SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ COORDONATOR ȘTIINȚIFIC LECT. UNIV. DR. MARIUS LUNGU ABSOLVENT BICA ANA-MARIA Facultatea de… [303292]

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

LECT. UNIV. DR. MARIUS LUNGU

ABSOLVENT: [anonimizat]: GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

„[anonimizat]”

Constanța,

Anul 2018-2019

Cuprins

CAPITOLUL I–Aspecte Introductive

1.1.Aspecte generale……………………………………………………………………………pag.

1.2. Istoricul cercetării …………………………………………………………………………pag.

1.3. Structura lucrării. ………………………………………………………………………… pag.

1.4. Scopul lucrării…………………………………..…………………………………………pag.

1.5. Materiale și metode folosite………………………………………………………………pag.

[anonimizat]-geografice

2.1.Așezare geografică și limite……………………………..…………………………………pag.

2.2.Relief…………………………………………………….…………………………………pag.

2.3.Climă……………………………………………………………………………………….pag.

2.4.Hidrografie…………………………………………………………………………………pag.

2.5.Vegetație și soluri……………………………………….…………………………………pag.

2.6. Faună…………………………………………………………………………………………pag.

[anonimizat], cuprins între Balcic și Burgas

3.1 Aspecte generale…………………………………………………………………………….pag.

3.2. Potențialul turistic natural…………………………………………………………………pag.

3.3. Potențialul turistic antropic…………………………………………………………………pag.

3.4. Concluzii generale…………………………………………………………………………pag.

Capitolul IV. [anonimizat] a chestionarului

4.1. Analiza Swot……………………………………………………………………………….pag.

4.2. Metoda Chestionarului…………………………………………………………………..…pag.

4.3. Concluzii generale…………………………………………………………………….……pag

CAPITOLUL V – Concluzii finale………………………………………………………pag

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….….pag

ANEXE…………………………………………………………………………………………pag

CAPITOLUL I

-Aspecte introductive-

1.1. Aspecte generale

Turismul de litoral este o [anonimizat], [anonimizat], spre expermentare sau diferite alte forme. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]-un mod pozitiv factorii antrpoici. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], plus satisfacerea nevoilor turiștilor. Acești factori naturali sunt urmați de o [anonimizat]: [anonimizat]; [anonimizat] o [anonimizat]t, balenare, sporturi, dar și renumitele suveniruri din renumiții trandafiri.

În ultimii ani, litoralul bulgăresc al Mării Negre a avut parte de o popularitate în creștere. Industria turistică a Bulgariei a fost cunoscută din ce în ce mai mult atât de localnici cât și de turiștii străini cea ce a ajutat și chiar a reprezentat o bună parte de timp principal sursă de venit a bugetului de stat. Ofertele de pe litoralul bulgăresc sunt orientate spre clienți cu bugete restrânse, oferind o variantă mai ieftină a stațiunilor din vestul Europei, dar această calitate a serviciilor nescăzând sub nivelul acestor stațiuni din partea de vest a Europei. Stațiunile de top de pe litoralul bulgăresc sunt: Albena, Nisipurile de Aur, Sunny Beach, Nessebar, Duni.

Asemănătoare stațiunilor de pe litoralul românesc, stațiunile de pe litoralul bulgăresc, respectiv zona dintre Balcic-Burgas, deține nisp fin, curat, apa lină. Din punct de vedere climatic, litoralul bulgăresc are o temperatură anuală a veremii pe timp de vară cuprinsă între 25-27° C, iar temperatura apei fiind mai mică cu doar 1-2° C.

1.2. Istoricul cercetări

Fiind una dintre cele mai vechi state ale Europei, se cunoaște faptul că Bulgaria este fondată cu mai bine de peste 1000 ani. Bulgaria deține doar 2% din totalul continentului European, fapt ce este surprinzător pentru turiștii anuali ce aleg ca destinație turistică Bulgaria, bucurându-se de cele 30.000 monumente istorice, 7 dintre acestea făcând parte din patrimoniu UNESCO, alături de acestea se regăsesc și cele 36 situri culturale, 160 de mânăstiri, 330 muzee și galerii. Pe lângă acestea, trebuie menționat faptul ca litoralul bulgăresc al Mării Nergre, deține o lungime de 380 km, este recunoscut prin gama largă a plajelor sale fine și late, nisipuri aurii, golfuri, peșteri submarine, stațiuni modeste și de lux, activități de agrement, numeroasele spații de cazre și alimentație.

Se are în vedere faptul că alături de la turismul de litoral derivă și alte forme. O formă principal stă la baza turismului balnear, dat fiind faptul că apa caldă a Mării Negre, temperaturile ridicate, soarele strălucitor, plajele largi și nisipurile fine sunt o zestre dată de la natură, Bulgariei. În ultimii 10 aproximativ 15 ani, hotelurile renovate și serviciile calitative sunt factorii care au atras turiști către litoralul bulgăresc. Atuul orașelor ce dețin aeroporturi internaționale, ca de exemplu Varna și Burgas ce ajută la conectarea Rivierei Bulgară cu tot restul lumii. În ciuda faptului că infrastructura rutieră nu este deloc stralucită, în afara turiștilor bulgari și cei români, celilalți sosesc pe cale aeriană.

Stațiunile renumite și foarte cunoscute de către turiști la malul Mării Negre unde se poate găsii importanță cu valore turistică în orașele Balcic, Albena, Varna, Sunny Beach, Nessebar, Nisipurile de Aur, Burgas, Pomporie alături de multe altele. Lunile de vară sunt plăcute prin valorile ridicate, porinind de la 25° C. Pe toată lungimea litoralului se regăsesc o multitudine de izvoare de apă minerală, alături de surse importante de nămol cu rol curativ, rezervații și alte două parcuri naturale: Nisipurile de Aur și Stranja.

Începutul anilor ’60 este cunoscut drept anul în care turismul de litoral în Bulgaria a început să se dezvolte. Prezența regimului communist în acea perioadă au făcut ca apariția unei serii de stațiuni turistice de lux, cum ar fi Albena, Nisipurile de Aur, Sunny Beach să fie importante centre de întâlnire pentru elita Blocului de Est. Prin lipsa faunei sălbatice și periculoase, prezența unui sezon de vară lung și climatul foarte favorabil, coasta Mării Negre a fost numită de mai multe ori și într-o multitudine de ipostaze ca fiind “Red Riviera”. În urma acestor considerente, dezvoltarea stațiunilor la începutul anilor 1960 au avut succes prin atragerea turiștilor bogați din Occident, care de multe ori preferau stațiuni precum Cannes sau Nisa.

De-a lungul anilor 1970 și 1980 se cunoaște o creștere a numărului de turiști de la est la vest pe litoralul Bulgariei care aleg sa viziteze constant stațiuniile acestui stat. De menționat este faptul că turismul de litoral a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani și cunoaște o creștere rapidă, astfel că pentru cetățenii britanici, pe parcursul lunilor de vară a anului 2010, Bulgaria este cea mai populată destinație de către aceștia.

Avantajul și modalitatea de promovare a prestatorilor de servicii turistice desfășurate pe litoralul bulgăresc a ținut mereu cont de o dezvoltare și colaborare cu marii touroperatori la nivel internațional, încă de prin perioada anilor 1990, dar și după aceasta.

Prezentă mereu pe harta TUI, Thomas Cook, Neckermann, Dertour sau ITS, touroperatori au acreditat renovarea unor hoteluri, cum se cunoaște cazul stațiunii Albena, garantând un mare flux de turiști pe baza unor prețiuri foarte bune. O altă alternativă a dezvoltării turismului pe litoralul bulgăresc și implicarea touroperatorilor a fost inițiativa bulgarilor de a introduce servicii "All Inclusive."

1.3. Scopul lucrări

Efectuarea lucrării „Analiza potențialului turistic și al obiectivelor turistice din litoralul Bulgariei, cuprins între Balcic și Burgas” are ca scop o cunoaștere mai amănunțită a tuturor obiectivelor de interes turistic dintre zona cuprinsă între Balcic și Burgas, o analiză a acestora, relația dintre aspectele pozitive ale litoralului și ale zonelor cuprinse între aceste areale, punctele tari și slabe ale sezonului estival, dar și dezavantajul climatului rece din anotimpul de iarna, respectiv sfarșitul toamnei.

Motivarea alegerii acestei lucrări a ținut cont de practicarea informațiilor și metodelor de realizare unei activități de turism, practicarea acestor activități în diferite momente ale anului, punctele tari, punctele slabe, dar și compararea activităților de turism și realizarea turismului de pe litoralul bulgăresc cu cel din România. Se are în vedere faptul că turismul și obiectivele turistice din Bulgaria dețin un patrimoniu cultural bogat și ales de turiști în ultimul an cât mai frecvent, dar și importanța, influența climei în realizarea activităților nenumărate pe parcursul timpului de vară.

1.4. Structura lucrării

Lucrarea de față este structurată în cinci capitole, referitoare la partea litoralului pontic din Bulgaria, cuprins între arealul Balcic și Burgas, dar și la valorificarea potențialului turistic al zonei respective. Se scoate în evidență o multitudine de aspecte referitoare la cuprinsul lucrării, mai exact aspect legate de poziționarea arealului respectiv și limitele acestuia, relieful, clima, hidrografia, vegetația și solurile dar și aspecte legate de potențialul turistic, o analiză a factorilor turistici favorabili existenți, anumite probleme care influențează într-un mod negativ efectuarea activității de turism, proprietățiile serviciilor turistice, concluziile finale ce se desprind din realizarea acestei lucrări.

Primul capitol, intitulat Aspecte introductive conține informații cu privire la modalitatea de relizare a lucrării, un istoric al arealului Bulgariei cuprins între Balcic și Burgas precum și material și metode folosite în realizarea acestei lucrări.

În cel de-al doilea capitol, intitulat Aspecte fizico-geografice am realizat o prezentare a zonei Bulgariei cuprinsă între Balcic și Burgas, a poziției geografice pa hartă, prezentarea vecinilor, relieful, influența climei și a factorilor săi existenți în determinarea turismului și favorizarea practicării acestuia, dar și aspect legate de vegentație, soluri și faună.

În cel de-al treilea capitol, numit Potențialul turistic din sectorul litoral bulgăresc, cuprins între Balcic și Burgas sunt prezentate stațiuniile cuprinse în sectorul delimitat, ce conține o prezentare în ansamblu a acestora, urmate de aspectele potențialului turistic natural și al potențialului turistic antropic, urmând o concluzie a acestui capitol.

În cel de-al patrulea capitol, denumit Analiza resurselor turistice, al turiștilor și relația dintre turism și turist pe baza analizei Swot și a chestionarului s-a ținut cont de capitolul anterior și s-a efectuat o analiză SWOT a tuturor aspectelor ce se încadrează în fâșia potențialului turistic. Un alt aspect care a fost luat în considerare a stat la baza realizării unui chestionar prin care s-au analizat dorințele turiștilor și modalitatea de petrecere a timpului pe litoralul bulgăresc, urmând o concluzie a capitolului.

Capitolul V, denumit Concluzii finale, prezintă ă scurtă încheiere a lucrări prin prezentarea celor mai importanți factori din lucrare și o scurta motivare a alegerii acestei lucrări, alături de anexele si bibliografia lucrării.

1.5. Materiale și metode folosite

Pentru realizarea acestei lucrări de licență s-a avut în vedere o documentare mai vastă. S-au folosit materiale, respective cărți de la Biblioteca Națională a României din București, cărți de la Biblioteca Facultății Ovidius din Constanța dar și a Bibliotecii Județene din Constanța. Alte material folosite pentru realizarea lucrării au stat la baza unor site-uri de turism, s-au luat în considerare părerile și notele de pe site-urilor de cazare, booking.

Analiza SWOT, a reprezentat o modalitate prin care am evidențiat de asemena aspecte ale lucrării de fața, modalitate prin care am scos în evidență punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările potențialului turistic al litoralului bulgăresc cuprins între Balcic și Burgas.

O altă metodă eficientă a fost cea a realizării unor chestionare pe litoralul Bulgăresc, documentarea de la centrele de informare turistică din stațiunile analizate, părerile turiștilor, dar și analiza proprie rezultată din discuțiile cu agențiile de turism din Constanța, ca de exemplu “Agenția TUI TravelCenter”, “Agenția Christian Tour”, “ Agenția Happy Tour”, “Agenția Mistral Tours”, dar și din aplicațiile realizate în zona respectivă și documentare proprie.

