turistic………………………………………58

4 . 4 . Tipuri / forme de turism care se pot practica…………………………………………..59

CONCLUZII…………………………………………………………………………………61

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….63

ABSTRACT

Lucrarea de față examinează evaluarea potențialului turistic din stațiunea Durău și posibilele variante de promovare a stațiunii care se pot aplica pentru a crește numărul turiștilor. Lucrarea analizează pe rând lipsa unui plan de promovare dar și perspectiva autorităților în a crea un plan bun de promovare al stațiunii. Lucrarea analizeză câteva priorități pentru îmbunătățirea turismului în zonă : refacerea drumului care duce spre Muntele Ceahlău, rezolvarea problemei câinilor vagabonzi care și-au făcut loc pe Masivul Ceahlău , modernizarea pârtiei de schi, deschiderea de noi unități de cazare moderne și construirea unei telegondole care să plece din stațiunea Durău și care să urce până sus pe Muntele Ceahlău. În concluzie principalul lucru pe care trebuie să îl facă autoritățile din Durău, consider eu , este acela de a se gândi la un plan bun de promovare deoarece stațiunea are multe lucruri de oferit și de văzut.

INTRODUCERE

Am ales această temă pentru lucrarea de față deoarece vreau să-mi aprofundez cunoștințele despre aceste locuri.

Stațiunea Durău este înzestrată cu un potențial turistic de excepție , care se bucură de o climă favorabilă practicării turismului și cu o floră și o faună bogată , cu două monumente religioase importante: Mănăstirea Durău care poartă hramul Bunei Vestiri și Mănăstirea Ceahlău care poartă hramul Schimbării la față. Cu un monument al naturii impozant și anume Masivul Ceahlău cunoscut ca al doilea munte al creștinătății ortodoxe din Europa după muntele Athos, stațiunea Durău poate satisface – prin turismul religios, recreațional, montan , turismul sporturilor de iarnă în perioada decembrie-martie, turism tematic (viața satului, meșteșuguri tradiționale, gatronomie, etc.).

Varietatea și bogăția resurselor turistice naturale conferă acestei zone mari disponibilități pentru turism.

Prezența unor fenomene unice în țară legate de Muntele Ceahlău , în anumite condiții atmosferice și de luminozitate solară piscurile Ceahlăului se zăresc de la sute de km , de la Iași și chiar de pe țărmul Mării Negre. Un al doilea fenomen este acela că, în a doua decadă a lunii august la răsăritul soarelui apar două fenomene optice inexplicabile și care spun unii te umplu de o energie greu de descris: Umbra piramidei și Calea Cerului.

O bună promovare a nenumăratelor resurse turistice existente aici și modernizarea bazei tehnico-materiale care face posibilă exploatarea acestor resurse , sunt factori importanți pentru relansarea turismului din această zonă.

Tocmai de aceea, în lucrarea de față îmi propun să realizez în mod obiectiv o evaluare a potențialului turistic din această zonă analizând și modalitățile de valorificare ale acestui potențial.

1 . METODOLOGIA ÎNTOCMIRII LUCRĂRII

A.Schema generală a etapelor :

-alegerea temei

-identificarea și strângerea bibliografiei și studiului ei general

-stabilirea ipotezelor de lucru

-întocmirea planului de cercetare , abordare și elaborare

-abordarea experimentală /documentarea/cercetarea de teren

-prelucrarea, interpretarea și formularea ideilor principale privind rezolvarea problemelor

-redactarea lucrării în prima formă

-pregătirea pentru comunicare/publicare.

B.Etapa I-Preliminară

Alegerea temei – în vederea alegerii temei am consultat sursele informative recomandate de îndrumătorul meu Gherman – Henning Adriana care constau în următoarele cărți pe care le-am consultat la biblioteca universității : bibliografii , ( Dimitrie Oancea , Valeria Velcea , Nicolae Caloianu , Șerban Dragomirescu , Gheorghe Dragu , Elena Mihai , Gheorghe Niculescu , Vasile Sencu , Ion Velcea , (1987), Geografia României III Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei , Editura Academiei Republicii Socialiste România , București ; Grigor P. Pop , (2000) , Carpații și subcarpații României , Editura Presa Universitară Clujeană , Cluj-Napoca ; Ion Bojoi , Ioniță Ichim , (1974) , Județele Patriei – Județul Neamț , Editura Academiei Republicii Socialiste România , București ; Nicolae Neacșu , Petre Baron , ( 2001) , Economia turismului , Editura Expert , București ; Andreea Cernescu , (2002) , Economia turismului. Studii de caz și reglementări , Editura Uranus , București ) , dar am mai consultat și site-uri de specialitate în vederea elaborării lucrării mele de licență . La început am realizat lista bibliografiei sumare ( depistarea documentelor ) , am determinat punctul de plecare în studiul problemei .

Documentarea și informarea – în cadrul acestei etape am încercat să stabilesc planul tematic de studiu bibliografic , să studiez bibliografia fundamentală și să citesc informațiile găsite .

Fixarea ipotezelor , a cadrului problematic – am examinat variabilele și conexiunile , am examinat critic elementele cunoscute prin distanțe între subiect și autorii altor surse , am formulat unele ipoteze alternative comparative, a subipotezelor .

C.Etapa a II-a . Executiv -operațional sau de cercetare-experimentare

Stabilirea cadrului metodologic de cercetare-experimentare -pentru această etapă am ales metoda și tehnica de lucru

Observarea/ experimentarea/documentarea -am înregistrat informațiile necesare și am verificat dacă datele sunt corecte

Analiza primară și interpretarea datelor – am analizat datele culese

D. Etapa a III-a . Elaborarea structurii fundamentale a lucrării și anume planul general

Introducere – această etapă cuprinde următoarele aspecte :motivația alegerii temei, comentarii privitoare la subiectul lucrării , interpretările personale ale lucrării , aspectele prezentate și motivarea lor și instrumentele utilizate pentru elaborarea lucrării.

Tratarea- am dezvoltat schema de argumente , ideile de bază , am dezvoltat fiecare idee principală cu exemple luate din practica de pe teren , din cercetarea pe care am făcut-o și alte surse.

Concluzii – am recapitulat ideiile principale și am adăugat concluzia finală , ce ar trebui să facă autoritățile locale pentru a îmbunătății turismul din stațiunea Durău.

A. Resurse turistice naturale

În urma evaluării resurselor turistice naturale pe care le-am făcut am acordat maxim 25 de puncte repartizate astfel pe următorele criterii:

Pornind de la criteriile de mai sus pentru cadrul natural fiecărei unități administrativ-teritoriale de bază i-am acordat un punctaj de la 1 la 10 ( 1 fiind minim si 10 maxim acordat celor cu potențial turistic natural excepțional ) .

Stațiunea a fost grupată conform punctajului obținut în trei categorii ce determină de fapt și importanța stațiunii:

Catergoria I: Stațiune de interes general intrată în circuitul internațional : 3 puncte

Categoria a II-a : Stațiune de interes general : 7 puncte

Categoria a III-a : Stațiune de interes local : 15 puncte

Categoria a IV-a : Localitate cu factori naturali terapeutici : 5 puncte

Criteriul final pentru analiza resurselor turistice naturale este reprezentat de Ariile naturale protejate. Punctajul final este între 1 și 5 puncte , 5 puncte reprezentând punctajul maxim (acordat unităților administrative de bază care cuprind parcuri naționale , rezervații ale biosferei , parcuri naturale sau rezervații cu valoare deosebită) , iar 1 punctajul minim.

Evaluarea s-a făcut pe baza următoarelor criterii :

gradul de reprezentativitate al ariei naturale protejate – 4

suprafața totală protejată (ca pondere din supraftața uatb) – 2

gradul de conservare și starea actuală a rezervației – 5

valoarea peisagistică a ariei naturale protejate – 5

posibilitatea practicării unei forme de turism- 5

B . Resurse turistice antropice

Punctajul acordat pentru resursele turistice antropice este de maxim 25 de puncte repartizate conform tabelului de mai jos :

C . Infrastructura specific turistică

Etapa a doua a evaluării a constat în evaluarea infrastructurii specific turistice și tehnice , fără de care nu se pot desfășura activități turistice de calitate.

Pentru infrastructura specific turistică a fost acordat un punctaj maxim de 20 de puncte , distribuite astfel :

În funcție de distribuția numărului de camere pe tipuri de structuri de primire turistică au fost atribuite următoarele punctaje :

hoteluri-5

pensiuni turistice-1

alte tipuri de unități de cazare cu excepția hotelurilor și a pensiunilor turistice -1

. ASPECTE GENERALE

. 1 . Localizare

Stațiunea Durău se află în județul Neamț , în Carpații Orientali mai exact în Munții Bistriței.

Carpații Orientali se desfășoară pe o suprafață de 34.549 km2 . Dezvoltarea reliefului carpatic se datorează evoluției plăcii est-europene și a microplăcilor transilvană și panonică care au niște procese importante de subducție de care se leagă manifestările vulcanice de pe latura vestică a Carpaților Orientali (Dan Rădulescu , 1973; Șt. Airinei, 1977).

În cadrul Carpaților Orientali s-au format trei unități longitudinale , diferite din punct de vedere litologic , structural și tectonic , mai exact : în centru, unitatea cristalină , urmată în est de unitatea flișului , iar în vest de cea vulcanică.

Unitatea cristalină, care este și cea mai veche , formează un lanț principal format din roci dure cu o tectonică pronunțată.

“Învelișul sedimentar și anume pânza transilvană și fundamentul cristalin , cu cuvertura sa și anume pânza bucovinică, s-au deplasat către est , acest lucru complicând evoluția geosinclinalului carpatic și implicit a sistemului montan dezvoltat pe fliș. „ (Dimitrie Oancea , 1987, p.89)

Acest cristalin intră în alcătuirea munților Rodnei, Maramureșului, Bistriței, Giurgeului și Curmăturii.

Fig.1

Localizare Carpații Orientali -Sursa : Google Maps

Munții Bistriței , sunt o unitate muntoasă din Carpații Orientali și o regăsim între următoarele linii de discontinuitate geografică: Culoarul Bîrgău-Dorna-Valea Moldovei la nord, Valea Bicazului și Culoarul Bistriței la sud, depresiunile Drăgoiasa, Bilbor, Borsec, Tulgheș la vest și dealurile și depresiunile subcarpatice la est. Între aceste limite ei au o suprafață de peste 3.600 km2 și au o formă de patrulater , a cărui diagonală poate fi considerată Valea Bistriței.

