SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: A psolvent : Lect. univ. dr. Curcan Gheorghe Căpățînă Nicușor -Liviu… [624317]

1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE STIINTE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific: A psolvent :
Lect. univ. dr. Curcan Gheorghe Căpățînă Nicușor -Liviu

Craiova
2018

2
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE STIINTE
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

STUDIUL GEOGRAFIC AL
MUNICIPIULUI TURNU MĂGURELE

Coordonator științific: Apsolvent :
Lect. univ. dr. Curcan Gheorghe Căpățînă Nicușor -Liviu

Craiova
2018

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………….. ……………….. ………..5
CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL …………………………………………… …………………………7
1.1. Așezarea geografică și cai de acces …………………… ……………………….. ………………………..7
1.2. R elieful și alcă tuire a geologică …………………….. ……………… ………….. …………………… …….9
1.3. Elemente climatice caracteristice ………………. ………. ……… ……………………………………. ….10
1.4. Rețeau a Hidrografică ………………………… …….. ……………………………………………… ………..12
1.5. Vegetatia ș i Fauna……………………………………………………………………… ………………………13
1.6. Protecția și conservarea mediului ……………… ………………………………………………………… 14

CAPITOLUL AL II-LEA . APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA TERITORIALĂ…….. ………… ………..15
2.1. Contextul geo -istoric al apariției orașu lui Turnu Măgurele ………….. ………………………..15
2.2. Toponimia prin raportare geografică și istorică…………………….. ………………………………16
2.3. Orașul Turnu Măgurele în perioada contemporană …………………… ………………… ………..19
2.4. Poziția municipiului Turnu Măgurele în sistemul urban românesc ………………………….20

CAPITOLUL AL III -LEA. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE …………… ………………….. …23
3.1. Evoluția numerică a popul ației și dina mica naturală ………………………………………… ……23
3.2. Mobilitatea teritor ială…………………………………………………………………………………… ……..24
3.3. Structura demografică ………… ……………. ………………………………………………………. ………..27
3.3.1 Densitatea populației………………………………………………………………………………. …..28
3.3.2. Structura popul ației pe sexe și grupe de vârstă ………………………. ……………………..28
3.3.3. Componența etnică …………… ……………… …………………………….. …………………………31

CAPITOLUL AL IV-LEA. PROSPECTAREA ȘI EVALUAREA RESURSEl OR
TURISTICE ÎN TURNU MĂGURELE …………….. ……………………………………. …………………..33
4.1. Analiza Potențialului Turistic ……….. …….. ……………………………………. ……… …………. …….33
4.1.1 Obiectivele turistice …………………………………………………………….. ……………………….33
4.1.2 Infrastructura tehnica …………… …………………………. …………………………. ………… ……43
4.2. Marketing si promovare …………………………………. …….. …………………………………….. ……..44
4.3. Serviciile turistice ……………………………….. …………. ……….. ……………… …………………… ……45
4.3.1. Tipuri si capacitatea de cazare……………………………………………………………….. …….46

4
4.3.2 Circulația turistică……………………………………………………….. ………………………. ……..47
4.3.3. Alimentația – produsele locale și tipolog ia restaurantelor…………………………….. ..48
4.4.4 Antreprenoriatul ……………………………… ………… ………… …………….. …….. ………………. ….49

CAPITOLUL AL V -LEA. VIZIUNEA SI STRATEGII DE DEZVOLTARE REGIONALĂ
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………… .50

CONC LUZII ……………………………………………………. ………….. …………… …………………………..54
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………….. ……… ……………………………… …..56

5

INTRODUCE RE

Această lucrare prezintă o sinteză a informațiilor cu privire la orașul Turnu Măgurele,
situat în județul Teleorman, aproape de confluența râului Olt cu Dunărea.
Lucrarea de licență este structurat ă în 5 capitole, ce cuprind informații de inte res
general, și anume: cadrul natural, apariția și evoluția teritorială, elementele geodemografice,
prospectarea și evaluarea resurselor turistice în Turnu Măgurele și viziunea și strategiile de
dezvoltare regiona lă.
În primul capitol ,,Cadrul natural", avem informații cu privire la a șezarea geografică și
căile de acces, relieful și alcătuirea geologică, elemente climatice caracteristice, rețeaua
hidrografică, vegetația și fauna și protecția și conservarea mediului.
Din punct de ved ere al reliefului, Turnul Măgurele și împrejurimile lui sunt dominate
de Câmpia Romană. Acesta este reprezentat de două formațiuni bine individualizate și anume,
câmpiile joase sau luncile râurilor și spațiile interfluviale, iar cea mai întinsă luncă unde se
întâlnesc cele mai mici altitudini, sunt în Lunca Dunării.
Din punct de vedere al climei, municipiul Turnu Măgurele se înscrie într -un climat
temperat –continental tipic Câmpiei Române .
În ceea ce privește rețeaua hidrografică, pr incipalele artere hidrografice le reprezintă
fluviul Dunărea, care formează granița de sud a teritoriului și Oltul. Aflată în partea sudică a
orașului, Dunărea, cu o lățime de aproximativ 900 de metri debitul mediu fiind aproximativ de
5.800 mc/s.
Vegetația în cea mai mare parte a municipiului este de silvostepă și stepă, cu aspect de
„câmpuri suspendate” la altitudini cuprinse între 60 și 175 metri, precum și de luncă.
Fauna cuprinde diferite specii caracteristice zonei de câmpie un de întâlnim o gamă
diversificată de animale sălbatice precum: mistrețul, căprioara, iepurele, hârciogul, popândăul,
cârtița, viezurele, șoarecele de câmp, lupul, vulpea, ariciul, etc.
În capitolul al doilea capitol,, Apariția și evoluția terito rială", avem informații legate de
contextul geo -istoric al apariției orașului Turnu Măgurele, toponimia prin raportare geografică
și istorică, orașul Turnu Măgurele în perioada contemporană și poziția municipiului Turnu
Măgurele în sistemul urban românes c.
Făcând parte din categoria orașelor noi, Turnu Măgurele, are o vârstă de aproximativ un
secol și jumătate, însă din punct de vedere al teritoriului în sine are o perioadă mult mai veche.

