SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Lect. Dr. NICOLAE MOCANU Absolvent: STROE Miruna-Ioana BUCUREȘTI 2020… [307835]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Lect. Dr. NICOLAE MOCANU

Absolvent: [anonimizat]

2020

[anonimizat]-XX din Municipiul Brăila

Coordonator științific:

Lect. Dr. NICOLAE MOCANU

Absolvent: [anonimizat]

2020

CUPRINS

INTRODUCERE 2

OBIECTIVE ȘI METODOLOGIE 4

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND MUNICIPIUL BRĂILA 7

1.1. LIMITE, [anonimizat] 7

1.2. SCURT ISTORIC AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIU 9

1.3. [anonimizat] 12

1.3.1. Elemente de geologie și geomorfologie 12

1.3.2. Elemente de morfometrie și morfografie (de relief) 13

1.3.3. Elemente de climatologie 14

1.3.4. Elemente de hidrografie 17

1.3.5. Elemente de biogeografie 19

1.3.6. Elemente de pedologie 20

1.4. RESURSE BALNEOCLIMATERICE 21

CAPITOLUL 2. [anonimizat] 22

2.1. [anonimizat] 23

2.2. [anonimizat] 41

2.3. EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL 50

CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ ÎN MUNICIPIUL BRĂILA 52

3.1. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE 53

3.2. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ 56

3.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT 58

3.3.1. Căi de acces spre Brăila 59

3.3.2. Transportul rutier 63

3.3.3. Transportul feroviar 63

3.3.4. Transportul turistic pe căi nautice 64

3.4. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE AGREMENT 65

CAPITOLUL 4. FLUXUL DE TURIȘTI ÎN MUNICIPIUL BRĂILA 72

4.1. SOSIRILE TURISTICE 72

4.2. NUMĂRUL DE ÎNNOPTĂRI ALE TURIȘTILOR 77

CAPITOLUL 5. TIPURI ȘI FORME DE TURISM ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ 80

CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI CULTURAL ÎN BRĂILA 82

CAPITOLUL 7. [anonimizat] 86

7.1. PERCEPȚIA POPULAȚIEI LOCALE PRIVIND OFERTA TURISTICĂ CULTURALĂ ACTUALĂ A ORAȘULUI 87

7.2. PROPUNERI DE VALORIFICARE A [anonimizat] 94

7.3. POSIBILITĂȚI DE PROMOVARE ȘI DEZVOLTARE A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN MUNICIPIUL BRĂILA 98

7.3.1. Scopurile strategiei de relansare a turismului în Municipiul Brăila 98

7.3.2. Factorii favorizanți și restrictivi ai exploatării eficiente a potențialului turistic brăilean 99

7.3.3. Direcții de dezvoltare a [anonimizat] 100

7.3.4. Măsuri strategice de optimizare a produsului turistic în vederea unei mai bune situări pe piață față de mediul competițional 105

7.3.5. Protecția mediului și a resurselor turistice 106

CONCLUZII 107

BIBLIOGRAFIE 110

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Localizarea Municipiului Brăila în cadrul României

Figura 1.2. Limitele Municipiului Brăila

Figura 1.3. Harta reliefului Municipiului Brăila

Figura 1.4. Dunărea la Brăila

Figura 1.5. [anonimizat] 2.1. [anonimizat] 2.2. [anonimizat] 2.3. Vedere spre Ansamblul Piața Traian

Figura 2.4. Grupul statuar Traian

Figura 2.5. Ceasul public

Figura 2.6. Strada Mihai Eminescu

Figura 2.7. Teatrul Municipal „Maria Filotti”

Figura 2.8. Teatrul Municipal „Maria Filotti”- detalii arhitectonice

Figura 2.9. Muzeului Brăilei „Carol I”

Figura 2.10. Clădirea sediului BRD

Figura 2.11. Clădirea sediului BRD – detalii arhitectonice

Figura 2.12. Fabrica de bere R.H. Müller

Figura 2.13. Silozurile „Anghel Saligny”

Figura 2.14. Clădirea Direcției de Poștă

Figura 2.15. Clădirea Direcției de Poștă – detalii arhitectonice

Figura 2.16. Facultatea de Inginerie și Agronomie

Figura 2.17. Colegiul Național Gheorghe Munteanu-Murgoci

Figura 2.18. Colegiul Național Gheorghe Munteanu-Murgoci – curtea interioară

Figura 2.19. Banca Națională a României – Sucursala din Brăila

Figura 2.20. Hotel Atena

Figura 2.21. Casa „Panait Istrati”

Figura 2.22. Casa D. Panaitescu-Perpessicius

Figura 2.23. Casa Petre Ștefănescu-Goangă

Figura 2.24. Casa turcească

Figura 2.25. Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Figura 2.26. Biserica Lipovenească Mare

Figura 2.27. Biserica Buna Vestire (Greacă)

Figura 2.28. Biserica Buna Vestire (Greacă)

Figura 2.29. Cazarma artileriei

Figura 2.30. Casa Christescu

Figura 2.31. Casa Christescu – detalii arhitectonice

Figura 2.32. Biserica Bulgară

Figura 2.33. Biserica Bulgară

Figura 2.34. Biserica Sf. Spiridon Vechi

Figura 2.35. Casa Bancotescu

Figura 2.36. Moara Lykiardopoulos

Figura 2.37. Castelul de apă

Figura 2.38. Palatul Societății Filarmonice «LYRA»

Figura 2.39. Casa Cavadia

Figura 2.40. Casa Cavadia – grădinile suspendate pe vadul Belvedere

Figura 2.41. Școala Greacă Nikos Kazantzakis

Figura 2.42. Palatul Agriculturii

Figura 2.43. Casa Alexiu

Figura 2.44. Casa Irimia

Figura 2.45. Gimnaziul Schäffer

Figura 2.46. Baia comunității evreiești

Figura 2.47. Casa Chercea

Figura 2.48. Casa Luca Oancea

Figura 2.49. Mănăstirea Sfântul Mucenic Pantelimon

Fig. 3.1. Evoluția numărului unităților de cazare, implicit a hotelurilor, în Municipiul Brăila, în perioada 2010-2020

Fig. 3.2. Evoluția numărului total de locuri în unitățile de cazare, implicit a numărului de locuri în hoteluri, în Municipiul Brăila, în perioada 2010-2020

Fig. 3.3. Ponderea tipurilor de structuri de cazare turistică în Municipiul Brăila, în 2019

Fig. 3.4. Hotel Traian

Fig. 3.5. Ponderea locurilor în structurile de primire turistică în Municipiul Brăila, în 2019

Fig 3.6. Numărul structurilor de alimentație publică în Municipiul Brăila, în anii 2010 și 2020

Fig. 3.7. Infrastructura tehnică

Figura 4.1. Evoluția numărului total al sosirilor turistice în perioada 2008-2019 în Municipiul Brăila

Figura 4.2. Evoluția pe luni a numărului de sosiri ale turiștilor în Municipiul Brăila, în anii 2013, 2016 și 2019

Figura 4.3. Evoluția numărului de înnoptări ale turiștilor în perioada 2009-2019 în Municipiul Brăila

Figura 4.4. Evoluția pe luni a numărului de înnoptări ale turiștilor în Municipiul Brăila, în anii 2013, 2016 și 2019

Figura 7.1. Perioada de timp de când respondenții sunt domiciliați în Municipiul Brăila

Figura 7.2. Localitatea în care s-au născut persoanele chestionate

Figura 7.3. Vizitele localnicilor la obiectivele culturale din Municipiul Brăila

Figura 7.4. Obiectivele-simbol ale orașului Brăila

Figura 7.5. Gradul de vizitare a obiectivelor de către localnici

Figura 7.6. Cuantificarea impactului pozitiv pe care obiectivele l-au avut asupra populației locale

Figura 7.7. Părerea respondenților privind aspectul estetic actual al Castelului de apă

Figura 7.8. Părerea respondenților privind restaurarea obiectivelor

Figura 7.9. Părerea respondenților privind existența în oraș a Centrului de Informare și Promovare Turistică

Figura 7.10. Sexul respondenților

Figura 7.11. Vârsta respondenților

Figura 7.12. Traseul cultural-religios

Figura 7.13. Traseul caselor memoriale și caselor ce au aparținut unor personalități brăilene

Figura 7.14. Circuit turistic cultural-istoric al centrului orașului

Figura 7.15. Traseul turistic al patrimoniului industrial

LISTA TABELELOR

Tabel 1.1. Valorile medii ale temperaturilor (în grade celsius)

Tabel 1.2. Evaluarea factorilor naturali terapeutici din stațiunea Lacu Sărat

Tabel 2.1. Evaluarea potențialului turistic cultural existent în Municipiul Brăila

Tabel 3.1. Evoluția structurilor de cazare în Municipiul Brăila

Tabel 3.2. Capacitatea de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire turistică în 2019 în Municipiul Brăila

Tabel 3.3. Evoluția structurilor de alimentație în Municipiul Brăila

Tabel 3.4. Accesibilitatea rutieră și feroviară a destinației

Tabel 3.5. Dotări legate de accesibilitatea destinației

Tabel 3.6. Structuri de agrement specifice destinației alese

Tabel 3.7. Structuri de agrement specifice pentru turismul balnear în stațiunea balneo-climaterică Lacul Sărat-Brăila

Tabel 3.8. Structuri de agrement specifice pentru turismul urban

Tabel 3.9. Structuri de agrement specifice pentru turism de afaceri

INTRODUCERE

Subiectul acestei lucrări de licență a fost ales în conformitatea cu dorința mea de a realiza un studiu amănunțit asupra potențialului turistic cultural existent în Municipiul Brăila.

Acest studiu are la bază trei etape de realizare: identificarea potențialului turistic cultural, prin cartarea și fotografierea obiectivelor, ce a dus la cunoașterea distribuției spațiale a resurselor turistice; evaluarea potențialului turistic cultural prin analiza situației turistice existente și stabilirea diagnosticului, precum și evaluarea obiectivelor culturale prin metoda de calcul prevăzută în Metodologia pentru analiza potențialului turistic al teritoriului din 25.04.2016; sugestia unor modalități de valorificare și strategii de promovare a potențialului turistic cultural din Municipiul Brăila.

Motivația ce a stat la baza alegerii ca zonă de studiu a Municipiul Brăila rezidă în faptul că acesta este orașul meu natal, iar situația sa turistică actuală mi-a stârnit curiozitatea și, în același timp, dorința de a cerceta și descoperi mai multe despre turismul brăilean, din mai multe considerente. În primul rând, un factor determinat pentru mine în conștientizarea situației precare în care se află turismul în Brăila a fost reprezentat de cunoștințele din domeniul turismului pe care le-am acumulat în urma celor trei ani de studii universitare la Facultatea de Geografie a Universității din București. Pe parcursul acumulării a cât mai multor informații despre cum ar trebui să arate o destinație turistică cu o strategie de turism bine pusă la punct, mi-am pus întrebarea: „De ce Brăila nu atrage la fel de mulți turiști precum alte orașe din țară?” Un alt element definitoriu în conturarea acestei curiozități a apărut în urma vizitării de către mine a altor orașe din țară și realizării faptului că Brăila se aseamănă într-o oarecare măsură cu alte orașe cu profil turistic cultural-istoric care se bucură de un număr însemnat de turiști. Din nou, mi-am pus întrebarea „De ce?”. Astfel, mi-am propus să realizez propriul meu studiu pe această teamă în încercarea de a găsi răspunsul la întrebare.

Totodată, motivul alegerii acestei teme a fost dorința de a realiza o prezentare detaliată a tuturor obiectivelor culturale, cunoscute sau mai puțin cunoscute, din oraș, obiective care ar putea constitui puncte de atractivitate pentru turiști în condițiile unei mai bune valorificări și promovări a acestora. De asemenea, am ales să tratez în această lucrare de licență doar obiectivele culturale ce aparțin secolelor XIX și XX deoarece acestea sunt majoritare și, implicit, definitorii pentru identitatea culturală a acestui areal.

Importanța abordării și studierii acestei teme stă întocmai în bogatele valențe cultural-istorice și turistice a arealului analizat, caracterizat de o evoluție istorică unică, sub aspectele multiculturalității.

Unicitatea trecutului istoric al Brăilei este evidențiată și în scrierile lui Nicolae Iorga. Acesta afirma: „Nu Brăila este fiica Principatului Țării Românești, ci ea este maica acestuia”, referindu-se la perioada când orașul de la Dunăre, proaspăt eliberat de sub turci, cunoștea un avânt fără precedent, devenind „cel mai important port maritim de pe Dunăre al Țării Românești”; „Însă iată că zidurile se îndesesc […] linia de palate se mântuie într-o piață, care e miezul Brăilei. Niciun oraș din România n-are o astfel de piață, și ea-și află cu greu păreche chiar în centrele mai mici ale Apusului. […] Clădiri înalte, unele deosebit de monumentale, ca Teatrul Ralli, Otelul Francez, formează zidurile care domină […] “.

Lucrarea prezentă cuprinde șapte capitole. În prima parte am tratat aspecte generale legate de istoricul cercetărilor în domeniu, localizare și elemente de cadru natural. Următoarele două capitole sunt dedicate analizei ofertei turistice existente în Municipiul Brăila. Ulterior am analizat fluxul turistic din zonă folosind date statistice preluate de pe site-ul Institutului Național de Statistică, am realizat analiza SWOT privind turismul brăilean și am analizat tipurile și formele de turism existente și de perspectivă. În final, am abordat mai multe aspecte privind valorificarea potențialului turistic cultural.

De un real folos a fost permanentă îndrumare pe care am primit-o din partea domnului lect. Dr. Mocanu Nicolae care, în calitate de conducător științific, prin sfaturile pertinente și sprijinul acordat în toată perioada de pregătire și redactare a lucrării, a contribuit la realizarea acestei lucrări. Mă simt onorată să îi adresez cuvinte de mulțumire sinceră și sentimente de considerație

De asemenea, doresc să mulțumesc întregului colectiv de cadre didactice al Facultății de Geografie a Universității din București, care mi-a oferit înțelegere și sprijin pe parcursul a celor trei ani de studiu din cadrul ciclului de licență și de la care am avut foarte multe de învățat.

OBIECTIVE ȘI METODOLOGIE

Prin această lucrare de licență mi-am propus să ating următoarele obiective principale: analizarea potențialului turistic cultural al Municipiului Brăila, identificarea deficiențelor existentele în oferta turistică actuală și descoperirea unor modalități eficiente de valorificare a obiectivelor turistice cultural-istorice.

Pentru analiza celor mai multe aspecte legate de turismul brăilean am realizat cercetarea prin studierea literaturii de specialitate referitoare la această zonă, organizarea și sistematizarea informațiilor și, în final, analiză comparativă a datelor, realizată atât în plan teoretic, cât și în plan practic. Totodată, în etapa de documentare am realizat și indexul bibliografic ce cuprinde lucrări a căror tematică este în concordanță cu subiectul acestui studiu.

În realizarea prezentei lucrări am folosit metoda grafică, ce a constat în realizarea graficelor, pe baza datelor obținute din bazele de date statistice, precum și realizarea materialelor cartografice, în urma etapei de teren. În această etapă am aplicat metoda observației obiectivelor turistice, inventarierea acestora și, în cele din urmă, cartarea lor. Pentru realizarea hărților am folosit programul Q.Gis 2.18.

De asemenea, în întocmirea acestei lucrări am utilizat și informații obținute de pe site-uri de specialitate, realizate de organisme guvernamentale și europene.

Pentru analiza anumitor indicatori ai activității turistice din zona analizată am folosit indicatori statistici adecvați, precum capacitatea de cazare turistică, circulația turistică – sosiri și înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică.

Pentru evaluarea potențialului turistic am analizat în primul rând situația turistică existentă, în cadrul căreia am evaluat ofertă și cererea turistică a Municipiului Brăila. Apoi am stabilit diagnosticul care, ținând cont de rezultatele analizei situației actuale, mi-a permis să identific punctele forte și punctele slabe ale turismului din arealul studiat, precum și să determin oportunitățile și riscurile sale. Cu ajutorul acestora am realizat analiza SWOT privind dezvoltarea turismului cultural în Municipiul Brăila. În final, am identificat posibilele direcții de dezvoltare a turismului în Brăila și am realizat câteva propuneri de valorificare a potențialului turistic cultural din secolele XIX-XX.

Totodată, inventarierea și cunoașterea tuturor componentelor de potențial turistic cultural, alături de analiză cantitativă și calitativă a acestora, mi-a permis realizarea de trasee și circuite turistice tematice, ca propuneri de îmbunătățire a valorificării turistice.

Inventarierea obiectivelor cultural-istorice am realizat-o pe baza informațiilor furnizate de Direcția Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii. În completarea acestor date am adăugat informații obținute prin cercetarea directă în teren și din diverse alte surse de informare existente (monografii, pliante, ghiduri, cărți etc.).

Evaluarea obiectivelor culturale am realizat-o prin metoda de calcul prevăzută în Metodologia pentru analiza potențialului turistic al teritoriului din 25.04.2016. Conform acesteia, evaluarea potențialului turistic cultural are la bază clasificarea resurselor antropice: monumente istorice, muzee și colecții, elemente de artă și tradiție populară (festivaluri și meșteșuguri populare), manifestări culturale repetabile, etc.

Astfel, pentru cuantificarea patrimoniului turistic cultural din Municipiul Brăila am acordat puncte obiectivelor încadrabile categoriilor și subcategoriilor anterior menționate. Pentru ca acest proces să fie cât mai apropiat de realitate, iar punctajele să fie reprezentative pentru scopul urmărit în cadrul acestei lucrări, am acordat indici valorici calitativi în funcție de valoarea atractivă a fiecărui element în parte, luând în considerare caracteristici precum vechime, unicitate, originalitate, inedit, funcție și dimensiune, pentru fiecare categorie. Așadar, această metodă a presupus selectarea criteriilor de bază și a subcriteriilor conform cărora am atribuit o serie de calificative de evaluare, utilizând procedeul de ponderare a unui total de 25 de puncte, cuantificând astfel resursele turistice culturale. Punctajele acordate pot fi regăsite în Subcapitolul 2.3.

În ceea ce privește software-urile utilizate, am folosit pachetul Microsoft Office (Microsoft Word pentru redactarea lucrării de licență și Microsoft Excel pentru procesarea datelor pentru realizarea graficelor) și programul Q.GIS 2.18 pentru realizarea hărților. Datele vectoriale necesare realizării hărții au fost preluate de pe geo-spatial.org.

Am folosit, de asemenea, și metoda chestionarului în realizarea prezentei lucrări de licență. Scopul chestionarului a fost acela de a identifica opiniile localnicilor privind oferta turistică culturală actuală din Municipiul Brăila. Structura chestionarului a fost gândită astfel încât să îmbine aspectele calitative cu cele cantitative. Întrebările au vizat identificarea părerilor membrilor comunității locale privind starea actuală a obiectivelor culturale, precum și potențialul turistic și gradul de promovare a acestora. Chestionarul include următoarele întrebări:

De cât timp locuiți în orașul Brăila?

Sunteți născut/ă în orașul Brăila?

În cursul săptămânii vă rezervați timp pentru vizite (turistice) la teatru/muzee/alte obiective culturale?

În opinia dumneavoastră, ce obiectiv cultural este/ar putea fi simbolul orașului?

Pe care dintre aceste obiective le-ați vizitat?

Care v-au impresionat cel mai mult?

Vă place aspectul estetic actual al Castelului de apă?

Ce părere aveți despre faptul că majoritatea monumentelor istorice din oraș se află într-o stare de degradare și distrugere avansată?

Ce părere aveți despre reabilitarea Bisericii Buna Vestire (Greacă)?

Considerați că restaurarea obiectivelor culturale le distruge farmecul inițial?

Care considerați că este principalul motiv pentru care orașul Brăila înregistrează un număr redus de turiști?

Considerați că existența în oraș a Centrului de Informare și Promovare Turistică este benefică dezvoltării turismului brăilean?

În opinia dumneavoastră, ce măsuri credeți că ar trebui luate pentru a atrage mai mulți turiști?

Fișa respondentului: Sexul și Vârsta.

Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarului și interpretarea acestora se regăsesc în Subcapitolul 7.1.

CAPITOLUL 1. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND MUNICIPIUL BRĂILA

LIMITE, AȘEZARE MATEMATICĂ, POZIȚIE GEOGRAFICĂ

Situată în est, sud-estul țării (vezi figura 1.1) pe coordonatele 45s 16'17", latitudine nordică și 27s 58'33", longitudine estică, Brăila se află la zona de intersecție a trei provincii istorice: Țara Românească, Moldova și Dobrogea.

Figura 1.1. Localizarea Municipiului Brăila în cadrul României

Sursa: hartă realizată de autor în programul Q.Gis 2.18

Orașul Brăila este delimitat în partea de nord, nord-vest de comuna Vădeni, în vest de comuna Cazasu, în sud, sud-vest de comuna Chiscani, iar toată latura estică este marcată de cursul Dunării. (vezi figura 1.2)

Figura 1.2. Limitele Municipiului Brăila

Sursa: http://www.galcampiabrailei.ro/index.php/teritoriu

Municipiul Brăila este reședința județului Brăila, oraș de rangul I, având o suprafață de 4392,30 ha și o populație de 210245 locuitori. Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444,46 ha de teren intravilan: trupul orașului propriu-zis; stațiunea Lacu Sărat; platforma industrială Chiscani.

Așezată și pe Dunărea inferioară acolo unde ea se reunește prin cele două brațe ale sale, Dunărea Nouă și Dunărea Veche, natura a înzestrat acest loc cu daruri deosebite destinate Brăilei. Ea are o terasă, o platformă și un chei natural la care se adaugă malul adânc ce ține numai cât se întinde orașul, iar șenalul navigabil face din oraș, primul port maritim de pe Dunăre, devenind la peste 100 de ani, după amenajarea brațului Sulina ultimul loc de acostare al navelor maritime ce pot sosi din orice loc al lumii.

Demne de subliniat sunt și marile posibilități de legătură ale Brăilei, atât pe uscat cât și pe apă, iar în condițiile viitorului aeroport aflat în stadiu de proiect, acestea devin chiar nelimitate. Astfel față de capitala tării, de curbura Carpaților și de Marea Neagră, distanțele nu depășesc 200 km. Brăila se află la 170 km de Sulina, 200 km de București și 100 km de Focșani. În condițiile în care, în afara Galațiului nu există orașe mai mari, Brăila are posibilitatea să-și exercite influențele directe asupra unor vaste teritorii de mare importanță economică. Dunărea de asemenea leagă Brăila în jos cu marea, iar în susul ei în primul rând cu bogata câmpie munteană, apoi cu Europa centrală și recent prin construirea canalului de legătură cu fluviul Rhin se poate afirma că Brăila are terminalul vestic, în portul Rotterdam.

Deoarece chiar în fața orașului se varsă Dunărea Veche, acest lucru face ca aproape întreaga viață dobrogeană să se orienteze spre noi. Nu este punct mai apropiat care să lege acest teritoriu de Țara Românească, decât acest colț dinspre Brăila. În nodul acestor drumuri de ape, vin să se lege și numeroase drumuri de uscat care fac legătura cu Transilvania și Moldova Centrală.

SCURT ISTORIC AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIU

Brăila, în toată complexitatea existenței sale, a reprezentat de-a lungul timpului un punct de interes în toate domeniile cercetărilor științifice, pornind de la istorie și geografie până la medicină, cultură s.a.m.d. Aceste cercetări au avut ca finalitate scrierea a numeroase lucrări, articole, publicații care, împreună, conturează identitatea orașului.

Sfârșitul secolului al XIX-lea este marcat de cele două lucrări cu caracter descriptiv scrise de I. G. Apostoleanu (medic la spitalul civil din Brăila), anume: “Băile Lacul Sărat” (1884) și “Descrierea Stațiunii Balneare de la Lacul Sărat” (1889).

În 1894 apare o scriere de referință între numeroasele cercetări, anterioare și/sau viitoare, asupra Brăilei, “Dicționarul geografic al județului Brăila”, care a fost realizat de profesorul Iulian Delescu, Demetrescu Oprea (insitutor) și N. Th. Vâlcu (institutor și revizor școlar).

Începutul secolului al XX-lea, din perspectiva cercetărilor și, implicit, lucrărilor referitoare la Brăila, este marcat de Radu I. Perianu (istoric și profesor), care s-a ocupat de “Raiaua Brăilei” din cadrul “Anuarului de geografie și antropogeografie” din 1910-1911.

De o mare importanță în decursul acestui secol sunt și contribuțiile geografului Vintilă Mihăilescu. Acesta publică în 1926 lucrarea “România – geografie fizică”, oferind o descriere a cadrului natural în care se află Brăila (descriere completată prin lucrarea “Dealurile și câmpiile României” pe care autorul o va publica 40 de ani mai târziu, în 1966).

În 1933 apare lucrarea “Contribuția Brăilei în cultura românească și străină” aparținând profesorului S. Semilian (istoric și publicist), iar în 1937 geologul Ion Băncilă scrie articolul “Cadrul fizic al Brăilei”, publicat în revista de studii și cercetări locale “Analele Brăilei”. Revista, apărută în 1929 și întemeiată de Gh. T. Marinescu, a publicat numeroase studii privind istoria și geografia orașului și județului Brăila, generând astfel o mișcare științifică, cultural-artistică și literară privind orașul Brăila, cu impact asupra cercetărilor în domeniul turismului și nu numai.

La contribuțiile din domeniul geografiei se adăugă și scrierile lui G. M. Murgoci (geolog, mineralog și pedolog român, născut la Brăila), “Câmpia Română” și “Balta Dunării” în lucrarea “Opere alese” (1957).