Fig.2 Munții Bistriței-subunitățile ( Sursa: Geografia României III , Academia Republicii Socialiste România , 1987)

“ Individualitatea acestor munți este dată de orografia complexă, grefată pe marile linii structurale. Principalele aliniamente de înălțimi sunt întrerupte de sistemul de fracturi transversale sau de discontinuitățile de facies litologic , cu implicații directe în formarea unei rețele hidrografice cu caracter preponderent ortogonal.” ( Nicolae Caloianu, 1973, p.139). Această parte a Carpaților Moldavo-Transilvani aparține la două unități geologice: cristalină și flișul. Flișul, cu linii de șariaj a imprimat principalele aliniamente de înălțimi, până la aproape 2.000 m și cu extinderea faciesului grezo-conglomeratic și al stratelor de Hangu , care au generat un relief scund , sub 1.000 m (I. Ichim , 1976).

Durău

Stațiunea Durău este situată în comuna Ceahlău județul Neamț , la 9 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița și la 88 km de municipiul Piatra Neamț, într-o poiană însorită de pe versantul de N-V al Muntelui Ceahlău, la o altitudine de 820 m.

Fig.3 Harta Stațiunii Durău-Sursa: Google Maps

Harta stațiunii Durău ne indică faptul că aceasta aparține de comuna Ceahlău , ce face parte din județul Neamț , regiunea istorică Moldova , regiune cu o importanță istorică deosebită.

Fig.4 Poarta de intrare în Stațiunea Durău

Fig.5 Hartă Google Maps- Distanța dintre Durău și Ceahlău

Pe harta turistică de mai jos a stațiunii Durău , putem observa faptul că aceasta beneficiază de obiective turistice naturale impresionante, precum traseele montane de pe Masivul Ceahlău. Pe aceste trasee turistice se poate ajunge pe Vârful Ocolașul Mare , la o altitudine de 1.907 metri și Vârful Toaca , cu o altitudine de 1.900 metri.

Fig.6 Hartă Google Maps – Traseu Vârful Toaca – Vârful Ocolașul Mare

Fig.7 Drumul spre Stațiunea Durău

. 2 . Relief / geomorfologie

Prin denumirea de Masivul Ceahlău înțelegem doar nodul orografic care se detașează net ca altitudine și masivitate în aria cuprinsă între văile Bistricioarei la nord , Bicazului la sud , Pinticului și Caprei la est ( fig. 6 ) . În ansamblu , se identifică o arie centrală delimitată net printr-un abrupt , Masivul Ceahlău propriu – zis , și una periferică mult mai coborâtă și mai fragmentată , Munceii Ceahlăului .

Masivul Ceahlău este modelat pe un complex de conglomerate cretacice alcătuind axa unui sinclinal suspendat ( fig. 7 ) . S-a impus ca relief prin modelare selectivă reprezentând un caz tipic de inversiune morfologică. Partea superioară a masivului este un platou structural litologic , situat la 500 – 1.800 m ( altitudine maximă 1.907 m în Ocolașul Mare ) , lung de aproape 6 km și cu o lățime de până la un kilometru. Peste nivelul general al acestui platou se ridică câteva proeminențe ca Toaca ( 1.900 m ) , Lespezi ( 1.802 m ) , Bîtca lui Ghedeon (1.844m ) , Ocolașu Mic în a căror individualizare un rol deosebit l-au avut procesele de crioplanație. Nu este exclus ca un rol să fi revenit și ghețarilor de platou, a căror prezență presupusă pare să fi fost o realitate ( N. Macarovici , 1964 ) .

Fig.8 Masivul Ceahlău-Sursa : Geografia României III – Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei

Fig. 9 Masivul Ceahlău văzut de pe Vârful Toaca – Sursa: Geografia României III – Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei

Pe flancul estic se pot observa polițe structurale ce constituie o caracteristică a acestuia. Tot pe treapta înaltă se află și culmea vestică Piatra Neagră ( 1.398 m ) , despărțită de platou prin șaua de la Poiana Stănilelor , reprezentând o creastă de tip hogback ( I . Stănescu , 1973 ) . Abrupturile acestui masiv sunt mai proeminente înspre bazinele pâraielor Izvoru Muntelui , Neagra și Schitului . În procesele de dezagregare prin gelifracție s-a format un microrelief de turnuri , stânci singuratice cu forme neobișnuite , colți ( Căciula Dorobanțului , Turnu Sihastrului , Caprele , Ciobanu etc . ) , iar fundamentul acestor abrupturi este îngropat în grohotișuri .

Munceii Ceahlăului ocupă 2 / 3 din suprafața totală a masivului , fiind alcătuiți dintr-o serie de culmi larg rotunjite , dispuse mai mult sau mai puțin radiar , în raport cu partea centrală și se încadrează într-un nivel situat la 1.300 – 1.000 m . Datorită faptului că sunt alcătuite din roci cu duritate diferită , aceste culmi au profil longitudinal ondulat , înfățișându-se sub forma unei succesiuni de vârfuri rotunjite numite bâtci , în alternanță cu porțiuni mai joase , numite de localnici curmături sau tarnițe.

Cu excepția văilor de pe flancurile vestic și sudic ale Ceahlăului ( Pintic , Chisirig , Neagra , Hamzoaia ) , adaptate la structură celelalte sunt transversale sau dispuse în diagonală (Schitu , Răpciunița , Izvoru Alb , Secu , Izvoru Muntelui ) , pe care terasele , cu excepția pârâului Schitului , se reduc la fragmente cu suprafețe mici , mai jos de 8 – 10 m . La aceste văi , cu o adâncime medie de 300 – 400 m , îmi atrage atenția aspectul versanților care trădează intensa acțiune de modelare periglaciară . Identificarea unor structuri periglaciare în zona localității Ceahlău ( C . S . Nicolăescu – Plopșor , 1958 ; P . Coteț , 1960 ; L. Badea , Gh . Popa , 1961 ) , dar mai ales a cuverturilor de grohotișuri astăzi fixate , sunt dovezi în acest sens . Prezența a numeroase văi seci , cu profil larg , taluzat , reflectă același fenomen. În morfologia flancului estic un rol important l-a avut prezența râului Bistrița , ale cărui terase , pe Culmea Baicului ( interfluviul Secu – Izvoru Alb ) , se păstrează până la 270 – 280 m altitudine relativă .

Pe teritoriul Parcului Național Ceahlău formațiunile geologice din flișul cretacic intern aparțin de pânza de Ceahlău ( în partea vestică și centrală ) și de pânza de Teleajen ( în estul ariei protejate ) .

Pânza de Ceahlău : din punct de vedere litologic se disting pachete groase de gresii , marne , argile , conglomerate etc . dispuse în benzi cutate și faliate orientate pe direcția nord – sud . Conglomeratele , care sunt cunoscute și sub numele de “ Conglomerate de Ceahlău “ , sunt depuse într-un pachet gros de 500 – 600 m . Ele formează , în partea centrală a Parcului Național Ceahlău , un uriaș sinclinal suspendat mărginit de abrupturi impresionante . S-au format din cimentarea naturală a unor pietrișuri fluviatile numite galeți în urmă cu mai bine de 100 milioane de ani , la sfârșitul Cretacicului inferior . ( Sursa: www.ceahlaupark.ro )

În masa Conglomeratelor de Ceahlău se găsesc intercalate strate de gresie și calcare olistolitice cunoscute sub numele de klippe care sunt blocuri de mari dimensiuni din calcar însedimentate în Conglomeratele de Ceahlău . Klippele sunt dispuse în două nivele altitudinale : primul nivel care se situează la altitudinea de 1.500 m ( Calcarul de la Piatra cu Apa ) iar al doilea nivel la cca. 1.650 m , în Ocolașul Mic . ( Sursa: www.ceahlaupark.ro )

Pânza de Teleajen ( Flișul curbicortical ) situată la est de pânza de Ceahlău este formată din următoarele subunități : stratele de Toroclej ( șisturi argiloase negre cu intercalații de gresii calcaroase ) , stratele de Palanca ( șisturi argiloase cenușii – verzui , gresii micacee cenușii și gresii cu structură convultă ) , strate de Cotumba ( gresii calcaroase ) și de Lutu Roșu ( marne și argile verzi și roșii ) . ( Sursa: www.ceahlaupark.ro )

Din Flișul extern în partea de est a Masivului Ceahlău se disting : Pânza de Audia cu o lățime de 800 m format din șisturi negre ( Stratele de Audia ) , argile verzi , roșii și negre ( formațiunea argilelor vărgate ) precum și formațiuni geologice ce aparțin de Pânza de Tarcău ( gresia de Tarcău ) . ( Sursa: www.ceahlaupark.ro )

Fig.10 Muntele Ceahlău văzut de lângă lacul de acumulare Izvorul Muntelui

Relieful poartă amprenta structurii geologice și litologiei . Subunitatea centrală a masivului este un imens sinclinal suspendat , dezvoltat pe Conglomeratele de Ceahlău . Platoul superior corespunde cu suprafața boltită a sinclinalului ale cărui extremități sunt și cele mai mari altitudini : vârful Ocolașul Mare ( 1.907 m ) în extremitatea sudică și vârful Toaca ( 1.904 m ) , în partea de nord. Între cele două vârfuri platoul se extinde pe o lungime de aproximativ 6 km lățimea maximă fiind de cca. 1 km .

Platoul este delimitat de abrupturi înalte de 200 – 300 m brăzdate de culoare de avalanșe , jgheaburi de rostogolire a grohotișurilor , hornuri întunecoase . Cele mai impresionante abrupturi sunt la obârșia pâraielor Izvorul Muntelui și Maicilor și în Piatra Șura . În unele cazuri , pereții sunt fragmentați în trepte care , aici , poartă numele de “ polițe “ . Sunt bine cunoscute “ Polițele cu Crini “ și cele din spatele Ocolașelor .