6
Întreg perimetrul municipiului Turnu Mă gurele a fost puternic examinat d e către
istorici și arheologi. Cele mai multe cercetări arheologice s -au realizat în ruinele cetatății Turnu
la mijlocul secolului al XIX -lea.
După anul 1962, interesul partidului pentru dezvoltarea tuturor aș ezărilor urbane din
întreaga țară, la Turnu Măgurele se încep lucrările la unul dintre cel mai mare Combinat chimic
de la noi din țară, reprezentând cel mai mare obiectiv din această regiune .
În cel de al treilea capitol ,,Elemente geodemigra fice" , detaliem evoluția numerică a
populației și dinamica naturală, mobilitatea teritorială, structura demografică, densitatea
populației, structura populației pe sexe și grupe de vârstă și componența etnică.
Municipiul Turnu Măgurele a cun oscut o evoluție demografică oscilantă, marcată fie
de creșteri sau scăderi al numărului de locuitori.
Dinamica naturală și mobilitatea teritorială a populației sunt două fenoene
demografice majore ce a rezultat numărul populației curent. Pr in transformările și evenimentele
ce au avot loc permanent, viața comunității urbane oscilează .
Populația a avut o scăderea înregistrata în ultimele două decenii este determinată în
mare măsură factorilor politici prin trecerea economiei de piață la economia de stat. Astfel în
anul 2017 municipiul Turnu Măgurele are o populație de 29433 de locuitori înregistrat la
Institutul Național de Statistică din baza de date TEMPO Online.
În cel de al patrulea capitol ,,Prospectarea și eval uarea resurselor turistice în Turnu
Măgurele" avem: analiza potențialului turistic, obiectivele turistice, infrastructura tehnică,
marketing și promovare, serviciile turistice, tipuri și capacitatea de cazare, circulația turistică,
alimentația – produsele locale și tipologia restaurantelor, centre de informare turistică și
antreprenoriatul.
Patrimoniul turistic este modest și insuficient pus în valoare, acesta fiind situat în
categoria turismului urban, dar odată cu alocarea de fonnduri orașul poate capăta alt aspect prin
extinderea ariei turistice prin oportunități de dezvoltare a nișelor turistice (turism piscicol,
turism sportiv – canotaj de exemplu, turism istoric – prin valorificarea ruinelor cetății medievale
Turnu).
Acest cap itol cuprinde informații și imagini de actualitate din Turnu Măgurele,
sintetizate în urma vizitei făcute, pentru a urmări exact evoluția acestui oraș și pentru a face o
analiză amănunțită cu privire la potențialul turistic al acestui oraș.
În cel de al cincelea capitol , intitulat ,,Viziunea și strategii de dezvoltare teritorială"
avem ca și obiectiv dezvoltarea turismului în orașul Turnu Măgurele, ce se poate realiza cu
ajutorul unui proiect bine pus la punct, ce poate fi făcut cu ajutorul Fon durilor Europene.

7

CAPITOLUL I. CADRUL NATURAL

1.1. Așezarea geografică si cai de acces

Municipiul Turnu Măgurele este localizat în sudul tării , aproape de confluența Oltului
cu Dunărea, iar din pu nct de vedere teritorial -administrativ face pa rte din județul Teleorman
(fig. 1.1). La o distanță de 3 .200 de metri față de râul Olt și 4 .200 de metri față de Dunăre , cu o
suprafață de 107,2 km² , orașul se individualizează față de zonele limitrofe atât geomorfologic,
climatic, hidrolo gic, biogeografic și economic . Municipiu l este delimitat la nord și nord -vest de
comuna Odaia în timp ce la sud dincolo de Dunăre se afla dealurile Bulgariei cu o rașul Nicopole
iar în est comuna Măgurele , de unde este si denumirea orașului și comuna Ciuperceni. „Turnu
Măgu rele este ușor înclinat nord -sud, dând așezării forma de amfiteatru care domină toată
lunca dintre Dunăre și Olt fiind situat pe urm ătoarele coordonate geografice: 24°35’
longitudine esti că și 43°45’ latitudine nordică” („Marele Dicționarul Geografic al Ro mâniei ”,
vol. 5, 1902)

Fig. 1.1 Localizare Turnu Măgurele
Sursa: prelucrare date dupa Google Maps https://www.google.ro/maps?hl=ro