CAPITOLUL II

2.1 Așezare geografică și limite

Bulgaria, mai precis zona litorală cuprinsă între Balcic și Burgas este situată în partea de sud-est a Europei. Conform fig.1.1. Poziția pe glob, teritoriul Bulgariei are o formă aproape dreptunghiulară este mărginit la nord de Dunăre, la est de Marea Neagră, iar la sud și la vest, în cea mai mare parte, de munți. Prin poziția sa, Bulgaria este mai apropiată de Ecuator decât de Polul Nord. Punctul cel mai sudic al teritoriul Bulgariei este situate nu departe de țărmul Mării Egee. În linie aeriană, întinderea teritoriului de la vest la est este de 520 km, iar de la nord la sud de 330 km. Suprafața țării este de 110 928 km².

Fig.1.1: Poziția pe Glob ( sursă: http://www.government.bg/en/About-Bulgaria/GENERAL-INFORMATION/General-information)

Țările învecinate cu Bulgaria, respective zona Balcic-Burgas sunt: în partea de nord este situată România, în partea vestică întâlnim Serbia și Macedonia, iar în partea sudică Grecia și Turcia. Un aspect important il reprezintă granița nordică dintre Bulgaria și România unde se întâlnește Dunărea ca fiind graniță natural ce se varsă direct în Marea Neagră. În figura de mai jos, respectiv figura 1.2 putem distinge faptul că litoralul bulgăresc cuprins între Balcic și Burgas, strict pe zona aceasta are următorii vecinii: în partea de nord stațiunea Kavarna, în partea de sud Sozopol, în partea de est Marea Neagră și partea vestică fiind reprezentată de orașe din Regiunea Varna și Burgas.

Fig1.2: Vecinii Bulgariei

( sursă: https://travelplanner.ro/blog/harta-statiunilor-de-pe-litoralul-bulgaresc-al-marii-negre/ )

Din suprafața totală de 110.993,6 km²(conform site-ului https://sofia.mae.ro/node/484 -Ambasada României în Republica României), partea costieră-litorală cuprinsă între Balcic și Burgas este de 174 km(https://www.google.com/maps) conform figurii 1.3, tot din totalul țării părții de uscat îi revine 108,489 km² și apa reprezintă 2,390 km² .( https://www.scientia.ro )

Aceste aspecte o clasează pe locul 104 în lume, încadrată în continentul European este a 14-a țară ca mărime. Coordonatele geografice sunt 43° lat. N. și 25° long. E. ( conform https://www.scientia.ro)

Fig.1.3: Zona costieră-litorală cuprinsă între Balcic și Burgas

(sursă: https://www.google.com/maps)

Fig.1.4: Zona costieră-litorală cuprinsă între Balcik și Burgas-localizarea stațiunilor (sursă: https://travelplanner.ro)

În cadrul lucrării, în figura 1.4 sunt reprezentate stațiuniile ce urmează să fie analizatee: Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Sf. Constantin și Elena, Varna, Sunny Beach, Nessebar, Burgas; reprezentate în harta alăturată a litoralului bulgăresc cu deschidere la Marea Neagra, care dintre aceastea sunt orașe port și/ sau aeroport.

În figura1.5, Balcic este un orașel situat pe țărmul Mării Negre, în Bulgaria, la circa 60 km de Vama Veche, în regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, din nord-estul Bulgariei, situat la o distanță de 42 km de Varna. Stațiunea se află în partea de nord a litoralului bulgar, între Albena și Roussalka.

În 1940 Balcicul a fost redobândit de Bulgaria. Balcic este o așezare foarte veche (pe locul vechii fortărețe greco-bizantine Dionysopolis) și este unul dintre cele mai pitorești locuri. Portul Balcic este printre primele trei porturi ca mărime ale Bulgariei la Marea Neagră.

( http://litoralbulgaria.net/statiuni/balcic/)

Fig.1.5. Localizarea orașului Balcic (sursă: https://oradereligie.wordpress.com )

Stațiunea Albena, fig.1.6 este situată la aproximativ 28 km nord de Varna (capitala maritimă a Bulgariei) și 11 km sud de Balcic (reședința de vară a Reginei Maria a României), în imediata apropiere a multor centre turistice, culturale și comerciale. Plaja are o lungime de 3.5 kilometri și o lățime de 150 metri, ape limpezi și cristaline, nisip fin și auriu și un cadru natural înconjurător magnific, plaja din Albena este renumită ca fiind una dintre cele mai mari și mai frumoase plaje din Europa.  Albena este consacrată ca fiind unul dintre rarele locuri din Europa în care se reușește să se păstreze natura intactă. Având ca parte integrantă una dintre cele mai frumoase rezervații naturale din Bulgaria, Albena oferă oaspeților săi combinația perfectă dintre natura neatinsă și beneficiile unei stațiuni turistice moderne. "Rezervația Naturală Baltata" este o pădure cu vegetație de tip tropical, care se întinde pe o suprafață de aproximativ 183.2 ha și unde pot fi găsite peste 260 de tipuri de plante, 183 de specii de păsări si 337 specii de animale, marea majoritate fiind incluse în Cartea Roșie a Bulgariei și protejate prin lege. Baltata porneste de la șoseaua principală Kranevo-Albena, trece prin spatele hotelurilor complexului și ajunge până la fâșia de plajă a Mării Negre.( http://albena.bg/ro/pages/about-albena.html)

Fig.1.6. Localizarea Stațiunii Albena (sursă: http://albena.bg/ro/pages/about-albena.html)

Nisipurile de Aur (Zlatni Pyasatsi) este una din cele mai mari și mai cunoscute stațiune de pe litoralul bulgăresc. Situată la 13 km de Albena și la 17 km de Varna, stațiunea Nisipurile de Aur se află în mijlocul Parcului Național cu același nume. Plaja este destul de scurtă, având 4 km lungime și o lățme de aproximativ 100metri.

Deasupra stațiunii se văd structurile de calcar ale platoului Fregenskoto și o mare de verde, Nisipurile de Aur aflându-se între Marea Neagră și pădurea ce face parte din parcul național cu același nume. (https://www.litoralulromanesc.ro/bulgaria/descriere_nisipurile_de_aur.htm)

Stațiunea Constantin și Elena este cea mai veche stațiune din litoralul bulgăresc și s-a dezvoltat încă de la începutul anilor 1900, datorită unor izvoarelor de tip mineral și termal prezente pe teritoriul ei. Numele stațiunii vine de la mânăstirea cu același nume construită în zonă.

Stațiunea Constantin și Elena este situată la 10 km de Varna și la 8 km de Nisipurile de Aur. Este una dintre cele mai dezvoltate stațiuni ale litoralului bulgăresc, însă totuși nu se ridică la nivelul celor trei stațiuni de top, unde s-a investit mult în ultimii ani: Nisipurile de Aur, Sunny Beach și Albena. (https://www.litoralulromanesc.ro/bulgaria/descriere_constantin_si_elena.htm)

Stațiunea Varna este cel mai mare orasș de pe litoralul bulgăresc și al treilea oraș ca mărime din Bulgaria, după Sofia și Plovdiv. Orașul este considerat ca fiind capitala Bulgariei pe perioada verii, deoarece Varna este și o importantă stațiune estivală la Marea Neagră.

Centru universitar, port, oraș industrial și turistic – Varna este un oraș cu o istorie îndelungată și care în prezent se modernizează într-un ritm rapid.

Statiunea Sunny Beach (Slanchev Bryag) este cea mai mare și mai modernă stațiune de pe litoralul bulgăresc, având aproximativ 120 de hoteluri și vile și două camping-uri.
Sunny Beach este construită la 30 km nord de Burgas și lângă Nessebar.Are o lungime de aproximativ 9 km, cam atât cat are și plaja din Mamaia. Este însă mai îngustă (30-40 de metri) și deci mai aglomerată în unele perioade, Mamaia având doar jumătate din numărul de hoteluri ale stațiunii Sunny Beach. (https://www.litoralulromanesc.ro/bulgaria/descriere_sunny_beach.htm)

Nessebar este un oraș-stațiune declarat monument istoric de către UNESCO, dezvoltat pe locul unei vechi așezări trace – Mesambria. Este o stațiune încântătoare, o bijuterie pe malul mării. Stațiunea Nessebar este situată la 5 km sud de stațiunea Sunny Beach și la 100 km de Varna.Este una dintre cele mai apreciate stațiuni ale litoralului bulgăresc, pe timpul verii fiind plină de turiști străini.

Burgas, fig1.7. este principalul oraș din regiunea Burgas, un important centru industrial și de transport, situat în golful cu același nume, la 134 km de Varna și 390 km de Sofia. Este cel mai mare oraș de pe litoralul sudic al Bulgariei și al patrulea mare oraș al țării, după Sofia, Plovdiv și Varna. (https://www.traveleuropa.ro/obiective-turistice-burgas/)

Fig1.7 Localizarea orașului Burgas( sursă: http://www.panstwaswiata.pl/bulgaria/mapa )

2.2 Relieful costier cuprins între Balcik și Burgas

Frumusețea peisajului bulgar se datorează în mare parte reliefului variat, fig1.8 care cuprinde întru-un mozaic încântător munți și dealuri, podișuri, depresiuni și câmpii. Peste 80% din teritoriul țării, mai precis 80 411 km², se află la o înălțime a cărei medie nu depășește 600 m. Relieful acestei unități peninsulare este încadrat de altitudinea de 0 m pe litoralul și Marea Neagră și Marea Marmara, iar altitudinea maximă 2925m în vârful Musala din unitatea hercinică centrală. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Fig.1.8. Relieful Bulgariei(sursă: https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/atentionare-de-calatorie-in-bulgaria-pericol-de-infectare-in-apele-marii-negre-501189.html?imagini=1&open)

De la nord spre sud, bazinul Dunării este mărginit de o regiune deluroasă acoperită parțial cu loess, cu altitudini maxime de 400 de metri. Prebalcanii (cu altitudini de circa 1500 de metri) sunt urmați la sud de Munții Balcani (Stara Planina), care se întind de la frontiera estică la cea vestică. Acest lanț muntos are altitudini de până la 2376 de metri și dă numele întregii peninsule dintre Marea Neagră și Marea Adriatică.

(sursă: https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/bulgaria/)

Altitudinea scade către Câmpia Tracică Superioară, fig1.9. Această câmpie fertilă se întinde în est până la Marea Neagră și este traversată de văile mai multor râuri. Al doilea oraș ca mărime din Bulgaria, Plovdiv, este situat pe malul râului Marița. Câmpiile au un specific propriu datorită plantațiilor întinse de floare-soarelui și culturilor de legume și tutun. (sursă: https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/bulgaria/)

Fig.1.9. Câmpia Tracică Superioară (sursă: https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/bulgaria/)

Fig1.10. În est, Câmpia Tracică se întinde până la Marea Neagră (sursă: https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/bulgaria/)

Litoralul bulgăresc al Mării Negre este presărat de stațiuni, există stațiuni balneologice în care se utilizează ape minerale și nămoluri terapeutice. Influențele occidentale și-au lăsat o amprentă vizibilă asupra organizării stațiunilor, activităților turistice din Bulgaria, astfel încât industria turistică s-a dezvoltat mult mai repede decât în România, iar calitatea serviciilor este în general superioară. (http://litoralbulgaria.net/despre-bulgaria/)

Litoralul Bulgariei are un total de aproximativ 370km, dintre care 130 km îi reprezintă plajele cu nisip. Datorită poziționării geografice la sud de munții Balcani care sunt ca o barieră împotriva influențelor nordice reci, predominând clima Mării Egee rezultă prezența unui climat de profil mediteranean și favorizează realizarea unui turism de tip” litoral”.Prezența țărmului mai fragmentat oferă un avantaj pentru sporturile de apă, ca de exemplu golfurile din Marea Neagră de pe litoralul bulgăresc (la Balcik, Varna, Burgas, Sozopol, Nessebar, Chernomoret sau Pomorie).