O altă caracteristică o reprezintă microrelieful format din stânci și formațiuni stâncoase cu forme bizare : turnuri, coloane , clăi , piramide . Aspectul ruiniform se datorează eroziunii exercitate asupra conglomeratelor cât și alternanței lor cu gresiile și stâncile din calcar . Impresionante sunt Clăile lui Miron , Căciula Dorobanțului , Panaghia , Cetățuia și Călugării , Detunatele , Dochia , etc. Impunătoare prin aspect este și culmea Piatra Șura – Bâtca Neagră o centură din stânci ridicată aproape pe verticală ( hog – back ) care închide spre vest frumoasa Poiană a Stănilelor. ( Sursa: www.ceahlaupark.ro )

În masa cenușie a conglomeratelor se detașează petele albe ale unor klippe calcaroase ( stânci uriașe din calcar însedimentate în masa conglomeratelor ) de la Piatra cu Apă , de pe platoul Ocolașului Mic sau pe valea Izvorului Alb ( cunoscuta Stâncă a Dochiei ) .

La baza abrupturilor s-a format o uriașă trenă de grohotiș care înconjoară de jur – împrejur masa de conglomerate și care este acoperită cu păduri întunecoase de conifere . Frecvent în masa de conglomerate se detașează blocuri uriașe de piatră fixate și mascate , în mare parte , de vegetația forestieră unele având dimensiuni impresionante . (Sursa: www.ceahlaupark.ro )

Subunitatea periferică: în jurul părții centrale , înalte, a masivului sunt dispuse radiar culmile prelungi ale Munceilor Ceahlăului . Formați din roci mai puțin rezistente la eroziune ele prezintă la nivelul interfluviilor o alternanță de vârfuri mai înalte ( bâtci ) separate de înșeuări numite de localnici curmături sau tarnițe . Împădurite în mare parte culmile altitudinile lor nu depășesc 1.300 m trec dincolo de limitele Parcului Național Ceahlău îndreptându-se către văile principale ce delimitează masivul . ( Sursa: www.ceahlaupark.ro )

Fig.11 Muntele Ceahlău văzut din stațiune-Vf.Toaca, Stânca lui Ghedeon

2 . 3 . Clima

În ceea ce privește clima , au fost delimitate etaje , pe baza calcului matematic al curbelor de variație ale principalelor elemente climatice trasate printre punctele cu valori reale înregistrate în bazinul Bistriței la 8 stații meteorologice și 39 posturi pluviometrice (Fl . Mihăilescu , 1.979) .

În total , Masivul Ceahlău are patru etaje climatice : calm – moderat ( 400 – 880 m ) , răcoros – moderat ( 880 – 1 . 300 m ) , răcoros ( 1 . 300 – 1 . 670 m ) și foarte răcoros ( peste 1.670 m ) .

În ceea ce privește condițiile climatice , Masivul Ceahlău se încadrează în cadrul unui climat temperat – moderat continental , în care se disting două etaje marcate de altitudine :

ținutul climatic al munților înalți ;

ținutul climatic al munților mijlocii .

Datele care s-au înregistrat indică temperatura medie anuală de 0 , 7 0 C pe Vârful Toaca și de 7 , 2 0 C la poalele muntelui . Valorile maxime se înregistrează în luna iulie , când temperatura medie pe Vârful Toaca se încadrează în jurul valorii de 18 0 C și respectiv în ianuarie , când se înregistrează o temperatură medie de – 30 0 C . În zona platoului înalt numărul zilelor cu îngheț din timpul anului este în jur de 200 , acest fenomen putând apărea și în timpul anotimpului de vară.

Nebulozitatea înregistrează valori ridicate din cauza apropierii de Vârful Toaca (1.900 m alt . ) de nivelul de formare a norilor . În acest fel , nebulozitatea atinge maximum în anotimpul rece și primăvara iar în perioada iulie – octombrie numărul zilelor senine crește , având maximul în luna octombrie . (Sursa: www.ceahlau.neamt.ro )

Media anuală a precipitațiilor în Masivul Ceahlău este de peste 700 mm , din care 60-75% se înregistrează în perioada de primăvară și vară . Precipitațiile care cad sub formă de zăpadă pot să cadă în orice lună a anului . Un fenomen foarte întâlnit este ceața , care se produce în 70 % din zilele anului .

Vânturile au o viteză medie de 6 – 8 m / s vara și 12 – 14 m / s iarna , dar pot atinge frecvent și 40 – 45 m / s . Frecvența cea mai mare o au vânturile din sectorul vestic , evidențiind astfel circulația maselor de aer temperat – marine . ( Sursa: www.ceahlau.neamt.ro )

. 4 . Hidrografia

Apele de suprafață din zona Masivului Ceahlău aparțin în totalitate bazinului hidrografic al râului Bistrița . Pe râul Bistrița s-a format lacul de acumulare Izvorul Muntelui iar afluenții direcți sunt pâraiele Schit – 13 km , Izvorul Muntelui – 13 km , Izvorul Alb , Secu , Coșușna , Răpciunița și Tiflic . (Sursa: www.pe-harta.ro )

Alți afluenți sunt indirecți și sunt colectați de doi afluenți importanți ai Bistriței , Bistricioara și Bicaz . Bistricioara adună apele de pe versantul nord – vestic ( pârâul Pintic ) iar Bicazul pe cele de pe versantul estic ( Chișirig , Neagra și Bistra ) .

Pârâul Rupturi , alături de Bistrele Mare și Mică sunt cele mai atractive pentru turiști , Rupturi formând cascada în două trepte Duruitoarea care se află pe drumul care mergi spre Masivul Ceahlău și care are o cădere de 30 m iar Bistrele formează chei și cascade mai greu accesibile .

Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200 km . Datorită petrografiei , pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor . Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de aproximativ 1.200- 1.300 m . ( Sursa: www.pe-harta.ro )

Lacul Izvorul Muntelui aparține , din punct de vedere termic , categoriei lacurilor temperate , în care se pune în vedere stratificația termică directă , vara și inversă , iarna , separate de două faze de homotermie , de primăvară și de toamnă . (www. mmediu.ro )

Regimul nivelurilor la Lacul Izvorul Muntelui pune în evidență patru perioade caracteristice pe perioada anului , legate de regimul natural al scurgerii din bazin și de efluența controlată prin hidrocentrala de la Stejaru .

În timpul iernii , Lacul Izvorul Muntelui poate fi acoperit de un strat de gheață gros ce poate ajunge până la 40 cm și chiar mai mult.

Lacul Izvorul Muntelui , cunoscut și sub numele de Lacul Bicaz este un lac de acumulare aflat pe cursul mijlociu al râului Bistrița din România , în Carpații Orientali , la 4 km în amonte față de orașul Bicaz din județul Neamț . Lacul, are o formă alungită , pe direcția nord – vest – sud –est , are o suprafață de 32 , 6 km2 și s-a format după construirea unui baraj între anii 1.950-1. 960 care alimentează hidrocentrala de 210 MW construită pe perioada regimului comunist inclusiv cu aportul muncii forțate prestate de deținuți politici .(Sursa : https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Izvorul_Muntelui ). Pentru construcția barajului și amenajarea lacului au fost strămutate 22 de sate din zonă , și peisajul natural a fost drastic schimbat , el fiind declarat rezervație naturală acvatică în anul 2 .000. Direcția sa generală este de la nord – vest spre sud – est , având frecvente zone de extindere laterală , cea mai importantă fiind cea pe râul Bistricioara fiind de aproximativ 3 km . Are în medie o lungime de 35 km , un perimetru de 71 km , o suprafață de 32 ,6 km2 și un volum maxim de apă de 1.250 milioane m3 , fiind totodată ca mărime al doilea lac artificial din România și al treilea ca înălțime . Diferențele dintre cota maximă- aflată la 516 m altitudine și minimă- aflată la 434 m altitudine , este de 82 de m , depinzând de regimul de exploatare. (Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Izvorul_Muntelui ). Geologic amenajarea este situată în zona flișului Carpaților Orientali .

Două captări secundare aflate la Tașca respectiv Izvorul Muntelui , deviază apa râurilor Bicaz și pârâului Izvorul Muntelui în lacul principal .

Fig.12 Lacul de acumulare Izvorul Muntelui secat în luna mai

Fig. 13 Lacul Izvorul Muntelui văzut de pe drumul DJ155F

. 5 . Biodiversitatea

Termenul de biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilității organismelor vii în cadrul unui complex ecologic . Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului și diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem . Biodiversitatea se împarte în două categorii :

-Biodiversitate vegetală ;

-Biodiversitate animală .

Biodiversitatea reprezintă variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre , marine , acvatice continentale și complexele ecologice ; aceasta include diversitatea intraspecifică , interspecifică și diversitatea ecosistemelor .

. 5 . 1 . Flora

Sub aspect biopedogeografic , Munții Bistriței prezintă unele caracteristici . În principalele masive : Budacu , Pietrosu , Giumalău și în special în Ceahlău se remarcă un complex de tufărișuri , rariști și pajiști subalpine , care coboară până la 1. 700 – 1. 650 m . Dintre speciile de arbuști se întâlnesc jneapănul ( Juniperus communis spp . nana ) , merișorul și afinul ( Vaccinium uliginosum , V . vitis idaea , V . myrtillus ) , apoi specii de ierboase și în special graminee cu frunze înguste : păiuș ( Festuca ovina , F . ovina spp . sudetica ) , țăpoșica ( Nardus stricta ) etc . ( Sursa : Geografia României III Carpații românești și Depresiunea Transilvaniei pag.142)

O mare întindere ocupă pădurile de molid , apoi pădurile de amestec , fag și brad , acestea din urmă având o largă răspândire pe flancul răsăritean și cel sudic al Munților Stânișoara , în bazinul Bistricioarei , în avale de Depresiunea Tulgheș și pe versanții estici și sudici ai Ceahlăului , unde vegetează în masiv laricele ( Larix decidua ) . Pe văile principale sunt importante suprafețe cu pajiști montane secundare de păiuș roșu , iarba vântului și țăpoșică .