8
Altitud inea orașului fată de nivelul mării este de 32m, altitudinea maximă localizată în
centrul orașului, iar în estul orașului unde se înregistrează cea mai mică altitudine 20 m în
vecinătatea comunei Ciuperceni. Dezvoltat pe terasa superioară a Dunării orașul are o lățime
de 2-5 km, iar morfologia zonei se individualizează prim terasele și luncile Dunării și Oltului.
Trecerea de la terasă la luncă se face prin intermediul unei „pante de racord”(faleza) ce
constituie un teren stabil având cotele cuprinse între 3 8 m în vest și 30 m în est, pe terasă, și
cote cuprinse între 22 m și 25 m , în luncă.
Orașul Turnu Măgurele se intersectează cu principalele drumuri de legătură din regiunile
vecine similar c u dezvoltarea orașelor din Europa . După revoltele din secolul al -XIX-lea ce au
avut loc în vestul Eu ropei, drumurile spre est de -a lungul fluviului Dunărea s-au dezvoltat
devenind actualele artere de acces în oraș , drumuri care s -au păstrat până azi. Ca să delimiteze
parcelele pentru locuințe ș i să asigure accesul la acestea, între aceste artere de circulație s -au
realizat legături stradale și străzi secundare. Astfel că se poat remarca trei mari etape de
modelare a aspectului urbanistic ce se disting datorită evoluției urbanistice a așezării c e se
supra pune cu evoluția sa teritorială : „perioada 1836 -1948, 1948 -1968, 1968 –
prezent” (Beaujeu -Garnier, Jacqueline, Chabot, Georges, 1971, Geografia urbană, București,
Editura Științifică) .
De la intrare în oraș se observă arhitectura stazilo r sub formă de arc de crc urmate de
ramificații ale străzilor secundare orientate simetric nord -sud cele din parte a de vest a orașului
în timp ce străzile secundare din est copiază aspectul semicercului redat de Bulevardul
Republici ce se afla în apropiere de Monumentul Independenței.
Cu un număr de 11 străzi principale, fiind asfaltate și modernizate, din totalul de 160 de
străzi existente, și ele fiind de asemen ea asfaltate, în proporție de 80 % din cuprinsul
municipiului . Străzile din cartierel e periferice nu sunt prevăzute cu trotuare, iar spațiul pietonal
fiind asigurat pe majoritatea străzilor modernizate și asfaltate. Accesibilitatea orașului se
realizează atât pe căi rutiere relativ dense și modernizate care fac legătura cu marile orașe și
capitala tării, dar și pe cale ferată.
Calea ferată care asigură legătura cu partea de nord, Costești – Roșiori de Vede – Turnu
Măgurele, se intersectează cu magistrala feroviară București – Roșiori de Vede – Craiova mai
departe spre Timișoara. Prin parcurgerea unei distantențe de 150 km se poate ajunge în
București. De asemena un alt drum prin care o persoană poate ajunge la Turnu Măgurele din
București, este DN 52, care este modernizat, iar distanța prin Alexandria este de 135 km.
O altă cale prin care poți ajunge cu autoturismul la Turnu Măgurele, este cel de la
Craiova, pe șoseaua Craiova, Caracal, continuând pe DJ 52 A, prin Plopii Slavitești, de

9
asemenea drumul fiind modernizat în totalitate. Pentru a ajunge la Turnu Măgurele trec erea se
face peste raul Olt pe un pod recondiționat recent , începând cu luna aprilie până în luna
noembrie, deoarece începe perioada de iarnă, iar podul se ridică. În această perioadă, de iarnă,
se ocolește prin Isbiceni, trecând pe podul de piatră din loc alitate, prin comunele Luncă,
Segarcea, Lița.

1.2. Relieful si alcă tuire a geologică

Din punct de vedere al r eliefului, Turnul Măgurele și îm prejurimile lui sunt dominate de
Câmpi a Romană. Acesta este reprezentat de două formațiuni bine i ndividualizate și anume,
câmpiile joase sau luncile râurilor și spațiile interfluviale , iar cea mai întinsă luncă unde se
întalnesc cele mai mici altitudin i, sunt în Lunca Dunării. Aceasta este caracterizată de gârle,
numeroase balți și suprafețe mlăștinoa se, ce s -au restrâns treptat datorită lucrărilor de îndiguiri
și inbunatațiri funciare.
Orașul fiind situat pe unitate structurală cunoscută sub numele de „platforma moesica” ,
zona de unde face parte municipiul o particularitate strâns legată d e structura geologică și de
relief ce evidențiază latura economico -geografică deoarece oferă practicarea unei agriculturi
diversificate (culturi de câmp îndeosebi cereale, culturi legumicole, viticole, pomicole), dar și
condiții excelente pentru stabili rea așezărilor omenești și a miș loacelor de comunicare aferente .
Lunca Dunării în orașul Turnu Măgurele este extinsă predominant spre nord -vest, în
regiunea confluentei Dunării cu Oltul. Aceasta luncă a luat naștere în urma activității marelui
fluviu, prin eroziune laterală și acumulare longitudinală, fiind supusă de asemenea inundațiilor.
Lunca Oltului es te mai extinsă în zona confluenței râ ului Olt cu Dunărea. Un rol
definitoriu în formarea reliefului din această zonă îl au: lunca Dunăr ii, lunca Oltului, terasa
Dunării și terasa Oltului. La confluenț a Dunării cu Oltul regăsim o câmpie înconjurată de
localitățile Islaz și Turnu Măg urele. În zona de nord se ridică în abrut de 80 de grade la o
înălțime de 12 -14 m, ce constituie de fap t prim a terasă a fluviului, și anume, terasa Călărași
(fig. 1.2).
Cunoscută și sub numele de „Terasă Măgurele” , este constituită din punct de vedere
litologic din cele mai vechi depozite cuaternare alcătuite din nisipuri, pietrișuri, bolovănișuri și
câteva interpuneri de argile cenușii și strate de lignit ce este suplimentat acumulări de dune și
deluviile de pe versanții văilor.

10
Din prisma strcturii pedo -geologice în municipiul Turnu Măgurele resursele de subsol
sunt relativ putine specif ice zonei de câmpie , așadar ca resurse exploatabile sunt nisipurile si
pietrișurile ce se folosesc pentru industria materialelor de construcții.

Fig. 1.2. Trepte hipsometrice Turnu Măgurele
Surse: Municipiul Turnu Măgurele – Dinamica Spațiului U rban ,București 2011

Solurile se încadrează în clasa molisolurilor, regăsindu -se următoarele tipuri de sol:
cernoziomul propriu -zis (castaniu) favorabil pentru culturile agricole și cernoziomul „levigat”
regăsit pe podul teraselor acoperite cu loess și depozite „loessoide” . Acestea fac parte din
categoria solurilor cu proprietăți propice dezvoltații agriculturii, deficitul de apă fiind
compensat prin irigări; cernoziomul nisipos ocupă partea de sud a municipiului, favorabil
dezvoltării plantelor .