Conținutul salin al Mării Negre este scăzut, doar 16% – 17% în apele de coastă, de asemenea nivelul mareelor este redus. De-a lungul liniei de coastă există si izvoare minerale. Combinarea acestor resurse naturale a favorizat dezvoltarea statiunilor de wellness cu centre de spa, balneare care de la un an la altul sunt tot mai cautate. Sursă: https://travelplanner.ro/blog/in-bulgaria/

În cea ce privește termenul de zonă costieră la care facem referire în textul lucrării, aceasta include porțiunile de plajă ale supralitoralului nisipos, vălurate datorită reliefului de dune, zonele umede din preajma lacurilor paramarine, falezele de loess sau cele stâncoase, terasele largi, împădurite ale falezelor din zona litorală bulgărească și platourile stepice din aproopierea falezei până la cca 500 m spre interior, zone aflate sub influența directă sau indirectă a factorilor de mediu marini.

Zona litoralului bulgăresc cuprins între Balcic și Burgas deține importante depozite de lossoide, largi plaje cu nisip fin, faleze stâncoase. Din punct de vedere fizico-geografic, zona costieră este un țărm de abraziune, mărginit de faleză, a cărei valoare crește treptat pe măsură ce faleza lossoidă (de pământ) este înlocuită de faleza stâncoasă. Faleza este formată la bază din depozite sarmațiene, care apar la zi sub forma unor plăci calcaroase. Deasupra calcarelor s-a depus în perioada cuaternară, argilă stratificată, vineție. Acoperită de formațiuni loessoide gălbui de origine eoliană (Coteț, 1971). Din cauza eroziunii, depozitele loessoide sunt mai slab reprezentate în zona falezelor calcaroase abrupte. La suprafața depozitelor oessoide, de găsește solul actual reprezentat de cernoziom carbonic, cu grosimi de pâna la 1,5 m. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

La baza falezelor se află plaje înguste cu nispuri cochilifere, plaje supuse unui proces continuu de ambraziune, mai ales în partea de nord a țărmului, cu precădere în partea nordică a stațiunii Balcik. Plajele se lățesc mult (până la 300m), în dreptul lacurilor paramarine s-au iîn zona unor foste golfuri sau văi largi, în prezent colmatate. Formate în urma proceselor de ambraziune și acumulare marină, plajele sunt parțial acoperite de apă în perioadele în care marea este agitată. Nisipul plajelor este de natură biogenp, rezultat din sfârâmarea cochiliilor și antrenarea lor de către valuri către linia de coastă. În anumite porțiuni ale falezei litorale, pentru diminuarea proceselor de abraziune și consolidarea acestora, au fost plasate blocuri mari de piatră care contribuie la spargerea valurilor înainte ca acestea să atingă baza falezelor. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

Formațiunile geologice ale zonei costiere aparțin fundamantului de șisturi verzi jurasice, cretacice, sarmațiene și cuaternare. Vârsta acestor formațiuni scade de la nord spre sud, unde se află depozite geologice de vârstă mai recentă. Depozitele sarmațiene sunt în general calcaroase sau marnoase-argiloase, cele cuaternare sunt alcătuite din argile gipsifere sau loessuri iar depozitele actuale sunt alcătuite din nispuri marine, care formează plajele, dunele sau cordoanele litorale, sol vegetal și depozitele specifice lacurilor paramarine. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

2.3. Clima

Cea mai mare parte a teritoriul Bulgariei, cuprins între Balcik și Burgas are o climă continental-temperată, cu nuanțe submediteraneene cu ierni blânde și veri secetoase. Clima Bulgariei este determinată de mai mulți factori, prin care primează așezarea ei geografică, relieful, ieșirea la Marea Neagră, apropiere de Marea Egee, etc. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Putem spune, în general, că Bulgaria are cinci zone climatice, și anume:

1.Zona climei continentale moderate, care cuprinde cea mai mare parte a țării, adică Bulgaria de Nord și depresiunile de Vest.

2.Zona climei continentale de tranziție care cuprinde depresiunile subbalcanice, cea mai mare parte din valea Mariței și celelalte depresiuni din Bulgaria centrală.

3. Zona climei mediteraneene de tranziție, care cuprinde valea râului Arda, regiuna Haskovo, Kărjali, Ivaliovgrad și Elhovo, valea Mestei și a Strumei mijlocii.

4. Zona Mării Negre, care cuprinde o fâșie largă de 20-40 km de-a lungul țărmului.

5. Zona alpină care cuprinde regiunile a căror înălțime față de nivelul mării trece de 900-1000 m. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

A) Temperatura anuală medie a Bulgariei este de 10,5°C. Temperatura medie a lunii ianuarie este de 1-2°C sub zero în Bulgaria de nord și de 2-3° C în sudul țării. Cea mai scăzută temperatură o înregistrează regiunile din vestul Bulgariei. De cele mai multe ori verile sunt foarte călduroase, temperatura medie a lunii iulie oscilând între 20 și 25°C. Cea mai ridicată temperatură (45,2°C la umbră) a fost înregistrată în iulie 1916 la Sadovo. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Pentru a înțelege mai bine multitudinea de date analizate și clasificarea acestora, am realizat graficul cu numărul 1.1, pe baza daelor din tabelul cu numărul 1.1.

Tabel 1.1. Temperaturi lunare din zona nordică a litoralului bulgăresc,

orașul Balcic 2015-2018

Grafic1.1. Temperaturile lunare în zona nordică a litoralului bulgăresc, Balcic 2015-2018

Graficul 1.1. are în componența sa reprezentate temperaturile lunare din perioada 2015-2018, observând clasificarea temperaturilor ziua și noaptea alături de zilele în care s-au înregistrat cantități de precipitații sau zile cu zăpadă. Analizând graficul, observăm că temperaturile cele mai ridicate ziua în zona litoralului nordic bulgăresc, respectiv Balcic s-au înregistrat în perioada de vară, lunile iunie-august cu mici influențe ș în luna septembrie, valorile fiind cuprinse între 24-28°C. Pe timpul nopții temperaturile scad, nu foarte sesizabil, dar ajung la valoarea de 18-20°C, temperaturi înregistrate tot în perioada sezonului de vară, iarna ajungând să scadă până la -2°C.

Tabel 1.2.Temperaturi lunare în orașul Burgas2015-2018

Grafic1.2. Temperaturile lunare în zona central-sudică a litoralului bulgăresc,

Balcic 2015-2018

Graficul 1.2. are în componența sa reprezentate temperaturile lunare din perioada 2015-2018, observând clasificarea temperaturilor ziua și noaptea alături de zilele în care s-au înregistrat cantități de precipitații sau zile cu zăpadă. Analizând graficul, observăm că temperaturile cele mai ridicate ziua în zona litoralului central-sudică bulgăresc, respectiv Burgas s-au înregistrat în perioada de vară, lunile iunie-august cu mici influențe ș în luna septembrie, valorile fiind cuprinse între 25-29°C. Pe timpul nopții temperaturile scad, nu foarte sesizabil, dar ajung la valoarea de 17-20°C, temperaturi înregistrate tot în perioada sezonului de vară, iarna ajungând să scadă până la -2°C.

Tabelul numărul 1.3- Valorile lunare și anuale ale temperaturii aerului în cele două stații meteorologice de pe arealul studiat, 1965-2005

Din tabelul realizat se poate observa că diferențele temperaturii medii înregistrate în stațiile de referință sunt relativ mici. Astfel, temperatura medie anuală pe litoralul bulgăresc este cuprinsă între 11,45˚ C, rezultând astfel o diferență foarte mică a temperaturii medii anuale, de aproximativ 0,01° C, ceea ce demonstrează că cele două zone de litoral ale Mării Negre nu diferă din punct de vedere termic.

În ceea ce privește temperatura medie a lunii ianuarie se poate afirma că cea mai ridicată valoare s-a înregistrat la stația Burgas, cu o valoare de -1,2˚ C. Urmărind evoluția temperaturilor medii ale lunii ianuarie pe linia litoralului pornind dinspre sud înspre nord, se observă ca puncte de plecare temperaturi negative de -1,2˚ C în stația Burgas.

Tabelul numărul 1.4- Valorile medii lunare și anuale ale umidității înregistrate în cele două stații meteorologice de pe sectorul litoral analizat, 1965-2005

De-a lungul litoralului bulgăresc, umiditatea relativă a aerului are o valoare medie anuală ce ajunge între 80-85%. Analizând valorile umidității pe cele patru anotimpuri se observă că: în anotimpul de primăvară valorile umidității medii ale aerului sunt cuprinse între 74% și 86%, media anotimpuală fiind de 80%; în anotimpul cald valorile umidității sunt cuprinse între 73-84%, media verii fiind de 79%. În ceea ce privește anotimpul de toamnă, umiditatea crește prezentând valori cuprinse între 81-85%, media anotimpuală fiind de 83%. Cele mai ridicate valori ale umidității medii ale aerului se înregistrează în anotimpul rece, iarna, cu valori cuprinse între 83 și 89%, cu o medie a iernii de 86%.

În ceea ce privește umiditatea medie anuală a sectorului bulgăresc, din datele pe care le-am analizate se poate afirma că pe terioriul litoralului bulgăresc valorile umidității medii depășesc în stațiile de referință 80%.

B) Precipitațiile sunt determinate de vânturile care bat dinspre nord-vest, vest și sud-vest și de relieful țării. În regiunile de munte se înregistrează valori cuprinse între 850 și 1200 mm, iar în cele de câmpie și de deal între 450 și 850 mm. Cele mai puține precipitații cad în jumătatea de nord a litoralului Mării Negre, între 450 mm/an și scade la 411 mm/an. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Ploile de vară sunt de multe ori torențiale, provocând inundații, după cum anii secetoși și lipsa de ploaie în lunile de vară cer în mod imperios efectuarea unor lucrări pentru irigarea culturilor.

În regiunile de climă continentală bat mai ales vânturile de nord-est și est. Crivățul pătrunde doar în regiunile de nord ale Câmpiei Dunării, fluviul înghețând de mai multe ori. Același fenomen se petrece și pe jumătatea de nord a țărmului Mării Negre. Dealurile și zidul Balcanilor apără de acest vânt rece centrul și sudul Bulgariei, formând o adevărată granița climatică.

În continuare, avem tabelul cu numărul 1.5 în care sunt reprezentate cantitățiile medii de precipitații înregistrate la cele două stații meteorologice de pe sectorul de litoral analizat.

Tabelul numărul 1.5.- Cantitatea medie de precipitații înregistrate la stațiile de pe sectorul litoral analizat, 1965-2005 (mm/an)

Cantitatea medie anuală de precipitații ce cade în zona litorală studiată ajunge la valoarea de 383,25mm/an, această valoare este influențată de faptul că zona se suprapune unei linii de țărm relativ jos și unui podiș cu altitudini scăzute, temperatura medie anuală este de aproximativ 11,5˚ C, fenomenul de evapotranspirație este intens, iar condensarea vaporilor de apă se face la altitudini mari.

Influențele climatice continentale aride, pontice, precum și influența factorilor locali, determină ca regimul precipitațiilor să aibă valori mici și o distribuție inegală lunară.

C)Caracteristicile sunt vânturile locale: cele calde de tipul foehnului elvețian, care bat primăvara și la începutul verii în văile munților, topind repede zăpada și provocând inundații, vânturile de tip bora (regiunea Silven), brizele de pe țărmul Mării Negre, etc. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Pentru porțiuniile situate în apropierea litoralului Mării Negre sunt caracteristice iernile mai blânde și verile mai răcoroase; toamna este aici lungă și plăcută, permițând prelungirea sezonului de vară. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Datorită prezenței climei temperat-continentală cu nuanțe mai pronunțate în nordul Bulgariei, partea estică, cea de litoral, mai exact cuprinsă între orașul-stațiune Balcik și orașul Burgas putem spune că prezența climatului din zona Mării Negre și o mică porțiune a celui mediteraneean de tranziție, aceste două localități îndeplinesc următoarele:

-în cea mai mare parte a suprafeței prezintă un caracter semiarid, astfel evaporația fiind mai mare decât cantitatea de precipitații;

-deschiderea la Marea Neagră dă o notă dublă, astfel că: vara, temperature aerului este relativ uniformă, iar precipitațiile sunt evident diferențiate, perioada de strălucire a soarelui este mai proeminentă (20-30 zile), cu temperaturi maxime în lunile iulie-august, cantitățiile de precipitații fiind reduse; în schimb, iarna, temperature aerului este foarte diferențiată, prezența Mării Negre defavorizează aducând o cantitate de precipitații și numărul zilelor ploioase mai pronunțate în lunile octombrie-noiembrie( mai ales în Burgas), precipitațiile în acest sezon fiind distribuite extreme de diferit, iar durata de strălucire a soarelui fiind între 5 și 10 zile.