(Sursa: Geografia României III Carpații românești și Depresiunea Transilvaniei pag.142)

Pe Masivul Ceahlău s-a prevăzut organizarea unui parc național de peste 5. 800 ha din care circa 600 ha golul alpin . “ Pionul “ , așa cum l-a denumit Dimitrie Cantemir este cunoscut în cadrul Carpaților Orientali nu numai prin aspectul plin de inedit al morfologiei ci și prin bogata floră și faună . Aici se află aproximativ 1. 250 de taxoni de plante inferioare și 1. 540 de taxoni de plante vasculare . Între endemisme se numără și Cybella bistritzae , Leptostromella juncian , Hieracium pietroszense și altele . De asemenea , se găsesc plante rare în flora țării : floarea de colț ( Leontopodium alpinum ) , papucul doamnei ( Cypripedium calceolus ) . Cunoscute sunt și “insulele “ de lariță ( Larix decidua ) , care în amestec cu molidul și pinul formează arborete ce ocupă circa 285 ha , în punctele Polița cu Crini pusă sub ocrotire din 1.941, Piatra cu Apă , Poiana Luminișului și sub stâncile Bâtca Neagră . (Sursa : Geografia României III Carpații românești și Depresiunea Transilvaniei pag.152 )

Pe teritoriul Masivului Ceahlău se întâlnesc următoarele arii protejate :

Parcul Național Ceahlău ;

Situl de importanță comunitară ROSCI0024 Ceahlău ;

Situl de protecție specială avifaunistică ROSPA0129 Masivul Ceahlău;

Rezervațiile Științifice Polița cu Crini și Ocolașul Mare ;

Monumentul Naturii Cascada Duruitoarea ;

Rezervația naturală acvatică Lacul Izvorul Muntelui și forestieră Secu ;

Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0125 Lacurile Vaduri și Pângărați. ( Sursa: www.ceahlaupark.ro )

Flora inferioară cuprinde încrengătura Hepatophyta care are 20 de genuri și are în alcătuire 26 de specii. Iar încrengătura Bryophyta ( mușchi ) care are 80 de genuri și are în alcătuire 169 de specii . ( Sursa: www.ceahlaupark.ro )

Flora vasculară spontană a Masivului Ceahlău cuprinde un număr de 1.144 specii , 62 subspecii și 18 hibrizi , în total 1.224 taxoni care aparțin celor 440 genuri și 100 de familii botanice . Aceasta reprezintă 68,3 % din flora spontană a județului Neamț ( 1.675 , După T. Chifu și colab. , 1987 ) și 34,70 % din flora vasculară a României ( 3.297 de specii , După V. Ciocârlan , 2000 ) .

Această floră cuprinde :

Încrengătura Polypodiophyta ( syn . Pteridophyta ) 38 specii ;

Încrengătura Pinophyta ( syn . Gymnospermatophyta) 8 specii ;

Încrengătura Magnoliophyta ( syn . Angyospermatophyta ) ( 1.098 sp. Din care 870 specii Dicotiledonate și 228 specii Monocotiledonate ). ( Sursa: www.ceahlaupark.ro )

Observații asupra plantelor prezente în Ceahlău:

Familiile cu cele mai multe specii sunt Asteraceae (163 sp. ) , Poaceae ( 90 sp. ) , Rosaceae ( 54 sp. ) , Fabaceae ( 52 sp. ) , Brassicaeae ( 50 sp. ) , Scrophulariaceae (50 sp.) , Lamiaceae ( 48 sp. ) , Ranunculaceae ( 46 sp. ) .

După originea fitogeografică se împart în : eurasiatice , dominante (28,03 %) , apoi urmează europene (14,53 %) , central-europene (11,97 %) , circumpolare ( 11,97 % ) , cosmopolite (5,47 % ), euroasiatice continentale (5,30 % ) , carpato-balcanice (4,70%) , endemitele carpatice (4,27 % ) , alpino-carpatice ( 4,02 %) , arcto-alpine (2,65%) , adventive ( 1,45 % ) , europene continentale ( 1,37%) , ponto-balcanice ( 1,03 % ), pontic mediteraneene ( 1,03%) , mediteraneene (0,85% ) , submediteraneene ( 0,68 % ) , atlantic- mediteraneene ( 0,43 % ) , și pontice ( 0,26 %).

După categoria ecologică se împart :

În ceea ce privește factorul de umiditate : mezofile 39,74 %, mezo-xerofile 31,28% , mezohigrofile 14,95 % , xerofile 4,27 % , higrofile 4,11% , hidrofile 1,37 % , speciile euri-hidre 4,27 % sunt slab reprezentate.

În funcție de temperatură : mezoterme , microterme , criofile , moderat termofile , termofile , euriterme .

Referitor la reacția solului , slab acid-neutrofile , acido-neutrofile , acidofile , neutro-bazofile , puternic acidofile , euriionice .

(Sursa : http://www.ceahlaupark.ro/en/flora-en/ )

. 5 . 2 . Fauna

Elementele faunistice specifice Ceahlăului și care au o răspândire mai mare se numără ursul ( Ursus arctos L . ) , cerbul ( Cervus elaphus L . ) , râsul ( Linx linx L . ) , cocoșul de munte ( Tetrao urogallus rudolfi Dombrowski ) , mistrețul ( Sus scrofa ) , etc .

Fauna este bogată , aici trăiesc aproximativ 350 de specii de păsări , 40 de specii de reptile , numeroase specii de mamifere mici și mari , precum și o mare varietate de insecte ( D . Munteanu , 1973 ) . În anul 1.970 , a fost colonizată capra neagră ( Rupicapra rupicapra ) . (Sursa: Geografia României III Carpații românești și Depresiunea Transilvaniei pag.152

În diferitele etaje de vegetație ale masivului , atât fauna nevertebratelor ( mai ales insecte), cât și cea a vertebratelor ( de la broaște, până la mamifere ) sunt reperezentate printr-o mare varietate de elemente răspândite de jos , din pădurea mixtă , până sus , în pajiștea alpină , în densități și asociații diferite .

Nevertebratele sunt foarte prezente în diferitele ecosisteme ale masivului , dar din cele aproximativ 1.100 de specii ce aparțin claselor de viermi , moluște , crustacee , miriapode , arahnide și insecte peste 1000 de specii sunt reprezentate de insecte . ( Sursa: https://www.viziteazaneamt.ro/2017/06/08/fauna-masivului-ceahlau/ )

Nevertebrate- Încrengătura ARTROPODA- Clasa Insecta :

După modul de nutriție :

Fitofage – 94 specii de fluturi și 60 specii de himenoptere , 52 specii de lăcuste și cosași ;

Xilofage – 50 de specii de coleoptere cerambicide , trombari și cari de scoarță ;

Prădătoare – 231 de specii de coleoptere ( carabide , stafilinide , coccinelide ) , o specie de himenoptere ( furnica roșie de pădure ) , 30 de specii de diptere ;

(Sursa : ( Sursa: www.ceahlaupark.ro )

Printre ele sunt și peste 100 de specii acvatice – 39 plecoptere , 17 efemeroptere , 16 trichoptere , 30 diptere chironomide , 13 acarieni acvatici.

Ordinele de insecte predominante în Parcul Național Ceahlău :

Hymenoptera – 445 specii

Coleoptera- 231 specii

Lepidoptera- 94 specii , dintre care se remarcă două specii ale genului Papilio: Papilio machaon , Papilio podalirius

Diptera- 73 specii

Orthoptera- 52 specii

Plecoptera- 37 specii , cuprinde Arcynopteryx compacta – fosilă vie

Trichoptera- 32 specii

Planipennia- 21 specii

Ephemeroptera- 17 specii

Heteroptera , Blattodea , Odonata , Homoptera , Rhaphidioptera – cu mai puțin de 4 specii . ( Sursa: http://www.ceahlaupark.ro/fauna/ )

Vertebratele sunt favorizate de multitudinea de biotopuri existente în masiv , astfel că structural , cele 186 de specii care trăiesc aici sunt reprezentate de : Încrengătura CHORDATA:

Clasa Pisces

În pâraiele Izvorul Alb și Schitu : zglavoca răsăriteană ( Cottus poecilopus Heck. ) , cleanul ( Leuciscus cephalus L. ) , păstrăvi ( Salmo trutta fario , Salmo trutta lacustris )

Pești migratori din Lacul Izvorul Muntelui : obletele ( Alburnus , alburnus L.) , păstrăvul curcubeu ( Salmo gairdneri irideus )

În pârâul Durău , amonte de păstrăvărie și în aval spre Bistricioara : păstrăvul indigen ( Salmo trutta fario ) , zglavoaca ( Cottus gobio ) , păstrăvul curcubeu ( Salmo gairdneri irideus )

Spre confluența cu Bistricioara urcă : obletele ( Alburnus , alburnus L. ) , porcușorul de nisip ( gobio , gobio ), și beldita ( Alburnoides bipunctatus)

În Pârâul Rece : boișteanul ( Phoxinus phoxinus ) (Sursa : http://www.ceahlaupark.ro/fauna/ )

Clasa Amphibia

Ordinul Caudata: salamandra ( salamandra , salamandra ) , tritonul carpatic ( Lissotriton montandoni ), tritonul cu creastă ( Triturus cristatus ) , tritonul de munte ( Ichthyosaura alpestris ) .

Ordinul Anura : buhaiul de apă cu burta galbenă ( Bombina variegata ) , broasca roșie de munte ( Rana temporaria ) , broasca râioasă brună ( Bufo, bufo ) . (Sursa: http://www.ceahlaupark.ro/fauna/ )

Clasa Reptilia

Ordinul Sauria : șopârla de câmp ( Lacerta agilis ) , gușterul ( Lacerta viridis ) , șopârla de munte ( Zootoca vivipara ) , năpârca ( Anguis colchica ) .

Ordinul Serpentes : șarpele de casă ( Natrix , natrix ) , șarpele de alun ( Coronella austriaca ) , vipera comună ( Vipera berus ) . ( Sursa: http://www.ceahlaupark.ro/fauna/)

Clasa Aves ( păsări )

Frugivore : cinteza ( Fringilla coelebs ) , sturzul cântător (Turdus philomelos ) , porumbelul gulerat ( Columba palumbus ) etc . cu mențiunea că în sezonul cald , multe specii devin insectivore.

Insectivore : ciocănitoarea pestriță mare ( Dendrocopos major ) , ciocănitoarea neagră ( Dryocopus martius ) , ciocănitoarea cu spatele alb ( Dendrocopos leucotos ) .