Printre valoroasele lucrări aparținând celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea, putem identifica și câteva cercetări în domeniul turismul brăilean: “Brăila. Mic îndreptar turistic” publicat de Costin Ștefănescu în 1965; L. Cucută realizează un “Studiu pentru dezvoltarea în perspectivă a turismului în județul Brăila”, o lucrare manuscris apărută în 1974; “Brăila. Mic îndreptar turistic” aparținând lui Ioan Munteanu și apărut în 1984. Mai mult decât atât, o lucrare deosebit de importantă, cu relevanță în scrierea și întocmirea prezentei lucrări de licență, este reprezentată de “Monumentele județului Brăila” (1977), aparținând Ana-Mariei Vicol, muzeograf și critic de artă și profesorului arheolog Anastasiu Florian. Acesta din urmă a avut contribuții importante și la realizarea a două monografii ale județului Brăila: la cea din 1971, împreună cu juristul Anton Vasile și arhitectul Cocioabă Ștefan; și la lucrarea “Brăila: monografie” din 1980, avându-l ca și coordonator pe Valeriu Stoiu.

Cercetările asupra patrimoniului cultural și potențialului turistic al Brăilei se intensifică în secolul al XXI-lea. Începutul secolului este marcat de lucrarea “BRĂILA – Patrimoniu cultural – Artă monumentală” apărută în 2003 (coordonator Marilena Niculescu), precum și de “Brăila monumentală” (2005) scrisă de Alexandru Ionel Ștefan și de fiica sa, Alexandru Lavinia Paraschiva. Ioan Munteanu, scriitor și profesor, publică în 2007 lucrarea “Piața Traian – emblema Brăilei moderne”, în 2009 – “Teatrul Maria Filotti: Perspectiva monografică 1949-2009”, iar în 2012, “Lacul Sărat. Istoricul stațiunii”.

În explicarea fondului cultural brăilean este relevantă lucrarea apărută în 2012, “… Greci, evrei, ruși lipoveni, turci… Brăila: Reactivarea memoriei culturale a orașului” – Camelia Hristian, Ghena Pricop și Evdochia Smaznov (editori).

Nu lipsesc însă nici cercetările din domeniu istoric, “Brăila. Atlas istoric” fiind publicat în 2013, lucrare realizată de istoricul Cândea Ionel și cercetătorul Stoica Maria, șef al Secției de Artă a Muzeului Brăilei “Carol I”.

Cercetările conturează în continuare potențialul turistic al Brăilei, relevant fiind în acest sens studiul Danielei Camelia Turcu-Decu, “Potențialul turistic și valorificarea lui în municipiul Brăila: studiu geografic” (2014). Tot în anul 2014 este publicată și lucrarea “Arii protejate din județul Brăila: Lacul Sărat” – autor Costea Camelia. Un alt studiu privind turismul apare în 2015, fiind articolul “The Exploitation of Tourism Resources în Brăila City, Port on the Danube River”, scris de Turtureanu A. G. și publicat în revista Economică Vol 11, No. 6.

Însă, poate cele mai importante lucrări pentru identificarea potențialului turistic cultural al Brăilei, element central al prezentei lucrări de licență, sunt cele scrise de Ioan Munteanu și publicate în 2015 (“Aleiul Cuza și alte monumente”) și 2016 (“Monumentele istorice ale orașului Brăila, o istorie ilustrată”), cea de-a doua venind în completarea celei dintâi. Prin aceste două lucrări, autorul reușește să cuprindă și să expună cercetările sale privind monumentele de patrimoniu ale Brăilei, din punct de vedere istoric, cultural și arhitectural.

Ioan Munteanu, fascinat fiind de istoria și geografia orașului Brăila, a scris și publicat numeroase lucrări, mult mai multe decât cele menționate anterior în cadrul acestui “scurt istoric al cercetărilor în domeniu”, de o inestimabilă valoare atât pentru brăileni, cât și pentru cercetători și alți oameni pasionați de acest oraș, sau care vor să îi cunoască istoria prin intermediul “tezaurului” cultural.

Așadar, se observă că zona Brăilei a fost studiată de numeroși cercetători din diverse domenii, cele mai numeroase lucrări fiind însă cele geografice și istorice. Secolul al XX-lea a cunoscut o amplificare o cercetărilor datorată dezvoltării geografiei în România, iar cercetările secolului al XXI-lea se poate spune că au în vedere direcții de studiu mai puțin abordate în trecut, în conformitatea cu evoluția societății contemporane și problemele cu care aceasta se confruntă. Astfel, dezvoltarea rapidă pe care o cunoaște turismul în prezent, în condițiile fenomenului de “globalizare”, mă determină să afirm că zone mai puțin valorificate turistic, precum Brăila, vor intra tot mai mult în aria de atenție a cercetătorilor și specialiștilor în domeniu, apărând totodată numeroase lucrări pe această temă.

PERSONALITATE FIZICO-GEOGRAFICĂ

Elemente de geologie și geomorfologie

Constituția geologică a regiunii a fost cercetată printr-o serie de sondaje efectuate de diferite instituții de cercetări și întreprinderi, precum și prin prospecțiuni geofizice. […] Se consideră că șisturile cristaline formează întreg fundamental Câmpiei Române […] Fundamentul Câmpiei Brăilei are o înclinare generală S-N spre linia de maximă afundare care se găsește în nordul Câmpiei Brăilei, spre fractura de adânc.

Astfel, se poate afirma că, aflându-se în Câmpia Brăilei, teritoriul pe care se extinde orașul Brăila prezintă în adâncime un fundament cristalin, iar la suprafață este format din “depozite cuaternare, constituite din lӧess și depozite lӧessoide, precum și din depozite aluvionare, pietrișuri, nisipuri, mâluri”. Constituția geologică este amintită și în lucrarea Brăila Monumentală (2005): “Geologic – stratul de suprafață aparține depozitelor neogene din argile pietrișuri și nisipuri datând din epoca cuaternară”. În partea de nord a orașului “a fost depus nisip eolian, fenomen ce a determinat o mai accentuată acțiune de eroziune”.

Modelarea reliefului are loc în special sub forma proceselor secundare, prin surparea frunții terasei, ca urmare a proprietății lӧessului, acolo unde fruntea acesteia nu a fost terasată. Înainte de a se terasă, suprafețele lunecate se deplasau uneori pe o distanță de 7-8m. În rada portului înainte de terasare, apăreau izvoare care curgeau pe suprafața străzii Portului, izvoare ce au fost drenate. Deși fruntea terasei este consolidată cu un caroiaj de beton, totuși apar fenomene de sufoziune în urma ploilor de lungă durată sau a celor torențiale.

Elemente de morfometrie și morfografie (de relief)

Principala unitate de relief în care se desfășoară Municipiul Brăila poartă numele de Câmpia Brăilei, numită și Câmpia Bărăganului de Nord. „Câmpia Brăilei […]; face parte din terasa inferioară a Dunării, de vârstă holocenă.” Cea mai mare parte a municipiului Brăila se întinde în zona de terasă, ce are înălțimea cuprinsă între 12-25 m. și se ridică peste un versant, cunoscut sub numele de faleză. Terasa Brăilei este plană, coborând de la nord unde se află Piscul Brăilei (33m) spre sud atingând 15 m, iar de la est la vest, înălțimile variază între 25 m la Grădina Mare și 10 m, în cartierul Lacu Dulce. Cu toate că prezintă unele ondulări ale intravilanului Brăilei, totuși grosimea stratului loessoidal a permis executarea unor fundații adânci pentru instalarea întreprinderilor din localitate.

Piscul Brăilei „este o terasă […] în care malul abrupt la unghiul de 45 grade este întrerupt de numeroase puncte de trecere, numite vaduri”. […] Zona cea mai joasă situată pe grindul fluviatil, are față de Dunăre 3-4 metri peste nivelul mării, în această zonă găsindu-se cea mai mare parte a instalațiilor portuare, inclusiv docurile. […] Cea mai importantă unitate fizico-geografică este Lunca Dunării. Aceasta face trecerea de la grindul fluviatil către zona de terasă, „fiind o zonă umedă, cu lacuri permanente”. Aceeași zonă cu înălțimi de 4-6 m se întinde în sudul intravilanului cuprinzând Uzina de Apă, o secție a Uzinei „Laminorul” și continuând până spre satul Vărsătura.

Influența microreliefului se resimte în aspectul arhitectural al orașului, intravilanul acestuia fiind orientat spre portul orașului, înspre care sunt 19 căi de acces, sau vaduri de care am amintit mai sus.

Figura 1.3. Harta reliefului Municipiului Brăila

Sursa: hartă realizată de autor în programul Q.Gis 2.18

Elemente de climatologie

Brăila se află în provincia climatică continentală, în ținutul climei de câmpie, la contactul cu clima de luncă Dunăre-Siret-Prut. Pentru clima acesteia, de mare importanță sunt și Munții Măcinului care, prin orientarea lor NV-SE reprezintă un baraj natural în calea vânturilor din est.

Proximitatea față de Marea Neagră duce la temperaturi medii mai ridicate decât în restul câmpiei. „Aspectul de culoar de trecere a aerului cald și uscat venit din sud […] face ca temperatura să urce destul de mult.”

Nebulozitatea, adică gradul de acoperire al cerului, depinde de altitudine, la Brăila fiind redusă. În timpul verii se atinge media de 60 de zile senine și numai 12 acoperite de nori. Anual câte 75 de zile sunt noroase la Brăila. […] Fiind mai la sud, unghiul de incidență al razelor este mai ridicat, crescând astfel radiația solară, iar terenurile sărăturoase din jurul său, mai ales Lacu Sărat, constituind alt factor de încălzire mai accentuată a atmosferei. De aceea, verile sunt secetoase, călduroase și uscate, datorită maselor de aer continental, iar iernile sunt reci și au zăpadă puțină. […] Strălucirea soarelui este de 2200 ore anual, vara fiind între 90-100 zile foarte strălucitoare, ceea ce face ca zona să rivalizeze cu litoralul Pontic ce dispune de un total de 2400 ore anual. Acest lucru se datorează maselor de aer continental ce survolează zona și care ridică la 290 numărul zilelor însorite anual.

Toate aceste condiții climatice conturează valorile medii ale temperaturilor dispuse în următorul tabel:

Tabel 1.1. Valorile medii ale temperaturilor (în grade celsius)

Sursa: Stoiu, V. (coordonator), 1980. Brăila: Monografie, colecția Județele patriei, Editura Sport Turism, București.

Temperatura are o medie anuală de 11,1℃, în timpul verii variind între 22℃ și 35℃, astfel că 112 zile pe an au o medie de peste 25℃ vara, dintre care 42 de zile ating valori tropicale. De aceea zona este asemănătoare regiunii de sud a Dobrogei și a Banatului, chiar dacă se află mai la nord. În timpul iernii temperatura medie este ridicată oscilând în jur de 2℃. Astfel media lunii ianuarie este de 2,2℃, iar a lunii iulie de 23℃. Maximă absolută atinsă în oraș s-a realizat în iulie 1943, fiind de 40,5℃, iar cea minimă a fost înregistrată în ianuarie 1947, fiind de – 26,5℃. Amplitudinea locală absolută (67℃ la Brăila) se datorează influenței pe care o exercită Dunărea la Brăila.

Perioadele de îngheț variază între 100-110 zile pe an, de la începutul lunii noiembrie și până la sfârșitul lunii martie. […] Umiditatea relativă anuală a aerului ajunge la peste 72%, iarna depășind 80%, în timp ce vara reprezintă 65%. În medie cad anual 456 litri apă/m.p.. Cele mai mult precipitații cad în perioada mai-august, iar cele mai puține, toamna și iarna. Cu toate acestea, în ultima parte a verii, datorită zilelor îndelung senine și a temperaturilor ridicate, crește mult deficitul de saturație, fapt ce intensifică procesul de evaporație și, ca urmare, iarba se usucă, iar culturile neirigate suferă. Repartiția teritorială a precipitațiilor prezintă mici deosebiri între diferite zone ale județului. Astfel, […] în nord, la Brăila, cad 440mm/an.

În timpul verii sunt aproximativ 20 de zile ploioase, cele mai reduse fiind în perioadele de toamnă și iarnă, iar cele ridicate în timpul primăverii. […] Stratul de zăpadă este redus ca mărime, 20 cm și ca durată 45 de zile. […] Ceața lipsește aproape total primăvara și doar în lunile reci, mai ales de toamnă târzie și iarnă, este sporadică, îngreunând în special circulația fluvială și trecerile cu bacul. Manifestările electrice sunt constatate în lunile de vară, fiind însă reduse la doar 2-3 lunar, numărul lor crescând în perioada ploioasă din timpul primăverii.

Cantitatea anuală de precipitații nu satisface întru totul nevoile obținerii unor producții agricole constant ridicate. Deficitul de apă este suplinit prin irigații. […] Cantitatea relativ mică de precipitații se explică prin predominarea maselor de aer continental provenite din anticiclonul siberian ce pătrunde în țara noastră și este cunoscut sub numele de Crivăț. Vara bate din est Suhoveiul, vânt cald și uscat venit din Asia de sud-vest. Zilele când suflă Băltărețul și Vântul de Vest sunt în general zile cu precipitații. Tăria medie a vânturilor depășește gradul 2 în scara Beaufort. În medie, în câmpie, vântul bate 70 zile cu peste 11 m/s.

Elemente de hidrografie

Climatul temperat-continental și relieful format din câmpuri relativ netede și-au întipărit specificul asupra rețelei hidrografice existente. Cea mai importantă arteră hidrografică din această zonă este Dunărea, o apă alohtonă cu caracter tranzitoriu. Izvorând din Munții Pădurea Neagră, fluviul are o vale largă la Brăila. „Lățimea albiei minore, în amonte de Brăila, este de 420 m ajungând în aval la 463 m, secțiunea albiei fiind de 7270 m.p., ceea ce reprezintă un record. Aceste date au o mare însemnătate pentru navigație, în acest sector fiind mari posibilități de manevrare a navelor. Adâncimile marine permit intrarea până la Brăila, a navelor maritime cu tonaj de 6000 tdw și un pescaj de 7 m.”

Figura 1.4. Dunărea la Brăila

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Debitul mediu multianual calculat pentru o perioadă de 40 de ani are valoarea de 5989 m.c. /s la postul hidrometric din Brăila, iar debitele minime ajungând la 2030 m.c. /s pentru etapa decembrie-martie și la 2230 m.c. /s în lunile aprilie-noiembrie. Debitul maxim a atins valoarea de 18500 m. c/s la Brăila. Undele de viitură au atins cotele maxime în 1897, când s-a ajuns la 693 cm. Cu ocazia inundațiilor din 1970, cota de viitură a fost de numai 634 cm. În privința afectării Dunării de către îngheț, în acest secol doar 30 de ani au cunoscut aceste fenomene. Dintre aceștia doar în 19 ani navigația a fost total întreruptă, datorită fenomenului de pod de gheață, durata fiind de 47 de zile. Cea mai timpurie dată a aparițiilor sloiurilor de gheață a fost, 11 decembrie și cea mai târzie, 5 februarie. În general se poate aprecia că în foarte mulți ani fenomenul are o durată de 3-5 zile. În privința zăpoarelor care pot duce la inundații, cea mai timpurie dată, a fost în ziua de 13 martie, iar cea mai târzie la 28 martie, cota cea mai înaltă fiind de 284 cm în 1962. Pentru asigurarea navigației permanente în regiune circulă spărgătoare de gheață și există puncte de prognoză hidrologică, astfel fiind create condiții pentru asigurarea navigației permanente în tot cursul anului.

Dunărea are o mare importanță economică, atât din punct de vedere al navigației, cât și prin faptul că apele fluviului alimentează cu apă municipiul Brăila, importante obiective economice, precum și marile sisteme de irigații […] care însumează 175000 ha culturi irigate.

Tot din rețeaua hidrografică a Brăilei amintim și lacurile existente: Lacu Sărat, Ianca, Măxineni etc. Unele, ca lacurile din Ianca, Jirlău sau Măxineni sunt amenajări piscicole, iar cele de la Lacu Sărat și Câineni au caracter balnear, calitățile lor fiind apreciate de localnici.

Lacul Sărat-Brăila, precum multe alte lacuri din zona Bărăganului, reprezintă o concavitate în care apa stă permanent sau aproape tot timpul anului. Acest fapt este explicabil prin lipsa unei scurgeri superficiale sub forma unei rețele hidrografice secundare, ceea ce face ca apa rezultată din precipitații și din topirea zăpezilor să nu se poată scurge spre râurile învecinate decât sub forma apelor subterane.

Referitor la Lacul Sărat de la Brăila se constată următoarele: din profilele geologice rezultate din datele unor foraje făcute în apropiere de Lacul Sărat, Brăila și Chiscani, rezultă ca solul este situat pe stratul de lӧess, pe când lângă lac, între sol și lӧess se interpune un strat de argilă, deci originea fluviatilă a lacului este evidentă. Lacul Sărat Brăila, după Gh. Murgoci este de origine fluviatilă, după Gâștescu P. și alții, un lac de crov.

Inițial era format din două sectoare: sectorul de sud care se prezintă sub o formă neregulată, alungită, iar sectorul de nord de formă rotundă. Sectorul de sud are apă temporar, pe când sectorul de nord, datorită alimentării și din pânză freatică, are apă tot anul. Primăvara și la începutul verii are o mare cantitate de apă, provenită din precipitații și din topirea zăpezii.

Evaporația este favorizată de temperatură ridicată de vară și de vânturile calde și uscate care circulă în regiunea noastră. Pe fundul lacului se află o pătură de mâl care crește în grosime de la margini către centru. Mineralizarea înaintată a nămolului Lacului Sărat întărește ipoteza originii lui mai vechi decât cea a Techirghiolului. Grosimea nămolului variază între 20-50cm.

Apa Lacului Sărat are o nuanță ușor verzuie și opalescentă, datorită suspensiilor fine de materii anorganice și organice. […] este sulfatată-sodică, clorosodică, sulfatată-magneziană, hipertonă, apa nefiind feruginoasă. Ca urmare a gradului de salinizare crescut, peștii nu pot trăi în aceste ape. Singura lor valorificare rămâne terapeutica nămolurilor. De asemenea, apa sărată a lacului poate fi folosită sub formă de băi, inhalații ori pulverizație.

Lacul Sărat Brăila, în timpul verii, datorită creșterii concentrației, produce uneori o iritație a pielii. Pe de altă parte, evaporarea duce la dispariția organismelor ce participă la formarea nămolurilor.

Figura 1.5. Lacul Sărat-Brăila

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

În Insulă Mare a Brăilei din numeroasele lacuri și bălți din fosta Baltă a Brăilei se mai găsesc astăzi urme slabe ale acestora ca depresiuni lacustre: Șerban, Zatna, Lupoaia, Ulmu […] sau ca bazine mici de reținere a apei pentru irigație.

Existența apelor subterane este „în strânsă legătură cu depozitele litologice în care sunt cantonate, cu sursele de alimentare și cu condițiile climatice ale teritoriului.” Apele freatice „se găsesc cantonate în depozitele loessoide și în nisipurile eoliene de pe interfluvii, precum și în aluviunile din luncile râurilor.”

Elemente de biogeografie

În preajma orașului predomină vegetația de stepă, cea arborescentă fiind reprezentată de salcâm, localitatea fiind cunoscută și sub denumirea de "orașul cu salcâmi". Mai întâlnim și stejari, tei, ulmi și plopi în oraș […]. Dintre plantele de cultură se cultivă: grâul, orzul, porumbul, floarea soarelui. Dintre celelalte plante remarcăm: coada șoricelului, traista ciobanului, costreiul, iar dintre arbuști: măceșul, migdalul și altele. […] În privința faunei, aceasta este bine reprezentată în câmpiile din jurul orașului. Întâlnim rozătoare ca: popândăul, hârciogul și șoarecele de câmp. […] Iepurele reprezintă cel mai numeros animal din regiune, iar prin pădurile înconjurătoare, vară se întâlnesc peste 2000 de căprioare. […] Din rândul păsărilor menționăm pescărușii și alte specii specifice Dunării cum ar fi: turturica, cârstelul, prepelițele, potârnichile și ciocârliile. […] În zona acvatică se pot pescui: somnul, crapul, bibanul, știuca, carasul sau șalăul. Fauna spontană este reprezentată atât prin animale sedentare, cât și prin cele migratoare. Modificările ce au avut loc în biotop s-au reflectat în aria lor de răspândire și în numărul lor. Desțelenirea stepei, îndiguirea și desecarea Bălții Brăilei, crearea sistemelor de irigații au dus la împuținarea sau dispariția unor specii (dropia, spurcaciul, pelicanul, lupul), la migrarea unora în alte zone, la adaptarea altora la noile condiții de viață. De exemplu, un număr mare de pescăruși își duc viața pe canalele de irigații și terenurile cultivate.

Elemente de pedologie

Solurile pe care se extinde teritoriul orașului Brăila se încadrează în regiunea pedogeografică dunăreano-pontică, făcând parte din domeniul molisolurilor, subdomeniul cernoziomurilor și cernoziomurilor freatic umede asociate cu soluri nisipoase, aparținând astfel districtului estului Bărăganului.

RESURSE BALNEOCLIMATERICE

Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila, fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. Situată la o altitudine de 16m față de nivelul mării, stațiunea a apărut și s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear și turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale nămolului și apei sărate din lac, precum și a cadrului natural din zonă oferit de pădure. Stațiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populația brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară.

Tabel 1.2. Evaluarea factorilor naturali terapeutici din stațiunea Lacu Sărat

Sursa: Strategia de dezvoltare a județului Brăila – 2009, elaborată de Consiliul Județean Brăila

Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr-o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară, care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 și prin autobuze locale sau cu mașina: pe DN2 de la Buzău sau de la Galați, DN21 (E584) de la Slobozia și DN22 de la Râmnicu Sărat; cu trenul, prin gara Lacu Sărat (numai pentru trenurile personale) sau gara Brăila, pe linia București – Galați.

Pentru trecerea de la categoria de stațiune balneoclimatică de nivel local la cea de nivel național s-au identificat în “PUZ – Lacu Sărat, Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, în scopul protejării, conservării și valorificării resurselor turistice.

CAPITOLUL 2. POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL DIN SECOLELE XIX-XX DIN MUNICIPIUL BRĂILA

Unicitatea Brăilei constă întocmai în monumentele sale istorice de arhitectură și memoriale, după cum afirma și Ioan Munteanu, „fiecare cu istoria/povestea sa, integrabile în criteriile selecției – vechime, valoare arhitectural-artistică, frecvența (numărul de exemplare), unicitate și memorial-simbolică. […] Sunt monumente de interes local (categoria B), doar două – Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril și Biserica Bună Vestire/Greacă – intrând în rândul monumentelor de interes național.”

Zona cu cea mai mare simbolistică și reprezentativitate în ceea ce privește valențele cultural-istorice, fără de care orașul Brăila nu s-ar mai identifica cu propria sa unicitate și identitate, este Centrul vechi/istoric. Apreciez relevante în susținere celor anterior menționate cuvintele lui Fănuș Neagu: „Dacă se va păstra inima Brăilei vechi, nepieritoare va rămâne (Brăila) în istoria și geografia țării”.

Figura 2.1. Localizarea obiectivelor turistice culturale din secolele XIX-XX din Municipiul Brăila

Sursa: Sursa: hartă realizată de autor în programul Q.Gis 2.18

Situl centrul vechi/istoric al orașului Brăila, caracteristic pentru anul 1900 românesc, este unic în toată zona extracarpatică. Cuprinde perimetrul orașului medieval, limitat de malul stâng al Dunării și de Bd. Al. I. Cuza.

Conservă până astăzi, pe toată suprafața, una dintre cele mai complexe texturi urbane din țară, cu întreaga zestre a fondului clădit din prima jumătate a secolului al XIX-lea până la jumătatea secolului al XX-lea.

Este singurul oraș care poate oferi la scară naturală imaginea evoluției istorice, economice și urbanistice a unei așezări românești din epoca modernă.

De altfel, tot Prof. Univ. Dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei și manager de proiect în cadrul programului de „Reactivare a memoriei culturale a orașului”, contura caracterul de oraș multicultural al Brăilei, evidențiind amprenta pe care diversele comunități etnice au lăsat-o asupra zestrei culturale a orașului de-a lungul timpului: „Caracterul multicultural al orașului se vădește în salba de lăcașe de cult: biserici ortodoxe, dar și biserici pentru rușii lipoveni, așezați la Brăila […], apoi biserici ale creștinilor reformați, luterani, sinagogi ale comunității evreiești etc. Dar nu numai lăcașele de cult dau această notă profundă de multiculturalitate, ci întreaga viața culturală și spirituală a orașului.”

Orașul Brăila „este inclus în întregime în categoria monumentelor istorice de interes local și amintit alături de Sighișoara, oraș-muzeu reprezentativ pentru epoca medievală”.

Centrul istoric al Brăilei concentrează arhitectura veche a orașului, care încearcă să supraviețuiască. Are regim de rezervație urbanistică, presărată fiind cu numeroase monumente, înregistrate ca atare, pe care Direcția de Cultură a montat inscripții cu denumirea clădirii și anul de construcție, lucru întru totul lăudabil. Alte panouri stradale, realizate de Primărie, surprind aspecte din evoluția orașului.

OBIECTIVE TURISTICE CULTURALE DIN SECOLUL AL XIX-LEA

Figura 2.2. Principalele obiective turistice culturale din secolele XIX-XX din Municipiul Brăila

Sursa: hartă realizată de autor în programul Q.Gis 2.18

Ansamblul Piața Traian

Orașul nostru cu „străzi domnești” (Vasile Băncilă) își are centrul urbigen, întemeietor, în Piața Traian, numită, de-a lungul timpului, Piața cea mare, Sf. Arhanghel Mihail, Sfinții Arhangheli (Mihail și Gavril), Grădina Mică, Grădina Tiriplic, Rally („Rally” fusese primul proprietar al hanului de pe locul Teatrului de astăzi), Dumitru Ionescu (mare filantrop, care dăruise orașului clădirea Teatrului) și V.I. Lenin. Din 1990, se numește Traian.