Toți acești factori sunt importanți pentru: un aport crescut de oxigen, relaxare, diverse probleme de sănătate, crearea unor vacanțe, excursii, fiind mai ales un mediu ideal pentru aerosolii, pentru diverse stări de sănătate, pentru un tonus cât mai ridicat și redă o notă pozitivă organismului făcându-l să fie mai activ.

2.4. Hidrografie

Apele Bulgariei aparțin celor două bazine: al Mării Negre (57%) și al Mării Egee (43%).

În afara Dunării, care formează cea mai mare parte a hotarului de nord, Bulgaria nu are ape prea mari. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Marea Neagră și litoralul bulgar reprezintă pentru Bulgaria poarta de ieșire spre diferitele țări ale lumii. O mare parte a comerțului exterior se realizează pe aceasta cale maritimă. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Litoralul bulgar al Mării Negre, bogat în golfuri, peninsule, este deosebit de variat și frumos. Farmecul său crește și datorită numeroaselor plaje. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Pe lângă nisipul fin și curat al plajelor dim orașul Nesebar, pe mulți km se întind și plajele orașului Varna, ale stațiunii Nisipurile de aur, Drujba, etc. Renumit este și nisipul de culoare închisă al plajei din Burgas care conține compuși de fier. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Stațiuniile balneare ale litoralului exercită atracție prin belșug de struguri, de fructe gustoase, de pește și prin vinurile excelente. Numeroasele colțuri pitorești ale litoralului, orașele străvechi și monumentele de cultură constituie obiective de un deosebit interes turistic. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

2.5. Vegetație și soluri

Flora

Flora Bulgariei, rezultat al așezării, reliefului și climei, reprezintă un adevărat mozaic, în care plantele Europei centrale se amestecă cu cele ale sud-estului continentului și cu cele caracteristice climei mediteraneene. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Importante și numeroase sunt creșterea trandafirului, creștera măslinului dar și a unor specii de cactuși rar întalniți în alte zone.

Pădurile-aurul verde- reprezintă o mare bogăție naturală a Bulgariei și cuprind 29% din teritoriul țării. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Privită în ansamblul ei, zona costieră dintre stațiunea Balcic și Burgas se remarcă prin varietatea ecosistemelor, diversitatea habitatelor și prin bogăția florei și a faunei. Pe o lungime de țărm de aproximativ 174 km, relieful este divers, alcătuit din faleze de loess, faleze calcaroase abrupte, plaje întinse la baza falezelor, surpări de faleze, întinse platouri calcaroase cu vegetație stepică, lacuri paramarine, plaje nisipoase largi în apropierea lacurilor, zone înmlăștinate. Varietatea reliefului și a cliamtului, determină heterogenitatea ecosistemelor, medii de viață pentru o floră și faună interesantă, bogată în specii rare. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

Solurile, formate în special din cele brune-roșiatice de pădure (29%), din cernoziom (24%) sau din cele cenușii și cafenii de pădure (26%), favorizează cultura cerealelor și a plantelor industriale, constituind o bogată bază pentru industrie și alimentație. Din suprafața țării 30% o ocupă pădurile, trei sferturi fiind păduri de foioase și un sfert de conifere. Multe dintre ele sunt însă tufănișuri, așa încât doar 14-15% au o valoare industrială. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Caracteristice sunt și pădurile-galerii care însoțesc albiile râurilor. Aici predomină esențele moi: salcia, plopul, arinul, etc. Tipice sunt vegetația de stepă, maquis-ul mediteranean. în partea de sud a litoralului Mării Negre cresc: migdalul, castanul, platanul, etc. Fânețele naturale, care ocupă 240 000 ha, și pășunile alpine 800 000 ha. (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

În funcție de relief, rocă, condtițiile climatice, hidrologice, de tip vegetației și alți factori locali, răspândirea solurilor în zona litorală prezintă o serie de particularități.

Solurile din regiunea litorală prezintă o mare diversitate morfologică și aparțin categoriei solurilor intrazonale. Solurile de acest tip sunt reprezentate de nisipuri marine și nisipuri solificate, care intră în componența plajelor și a coordonatelor litorale dar și de soluri halomorfe și aluvionare, care ocupă suprafețele mai jaose, depresionare, acumulări locale ale sărurilor solubile. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

A)Nisipurile marine nesolificate formează relieful de dune mișcătoare, dunele sunt formate din nisip marin gălbui-pal, lipsit de coeziune, cu numeroaase fragmente de cochilii. Au un conținut de peste 95 % nisip fin și o cantitate mare de carbonat de calciu ( 10-25 % ) sub formăde sfărâmâturi de cochili. Conținutul în săruri solubile este scăzut, crescând ușor în zona dintre dune datorită apropierii de apele freatice de mică adâncime, în general salinizate. Conținutul în humus al nisipurilor marine ( ˂0,2 % ) este in general extrem de mic datorită mobilității substratului și a acțiuni de spălare exercitată de precipitațiile atmosferice, pe fondul unei permeabilităti foarte ridicate a nisipurilor. Salinizarea slabă a nisipurilor de dune se datorează în general stropilor de apă de mare aduși de brizele de zi. Pe nisipurile de acest tip se dezvoltă o vegetație psamofila specifică, cu grad redus de acoperire a terenului. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

B) Nisipurile marine solificate

Din punct de vedere morfologic, sunt formate dintr-un orizont superior de 10-35 cm grosime, de culoare brun-gălbui deschis sau brun-pal, nestructurat si friabil datorită structurii nisipoase. Orizontul inferior este format din nisip necoeziv, de culoare cenușie sau brun-pală, cu pete roșcate sau gălbui-roșcate de oxid de fier. Acest tip de sol conține între 35-96% nisip fin, în care predomină la suprafața acestuia nisipul grosier. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

C)Solurile aluviale de mlaștină și semimlaștină

Pe solurile de acest tip se dezvoltă în general asociații vegetale iubitoare de umiditate, mezofile sau higrofile. Acolo unde procesele de salinizare sunt accentuate, se instaleaza asociații vegetale halofile. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

D) Solurile halomorfe se formează mai ales în zonele lipsite de scurgere pentru apele freatice, ocupând părțile mai joase ale depresiunilor, marginea lacurilor și a bălților sărate, actualmente colmatate. Solurile halomorfe se împart după caracteristicile lor în solonceacuri și solonețuri. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

Solonceacurile prezintă orizonturi slab diferențiate: orizontul superior bogat în săruri dar sărac în humus și adesea gleizat, după care urmează urizonturi din ce în ce mai umede până la apa freatică foarte sărată situată la numai 1-1,5 m adâncime. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

Solonețurile se caracterizează printr-un conținut scăzut de săruri solubile în orizontul superior, datorită spălării repetate a acestora de către apele de precipitații. Acestea se pot forma și prin desalinizarea solonceacurilor sau prin înlocuirea calciului și a magneziului din complexul coloidal al solului cu săruri de sodiu. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

2.6. Fauna

Lumea animală este și ea bogată și variată. Din cele circa 93 000 de specii ce trăiesc pe continent nostru, un număr de 13 000 (14%), din care ¾ insecte, pot fi găsite și în Bulgaria. Dintre toate speciile, 50-65% sunt venite din regiunile nordice și centrale ale Europei. Alături de aceștia sunt șobolanul de apă, broasca țestoasă, fazanul, diferite specii de șerpi și păianjenul veninos. Neamul păsărilor din Delta Dunării călătorește des pe litoralul Marii Negre. Multe din speciile de animale au dispărut cu totul (castorul, râsul, cocorul, dropia), altele sunt pe cale de dispariție și de aceea sunt ocrotire de lege (lebăda, pelicanul, cerbii, caprele negre, etc.). (Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev)

Cea mai interesantă grupare faunistică din zona litorală se întâlnește în imediata apropiere a zonei de spargere a valurilor, zonă unde se depozitează tot timpul anului mari cantități de resturi de alge sau de moluște. Toate aceste resturi în descompuneri reprezintă nu numai o resursă trofică inepuizabilă pentru organismele terestre, dar și un ansamblu complex de micro-nișe, de habitat, populate de un număr important de viețuitoare. Lanțurile trofice formate aici au la bază resursele trofice reprezentate de materia organică în descompunere.

Deosebit de interesantă este întâlnirea în această zonă îngustă și a unor specii marine, care exploatează aceleași resurse. Astfel, în scrădișul din zona litorală și sub grămezile de alge se pot întânlnii frecvent amfipode, gamaride, iar crabi cum este carcinus mediterraneus sau pachygrapsus, marmoratus se hrănesc în mod curent în timpul sezonului cald cu cadavrele moluștelor aruncate de valuri pe plajă și nu numai. Fauna întâlnită în depozitele de detritus organic de pe plajă este formată în special din insecte, care domină ca număr de specii și exemplare, iar acestora li se adaugă o serie de păsări care de asemenea sunt specializate pentru exploatarea aceleiași nișe de habitat.

Insectele întâlnite în această zonă se împart în mai multe categorii. O primă categorie este reprezentată de specii detritivore sau necrofage care consumă substanța organică în descompunere, fie că este vorba de alge aruncate de valuri pe plajă, fie că este vorba de resturi de moluște- în special bivalve. O altă categorie de specii o constituie cele prădătoare, care se hrănesc cu larvele sau le parazitează. Din acest grup fac parte în special coleoptere-cicindelatrisignata, clivina fosor, clivina ypsilon, paederus riparius- sau himenoptere-de speci de teleas sau brahymeria (care parazitează alte specii, bembix oculata, bembix olivacea( care se hrănesc cu larvele alor diferite specii), la care se adaugă furnici, adulți de neuroptere sau de odonate. Cu larvele diferitelor specii de insecte care se dezvoltă în depozitele de alge în descompunere se hrănesc și unele din păsările caracteristice plajelor. (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

Acvifauna zonei-considerații generale

Zona costieră este o zonă de ecoton situată la frontiera dintre două grupe majore de ecosisteme: ecosistemele terestre și cele acvatice.Datorită acestui fapt aici există o gamă largă de habitate, cu limite de multe ori dificil de trasat. Acest lucru constituie un element benefic pentru diversitatea specifică ridicată a păsărilor care trăiesc aici. Din păcate, zona costieră este influențată din ce în ce mai mult de activitățile umane. Oamenii au o mare preferință pentru zonele de coastă, dovedită fiind numărul mare de așezări litorale (orașe și stațiuni turistice) pe tot globul.Sezonul cald al anului este rezervat turismului estival, factor deosebit de perturbator pentru păsările care ar putea să se cuibărească aici. În zona costieră a litoralului bulgăresc ( cuprins între Balcic și Burgas), sunt întâlnite următoarele tipuri de habitate, locuri de hrănire, refugiu și cuibărit pentru păsări: (după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

-în Marea Neagră unde este vorba despre o suprafață de apă a mării situată în apropierea țărmului se pot găsii adăposturi de specii de păsări bune înotătoare sau bune zburătoare, în această zonă fiind un loc hrănire și odihnă, nu de reproducere.

-Plaja marină este un loc bun pentru hrănire și staționare pentru speciile de Charadriiformes (pescăruși, chire, etc). Ar fi putut fi locuri bune de curbărit pentru aceste păsări, dar impactul turiștilor și a diferitelor activități antropice influențează negativ cuibăritul acestora.

-Falezele argiloase sunt zonele mai puțin afectate de influențele antropice și reprezintă încă locuri bune pentru construirea unor cuiburi pentru păsări și sunt habitate importante pentru pasările care trebuiesc protejate.

-Falezele stâncoase sunt specifice zonei litoralului bulgăresc, făcând paralela cu litoralul românesc. Aceste faleze atingând înălțimi de 50-60 m, fiind astfel puțin accesibile oamenilor dar sunt locuri favorite de cuibărit pentru anumite specii de păsări (Oenanthe Pleshanka).

-Stepele costiere sunt preponderente în apropierea falezelor, aici cuibărindu-se păsările caracteristice zonelor deschise.