1.3. Elemente climatice caracteristice

Cu amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantități reduse de precipitații și adeseori în
regim torențial vara, precum și frecvente perioade de secetă, radiația solară, sub raport cantitativ

11
una d intre cele mai mari din țară, înregistrează o valo are cuprinsă între 125 și 127,5 kcal/ cm²
și cu o durată de strălucire a soarelui cu valori cuprinse între 2.200 -2.300 ore pe an (aproximativ
250 zile), conform stației meteorologice, municipiul Turnu Măgu rele se înscrie într -un climat
temp erat–continental tipic Câmpiei Române. Astfel orașul se încadrează în topul orașelor cu
cel mai mare aport de energie solară din țară. Aceste date sunt preluate de la stația meteo din
Turnu Măgurele.

Fig. 1.3. Evoluția temperaturii medii anuale (1965 -20017)
Sursa: Preluare date de la stația meteo Turnu Măgurele

Influențele locale ce sunt influențate de baz inul dunărean care se suprapun influențele
generate de circulația maselor de aer: influențe oceanice și submediteraneene determinate de
ciclonii de pe oceanul Atlantic și cei de pe marea Mediterană și influențe de ariditate generate
de anticiclonii euro -asiatici. Sudul Câmpiei Române, de -a lungul Dunării, alături de alte regiuni
și ale țării, prezintă cele mai ridicate temperaturi medii anuale, acestea fiind de peste 11°C (fig.
1.3). Mediile lunii cele i mai calde, iulie, sunt 23,4°C , iar mediile lunii cel ei mai reci coboară
sub -2°C. Maximele absolute 41,4°C în vara anuui 1962, iar minimele absolute, în apropierea
Dunării în sudul orașului, înregistrând o valoae sub -32,5°C pe 24 ianuarie 1942.
Precipitațiile atmosferice nu depășesc 500 milimetri pe an, relativ mai scăzute datorită
gradului de continentalism. Cantitățile medii lunare, cele mai mari cad în iunie -73,5 mm iar
cele mai mici cad în februarie 31.8 mm. Cantitatiile maxime căzute în 24 ore au rezultat
106.5mm (5 sept 1904).
Roza vânturilor pentru Turnu Măgurele arată câte ore pe an bate vântul din direcția
indicată în graficul de mai jos. As tfel putem observa ca în cea mai mare parte a anului vântul
bate din din vest vara si toamna și din nord -est iarna si primavara cu viteze maxime de pâna la
0246810121416
T(°C)

12
60 km/h . Cele mai mici valori ale vitezei vântului sunt din partea nord -vestică datorita lipsei
patrunderii vântului prin Arcul Carpatic fiind ca un baraj ce nu pot trece as tfel nic masele de
aer încarcate cu precipitații datorită influen țelor oceanice (fig. 1.5).
Din această cauză prin emiterea de radiații prezente la combinat prin direcția vântului,
mare parte din aceste radiații au ajuns pe teritoriul Bulgariei ce a urmat cu un conflict ce s-a
menținut o perioadă de timp. Cu aj utorul consiliului local si guvernului situația s -a remediat iar
statul Bulgar amenință cu amenzi mari datorită pagubelor provocate de acest incident.

Fig. 1.5. Roza vânturilor Turnu Mâgurele

1.4. Rețea ua Hidr ografică

Principalele artere hid rografice le reprezintă fluviul Dunărea, care formează granița de
sud a teritoriului și Oltul. Aflată în partea sudică a orașului, Dunărea, cu o lățime de aproximativ
900 de metri debitul mediu fiind aproximativ de 5.800 mc/s. Primăvara datorită precipitaț iilor
bogate cantitativ și topirea zăpezilor Dunăra înregistrează cel mai mare debit. Prin construirea
de diguri s -a realizat stoparea inundațiilor care în anul 2006 ajunsese la cote alarmante cu un

13
debit de peste 13.500 mc/s și a produs cele mai periculo ase inundații din ultimii 20 de ani. Apele
Dunării sunt folosite astăzi în sisteme de irigații datorită climatului secetos pe timpul verii.
Nodul hidroenergetic Turnu Măgurele – Nicopole construit, în cooperare cu statul bulgar,
nu doar pentru va lorificarea energiei electrice pe care o produce, dar îi oferă orașului largi
posibilități din punct de vedere economic și stabilirea unui punct de frontieră pe cale rutieră.
Al doilea râu important ,este Oltul unde se varsa în Dunăre în comună I slaz, nu numai
pentru oraș dar și pentru întreg județul Teleorman, cursul acestuia parcurge o distanță de 20 de
km pe teritoriul județului având o importanță deosebită prin sistemul de irigați. Debitul
multianual este de 192,5 mc/s înregistrat la stația hi drometrică Isbiceni, dar el oscilează în
funcție de cantitățile de precipitații. Acest debit a crescut și a depășit 2.000 mc/s în ultimii ani
iar debitul maxim istoric înregistrat de acesta este de 2.900 mc/s în toamna anului 1972. Sunt
perioade care debit ul Oltului oltului a înregistrat valori foarte mici cum s -a întâmplat în ianoarie
1944 înregistrând o vaoare de 26,6 mc/s.
Rezultate din activitatea marelui fluviu Dunărea lacurile naturale, de dimensiuni relativ
mici, sunt lacuri de crov, de lun ca și de braț părăsit. Cele mai multe lacuri sunt cele de luncă ce
au dispărut majoritatea odată cu începerea lucrărilor de îndiguire. Aceste lacuri au un caracter
relativ temporar și își măresc perimetru în anii mai ploioși. Iazurile și heleștele sunt lac uri
artificiale amenajate pe cursul celor două râuri realizate pentru a deservi în scop gospodăresc și
piscicultura.
Astfel cele două râuri au o importanță deosebită pentru municipiul Turnu Măgurele
datorită factorului hidrologic ce i -a dat orașu lui din punct de vedere economic și industrial,
marele plus al orașului rămâne portul de pe Dunăre care a deservit la dezvoltarea orașului.