Răpitoare de zi : șorecarul comun ( Buteo , buteo ) , șoimul călător ( Falco pelegrinus )

Pasări răpitoare de noapte : cucuveaua ( Athene noctua), huhurezul mare ( Strix uralensis)

Rare sau amenințate cu dispariția : cocoșul de munte ( Tetrao urogallus ) , fluturașul de stâncă ( Tichodroma muraria ) , ciocănitoarea cu trei degete ( Picoides tridactylus ) , fâsa de munte ( Anthus spinoletta ) , și brumărița de munte ( Prunella Corallis ) , ciocârlia de pădure ( Lullula arborea ). (Sursa: http://www.ceahlaupark.ro/fauna/)

Clasa Mammalia ( mamifere )

Mamiferele întregesc tabloul faunistic al Masivului Ceahlău și , deși sunt relativ puține ca specii ( doar 45 , predominante fiind rozătoarele ) , unele dintre acestea inclusiv cele valoroase din punct de vedere cinegetic ( capra neagră , căprioara , cerbul , ursul , mistrețul ) au efective destul de numeroase . Cele 45 de specii aparținând celor 6 ordine :

Insectivora cu 5 specii ( chițcani )

Artiodactylia cu 4 specii ( ungulate )

Lagomorpha cu o specie ( iepurii )

Carnivora cu 11 specii (carnivore)

Chiroptera cu 7 specii ( liliecii )

Rodentia cu 17 specii ( rozătoare )

(Sursa: http://www.ceahlaupark.ro/fauna/)

3 . POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII

Zona turistică Durău se încadrează unei arii mai largi de valorificare turistică iar cele mai importante elemente de atracție turistică sunt : lacul Izvorul Muntelui , care este unul dintre cele mai mari lacuri de baraj de pe râurile interioare din țară , Masivul Ceahlău , caracterizat de domnitorul – cărturar Dimitrie Cantemir ca “ o nestemată a Moldovei “ , valea Bicazului , de un neasemuit pitoresc , veche vatră folclorică cu un bogat fond etnografic .

În această zonă turistică , accesul este facilitat de drumuri modernizate atât dinspre Transilvania ( șoselele Gheorgheni – Bicaz , Toplița – Borsec – Poiana Teiului ) și Moldova extracarpatică ( șoselele Târgu-Neamț – Pipirig – Poiana Teiului , Piatra-Neamț – Bicaz , Fălticeni-Mălin-Borca ) , cât și din bazinul superior al Bistriței ( șoseaua Vatra Dornei – Poiana Teiului – Bicaz ) .

Fig.14 Drumul spre stațiune (DJ155F)

Obiectivul turistic principal pentru oricine vizitează această zonă este Masivul Ceahlău , care domină ca un uriaș de piatră regiunile înconjurătoare . ( Sursa: Județele patriei Județul Neamț pag.129)

. 1 . Potențialul natural

Munții Ceahlău constituie una dintre cele mai bine conturate unități naturale din Carpații Orientali , care se impune față de masivele vecine printr-un peisaj aparte , ceea ce-i conferă o valoare turistică deosebită . De aceea a fost numit de multe ori regele Carpaților , Farul Moldovei sau Nestemata Carpaților .

Din punct de vedere turistic , Masivul Ceahlău , întrunește câteva caracteristici :

altitudinea dominantă față de munții vecini ce oferă un larg orizont peste Carpații Orientali încât de pe culmea masivului Ceahlău se pot vedea munții Rarău , Călimani , Hășmaș , iar spre est se poate vedea Podișul Moldovei ;

dantelăria de piatră a abrupturilor ce mărginesc platoul superior ;

poziția radiară a culmilor ce îi ajută foarte mult pe turiști în orientare ;

concentrarea celor mai atractive obiective turistice pe un spațiu restrâns ce facilitează vizitarea masivului într-un timp scurt .

Al doilea obiectiv turistic important îl constituie lacul de acumulare Izvorul Muntelui , o adevărată “mare” intramontană apărută ca urmare a iscusinței omului , în acțiunea de valorificare a energiei apei ; este străbătut de vase NAVROM care efectuează curse regulate și plimbări de agrement .

. 1 . 1 . Natura protejată

În stațiunea Durău există :

-10 rezervații forestiere ( Pădurea de Argint , Codrii de aramă ) ;

-5 rezervații geologice ( Cheile Șugăului , Cascada Duruitoarea , etc. )

-3 parcuri dendrologice cu arbori seculari ;

-12 rezervații floristice , faunistice , acvatice , peisagistice și mixte ;

Fig.15 Stația salvamont Durău

-5 monumente ale naturii : 4 stejari seculari și un ulm secular ( Piatra Teiului etc . )

Ariile naturale de interes național și local ocupă suprafața de 38.448 ha . Dintre acestea , poate cel mai impresionant este Parcul Național Ceahlău , cu o suprafață de 7.742 ha . (Sursa: www.ro.scribd.com )

3 . 1 . 2 . Recomandări pentru tratare afecțiuni

Stațiunea Durău este recomandată atât pentru odihnă , cât și pentru tratarea nevrozelor astenice , a stărilor de debilitate , de surmenaj fizic și intelectual , potențial pentru reacții alergice respiratorii și pulmonare , stare de covalescență după diverse afecțiuni , sindroame neurastenice , anemii secundare .

Stațiunea Durău este recomandată pentru odihnă și tratament al nevrozelor astenice , a stărilor de slăbiciune , a anemiei , pentru refacerea după eforturi psihice sau intelectuale . Dintre factorii naturali fac parte aerul curat , fără praf și particule alergice și atmosfera ozonată sunt principalii factori naturali de cură .

2 . Potențialul turistic antropic

3.2.1 Cadrul socioeconomic

Satul Ceahlău care este reședință de comună , are o populație de 3.782 de locuitori. Populația județului Neamț în 29 decembrie 1930 era de 311.113 locuitori ( față de 470.766 locuitori înregistrați la 20 octombrie 2011 ) . Dintre aceștia , 35 % locuitori în mediul urban și 65 % în mediul rural , aceștia reprezentând populația rezidentă pe medii la 1 iulie 2017 . (Sursa: www.neamt.insse.ro )

Fig.16 . Populația rezidentă pe medii la recensământul din iulie 2017-Sursa : www.neamt.insse.ro

Conform datelor statistice în anul 2018 , se înregistra o populație de 446.809 locuitori , din care bărbați 220.484 ( 49,35 % ) și femei 226.325 ( 50,65 % ) , iar populația totală după domiciliu ajunge la 571.755 în anul 2018 , dintre care bărbați 281.103 iar femei 290.652 .

Fig.17 . Populația rezidentă pe sexe în anul 2018-Sursa: www.neamt.insse.ro

În ceea ce privește structura confesională , marea majoritate a locuitorilor județului Neamț sunt de religie creștin-ortodoxă ( 480.321 loc. ) , semnifcativ fiind și numărul persoanelor de religie romano-catolică ( 60.482 loc. ) . (Sursa: Anuar statistic județul Neamț 2019 )

Fig. 18 . Structura confesională-Sursa: Anuar statistic județul Neamț 2019

Natalitate/ Mortalitate

La 1 ianuarie 2018 , populația rezidentă a județului Neamț era de 446.809 locuitori , din care bărbați 220.484 ,adică 49,35 % din populația județului și femei 226.325, adică 50,65 % din populația județului.

Valorile negative ale sporului natural , combinat cu cel al soldului migrației ( interne și externe ) au făcut ca populația rezidentă a județului Neamț să se diminueze între anii 2012-2018 ( 1 ianuarie) , cu 21.620 de persoane ceea ce a însemnat o scădere a populației cu aproximativ 5% . Evoluția oscilantă a natalității , insuficientă comparativ cu nivelul de mortalitate , a determinat ca sporul natural negativ să se accentueze , de la -1757 persoane , în anul 2011 , la – 2522 persoane în anul 2017.

Tabelul nr1. Populația rezidentă pe sexe și medii , în perioada 2012-2018 (1 ianuarie )-Sursa: https://neamt.insse.ro/stiri/situatia-demografica-a-judetului-neamt/

În tabelul de mai sus observăm o scădere a populației totale în anul 2018 cu 21.620 față de anul 2012.

În ceea ce privește populația rezidentă pe sexe în perioada 2012-2018 , observăm un număr mai mare de persoane de sex feminin cu 5.841 de persoane față de persoanele de sex masculin.

Iar în ultima parte a tabelului observăm că populația din mediul rural este mai mare cu 131.285 față de mediul urban.

În anul 2017 numărul populației a continuat să scadă , sporul natural cât și sporul migratoriu au înregistrat valori negative. Evoluția natalității și mortalității a determinat în anul 2017 , un spor natural negativ de -2522 de persoane , ceea ce corespunde unei rate de -4,4 persoane la 1000 de locuitori.

Schimbările care au avut loc în dinamica populației sunt rezultatul direct al tendințelor înregistrate la nivelul fenomenelor demografice ( natalitate, mortalitate și migrație ). Cunoașterea populației pe grupe de vârstă are o importanță deosebită deoarece vârsta reprezintă una din caracteristicile demografice de bază care impune fiecărei persoane un anumit rol în activitatea socială. Piramida vârstelor caracterizează o populație cu simptome de imbătrânire demografică , ca urmare a scăderii fertilității anunțând procesul de îmbătrânire.

Efectele demografice și economice se vor resimți în timp și vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulații ( populația școlară , populația de vârstă fertilă și populația în vârstă de muncă ) . (Sursa: https://neamt.insse.ro/stiri/situatia-demografica-a-judetului-neamt/ )

Fig 19. Piramida populației rezidente la 1 ianuarie 2018- Sursa: https://neamt.insse.ro/stiri/situatia-demografica-a-judetului-neamt/

Fig 20 . Populația rezidentă pe grupe de vârstă și medii la 1 ianuarie 2018-Sursa: https://neamt.insse.ro/stiri/situatia-demografica-a-judetului-neamt/

Fig 21. Decedați , pe cauze de decese-Sursa : ANUAR Neamt 2020

3.2.2.Așezările omenești –organizarea administrativ – teritorială

În județul Neamț , o mare parte din așezările actuale continuă așezările vechi și foarte vechi pe aceleași vetre din primele etape de populare a acestor locuri . Rețeaua de așezări a județului se compune din două municipii , două orașe , 13 localități componente ale municipiilor și ale orașelor și 347 de sate grupate în 70 de comune , din care 4 suburbane . ( Sursa: Județele patriei –Județul Neamț pag.84)

Tipul predominant de așezări din județul Neamț îl reprezintă localitățile rurale, care cuprinde aproape 70 % din numărul total al locuitorilor . Există unele sate a căror organizare , mărime , funcții și grad de dotare se apropie foarte mult de așezările urbane.