-Lacurile litorale sunt mai mult sau mai puțin inluențate de activitatea oamenilor, fiind zone excelente pentru o gamă largă de specii de păsări acvatice. Aici se întâlnesc o diversitate de ecosisteme, de la plaje , stufănișuri, suprafețe de luciu de apă sau tufănișuri de mal, locuril bune pentru cuibăritul, popasul și hrănirea păsărilor.

-Zonele împădurite: sunt zone de silvostepă cu păduri și tufănișuri care sunt întâlnite cu preponderență în zona costieră bulgărească ori pe pantele ușoare ale falezelor, ori pe platourile calcaroase. Aceste zone sunt specifice pentru migrație și pentru anotimpul rece, fiind zone bune de refugiu pentru multe speciide păsări.

-Habitatele antropizate: se găsesc în special păsări caracteristice localităților și porturilor.Reprezintă un habitat important, fiind pentru anumite specii un teritoriu recent, benefic pentru cuibărit și pentru marcarea teritoriului.

Herpetofauna zonei costiere

Herpetofauna este alcătuită din amfibieni și reptile, vertebrate care au apărut acum sute de milioane de ani, caracterizate printr-o serie de adaptări care le-au asigurat persistența și o largă distribuție. Zona luată de studiu este caracterizată printr-un climat preponderent arid, zone umede fiind puține, lipsite de rețeaua hidrografică. Acest lucru face ca diversitatea specifică a amfibienilor este scăzută, aceastea fiind preponderent distribuite în jurul zonelor umede. Speciile de amfibieni și reptile din zona costieră și litorală a stațiunilor bulgărești dintre Balcic și Burgas: broaște, broaște râioase și brotăcei, broaște de pământ, broasca verde de lac, țestoase (de uscat, de apă/baltă), șopârla ( de câmp, de ziduri, de iarbă, de nisip), gușterul, șarpele (rău, de dudău, de casă), vipera cu corn.(după Marius Făgăraș, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia și Capul Kaliakra)

CAPITOLUL III

3.1 Aspecte generale

În cadrul desfășurării activității de turism Bulgaria deține o gamă largă de avantaje pornind de la diversitatea reliefului ce prezintă peisaje care variază de la multitudinea lanțurilor montane din Munții Balcani, ai Pirinului sau Munții Rila, ajungând spre partea însorită de coastă a Mării Negre ce prezintă o vreme temperată și avantajoasă activității de turism pe perioada primăverii și a verii. În afara acestor factori, influența câmpiei danubiane de tip continental în partea nordică, alături de influența puternică mediteraneană de pe văile macedoniene și a arealelor mai joase din sudul Traciei, toți acești factori dau o notă reprezentativă turismului, în special turismului desfășurat pe coasta Mării Negre a teritoriul bulgăresc.

Litoralul pontic bulgăresc se individualizează prin clima caldă și uscată, determinată în primul rând de poziționarea sa geografică în sud-estul Europei, având ca limită vestică Marea Neagră, aceasta din urmă având un rol determinând în ceea ce privește condițiile climatice.

Clima temperată a Bulgariei în care iernile sunt reci, având o cantitate mare de precipitații și verile fiind calde și uscate, alături de influența coastei Mării Negre fac parte din avantajele realizării turismului, atât la munte cât și pe litoral. Un alt aspect important asupra climei în influențarea turismului o reprezintă bariera Munților Balcani, barieră ce are efect asupra climei pe întreg teritoriul Bulgariei. Astfel, regiunile sudice sunt mai avantajate pentru turism prin faptul că față de nordul Bulgariei unde arealele sunt mai răcoroase și ploioase, sunt mai călduroase, mai adăpostite de influentele aspre ale climei, iar cantitatea de precipitații este mai redusă datorită acestei bariere a Munțiilor Balcani și a deschiderii la Marea Neagră.

Rețeaua de transport, rețeaua feroviară, autostrăzile și orașele port și aeroport din zona de coastă a litoralului bulgăresc joacă un rol important în practicarea turismului deoarece sunt facilități ce simplifică și avantajază modalitatea de transport a turiștilor. Orașele port, conform figurii 3.1, ale Bulgariei sunt Nessebar, Burgas și Varna, în timp ce orașele aeroport sunt Varna și Burgas.

Fig1.3 Localizarea orașele aeroport (sursă:https://wikitravel.org/ro/Fi%C8%99ier:Bulgaria_Regions_map.png)

Litoralul bulgăresc este renumit pentru plajele sale ce dețin un nisip fin si diversificat de la nord la sud care dau posibilitatea petrecerii timpului liber de la tipul de plajă pentru practicarea sporturilor sezoniere, a tipul de plajă clasic și relaxant, la cel de distracție sau tipul de plajă calmă și romantică.

Stațiuniile de pe litoralul bulgăresc dețin un partimoniu cultural destul de bogat și apreciat de către turiștii străini care preferă să își petreacă concediile și sunt iubitori de artă, cultură, istorie.

Latura turismului este un avantaj pentru litoralului bulgăresc deoarece acesta deține mai multe forme de turism pornind de la forma de turism cultural, la cea de turism rural, ecoturistic, turism balnear, turism sportiv, etc.

Turismul cultural de pe litoralul bulgăresc deține un număr considerabil de muzee, situri arheologice, activitați cu tematici specifice (spectacole, teatru, concert), ce dau o notă culturală a Bulgariei (Nessebar, Varna, Biserica de la Ivanovo, Plodviv).

O altă formă de turism întâlnită în apropierea litoralului bulgăresc este turismul rural, turism prin care statul Bulgar a cunoscut o dezvoltare uimitoare în ultimii ani, ce s-a focalizat pe promovarea tradițiilor și obiceiurilor străvechi ale poporului bulgar.

Activitatea de Ecoturism a reprezentat pentru litoralul bulgăresc modalitate de a scăpa cât mai mult de influența mediului urban, fiind o necesitate a turiștilor atât locali cât și internaționali de a beneficia de produsele naturale și ecologice, alături de facilitățile de cazare ce au în componentă mai puțin influența mediului urban.

În Bulgaria, întâlnim și activitatea de turism balnear, activitate ce reprezintă folosirea izvoarelor minerale naturale (fiind un număr de aproximativ 800 de izvoare), pentru calitatea unică și realizarea tratamentelor medicale sau de relaxare existente în diverse stațiuni balneare localizate pe întreg teritoriul Bulgariei.

În cadrul turism de vacanță, atât relieful, cât și clima litoralului bulgăresc determină turiștii naționali și internaționali să-și aleagă ca destinație turistică această parte a Bulgariei pentru vacanțe. Remarcabil este faptul că în Bulgaria din facilitățile de cazare au ca locație principală stațiunile situate pe litoralul Mării Negre, cu un procentaj de 66%.

Conform studiilor realizate în cadrul activității de turism în Bulgaria, principalii factorii susținători și întăritori ai dezvoltării turismului sunt: mediul natural, activitatea de promovare si marketing a zonelor turistice, precum si factorii culturali (traditii, obiceiuri).

Tabel 3.1. Principalii factori susținători dezvoltării turismului în Bulgaria

(Sursă: Competitiveness of Bulgarian tourism in the new European Union, Christos Petreas, EU Expert pentru Turism.)

Grafic 3.1.1. Principalii factori susținători dezvoltării turismului în Bulgaria

3.2. Potențial turistic natural

Având în vedere deschiderea la Marea Neagră, istoria bogată și legăturile cu România, orașul Balcic fiind unul dintre cele mai vizitate orașe turistice alături de celelalte orașe-stațiuni, deține obiective turistice naturale și antropice ce sunt strâns legate de istoria României, ce au aparținut acesteia până în anul 1940, conform datelor scrise în manualele de Istorie a României, acest orășel a facut parte din Cadrilaterul României până când a fost cedat Bulgariei în urma Tratatului de la Craiova din data de 7 septembrie 1940, având unul dintre cele mai prețioase locuri de odihnă a Reginei Maria, dar și muzee, centru istoric, grădinii botanice cu valoare ridicată la nivel European alături de partea de litoral.

Partea de litoral prezintă aspecte ce se încadrează în clasificarea obiectivelor naturale din Balcic prin aspectul rocilor, calcarului, formelor de relief variate întâlnite pe suprafața acestui orășel. Versanții de calcar i-au oferit orașului Balcic denumirea de Orașul Alb. Această zonă mai este cunoscută de către turiști și sub numele de Coasta de Argint.

Unul dintre cele mai importante obiective turistice naturale întâlnite în Balcic se află chiar în centrul său, Grădina Botanică (fig2.3 și fig 2.4), grădină ce se întinde pe o suprafață de aproximativ 35ha, acest aspect încadrând-o ca fiind cea mai importantă gradină botanică din acest areal al Bulgariei. Faima acestei grădinii botanice stă la baza colecției de cactuși, rară, fiind a doua din Europa după cea din Monaco.

Fig 2.3, 4.3. Grădina botanică (sursă: arhivă personală)

Grădina Botanică a orașului Balcic este catalogată ca fiind a II-a cea mai importantă atracție turistica a orașului, după Castelul Reginei Maria. Amplasarea grădinii în apropiere de centru orașului și în imediata vecinătate a Mării Negre, dar și la o distanță mică de majoritatea hotelurilor din stațiune și restaurante, fac ca acest obiectiv turistic natural să se încadreze în topul obiectivelor vizitate de către turiștii stăini.

Fig 5.3, 6.3. Grădina botanică (sursă: arhivă personală)

Grădina este amenajată pe un deal abrupt al litoralului ce coboară în șase terase spre litoral, așa cum putem vedea și în figurile 2.5, 2,6 reprezentând una pentru fiecare dintre copii reginei. Pe suprafața grădinii se află peste 3000 de specii de plante ce fac parte din 35 de familii florale și un număr de 800 de genuri care compun o gamă incredibilă de soiuri și forme. Grărina deține câteva dintre plantele exotice, cum ar fi: copacul de hârtie, Ginkgo-Biloba, metasequoia, crin de nisip, trandafiri și multe specii de plante care din nefericire se află pe cale de dispariție. Cea mai atrăgătoare este colecția de cactuși de dimensiuni diferite, cultivate din toate zonele lumii, situate într-o zonă de mare întindere și deschidere către soare, conform figurilor7.3 și 8.3. Gradina botanică conține în componența sa și alte atracții, cum ar fii: Grădina Nouă, Grădina Prințesei, Grădina Prințului, Grădina Karanfil, Grădina cu Pietre, Grădina lui Allah, Grădina Primăverii, Grădina Magnoliilor, Grădina Divină, Fântâna de argint alături de o multitudine de vile care sunt amplasate pe teritoriul grădinii.

Fig 7.3, 8.3. Grădina botanică (sursă: arhivă personală)

Grădina din Balcic alături de Castelul Reginei Maria, numit și „Cuibul Liniștit”/Reședința de vară a Reginei, a înregistrat în anul 2011 un număr de peste 400.000 de turiști bulgari și străini.

Fig 9.3, 10.3. Grădina botanică (sursă: arhivă personală)

Albena, fig 11.3 este o stațiune importantă pe litoralul Mării Negre, deține locuri speciale pentru realizarea activitățiilor de agrement, rezervații naturale, iar parte de litoral este apreciată pentru dimensiunile sale generoase. Stațiunea Albena fiind locul preferat de familiile cu copii datorită facilităților oferite. Turiștii români apreciază foarte mult modul de organizare al acesteia deoarece este foarte lată, în lungime are aproximativ 2km și în lățime 150 m, iar nisipul este fin și îngrijit. Pe de altă parte Albena este singura stațiune din Bulgaria și din această parte a Europei, care gestioneaza 43 de hoteluri, de la 5 la 2 stele, tot acest lanț hotelier deținut de o singură societate.

Fig11.3. Zona de coastă a stațiunii Albena https://invacante.ro/albena-bulgaria/

Stațiunea Albena își marchează renumele prin adevărata oază de verdeață și flori, în partea de sud deținând o rezervație naturală, mai exact o “microdeltă”, Baltata, alături de aceasta în partea de vest fiind delimitată de dealuri împădurite.

O altă stațiune importantă pentru sectorul studiat în care își are încadrate obiective turistice naturale este stațiunea Sfinții Constantin și Elena. Această stațiune este amplasată în nordul litoralului bulgăresc, situată în mijlocul unui parc natural, care deține golfuri liniștite și plaje nu neapărat generoase, dar mai confortabile și mai neexpluatate.