1.5. Vegetația și Fauna

Vegetația în cea mai mare parte a municipiului este de silvostepă și stepă , cu aspect de
„câmpuri suspendate” la altitudini cuprinse între 60 și 175 metri, precum și de luncă. Prin
altitudinile sale mai coborâte (20 -24 m) lunca Dunării se detașează ca o unitate aparte și prin
peisajul deosebit cuprins de un întins șes aluvial ce se continuă în lungul Oltului prin luncile
joase și întinse.
Fauna cuprinde diferite specii caracteristice zonei de campie unde întâlnim o gam ă
diversificată de animale să lbatice precum : mistrețul, căprio ara, iepurele, hârciogul, popândăul,
cârtița, viezurele, șoarecele de câmp, lupul, vulpea, ariciul, etc. În zona se întalnesc și specii de

14
păsări cum ar fii: ciocârlia, prepelița, ciocănitoarea, potârnichia , fazanul, coțofana, etc. Sunt și
unele specii de păsări pe cale de disparitie dropia, ocr otita de lege si pastrata in cateva rezervatii
în apropire de municipiu .

1.6. Protecția și conservarea mediului

Un factor substanțial în dezvoltarea omului reprezintă resursele regenerabile, din acestea
fac parte: resursa de apă, aerul, solul, flora și fauna sălbatică. Afectată, în general, de două grupe
de factori esențiali pentru calitatea mediului: factori cu caracter obiectiv, rezultați prin
exercitarea unor fenomene naturale nefavorabile și factori subiectivi, cauzați de activități
umane. O mul printre multiplele activități pe care le realizează, contribuie din păcate la
distrugerea mediului, aici sunt incluse activitățile turistice și intervenția necontrolată și abuziva
asupra mediului înconjurător.
Spre deosebire însa de rezultat ele nocive pentru mediu, pe care le generează municipiul
Măgurele, ca de exemplu industria, ale căror efecte se resimt datorită poluării industriale ce
poate aduce o contribuție majoră în degradarea mediului. Nu contribuie numai la degradarea
cadrului nat ural,care este cauzată de activitățile desfășurate abuziv în mediu, dar reprezintă un
factor ce este resimțit pe termen lung , prin adoptarea unor reglementări specifice și eficiente
ce poate restabili echilibrul natural.
Relieful, peisajul, re țeaua hidrografică, monumentele naturii, la care se interpun și
resursele antropice ca monumente de arhitectură și artă, cetățile istorice, toate acestea reprezintă
componente ale mediului și oferta atracție turistică, favorabilă pentru desfășurarea unor
multiple forme de turism: de drumeție, odihnă și recreere, ia turismul de sănătate sau cel
cultural.
Cu cât aceste resurse sunt mai variate și complexe, cu atât au un impact mai puternic și
generează activități diversificate. Relația turism -medi u are o importanță deosebită, ocrotirea și
conservarea mediului reprezentând condiția esențială de desfășurare și dezvoltare a turismului.
Orice modificare sau intervenție distructivă a proprietăților primare cauzează potențialului
turistic, ce constă în d iminuarea sau anularea resurselor, dar și a echilibrului ecologic

15
CAPITOLUL AL II -LEA. APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA TERITORIALĂ

2.1. Contextul geo -istoric al apariției orașului Turnu Măgurele

Făcând parte di n categoria orașelor noi, Turnu Măgurele, are o vârstă de ap roximativ un
secol și jumătate, insa din punct de vedere al teritoriului în sine are o perioadă mult mai veche.
Favorizat de poziția geografică, condițiile climatice blânde, fluviul Dunărea aflat în apropiere
și solul fertil acest teritoriu a fost populat de aborigeni din cele mai vechi timpuri pentru
agricultură. Odată cu trecerea timpului orașul a început să prindă contur cu apariția comerțului
datorită așaziselor drumuri le comerciale fiind însem nate la număr unde se intersectau la
malurile fluviului Dunărea.
Acest oraș poarta dovezi din timpuri străvechi, as tfel la periferia orașului mai exact în
Ciuperceni, comună subordonată municipiului, s -au găsit așezări din paleoliticul superior, dar
și numeroase unelte (cioplitori, răzuitori, toporașe, cuțite) realizate din „prund” de mâna
omului.
Spre sfârșitul secolului al XIX -lea s-a descoperit la Turnu Măgurele marele tezaur care
datează din perioada târzie a epocii bronzului. Compu s din zece cilindri lungi de 5 cm, cu un
diametru de aproximativ 55 mm și având o textură cu nervuri oblice realizate dintr -un fragment
de țeava de aur, tezaurul, conținea 433 de inele de mărimi diferite și serveau ca monedă la
schimburile comerciale care se petreceau în zonă. Studiat îndeaproape de Vasile Pârvan un
mare istoric, arheolog și epigraf român s -a descoperit că aceste monede erau folosite în relațiile
de schimb între coloniile grecești stabilite pe țărmurile Asiei Mici și localnici acestor țin uturi.
Primele așezări și morminte datează din epoca fierului dar și multele obiecte și unelte
descoperite în apropierea orașului, dar și în zone mai îndepărtate aces tuia fiind realizate de
traco -geți, creatorii de arme și unelte din fier, care p uneau foarte mare valoare în același timp
agriculturii, ocupându -se pertotal de păstorit și meșteșugărit.
În a doua jumătate a ep ocii fierului civilizația geto -dacă se evidențiază printr -o cultură
materială și spirituală. Aceste evenimente sunt s crise în lucrarea „Așezări getice din Muntenia”
în 1966 de profesorul arheolog Radu Vulpe unde identifica perimetrul județului și aproximativ
30 de așezăr i rurale și patru cetăți geto -dacice ce ilustraza dezvoltarea agricultu rii și a
meșteșugurilor. Geto -dacii fiind foarte pricepuți în cultivarea pământului unde sunti amintiți de
către istoricul grec Arrianus, autor al unei opere despre „regele macedonean de la nord de
Dunăre” , în zona municipiului Turnu Măgurele, scrie: „că ostașii săi, ca să -și croiască drum,