Nicolae Iorga o considera ca fiind inima Brăilei: „Niciun oraș din România n-are o astfel de piață, și ea-și află cu greu păreche chiar în centrele mai mici ale Apusului. În mijloc e un parc desăvârșit întreținut, care se desface la acest ceas de noapte, subt cerul mânios, în lumina felinarelor ce clipesc slab, ca o masă întunecată. Drumuri o străbat în toate sensurile, și o înconjură strade neobișnuit de largi, alcătuind un dreptunghi. Clădiri înalte, unele deosebit de monumentale, ca Teatrul Ralli, Otelul Francez, formează zidurile care domină, pe când strade lungi își înfundă, în sus, în jos, în stânga, liniile de lumini; cafenelele, cofetăriile, tutungeriile, prăvăliile de stofe, de brânzeturi, de haine, de pălării, librăriile au încă vitrinele lor luminate: cumpărătorii și clienții sunt români, greci, italieni ba chiar olandezi din Rotterdam, care cer în franțuzește și englezește cărți poștale cu vederi din Brăila și lipesc pe ele, cu deosebită plăcere, mărci poștale cu chipul Regelui Carol. “

Existentă din vremea ocupației turcești, trasată în planurile lui Riniev și Berroczyn ca piață publică („Place“), considerată drept singura podoabă a acestui oraș, piața a stat permanent în atenția edililor, încă din 1839 datând proiectul amenajării pieței centrale a orașului, numită atunci Piața cea Mare.

Figura 2.3. Vedere spre Ansamblul Piața Traian

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Piața Traian reprezintă centrul vechi al orașului și Brăila a avut, timp de 150 de ani, un monocentru. […] a fost o agoră brăileană. În centrul pieței, în 1860 a fost amenajat un parc de cca 8000 mp, căruia i se zicea Grădina Mică sau Grădina Tiriplic, un cuvânt turcesc ce însemna „ghem”. I se spunea așa, deoarece, aici, în zilele de sărbătoare, era o așa de mare aglomerație, încât oamenii de pierdeau pe aleile sale. Amenajarea modernă a pieței ca parc englezesc datează din anul 1906. Piața Traian reprezintă inima orașului, centru întemeietor de la care acesta a iradiat și ea stăruie ca atare în imaginarul nostru, dar și în imaginile pe care ni le oferă ilustratele anilor 1900, cel puțin 50% dintre acestea fiindu-i dedicate, dar din diferite unghiuri, și vorbindu-ne, implicit, și despre nașterea ei.

Figura 2.4. Grupul statuar Traian

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Figura 2.5. Ceasul public

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Reper identitar al Brăilei de aproape un veac, în piață de află câteva monumente ce o individualizează între valorile culturale naționale. Astfel, peisajul estetic-arhitectural și cultural al Pieței Traian nu ar fi complet fără Biserică Sf Arhangheli Mihail și Gavril (ce datează din sec XVIII – a fost construită în timp ce Brăila era cetate turcească și a servit acestora drept casă de rugăciune – a fost transformată în biserică ortodoxă și sfințită în anul 1831), Fântâna arteziană în stil baroc (1891), Grupul statuar Traian (1904-1905) și Ceasul public (1909), „reper temporal pentru toți trecătorii în drum spre port sau spre gară”. Sorin Ivan afirma: „Ceasul continuă să troneze și acum, asemenea unui rege al cărui regat a apus de mult”.

Ansamblul «Str. Mihai Eminescu – Str. 1 Decembrie 1918», până la intersecția cu Str. Griviței

S-a numit întâi Ulița târgului cu prăvălii (1828). Mai apoi, Ulița Kiseleff și Ulița București, Strada Regală și Strada Ferdinand I. În tot acest timp, brăilenii îi ziceau și Stradă Mare. După al doilea război i s-a zis Republicii, pentru ca, în 1990, să se numească Mihai Eminescu până la Bulevardul Independenței și 1 Decembrie 1918, până la Dorobanți. […] Este principala stradă radială, care, pornind din Piața Traian, formează una din nervurile evantaiului compus din străzi semicirculare inconfundabile.

Pe Ulița târgului cu prăvălii se aflau în 1828 negustori mari, mijlocii și mici, români (74), armeni (25) și evrei (21), trăind în bună înțelegere. Prăvăliile au fost construite repede, din materiale ieftine, nu erau aliniate, drumul era tot numai o băltoacă iar scurgerea se făcea pe mijlocul străzii. În 1982, când s-a tras hidrantul pentru teatrul „Maria Filotti”, la 80-85 cm sub nivelul de călcare, a fost descoperită Ulița București. Era podită cu lemn. „Pavajul” a fost distrus și șanțul acoperit… Nivelul de călcare actual era mult mai ridicat decât acum 100 de ani sau 150 de ani, blocând aerisirile, iar hrubele/beciurile nu mai respirau. Reabilitarea zonei a ajustat nivelul de călcare și s-a renunțat la asfalt. Prin pietruire, beciurile pot respira, asigurându-se și o aerisire sui generis.

Cum va fi arătat strada în zilele de sfârșit de secol XIX și început de secol XX, când Brăila era poate orașul cel mai bogat din țară, putem să aflăm privindu-i cu atenție clădirile, admirând imaginile surprinse de ilustratele din epocă, răsfoind anuarele și reconstituind prăvăliile număr după număr sau imaginându-ne-o ca un corn al abundenței, așa cum a făcut Fănuș Neagu în romanul „Scaunul singurătății”, poem al Străzii Mari și al Brăilei care a fost.

Strada Mihai Eminescu fusese principala stradă de promenadă, lumea bună etalându-și toaletele în perimetrul grădiniței din Centru sau pe strada Regală, numai până la Bd. Cuza, pentru că „de la Cuza încolo, strada și cartierele aparțineau mahalalei, pitoreștii, coloratei mahalale brăilene, cu oameni curați, muncitori cinstiți și fete frumoase”, după cum își aduce aminte Mihai Berechet. Și situația a rămas neschimbată până la construcția „Casei Albe” și a arterei Călărași.

Fiecare imobil are istoria și povestea lui. Au existat multe hanuri. În Piață, pe stânga se afla Hanul de Piatră al căpitanului bulgar Vâlcov, iar pe dreapta Hanul lui Rally. Cu timpul, hanurile au devenit casinuri și hoteluri. Numărul lor era un semn de prosperitate. O statistică din 1860 consemna nu mai puțin de 11 astfel de stabilimente pe strada București, cum se numea pe atunci. La nr. 2 se află o casă barocă (azi intrare a actorilor în Teatrul „Maria Filotti”), pe care erau trei coroane regale și statuile Esculap, Hipocrat și Higia.

Stilul arhitectural preponderent al străzii este cel neoclasic de inspirație franceză, nelipsind însă nici elementele neogotice, academiste sau aparținând direcției „Arta 1900”. Se cade ca privirea să urmeze linia fațadelor de la parter la etaj, cu balcoane ilustrând o bogată feronerie, și de aici la opritorile pentru zăpadă, atâtea câte au mai rămas. […] Să zăbovim asupra colțurilor/capetelor de străzi și să observăm cum cresc dimensiunile clădirilor în raport cu cele din vecinătate și cum sporesc articulațiile volumetrice de inspirație dominant barocă.

Dacă Bucureștiul era Micul Paris, în perioada sa de glorie, Brăila, cum s-a spus, a fost picior de Paris. Și a fost picior de Paris în vatra veche a orașului, până la Bd. Cuza, în perimetrul Pieței Poligon și al Grădinii Mari, dar și/mai ales al Regalei.

Figura 2.6. Strada Mihai Eminescu

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Teatrul „Rally”, azi Teatrul Municipal „Maria Filotti” – 1896

Construcția are volum monumental și este decisivă pentru expresia pieței. Stilistic, arhitectura ei ilustrează barocul. Compozițional, forma se desfășoară pe trei niveluri. Simetric față de centrul celor două fațade evidențiat printr-un ușor rezalit, printr-o decorație aparte, și prin prezența unui atic cu baluștri. Această diferențiere apare și la nivelul acoperișului, supraînălțat și boltit, semnalând spațiul destinat sălii de spectacol. Fațadele clădirii au un decor somptuos, dar el se desfășoară sub semnul echilibrului și este subordonat funcției spațiului, asupra căreia atrage atenția.

Imobilul-han din anii 1849-1850 era considerat pe atunci cea mai frumoasă clădire a orașului. Între anii 1886 și 1895, proprietarii Ianache, Demostene și George Rally au demarat ample lucrări de consolidare și modernizare, inclusiv a sălii teatrului italian, introducând grinzi și armături de fier. În anul 1900, familia Rally cedează imobilul baroc lui Dumitru Ionescu, contra sumei de 985000 lei aur, considerabilă pentru acea vreme. […] Dumitru Ionescu face, în 1910, un testament prin care întreaga sa avere revenea Primăriei Brăila. La decesul său în 1919, Primăria primea imobilul situat între strada regală, Piața Sfinții Arhangheli și strada Polonă. Clădirea s-a identificat cu teatrul și a purtat de-a lungul timpului denumirile: Teatrul Rally, Teatrul Regal, Teatrul Comunal, Teatrul de Stat și, din 1969, primind numele marii artiste de sorginte brăileană, Teatrul Municipal Maria Filotti.

Ultima consolidare (refacere în totalitate a structurii de rezistență) – restaurare a clădirii (1980-1988), arhitecți Viorel Oproescu, Doina Juncu și colectivul de artiști plastici condus de Virgil Mihăescu, distins pentru această remarcabilă operă cu Premiul Academiei, a adus numeroase îmbunătățiri cu elemente de stucatură, pictură, vitralii și candelabre.

Totalizând o suprafață de peste 5000 mp, edificiul restaurat se constituie din componente de mare valoare artistică: holul monumental (creat în locul curții interioare), aureolat de un fascinant vitraliu (autor Virgil Mihăescu), scările pe trei nivele, flancate de baluștri din marmură albă de Rușchița; 3 foaiere, dintre care unul este punct muzeistic al teatrului brăilean; sala de spectacol (370 de locuri), o neprețuită bijuterie, în care se distinge bogăția de picturi și basoreliefuri ale plafonului, din care coboară, ca o floare, candelabrul supraetajat (800kg), compus din 150 de brațe și 1000 de ace și frunze de cristal; cortina (autor Val Munteanu), metaforă a Brăilei, ochii Chirei Chiralina, cu flori, holde și corăbii, efluviu artistic încorporat cu fir de aur, de argint și de mătase în peste 800 de nuanțe; sala de conferințe și recepții (150 locuri) și sala Studio (100 locuri).

Figura 2.7. Teatrul Municipal „Maria Filotti”

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Figura 2.8. Teatrul Municipal „Maria Filotti”- detalii arhitectonice

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Imobil 1830, azi sediul Muzeului Brăilei „Carol I”

Cazinoul Armelin – Marele Hotel Francez – Muzeul Brăilei, aflat pe latura nordică a Pieței Traian datează embrionar din 1830. Primul proprietar cunoscut al clădirii este Nicoletto Armelin: „Cazinul Armelin / Armelino” (cazin – local public, hotel și restaurant).

La parterul cazinului a luat naștere prima farmacie din Brăila, în 1833, a lui C. Hepites, medicul Carantinei, La Pajura Românească, devenită mai apoi Aquilla Română, care s-a făcut cunoscută în întreaga Valahie. Constantin Hepites a fost mulți ani Maghistrat, adică primar al Brăilei, dar și profesor la Școala Națională de Medicină și Farmacie, creată de Carol Davilla, în care calitate a redactat prima farmacopee românească, primul rețetar farmaceutic, unul dintre primele din Europa.

În 1897, clădirea cunoaște lucrări de reparații și extindere, devenind Marele Hotel Francez și Restaurantul Francez […] Aici vor fi găzduiți și ospătați până în 1945 toți oaspeții de seamă ai Brăilei: principele Ferdinand (1902), regele Ferdinand (1925), Nicolae Iorga, I.L. Caragiale, Cezar Petrescu și, din surse orale, pe 30 august 1944, mareșalul Tolbuhin. În 1958 parterul va deveni sediul Muzeului Memorial Hristo Botev și de Istorie a orașului Brăila, extins în 1968 și la etaj.

Corpul principal are sălile repartizate simetric, de o parte și de alta a unui hol central din care pornește spre etaj o scară monumentală care se desface în două rampe spre camerele de hotel de la etaj, dotate cu mobilier sculptat și sobe de faianță, aduse de la Viena. În exterior, elementele de plastică arhitecturală se concentrează în jurul ferestrelor de la etaj, în timp ce parterul cu deschideri mari este tratat à rustica.

Figura 2.9. Muzeului Brăilei „Carol I”

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Hotel „Danubiu” – azi, BRD, Groupe Société Générale – 1890

Unde este astăzi sediul BRD, a funcționat în secolul trecut Marele Hotel Hugo al lui Hugo Filip, antreprenor și proprietar de hoteluri în București și Brăila.

În 1899, clădirea purta firma Hotel Splendid […] În 1908, noii antreprenori Carivelli și Bucur anunțau deschiderea marelui hotel Principele Ferdinand, în locul hotelului Splendid.

Edificiul se distinge în contextul ansamblului urbanistic prin cele trei fațade identice, a căror decorație ignoră plastica arhitecturală consacrată de ordinele antice.

Parterul sobru, tratat à rustica, formează, în ciuda deschiderilor mari, un soclu masiv pentru etajul nobil din care crește, într-o dezvoltare firească, înălțimea următorului cat. Efectul perspectivei ascendente este susținut de suprapunerea ferestrelor și îngustarea treptată a luminilor lor, dar și de cele două turnulețe în consolă, acoperite de cupole, ce încununează colțurile libere ale clădirii.

Clădirea poartă și stema municipiului, plantată în 1968, la aniversarea a 600 de ani de atestare documentară a orașului Brăila […] Din 1980, imobilul devine Hotelul și Restaurantul Danubiu. Vândut de OJT BRD-ului, cunoaște întâi o reparație de fațadă și apoi o consolidare-restaurare, fiind unul dintre imobilele cele mai reprezentative din orașul Brăila.

Figura 2.10. Clădirea sediului BRD

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Figura 2.11. Clădirea sediului BRD – detalii arhitectonice

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Fabrica de bere R.H. Müller, 1872-1873

Germanii au perfecționat și organizat fabrica de bere Müller în așa fel, încât să furnizeze bere armatei de ocupație a Brăilei. Când s-au retras, au lăsat fabrica în stare perfectă, iar proprietarul ei, întorcându-se din Moldova, a găsit un cadou neașteptat: o fabrică modernă în funcțiune.

Figura 2.12. Fabrica de bere R.H. Müller

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Silozurile „Anghel Saligny”, 1887-1891

Istoria orașului s-a identificat, timp de sute de ani, cu istoria portului, a cărui europenizare a început de abia în 1883. […] Șef al serviciului construirii docurilor din Brăila și Galați a fost ing. Anghel Saligny, părintele podului de la Cernavodă […]. Construcția silozurilor a reprezentat o operație deosebit de dificilă, alegerea materialului trecând prin 4 faze. Un jurnal al Consiliului de Miniștri prescria fierul ca material de construcție. În urma studiilor, s-a renunțat la fier, fiind înlocuit prin cărămidă, cărămida prin beton simplu, în final recurgându-se la plăci de beton, sistemul Joseph Mounier, intrat în practică de-abia în 1887. Astăzi vorbim de beton armat, introdus în construcția silozurilor brăilene, pentru prima dată în țară, de Anghel Saligny.

Figura 2.13. Silozurile „Anghel Saligny”

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Fosta Banca Agricolă, azi Direcția de Poștă, 1870

Construcție masivă, cu parter și etaj, în plan patrulater, cu intrări plasate simetric, la extremitățile din stânga și dreapta ale fațadei. La etaj, deschiderile spre exterior – ferestrele, susținute de mici console și prevăzute cu grile metalice, înaintează ușor în spațiu depășind linia fațadei. Cornișa puternică, ornamente în relief mic, dominate de stilizări vegetale, benzi, ghirlande, volute. Organizarea ritmică și armonioasă a fațadei principale se adaptează și se păstrează și pentru fațada secundară. Feronerie exterioară de remarcabilă condiție artistică, cu vizibile date Secession. În interiorul adaptat destinației actuale a spațiului s-a restaurat și se păstrează arce turtite, plafoane cu chenare pictate – discret policrome, benzi în antrelac, reliefuri mici, aurite.

Figura 2.14. Clădirea Direcției de Poștă

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Figura 2.15. Clădirea Direcției de Poștă – detalii arhitectonice

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Palatul Administrativ și Judecătoresc, azi Facultatea de Inginerie și Agronomie, Universitatea Dunărea de Jos, 1891

Este una dintre clădirile reprezentative pentru eclectismul de factură franceză, dominant în România la sfârșitul secolului al XIX-lea. Clădirea și-a păstrat aspectul până la cutremurul din 1940, care a provocat deteriorarea decorației frontonului. Aceasta n-a mai fost refăcută, deși, la recondiționarea fațadei din 1993, a fost solicitată reconstituirea decorației sculpturale, ca o condiție a acordării avizului de către Comisia Monumentelor.

Figura 2.16. Facultatea de Inginerie și Agronomie

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Fostul liceu de fete – azi, Colegiul Național Gheorghe Munteanu-Murgoci, 1890

Școală nouă, care s-a instalat în fosta cazarmă a Grănicerilor, în fostul liceu Maxim, demult, al doilea liceu de băieți din Brăila. Localul a fost reparat și mai ales a crescut foarte mult, așa că liceul de fete a avut o clădire modernă, elegantă, […].

Devenit liceu de fete, tip E, cunoaște numeroase transformări, din Liceu Teoretic de fete ajungând Liceul Industrial Nr. 4, pentru ca, în anul 2000, ca o recunoaștere a valorii, să devină Colegiul Național Gheorghe Munteanu-Murgoci, a cărui clădire a fost reabilitată.

Figura 2.17. Colegiul Național Gheorghe Munteanu-Murgoci

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Figura 2.18. Colegiul Național Gheorghe Munteanu-Murgoci – curtea interioară

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Banca Națională a României, 1886

Sucursala din Brăila a fost înființată în 1880, odată cu centrala Băncii Naționale din București […]. Martor al puterii economice a Brăilei din acei ani, este o clădire reprezentativă a orașului, construită în stil academic. Proiectul a fost realizat de arh. Grigore Cerchez, personalitate a arhitecturii românești de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, de orientare eclectică și neromânească, fiind una dintre primele sale opere de referință.

Clădirea reia, la scară redusă, modelul sediului din București al BNR. Distribuția încăperilor este simetrică în raport cu centrul compoziției, rezervat sălii ghișeelor, în jurul căreia se desfășoară, în formă de pătrat, cele patru aripi ale clădirii, ocupate de birouri. Compoziția interiorului este evidențiată pe fațadă, fiecare spațiu fiind exprimat printr-un volum individualizat prin decroșuri și acoperiș separat.

Figura 2.19. Banca Națională a României – Sucursala din Brăila

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Hotel Atena, mijlocul secolului al XIX-lea

O clădire cu trei fațade înspre străzile Roșie, Călărași și Campiniu. […] A fost cunoscut și sub numele de Grand Hotel Victoria și Hotel Continental.

Hotelul avea pivnițe și hrubă zidită sub colțul drept al clădirii, 13 prăvălii cu câte o cameră și antreu, depozite, magazii și grajd la parter, 30 de camere de locuit, 3 saloane și o terasă la etaj. Intrarea, integrată fațadei de răsărit, se face printr-un gang boltit asigurat cu porți masive din lemn. În curte se aflau grajdul, șopronul pentru trăsuri și fântâna. […] Decorația celor trei fațade, de factură neoclasică, era compusă din pilaștri suprapuși ce puneau în evidență compoziția planimetrică, structură spațială și componenta funcțională a clădirii, din ancadramentele ferestrelor și balcoanelor din fier forjat.

Figura 2.20. Hotel Atena

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa „Panait Istrati” – sfârșitul secolului al XIX-lea

Construită în 1898, odată cu serele, este o clădire cu parter și demisol înalt, cu o planimetrie simetrică, transpusă în compoziția fațadelor. Efectul decorativ al exteriorului rezultă din zidăria de cărămidă aparentă pe care se detașează verticalele albe, segmentate, ale ancadramentelor de fereastră și ale pilaștrilor de colț.

Antablamentul preia distribuția clasică a registrelor, le sugerează formal, dar elementele decorative aparțin altui repertoriu. Console de lemn, amintind clasicele triglife, încadrează panouri de forma metopelor, cu ornament geometric centrat, desfășurat sub streașina largă a acoperișului, asemenea butonilor decorativi din monumentele românești medievale.

În 1984 […] lua ființă Expoziția memorială permanentă „Panait Istrati” / Casa Memorială „Panait Istrati”, inaugurată cu prilejul centenarului scriitorului (1884-1984), marele scriitor care, iubind Brăila cu patimă de ibovnic, a făcut-o cunoscută pe toate meridianele globului.

Deși Panait Istrati nu a locuit aici (niciuna dintre clădirile în care a locuit la Brăila nepăstrându-se), alegerea se justifică prin prezența lui ca «băiat de alergătură» în Casa Thüringer, limitrofă Grădinii (Publice), și în Grădină, unde viitorul scriitor și eroii săi erau adesea prezenți.

Aici sunt valorificate expozițional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărți cu autograf, ediții rare, ediții prime, fotografii – document, obiecte ce au fost achiziționate în cea mai mare parte de la ultima soție a scriitorului, Margareta Istrati.

Figura 2.21. Casa „Panait Istrati”

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa D. Panaitescu-Perpessicius, mijlocul secolului al XIX-lea

Este un muzeu memorial, evocând activitatea poetului, criticului, istoricului și eminescologului, inițiator al monumentalei ediții de Opere Eminescu. Casa memorială, trecută prin avatarurile intervențiilor, unele de salvare, altele de reconstituire, rămâne martor al înfățișării zonei de la inceputul secolului al XIX-lea. Fondul memorial cuprinde obiecte achiziționate de la familie: manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărți cu autograf, ediții rare, ediții princeps, fotografii-document și caietele elevului Dumitru Panaitescu. În curte se află bustul lui Perpessicius în marmură, operă a sculptorului brăilean Nicăpetre. Dintre vizitatorii iluștri putem aminti pe Regele Mihai și Regina Maria, Academicienii Marin Sorescu și Eugen Simion.

Figura 2.22. Casa D. Panaitescu-Perpessicius

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa Petre Ștefănescu-Goangă – sfârșitul secolului al XIX-lea

A aparținut pictorului Petre Alexandrescu, bunicul dinspre mamă al marelui cântăreț de operă și pedagog brăilean. Petre Ștefănescu-Goangă, artist liric de notorietate mondială, cu studii de canto la Paris, profesor emerit la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București, artist al poporului, cel mai mare bariton al României, a susținut concerte de răsunet în Franța, Belgia, Italia, Olanda, Spania, Ungaria, Bulgaria, Rusia.

Din punct de vedere arhitectural, construcția prezintă elemente specifice perioadei neoclasice. Este dezvoltată pe două nivele, are un singur acces din curte, adăpostit de o marchiză monumentală. Declarată monument istoric în anul 2004. Deschiderea oficială a Casei Muzicii / Casa de Cultură a Municipiului a avut loc la 6 iulie 2013.

Figura 2.23. Casa Petre Ștefănescu-Goangă

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa turcească – începutul secolului al XIX-lea

Resentimentele celor aproape trei secole de ocupație turcească și necesitatea fondării unui oraș modern au condus la demolarea tuturor clădirilor turcești, cu excepția geamiei din Centru, transformată în bieserică ortodoxă, Sfinții Arhangheli, datând din secolul al XVII-lea. Așa se face că Brăila nu posedă monumente arhitectonice decât de la mijlocul secolului al XIX-lea, care au cunoscut însă, de-a lungul timpului, numeroase transformări.

Este singura casă turcească aflată în stare bună de conservare și puțin modificată de intervenții și adăugiri ulterioare, care păstrează următoarele elemente tipice de veche arhitectură civilă turcească: susținerea construcției – de aspect modest, așa cum erau majoritatea celor din cetatea Brăilei – este asigurată de un schelet de lemn; existența „saceacului”, streașina mult prelungită, construită din lemn prevăzut cu un gen special de îmbinări; surse scrise menționează existența „gobecului” – piesă din lemn ce reproduce un motiv decorativ oriental și care se fixează în centrul tavanului unei case turcești; în beciul acestei clădiri, lipsită de fundație, se văd stâlpii masivi de stejar afumat ce susțin întreaga construcție.

Figura 2.24. Casa turcească

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel (1872-1894)

O inscripție de marmură de mari dimensiuni, executată de S. D. Lyritis, sculptor, așezată pe sol, în dreapta intrării, fiind Episcop D.D. Nifon Nicolescu (1912) și un istoric al Sfântului lăcaș, datorat pr. Paroh Const. Ioan (1978), ce pot / trebuie să servească drept model tuturor bisericilor brăilene, rezumă istoria bisericii. Biserica veche, zidită în 1835-1836 […] cu hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel și Sf. Mucenic Gheorghe […] ruinându-se, a fost demolată în 1869. Biserica nouă a fost ridicată pe locul bisericii vechi, […] primind și al doilea hram: Sf. Parascheva. […] Datorită proiectului grandios și lipsurilor materiale, biserica s-a înălțat eșalonat, între 1872 și 1936, din donații particulare, colecte publice, ajutoare din partea Primăriei și o loterie, fiind sfințită provizoriu în 1881, 20 iunie, înainte de terminarea lucrărilor.