Stațiunea Sfinții Constantin și Elena este cunoscută ca fiind o stațiune deosebită litoralul bulgăresc, cu izvoare ce au apă minerală și termală (+36 °C) care pot fi întâlnite pe țărm.

Stațiunea prezintă un climat blând, cald, respectiv temperat continental. În perioada sezonului estival, temperaturile oscilează între 27,0° C 18,0° C.

Stațiunea Nisipurile de Aur din punct de vedere al obiectivelor turistice naturale, putem spune că amplasarea sa pe coasta Mării Negre din Bulgaria, alături de parcul național Varna, ce este o zonă protejată, face din aceasta o stațiune plată, acopertă cu nisip fin de culoare aurie. Obiectivul turistic Parcul Natural Nisipurile de Aur (10km lungime) este considerat a fi p zonă protejată, fiind locul de relaxare al turiștilor prin pădurea de stejari, arbori uriași și o rezervație natural protejată de lege încă din anul 1943.

Stațiunea este alcătuită din dealuri împădurite, plaje alb-aurii și cu o apă a mării albastră și limpede. Pe suprafața stațiunii se întâlnesc o mulțime de ape minerale celebre și vechi izvoare, cu debitul de 150m/sec fiind cunoscute încă din cele mai vechi timpuri.

Această stațiune mai este cunoscută și sub numele de perla litoralului bulgăresc, fiind cea mai populată datoriră fineții și frumuseții nisipurilor sale. Aflată la o distanță de 15km de Albena și aproximativ 18km de Varna, întreaga stațiune se desfășoară pe teritoriul “Parcului Național Nisipurile de Aur”, îngrijit cu multă atenție de către ecologiști.

În stațiunea Varna, întâlnim o pădure de piatră, reprezentată în figura 12.3. Pobiti Kamani, atracție natural foarte impresionantă prin grupele mari și mici de coloane din piatră ce se află într-o zonă aridă a stațiunii. Situată la aproximativ 23 km depărtare în partea vestică a orașului, pădurea are imagini spectaculose, aceasta făcând parte din patrimonial UNESCO.

Fig 12.3 Pădurea de piatră Pobiti Kamani (sursă:https://www.fly-go.ro/blog/nisipurile-de-aur-vacanta-de-vis-aproape-de-casa/)

Stațiunea Sunny Beach, fiind una dintre cele mai mari stațiuni de pe litoralul bulgăresc, se află într-un golf natural, înconjurată de culmile Munților Balcani.Stațiunea se mândrește cu dunele de nisip fin ce se întâlnesc în deosebi în partea sudică, prezintă un mal curat al mării și deține plante ale litoralului ce sunt incluse în Cartea Roșie.

Printre atracțiile naturale din Burgas se numără lacurile unice mari: Atanasovskoe, Pomorie, Madren și Burgas. Toate acestea sunt rezerve naturale parțial sau în întregime. Populațiile păsărilor care sosesc aici sunt de o mare importanță pentru ornitologi, iar în zonele de coastă ale lacurilor au fost găsite mai mult de 250 de specii de plante valoroase.

Din lacurile Atanasovsko și Pomorie se extrag zăcaminte de sare și nămol pentru diferite afecțiuni. Lacul atrage turiști care aleg ca activitate de relaxare pescuitul și vânătoarea.

Lacul Burgas, cunoscut sub numele de Lacul Vaja, este cel mai mare lac natural din Bulgaria. Lac ce deține peste 20 de specii de pești și 254 de specii de păsări, inclusiv 9 – specii pe cale de dispariție.

Orașul Burgas, oraș principal al regiunii Burgas, reprezintă în același timp centru industrial și de transport, fiind localizat în golful cu același nume și aflându-se la o distanță de 390km de capitala țării li 134 km de orașul Varna. Fiind cel mai mare oraș de pe litoralul sudic al Bulgariei și al IV-lea ca mărime din țară acesta își păstrează faima prin faptul că este al II-lea port maritime al țării. Având în vedere toate aceste considerente, orașul Burgas este apreciat pentru numeroasele sale plaje, zonele naturale și alături de celelalte obiective antropice îl transformă într-o stațiune turistică populară.

Fig 13.3, 14.3 Zona costieră din Burgas (sursă:http://www.descoperalocuri.ro/descopera-orase/burgas.html)

3.3. Potențialul turistic antropic

3.3.1. Castelul Reginei Maria din Balcic

În figurile 15.3, 16.3, 17.3, putem observa Castelul Reginei Maria,castel ce este un palat în sine, amplasat la Marea Neagră la doar 60km de granița cu România, obiectiv turistic ce a aparținut cândva României. Castelul este compus din mai multe clădiri rezidențiale, raspandit pe un domeniu de aproximativ 35ha. Frumusețea acestui loc este data de grădinile ce înconjoară palatal, grădini transformate într-un parc botanic, unic în Europa. Castelul este înconjurat de munți și de litoralul Mării Negre, acesta a avut bazele construcției la începutul anului 1925.

Fig.15.3, 16.3, 17.3. Catelul Reginei Maria (arhivă personală)

3.3.2.Templul de Kibela din Balcic

Templu antic al zeiței pontic – Cybele, construit în perioada elenistică între 280-260 î.Hr. Acesta este unul dintre cele mai noi atracții turistice din Balcic. Fiind descoperit din întâmplare în timpul lucrărilor de construcție în 2007. Acesta este unic pentru Bulgaria și Balcani, care a fost de operare de 700 ani.

Fig. 18.3. Templul de Kibela (sursă:https://eurekainstitute.eu/tourist/ro/municipiul-balchik/obiecte-turistice-si-atractii-municipiul-balchik)

3.3.3.Muzeul de istorie din Balcic

Amplasat lângă zona de litoral, acesta deține o colecție unică de artefacte ce datează din secolul VI, î. Hr., până în anul 1940, când Balcic devine parte a teritoriului bulgăresc, fig.19.3. Muzeul prezintă colecții ce includ sanctuare romane, ceramică medievală, fotografii ale orașului încă din perioada anului 1900. În cadrul muzeului sunt incluse momente exprimate cronologic din istoria orașului Balcic, din perioada secolului VI, Î.Hr., până când acesta intră sub stăpânirea Bulgariei.

Fig.19.3.Muzeul de istorie (sursă: https://www.litoralulromanesc.ro/bulgaria/muzeul_de_istorie_balchik.htm)

3.3.4.Muzeul etnografic din Balcic

Situat în apropierea Muzeului de Istorie,fig 20.3 adăpostește 1,500 exponate ce ilustrează viața și traiul orașului, împreună cu numeroasele obiecte antice, unelte, îmbrîcăminte și bijuteri. Acesta se află într-o casă restaurată, renascentistă, construită în anii 1960, expoziția întinzându-se pe două etaje. Pe lângă colecțiile existente, în acest muzeu se mai află și sculpturi, ceramică, fier forjat, ornamente, costume populare din portul tradițional cu broderii și meșteșuguri de mobilier.

Fig 20.3. Muzeul etnografic (sursă:http://www.portalturism.com/obiectiv-turistic/muzeul-etnografic-balcic-bulgaria)

3.3.5.Biserica St.Nikola (Sfântul Nicolae) din Balcic

Biserica a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea, în stil renascentist între anii 1845-1847, deținând o biserică din piatră albă, cu turn și far. În perioada 1865-1866, biserica a ars și a fost recondiționată din temelie. Planul clădiri are o bazilică cu trei nave ce sunt separate de 2 rânduri, de patru coloane rotunde, fig.21.3.. Biserica are două intrări, deasupra lor aflându-se plăci de marmurp cu inscripții comemorative.

Fig21.3 Biserica Sfântul Nicolae

3.3.6. Biserica Sfântul Gheorghe din Balcic

Aceasta este cea mai mare biserică a orașului Balcic, fig22.3. Biserica a fost construită în anul 1897, are o bazilică cu o cupolă și clopotniță iar din punct de vedere arhitectural acest lăcaș este alcătuit din trei nave și un dom. Portalul principal este situat pe fațada vestică a bisericii, situat pe două ferestre mari. Iar pe frontonul triunghiular de deasupra portalului se află pictura Sfântului Gheorghe ucigând balaurul. Pe părțile laterale se află câte trei fereste mari, înalte și înguste. Biserica se află într-un cadru natural, cu spații verzi de jur împrejur, fiind situată pe vârful unei pante se poate admira cu ușurință albul calcarului de pe dealurile din apropiere.

Fig.22.3 Biserica Sfântul Gheorghe (sursă: http://wikimapia.org/4454850/ro/Biserica-Sf-Gheorghe#/photo/832656)

3.3.7 Centrul stațiunii Albena

Acesta și-a păstrat străzile atractive, mari cu spații verzi deschise alături de zonele pietonale. Este renumită pentru selecția sa exceșentă de baruri, cafenele, restaurante și hoteluri ce au incluse toate serviciile dorite de către turiști, alături de tratamente spa, tratamente de frumusețe și pentru sănătate.

Albena este o stațiunea ideală pentru familii, având o gamă largă de activități pentru toate vârstele. Există cinci școli pentru windsurfing și navigație, jet-ski, zbor cu parapanta și scuba diving. Căii de echitație se găsesc în centrul stațiunii, în această stațiune aflându-se cei mai renumiți profesori de echitație din Bulgaria.

3.3.8. Muzeul Maritim din Varna

Acesta face parte din patrimoniul istoric maritim ce deține o mulțime de nave, uniforme militare, obiecte militare, instumente de navigație dar și avionul aviatic din cel de-al II-lea Război Mondial.

3.3.9.Muzeul de Arheologie din Varna

Muzeul arheologic din Varna este cel mai mare muze din țară, ce deține o impresionantă colecție de artefacte antive. În cadrul muzeului se adăpostesc obiecte descoperite la Necropola Troca Varna, galerii romane ce datează din anul 4000 î. Hr.

3.3.10. Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Varna – fig.23.3, 24.3, cea mai mare biserică din oraș, care datează din 1866. Aceasta este a doua biserică ca mărime, după biserica Sfânta Sofia.

Fig23.3, fig 24.3 Catedrala Adormirii Maicii Domnului

3.3.11. Băile Romane din Varna

Situate în Varna din zilele noastre, se află vestigiile arheologice ale vechilor băi publice ale vechiului oraș Odesos, după cum putem observa în figura 25.3.. Această colonie pontică a fost fondat în jurul 570 î.Hr. de către coloniști din orașul-stat ionic Milet. Pe lângă grecii aici au locuit traci, malaiezienii, romani și coloniștii din multe alte etnii. Ruinele se găsesc în partea mai veche a orașului, aflată lângă malul mării. Omul de știință austriac Ernst Kalinka, care în anul 1906 era în oraș, s-a plimbat prin ruinele acestei, după părerea lui, clădiri antice.

În notele fondatorului arheologiei bulgare, cehului Karel Shkorpil din 1907 citim: "În apropierea bisericii la" Sf. Gheorghe"este un zid veche. Acesta este cunoscut sub numele de "Kule" sau "Turnul Roman".(sursă: https://visit.varna.bg/ro/sights/preview/88.html)

Fig25.3 Băile Romane (Sursă: https://visit.varna.bg/media/cache/bd/fe/thumb7_DJI_0543.jpg)

3.3.12. Mânăstirea Sf. Constantin și Elena

Mânăstirea Sf. Constantin și Elena din figura26.3., se află în stațiunea cu același nume și ar fi fost fondată la începutul secolului XVIII. Mânăstirea este cunoscută și apreciată pentru unicitatea sa, detinând pe lânga valori religioase și un izvor aflat în altarul bisericii, în spatele tronului. Potrivit istoricilor, în Europa nu ar exista nicio altă biserică al cărei izvor să se regăsească în altar. Istoria bisericii începe din 1979, iar teritoriul pe care se întinde este impresionant de mare. De la inaugurare pâna în prezent, biserica a gâzduit slujbe în fiecare duminică și în fiecare zi declarată sărbătoare națională. Printre cele mai valoroase care se pot vedea în interiorul mânăstirii sunt: o icoană a Sf. Constantin și Elena, o parte din moaștele St.Valentin, o icoană cu cei șapte tineri din Efes – Maximilian, Yamvlih, Martini, John, Dionisie, Eksakustodian (Constantin) și Antoninus, care au trăit în secolul al III-lea. (sursă:https://europatravel.ro)

Fig26.3. Mânăstirea Sf. Constantin și Elena (sursă:https://www.litoralulromanesc.ro/bulgaria/manastirea_constantin_si_elena_constantin_si_elena.htm)

3.3.13. Nessebar

Orașul antic Nessebar(figurile 27.3 și 28.3), este un edificiu architectural și istoric al culturii bulgare, acesta fiind situate la 3km de stațiunea Sunny Beach, stațiune destinată familiilor și distracției.