16
au fost nevoitți să culce grâul cu sulițele!” (Gazeta oficială a Țării Românești, nr. 5, pag. 27.
ÎI. 1836 .)
Geto –dacii excelau nu doar în agricultură, ei fiind adevărați maeștrii în arta manipulării
fierului, ei fiind mari meșteșugari fap t ce determina numeroasele descoperiri în materie de arme
și obiecte din fier. Acestea nu aveau doar fierul ca materie primă aici se adauga și metalele
prețioase doarece s -au descoperit numeroase obiecte din aur și argint.
Primele monezi turnate de către geto -daci a fost pe la mijlocul secolului al III -lea înaintea
erei noastre, iar mai târziu sistemul econoic al Impriului Roman a început să cuprinde toată
Europa inclusv teritoriul de la nord de Dunăre. Schimbările economice impuse de Imperiul
Roman au o intensitate foarte mare lucru dovedit prin descoperirile de vase, arme, unelte și
haine romanice în împrejurimile municipiului Turnu Măgurele.
La începutul secolului al II -lea, după războaiele daco –romane anii 101 -106 cu victoria
obținu tă de împăratul Traian și a armatei sale în cucerirea Daciei, perimetrul actual al orașului
Turnu Măgurele nu se alipește în componența noii provincii constituite. Prin săpăturile ce au
avut loc la Islaz au ieșit la suprafața sarcofage, arme, ceramică data te din secolele III – IV ce se
dovedește că aici se aflau așezări rurale civile și cetăți.

2.2. Toponimia prin raportare geografică și istorică

Întreg perimetrul municipiului Turnu Măgurele a fost puternic examinatde către istorici
și arheologi. Cele mai multe cercetări arheologice s -au realizat în ruinele cetatății Turnu la
mijlocul secolului al XIX -lea. Unul dintre cei care s -au afirmat a fost August Treboniu Laurian
ce a înfăptuit unele studii, unde și -a exprimat punctul de vedere în lucrarea „Magazin istorc
pentru Dacia” în 1846. Făcând o retrospectivă a ruinelor cetății, el afirma: „Fundamentele lui
formează o figură pătrată cu un diametru de 35 de pași și sânt ânconjurate de un șanț lat de 5
pași. În aceste fundamente aflarăm mai multe pietre tăiate, de mărime grozavă, mai multe
bucatți de cărămidă și un ciment ce încă s -ar socoti de lucru roman. Eu sunt de părere că
această zidire nouă s -a ridicat pe ruinele unui turn roman, ca și cel de la Giurgiu.” (August
Treboniu L aurian , Magazin istorc pentru Dacia , 1846 )
Pentru o foarte perioada de timp se credea că municipiul Turnu Măgurele a fost construit
pe vechile ziduri ale cetății construite de romani din timpul lui Traian această afirmație a fost
realizată de A. T. Laurian. Cercetând în amănunt zidurile cetății arheologul Grigore Tocilescu
afirma că primii făuritori au fost tot romanii „Ruinele acestui castel ne arată pe lângaă o zidire

17
mai nouă de piatră moale adusă de dincolo de Dunăre, legată cu văr, cărămizi l ate, bine arse
și un mortar tare, așa cum numai romanii știau să -l fabrice!” , realizată în lucrarea „Monumente
epigrafice și sculpturale”.
În cea de -a doua jumătate a secolului al XVIII -lea, în perioada războiului ruso -turc
desfășurat între anii 1768 – 1774, în perimetrul cetății Turnu se adunase o garnizoană de peste
3000 de oșteni. Sub conducerea generalului Repnin rușii înconjoară cetatea în 1771, dar
neputând să pună stăpânire pe cetate. Ulterior în primăvara anului 1772 cu o ultra ofensivă ru șii
reușesc până la urmă să pună stăpânire pe cetate după ce reușesc să îi învingă pe turci.
În toamna anului 1828 rușii reușesc să construiesc un cap de pod peste Dunăre între Turnu
și Nicopole, iar în febroarie 1829 formând o armată de peste 10 00 de soldați, rușii, reușesc să
treacă Dunărea și cu această ocazie cuceresc și flota turceasca de pe fluviu și pun stăpânire pe
înprejurimile malului de la nord de Dunăre. Țara Românească reușind să își recupereze teritorile
cucerite de ruși prin tratatu l de pace de la Adrianopol din 1829, iar cetatea Turnu este dărâmată
și arsă și este recunoscută apoi ca fiind teritoriu ce aparșine Țării Romanești, ulterior aceasta a
fost reâncorporată județului Olt și păzită de soldați înarmați (fig. 2.1).
În anul 1835 un grup de 115 precupeți trimit o petiție domnitorului Alexandru Ghica, ce
menționau crarea unui nou oraș, port, pe locul fostei cetăți cu numele de Turnu. Petiția a stârnit
interesul domnitorului și ulterior a fost aprobată.
Petiția p rin care se menționa construir ea noului oraș port, Turnu, Conținea următoarele
prevederi:
„Cu prilejul că s -a primit de la Departamentul din lăuntru, prin raportul ot -cîrmurei
județului Oltului cu nr. 3652 că neguțători ce pun jalbă către înălț imea sa au arătat dorința de
a înfiinșa oraș la Turnu, sunt la număr cinsprezece și se pot aduna până la două sute: luându –
l în băgare de seamă cât de folositor este a fi capitala județului de margine la locul unde este
port, privind această atât pentru în florirea negoțului cea cu înlesnirea adunării populației,
multă întindere și spornică înaintare întru înfrumusețarea orațelor, cât și înspre mai multă
înlesnire în organizația bunelor întocmiri, urmând a fi într -unul și același loc toate ramurile
de dregăt ori administrative, judecătorești și carantinești, precum și strejuitoare de granișa
chibzuiaște, polițienească priveghe și înlesnire ce pot avea neguțători asupra relației ce au în
felul de pricini cu dregătoriile, cât și pentru că Slatina se află într -un loc cu totul la o margine
și neîndemânatic pentru cea mai multă parte a locuitorilor județului, la trebuințele ce au cu
amănunte din capitala lui, de neapărat se socotește a se muta capitala județului Oltul la Turnu,
după pilda orașului Giurgiu, Brăila ș i Turnul Severinului.