Este un edificiu de zidărie masivă de cărămidă pe fundație de piatră, are planul în formă de cruce greacă înscrisă, cu absida altarului semicirculară și o amplă turlă susținută de pandantivi, pe naos. De o parte și de alta a intrării, alăturate fațadei de vest, și nu integrate acesteia, se află două turnuri clopotniță, dotate cu un clopot de 800kg și cu un orologiu cu opt cadrane, cumpărat de la München, în anul 1886, cu banii donați de Anghelache Minculescu. Spațiul dintre turnuri a fost transformat, cu ajutorul unui portic de inspirație clasică, într-o intrare monumentală, care se detașează de fațadele a căror decorație combină elementele decorative caracteristice romantismului. La interior, biserica impresionează prin somptuozitatea materialelor, prin calitatea meșteșugului și prin coerența stilistică. Pereții, placați cu marmură policromă și cu mozaic venețian, și profilele aurite completează vizual decorația pictată, în anul 1936, de Vasile Robea, Sandu Dima și Ioan Ciurea, în stil neoclasic.

Figura 2.25. Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Catedrala Mitropoliei Ortodoxe Ruse de Rit Vechi cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”/ Biserica Lipovenească Mare, 1880

Biserica Acoperământul Maicii Domnului, hram 14 octombrie, lăcașul de cult al lipovenilor, a fost construită în anul 1880, pe strada numită o vreme a Lipovenilor/Biserica Lipovenilor/Theodor Apostol, pe terenul donat de Sava Ivanof Rucasinicov, ocupat anterior de o biserică din lemn, ridicată în anul 1835. Prima sfințire a bisericii datează din 1849. A doua sfințire a actualei biserici este din 1881, piatra de temelie fiind pusă în 1856. A suferit multe stricăciuni la cutremurul din 10 noiembrie 1940 și la cel din 4 martie 1977. La reparațiile din 1947 și 1979 se modificase structura inițială prin dărâmarea câte unui etaj de la turla clopotniței, jumătate de la turla mare și, integral, a turnului altarului. În urma descoperirii unei cărți poștale din 1939, ce înfățișează forma originară a edificiului, și a avizului Direcției Monumentelor Istorice, s-a trecut la refacerea volumetriei inițiale a Catedralei (2006-2009), urmată de restaurarea icoanelor (2009-2014), de către preotul paroh Vasile Cozma.

Monumentul prezintă caracteristicile arhitecturii clasice a bisericilor creștin-ortodoxe de rit vechi iar pictura interioară ilustrează stilul consacrat acestui rit. Epoca de construcție a catedralei se află sub influența curentelor neoclasic și romanitic, caracterizate prin prelucrarea formală a unor elemente specificii arhitecturii clasice grecești (coloane, profilaturi, antablamente) și, respectiv, gotice (denticuli care imită decorația în piatră). […] Are un plan dreptunghiular: pridvor cu turla-clopotniță, pronaos de formă dreptunghiulară, naos cu turla Pantocratorului rezemată pe un sistem de patru arce în plin cintru și altarul spațios compus în plan din două părți, una dreptunghiulară și una semicirculară – absida propriu-zisă, deasupra căreia este așezată o turlă mai mică. Silueta dată de prezența celor trei turle, precum și configurația învelitorii vădesc influențe ucrainene.

Figura 2.26. Biserica Lipovenească Mare

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Biserica Buna Vestire (Greacă), 1863-1872

Biserica reprezintă o măreață și valoroasă construcție din punct de vedere arhitectonic (stil bizantino-gotic, sinteză dintre romantism și clasicism), ridicată de comunitatea elenă din Brăila cu aprobarea, din 15 mai 1836 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, oficierii în limba greacă, pentru membrii coloniei grecești și pentru navigatorii celor aproximativ 300 de corăbii ce soseau anual în portul Brăila. Proiectul aparține arhitectului Avraam Ioanidis din Brussa – Asia Mică, coordonator și al lucrărilor de construcție. Ca mărime, este egală cu Mitropolia Atenei. La 8 septembrie 1863 s-a pus piatra de temelie a bisericii, sfințirea ei având loc la 29 octombrie 1872, sub arhiereasca păstorie a Episcopului Melchisedec al Eparhiei Dunării de Jos. Biserica are forma de cruce, cu două turle. Ca stil, domină cel bizantin, cu influențe antice, elene, gotice și renascentiste. Biserica are trei sfinte altare, altarul principal având baldachin în stilul Renașterii, și trei hramuri: Buna Vestire, Sf. Gherasim și Sf. Nicolae.

Ioanidis a preluat modelul bazilicii bizantine cu pronaos dreptunghiular, naos în formă de cruce cu brațele egale, având centrul încununat de o cupolă sprijinită pe pandantivi, și altar. […] Atât la interior, cât și la exterior, au fost folosite elemente împrumutate din mai multe stiluri, care dau bisericii un aspect eclectic: coloanele corintice sunt grupate după principii baroce, pilaștrii renascentiști susțin pinioane gotice, ferestrele se arcuiesc fie semicircular, fie sub formă de ogivă, în timp ce profile treptate sau în volută conturează terminația celor patru fațade. […] Pereții sunt împodobiți, în primul rând, prin reliefuri pictate: pilaștri, capitele, cornișe. Deosebită este forma armăturii iconostasului, asemănătoare, compozițional, cu fațada templelor antice.

În timpul săpăturilor pentru viitoarea biserică, s-a descoperit Izvorul Maicii Domnului […] De Izvorul Tămăduirii, timp de trei zile, Brăila devine loc de pelerinaj.

Figura 2.27. Biserica Buna Vestire (Greacă)

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Figura 2.28. Biserica Buna Vestire (Greacă)

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Cazarma artileriei, 1884-1885

Clădirea de plan rectangular se dezvoltă simetric față de volumul central, mai înalt, cu două corpuri laterale formate din parter și etaj, separate printr-un profil ce accentuează orizontalitatea compoziției. Axele fiecărui corp al clădirii sunt evidențiate, la nivelul acoperișului, printr-un atic triunghiular. Structura spațială, specifică acestui tip de arhitectură, și decorația fațadelor, de factură neoclasică, sunt elemente care exprimă identitatea monumentului.

Figura 2.29. Cazarma artileriei

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa Christescu, fosta Casă a Căsătoriilor

Echilibrată, simetrică, arhitectura casei face o singură concesie: frontonul supradimensionat de deasupra bolții ce precede intrarea. Va fi avut în vedere probabil și faptul că vizibilitatea casei este foarte mare prin simpla așezare în spațiu și raportarea la străzile vecine. Scopul principal este punerea în valoare a monogramei C.P., indicându-l pe proprietar. Monograma „C.P.” indică nu doar proprietarul comanditar, ci vizează întreaga familie: bunicul – Petrache, tatăl – Petre și fiii – Petru și Paul. În jurul cartușului complicat purtând monograma se organizează o întreagă compoziție în altorelief, cu două personaje pereche care susțin cartușul.

Deasupra lor, până la finial, se succed capete de volută, o ghirlandă, o palmetă grecească. Ușa care permite accesul în clădire este străjuită de o a doua pereche de personaje, ocrotită de plafonul căruia i s-a dat aparența unei enorme scoici. În rest, exceptând frontoanele triunghiulare ale ferestrelor și consolele care le sprijină, nu există decât decorație în relief mic: denticuli, baghete, panglici, textile drapate, ghirlande, cartușe, frunze stilizate.

Decorația frontonului are o mișcare și o aglomerare evocând barocul, ceea ce contrastează oarecum cu restul decorației exterioare, îndatorată neoclasicismului. A fost utilizată de Primăria Mun. Brăila drept Casa Căsătoriilor, la inițiativa primarului Anton Lungu.

Figura 2.30. Casa Christescu

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Figura 2.31. Casa Christescu – detalii arhitectonice

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Biserica Bulgară cu hramul Înălțarea Domnului

Acoperirea intrării principale a devenit pretextul etalării unei bogate compoziții arhitecturale, având ca elemente principale coloane duble, antablament complicat. Un fronton amplu, cu limita superioară compusă din unghiuri și curburi, surmontează compoziția de bază și susține, în punctul de maximă înălțime, crucea. Corpurile din stânga și dreapta intrării au aparența unor turnuri patrulatere, având ca semne distinctive câte o rozetă compusă geometric – o formă stelată, cu 8 colțuri, adăpostind în centru o cruce de Malta, cu centrul puternic marcat.

Prezența bulgarilor în Brăila este consemnată încă din anul 1829, după retragerea trupelor ruse de la sudul Dunării. În anii 1840, aici au izbucnit trei revolte ale bulgarilor pentru obținerea independenței. Oameni vrednici, bulgarii s-au organizat în bresle. Fiecare breaslă era patronată de un sfânt. Breasla dogarilor și-a ales drept ocrotitoare pe Sfânta Marina, a cărei icoană din 1881, așezată în rând cu catapeteasma, pe partea stângă, are deasupra ca simbol un vultur care poartă în gheare un butoi în miniatură, butoiul fiind semnul distinctiv al breslei. Breasla grădinarilor sărbătorea la 1 februarie pe patronul său spiritual, Sfântul Mucenic Trifon, căruia i s-a dedicat în 1893 o icoană de proporții, dotată cu candelă argintată și cu grilaj de fier, împodobind partea stângă din naos.

Planul bisericii, elaborat de arhitectul italian Francesco Bonomelli (1872), aprobat de arhitectul orașului sub condiția unor modificări în privința grosimii pereților de la fundament la suprafață, a boltei, a pilaștrilor de susținere și a stilului arhitectural, indicându-se stilul bizantin în locul celui mixt bizantin—greco-roman. Va fi terminată și sfințită în 21 martie 1882, primul preot fiind Nicolai Mihoff. În urma autodizolvării comunității bulgare din anul 1940 (cedarea Cadrilaterului), comunitatea bulgară s-a desființat iar biserica, prin deciziile Min. Cultelor din anii 1950 și 1955, a devenit biserică parohială românească.

Figura 2.32. și Figura 2.33. Biserica Bulgară

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Biserica evanghelică lutherană / Biserica Ortodoxă Sf. Spiridon Vechi

Prima consemnare o aflăm în dosarul nr.2 DJANBR/ 1843, Primăria acordând un loc pentru construirea unei capele de religie evanghelică pe Islaz. Deasupra ușii de la intrare stă scris: Ein feste Burg ist unser Gott – „O cetate puternică este Dumnezeul nostru”.

În 1905, comunitatea germană număra 400 de credincioși. Peste un secol, comunitatea a dispărut aproape în totalitate iar biserica, în urma înțelegerii dintre episcopul luteran de la Biserica Neagră Brașov și episcopia Buzăului (1988) și a Dunării de Jos (1998), a intrat în patrimoniul ortodox, fiind sfințită cu hramul Sf. Spiridon Vechi (2000).

Arhitectură este religioasă, exprimând, cu modestie, sobrietatea și austeritatea stilulu gotic. Fațada este marcată de succesiunea, pe verticală, pe corpul turnului patrulater, dominant, a următoarelor elemente: portalul ogival, rozasa ocupată de imaginea în mozaic a patronului ortodox al bisericii și triforiumul în care obișnuita deschidere ornamentală superioară este acum locul orologiului. Toate acestea sunt incluse într-un cadru ce repetă, la altă dimensiune, ogiva portalului. Bosaje simple acoperă suprafața turnului până la decorul de sub cornișă : ritm de coloane aparente sprijinind arce ogivale, de asemenea aparente. Turnul poartă deasupra o lanternă fațetată, cu acoperiș foarte elansat, obișnuit stilului gotic. Corpul navei, scăzut în înălțime, lasă la vedere două ferestre simetrice, foarte înalte, înguste, și ele ogivale, ca și o cornișă cu o modenatură simplă și o suprafață cu bosaje.

Figura 2.34. Biserica Sf. Spiridon Vechi

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa Bancotescu, 1899

Arhicunoscuta casă Bancotescu a ținut parcă să repertorieze cele mai folosite tipuri de ornamente arhitecturale pentru exterior, de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Rezultatul este un conglomerat compozit, o fațadă complicată și ostentativă, care aproape că „ascunde” clădirea în sine. Ferestrele păstrate la aceeași dimensiune și aceeași înălțime ordonează întrucâtva fațada. Cele mai evidente elemente de decor exterior ni se par sculpturile decorative din nișe străjuind intrarea, siluetele feminine tratate drept cariatide purtând coșuri de abundență, coloanele angajate. Corpul intrării, puternic evidențiat de înaintarea în spațiu, de excesul decorativ și prețiozitatea lui, este supraînălțat și încheiat cu un complicat acoperiș, compus special, în care par să fi supraviețuit amintiri ale liniilor și formelor goticului. […] Există doar un panou dreptunghiular liber de ornamente, rezervat, în mod evident, pentru însemne sau scriituri care nu au mai fost făcute. La fel se întâmplă și cu cartușul de pe porțiunea supraînălțată de deasupra cornișei. Alte cartușe, stânga și dreapta, ocrotind spații ovale, poartă monograma proprietarului: J.P.B. (J / Ion Petre Bancotescu). Ele însele, cartușele cu monogramă, se suprapun unor metope decorative cu reliefuri vegetale: ramuri de dafin. Complicate brâie de frunze și ramuri de stejar subliniază cornișa și încheie registrul de ornamente de deasupra capitelurilor corintice ale coloanelor. În acest registru coexistă reliefuri reprezentând vegetale, semne de abundență, capete de leu, chenare, muluri.

Figura 2.35. Casa Bancotescu

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

OBIECTIVE TURISTICE CULTURALE DIN SECOLUL AL XX-LEA

Moara Lykiardopoulos, 1911-1912

Fabrica automată de făină Valerianos & Lykiardopoulos a fost apreciată drept cea mai mare și modernă moară din întregul Orient. „A consolidat, prin perfomanțele sale tehnice și prin calitatea produselor, întâietatea Brăilei în industria morăritului” (arh. Doina Bubulete), cea mai mare parte din producția de făină a morilor brăilene fiind exportată în Grecia, Turcia, Egipt și Algeria.

Ilie Lykiardopoulos vine din Kefalonia împreună cu familia și se stabilește inițial în Tulcea, orașul unde se nasc cei 9 copii ai săi. Se mută apoi la Brăila, intrând în negoțul cu cereale. Fiul său, Siru, construiește cea mai mare moară din Brăila și din sud-estul Europei.

Figura 2.36. Moara Lykiardopoulos

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Castelul de apă, 1914

În 1894, Analele ministerului de lucrări publice include sub formă de proiect pentru alimentarea orașului un Castel de apă, căruia, autorul ing. Elie Radu i-a dat înfățișarea unui templu, având în vedere vecinătatea bisericii Sf. Spiridon, castelul urmând a se ridica pe actualul loc al Palatului Agriculturii. Conceput în stilul Renașterii timpurii italiene, Castelul de apă a rămas la stadiul de proiect, niciunul dintre acest elemente neregăsindu-se în Rezervorul de apă, înalt de 30 de metri, construit în Grădina Mare douăzeci de ani mai târziu, în anii 1912-1913, din fondurile Primăriei.

Este o construcție modernă, cu o aparență spațială aerodinamică. Are forma unui cilindru din beton armat, […] cu trei niveluri (subsol, parter și etaj), peste care sunt amplasate două rezervoare inelare, ultimul acoperit de cupolă.

În 1982, Castelului i se schimbă destinația în spațiu de alimentație publică. În acest scop s-au realizat mai multe modificări, în urma cărora, rezervorul superior al Castelului, în care s-a amenajat un bar, se deplasa în jurul axului într-o rotație completă, oferind o panoramă inedită asupra orașului, Galațiului și Munților Dobrogei. Unică în țară, o astfel de rotativă se mai putea întâlni în Japonia și în Germania. Tot atunci, au fost adăugate cele două turnuri cilindrice, simetrice, dotate cu ascensor în interior, și câte o scară în exterior. A fost folosit ca turn de apă, ca foișor de foc și ca depozit de vin, terasă de vară, cofetărie și restaurant, restaurant cu platformă rotativă, turn de televiziune etc. Se intenționează a se instala în el un observator astronomic.

Figura 2.37. Castelul de apă

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Palatul Societății Filarmonice «LYRA» – 1924

La 23 octombrie 1883 se înființează Societatea Filarmonica „Lyra”, care, în 1919, va crea Conservatorul / Academia de Muzică, sub conducerea lui Jean Adrian. Neavând spațiu propriu, compozitorul de romanțe și câtărețul de lieduri George Cavadia, președintele Societății „Lyra”, ia inițiativa construirii unui local propriu, primind în 1923 din partea Primăriei, gratuit, un tren viran […].Datorită acusticii perfecte, sala de concerte a fost numită „Sala Dalles a Brăilei”, aici concertând nume sonore, în frunte cu George Enescu.

Clădirea ocupă latura sudică a piațetei spre care se deschide fațada principală, definită într-o compoziție tripartită, de inspirație neoclasică. Centrul compoziției conține, la parter, intrarea cu trei arcade semicirculare iar la etaj loggia limitată de balustradă și ritmată de coloane ionice pe care se sprinjină cornișa. La catul următor, foarte scund, loggia este suprapusă de o terasă. Volumul corespunzător sălii de concerte, supraînălțat, este terminat cu frontonul ascuțit, articulat de o fereastră dioclețiană, cu vedere spre terasă. Două pavilioane înguste, a căror decorație accentuează verticalitatea volumului, flanchează corpul central al clădirii.

Datorită Societății Filarmonice „Lyra”, Brăila a devenit „mica Vienă” a muzicii românești, dând naștere la numeroase generații de artiști lirici fără egal, din rândul cărora amintim doar pe George Niculescu-Basu și Petre Ștefănescu-Goangă, bariton, pe Elisabeta Neculce-Carțiș, soprană, și Ionel Vioneag, tenor, din generații mai apropiate, și mulți, mulți alții care atestă Brăila drept oraș al muzicii.

Figura 2.38. Palatul Societății Filarmonice «LYRA»

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa Cavadia, 1910

Este una dintre cele mai frumoase case ale orașului, unică prin faptul că avea trei rânduri de grădini suspendate, pe povârnișul / vadul Belvedere, ce duce în port.

Sunt cunoscute balurile din casa bogătașului Stavru Cavadia la care lua parte toată colonia greacă mai cu seamă. Aceste baluri durau până spre ziuă. Toată armata de ocupațiune era reprezentată. Toți generalii din toate națiunile aliate erau prezenți.

Construcția se distinge prin adaptarea, cu inteligență, la condițiile drumului coborâtor spre Dunăre. Înălțimea temeliei de piatră crește treptat și i se adaugă contraforți, pentru ca nivelul de locuire să se mențină la înălțime egală. Reliefurile lui puternice se organizează în jurul ferestrelor ovale ale podului, ignorând aproape deschiderile mici, înalte, simplu rectangulare ale încăperilor. Repertoriul decorativ eclectic asociază console, ghirlande, denticuli, franjuri. Un corp patrulater simplu, construit probabil în altă etapă, reprezintă terminația actuală a clădirii. Văzută dinspre vad, clădirea evocă vechi reședințe italienești fortificate.

Figura 2.39. Casa Cavadia

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Figura 2.40. Casa Cavadia – grădinile suspendate pe vadul Belvedere

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Școala de băieți a Comunității Elene (Școala Greacă), 1903

Astăzi, Școala Gimnazială Nikos Kazantzakis, a fost inaugurată la 13 octombrie 1903. Anterior, aici existase o școală veche pentru băieții grecilor. Întreaga clădire prezintă elemente ale arhitecturii clasice elene. La ferestre și în partea superioară a zidurilor exterioare se face vizibilă ornamentația cu frunze de acant, iar capitelul conține elemente din stilurile doric, ionic și corintic. La intrarea principală se află un portic cu trepte din piatră, mozaicat, cu meandrul grecesc pe margine și cu 4 coloane în stil ionic, care susțin o metopă în stilul templelor grecești. Această arhitectură se observă și la coloanele din părțile laterale ale școlii.

Până în anul 1950, când școala a fost trecută în sistemul public de stat, lecțiile se predau în limba greacă. […] După repatrierea refugiaților politici comuniști greci, cunoscuți la noi sub numele de partizani, predarea limbii elene, din lipsa cadrelor calificate, a încetat.

Figura 2.41. Școala Greacă Nikos Kazantzakis

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Palatul Agriculturii, 1923-1929

Clădirea are subsol, parter, două etaje cu 122 de camere și o plastică arhitectonică foarte bogată, bazată pe formele caracteristice ale arhitecturii românești/stilul neoromânesc, întemeiat de Ion Mincu. Fundația de piatră, zidărie din cărămidă și ciment, acoperiș din plane pe schelet din lemn de brad. Partea centrală, delimitată de două foișoare, cu intrare monumentală în retragere, este prevăzută cu o loggie al cărei arce trilobate sunt sprijinite pe coloane de zidărie. Decorația antablamentului constă din cartușe și reliefuri cu ornamente vegetale. Nivelul al treilea este prevăzut cu un sistem de ferestre aparente cu ancadrament în arce trilobate sau geminate. Aripile clădirii sunt finalizate prin câte două foișoare, ale căror arce simple sunt sprijinite pe coloane din zidărie, iar acoperișul din olane este susținut de stâlpi din lemn de brad.

Loggia nivelului al III-lea este ornamentată cu reliefuri din ipsos, de inspirație vegetală și cartușe cu monogramă P.A. (Palatul Agriculturii). Acoperișul, spart din loc în loc de luminătoare, este înalt, cu forme jucate.

Figura 2.42. Palatul Agriculturii

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa Alexiu, fostă Casa Municipală de Cultură, 1910

Construit la începutul sec. XX, imobilul a fost cumpărat de avocatul Constantin Alexiu / Alessiu (Personalitate proeminentă a Brăilei până la Primul Război Mondial […] Apreciat ca avocat și orator), după Primul Război Mondial, de la moștenitorii negustorului Evloghie Gheorghief. Din punct de vedere stilistic se încadrează în academism de dominantă neoclasicistă. Ca și componente artistice distingem: decorații și picturi în zona tavanului holului de acces, ancadramente sculptate din lemn la ușile interioare, decorații florale în zona frizei, mascaroni în zona parapeților exteriori ai ferestrelor, decorație metalică la tâmplăria metalică a verandei de acces.

Decorația exteriorului se distinge prin friza ce dezvoltă motivul delfinilor afrontați, prin lesenele fragmentate ce marchează limita fiecărei travee, prin mascheronul din panoul parapeților de la ferestre.

Figura 2.43. Casa Alexiu

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa Irimia / Eremia – fostă cămin de bătrâni, 1912

Nivelul de conservare este bun. Are o arhitectură eclectică cu elemente de factură neoclasică si romantică, în variantă neogotică si elemente vegetale de proveniență Art Nouveau. A fost construită la începutul sec. al XX-lea, 1912 fiind anul dării în folosintă. […] Construcția are o volumetrie compactă, cu două fațade la cele două străzi, la care se aliniază, colțul fiind rotunjit si pus în valoare de o cupolă, motiv apărut prima dată în Brăila în anul 1891.[…] Accesul principal din curtea interioară este marcat de o copertină din sticlă și fier forjat flancat de un ancadrament cu arcadă în plin centru cu pilaștri cu capitel ionic și decorații Art Nouveau pe fronton. Fațadele la str. Polonă și str. Mărășești sunt divizate pe orizontală în două registre (demisol-parter și etaj): demisolul este tratat simplu, cu asize orizontale, ferestre dreptunghiulare cu ancadrament (parterul este străpuns de ferestre înalte, arcuite semicircular la partea superioară și decorate cu motive vegetale (frunze de stejar); etajul are ferestre mai suple, dreptunghiulare și decorate la partea superioară și la pervaz cu motive vegetale sau cu baluștri. Ferestrele etajului sunt completate la nivelul pervazului cu balcoane false cu parapet din fier forjat sau baluștri și sprijinite pe console decorative. Parterul și etajul sunt împărțite în câmpuri verticale de pilaștri cu capitel ionic din tencuială, decorat cu elemente vegetale (frunze de stejar și ghirlande de factură Art Nouveau). Arhitrava este decorată la colțurile clădirii și în zona rotundă (centrală) a compoziției. La partea superioară, cornișa puternică este susținută de console decorative.

Figura 2.44. Casa Irimia

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Gimnaziul Schäffer, fost Liceul Sanitar, 1912

Are o arhitectură sobră, în spirit neoclasic. Deschiderile-ferestre, ușa de intrare, ușa de acces la balcon sunt ordonate cu strictețe, alcătuiesc două registre orizontale de forme și dimensiuni identice. Ușa de acces la balconul de zidărie (cu baluștri și console pe ale căror curburi se suprapun ramuri de stejar și ale căror terminații sunt mici volute și capete de îngeri înaripați) este singura mai îngustă, lăsând loc unor perechi de pilaștri, cu caneluri și fronton de inspirație corintică. Aceleași perechi de pilaștri se regăsesc la extremitățile fațadei. Toate deschiderile au extremitatea superioară ușor arcuită. Chenarele sunt muluri simple cu un mic grup ornamental central, amestec incert dominat de crengi și frunze decorativizate. Bosaje simple accentuează spațiul intrării. Panouri simple, în relief mic, ocupă spațiile de sub ferestre. Cornișa se sprijină pe un șir de console – volume geometrice simple, rectangulare.

Gimnaziul „Renașterea” a fost înființat în anul 1911, într-un local modest și neîncăpător. În 8 apr. 1912, comerciantul H. L. Schäffer donează teren (Bd. Cuza nr. 61) și bani pentru a se construi un gimnaziu încăpător. […] Va purta perpetuu numele de Gimnaziul Comunității Israelite din Brăila H. L și Netty Schäffer. În 1940, își schimbă titulatura în „Liceul Teoretic H. L și Netty Schäffer” cu drept de publicitate al Comunității Evreilor. Va funcționa până în anul 1948.

A fost primul institut de învățământ secundar israelit din Brăila. După reforma învățământului din anul 1948, în localul școlii vor funcționa unități de învățământ cu profil sanitar: Școală profesională, Școală postliceală iar din 1966, Liceu, devenit Colegiul Ana Aslan.

Figura 2.45. Gimnaziul Schäffer

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Baia comunității evreiești, 1922

Baia Comunității Israelite / Baia modernă / Baia Comunală a fost o baie publică, exploatată și întreținută de Comunitatea Israelită. Titulatura inițială se menține și astăzi pe frontispiciul clădirii: Baia Comunității Israelite, fondațiunea Lazăr Predinger. În anul 1940, Comunitatea Israelită „a donat” baia Primăriei Municipiului Brăila.