Fig27.3, 28.3, Orașul Nessebar (sursă: arhivă personală)

Orașul Nessebar este un oraș vechi, cu străzi pietruite, restaurante situate pe o peninsula a Mării Negre, pe un site de mai bine de 3.000 de ani. Un oras vechi cu strazi de piatra, cu o forfotă mare, dar si cu cateva restaurante ce ofera o priveliste superba. Situat pe o peninsula stancoasa de la Marea Neagra, pe un site de peste 3.000 de ani, astfel putem spune despre Nessebar că a fost inițial o așezare tracă.

În cadrul acestui orășel antic putem observa conținutul obiectivelor turistice, cum ar fi: Muzeul Arheologic ce deține o colecție de artefacte descoperite în urma unor săpături arheologice din regiune.

Zidurile Fortăreței din Nessebar ce datează din secoloele III-IV, sunt construcții din blocuri mari de piatră, ce se pot vizita dacă se traversează drumul îngust și pitoresc ce duce spre Vechiul Oraș, figurile 29.3 și 30.3. .

Fig 29.3, 30.3. Imgine în ansamblu a zidurilor (sursă:arhivă personală)

Sediul Vechii Episcopii, biserică din Mesembria, este impresionantă prin vestigiile sale construită în secolul al V-lea, în centrul orașului cu o arhitectură casică a începutul perioadei creștinismului. Biserica poartă hramul Sfintei Sofia, hram ce semnifică înțelepciunea, fig.31.3, 32.3.

Fig 31.3, 32.3. Sediul Vechii Episcopii (sursă: arhivă personală)

Biserica Sfântul Ioan din figurile 33.3 și 34.3., este una dintre cele mai faimoase biserici ale Nessebarului. Clădirea a fost construită în perioada secolului XIV, având forma pătrată, cu patru arcade semicilindrice, cu cruci și decorațiuni din piatră și cărămidă.

Fig 33.3, 34.3.Biserica Sfântul Ioan (sursă:arhivă personală)

O altă construcție impresionantă a orașului o prezintă casele din Nessebar, fig 35.3. În număr de 100, locuințele au un famerc aparte, sunt încă locuibile, dețin piațete și fântâni care împreună crează un aer armonios ce te duce cu gândul ca Cetatea Sighișoara, singura cetate locuibilă a României asemenea acestui orașel antic. Farmecul caselor din Nessebar este dat de construcția din piatră și lemn a acestora, existența unui singur etaj a caselor fac ca acest orășel să fie un adevărat muzeu viu, cu o arhitectură specifică locuințelor de la Marea Neagră.

Fig.35.3, 36.3. Casele și străzile orașului Nessebar (sursă:arhivă personală)

3.3.14 Parcul Mării Burgas

Situat de-a lungul coastei mării, se extinde până la Parcul Marin, parc renovat recent, potrivit relaxării, fig.37.3. Pe întreaga lungime a parcului se află monumente, bănci si Teatru de vară deschis pentru spectacole și seri muzicale.

Fig 37.3. Parcul Mării Burgas ( sursă:https://www.traveleuropa.ro/obiective-turistice-burgas/)

3.3.15. Muzeul Arheologic din Burgas

Muzeul a fost construit în anul 1925, este o clădire devenită monument al culturii datorită celei mai mari expoziții de ancore a perioadei antice din Peninsula Balcanică, figura 38.3, 39.3. Pe lângă această expoziție, muzeul are o sală cu colecții arheologice ale coloniilor antice, dar și de pe zona costieră bulgărească a Mării Negre.

Fig 38.3, 39.3 Muzeul Arheologic (sursă:http://www.portalturism.com/obiectiv-turistic/muzeul-arheologic-burgas-bulgaria)

3.3.16. Muzeul Etnografic din Burgas

În cadrul orașul Burgas,în figurile 40.3, 41.3, muzeul etnografic oferă o reprezentare a stilului de viață, obiceiurilor și tradițiilor oamenilor ce au trait și trăiesc în regiunea Burgas. În interiorul acestuia se regăsesc măști tradișionale, costume specific regiunii și accesorii. Clădirea este declarată monument al culturii și poartă numele de muzeu din anul 1873.

Fig40.3, 41.3 Muzeul Etnografic( sursă:http://www.portalturism.com/obiectiv-turistic/muzeul-etnografic-burgas-bulgaria)

3.3.17.  Muzeul de Istorie Naturală din Burgas

Unic în partea sud-estică a coastei Mării Negre, deține o expoziție ce prezintă dezvoltarea geo-istorcă și diversitățile naturale ale Bulgariei de sud-est. În cadrul muzeului sunt expuse colecții unice de roci, resurse de păsări din zona lacului Bugas, flora și fauna din Munții Strandja´, reptile din zona litorală, insect, figurile 42.3, 43.3.

Fig 42.3, 43.3 Muzeul de istorie natural (sursă:https://www.portalturism.com/obiectiv-turistic/muzeul-de-istorie-naturala-burgas-bulgaria )

3.3.18. Biserica Armenească din Burgas

Este o biserică ortodoxă, fiind unul dintre cele mai vechi lăcașuri ce cult din oraș, își are bazele consturcției în anul 1853, urmând a fi reconstuită de mai multe ori și adăugându-i-se un turn, biserica are ferestre cu vitralii și ornamente inetrioare deosebite.

Fig44.3.Biserica Armenească (sursă:http://www.portalturism.com/obiectiv-turistic/biserica-armeneasca-burgas-bulgaria)

3.4. Concluzii generale

Așezarea geografică a litoralului bulgăresc cuprins între Balcic și Burgas, deschiderea la Marea Neagră, funcția orașelor port și aeroport, dar și gama diversificată a serviciilor de cazare, agrement și multitudinea obiectivelor turistice naturale și antropice îi oferă zonei de litoral a Bulgariei o activitate de turism ridicată.

Stațiuniile Balcic, Albena, Nispurile de Aur, Nessebar, Burgas, Varna, Sunny Beach și Sfântul Constantin și Elena sunt adevărate comorii ale litoralului bulgăresc, acest fapt demonstrându-se în subcapitoulul de mai sus și în urma analizei realizate mai jos. Istoria, cultura, deschiderea și prezența obiectivelor turistice naturale cât și antropice dispun de un potential turistic ridicat, fapt ce atrage numeroși turiști naționali și internaționali. Statistic vorbind, zona litoralului bulgăresc își pune bazele turismului din anii ´60. Sursele online arată că în anul 2011 topul sosirilor turiștilor pe litoral este: locul I România, locul II Grecia și locul III Turcia, urmând Germania, Rusia, Macedonia, Serbia, Marea Britanie, Polonia și Ucraina.

Potențialul turistic este rezultatul dintre baza tehnico-materială și fondul turistic care arată indicatorul cel mai important pentru a realiza o ofertă turistică. Pentru a se realiza acest fenimen este nevoie de premise ce ajută la promovarea acestei activității, cum ar fi: localizarea zonei și modalitatea de realizare a turismului.

În tabelul de mai jos, cu numărul 3.4.1, am realizat cu ajutorul Metodei Bonitare o analiză a obiectivelor turistice naturale și antropice, precum și resursele lor, alături de un punctaj cuprins între intervalul 1 și 5.

Tabel 3.4.1. Punctaj metoda Bonitare a o obiectivelor turistice naturale și antropice

În urma acestuia, pentru a scoate în evidență punctajul acordat, am realizat un grafic prin care putem observa calitățile obiectivelor turistice naturale și antropice, acest grafic purtând numarul 3.4.1.

Grafic3.4.1. Punctaj metoda Bonitare a o obiectivelor turistice naturale și antropice

Graficul pune în evidență că ambele secțiuni au un punctaj cuprins între 3 si 5 puncte, cea ce arată faptul că stațiunile de pe litoralul bulgăresc cuprins între Balcic și Burgas, au un potențial turistic natueal și antropic pozitiv cu mici aspecte negative pentru anumite obiective datorită importanței scăzute pentru unele dintre ele. Cel mai mic punctaj l-am acordat obiectivelor etno-folclorice, dat fiind faptului că nu le găsim diverificate și evidențiate, iar cel mai mare punctaj se acordă mai multor sectoare, în principiul obiectivelor naturale dat fiind faptul că există o prezență ridicată a parcurilor naturale și a rezervațiilor, dar si infrastructura plajelor ridicată, alături de acestea, obiectivele antropice au un punctaj spre maxim, cea ce denotă că stațiunile bulgărești dețin un număr mediu de activități pentru turiști.

În concluzia capitolului, această lucrare prin prezentarea acestui capitol, intitulat „Potențialul turistic din sectorul litoral bulgăresc, cuprins între Balcic și Burgas”, scoate în evidență potențialul turistic natural și potențialul turistic antropic al stațiunilor bulgărești.

Prin avantajele sale date de poziționarea geografică, lucrarea de față prezință motivul pentru care turistul ar putea fi motivat să aleagă stațiuniile bulgărești. Această lucrare dorește să formeze o imagine generală despre orașele litoralului bulgăresc, orașe ce își arată farmecul și bogăția cu ajutorul obiectivelor prezentate în cadrul acestui capitol.

Pe parcursul lucrării am încercat să evidențiez corelația dintre aspectele reliefului, ale mediului și al clime cu potențialul turistic naturial și antropic al orașelor cuprinse între Balcic și Burgas.

Capitolul IV. Analiza resurselor turistice, al turiștilor și relația dintre turism și turist pe baza analizei Swot și a chestionarului

4.1. Analiza Swot

În tabelul de mai jos, cu numărul 4.1, intitulat Analiza Swot a activității de turism și potențialul turistic al litoralului bulgăresc cuprins între Balcic și Burgas, am realizat o analiză prin care am scos în evidență punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările litoralului raportate la spațiul geografic, mediu, prezența obiectivelor turistice, infrastructura turistică de transport, comunicații, resursele umane ale litoralului precum și metodele de promovare și marketing.

Tabel 1.4Analiza Swot a activității de turism și potențialul turistic al litoralului bulgăresc cuprins între Balcic și Burgas

4.2. Metoda Chestionarului

O altă metodă prin care am ales să analizez obiectivele turistice, dorința turiștilor de a-și petrece timpul liber și criteriile după care aceștia se ghidează, cum ar fi: nivelul de venit alocat pentru cheltuielile personale și de bază, care este durata medie a sejurului lor, perioada în care preferă să călătorească pe litoralul bulgăresc, scopul călătoriei, tipul de unitate de cazare preferat, dacă apelează la o agenție de turism sau merg pe cont propriu, cum apreciază modul de realizare a activității de turism de pe litoral și ce consideră aceștia că îî lipsesc litoralului pentru o eficiență mai pozitivă.

În continuare, am atașat modelul chestionarului prin care am ales să aflu toate aspectele precizate mai sus. Modalitate prin care am reușit să comunic cu turiști, personalul prestator de servicii turistice, dar și informțiile obținute de la centrele de informare turistică a stațiuniilor.

Chestionar litoralul Bulgăresc

Locație: Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna, , Nessebar

Vârsta: sub 25 de ani, 25-30, 30-45, 45-65, peste 65 de ani.

Sexul d-voastră:

Locul de proveniență:

Nivel de studii: gimnaziu/liceu/facultate

Nivel venituri pe familie: sub 3.000 de lei, 3.000-6.000 de lei, peste 6.000 de lei

Pentru a câta oară vizitați litoralul bulgăresc?

Prima oară

3-5 ori

Mai mult de 5 ori

Care este durata media e sejurului pe litoralul bulgăresc?

1 noapte de cazare

2-3 zile

4-6 zile

1 săptămână

2 săptămâni

Care este perioada pe care o preferați cel mai mult pentru a vizita litoralul bulgăresc:

Vacanța de Paște/1 Mai.