18
Fiind și acest județ din cele de margine și cu o schelă așa asemănătoare, iar mai cu
seamă că și locuitorii județelor învecinate vor simți un mare ajutor de a putea vinde mai cu
preț productele, ce ar putea strânge din munca lor, pentru că atunci le vor duce cu înlesnire în
acest port unde vor putea găsi mulți mușteri a le cumpăra, spre un asemenea dar sfârșit . . . se
chibzuiește următoarele:
– Se va stratorn ici acolo oraș în raza sa de stî njeni cuadrați 200.000, având și I slaz,
peste tot 1004 pogoane, cu aceleași îndeledniciri și reguli ce s -au întocmit la Giurgiu și la
Brăila.
– Planul orașului se va alcătui după pilda celor nouă orașe ale Europei.
– Numele acestui oraș va fi Turnul.
– Strămutarea ot -cîrmuirii și a tribunalului din Slatina la Turnu se va face după noua
înscriere a contribuțiunilor, când atunci se va duce la săvârșire și proiectul de rotunjire în
totalul sau, potrivit cu întinderea județului Olt fiind unele sale pes te treizeci ceasuri depărtare
de Turnu”(Gazeta oficială a Țării Românești, nr. 5, pag. 27. ÎI. 1836 )

Fig. 2.1 Poziționarea geografica a orașului Turnu 1866
Surse: Ilie Oprea, Marin Dumitrescu, Ion Grigorescu -Turnu Magurele, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1986 .

Înființarea orașului s -a realizat prin acest act oficial, la 27 febroarie 1836. Un alt
document oficial care să consemneze numele de Turnu Măgurele nu s -a găsit în arhivele

19
documentelor oficiale, iar monigrafia orașului apare târziu, tocmai în anul 1911 se specifică
deosebirea de Turnu Severin și Turnu Roșu, situat lângă comună Măgurele, orașul de atunci
poartă numele Turnu Măgurele.
Cu pași repazi orașul începe să înflorească, iar ocup ația de bază a localnicilor noului oraș
era cultivarea pământului și creșterea animalelor și practicarea de hamali și căruțași în port. Mai
mult decât atât la Turnu Măgurele se formează o întreagă piața comercială de cereale, de aici a
crescut și economia orașului crește și până în anul 1875 când a fost desemnat cel mai important
port de la Dunăre pentru întreaga desfășurare de produse agricole ce aveau loc și a fost desemnat
cel mai important punctul de comerț din Oltenia. Pe lângă produsele de cereale, p rin
debarcaderu de la Turnu Măgurele de exportau oi, capre, porci, dar și sare, vin și se importau
cafea, piper, migdale, rodi și tot felul de „coloniale”.

2.3. Orașul Turnu Măgurele în perioada contemporană

După anul 1962, interesul part idului pentru dezvoltarea tuturor așezărilor urbane din
întreaga țară, la Turnu Măgurele se încep lucrările la unul dintre cel mai mare Combinat chimic
de la noi din țară, reprezentând cel mai mare obiectiv din această regiune.Până în anul 1978
acesta s -a dezvoltat și a atins o valoare de 20% din întreaga producție de îngrășăminte chimce
la nivelui întregii țări.
Datorită așezării Combinaului chimic la aproximativ 2 km de malul Dunării a reprezentat
un privilegiu având în vedere transportul și ap rovizionarea din apele Dunării, as tfel ușurând
exportul de mare tonaj ce avea loc în port și a orașelor din luncă din întreaga Câmpie Româna.
Deoarece terenul, unde s -a stabilit construcția Combinatului chimic, era inundabil a fost necesar
ridicării acestu ia cu cinci metri față de nivelul Dunării, as tfel la Combinatul chimic nu mai
exista pericol de inundații datorită apelor Dunării.
Ulterior, la începutul anului 1981, prin dorința partidului s -a construit și Inteprinderea de
utilaj chimic prin re organizarea fabrici de motoare și echipamente electrice ce reprezenta
„zestrea industrială a municipiului” unde lucrau aproximativ 2.000 de muncitori.
Combinatul chimic și împrejurimile acestuia reprezentau pentru municipiu o construcție
impresio nantă cu instalațiile de iluminat pe timp de noapte și coșurile sale înalte îi redă turistului
o priveliște de ansamblu deosebită și pe timp de zii că un monument grandios, iar noaptea o
construcție impresionantă prin instaațiile de iluminat.