Are o fațadă de arhitectură vastă, simplă, simetrică, centrată de intrarea a cărei deschidere este marcată de două coloane puternice, evocându-le pe cele egiptene. Fereastra etajului al doilea, puternic arcuită, joacă, vizual, rolul bolții legând cele două coloane. Fațada este ritmată de golurile ferestrelor, aliniate vertical și încheiate cu frontonul triunghiular amplasat pe ferestrele de la nivelul podului înalt. Proporții perfect centrate, alternanță elegantă de plinuri și goluri. Ceva din ritmul deschiderilor (alungirea lor, claritatea alternanțelor vertical / orizontal) și acuratețea generală trimit spre valorile Secessionului.

Figura 2.46. Baia comunității evreiești

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa Chercea, 1910

Are o decorație exterioară bogată, dar nu excesivă: ferestre cu chenare simple, dreptunghiulare, cu mici butoni decorativi, florali. Nedelcu P. Chercea (1857-1946), prin pricepere și muncă cinstită, a ajuns un mare industriaș, care și-a călăuzit viața conform devizei „Totul pentru țară, nimic pentru noi”. Un mare industriaș, dar și un mare filantrop, despre ale cărui danii s-au căutat motivații ascunse.

Figura 2.47. Casa Chercea

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Casa Luca Oancea, și nu Jean Trojanos /Căminul de pensionari „Sf. Nicolae”, 1910

Numele adevăratului proprietar rezultă și din monograma „L.O.”, încrustată în feroneria intrării (v. detaliul). Luca Oancea, șeful PNL din jud. Constanța, mare proprietar în Dobrogea, dispunea și în portul nostru de o casă de cereale împreună cu I. G. Sassu, după cum aflăm din ziarul Egalitatea Brăilei, 4 iunie 1910.

Este cunoscută drept Casa cu stafii, a cărei poveste este prezentă și în romanul Fiul lui Monte Cristo de Theodor Constantin.

Ea are toate caracteristicile importante ale Secessionului: volume cu înaintări și retrageri în spațiu care dau mișcare, mobilitate, arc aplatizat la intrarea principală, marcaje ornamentale proprii stilului (ghirlande, coroane, franjuri decorative), dispuse astfel încât să accentueze geometria simplă a ferestrelor și să le creeze o aparentă supraînălțare.

Ca și aspectul casei, și feroneria combină elemente proprii începutului de secol 20 (traseul centurii care separă treimea superioară a ușii, tijele vegetale de pe panourile principale ale ușii, detaliile de inspirație textilă din feroneria gardului) cu altele mai vechi, îndelung folosite, sau cu unele care creează doar inutile excese ornamentale, cum ar fi feroneria marchizei care excelează în aglomerație obositoare, nepotrivită.

Figura 2.48. Casa Luca Oancea

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Mănăstirea Sfântul Mucenic Pantelimon, Lacul Sărat, 1996

În spațiul ocupat altădată de Parcul Englez (din care astăzi se mai păstrează doar fântâna arteziană), pe data de 27 iulie 1996, în prezența P. S. Dr. Casian Crăciun, Episcop al Dunării de Jos, inițiatorul lucrării, și a primarului de atunci al Brăilei, profesor Anton Lungu, a fost fixat și sfințit locul bisericii Sf. Mucenic Pantelimon.

Înălțarea bisericii și a clădirilor-anexă, devenită astăzi complex monahal, a fost posibilă cu ajutorul donațiilor credincioșilor și a unei importante implicări financiare a autorităților locale. Ea răspundea dorinței drept credincioșilor aflați în stațiune, care, indiferent de starea vremii, erau nevoiți să se ducă la Biserica din Radu Negru.

Construită din lemn de brad, în stilul bisericilor maramureșene, dar cu tehnica de îmbinare a lemnului în stil vrâncean, datorită meșterilor vrânceni care au ridicat-o, mănăstirea va fi sfințită peste 3 ani, tot de ziua Sfântului, pe 27 iulie 1999, de un sobor de preoți […] La interior biserica este decorată cu icoane pictate, în custodia mănăstirii aflându-se noua icoane datând din secolul al XIX-lea.

La slujbe, participă atât turiștii aflați în stațiune, cât și toți doritorii de hrană și tămăduire spirituală, de liniște și reculegere sufletească din municipiul Brăila.

Figura 2.49. Mănăstirea Sfântul Mucenic Pantelimon

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

EVALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL

Pornind de la abordările teoretico-metodologice amintite în partea de „Obiective și Metodologie” a prezentei lucrări de licență, am realizat evaluarea potențialului turistic cultural din Municipiul Brăila prin acordarea de puncte obiectivelor încadrabile categoriilor și subcategoriilor regăsite în tabelul 2.1, atașat mai jos.

Datorită numărului, diversității și rolului atractiv pe care îl dețin monumentele și ansamblurile de arhitectură beneficiază de un punctaj considerabil de 5 puncte. Subcategoriei monumentelor și caselor memoriale i-am acordat un punctaj de 3 puncte în funcție de numărul lor și de dispersia în teritoriu. Prin urmare, categoria monumentelor istorice a obținut maximul de 8 puncte, ceea ce evidențiază importanța cultural-istorică a acestora, precum și predominanța în cadrul patrimoniului turistic brăilean.

Muzeele aparțin grupei edificiilor culturale a căror valoare turistică sporește prin însușirile arhitectonice ale clădirilor ce le adăpostesc. Valoarea muzeului este dată de posibilitățile de colectare, sistematizare și conservare ale organizatorilor. Ca urmare ele pot fi grupate în Muzee naționale, regionale sau locale. Acestei subcategorii i-am acordat 2 puncte deoarece în Municipiul Brăila există un singur muzeu, de importanță regională.

În ceea ce privește colecțiile publice, le-am acordat 2 puncte datorită faptului că Muzeul Brăilei „Carol I" deține colecții importante de arheologie, istorie, artă (ex. Colecțiile Max Herman Maxy și sculptorul Nicăpetre – brăilean stabilit în Canada, artiști cu recunoaștere internațională), etnografie, științele naturii, memoriale (ex. Colecțiile Panait Istrati – scriitor brăilean, de expresie franceză), pentru prezentarea istoriei și multiculturalității la Brăila.

Artă și tradiție populară, resurse de natură etnografică este o categorie în care se are în vedere originalitatea, diversitatea și gradul de conservare al elementelor ce aparțin patrimoniului civilizației și culturii materiale și spirituale tradiționale. Am acordat 4 puncte acestei secțiuni deoarece patrimoniul imaterial este reprezentat în cea mai mare parte de arta și tradiția populară, festivalurile și sărbătorile având o valoare turistică semnificativă pentru Brăila.

Categoriei Instituții de spectacole și concerte i-am acordat 4 puncte datorită existenței Filarmonica "Lyra-George Cavadia" Brăila, ce are o vechime de peste 125 de ani, fiind una dintre cele mai vechi organizații de acest gen din România.

În final, potențialul turistic cultural brăilean a obținut un total de 20 de puncte din maximul de 25 de puncte, un scor care întărește ideea conform căreia Municipiul Brăila este un adevărat tezaur cultural și istoric ce deține elemente de patrimoniu de o mare importanță și reprezentativitate în contextul turistic.

Tabel 2.1. Evaluarea potențialului turistic cultural existent în Municipiul Brăila

Sursa: date calculate de autor

CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Infrastructura turistică stă la baza dezvoltării turismului și a utilizării resurselor existente ale destinatiei. Infrastructura turistică include un număr mare de servicii, necesare pentru a satisface nevoile turiștilor și pentru a crește satisfacția în timpul șederii lor la destinație.

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE CAZARE

Tabel 3.1. Evoluția structurilor de cazare în Municipiul Brăila

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo online, http://mie.ro/; http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/

Fig. 3.1. Evoluția numărului unităților de cazare, implicit a hotelurilor, în Municipiul Brăila, în perioada 2010-2020

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo online,

http://mie.ro/ ; http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/

După cum se poate observa din Fig. 3.1, numărul unităților de cazare turistică din Municipiul Brăila a cunoscut o creștere lentă, dar continuă, din 2010 până în 2016 inclusiv, mai apoi înregistrând o scădere bruscă, semn că bună parte din acestea au fost închise din diferite motive. Însă din 2018 până în 2020 mai se mai înființează noi unități de cazare turistică.

Aceeași creștere și descreștere se remarcă și în ceea ce privește numărul hotelurilor, care de altfel sunt majoritare în totalul structurilor de cazare și astfel au influențat evoluția numărului total al unităților de cazare. Spre exemplu, în anul 2010 ponderea hotelurilor în totalul unităților de cazare era de 60%, iar în 2019 a scăzut la 54%, acest fapt semnificând că s-au mai deschis și alte tipuri de unități de cazare exceptând hotelurile. Mai mult decât atât, în 2020 numărul hotelurilor a scăzut față de 2019, cu 1. Raportând această scădere la evoluția numărului total de unități, în 2020 deși crește numărul unităților, acestea noi înființate nu sunt reprezentate de hoteluri.

Fig. 3.2. Evoluția numărului total de locuri în unitățile de cazare, implicit a numărului de locuri în hoteluri, în Municipiul Brăila, în perioada 2010-2020

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo online,

http://mie.ro/ ; http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/

În ceea ce privește numărul de locuri, se observă în Fig. 3.2 clar că evoluția numărului de unități a influențat direct proporțional și creșterea sau scăderea numărului de locuri, atât cel total, cât și a celor din hoteluri.

Conform datelor statistice oferite de Institutul Național de Statistică, Municipiul Brăila dispunea în anul 2019 de un total de 22 de structuri de cazare turistică, dintre care: 12 hoteluri, un hostel, un motel, 2 vile turistice și 6 pensiuni turistice. Ponderea fiecărui tip de structură de cazare turistică se poate observa în diagrama de mai jos, de unde rezultă faptul că hotelurile reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul unităților de cazare existente în Municipiul Brăila în 2019.

Fig. 3.3. Ponderea tipurilor de structuri de cazare turistică în Municipiul Brăila, în 2019

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo online

În Brăila există hoteluri de 4 stele (Grand Hotel Orient, Saint-Germain Boutique Hotel), 3 stele (Hotel Orient, Hotel Belvedere, Hotel Triumph, Hotel Express, Edy's Royal Hotel, Hotel G.B.C., Hotel Regal), 2 stele (Hotel Sport, Hotel Traian) și 1 stea (Hotel “Paris”).

Fig. 3.4. Hotel Traian

Sursa: Stroe Miruna Ioana – martie 2020

Majoritatea hotelurilor dispun și de restaurant, baruri, terase și/sau saloane destinate conferințelor sau evenimentelor. Niciunul nu dispune de piscină sau sală de fitness. Dintre acestea, Hotel Belvedere este singurul care dispune de un centru spa și wellness, saună și jacuzzi.

Pensiunile turistice existente sunt în mare parte cotate ca având 3 flori (Adriano, LMS, Orient, Reset), dar există și două de 4 stele (Porto Franco Residence, Rezidenza Dutzu). Cele două vile sunt reprezentate de Vilă Edy’s Royal (4 stele) și Vila Nemo (3 stele). De asemenea, există și Hostelul Bella Italia (3 stele), precum și Motelul Mario (3 stele).

Astfel, unitățile de cazare disponibile în Brăila oferă o gamă variată de posibilități de cazare, adaptabilă tuturor cerințelor și bugetului turiștilor.

Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în 2019 în Municipiul Brăila, conform Institutului Național de Statistică, este ilustrată în tabelul de mai jos:

Tabel 3.2. Capacitatea de cazare turistică pe tipuri de structuri de primire turistică în 2019 în Municipiul Brăila

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo online

Așadar, după cum reiese din tabel, precum și ca o consecință firească a ponderii pe care hotelurile o dețin din totalul unităților de cazare existente în Municipiul Brăila, cele mai multe locuri în structurile de primire turistică sunt oferite de hoteluri (964 locuri), reprezentând 83% din totalul locurilor disponibile.

Fig. 3.5. Ponderea locurilor în structurile de primire turistică în Municipiul Brăila, în 2019

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo online

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Alimentația publică reprezintă una din laturile importante ale serviciilor turistice de bază. Deși nu este destinată să satisfacă în exclusivitate nevoile consumatorului turistic, alimentația publică influențează calitatea prestației turistice în ansamblu, ea trebuind să întrunească anumite cerințe:

Să fie prezentă în toate momentele cheie ale consumului turistic – puncte de îmbarcare, mijloace de transport, locuri de destinație și sejur, locuri de agrement;

Să fie prezentă într-o gamă largă de unități pentru a satisface o paletă diversificată de trebuințe – turistul trebuie să fie servit corespunzător în orice împrejurare;

Să răspundă în egală măsură cerințelor turiștilor autohtoni și străini;

În unități trebuie să fie prezente preparate din bucătăria națională și internațională.

De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură, cele de resurse umane fiind în cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet. Atât în municipiul Brăila, cât și în județ lipsesc unitățile reprezentative, cu profil, care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local, cu profil pescăresc sau vânătoresc etc). Astfel, în zonele de pescuit (pe malurile Dunării, în Insulă Mare etc) se pot construi restaurante tip cherhana, se pot amenaja nave vechi ca unități de alimentație publică și chiar restaurante lacustre. De asemenea se pot înființa unități de alimentație publică de mici dimensiuni amplasate într-un cadru pitoresc, cu ambianța naturală deosebită în care să predomine specificul local, iar serviciile și agrementul să constituie elemente complementare.

Tabel 3.3. Evoluția structurilor de alimentație în Municipiul Brăila

Sursă date: http://mie.ro/; http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/

Fig 3.6. Numărul structurilor de alimentație publică în Municipiul Brăila, în anii 2010 și 2020

Sursă date: http://mie.ro/ ; http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/

După cum se observă în Fig 3.6, Numărul structurilor de alimentație publică în Municipiul Brăila în anul 2020 aproape s-a triplat față de anul 2010, marcând o evoluție impresionantă. Dacă în anul 2010 nu exista nicio unitate de tip fast food, în 2020 există 4 unități de acest fel. Atât în anul 2010, cât și în 2020, restaurantele dețin cea mai mare pondere în totalul structurilor de alimentație publică. Analizând tabelul 3.3, putem observa că în Brăila nu există niciun restaurant cu specific românesc, toate fiind restaurante clasice.

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Infrastructura de transport oferă acces la destinație turiștilor de pe piețele internaționale și interne și include drumuri, aeroporturi și căi ferate.

Realizarea acțiunii de deplasare, care constituie nota definitorie a turismului, se materializează prin transportul turistic. În condițiile actuale, mijloacele prin care se realizează transportul, pot constitui o atracție turistică, fapt ce schimbă optica clientelei turistice față de produsul turistic propriu-zis.

În acest scop, organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat, folosesc în prezent mijloacele tradiționale (transport auto, aerian, feroviar și pe apă), îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo, transport pe cablu, minicare, biciclete, ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). Astfel, ponderea agrementului în contextul activității turistice crește în mod considerabil, fapt ce vine în întâmpinarea motivațiilor actuale ale cererii turistice.

Datorită poziției sale geografice situată într-o zonă deschisă și foarte accesibilă, Brăila are numeroase căi de acces, iar transportul turistic se poate efectua cu orice mijloc tradițional, mai puțin cu avionul.

Căi de acces spre Brăila

Tabel 3.4. Accesibilitatea rutieră și feroviară a destinației

Tabel 3.5. Dotări legate de accesibilitatea destinației

Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional ,,Henri Coandă, din Otopeni, care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional ,,Mihail Kogălniceanu, din Județul Constanța, situat la o distanță de 130 km. În județul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni.

Fig. 3.7. Infrastructura tehnică

Sursa: PATN- Secțiunea VI- Zone turistice

Deși accesibilitatea actuală ca și echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig. 3.7), în viitor sunt prevăzute:

creșterea accesibilității Municipiului Brăila la distanțe mari prin: construirea podului (rutier și feroviar) peste Dunăre, în nordul Brăilei; realizarea aeroportului internațional Brăila-Vădeni; revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime și fluviale); realizarea drumurilor expres Brașov-Focșani-Brăila și conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila, cu Drumul expres de coastă până la Constanța, parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre, dar și cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – București (Centura București Sud) – Ploiești – Buzău – Focșani – Albita, respectiv; ruta secundară: București – Cernavodă – Constanța); realizarea drumului expres Brăila-Slobozia, către Autostrada 2 (București – Constanța); Planul de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea I – Rețele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiulești (Republica Moldova) – Galați – Brăila – Slobozia – Călărași;

creșterea accesibilității municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: realizarea drumului expres Brăila – Galați (avizul MDLPL nr.1 din 17.04.2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovinești și se transformă pe de o parte în traseul podului peste Dunăre și pe de alta parte legătura cu Municipiul Galați în zona podul CF peste Siret); realizarea metroului ușor între Brăila și Galați; realizarea podului rutier peste Dunăre și integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila; realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei și, într-un orizont mai îndepărtat de timp, a podului între Brăila și teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei;

Prin amplasamentul privilegiat la intersecția unor drumuri comerciale europene, cu potențial de revitalizare când condițiile vor fi favorabile, sistemul urban Brăila-Galați are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est și platformă logistică de nivel continental, context important și pentru valorificarea turistică a acestuia.

Dar al Dunării, Brăila este legată atât de orient cât și de occident fiind într-o zonă geografică accesibilă și cu numeroase posibilități de acces atât fluviale și maritime cât și feroviaro-rutiere. “Drumul Brăilei” este un drum arhicunoscut încă de la întemeierea Țării Românești. De aici și vechea zicală: “A nimerit orbul Brăila”. Accesul în zilele noastre se realizează atât pe cale rutieră, cât și feroviară sau navală, iar existența unui studiu de fezabilitate face posibilă construirea și a unui aeroport la nord de oraș, ceea ce ar încununa accesibilitatea spre Brăila.

Calea feroviară: Principala cale este linia București-Urziceni-Galați sau prin varianta Ploiești-Buzău. Ambele trec prin orașul Făurei, important nod de cale ferată. Distanțele sunt următoarele: București – 200km, Ploiești – 160km, Buzău – 100km. Tot prin Făurei se realizează legătura cu Transilvania pe Valea Prahovei, până la Brașov fiind 270km. Legătura cu Dobrogea se face tot prin Făurei, pe calea ferată Fetești Cernavodă, până la Constanța sunt 230km. Legătura cu Moldova se face prin Galați, până la Iași sunt 200km sau prin Barboși – Tecuci – Bacău – Suceava, până unde sunt 400km. Mai există și variant feroviară Făurei – Tecuci – Mărășești. Frecvența trenurilor este una destul de bună, trenurile sosesc în gara Brăila la intervale cuprinse între 10 și 40 minute. Prin destinație trec atât trenuri regionale, cât și inter-regionale.

Calea rutieră: În ceea ce privește căile rutiere de accesibilitate în Municipiul Brăila, trebuie menționate următoarele: Drumul E87 și Drumul Național 23 se află într-o stare bună, în timp ce DN 22 și DN 2B sunt într-o stare acceptabilă, precum sunt și drumurile județene. Legătura cu capitala se face pe Drumul Național 2 B și apoi pe șoseaua E20 prin Buzău și Urziceni distanța măsurând 190 km, iar prin varianta Cilibia se reduce la 170km.Se mai poate face legătura și prin Drumul Național 21 până la Slobozia și de aici pe E-15 la București (210km). Legătura cu Brașov se face prin DN 2B până la Buzău, apoi pe DN-18 la Ploiești, de unde se urmează E-60, în total 300km. Legătura cu Moldova se face prin DN -2B până la Galați (32km), iar de aici prin Tecuci se ajunge la E-580 care face legătură spre Iași (250km). La Focșani se ajunge prin DJ -204 (96km), de unde prin E85 se ajunge la Suceava (400km). Spre vest, se poate ajunge la Râmnicu Sărat prin DN -22 în total 70km. În Dobrogea se ajunge prin DN -21 până la Însurăței, de aici prin DN – 21 A până la Țăndărei și apoi pe E15 trecând pe la Vadul Oii, se ajunge la Constanța (210km). Se mai poate ajunge și trecându-se cu bacul la Smârdan, iar de aici prin DN 22 până la Horia și apoi DN 22 până la Baia, de unde se intră pe E87 până la Constanța, în total 170km. Și spre Tulcea sunt două variante ambele prin Smârdan, de unde de la Măcin prin DN 22 A se ajunge în orașul Deltei Dunării.

Calea fluvială: Singura cale fluvială este pe Dunăre, distanța până la Galați fiind de 20km, până la Tulcea de 100km și până la Sulina 170km. În amonte se face legătură cu Hârșova aflată la 70km, iar intrându-se pe Dunărea veche se ajunge în diferitele localități riverane din Dobrogea.

Transportul rutier

Este realizat cu ajutorul autocarelor, microbuzelor sau autoturismelor și deține primul loc în desfășurarea traficului turistic. În cazul formelor organizate de turism se folosesc, în principal, autocarele și microbuzele. În județul Brăila, mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente și de calitate medie (nu există mijloace de transport clasificate pe stele, ci doar pe categorii). Înmulțirea, în ultimii ani, a autoturismelor proprietate personală, a creat posibilitatea deplasării persoanelor în special în turismul individual sau în grupuri restrânse. Dinamica transportului rutier este puternic influențată de rețeaua rutieră. Este vorba de densitatea rețelei și calitatea acesteia (1.188 km din care 232 km drumuri modernizate), echiparea ei cu indicatoare, stații de benzină, stații service, locuri de campare.

Transportul feroviar

Reprezintă una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism. Avantajele pe care le oferă transportul pe calea ferată sunt următoarele: regularitatea și certitudinea realizării deplasării, fiind independent de modificările vremii; costul relativ mai scăzut al călătoriei față de mijloacele de transport aeriene; viteza mare de deplasare; grad de confort relativ ridicat. Județul Brăila este legat de restul țării printr-o rețea de cale ferată măsurând 168 km, din care 126 km linie electrificată. […] Municipiul Brăila beneficiază de serviciile unei agenții de voiaj C.F.R.

Transportul turistic pe căi nautice

A fost observat încă de la începutul secolului, în special de către consumatorii de turism cu venituri mari. Atracția exercitată de călătoria pe apă că principala activitate de agrement și nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică a dat naștere „croazierei” – aranjamente de călătorie care includ transport și alte servicii turistice furnizate în timpul călătoriei.

Brăila, un port la Dunăre, a fost legată până de curând cu alte porturi fluviale din aval până în Sulina și în amonte până în Hârșova, cu navele de pasageri programate. În ultimii ani, însă, din cauza costurilor ridicate și a numărului de pasageri mai scăzut, aceste croaziere au fost anulate, astfel încât în ​​prezent Brăila nu mai beneficiază de transportul fluvial de călători. Cu toate acestea, se menține legătura cu Dobrogea prin intermediul feriboturilor/bacurilor care transportă pasageri și vehicule. Pentru croazieră de agrement sunt folosite două nave de pasageri: „Lacul Sărat” și „Borcea”, singura navă zbaturi acționate de un motor construit în 1845.

Tot cu bacul se face si legatura cu Insula Mare a Brailei. Pentru efectuarea traversarilor la ambele puncte de trecere functioneaza un numar de cinci bacuri. Unii agenti comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei, Romsilva, A.C.R. si RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cat si pentru partide de pescuit si vanatoare.

Iată, deci importantele posibilități de agrement pe care le oferă Brăila turiștilor săi.

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCȚIUNI DE AGREMENT

Complexul de motivații care determină deplasarea turistică este alcătuit din necesitățile de odihnă, confort psihic, restabilirea unor funcțiuni vitale la nivelul lor optim, distracție, cunoaștere, comunicare socială etc.

Întrucât transportul, cazarea și servirea mesei pot constitui, în sine, atracții turistice numai la nivelul gradului de confort și specificului respectiv, caracteristică de vacanță și recreere provine din modul în care este agrementat sejurul.

Agrementul, ca ansamblul mijloacelor și formelor capabile să asigure individului sau unor grupuri sociale o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, a unei împliniri, îndeplinește o serie de funcții particularizate în raport cu nevoile turistului sau ale grupului: vizează destinderea și reconfortarea fizică, divertismentul și dezvoltarea capacităților; reprezintă mijlocul principal de individualizare a ofertei turistice, de diversificare a produselor, de stimulare a circulației turistice; este o sursă importantă de încasări, de creștere a eficienței economice, a activității turistice; reprezintă un mijloc de asigurare a competitivității stațiunilor turistice.

Astfel, în prim plan se distinge ambientul care trebuie să prezinte o atmosferă de inedit, specific local, armonie naturală și arhitecturală, ospitalitate și bună dispoziție. În al doilea rând, factorul “surpriză” presupune o ofertă generoasă de acțiuni turistice, distracții, activități mondene, într-un cuvânt programe omogene și variate de destindere, recreere și veselie desfășurate într-o unitate adecvată.

Față de necesitățile de agrement în general, județul Brăila dispune în prezent de mijloace și forme de agrement specifice localităților urbane. Astfel, municipiul Brăila se remarcă prin existența unor instituții cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”, Muzeul de Istorie, Casa Colecțiilor de Artă și Muzeul Științelor Naturii, Teatrul de Păpuși, biblioteci, complex sportiv în Parcul Monument (stadion, sala polivalentă, bazin de înot acoperit și descoperit, terenuri de tenis etc.), Grădina Zoologică, discoteci, parcuri, grădini, zone de promenadă, esplanada.

Ponderea locuitorilor municipiului Brăila și a orașelor din județ, care devin turiști în județ, precum și ponderea turiștilor și a vizitatorilor municipiului care călătoresc și beneficiază de servicii turistice în județ, depind în mare măsură, de potențialul turistic și implicit de nivelul dotărilor și al amenajărilor turistice oferite în zonă. În acest sens este necesar a se stabili cu exactitate arealul zonelor de agrement din imediata apropiere a municipiului Brăila, dar și din alte părți ale județului, în scopul amenajării acestora pentru turismul de sfârșit de săptămână.