Comuna Ceahlău ,este o localitate caracteristică zonei de munte , care s-a dezvoltat în apropierea unor cursuri de apă , evoluția spațială nefiind compactă datorită reliefului ce a limitat-o . Înainte de anul 1926 , teritoriu aparținea comunei Hangu , dar evoluția demografică și distanțele mari au determinat schimbarea cu numele de Ceahlău de la Muntele Ceahlău , la poalele căruia se află , pe atunci având în componență satele Schit , Letești , și Răpciune inclusiv cătunul Reteș . (Sursa: www.primariaceahlau.ro)

După anul 1956 , i s-a adăugat și satul Bistricioara în urma desființării comunei cu același nume . În anul 1960 , lacul de acumulare Izvorul Muntelui a diminuat suprafața vetrelor de sat cu aproape 50 % , intrând sub apă cele mai fertile terenuri, terasele joase și largi ale Bistriței . Au fost afectate în totalitate satul Letești și Cătunul Reteș . Deși această zonă oferă condiții mai puțin prielnice dezvoltării așezărilor umane ( altitudine mare , climă rece , păduri întinse , teren arabil puțin ) , au fost și suficiente condiții ca aceasta să cunoască o străveche populare .

Se observă o creștere a numărului de așezări după secolul al XVIII –lea prin aportul de populație venită din Transilvania , dar mai ales după mijlocul secolului al XIX- lea , creștere datorată dezvoltării exploatărilor forestiere și a industriei lemnului. Oamenii au preferat la început să se așeze pe culmile domoale . (Sursa: www.primariaceahlau.ro ). Urme de gospodării se găsesc pe înălțimi , la Padina Țiganului , Padina Popii , Livada lui Matasa și altele . De pe la mijlocul secolului al XIX – lea au început să fie populate și văile apelor – pe șesurile și terasele largi , unde se putea face agricultură. Cătunele erau risipite , cu gospodării mari și izolate . După creșterea populației , acestea s-au împărțit între moștenitori , devenind mai mici și mai dese . În prezent comuna Ceahlău cuprinde trei sate : Ceahlău , Bistricioara și Pârâul Mare . Toate intră în categoria satelor de munte , răsfirate în lungul apelor și a drumurilor pe care le însoțesc . (Sursa: www.primariaceahlau.ro )

3.2.3.Economia

Profilul economic al județului Neamț este determinat de structura echilibrată a formelor de relief , precum și de diversitatea resurselor sale naturale . Potențialul energetic al râurilor , zonele vaste acoperite de păduri , pășunile și fânețele , bogăția și diversitatea materialelor de construcții existente , terenurile favorabile agriculturii din partea de Est a județului , precum și calitatea factorului uman , sunt toate resurse importante care au fost exploatate și care au contribuit la crearea unei structuri economice echilibrate teritorial.

În funcție de toți acești parametrii , se evidențiază următoarea pondere a activităților economice în rândul populației județului , la nivelul anilor 2015 și 2016 :

Fig. 22 . Activități economice în perioada 2015-2016-Sursa : https://cjneamt.ro/ro/prezentarea-judetului/economie/

Fig.23 . Structura resurselor de muncă –efectiv la 1 ianuarie 2017 – jud.Neamț-Sursa: https://cjneamt.ro/ro/prezentarea-judetului/economie/

Potrivit Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Neamț , numărul șomerilor înregistrați în județul Neamț la sfârșitul lunii iunie 2018 era de 9.180 persoane, din care din care 3.804 ( 41 % ) femei .

La sfârșitul lunii iunie 2018 , numărul șomerilor înregistrați era cu 54 persoane mai mic față de luna mai 2018 .

Județul Neamț dispune de importante resurse naturale și umane . Acești factori, reuniți, pot genera o dezvoltare economică susținută , având ca rezultat creșterea bunăstării generale a populației și , în același timp , sporirea vizibilității regiunii ca o infrastructură de afaceri foarte profitabilă pentru investitori .

În ultimii 10 ani , investițiile brute și investițiile străine directe s-au situat pe un trend ascendent în județul Neamț , dar există încă discrepanțe de dezvoltare în comparație cu alte județe din țară . (Sursa : https://cjneamt.ro/ro/prezentarea-judetului/economie/)

Meșteșugurile tradiționale practicate de locuitorii ce au trăit în ținutul Neamțului au fost : exploatarea și prelucrarea lemnului , creșterea animalelor , folosirea potențialului cursurilor de apă au constituit baza direcțiilor în care a evoluat potențialul economic al județului . Adaptarea acestor domenii la progresul tehnic și apariția a noi sectoare de producție ca o consecință a dezvoltării și modernizării vieții social-economice au dus la actuala structură a economiei județului .

Fig 24. Structura întreprinderilor active. pe activități economice în anul 2016 – jud.Neamț(Sursa : https://cjneamt.ro/ro/prezentarea-judetului/economie/)

În comparație cu luna iunie 2017 , producția industrială ( serie brută ) realizată în luna iunie 2018 a fost cu 8,82 % mai mică , scădere cauzată de realizarea unor producții mai mici în majoritatea grupelor industriale . Importantă este și industria bunurilor de folosință îndelungată (-25,77 % ) și industria energetică (-19,65% ) . S-au înregistrat creșteri ale producției realizate în luna iunie 2018 în industria bunurilor de capital ( +4,17 % ) care a fost mai mare decât producția realizată în luna iunie 2017 . ( Sursa: https://cjneamt.ro/ro/prezentarea-judetului/economie/ )

Producția industrială ( serie brută ) realizată în luna iunie 2018 , în comparație cu luna mai 2018 , a fost constantă . Au avut loc creșteri determinate de realizarea unor producții mai mari în industria bunurilor de uz curent ( + 5% ) . S-au înregistrat producții mai mici față de luna mai 2018 în majoritatea grupelor industriale , semnificativă fiind industria energetică ( -9,4 % ) și în industria bunurilor de capital ( -5,44 % ) .

În comuna Ceahlău sunt înregistrate 7,2 % din întreprinderile din zona acoperită de Grupul de Acțiune Locală Ceahlău ( 62 de întreprinderi ) . ( Sursa: www.gal-ceahlau.ro )

Sursa : Baza de date Ministerul Finanțelor

În tabelul de mai sus observăm că există un număr de 62 de întreprinderi în comuna Ceahlău iar numărul cel mai mare de întreprinderi se regăsește în orașul Bicaz.

Întreprinderile din comuna Ceahlău intră în categoria întreprinderilor mici și mijlocii . 86,7 % sunt microîntreprinderi ( maxim 9 salariați ) , 11,4 % sunt întreprinderi mici ( 10 – 49 salariați ) și 1 % sunt întreprinderi mijlocii ( 50 – 249 salariați ) .

Fig 25. Distribuția întreprinderilor pe categorii de mărime-Sursa: www.gal-ceahlau.ro

În ceea ce privește distribuția pe sectoare de activitate , cea mai mare parte a firmelor din comuna Durău activează în sectorul comerțului cu ridicata și cu amănuntul , repararea autovehiculelor și motocicletelor (34,8%) .

Fig 26. Distribuția întreprinderilor pe sectoare de activitate , în anul 2019-Sursa: www.gal-ceahlau.ro

Un alt sector destul de bine reprezentat este cel al industriei prelucrătoare , un procent de 25,7 % din întreprinderile înregistrate având acest domeniu de activitate .

În sectorul agricol sunt înregistrate 10,2 % din societățile comerciale din regiune, în timp ce 8,8 % din întreprinderi au sectorul de activitate “ Hoteluri și restaurante “ . 8,6 % din firme activează în domeniul „Transport și depozitare” .

Tabelul 3 . Distribuția întreprinderilor din teritoriul comunei Ceahlău pe sectoare de activitate , în anul 2019 – Sursa : Baza de date Ministerul Finanțelor

În tabelul de mai sus observăm că principalele sectoare de activitate se regăsesc în primele patru poziții: comerț cu ridicata și amănuntul , industria prelucrătoare , agricultură și hoteluri și restaurante.

În construcții există 6,5 % din întreprinderile din comuna Ceahlău . (Sursa: www.gal-ceahlau.ro )

3.2.4.Potențialul turistic , cultural – istoric

Prin turism înțelegem , în primul rând , ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind în altă localitate sau țară pentru a vizita oameni și locuri , monumente și muzee pentru a-și îmbogăți cunoștințele generale , pentru a se distra și a face sport , pentru odihnă sau tratament etc. , iar în al doilea rând industria creată pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație , la un înalt nivel calitativ , și în condițiile protecției și conservării resurselor turistice , în special , și a mediului înconjurător în general .

În lucrarea “Pe crestele Carpaților” ( N.Baticu , R. Tițeica –p.43 ) spunea că printre primii oameni care au urcat pe Muntele Ceahlău ca turiști au fost : mitropolitul Moldovei , Veniamin Costache ( 1809 ) , scriitorul și diplomatul Wilhelm von Kotyebue ( 1840 ) , graficianul Michel Bouquet , J. A.Vaillant și Johan Michael Salzer . Aceștia au fost însoțiți de călăuze care cunoșteau bine locurile și căile de acces . Călăuzele erau ciobani , țărani localnici , vânători , călugări sau pădurari .

Turismul rural / agroturismul , care este în plină dezvoltare în ultimii ani , dispune de un potențial natural și cultural inestimabil . Pentru Masivul Ceahlău ca și pentru întreaga zonă sunt reprezentative Parcul Național Ceahlău , Lacul de acumulare Izvorul Muntelui –Bicaz , Mănăstirea Durău , Palatul Cnejilor și altele .