Luna Iunie

Luna Iulie

Luna August

Luna Septemebrie

Ce elemente climatologice care atrag alegerea perioadei:

Vreme nici prea caldă nici prea rece

Vreme caldă.

Care este scopul călătoriei dumneavoatră pe litoralul bulgăresc?

Oferte all inclusive

Distrație și agrement

Obiective turistice

Infrastructura de cazare și alimentație

Multitudinea plajelor și calitatea amenajării acestora

Ce tip de transport ați utilizat pentru a ajunge pe litoralul bulgăresc?

Autocar

Tren

Avion

Mașină personală.

Ce tip de cazare preferați să utilizați?

O stea/o margaretă

2 stele/2 margarete

3 stele/3margarete

4 stele/4 margarete

5 stele/ 5 margarete

6. În momentul în care doriți să călătoriți, apelați la o agenție de turism?

a. Da

b.Nu

7. Cum caracterizați pregătirea profesională a angajaților din turism de pe litoralul bulgăresc?

Bine pregătiți

Foarte bine pregătiți

Slab pregătiți

Foarte slab pregătiți

8. Cum considerați că sunt serviciile de pe litoralul bulgăresc:

Bune

Foarte bune

Satisfăcătoare

Rele

Foarte rele

9. Credeți că turismul bulgăresc se află pe o linie ascendentă?

a.Da

b.Nu

10. Oferta turistică de pe litoralul bulgăresc vi se pare:

Bună

Foarte bună

Slabă

Foarte slabă

11. Cum caracterizați condițiile din unitățile de cazare de pe litoralul bulgăresc?

Bune

Acceptabile

Proaste

Foarte proaste

12. Cum caracterizați prețurile practicate de operatori de pe litoralul Bulgăresc?

Mici

Acceptabile

Mari

Foarte mari

13. Considerați că ofertele turistice din Bulgaria față de cele din străinătate sunt:

Mai bune

La fel de bune

Mai proaste

14. La sfârșitul unei vacanțe petrecute pe litoralul Bulgăresc, vă întoarceți acasă satisfăcut de cea ce vi s-a oferit?

De fiecare dată

De cele mai multe ori

Foarte rar

Niciodată

15.Credeți că turismul de pe litoralul Bulgăresc ar putea oferi mai multe în domeniul turistic?

Da

Nu

16. Ce credeți că lipsește turismului de litoral din Bulgaria?

Infrastructura

Personalul bine pregătit

Capitalul financiar

Diversitatea obiective turistice

Mai multe moduri de petrecere a timpului liber

Siguranță publică

În urma chestionarului am constatat prin realizarea urmatoarelor tabele și diagrame:

Tabel 4.2.1 Repartiția pe sexe a turiștilor în urma cărora s-a aplicat chestionarul

Grafic 4.2.1 Sexul persoanelor acordării chestionarului

Grafic 4.2.2. Nivelul de venit acordat sejurului

Grafic 4.2.3.Durata medie a sejurului

Grafic 4.2.4.Scopul călătoriei

Grafic 4.2.5. Modalitatea de transport

Grafic 4.2.6.Tipul de cazare

Grafic 4.2.7 Răspunsu turiștilor în cadrul alegerii unei agenții pentru o vacanță pe litoralul bulgăresc

Grafic 4.2.7 Ce credeți că lipsește turismului de litoral din Bulgaria?

4.3. Concluzii generale ale capitolului

În concluzia acestui capitol putem spune că pe baza analizei SWOT și a metodei chestionarului, această lucrare își atinge obiectivul de a scoate în evidență factorii pozitivi și negativi pentru a putea realiza activitatea de turism, atât prin originalitatea sa, prin realizarea muncii de teren cât și a datelor furnizate de agențiile de turism.

Metoda chestionarului a fost aplicat pentru 80 de persoane cu un buget aproximativ cuprins intre 3.000-6.000 lei, ce au participat la cel puțin un sejur in Bulgaria.

Studiul s-a realizat pe baza unui chestionar și împărțirea lui unui anumit numar de persoane iar interpretarea datelor completate initial in excel, SPSS, apoi in word.

Pentru chestionar s-au folosit intrebari relevante temei cu ajutorul cărora sa observam preferintele si nevoile oamenilor cand vine vorba de un sejur turistic.

Din rezultatul analizelor asupra chestionarului se observa ca majoritatea respondenților aleg un sejur între 2-3 zile, iar perioada cea mai favorabila sejurul este în luna August.

Acest chestionar ne-a confirmat ca turistii apelează cu încredere la agențiile de turism și că se întorc satisfăcuți la sfârșitul unei vacanțe pe litoralul Bulgaresc, însa sunt de parere că lipsește infrastructura și că litoralul bulgăresc ar putea oferi mai multe în domeniul turistic. Făcând o comparație cu cei ce aleg să își petreacă vacanțele după propriul lor intinerariu, am constatat că și acei turiști care aleg această variant sunt încântați de alegerea facută, aceștia fiind într-un număr mai mare în comparație cu cei care aleg agențiile de turism.

Pe urma chestionarului, am constatat că factorii climatologici care atrag turiștii sunt temperaturile nici prea mari, dar nici prea mici, turiștii fiind adepții unei temperaturii medii.

Scopul turiștiilor fiind în general majoritatea variantelor propuse de la ofertele All Inclusive, distracție și agreement, obiectivele turistice până la infrastructura de cazare și alimentație, dar și multitudinea plajelor și calitatea amenajării acestora.

Alături, de metoda chestionarului, analiza SWOT a avut o importanță ridicată deoarece aceasta a scos în evidentă punctele forte ale litoralului bulgăresc, am reușit să realizez o comparație cu cele negative. Pe lângă acestea mi-am spus cuvantul prin categoria oportunităților și a amenințărilor cu diverse opinii care stau în calea realizării activității de turism sau din contra, care îl poate ajuta să se dezvolte și să capete un contur mai armonios atât la nivel national cât și international.

Capitolul V

5.1. Concluzii Finale

În concluzie, lucrarea intitulată „Analiza potențialului turistic și al obiectivelor turistice din litoralul Bulgariei, cuprins între Balcic și Burgas” și-a pus bazele prin dorința de a prezenta frumusețea, originalitatea, istoria și potențialul turistic al stațiuniilor existente pe litoralul bulgăresc.

Lucrarea este împarțită în 5 capitole, fiecare capitol având scopul și motivul sau specific prin care să se dezvolte corelația dintre text și conținut. Aceasta prezintă un studiu geografic și turistic care dorește a fii un indreptar pentru cei ce vor să a cunoască și să-și formeze o imagine generală despre aceste orașe bogate în obiective turistice antropice și naturale. Cu speranța că acest studiu, care a investigat un teren puțin cercetat, să ofere o imagine asupra existenței și a evoluției acestor așezări omenești.

Această lucrare, dorește să oglindească prin cuvant, imagini fotografice și oportunitățile turistice oferite de aceste orașe.

Pe parcursul lucrarii am urmărit prezentarea selectivă și corelativă a caracteristicilor reliefului, climei și al obiectivelor turistice naturale și antropice.

Analizând sectorul litoral de la nord la sud, se poate observa un relief deltaic, cu țărmuri joase și plaje neamenajate, continuat cu o zonă de nisipuri joase, cu numeroase cordoane litorale însă și cu areale mlăștinoase caracterizat de un țărm înalt de tip faleză, fragmentat de limane fluvio-marine, urmat în partea sudică de un areal cu țărmuri stâncoase, cu faleze calcaroase cu altitudini de 70-80 m deasupra nivelului Mării Negre.

Rețeaua hidrografică a sectorului nordic al litoralului pontic prezintă un potențial redus de ape curgătoare, predominante fiind lacurile.

În ceea ce privește vegetați sectorului litoral analizat, acesta se încadrează în zona de stepă și silvostepă, însă în unele zone întâlnim o vegetație specifică solurilor nisipoase și sărate și de asemenea și păduri.

Fauna este caracterizată de existența unei vieți sălbatice bogate în ciuda dimensiunilor sale nu foarte mari, acest lucru fiind influențat și de localizarea zonei de-a lungul unei rute de migrație majoră.

Solurile din regiunea litorală aparțin categoriei celor intrazonale și sunt reprezentate de nisipuri marine și psamoregosoluri (nisipuri solidificate), de soluri halomorfe și aluvionare (de mlaștină și semimlaștină).

În ceea ce privește elementele climatice, au fost analizate, pornind de la datele meteorologice de pe perioada 1965-2011 de la două stații meteorologice de pe sectorul litoral studiat (Varna, Burgas) și realizând grafice, următorii parametri: temperatura aerului, umiditatea, precipitațiile atmosferice, durata de strălucire a soarelui, nebulozitatea, vântul dar și riscurile climatice cu impact asupra activității turistice.

În cea ce privește elementele obiectivelor turistice naturale, acestea dau o notă calitativă mediului prin frumusețea și naturalețea lor, a vegetație, a florei specifice zonei, de la culturile de trandafiri până la multitudinea florei din zona temperate. Alături de acestea, parcurile naturale, multitudinea plajelor, izvoarele termale și balneoclimaterice au dezvoltat turismul balnear, cele 38 de stațiuni balneoclimaterice spunându-și semificația și valoarea.

Pe lângă obiectivele turistice naturale, cele antropice ajută la ridicarea potențialului turistic de pe litoralul bulgăresc. Astfel acestea joacă un rol important în activitatea de turism și își pune amprenta semificativ atât în cazul turiștilor cât și a prestatorilor de turism.

Toate stațiuniile cuprinse între Balcic și Burgas au un farmec aparte, unele oferind distracție, liniște, relaxare, altele oferind o bogată istorie, o multitudine de obiective turistice care împreună clasifică litoralul bulgăresc ca fiind una dintre locațiile multor turiști naționali cât și internaționali.

5.2.Bibliografie

I.Cărți

Bulgaria- ghid turistic- Autori: Liuben Melinșki, dr. Ivan Borov, Dimo Kazasov, Atanas Vîlcev

Coordonate ale Bulgariei contemporane-București, editura politică, 1974

Bulgaria Ghid turistic (București): Editura uniunii de cultură fizică și sport 1967

Republica Populară Bulgaria- București, 1973, Constantin N. Velichi, Editura Enciclopedică Română

Kerstin Sundseth și Sylvia Barova, Ecosystems LTD, Bruxelles,Natura 2000 în regiunea pontică, Uniunea Europeană, 2010,

Vespremeanu, E. (2005) ,Geografia Mării Negre ,Ed. Universitară, București

Marius Făgăras, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra, ed. Ex Ponto, Constanța,( 2008)

Todorov, N. (1965), Bulgaria: Historical and geographical outline, Sofia

Energy and clean technologies. Confereence proceedings 13th International Multidisciplinary. Scientific Geoconference SGEM 2013. Albena, Bulgaria

Drăghici, I., (1988), “Frontul de coastă al Mării Negre”, Editura Universitară, București

II. Reviste, articole, proiecte

Kerstin Sundseth, Sylvia Barova (2010), Ecosystems LTD, Bruxelles,Natura 2000 în regiunea pontică, Uniunea Europeană, 2010

Ruben, Kos’yan (1993), Coastlines of the Black Sea, Amer Society of Civil Engineers, Louisiana

Shuisky, Y. D., Schwartz, M. L. (1988), Human impact and rates of shore retreat along the black Sea Coast, „Journal of Coastal Research”, vol. 4, no. 3, Virginia

III.Site-uri

https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/bulgaria_ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria

http://www.cciabn.ro/webb/investitii-straine-in-bulgaria/

http://www.government.bg/en/About-Bulgaria/GENERAL-INFORMATION/General-information

https://www.litoralulromanesc.ro/bulgaria/descriere_balchik.htm

http://www.activetravel.ro/hartile-statiunilor-din-bulgaria.html#lg=1&slide=0

https://www.litoralulromanesc.ro/bulgaria/stiri.htm

http://hikersbay.com/climate/bulgaria/balchik?lang=ro https://eurekainstitute.eu/tourist/ro/municipiul-balchik/obiecte-turistice-si-atractii-municipiul-balchik

http://www.portalturism.com/obiectiv-turistic/muzeul-etnografic-burgas-bulgaria

http://www.traveleuropa.ro

http://bulgariatravel.org

5.3 Anexele