Un alt aspect de semnalat îl constituie faptul ca județul Brăila dispune de un luciu mare de apă care în prezent este utilizat în mică măsură în activități de agrement. Astfel, conform datelor statistice, suprafața luciului de apă a principalelor lacuri din județul Brăila este: Lacu Sărat I 39ha, Movila Miresii 180ha, Câineni 75ha, Lacu Sărat II 90ha, Lacu Sărat – Batogu 595ha, Lacul Blasova 400ha, Lacul Jirlău 890ha, Lacul Zăton 76ha, Lacurile și iazurile din Insulă Mică 3784ha. Se constată existența unei mari suprafețe de apă în lacurile și iazurile din Insulă Mică a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic, legat de un specific inedit cu profil deltaic.

Din analiza formelor și posibilităților de agrement se remarcă, de asemenea, ca amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural. În prezent, agrementul turistic în Brăila, este un deziderat realizându-se în majoritatea cazurilor individual și neorganizat. Frumusețile naturale ale județului sunt aproape necunoscute turiștilor români și străini, iar posibilitățile ce decurg din aceste “dotări ale naturii” nu sunt valorificate corespunzător. De asemenea, în locurile de interes turistic din județ, agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii, eventual plajă și balneație, acțiuni ce nu implică o organizare deosebită.

În concluzie, este necesară dezvoltarea acestei componente a turismului ce a căpătat o importanță din ce în ce mai mare ajungând a se transforma în motivație turistică propriu-zisă. Astfel, în zonele specifice se poate dezvolta agrementul nautic: plimbări cu vaporașe, iole, hidrobiciclete, schiuri de apă, wind-surfing. Prin redarea în funcțiune a patinoarului s-a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. Un alt punct de atracție îl pot constitui parcurile și grădinile din municipiul Brăila și zona periurbană, care vor trebui reamenajate și întreținute corespunzător (ex. Grădina Publică cu restaurantul “Castel”, Parcul Monument etc).

Tabel 3.6. Structuri de agrement specifice destinației alese

Municipiul Brăila are un profil turistic complex, tipurile dominante de turism fiind turismul urban, turismul de circulație, turismul de afaceri, turismul de odihnă și turismul balnear. Municipiul Brăila include și stațiunea balneo-climaterică Lacul Sărat-Brăila. Complexul balnear Lacu Sărat este deschis tot timpul anului. Acum merg la tratament mai ales pensionarii, însă, în urmă cu un secol, se îmbulzeau să ajungă la Lacu Sărat vizitatori de toate vârstele și din toată țara.

Tabel 3.7. Structuri de agrement specifice pentru turismul balnear în stațiunea balneo-climaterică Lacul Sărat-Brăila

Hotel Mara funcționează tot timpul anului. Tratamentul se asigură prin baza proprie a Complexului Mara, care este dotată cu instalații moderne pentru efectuarea tuturor procedurilor. Complexul dispune de o bază de tratament modernă unde se pot trata următoarele afecțiuni terapeutice: afecțiuni ale aparatului locomotor (reumatismale degenerative, abarticulare, inflamatorii, posttraumatice după fracturi, entorse, luxații); afecțiuni neurologice periferice; afecțiuni ginecologice.

Hotel Flora oferă facilități precum: ambulatoriu de specialitate propriu cu bazin hidro-kinetoterapie, saună, sală gimnastică. În baza de tratament se execută tratamente și proceduri balneare precum băi galvanice, kinetoterapie individuală și în grup, băi de sare la cadă, băi de nămol, împachetări generale cu nămol, cataplasme cu nămol, duș subacval, băi de lumină, diadinamice, ultrasunete, magneto-diaflux, infraroșii, solux, ultraviolete, acupunctură, iono-galvanizări, aerosoli, masaj, gimnastică medicală, bazin kinetoterapie.

Hotel Perla dispune de o întinsă suprafață de plajă și de o bază de tratament la care sunt în curs de finalizare importante lucrări de extindere și modernizare. Tratamentul se asigură prin noua bază de tratament balnear, dotată cu instalații și aparatură pentru efectuarea tuturor procedurilor, la cele mai înalte standarde.

Orașul Brăila fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. Toate evenimentele istorice la care orașul a luat parte și-au pus amprenta asupra vieții economice, sociale și culturale, iar ceea ce a dăinuit peste veacuri reprezintă actualmente o moștenire culturală intangibilă a locului, Brăila începutului de secol XXI prezentându-se ca un oraș de anvergură europeană ce își spune cu mândrie poveștile tuturor turiștilor ce îi calcă meleagurile.

Tabel 3.8. Structuri de agrement specifice pentru turismul urban

Starea calitativă a structurilor de agrement: Structurile de agrement se află într-o stare bună sau chiar foarte bună, majoritatea fiind renovate sau modernizate în ultimii ani. Sunt bine întreținute și îngrijite.

Destinația organizează periodic evenimente cu caracter turistic:

Festivalul Internațional de Muzică Ușoară „George Grigoriu”;

Festivalul internațional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”;

Festivalul Internațional de Jazz „Johnny Răducanu”;

Festivalul național de folk „Chira Chiralina”;

„Zilele Brăilei”;

Festivalul și Concursul Internațional de Canto „Hariclea Darclée”;

Festivalul Florilor de Toamna (Expoziție flori cu vânzare; Expoziție culinară cu vânzare);

Concursul Național de Muzică Ușoară pentru Copii “ARMONIILE DUNĂRII”.

Tabel 3.9. Structuri de agrement specifice pentru turism de afaceri

CAPITOLUL 4. FLUXUL DE TURIȘTI ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Turismul presupune mișcarea oamenilor prin timp și spațiu, fie între casa și destinațiile lor, fie în zonele de destinație. Oarecum surprinzător, studiul fluxurilor turistice a făcut obiectul a unor relativ puține investigații academice. Însă înțelegerea mișcărilor turistice și a factorilor care influențează relațiile timp / spațiu pe care turiștii le au cu destinațiile are implicații profunde pentru dezvoltarea infrastructurii și transportului, dezvoltarea produsului turistic, viabilitatea comercială a industriei turismului și gestionarea impactului social, de mediu și cultural al turism.

SOSIRILE TURISTICE

Figura 4.1. Evoluția numărului total al sosirilor turistice în perioada 2008-2019 în Municipiul Brăila

Sursă: Baza de date TEMPO online a Institutului Național de Statistică

Analiza primului grafic relevă fluctuații importante la nivelul sosirilor turistice în Municipiul Brăila, scăderi și creșteri care își pot găsi explicația în diversele “evenimente” care, în decursul ultimilor ani, au afectat, pe plan economic și nu numai, țara noastră și, implicit, orașul Brăila. Cu alte cuvinte, putem spune că Brăila își subordonează evoluția turistică tendințelor generale naționale de evoluție ale sistemului turistic românesc; desigur, cu mici diversificări și nuanțări.

Criză economică și financiară – care s-a manifestat mai intens în Europa încă din 2008 iar în România din 2009 – a reprezentat o schimbare nefavorabilă gravă a mediului extern, afectând aproape toate sectoarele de activitate. Potrivit datelor publicate de către Biroul de statistică al UE, răspândirea crizei financiare a afectat evident turismul în UE. Toate fenomenele negative au însemnat reduceri ale numărului de turiști și ale încasărilor la nivel global, precum și la nivel național. În acei ani s-a considerat faptul că această criză globală “îi va ține pe străini departe de România.” Să nu uităm că principalii vizitatori străini ai României soseau din țări precum Germania și Italia […] țări care au fost puternic afectate de recesiune și în care turiștii se orientau spre vacanțe în țară, aproape de casă, la bugete mai mici.

Prognozele pentru anul 2009 estimau că numărul turiștilor care vizitează România va scădea cu circa zece procente. În România, numărul sosirilor vizitatorilor străini au scăzut la 7,57 milioane în 2009, sub nivelul de 8.86 milioane în 2008. Astfel, după cum se observă și în graficul atașat mai sus, Municipiul Brăila a înregistrat o scădere considerabilă a numărului de sosiri turistice în anul 2009 față de anul 2008, acest fapt putând fi corelat cu scăderea sosirilor turistice la nivel național, ca efect al crizei economice ce s-a manifestat puternic și în țara noastră.

După o contracție semnificativă în 2009, turismul a revenit puternic în 2010, iar în 2011 sosirile turistice internaționale au crescut substanțial. Astfel, după anul 2009, conform graficului, are loc o creștere a numărului de sosiri turistice în Municipiul Brăila, care, în anul 2011, va ajunge la valoarea de 61.490 de sosiri, foarte apropiată de cea care se înregistra la nivelul anului 2008 (61.379), înainte ca efectele crizei economice să își facă apariția și în domeniul turismului. Practic, în decursul a trei ani, se reușește o “reînviere” a turismului în Brăila.

Din păcate, anul 2011 a adus pe piața financiară din întreaga lume, dar în special în Uniunea Europeană, o criză financiară acută […]. Anul 2011 pare o repetiție a anului 2008, piețele financiare părând să fie, din nou, un continuu joc de yo-yo, iar investitorii având un sentiment de deja-vu foarte puternic.

Din nou, efectele crizei economice se resimt și în turismul brăilean, sosirile turistice cunoscând o altă scădere numerică, de data aceasta mai îndelungată, extinsă pe parcursul a trei ani: 2012, 2013 și 2014.

Așadar, criză economică prelungită a avut un efect semnificativ asupra fluxului turistic, înregistrându-se și scăderi ale numărului de turiști.

Pentru Municipiul Brăila, anii 2015-2016 cunosc o creștere semnificativă în ceea ce privește sosirile turistice. 2016 a fost un an puternic pentru turism, în ciuda a numeroase provocări, iar sosirile turistice din 2015 au continuat într-o evoluție ascendentă și în anul 2016.

De altfel, specialiștii în domeniu sunt de părere că numărul în creștere de cetățeni străini care ajung la Brăila se explică prin activitățile economice din oraș, cei mai mulți dintre străinii care se cazează aici venind cu afaceri sau lucrând pentru companii puternice precum Yazaki (înființată în 2015) și fabrica de corpuri de iluminat (Liting Universal Group – China) amenajată în 2017 pe amplasamentul fostului mall Armonia.

Deși numărul vizitatorilor străini ce ajung în Brăila cunoaște o creștere, dacă analizăm numărul sosirilor turistice totale din Brăila pentru perioada 2016-2017, observăm o scădere în anul 2017 față de anul 2016, diferență de aproximativ 13 mii de sosiri turistice. Din 2017 până în ultimul an al perioadei analizate, 2019, numărul sosirilor turistice în Municipiul Brăila cunoaște o creștere continuă și echilibrată, semn al redresării pieței turistice într-o perioadă de stabilitate economică.

De asemenea, această creștere poate fi corelată și cu faptul că la nivelul municipiului Brăila este în funcțiune Centrul de informare și promovare turistică, care urmărește creșterea numărului turiștilor în municipiul Brăila și în zonele limitrofe cu potențial turistic, prin: oferirea unor servicii specializate integrate, moderne, permanente și la standarde europene turiștilor și potențialilor turiști; instituirea unui sistem integrat și informatizat a ofertei turistice; promovarea potențialului turistic local prin îmbunătățirea imaginii de destinație turistică a Brăilei. În plus, printre obiectivele anului 2018 s-au numărat: Realizarea unor publicații, studii, articole pentru promovarea turismului brăilean; Susținerea tuturor manifestărilor care au legătură cu obiceiurile și tradițiile zonei; Inițierea de proiecte de promovare și susținere a potențialului turistic brăilean.

Figura 4.2. Evoluția pe luni a numărului de sosiri ale turiștilor în Municipiul Brăila, în anii 2013, 2016 și 2019

Sursă: Baza de date TEMPO online a Institutului Național de Statistică

Din cadrul perioadei analizate (2008-2019) în ceea ce privește numărul sosirilor turistice în Municipiul Brăila, am ales că în continuare să selectez următorii trei ani: 2013, 2016 și 2019, pentru a realiza o analiză comparativă, pe luni, privind sosirile turistice.

După cum se poate observa și din grafic, tendința generală în toți cei trei ani analizați este de creștere a numărului de sosiri turistice în sezonul cald, urmată apoi de o descreștere în sezonul rece. Acest fapt evidențiază un oarecare caracter sezonier al turismului brăilean. Sezonalitatea prin prisma sosirilor turistice din Brăila este una mai redusă comparativ cu zonele turistice de pe litoralul românesc, spre exemplu, unde caracterul sezonier este mult mai pronunțat. Totuși, faptul că în Brăila predomină, pe lângă turismul de circulație, într-o mare măsură și turismul balnear, face ca turismul brăilean să prezinte și el un caracter sezonier.

Cel mai mic număr de sosiri turistice s-a înregistrat în luna ianuarie a anului 2013 (1963 sosiri turistice). Comparativ cu această valoare, cele mai puține sosiri turistice din anii 2016 și 2019 s-au înregistrat tot în luna ianuarie, însă valorile au fost semnificativ mai ridicate: 3161 în 2016 și 3125 în 2019.

În 2013, luna cu cel mai mare număr al sosirilor turistice a fost iulie (7576), iar în anul 2016, cea mai mare valoare a fost în luna august (8375). În comparație cu valorile cele mai crescute din acești doi ani, în anul 2019 cele mai multe sosiri turistice au fost în număr de 6190, în luna iunie, cea mai mică valoare maximă din cei 3 ani analizați. Faptul că toți cei trei ani au avut maximul numărului de sosiri turistice în luni aparținând anotimpului de vară, conturează încă o dată caracterul sezonier.

NUMĂRUL DE ÎNNOPTĂRI ALE TURIȘTILOR

Figura 4.3. Evoluția numărului de înnoptări ale turiștilor în perioada 2009-2019 în Municipiul Brăila

Sursă: Baza de date TEMPO online a Institutului Național de Statistică

Analizând graficul privind numărul de înnoptări turistice în Municipiul Brăila, se poate observa că perioada 2009-2016 este marcată de ușoare fluctuații, în timp ce în anul 2017 s-a înregistrat o scădere bruscă a numărului de înnoptări turistice.

În anul 2010 au fost circa 181 mii de înnoptări turistice în Municipiul Brăila, în scădere față de anul 2009 (199 mii înnoptări turistice). Această descreștere se poate asocia cu tendința generală la nivel național: România a înregistrat în anul 2010 cea mai mare scădere din UE a numărului de înnoptări în unități turistice, fiind țara cu cea mai mică pondere a turiștilor străini în totalul înnoptărilor.

Perioada 2011-2016 privind numărul înnoptărilor turistice prezintă aceleași creșteri și descreșteri precum graficul privind numărul total al sosirilor turistice, evidențiind astfel o evoluție concomitentă a celor doi indicatori turistici. Astfel, numărul de sosiri și numărul de înnoptări turistice au fost ambele afectate de criza financiară din 2011, cunoscând o descreștere continuă până în 2015, de unde au avut o evoluție ascendentă până în 2016, inclusiv.

Scăderea drastică a numărului de înnoptări ce a avut loc din 2017 poate fi asociată cu decăderea pe piața turistică a stațiunii Lacul Sărat – Brăila, principala sursă ce furniza un număr mare de înnoptări în structurile de primire turistică a turiștilor ce practicau turismul balnear, un tip de turism predominant în Brăila.

Dacă în perioada de dinainte de Revoluție toate locurile de cazare erau acoperite permanent, în zilele noastre lucrurile stau cu totul altfel. Statistica pe 2017 arată un grad de ocupare de numai 12% (după ce în 2002 era de 23%), ceea ce demonstrează că stațiunea a intrat într-un declin pronunțat. E drept, în lunile de vară e un pic mai aglomerat, însă nu cu turiști la tratament, ci cu brăileni ce vizitează stațiunea cu scopul petrecerii timpului liber cu diverse activități de agreement, ei nepetrecându-și nopțile în stațiune.

În plus, Lacul Sărat din stațiunea brăileană cu același nume a secat în 2019 pe 80% din suprafață, iar concentrația de sare rămasă în apă era atât de mare încât cristalele saline au devenit grunjoase și le provocau iritații turiștilor. Acest fapt poate explica menținerea numărului scăzut de înnoptări turistice și în anul 2019.

Figura 4.4. Evoluția pe luni a numărului de înnoptări ale turiștilor în Municipiul Brăila, în anii 2013, 2016 și 2019

Sursă: Baza de date TEMPO online a Institutului Național de Statistică

Evoluția pe luni a numărului de înnoptări ale turiștilor în Municipiul Brăila, în anii 2013, 2016 și 2019 relevă aceeași tendință generală a fluctuațiilor din graficul privind totalul numărului de înnoptări turistice.

Cele mai mici valori ale numărului de înnoptări s-au înregistrat în luna ianuarie în fiecare dintre cei trei ani analizați, numărul cel mai redus fiind în 2013 (3.881).

După cum se observă pe grafic, cele mai multe înnoptări turistice din 2013 au fost înregistrate în luna iulie (28.675), după cum și maximul sosirilor turistice s-a înregistrat în aceiași luna a anului 2013.

Aceeași corelație între valorile celor doi indici (sosiri și înnoptări) este valabilă și pentru anul 2016.

În schimb, pentru anul 2019, fluctuațiile între sezonul cald și sezonul rece nu au fost semnificative, media generală pe an fiind semnificativ redusă față de 2013 și 2016. Maximul anului 2019 a fost de aprox. 11 mii de înnoptări turistice, în luna mai.

CAPITOLUL 5. TIPURI ȘI FORME DE TURISM ACTUALE ȘI DE PERSPECTIVĂ

În prezent, activitatea de turism în județul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute – turismul balnear, de sfârșit de săptămână și de circulație, dar registrul formelor de turism este destul de redus. Turismul balnear și de circulație au cea mai mare pondere.

Ca tipuri de turism reținem: turismul de tratament, turismul de odihnă cu o accepție de formă asociată, pescuitul sportiv, turismul nautic – ce se realizează spontan, picnicul și, ca formă inclusă, nedisociată, valabilă pentru toate tipurile, turismul de cunoaștere, confundabil până la un punct, cu turismul cultural.

Tradiția dobândită, resursele și posibilitățile reale reclamă, pe de-o parte, dezvoltarea și amplificarea formelor de turism, iar pe de altă parte, ordonarea prioritară a acestora în cadrul celor trei forme de turism. Turismul balnear va fi în continuare forma principală de turism practicată. Turismul de sfârșit de săptămână va constitui o coordonată prioritară, fiind necesară concentrarea celor mai mari eforturi investiționale și organizatorice, întrucât prin intermediul acestora se vor concretiza forme de turism ca: turism pentru practicarea sporturilor de vară, turism nautic, pescuitul și vânătoarea, turismul rural și picnicul. Turismul de circulație se va dezvolta considerabil, dar va fi în continuare subordonat primelor două forme. Acesta se va regăsi, practic, în celelalte forme de turism, dar reprezentative pot deveni: turismul de croazieră, cultural și cel generat de participarea la diferite manifestări sportive și distractive.

Diversitatea și valoarea resurselor turistice, naturale și antropice, din Municipiul Brăila, este favorabilă practicării unor variate forme de turism:

→ Turism balnear este favorizat de existența unor resurse balneoturistice importante, stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila.

→ Turismul urban – Brăila are infrastructură turistică dar și potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât orașul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber, a vacanțelor, pentru vizitare, desfășurarea unor activități de natură diversă – vizionarea de spectacole, expoziții, efectuarea de cumpărături, călătorii de afaceri etc.

→ Turismul cultural are premise de creștere, în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizație, amplificându-se dorința de cunoastere a turiștilor. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit, ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nișă principală de dezvoltare a activității turistice.

→ Turismul de afaceri – existența unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea orașului pe malul Dunării și a numeroase facilități de conferințe în hotelurile din oraș (hotel Belvedere – 130 locuri; hotel Triumph – 80 locuri, hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila, deoarece aici își concentrează activitatea cele mai multe și cele mai profitabile unități economice active de pe plan județean, iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluția acestei forme de activitate. După anul 2000, pâna la recenta criză economică, rețeaua unităților hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcția unor unități hoteliere private, ceea ce reflectă existența unei cereri în acest domeniu.

→ Ecoturismul – Brăila este una dintre porțile de intrare ale Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB), zonă umedă de interes internațional (sit RAMSAR), care favorizează dezvoltarea a numeroase activități ecoturistice pe teritoriul parcului cu plecare din Municipiul Brăila, precum birdwatching, plimbări cu barca, excursii cu ghid, fotosafari, atragand astfel un numar mai mare de turisti ce se pot caza in oras.

→ Turism stiințific – determinat de marea varietate floristică și faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turiști: specialiști, studenți, iubitori de natură. La fel ca in cazul ecoturismului, atrage vizitatori in orasul Braila.

→ Turismul nautic și turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării, precum și existența portului Brăila favorizează această formă de turism.

→ Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării și se desfășoară cu respectarea legislației în vigoare.

→ Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral și deltă.

→ Turismul de sfârșit de săptămână este favorizat de existența unor zone atractive pentru turiști (Balta Mică a Brăilei, stațiunea Lacu Sărat ca și celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din județ), dar si faptul că la mai puțin de 100 km sunt situate câteva orase emițătoare de turiști, importante (Galați, Slobozia, Buzău, Focsani, Rm. Sărat). Această formă de turism trebuie valorificată eficient și durabil în același timp, fiind evitate excesele turiștilor de weekend.

CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI CULTURAL ÎN BRĂILA

Fundamentarea dezvoltării turismului cultural-istoric în Brăila nu poate fi concepută în afara unor strategii coerente, elaborate pornind de la potențialul turistic cultural și resursele existente și ținând cont de oportunitățile, dar și de amenințările care se prefigurează. Analiza diagnostic de tip SWOT a turismului cultural în Brăila este concepută ca o suită de comentarii concentrate asupra principalilor factori ce influențează dezvoltarea acestuia. Se poate preciza faptul că elemente ale punctelor forte, printr-o valorificare adecvată, se transformă în oportunități, iar unele elemente ale punctelor slabe, prin cronicizare, devin amenințări.

PUNCTE TARI:

Existența unui patrimoniu cultural-istoric deosebit în municipiul Brăila:

Brăila, oraș cu o vechime de 640 de ani, este printre puținele orașe din România ce păstrează încă, într-o stare bună de conservare, vechiul Centru istoric;

vestigiile arheologice descoperite au dovedit prezența omului neolitic (Boian – Giulești, 5000 i.Hr.) la Brăilița (cartier al Brăilei);

concepția urbanistică a Brăilei este deosebită: compoziție simetrică și dispunere radial-concentrică a străzilor;

Lista Monumentelor Istorice din România conține, pentru municipiul Brăila, un număr de 114 obiective;

Brăila deține 3 ansambluri de arhitectură (Piața Traian, str. M. Eminescu și str. G-ral E. Grigorescu) și 64 de clădiri cu valoare de monument istoric;

la Brăila există o mare varietate de biserici (ortodoxe, romano – catolică, Mitropolia de Rit Vechi, Templul Coral, luterană, calvină etc.) ridicate de etniile ce au conviețuit aici;

dintre acestea, un număr impresionant de biserici au o arhitectură deosebită, 5 având deja valoare de monument istoric, iar 7 fiind propuse pentru clasare (ex: bulgărească, armenească etc.);

numeroase monumente de for public și monumente memoriale/funerare, dintre care 28 cu statut de monument istoric;

Muzeul Brăilei și Biblioteca Județeană “Panait Istrati” dețin un număr impresionant de colecții publice, carte rară, obiecte de artă clasate ca bunuri culturale mobile;

existența unui proiect în derulare de reabilitare a centrului istoric;

evoluția semnificativ crescătoare a investițiilor în sectorul cultural – artistic din ultimii ani;

extinderea, cu tendința de permanentizare, a colaborărilor bilaterale, regionale și naționale, în scopul punerii în valoare a patrimoniului cultural local, a producțiilor cultural – artistice locale;

dezvoltarea preocupărilor pentru realizarea de rețele informatice specializate, în vederea facilitării accesului publicului și a ofertei de servicii culturale;

existența unor resurse umane specializate în cadrul instituțiilor de cultură din județ;

ofertă culturală complexă (festivaluri, expoziții, concerte, lansări de carte etc.) susținută de un număr impresionant de instituții culturale de renume: Teatrul “Maria Filotti”, Muzeul Brăilei, Biblioteca Județeană “Panait Istrati”, Casa Municipală de Cultură, Centrul Cultural Nică Petre, Casa Memorială “Panait Istrati”, Casa Memorială “D.P. Perpessicius”, Muzeul de Științele Naturii, Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Societatea Filarmonică Lyra, Uniunea Artiștilor Plastici – Filiala Brăila, Cercul Militar, Casa de Cultură a Tineretului, Palatul Copiilor

existența unui potențial turistic cultural nevalorificat;

existența unor căi de comunicații rutiere și feroviare care pot fi dezvoltate și modernizate;

infrastructură de transport și telecomunicații relativ dezvoltată;

amplasarea geo-climatică a Brăilei favorabilă dezvoltării unui turism performant;

poziția de port la Dunăre a orașului Brăila ce favorizează accesibilitatea;

manifestări economice și culturale cu rezonanță națională și internațională – Festivalul Internațional de Muzică Ușoară “George Grigoriu”, “Târgul Național de Agricultură” de la Brăila, Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee” și altele.