Există o circulație turistică intensă ,și anume peste 125.000 de nopți de cazare realizate de 59.000 de persoane , din care 75 % poposesc în Durău . Numărul real al celor ce fac ascensiuni pe Muntele Ceahlău este mult mai mare daca luăm în calcul că Muntele Ceahlău poate fi traversat într-o singură zi , fără sejur. ( Sursa: https://ro.scribd.com/ )

Îmbinarea sejurului staționar , de odihnă , agrement și sporturi de iarnă cu cel itinerant pentru drumeții montane duce la un sejur mediu de 2,1 nopți cazare / turist . Sezonalitatea turismului montan influențează intensitatea folosirii spațiilor de cazare , care este de numai 83,3 nopți /loc/an . ( Sursa: https://ro.scribd.com/ )

Turismul de pelerinaj este foarte dezvoltat în Durău datorită mănăstirilor Buna Vestire din Durău și Schimbarea la față de pe Muntele Ceahlău .

Mănăstirea Durău poartă hramul Buna Vestire , sărbătorit la 25 martie . Actuala biserică de la Durău s-a ridicat în locul unui vechi schit de maici , existent încă de la începutul secolului al XVII –lea . După aproape două secole maicile au plecat și în locul lor au sosit călugări de la Schitul Hangu . În 1830 , pe cheltuiala unor negustori bogați , a început construcția actualei biserici, care s-a încheiat în 1835.

Fig. 27 Mănăstirea Durău

În 1992 , Daniel , Mitropolitul Moldovei și Bucovinei , a avut inițiativa de a înfința o mănăstire pe Ceahlău , fiind principalul ei ctitor . Așezământul este construit pe un platou al muntelui înconjurat de mari stânci . Foarte aproape de mănăstire se află cabana Dochia și Stația meteorologică Toaca . Materialele de construcție au fost transportate cu elicopterele Armatei Române . În august 1993 construcția bisericii a fost terminată. (Sursa: https://doxologia.ro/ )

Festivaluri care se organizează anual în stațiunea Durău:

-Festivalul Internațional de Folclor Ceahlăul ;

-Water Music Festival ;

-Festivalul Muntelui Ceahlău

Festivalul Internațional de Folclor Ceahlăul

Este organizat în fiecare an între 1 și 6 august de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare “ Neamț .

A fost creat în 1991 , cu scopul de a celebra bogăția și frumusețea tradițiilor înrădăcinate în cultura diverselor popoare . În ediția de anul acesta sunt invitați grupuri folclorice din Columbia , Japonia , Cehia , Armenia , Cipru , Grecia , Turcia .

Water Music Festival

Acest festival lua naștere în anul 2018 . Este așezat pe malul lacului Izvorul Muntelui , festivalul și-a propus încă de la prima ediție , să devină locul de întâlnire al iubitorilor de sporturi de apă , al muntelui și al celor care iubesc natura . Originalitatea acestui festival constă în faptul că unește genurile blues , folk și rock , oferă posibilitatea participanților la festival posibilitatea de a practica sporturi de apă .

Festivalul Muntelui Ceahlău

Este un eveniment organizat în fiecare an , 3 și 4 august și marchează sărbătoarea Muntelui Ceahlău .

Fig.28 Rulote cu turiști lângă lac

Ceahlău, singurul munte sfânt de la noi din țară

Muntele Ceahlău este cunoscut și ca Muntele Sacru al Dacilor . Datorită formei sale impozante pe care o are , Ceahlăul a fost considerat dintotdeauna un munte sfânt. Legendele spun că pe Ceahlău ar fi existat un sanctuar dacic. Pentru cei pasionați de mistic, pe data de 6 august , odată cu sărbătoarea Schimbarea la Față , au ocazia să vadă la răsăritul soarelui , umbra Muntelui Ceahlău care formează o piramidă. Pe 6 august în fiecare an, zeci de oameni pornesc în pelerinaj spre vârful Ceahlăului pentru a lua parte la slujba de Schimbarea la Față oficializată la schitul de pe munte. În Mitologia romană, Romulus Vulcanescu ne spune că acest pelerinaj își are originile încă de pe vremea dacilor când aceștia mergeau în vârful muntelui pentru a aduce mulțumiri acestuia.

O legendă spune că cei care se întâlnesc pe Ceahlău rămân legați pentru totdeauna .

(Sursa: http://adventure-travel.ro/ceahlau-excursie-pe-ceahlau-in-umbra-piramidei-pe-muntele-sfant-al-dacilor/ )

. Evaluarea potențialului turistic

În acest capitol voi analiza structurile de primire turistică și capacitatea de cazare turistică și voi utiliza indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune , pe tipuri de structuri și categorii de confort deoarece consider că indicele de confort este cel mai important în alegerea unității de cazare.

4.1. Metode de evaluare a potențialului turistic

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică și capacitatea de cazare turistică , pe tipuri de structuri , în perioada 2014-2018

Număr structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Tabelul 4 . Număr structuri de primire turistică

În tabelul de mai sus observăm o creștere a unităților de cazare în anul 2018 față de anul 2014 .

Tabelul 5 .

Indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune , pe tipuri de structuri și categorii de confort , în anul 2018

În tabelul de mai sus observăm că predomină unitățile de cazare de 4 stele iar spațiile de cazare pe nave sunt inexistente .

4.2.Evaluarea potențialului turistic

Tema mea de studiu este „Evaluarea potențialului turistic în stațiunea Durău” . Scopul acestei lucrări este identificarea problemelor și disfuncționalităților zonei , găsirea de soluții și propunerea de strategii pentru dezvoltarea turismului în această zonă.

O importanță mare din punct de vedere turistic a zonei rezultă din faptul că aceasta este străbătută de numeroase drumuri și poteci ce facilitează accesibilitatea în cele mai ascunse zone , dându-i turistului posibilitatea de a explora cadrul natural pitoresc . Prezența unora dintre cele mai importante atracții turistice din Carpații Orientali face din această regiune o destinație turistică atât națională , cât și internațională . Masivul Ceahlău are o importanță deosebită și datorită faptului că din punct de vedere morfologic întrunește toate condițiile pentru practicarea alpinismului . Pe lângă importanța turistică , menționez și importanța economică , rezultată prin prezența centralei hidroelectrice „Bicaz-Stejaru”.

Referitor la rețelele publice de utilități pot spune că zona de studiu are deficiențe în toate domeniile , exceptând energia electrică . În majoritatea localităților există alimentare cu apă , cele mai izolate prezentând însă un deficit din acest punct de vedere .

Activitățile economice ale localnicilor sunt centrate pe turism , creșterea animalelor , agricultură, activități cinegetice și prelucrarea lemnului. Cea mai mare parte a productivității piscicole a lacului Izvorul Muntelui se materializează în specii de pești cu o valoare lipsită de importanță economică .

Distribuția spațială a ofertei turistice a teritoriului

Potențialul natural este predominant , fiind mult mai bine valorificat , în detrimentul celui antropic . Obiectivele naturale ce atrag turiștii sunt următoarele : Parcul Național Ceahlău care este unul din puținele complexe carpatine în care se mai găsesc încă zone nealterate ale naturii . În Parcul Național Ceahlău găsim următoarele arii protejate : Vârful Ocolașul Mare (1907 m ) care este cel mai mare vârf din Masivul Ceahlău. Întrucât acesta a fost numit rezervație științifică , accesul până la altitudinea maximă a fost restricționat . Rezervația naturală „ Polița cu Crini „ ocrotește arborele Zada ( “Crinul de munte” ) , singurul conifer cu frunze căzătoare .

În ceea ce privește monumentele naturii menționez „Cascada Duruitoarea” considerată cea mai mare din Moldova ( 30 m ) . Al doilea vârf ca altitudine și importanță din masivul Ceahlău este vârful Toaca ( 1904 m ) , urmat de vârfurile Bâtca lui Ghedeon ( 1845 m ) și Lespezi ( 1802 m ) . Vârful Toaca impresionează prin priveliștea panoramică cu cel mai larg orizont , făcându-l cel mai cunoscut din Masivul Ceahlău . Dintre cele mai spectaculoase forme de relief amintesc : Jgheabul lui Vodă , Piatra Lăcrimată , Detunatele , Piatra cu apă , Piatra Ciobanului , Stânca Panaghia , Stânca Dochiei , Piatra Lată și Căciula Dorobanțului . Acestea și-au primit numele în urma diverselor legende create pe seama lor , legende ce au stârnit curiozitatea turiștilor , influențând numărul acestora într-un mod pozitiv.

În privința resurselor antropice menționez Mănăstirea Durău , importantă pentru pictura în ceară.

Palatul Cnejilor , aflat în comuna Ceahlău , reprezintă ruinele unei cetăți , mărturie a vieții zbuciumate din trecutul istoric al neamului nostru .

Muzeul etnografic Durău găzduiește obiecte din lemn ce ilustrează ocupațiile din trecut ale locuitorilor din Valea Bistriței .

Fondul turistic natural din Masivul Ceahlău a determinat amenajarea a 7 trasee , ce duc spre culmile cele mai înalte , turiștii având ocazia de a admira priveliștile oferite de înălțimi . Marcajele turistice sunt funcționale , asigurând orientarea și în condiții de timp nefavorabil .

Tipologia unităților de cazare din zona Durău

Unitățile de cazare din zona Durău sunt repartizate uniform asigurând locuri suficiente pentru turiști. Oferta de cazare cuprinde numeroase posibilități ( hoteluri , cabane , pensiuni , vile , hanuri , hosteluri etc. ) pentru toate buzunarele și menite să satisfacă și cele mai exigente cereri. Baza materială turistică este concentrată mai ales în Ceahlău , cu 84,6 % din numărul locurilor de cazare , potrivit datelor din 2018 .

Masivul Ceahlău este unul dintre cele mai bine dotate din Carpații Orientali , cu o stațiune climaterică montană , Durău , și cabane ce se potrivesc tuturor etajelor montane : la poalele muntelui , baza de pornire (Cabana Izvorul Muntelui ,de două stele , cu o capacitate de cazare de 80 de locuri , 10 căsuțe , bungalow cu 4 camere ) ; cabana de versant ( Fântânele , de o stea , cu 120 de locuri ) și cabana de vârf ( Dochia , de două stele , cu 100 de locuri de cazare vara și 70 iarna ) . Cabana Dochia a fost prima cabană construită în Carpații Orientali .