PUNCTE SLABE:

Existența unor instituții de cultură și a unor clădiri cu destinație culturală degradate;

slaba amenajare și insuficienta promovare a obiectivelor istorice, culturale etc.;

lipsa preocupărilor sistematice ale instituțiilor și autorităților publice locale cu atribuții în domeniul protejării patrimoniului cultural pentru reinserția monumentelor istorice în spațiul comunitar;

lipsa unei abordări intersectoriale în ceea ce privește punerea în valoare a patrimoniului cultural imobil, cu predilecție în raport cu turismul, transporturile, industria hotelieră, construcțiile civile și diferite alte servicii pentru consumatori;

gestionarea ineficientă a serviciilor cultural-artistice;

insuficienta utilizare a Dunării drept cale de transport al călătorilor (de ex. Croazieră);

existența pieței forței de muncă insuficient dezvoltată și cu o ofertă structurală inadecvată cererii;

promovarea insuficientă pe plan regional și național a potențialului turistic din zonă;

capacitatea de cazare redusă;

slaba dezvoltare a infrastructurii generale (inclusiv drumurile și servicii conexe);

lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii;

veniturile reduse ale majorității populației, fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice;

caracterul relativ sezonier al ofertei turistice, întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfășurarea unor activități turistice de anvergură;

situarea ofertei turistice la distanțe relative îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană, siturile istorice de valoare europeană și mondială din Nordul Moldovei etc.

OPORTUNITĂȚI:

valorificarea turistică a vestigiilor istorice din zona Brăilei, monumentele arhitectonice, casele memoriale, Teatrul “Maria Filotti” – complex aflat sub protecția UNESCO-, centrul vechi al municipiului Brăila, lăcașurile de cult;

posibilitatea utilizării unor fonduri ale Uniunii Europene disponibile în vederea sprijinirii dezvoltării zonale, a turismului și, implicit, a sectorului cultural;

posibilitatea de dezvoltare a proiectelor în Bazinul Mării Negre și Euroregiune;

amplificarea activității de consultanță în vederea sprijinirii inițierii și dezvoltării afacerilor;

îmbunătățirea infrastructurii de transport și oportunitatea creării, împreună cu malul tulcean, a unei zone turistice viitoare prin construcția podului peste Dunăre;

atragerea euroinvestitorilor;

dezvoltarea de proiecte de punere în valoare a diversității etnoculturale existente în Brăila;

oportunități sporite de promovare a identității cultural-artistice locale și naționale, ce au apărut în urma aderării României la Uniunea Europeană;

disponibilitatea autorităților publice locale pentru realizarea de proiecte în vederea atragerii de fonduri pentru segmentul cultural-artistic.

AMENINȚĂRI:

instabilitatea economică;

concurența foarte mare a zonelor cunoscute din Regiune (Marea Neagră, Delta);

lipsa unei strategii de promovare a turismului local, greutăți induse de regimul de administrare al unor potențiale obiective turistice;

întârzierea realizării investițiilor în cazul unor proiecte cu finanțare din fonduri ale U.E.;

distrugerea potențialului turistic cultural ca urmare a dezinteresului autorităților locale față de agravarea stării de degradare a unor monumente culturale.

CAPITOLUL 7. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL DIN SECOLELE XIX-XX DIN MUNICIPIUL BRĂILA

PERCEPȚIA POPULAȚIEI LOCALE PRIVIND OFERTA TURISTICĂ CULTURALĂ ACTUALĂ A ORAȘULUI

Opiniile localnicilor privind potențialul turistic al obiectivelor culturale din Municipiul Brăila și gradul de promovare a acestora s-au obținut folosind metoda chestionarului. Chestionarul a fost aplicat unui eșantion de 550 de persoane care locuiesc în Municipiul Brăila.

Scopul aflării percepției populației locale privind oferta turistică culturală actuală a orașului a fost acela de a-mi crea o bază de informații în conformitate cu realitatea care să reprezinte un argument solid pentru ideile susținute de mine în cadrul acestei lucrări de licență.

Din punct de vedere structural, chestionarul cuprinde un numar de 15 întrebări, dintre care: 9 vizează oferta turistică actuală, 2 fac referire la modalități de îmbunătățire a ofertei turistice din Municipiul Brăila, iar 4 întrebări țin de aspecte socio-demografice ale respondenților. În cadrul chestionarului se poate remarca îmbinarea întrebărilor ce vizează aspecte calitative cu cele ce vizează aspecte cantitative.

De o deosebită importanță consider că este interpretarea rezultatelor obținute pentru fiecare întrebare. De altfel, ideile cu valoare concluzională regăsite în urma interpretării răspunsurilor sunt cele ce au valențe argumentative în contextul prezentului studiu. Prin urmare, în continuare voi prezenta datele statistice și rezultatele obținute.

De cât timp locuiți în orașul Brăila?

Toți respondenții sunt locuitori ai Municipiului Brăila, după cum și chestionarul a fost adresat doar localnicilor. Din totalul persoanelor chestionate, 95% locuiesc în Municipiul Brăila de peste 10 ani. Această informație este una destul de importantă deoarece, locuind în acest oraș de atât de mult timp, înseamnă că aceste persoane sunt mai mult decât familiarizate cu situația existentă în Brăila, iar răspunsurile oferite au un grad ridicat de sinceritate și adevăr, întărind astfel baza argumentativă a acestei lucrări de licență.

Figura 7.1. Perioada de timp de când respondenții sunt domiciliați în Municipiul Brăila

Sunteți născut/ă în orașul Brăila?

Un procentaj de 81% din persoanele chestionate s-au născut în Municipiul Brăila. Acest fapt întărește afirmația expusă anterior, la prima întrebare.

Figura 7.2. Localitatea în care s-au născut persoanele chestionate

În cursul săptămânii vă rezervați timp pentru vizite (turistice) la teatru/muzee/alte obiective culturale?

Relevanța acestei întrebări stă în faptul că relevă conexiunea pe care localnicii o au cu obiectivele turistice din orașul lor natal. 70% din respondenți nu aleg să viziteze aceste obiective în cursul săptămânii. Interpretarea acestui răspuns poate indica faptul că localnicii nu se mai simt atrași de aceste obiective așa cum erau în trecut, poate pentru că starea lor de conservare lasă de dorit, iar aspectul lor actual nu mai egalează valențele cultural-istorice pe care fiecare monument le înmagazinează în identitatea sa.

Figura 7.3. Vizitele localnicilor la obiectivele culturale din Municipiul Brăila

În opinia dumneavoastră, ce obiectiv cultural este/ar putea fi simbolul orașului?

Această întrebare are capacitatea de a dezvălui puternica încărcătură cultural-istorică pe care obiectivele menționate o au, astfel încât semnificația lor pentru comunitatea locală și pentru oraș s-a păstrat vie de-a lungul decadelor. Analizând răspunsurile, s-a dovedit că obiectivul turistic care a reușit cel mai bine să-și păstreze renumele și simbolistica odată cu trecerea anilor este Teatrul Maria Filotti, acesta fiind răspunsul a 53% dintre persoanele chestionate. Însă nici Castelul de apă (21%) sau Ansamblul Piața Traian (17%) nu se lasă prejos. Acestea sunt urmate în clasament de Biserica Greacă (8%) și, în cele din urmă, Palatul Filarmonicii Lyra (1%).

Figura 7.4. Obiectivele-simbol ale orașului Brăila

Pe care dintre aceste obiective le-ați vizitat?

Răspunsurile oferite la această întrebare evidențiază gradul de cunoaștere pe care localnicii îl au față de obiectivele-simbol ale orașului și întăresc veridicitatea răspunsurilor lor oferite la întrebarile ce urmează. Doar 1% din populația respondentă nu a vizitat niciunul dintre aceste obiective, astfel încât gradul de acuratețe a răspunsurilor și gradul de cunoaștere a situației actuale din oraș este unul foarte ridicat.

Figura 7.5. Gradul de vizitare a obiectivelor de către localnici

Care v-au impresionat cel mai mult?

Aproape jumătate din populația chestionată a fost impresionată de Teatrul Maria Filotti, fapt ce reconfirmă cele dovedite în interpretarea întrebării cu numărul 4. Un procent de 15% au fost impresionați de toate obiectivele, iar doar 3% nu au fost impresionați de niciunul dintre acestea.

Figura 7.6. Cuantificarea impactului pozitiv pe care obiectivele l-au avut asupra populației locale

Vă place aspectul estetic actual al Castelului de apă?

În opinia populației locale (80%), Castelul de apă din Brăila nu se află într-o stare prea bună, iar aspectul său lasă de dorit. Interpretând răspunsurile la această întrebare, pot afirma că majoritatea comunității locale și-ar dori ca acest obiectiv să fie restaurat.

Figura 7.7. Părerea respondenților privind aspectul estetic actual al Castelului de apă

Ce părere aveți despre faptul că majoritatea monumentelor istorice din oraș se află într-o stare de degradare și distrugere avansată?

La această întrebare, toți respondenții au fost în asentiment unii cu ceilalți, fiind dezamăgiți de situația actuală. Ideile principale abordate de aceștia fac referire la dezinteresul autorităților față de condiția monumentelor istorice din oraș și subliniază necesitatea renovării acestora, tocmai pentru a nu se pierde valoarea lor culturală, implicit „moștenirea orașului” (după cum menționează unul dintre respondenți) și pentru a putea fi valorificate în activitatea turistică. Găsesc relevantă aici menționarea unuia dintre răspunsuri: „Este nevoie de renovarea fiecărui monument istoric, apoi investit în marketing pentru atragerea potențialilor turiști.”

Ce părere aveți despre reabilitarea Bisericii Buna Vestire (Greacă)?

Proiectul de restaurare a Bisericii Buna Vestire a început în anul 2016. Printre răspunsurile primite la această întrebare, consider că următoarele înglobează ideea principală abordată de localnici: „Cred că este bine că a fost luată această decizie, dar ar trebui reabilitate toate monumentele pentru a se vedea cu adevărat o schimbare.”, „Este un proiect foarte bun pentru că exteriorul bisericii de mult trebuia reabilitat.”, „Mi se pare un început promițător pentru reabilitarea celorlalte monumente.” Așadar, pot concluziona că, prin răspunsurile oferite, comunitatea locală este încântată de demararea acestui proiect și speră ca această inițiativă să continue prin restaurarea și a altor monumente istorice brăilene.

Considerați că restaurarea obiectivelor culturale le distruge farmecul inițial?

78% din populația respondentă consideră că restaurarea obiectivelor culturale nu le distruge farmecul inițial, astfel încât este sugerată ideea că obiectivele existente în Brăila ar beneficia enorm de pe urma unor proiecte de restaurare, sporindu-și atractivitatea turistică.

Figura 7.8. Părerea respondenților privind restaurarea obiectivelor

Care considerați că este principalul motiv pentru care orașul Brăila înregistrează un număr redus de turiști?

Printre răspunsurile oferite la această întrebare, pe acestea le consider ca fiind reprezentative pentru opinia localnicilor în general: aspectul deplorabil actual al clădirilor-monument, insuficienta promovare turistică, nevalorificarea corespunzătoare a resurselor turistice naturale și antropice, infrastructura turistică slab dezvoltată.

Se conturează astfel o idee generală despre starea turismului în prezent în Municipiul Brăila, o imagine care nu este una favorabilă pentru afirmarea pe plan regional sau național drept un oraș turistic. Așadar, numărul redus de turiști nu se datorează lipsei potențialului turistic, deoarece acesta există cu certitudine, ci strategiei deficitare dedicate activității turistice din Brăila.

Considerați că existența în oraș a Centrului de Informare și Promovare Turistică este benefică dezvoltării turismului brăilean?

Mai mult de jumătate din persoanele chestionate (58%) consideră că Centrului de Informare și Promovare Turistică are un impact pozitiv asupra dezvoltării activității turistice în Municipiul Brăila.

Pe de altă parte, un procent de 24% din populația locală consideră că existența acestuia nu aduce beneficii în contextul turistic brăilean.

Figura 7.9. Părerea respondenților privind existența în oraș a Centrului de Informare și Promovare Turistică

În opinia dumneavoastră, ce măsuri credeți că ar trebui luate pentru a atrage mai mulți turiști?

Comunitatea locală consideră că aceste măsuri ar fi favorabile pentru creșterea numărului de turiști ce vizitează Municipiul Brăila: reabilitarea obiectivelor istorice turistice, realizarea de investiții în structurile de primire turistică (cazare, agrement etc.), intensificarea proceselor de promovare internă și internațională, educarea populației privind păstrarea curățeniei în oraș, civilizarea locuitorilor, valorificarea Dunării și a Lacului Sărat.

Fișa respondentului: Sexul și Vârsta.

Se remarcă o distribuție inegală în ceea ce privește sexul persoanelor ce au participat la completarea acestui chestionar. Predomină femeile, cu un procent de 89%, în timp ce respondenții de sex masculin reprezintă doar 11%.

Figura 7.10. Sexul respondenților

O analiză privind vârsta respondenților relevă că cea mai mare parte a acestora se încadrează în categoria persoanelor adulte (25-60 ani), cu un procent de 73%. Ponderea populației tinere (sub 25 ani) este de 23%, iar cele mai reduse valori au fost înregistrate în cadrul populației vârstnice (peste 60 ani), de doar 4%.

Figura 7.11. Vârsta respondenților

PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL DIN SECOLELE XIX – XX DIN MUNICIPIUL BRĂILA

Zonele istorice și potențialul turistic natural sunt două dintre elementele cheie care sporesc curiozitatea turiștilor de a vizita orașele. Zonele istorice sunt în general foarte primitoare reprezentând un amestec de atracții și facilități ce sunt accesibile tuturor. Dincolo de aspectele educaționale, regiunile istorice oferă vizitatorului experiențe memorabile. Orașele înzestrate cu astfel de moșteniri reprezintă un punct de atracție care a condus la dezvoltarea turismului urban. Apele urbane au atras întotdeauna vizitatori. În ultimul timp orașele și investitorii privați acordă o importanță deosebită apelor urbane deoarece ele oferă numeroase oportunități pentru turism, economie și dezvoltare locală.

Turismul urban înseamnă „a face diverse activități turistice și de agrement și a obține beneficii din aceste activități. Locuitorii sau vizitatorii pot fi clienții care se pot bucura de peisajul orașului, de fenomene funcționale și de imagine ”. În plus, se referă la „vizitarea obiectivelor turistice din oraș bazate pe atracții, facilități și imaginea orașului.”

Pornind de la aceste afirmații, am gândit 4 trasee turistice tematice definitorii pentru arealul studiat și alte câteva propuneri care să pună în valoare potențialul turistic cultural din secolele XIX-XX din Municipiul Brăila. Traseele turistice au rolul de a valorifica multitudinea de obiective turistice culturale și a monumentelor istorice brăilene. Traseele turistice stimulează turiștii să viziteze atracțiile orașului și pentru îi ajută să înțeleagă și să aprecieze caracteristicile distinctive, unicitatea cultural-istorică, și frumusețea arhitecturii secolelor XIX-XX a orașului.

Prima propunere de traseu turistic tematic este traseul cultural-religios, ce se bazează pe atributul de oraș multicultural al Municipiului Brăila.

Brăila este considerat orașul celor 13 etnii, minorități care-și pierd identitatea odată cu trecerea vremii în conștiința generațiilor tinere. Aici, în perioada interbelică, era consemnată prezența celor mai multe minorități din România, turcii, evreii, rromii, rușii-lipoveni, bulgarii, armenii, grecii, maghiarii, germanii, ucrainenii, polonezii, albanezii și italienii trăiau „în bună prietenie” cu românii statorniciți aici, fiecare ocupându-și locul său bine stabilit în comunitate, fiecare scriind, în felu-i, o pagină din istoria orașului Brăila. Acum, imaginea cetății de altădată, dar și tradițiile și obiceiurile inedite ale etniilor se pierd odată cu trecerea timpului, și este imperios necesar ca aceste tradiții și obiceiuri să fie „culese”, reconstituite și valorizate în mod organizat.

Astfel, acest traseu are scopul de a promova obiectivele religioase aparținând secolelor XIX-XX, a căror valoare turistică este conferită atât de particularitățile arhitecturale deosebite, cât și multi-etnicitatea ce caracterizează istoria orașului. Acest traseu include cele mai importante și simbolice biserici din cadrul arealului studiat:

Biserica evanghelică lutherană / Biserica Ortodoxă Sf. Spiridon Vechi, sec. XIX

Biserica Bulgară cu hramul Înălțarea Domnului, sec. XIX

Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel, sec. XIX

Biserica Buna Vestire (Greacă), sec. XIX

Biserica Lipovenească Mare, sec. XIX

Figura 7.12. Traseul cultural-religios

Sursa: hartă realizată de autor în programul Q.Gis 2.18

Cel de-al doilea traseu turistic propus de mine are în vedere casele memoriale și casele ce au aparținut unor personalități brăilene importante. Aceste obiective culturale au o importanță cu atât mai mare cu atât aceste personalități sunt figuri marcante ale culturii brăilene și chiar românești din diverse domenii.

Casa Luca Oancea

Casa Bancotescu

Casa Christescu

Casa Irimia

Casa Alexiu

Casa Memorială a cântărețului de operă Petre Ștefănescu-Goangă

Casa Cavadia

Casa Memorială a scriitorului Panait Istrati

Casa Memorială a lui D. P. Perpessicius, critic literar, istoric literar, poet și cercetător

Figura 7.13. Traseul caselor memoriale și caselor ce au aparținut unor personalități brăilene

Sursa: hartă realizată de autor în programul Q.Gis 2.18

A treia idee implică un circuit turistic cultural-istoric al centrului orașului, cel mai amplu din toate cele propuse, făcând legătura simbiotică între centrul nou (marcat de edificiul Primăriei) și centrul vechi, dezvăluind astfel farmecul arhitectural și istoric al clădirilor cu titulatura de monument istoric ce înfrumusețează zona Ansamblului Piața Traian (sec. XIX), Ansamblul «Str. Mihai Eminescu – Str. 1 Decembrie 1918», până la intersecția cu Str. Griviței (sec. XIX), Bulevardul Alexandru Ioan Cuza și nu numai. Obiectivele turistice incluse în acest circuit sunt:

Fostul liceu de fete – azi, Colegiul National Gheorghe Munteanu-Murgoci (1890)

Palatul Administrativ si Judecatoresc, azi Facultatea de Inginerie si Agronomie, Universitatea Dunarea de Jos (1891)

Casa turcească (începutul secolului al XIX-lea)

Hotel Atena (mijlocul secolului al XIX-lea)

Fosta Banca Agricola, azi Directia de Posta (1870)

Scoala de baieti a Comunitatii Elene (Scoala Greaca) – azi, Scoala Gimnaziala Nikos Kazantzakis (1903)

Hotel „Danubiu” – azi, BRD, Groupe Société Générale (1890)

Imobil 1830 – azi, sediul Muzeului Brăilei „Carol I”

Teatrul „Rally” – azi, Teatrul Municipal „Maria Filotti” (1896)

Palatul Societății Filarmonice «LYRA» (1924)

Baia comunității evreiești (1922)

Gimnaziul Schäffer, fost Liceul Sanitar (1912)

Palatul Agriculturii (1923-1929)

Figura 7.14. Circuit turistic cultural-istoric al centrului orașului

Sursa: Sursa: hartă realizată de autor în programul Q.Gis 2.18

Ultimul traseu propus este traseul turistic al patrimoniului industrial.

Identitatea culturală poate fi construită și în jurul obiectivelor aparținând patrimoniului industrial care poate fi valorificat prin intermediul turismului cultural. Patrimoniul industrial (sau moștenirea industrială) este format din relicvele culturii industriale care au o valoare istorică, tehnologică, socială, arhitecturală sau științifică. Aceste relicve din Municipiul Brăila sunt formate din clădiri cu titulatura de monumente istorice.

Necesitatea includerii acestora în activitatea turistică derivă din importanță pe care au avut-o în trecut în economia orașului și semnificația lor.

Fabrica de bere R.H. Müller (1872-1873)

Moara Valerianos & Lykiardopoulos (1911-1912)

Silozurile „Anghel Saligny” (1887-1891)

Castelul de apă (1914)

Figura 7.15. Traseul turistic al patrimoniului industrial

Sursa: Sursa: hartă realizată de autor în programul Q.Gis 2.18

Pe lângă aceste trasee turistice, consider necesară îmbinarea potențialului turistic natural cu cel cultural-istoric pentru a crește șansele de promovare a destinației pe plan regional și chiar național. În alte cuvinte, o mai bună valorificare și promovare a resurselor naturale, precum Dunărea (ce deține un imens potențial de dezvoltare a unor activități turistice de agrement – plimbări cu barcă sau vaporașul, sporturi nautice), Lacul Sărat (pentru turism balneo-climateric) și Insulă Mică a Brăilei (potențial de dezvoltare a ecoturismului și turismului științific), realizată concomitent cu valorificarea potențialului cultural-istoric, va crește gradul de atractivitate a Municipiului Brăila ca un tot unitar, o singură destinație turistică capabilă să ofere turiștilor numeroase posibilități prin care să descopere potențialul turistic total de care dispune.

În plus, un alt aspect esențial este reprezentat de propunerea de a include Municipiul Brăila în cadrul unor circuite regionale împreună cu alte centre turistice urbane, care în general atrag mai mulți turiști (spre exemplu Tulcea, Buzău etc.). Astfel, turiștii care ajung în regiunea de sud-est, vor avea posibilitatea să descopere și orașul Brăila.

Într-o serie de studii anterioare, este dezvăluit că miturile și legendele proeminente pot stimula creșterea turismului, îmbogățesc experiența turistică și pot atrage atenția asupra unui loc specific.

POSIBILITĂȚI DE PROMOVARE ȘI DEZVOLTARE A ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Resurse insuficient valorificate în prezent sunt: Lacu Sărat-Brăila, Dunărea, obiectivele culturale și religioase, monumentele istorice. Resurse nevalorificate în prezent sunt: Hrubele orașului – pot fi incluse în circuite turistice și valorificate în turismul istoric; Docurile și actualele/fostele zone industriale – pot fi valorificate în turismul industrial, fostele zonele industriale aflate în degradare pot fi transformate în parcuri industriale după modelul european de regenerare urbană.

Scopurile strategiei de relansare a turismului în Municipiul Brăila

Principalele scopuri ale strategiei de relansare a turismului sunt: promovarea prin turism a Municipiului Brăila; dezvoltarea economică a Municipiului Brăila prin dezvoltarea sectorului turistic; ridicarea nivelului de trăi prin dezvoltarea turismului local; crearea de noi locuri de muncă; îmbunătățirea condițiilor de viață.

Deși Municipiul Brăila nu poate concura cu alte orașe sau cu alte municipii ale țării în ceea ce privește potențialul turistic, totuși dispune de un fond turistic însemnat care până în prezent nu a fost valorificat decât în mică măsură. Segmentele de piață care merită o atenție specială sunt: turismul de afaceri; turismul cultural; turismul de evenimente; turismul de weekend.

Factorii favorizanți și restrictivi ai exploatării eficiente a potențialului turistic brăilean

Asupra dezvoltării viitoare a turismului influențează o serie de factori cu caracter conjunctural ce acționează în etapa de tranziție spre o economie de piață, cum ar fi: lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului, a unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei; lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii; veniturile reduse ale majorității populației, fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice.

Dintre factorii favorizanți care influențează dezvoltarea turismului și care au un caracter permanent amintim: existența unui potențial turistic nevalorificat; existența unor căi de comunicații rutiere și feroviare care pot fi dezvoltate și modernizate; calitatea intrinsecă a ofertei turistice, unicitatea peisajului (Insulă Mică a Brăilei), calitățile terapeutice a apelor din Lacu Sărat, a izvoarelor termale de la Însurăței și altele; atracția pe care o reprezintă fondurile de vânătoare și pescuit din apele curgătoare și lacurile din zonă; vestigiile istorice din zona Brăilei; monumentele arhitectonice, casele memoriale, Teatrul “Maria Filotti” – complex aflat sub protecția UNESCO-, centrul vechi al municipiului Brăila, lăcașurile de cult; manifestări economice și culturale cu rezonanță națională și internațională – “Târgul Național de Agricultură” de la Brăila, Festivalul Internațional ‘’George Grigoriu’’ Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee” și altele; posibilități de dezvoltare a agroturismului; existența Dunării, care nu este valorificată decât într-o mică măsură din punct de vedere turistic.

Dintre factorii restrictivi putem menționa: caracterul relativ sezonier al ofertei turistice, întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfășurarea unor activități turistice de anvergură; situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană, siturile istorice de valoare europeană și mondială din Nordul Moldovei etc.

Pornind de la aceste considerente, evaluând cât mai corect posibilitățile de a diminua factorii restrictivi, conjuncturali și permanenți și de a-i folosi pe cei ce favorizează dezvoltarea turismului, se poate aprecia că zona Brăilei, deși nu se află într-un perimetru de maximă importanță turistică, dispune totuși de un potențial care, valorificat cu mare chibzuință, poate constitui o componentă importantă a dezvoltării economice.

Propunerile de exploatare și valorificare a potențialului turistic vor fi axate pe turism cultural și istoric, având în vedere tematică abordată în această lucrare de licență.

Direcții de dezvoltare a turismului cultural-istoric în Municipiul Brăila

Având în vedere faptul că vestigiile istorice și manifestările culturale din Brăila reprezintă pentru o anumită categorie de turiști o atracție deosebită, următoarele direcții propuse în care poate fi dezvoltat turismul cultural-istoric sunt relevante și pentru valorificarea potențialului turistic cultural din secolele XIX-XX existent în Municipiul Brăila:

Desfășurarea și diversificarea manifestărilor culturale de anvergură națională și internațional: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”, pentru a cărui bună organizare vor trebui îmbunătățite condițiile de cazare și serviciile aferente, organizarea unor tururi ale orașului (în cadrul cărora pot fi prezentate elementele de patrimoniu cultural, monumentele istorice și arhitectonice etc.), plimbări pe Dunăre cu participanții la festival, pentru a face cunoscute și a promova frumusețile locale precum și Festivalul Internațional de muzică ușoară «George Grigoriu».

Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”, atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO, cât și ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice, invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară și străinătate);

Urgentarea reparațiilor la Muzeul Brăilei pentru întregirea ofertei turistice;

Introducerea în circuitul turistic a caselor memoriale din municipiul Brăila, printre care amintim Casele Memoriale «Panait Istrati», «Nică Petre» în municipiu, Casa Memorială “Perpessicius”;

Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă, mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică și zona din centrul vechi al orașului. Astfel, vizitarea hrubelor poate fi legată și de monumentele de patrimoniu aflate în această zonă centrală a orașului, cu o mare încărcătură cultural-istorică, ce se suprapune rețelei de hrube.

Continuarea realizării proiectului de reconstituire și refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila, punând în valoare patrimoniul urbanistic și unicat în România;

Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor declarate monumente, cum ar fi: bisericile “Bună Vestire” (Greacă), “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril și Sf. Paraschiva”, Catedrala “Sf. Nicolae” din municipiul Brăila

Menționez faptul ca biserica «Bună Vestire», cunoscută în Brăila sub denumirea «Biserica Greacă», constituie un punct de mare valoare istorică și arhitecturală. De asemenea, în Brăila se află sediul mondial al comunității lipovenești.

De asemenea, poate una din cele mai interesante idei de promovare turistică a istoriei cu care Brăila se mândrește este legată de legendele ce dăinuie aici și conferă un farmec aparte orașului.

Într-o serie de studii anterioare, este dezvăluit că miturile și legendele proeminente pot stimula creșterea turismului, îmbogățesc experiența turistică și pot atrage atenția asupra unui loc specific.

Actualul declin economic și social împinge Brăila într-un con de umbră greu de suportat pentru un oraș care, în urmă cu o sută de ani, strălucea prin prosperitate, dar și prin pitorescul unei comunități multietnice care a dat posterității o serie de mituri rămase în memoria colectivă a românilor.

Orbul ce a nimerit Brăila

Legenda spune că în aces oraș micuț de pe malul Dunării s-a născut un băiețel orb. Părinții l-au crescut bine și au încercat să-i facă viața cât mai plăcută și mai frumoasă. O singură dorință avea însă acest băiat, aceea de a merge la o apă curgătoare. Anii au trecut fără ca el să-și poată îndeplini visul, până când într-o zi s-a gândit să plece singur și să ajungă la acea apă. A întrebat în jurul lui cum ar putea să găsească drumul și cineva i-a spus să meargă încet și să încerce să țină drumul drept fără a se abate de la cale, iar la capătul drumului va găsi apa la care dorea să ajungă. Astfel, el a mers până când, într-un târziu a ajuns la Dunăre. Legenda s-a născut datorită topografiei acestui oraș deoarece toate străzile principale sunt circulare, ele plecă de la Dunăre și ajung tot acolo.

Terente – regele bălților

Terente a existat în relitate. Numele său real a fost Ștefan Vasili, iar de etnie era lipovean, născut în 1895, într-un sat de lângă Brăila. În copilărie și adolescență a fost un băiat liniștit, însă viața sa a căpătat o turnură dramatică după ce soția cu care se căsătorise la vârsta de 20 de ani i s-a îmbolnăvit de ciumă și a murit. A avut cu ea patru copii, dintre care doi s-au înecat, iar ceilalți au fost răpiți și ei de boală. După ce și-a pierdut întreaga familie, înnebunit de durere, Vasili a luat drumul bălților Brăilei, a început să jefuiască, să ucidă și să violeze fete tinere dar și neveste ale unor oficialități locale.

La tanti Elvira

Un alt mit despre Brăila este cel al caselor de toleranță care funcționau cu zecile în perioada când activitatea portuară înfloritoare atrâgea vapoare și marinari din întreaga lume. A rămas în legendă un bordel care se pare că a funcționat chiar în zona portului, al unei matroane numită Elvira. „La noi, la Brăila/ La tanti Elvira / Ușor se câștigă lira / Femeia muncește / Bărbatul plătește / Ce bine-i la noi, la Brăila”, așa sunau versurile unei binecunoscute melodii din epocă.

Legenda lui Codin

Precum Terente și tanti Elvira, Codin a lui Panait Istrati este de asemenea o personalitatea simbolica a acestui oraș. Deși este un personaj al unui roman, conf. univ. dr. Zamfir Bălan, directorul adjunct al Muzeului Brăila, editor al operelor istratiene, afirmă faptul că a existat un tâlhar pe nume Călin care l-a inspirat pe Istrati în opera sa. "Era un mahalagiu cam de vreo treizeci de ani. Mustața o avea neagră, iar părul soios. Și-a omorât tatăl, iar pe mama, Anastasia, o bătea periodic și o trimitea pe "pietroiul" din fața porții. Uriașul și-a omorât chiar și fratele de cruce, pe Tănase. L-a omorat și pe prietenul care i-a întins un păhărel la nevoie, Alexe, care tânjea dupa frumusețea iubitei lui, Irina", cel puțin așa spune legenda. Totuși, a rămas în memoria brăilenilor ca "Uriașul din Port". Ca el, mulți alții în Brăila, însă Codin, ca și Terente, a dat identitate locului.

Chira Chiralina și frumoasele orașului de pe Dunăre

Un alt mit despre Brăila ține de frumusețea fetelor din orașul de la Dunăre. Stăpânită de turci vreme de trei secole, Brăila a continuat să fie un oraș multietnic și după ce a revenit la țara mamă. Acest amestec de etnii ar fi răspunzător, spun unii, de frumusețea din prezent a brăilencelor. De altfel, mitul frumuseții feminine din Brăila a fost întreținut de creația literară de excepție a lui Panait Istrati – povestirea „Chira Chiralina”.

Bogăția și luxul armatorilor și comercianților

Brăila dădea, la începutul secolului XX, prețul cerealelor din întreaga lume, fiind faimoasă pentru Bursa Grâului care funcționa în oraș. Armatorii și comercianții aveau afaceri înfloritoare, care au lăsat urme până astăzi în frumusețea clădirilor construite în acea perioadă de prosperitate a orașului. De altfel, centrul vechi al Brăilei este considerat în prezent un adevărat muzeu de arhitectură veche, datorită faptului că imobilele din acea perioadă nu au fost demolate în perioada regimului comunist.

Brăila, „Orașul salcâmilor“

Brăila este cunoscută la nivel național drept un oraș al salcâmilor. Expresia a fost impusă de titlul unui roman al cunoscutului scriitor Mihail Sebastian, însă evocă o realitate care exista în urmă cu zeci de ani, când străzile principale ale Brăilei erau invadate, în luna mai, de parfumul florilor de salcâm. Din păcate, în timpul regimului comunist, salcâmii au fost înlocuiți cu alte specii. În 2008, autoritățile locale au readus salcâmii pe Str. Mihai Eminescu, fosta stradă Regală, în urma unui program de reabilitare implementat cu bani europeni.

Misterul hrubelor turcești

Există credința că sub orașul vechi se află o ramificație de hrube rămase din vremea când Brăila era raia turcească. Se spune că unele tunele erau atât de mari încât se putea merge călare pe ele. Hrubele aveau aplicații militare, fiind construite ca rute de scăpare în cazul în care zidurile cetății cedau în fața unui asediu inamic. Din păcate, în anii '50, regimul comunist a astupat deliberat hrubele descoperite în centrul vechi, pentru a stabiliza terenul. În prezent, autoritățile brăilene încearcă să indentifice câteva din rutele subterane, pentru a le restaura și include într-un circuit turistic.

Lacul Sărat și Vlad Țepeș

Lacul Sărat de lângă Brăila pare că s-a format pe vremea lui Vlad Țepeș. Legenda spune că domnitorul a încercat să pedepsească mai mulți soldați turci care au îndrăznit să calce pe pământ românesc. Soldații otomani au fost ținuți în apele sărate ale lacului vreme de o săptămână, iar când Țepeș a dat ordin să fie trași în țeapă în pădurea din apropierea lacului, conform obiceiului, turcii au rezistat neașteptat de mult la tortură. Se pare că săptămâna petrecută în apă sărată i-a întărit pe turci. Când și-a dat seama de minune, Vlad Țepeș a dat ordin ca de atunci, oștenii săi și caii răniți în lupte, să fie vindecați în apele sărate ale lacului.

Casa cu stafii

În Brăila Chirei Chiralina, multe povești de dragoste au ars mistuitor până s-au sfârșit în drame, iar dramele au dat naștere unor legende ce dăinuie peste veacuri. O astfel de legendă este cea a „Casei cu stafii”, o clădire din centrul vechi al orașului, care impresionează cu arhitectura sa deosebită dar care stă nelocuită de ani de zile. Se spune că nimeni nu s-ar încumeta să rămână peste noapte în acest imobil, pentru că o fantomă bântuie prin camere, băgându-i în sperieți pe muritori care-i ies în cale. Stafia ar fi spiritul unei femei de o frumusețe răpitoare, care în urmă cu o sută de ani i-a subjugat inima unui negustor grec foarte bogat. Acesta a clădit impresionanta casă ca pe un omagiu adus femeii. El era bătrân, însă, iar ea foarte tânără, iar într-o noapte ar fi prins-o cu un amant. De furie, a împușcat-o direct în inimă. Spiritul ei neîmpăcat ar fi rămas de atunci prins între pereții groși ai conacului, ca o pasăre măiastră captivă într-o colivie eternă.

Măsuri strategice de optimizare a produsului turistic în vederea unei mai bune situări pe piață față de mediul competițional

Următoarele propuneri converg în direcția formării unei strategii care să permită realizarea unui produs turistic compelex care să plaseze Brăila cât mai sus în ierarhia competițională de pe piața turistică.

Propunerile se concentrează asupra următoarelor aspecte:

Consolidarea competitivității se poate realiza prin intermediul corelării cu proiectele deja derulate de către Consiliul Județean Brăila. Promovarea creșterii coordonate a tuturor domeniilor prin corelarea cu activitatea turistică reprezintă o sursă de marketing responsabil și determină o promovare de calitate la nivel național și internațional.

Revigorarea turismului în Brăila printr-o strategie modernă, pe termen lung prin:

Creșterea atractivitatii: Construirea unei imagini atrăgătoare și relevante care să promoveze eficient imaginea, istoria, cultura și aspectele de interes ale Municipiului Brăila.

Dezvoltarea Capacităților (ex. Dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, resurselor și experiențelor turistice pentru a crea un fundament pe care să bazăm alinierea cu marile orașe europene în practica turismului modern).

Dezvoltarea Capabilitatilor (ex. Conversia din localnic pasiv și neimplicat în ambasador al brandului Brăila, prin punerea la dispoziție a unor mecanisme tehnice, beneficii economice și altor stimulente de încurajare, astfel construind o rețea turistică stabilă).

Crearea/implementarea unor circuite/itinerarii turistice, a unor harți turistice/indicatoare rutiere care să faciliteze accesul către principalele obiective turistice, existenta punctelor de informare turistica;

Promovarea atracțiilor turistice ale Municipiului Brăila concomitent cu evenimentele culturale anuale.

Conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural și antropic al municipiului prin: dezvoltarea infrastructurii balneare din stațiunea Lacu Sărat; acreditarea stațiunii Lacu Sărat ca stațiune de interes național; conservarea mediului natural din Brăila; amenajarea pentru practicarea turismului a Parcului Natural Insula Mică a Brăilei; reabilitarea patrimoniului construit din Brăila; amplasarea de indicatoare turistice către principalele obiective turistice;

Dezvoltarea activităților culturale din Brăila prin: dezvoltarea infrastructurii culturale din Brăila; identificarea și descrierea elementelor definitorii ale identității culturale a orasului Brăila; stabilirea și promovarea unui program anual de activități culturale; dezvoltarea activităților culturale în mediul rural, cu valențe tradiționale și ocupaționale; participarea activă în competiția pentru desemnarea ”Capitalei Culturale Europene 2021”

Promovarea municipiului Brăila ca destinație turistică Dunăreană – atracții culturale, naturale și balneare prin: identificarea și definirea produselor turistice ale Brăilei; campanii multianuale de promovare a destinației turistice Brăila.

Protecția mediului și a resurselor turistice

Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) și alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu și a peisajului. Acest fenomen se manifestă și în cazul Municipiului Brăila. Se impune astfel: protejarea față de poluarea turistică a resurselor și valorilor naturale; creșterea gradului de siguranță a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafață (ape dulci și sărate), a apelor subterane și a celor meteorice; organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic și biochimic al apei Lacului Sărat, inclusiv prin creșterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (stațiunea Movila Miresii); un management integrat (protecție și utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei; identificarea și controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila; organizarea corectă a sistemului de circulații rutiere pentru eliminarea blocajelor și reducerea poluării generate de traficul motorizat; protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor și băltirilor.

CONCLUZII

În urma propriilor procese de cercetare și documentare pe care le-am desfășurat cu scopul afirmat de a identifica motivele pentru care Municipiul Brăila nu beneficiază de o activitate turistică însemnată, am reușit să surprind în cadrul acestei lucrări de licență informațiile culese, interpretările și propunerile personale, rezultatele obținute, sub forma unui studiu cu un conținut elocvent pentru tematica aleasă.

În cadrul prezentei lucrări, am identificat obiectivele turistice cultural-istorice ce, împreună, constituie potențialul turistic cultural al Municipiului Brăila, concentrat pe secolele XIX-XX. Printre cele mai importante și reprezentative obiective turistice culturale ale acestor secole ale orașului sunt: Teatrul Maria Filotti, Casa memoriala Panait Istrati, Biserica Greaca, Castelul de apă, Palatul Filarmonicii Lyra, Ansamblul Piața Traian etc.

Zona cu cea mai mare simbolistică și reprezentativitate în ceea ce privește valențele cultural-istorice, fără de care orașul Brăila nu s-ar mai identifica cu propria sa unicitate și identitate, este Centrul vechi/istoric. Orașul Brăila este inclus în întregime în categoria monumentelor istorice de interes local și amintit alături de Sighișoara, oraș-muzeu reprezentativ pentru epoca medievală. Centrul istoric al Brăilei concentrează arhitectura veche a orașului, care încearcă să supraviețuiască. Are regim de rezervație urbanistică, presărată fiind cu numeroase monumente.

Totodată, am studiat oferta turistică actuală a orașului, realizând o analiză detaliată a indicatorilor activității turistice cu accent pe cei ai calității serviciilor turistice. Astfel, am ajuns la concluzia că, pentru a atrage turiști în Municipiul Brăila, prestatorii din industria turismului brăilean trebuie să creeze produse turistice atractive care să satisfacă nevoile și așteptările lor. În plus, există o necesitate accentuată de reabilitare a obiectivelor turistice antropice, a căror stare și înfățișare lasă de dorit.

Transportul, ca element dinamizator al circulației turistice, reprezintă un alt aspect analizat în cadrul acestui studiu. Îmbunătățirea infrastructurii de transport și, în general, a infrastructurii turistice existente în Municipiul Brăila, este o condiție necesară dacă se dorește promovarea acestei destinații.

În aceeași direcție a ideilor, menționez că evaluarea pe care am realizat-o asupra potențialul turistic, implicit a obiectivelor turistice culturale din Brăila, precum și chestionarul pe care l-am aplicat populației locale au constituit modalități de obținere a unor argumente puternice care să-mi susțină afirmațiile făcute în această lucrare.

În finalul evaluării, potențialul turistic cultural brăilean a obținut un total de 20 de puncte din maximul de 25 de puncte, un scor care întărește ideea conform căreia Municipiul Brăila este un adevărat tezaur cultural și istoric ce deține elemente de patrimoniu de o mare importanță și reprezentativitate în contextul turistic.

Pe lângă toate acestea, prezentul studiu relevă faptul că turismul balnear și de circulație au cea mai mare pondere în activitatea turistică din Municipiul Brăila. De asemenea, prin analiza formelor și tipurilor de turism, am identificat posibilități de dezvoltare a turismului de afaceri, turismului nautic și turismului de croazieră.

Însă poate cea mai importantă descoperire în urma cercetărilor intreprinse de mine este faptul că turismul cultural are premise de creștere. De altfel, demonstrarea acestui lucru a fost și unul dintre obiectivele mele secundare. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit, ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nișă principală de dezvoltare a activității turistice.

Deși Municipiul Brăila nu poate concura cu alte orașe sau cu alte municipii ale țării în ceea ce privește potențialul turistic, totuși dispune de un fond turistic însemnat care până în prezent nu a fost valorificat decât în mică măsură. De asemenea, poate una din cele mai interesante idei de promovare turistică a istoriei cu care Brăila se mândrește este legată de legendele ce dăinuie aici și conferă un farmec aparte orașului.

Consolidarea competitivității se poate realiza prin intermediul corelării cu proiectele deja derulate de către Consiliul Județean Brăila. Promovarea creșterii coordonate a tuturor domeniilor prin corelarea cu activitatea turistică reprezintă o sursă de marketing responsabil și determină o promovare de calitate la nivel național și internațional.

În vederea valorificării și promovării potențialului turistic din Câmpina am propus 4 trasee turistice tematice definitorii pentru arealul studiat și alte câteva propuneri care să pună in valoare potențialul turistic cultural din secolele XIX-XX din Municipiul Brăila.

În opinia mea, traseul cultural-religios, traseul caselor memoriale și caselor ce au aparținut unor personalități brăilene importante, circuitul turistic cultural-istoric al centrului orașului și traseul turistic al patrimoniului industrial au capacitatea de a stimula turiștii să viziteze atracțiile orașului și de a-i ajuta să înțeleagă și să aprecieze caracteristicile distinctive, unicitatea cultural-istorica, și frumusețea arhitecturii secolelor XIX-XX a orașului.

Pe lângă aceste trasee turistice, consider că o mai bună valorificare și promovare a resurselor naturale, realizată concomitent cu valorificarea potențialului cultural-istoric, va crește gradul de atractivitate a Municipiului Brăila ca un tot unitar, o singură destinație turistică capabilă să ofere turiștilor numeroase posibilități prin care să descopere potențialul turistic total de care dispune.

Concluzionând, pentru ca turismul să ia amploare în Municipiul Brăila este nevoie de strategii de dezvoltare și promovare turistică eficientă. Principalele probleme care împiedică dezvoltarea turismului brăilean sunt reprezentate de lipsa investițiilor în domeniul turismului, precum și de promovarea insuficientă a potențialului turistic existent.

Așadar, acest studiu are un rol important în conștientizarea și valorificarea corectă a oportunităților existente, ce pot stimula circulația turistică și pot aduce dezvoltarea economică a zonei alese.

BIBLIOGRAFIE

*Raport privind starea economico-socială a județului Brăila în 2018, Ministerul Afacerilor Interne, Instituția Prefectului – Județul Brăila

(https://br.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/29/2019/08/Raport-stare-economico-sociala-2018-comprimat.pdf – accesat 12.03.2020)

*Strategia de dezvoltare a județului Brăila – 2009, elaborată de Consiliul Județean Brăila, secțiunea VIII – Turism

(http://www.cjbraila.ro/dm/portal.nsf/429EFD71A82553B1C22580DF004B337E/$FILE/TURISM.pdf – accesat 11.02.2020)

*Strategia de dezvoltare a județului Brăila – 2009, elaborată de Consiliul Județean Brăila, secțiunea Analiza SWOT pe domenii

(http://www.cjbraila.ro/dm/portal.nsf/E8F328F3A7E520A3C22580DF004B32EA/$FILE/ANALIZA%20SWOT.pdf – accesat 14.03.2020)

*Strategia de Dezvoltare a Județului Brăila pe termen mediu 2004-2008, elaborată de Consiliul Județean Brăila, secțiunea Capitolul VI – Analiza SWOT și strategiile de dezvoltare durabilă a județului Brăila

(http://cjbraila.ro/dm/portal.nsf/0/E5D57966D81A47A5C22580DF004B1481/$FILE/vol1%20c6.pdf – accesat 14.03.2020)

*Strategia de dezvoltare durabilă a județului Brăila 2014-2020, elaborată de Consiliul Județean Brăila, secțiunea CAP.2 Strategia de dezvoltare

(http://www.cjbraila.ro/dm/portal.nsf/13A9FD4BCA3057CCC22580DF004C022F/$FILE/2.2.%20Obiective%20si%20masuri.pdf – accesat 13.04.2020)

Alexandru, I. Șt., Alexandru, L. P., 2005. Brăila Monumentală, Editura Dunărea-Brăila, Brăila.

Anastasiu, F. și colectivul de autori, 1971. Monografia județului Brăila, Comitetul județean P.C.R., Brăila.

Anastasiu, F., Vicol, A-M., 1977. Monumentele județului Brăila, Muzeul Brăilei, Brăila.

Badea, L., Gâștescu, P., Velcea, V., 1983. Geografia României, vol. I Geografie fizică, Editura Academiei Române Socialiste România, București.

Cândea, I., Stoica, M., 2013. Brăila. Atlas istoric, Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila.

Enea, C., Tănăsoiu, L., 2009. The effects of global crisis on the Romanian tourism, Economia, Seria Management, Vol. 12, 46-50.

Florea, C. – V., Evaluarea și protecția patrimoniului turistic antropic – Suport de curs, Târgu Mureș

Hristian, C., Pricop, G., Smaznov, E., 2012. Greci, evrei, ruși lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a orașului, Editura Istros, Brăila.

Iorga, N., 2000. Din trecutul istoric al orașului Brăila, Editura „Istros” a Muzeului Brăilei, Brăila.

Jovanović, S., Ivana, I., 2016. Infrastructure as important determinant of tourism development in the countries of Southeast Europe, Ecoforum Journal 5(1): 288–294.

Kapiki, S. T., 2011. The Impact of Economic Crisis on Tourism and Hospitality: Results from a Study în Greece, Central European Review of Economics and Finance, 1.

Lew, A. A., Hall, C. M., Williams, A. M. 2008. A Companion to Tourism, Blackwell Publishing Ltd., USA.

Munteanu, I., 2012. Lacul Sărat, Editura Ex Libris, Brăila.

Munteanu, I., 2015. Aleiul Cuza și alte monumente, Editura Proilavia, Brăila.

Munteanu, I., 2016. Monumentele istorice ale orașului Brăila: o istorie ilustrată, Editura Proilavia, Brăila.

Negulescu, M., 2012. Studiu de valorificare a potențialului balneo-turistic în Municipiul Brăila, în revista Actualizare plan urbanistic general Brăila, etapa 2.

Paicu, C. E., Hristache, D. E., Andreia, D., 2013. Implicațiile economice și comunicaționale ale turismului din România, Economie teoretică și aplicată, 7(584), 105-115.

Petrovici, N., 1939. Brăila sub ocupațiune. 23 Decembrie 1916 – 10 Noiembrie 1918, Tipografia Românească, Brăila.

Popescu, R., 2008. Promovarea destinațiilor turistice urbane prin implementarea managementului total al calitǎții, Revista Transilvană de Științe Administrative, 10, 105-124.

Pricop, G., 1987. Aspecte privind dezvoltarea arhitecturii Brăilei la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în revista ISTROS, V.

Radu, B., 2013. Turismul cultural ca mijloc de valorificare a patrimoniului industrial în vederea regenerării economice a fostelor zone miniere, Revista Transilvană de Științe Administrative, 2 (33).

Razak, N. A., Ibrahim, J. A., 2017. From names of places to Mahsuri’s curse: exploring the roles of myths and legends in tourism, International Journal of Business, Economics and Law, 14(2), 10-17.

Sassu, V. M., 1941. Brăila, Editura Cartea Românească, Seria Cunoștințe folositoare, București.

Stoica, M., 2009. Brăila. Memoria orașului. Imaginea unui oraș românesc din secolul al XIX-lea, Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila.

Stoiu, V. (coordonator), 1980. Brăila: Monografie, colecția Județele patriei, Editura Sport Turism, București.

Țuclea, C. E., Vasile, D. C., Andreea, F., 2014. Aspecte ale impactului crizei economice și financiare asupra planificării strategice în agențiile de turism, Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil, Vol. XVI, Nr. Special 8.

Turturean, A. G., 2015. The Exploitation of Tourism Resources in Braila City, Port on the Danube River, Acta Universitatis Danubius, Œconomica, Vol 11, No 6.

Uoosang, Y., Choi, H. Y., Oh, J., 2012. Analysis on city tour routes in relation to urban spatial structure and pedestrian movement, in 6th Conference of the International Forum on Urbanism (IFoU): TOURBANISM, Barcelona, 25-27 gener (pp. 1-10), International Forum on Urbanism.

http://brailaolegenda.weebly.com/legende-locale.html

http://epochtimes-romania.com/news/braila-lacul-sarat-a-secat-pe-80-din-suprafata–46029

http://obiectivbr.ro/content/aproape-s-dublat-num%C4%83rul-de-turi%C5%9Fti-str%C4%83ini-veni%C5%A3i-la-br%C4%83ila

http://www.hotelmaralacusarat.ro/pagina.php?idd=4C4525&lb=1

http://www.romania-actualitati.ro/top_evenimente_2011-36399

http://www.ziare.com/economie/criza-economica-mondiala/criza-ameninta-si-2011-care-sunt-diferentele-fata-de-2008-1113525

https://adevarul.ro/locale/braila/iubirea-legenda-inspirat-povestea-casei-stafii-braila-1_54c219f4448e03c0fde0d2e3/index.html

https://adevarul.ro/locale/braila/marirea-decaderea-statiunii-lacu-sarat-namol-vindecator-rivaliza-candva-techirghiol-eforie-1_5bd70418df52022f75f966f0/index.html

https://adevarul.ro/locale/braila/mituri-braila-fabuloasele-legende-povesti-nascute-orasul-dunare-1_5538c28ecfbe376e3578ef7e/index.html

https://cjbraila.ro/

https://evz.ro/brailei-locul-vlad-tepes.html

https://jurnalulph.ro/magazin/4491-va-mai-amintiti-de-statiunea-balneara-lacul-sarat.html

https://perlahotel.ro/

https://www.balneomedica.ro/hotel-flora-lacu-sarat-ho47804

România, cea mare scădere din UE a numărului de înnoptări la hotel

https://www.muzeulbrailei.ro/interes-public/muzeul-brailei-carol-1-premii-si-rezultate-deosebite/

https://www.newminorities.com/braila-oras-multicultural-atelier-de-documentare-creativa/