Fig.29 Hotel Bradul de 3 ***

Fig. 30 Casa pelerinului

Fig.31 Hotel Bistrița Durău de 4****

4.3. Propuneri pentru creșterea potențialului turistic

Dezvoltarea turistică presupune în primul rând existența unor zone cu potențial turistic atractiv , care să poată asigura integrarea acelui teritoriu în circuitul turistic intern și internațional. Pentru a se realiza această integrare zona trebuie să aibă un șir de componente esențiale : infrastructură turistică ( pentru a asigura accesul turiștilor în teritoriu ) , potențial turistic natural și antropic dar și structuri turistice , ca bază tehnică și materială a turismului .

Proiectele pe care le derulează Consiliul local din Durău , cu rol în dezvoltarea și promovarea turismului local sunt :

Eliminarea și securizarea zonelor periculoase din Masivul Ceahlău – Scări – Vf.Toaca, proiect prin care Consiliul local dorește să amenajeze accesul turistic pe Vârful Toaca din Masivul Ceahlău , prin realizarea unor scări de acces și a unui punct de belvedere , în vederea prevenirii accidentelor montane și pentru deplasarea pe munte a turiștilor în condiții de siguranță ;

Eliminarea unor puncte periculoase pe traseele montane din Masivul Ceahlău , prin care se dorește reamenajarea a trei trasee turistice din Masivul Ceahlău , unde pe anumite porțiuni siguranța turiștilor este pusă în pericol , prin existența posibilității de accidentare sau a dificultății de orientare ;

Organizarea unui festival culinar internațional ;

Organizarea unui concurs de moto-sport pe potecile din Masivul Ceahlău .

4.4.Tipuri / forme de turism care se pot practica în Stațiunea Durău

Turismul este practicat sub influența unor motivații ce constituie un criteriu de clasificare în funcție de care distingem formele de turism ce urmează :

Turismul cultural – care se bazează pe obiectivele turistice din zona studiată : muzee (Muzeul Sătesc Ceahlău Durău ) , castele ( ruinele Palatul Cnejilor ) ;

Turismul natural : Rezervațiile Științifice Polița cu Crini și Ocolașul Mare , Monumentul naturii Cascada Duruitoarea , Rezervația naturală acvatică Lacul Izvorul Muntelui și forestieră Secu ;

Turismul de week-end – care oferă posibilități de odihnă pe o durată lungă sau scurtă de sejur . Atracțiile pentru această formă de turism sunt : cadrul natural , aerul nepoluat , climatul blând , accesul facil , cursurile de apă și posibilitățile de drumeții în zona Parcului Național Ceahlău ;

Turismul rural și agroturismul – în zona Durău-Ceahlău funcționează 3 pensiuni agroturistice : Pensiunea Vânătorul , Casa Șerban , Pensiunea Agroturistică Durău ;

Turismul ecumenic – reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din zonă , efectuate de turiștii români atrași de slujbele oficiate cu ocazia diferitelor sărbători religioase sau turiștii străini atrași de arhitectura tradițională , pictura interioară și obiectele de artizanat produse în atelierele mănăstirești ( Mănăstirea Durău , Mănăstirea Ceahlău , Schitul Cerebuc ) ;

Turismul de agrement – este o formă de turism practicată de amatorii de distracții , de peisaje naturale atrăgătoare și care în general nu urmăresc odihna în timpul vacanțelor , ci schimbarea de decor , de mediu și de viață ( Lacul Izvorul Muntelui ) .

Suveniruri din Stațiunea Durău

Concluzii

Din analizele realizate de mine pot să constat că stațiunea Durău are potențial turistic , atât natural , cât și antropic , problemele majore cu care se confruntă stațiunea sunt legate de dezvoltarea turistică ținând de accesibilitate – infrastructura de transport – și de nivelul slab de promovare a turismului . Astfel , strategiile de promovare a turismului stațiunii trebuie realizate pe câteva obiective majore : segmentarea turiștilor și crearea de pachete turistice însoțite de promovare , pe categorii de turiști ; cointeresarea agențiilor de turism locale în promovarea produselor turistice din stațiune și specializarea lor pe turism de incoming .

Stațiunea Durău dispune de o varietate de atracții turistice naturale și antropice cum ar fi : Masivul Ceahlău , Lacul de acumulare Izvorul Muntelui , Palatul Cnejilor, Manastirea Durău , Mănăstirea Ceahlău , pensiuni agroturistice , unde turiștii pot experimenta viața la țară dar și câteva festivaluri: Festivalul Internațional de Folclor, Festivalul Muntelui Ceahlău dar și Water Music Festival.

Datorită aerului pur și bine ozonificat, dar și datorită locației retrase a stațiunii aici e locul ideal unde puteți veni să vă tratați de unele afecțiuni și să vă bucurați de o oază de liniște.

Pentru ca stațiunea Durău să fie recunoscută ca destinație turistică , este necesară crearea unui brand al stațiunii , care să fie asumat de către locuitorii stațiunii – recunoscut , acceptat și promovat ca simbol . Pentru a crea un brand de succes , imaginea ce se dorește a fi transformată în simbol trebuie să fie una reprezentativă .

În ceea ce privește promovarea turismului , potențialilor turiști nu trebuie numai să li se prezinte zona , ci și să găsească și să achiziționeze cu ușurință oferte de sejururi și pachete turistice complexe . În ceea ce privește crearea pachetelor turistice , este nevoie de o segmentare a clienților , astfel încât acestea să se adreseze nevoilor fiecărui segment.

Având în vedere resusele turistice ale stațiunii Durău și tipurile de turism practicate , o posibilă segmentare s-ar putea realiza în următorul mod :

1 . tineri necăsătoriți sau familii pânâ în 35 de ani , fără copii , dornici de drumeție și aventură ;

2. familii cu copii ;

3.persoane de vârsta a treia ;

4.oamnei de afaceri și turiștii din segmentul upperscale (scara superioară ) ;

5 . „trei generații” , turiști ce călătoresc împreună – bunici , părinți , nepoți .

Țin să menționez că pentru succesul unor astfel de pachete turistice , extrem de important este sloganul cu care ele sunt însoțite și promovate , slogan ce trebuie să se adreseze cu mesaje diferite , în funcție de nevoile , dorințele și așteptările fiecărui segment .

În ceea ce privește turismul rural și agroturismul din zona Durău – Ceahlău , comunitățile locale ar trebui să se implice în crearea și promovarea ofertei . Efortul pensiunilor de a investi în servicii adiacente produsului turistic de bază este unul considerabil , dar el se poate împărți între mai multe entități ale unei comunități locale . Prin unirea mai multor gospodării , ideal ar fi prin unirea gospodăriilor unei întregi localități , serviciile oferite se împart între acestea , deci și efortul investițional , efortul de promovare pe gospodărie fiind mai mic , iar vizibilitatea ofertei mai bună .

BIBLIOGRAFIE

Dimitrie Oancea , Valeria Velcea , Nicolae Caloianu , Șerban Dragomirescu , Gheorghe Dragu , Elena Mihai , Gheorghe Niculescu , Vasile Sencu , Ion Velcea , (1987), Geografia României III Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei , Editura Academiei Republicii Socialiste România , București

Grigor P. Pop , (2000) , Carpații și subcarpații României , Editura Presa Universitară Clujeană , Cluj-Napoca

Ion Bojoi , Ioniță Ichim , (1974) , Județele Patriei – Județul Neamț , Editura Academiei Republicii Socialiste România , București

Nicolae Neacșu , Petre Baron , ( 2001) , Economia turismului , Editura Expert , București

Andreea Cernescu , (2002) , Economia turismului. Studii de caz și reglementări , Editura Uranus , București

***http://www.ceahlaupark.ro/cadru-natural/

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Dur%C4%83u,_Neam%C8%9B

***http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/24/statiunea-durau-judetul-neamt/

***http://www.profudegeogra.eu/obiective-turistice-din-muntii-ceahlau/

***http://www.ceahlau.neamt.ro/informatii_meteo.php

***https://mapio.net/pic/p-63041541/

***https://creanganek.com/2018/02/10/ceahlaul-sub-povara-iernii/

***https://www.turistinfo.ro/izvorul_muntelui/

***https://pe-harta.ro/obiectiveturistice/lacul-izvorul-muntelui-neamt

***http://www.infoturism-moldova.ro/location/poiana-teiului

***https://ro.wikipedia.org/wiki/Biodiversitate

***http://merg.in/busteni/de-vizitat/natura/fauna-bucegi/ursul-brun-ursus-arctos-3506.html

***https://destepti.ro/cerbul-cervus-elaphus

***http://www.viziteazaneamt.ro/2017/06/08/fauna-masivului-ceahlau/

***https://cjneamt.ro/ro/prezentarea-judetului/populatie/

***http://www.primariaceahlau.ro/despre_ceahlau.html

***https://www.galceahlau.ro/data/_editor/Plan%20dezvoltare%20GAL%20Ceahlau%20final%20M2.pdf

***https://infoturism.net/tag/parcul-national-ceahlau/

***https://www.lapensiuni.ro/ro/extra/lacul-de-acumulare-izvorul-muntelui-296

***https://doxologia.ro/locuri-de-pelerinaj/manastirea-durau

***https://www.carinatataranu.ro/calatorii/palatul-cnejilor-din-ceahlau/

***https://ziarulceahlaul.ro/statiunea-durau-festivalul-muntelui-ceahlau-2/

***https://www.showpass.ro/event/34441/Water-Music-Festival-Ceahlau

***https://neamt.insse.ro/wp-content/uploads/2019/06/BREV.-TURISM-2018.pdf

***www.Neamt.insse.ro

***www.ec.europa.eu

***https://www.gardenexpert.ro/arbori/conifere/larice-zada.html

***https://consilierturism.ro/destinatii/lacul-izvorul-muntelui-marea-dintre-muntii-moldovei/

***https://neamt.insse.ro/stiri/situatia-demografica-a-judetului-neamt/

***http://adventure-travel.ro/ceahlau-excursie-pe-ceahlau-in-umbra-piramidei-pe-muntele-sfant-al-dacilor/