20
Închis parțial pentru pentru a se implementa tehnologie nouă, în anul 1999, Combinatul
Chimic din Turnu Măgurele cu numeroase cazuri de poloare dincolo de granița fără ca țara
noastră să facă demersuri în această privință pentru oprirea toxinelor poluante ce avea contact
cu apele Dunării vecinii, bulgarii, nu erau de acord. Poluarea s -a realizat datorită unui incident
suferit la pompele de amoniac și carburant ale combinatului. Trecut repede cu vedera acest
incident a provocar numeroase pagube. Cea mai mare fi ind semnalată pe un braț al Dunării,
cuprins între malul românesc și Ostrovul Sredniak, în dreptul comunei Ciuperceni.
Odată terminarea lucrărilor nodulu hidroenergetic de la Turnu Măgurele – Nicopole,
construit în Colaborare c u statul Bulgar, ae sta, se adauga la profilul industrial al municipiului
și stârnește pentru vizitatori un punct de atracție pentru cei dornici de adrenalină și cei atrași de
priveliști care îți tăie răsuflarea aici este locul perfect.
Prin ritmul alert al construc țiilor de locuințe, până în anul 1990 s -au realizat peste 5.000
de apartamente și în paralel, la parterul blocurilor, amenajări de spații verzi și parcuri în fiecare
cartier al municipiului. Toate prăvăliile de la colț de stradă au fost amenajate în aprop irea
centrului orașului și transformate în piață de fructe și legume.
După anii 2000 municipiul Turnu Măgurele are alt aspect fata de secolele trecute, orașul
este modernizat în totalitate toate străzile orașului sunt asfaltate, iluminatul publc este total
schimbat acum totul este automat și iluminat electric, s -a schibat și aspectul feței oamenilor
care îi întâlnești toți au altă înfățișare gândesc diferit față de acele timpuri când orașul era la
faza de început. Acum fiecare turist ce ajunge în oraș este fascinat de istoria orașului și sunt
bucuroși să afle de eroii care au pus bazele dezvoltării acestui oraș port la Dunăre.
Astăzi municipiul Turnu Măgurele se numără printre cele mai slabe orașe dezvoltate
economc, de altfel toate ora șele din această zonă a țării sunt în aceiași situație datorită lipsei
investițiilor, industria fiind reprezentată de mic i fabrici de conf ecții, până și activitatea portuară
este în declin și continuă să sc adă, singură activitate prezentă în port est e com erțul cu cereale
care și nu este foarte însemnat cantitativ. În ultimii ani a fost recondiționat sediul politico –
administrativ al municipiului, cu linii arhitecturale moderne, s -au mai construit școli și grădinițe
noi, dar și un spital cu mobilier cu obiec te sanitatre noi acceaste prin fonduri europene.

2.4. Poziția municipiului Turnu Măgurele în sistemul urban românesc

Dezvoltarea teritorială a municipiului Turnu Măgurele este rezultatul creșterii progresive
și continue a așezării, dând naștere a unor noi funcții și al dezvoltării celor prezente. Prin

21
extinderea în suprafață se produc schimbări ale modului de viață și al modificării nivelului de
trai al populației. În ceea ce privește perioada evoluției teritoriale a orașului, acesta prezintă o
dezvoltare treptată,ce se poate observa în teren, aspectul urbanistic al orașului, precum și
segvențele din cele mai importante perioade de dezvoltare din punct de vedere social -economic
(fig. 2.2). Extinderea orașului a fost planificată de către magistr ații orașului, în evoluția
teritorială a orașului putându -se delimita trei etape:
– Perioada de la apariție, constituire și conturare a localității -1945;
– Perioada 1945 – 1968;
– Perioada 1968 – prezent.

Fig. 2.2. Evoluția teritorială a orașului Turnu Măgurele

Ca și a altor orașe dunărene, planul orașului este realizat inițial de Moritz von Ott și de
arhitectul Villacrose, apoi de inginerul Karl Zolt și Jean Peti t. Planul s -a constituit ținându -se
cont de înfățișarea terenului, precum și de direcția vânturilor dominante, majoritatea străzilor
fiind sub formă de arc de cerc, excepție făcând artera principală Bulevardul Independenței.
Consiliul al ocă contracte la începutul anului 1861 pentru achiziționarea și instalarea de
lămpi publice pentru iluminatul public ce sunt analizate în anul 1860, iar în 1869 este atribuită
o licitație pentru pietruirea a 5 străzi, într -o fază incipientă, apoi și alte s trăzi vor urma a fi
pietruite, prețul fiind suportat de fiecare proprietar al orașului, care plătea o taxă pentru partea
sa de stradă.
O problemă continuuă a conducerii orașului a reprezentat -o alimentarea cu apă potabilă,
apa fiind adusă de loc alnici care cărau apa cu „sacaua” . Soluția finală a fost alimenta orașul cu

22
apă din Dunăre, înfăptuita în anul 1915 rețeaua de distribuție a apei, în paralel cu cea de scurgere
a apelor reziduale.
Conducerea orașului nu a pierdut din vedere nici amenajarea spațiilor verzi, plantarea
arborilor de -a lungul străzilor pe care se concentrează traficul din zonea centrală a orașului,
începând în 1880, dar și amplasarea a numeroase monumente arhitectrale. Hubert de Mervee
propunând, în anul 1873, înființa rea unui „drum de fier american”, care să lege orașul de port
fiind folosit pentru transportul public de persoane, dar din lipsa fondurilor propunerea nu s -a
aprobat, transportul realizându -se cu ajutorul birjelor.
În sistemul urban românesc, poz iția orașului Turnu Măgurele, este predominat de funcții
le sale administrativă, economică, socială și culturală ce se întind peste întreg teritoriul județului
și nu numai. În perioada 1966 -1985 a fost inventariat un proces accelerat de dezvoltare a
orașul ui, înregistrându -se o creștere numerică și teritorială, dar în perioada de după 1985,
numărul de locuitori s -a redus considerabil, ca și în celelalte orașe din județ, transformându -se
structura demografică și funcțională.
Totalul economiei orașu lui a evoluat considerabil prin ponderea activității de afaceri, s -a
extins sfera desfășrurării serviciilor, dar în același timp s -a micșorat numărul populației ocupate
în ramura industrială, care rămâne totuși majoritară. Municipiul Turnu Măgurele făcând parte
din categoria „ orașe cu evoluție în salturi sau în cascadă ”, care se definește prin rupturi majore
în dinamica orașelor, expromate printr -o diminuare a numărului de locuitori, după o creștere
bruscă a populației, ca urmare a intervențiilor directe în baza economică a orașului prin
construirea colosului Combinatului de îngrășăminte chimice.

23
CAPITOLUL AL III -LEA. ELEMENTE GEODEMOGRAFICE

3.1. Evoluția numerică a populației și dinamica naturală

Municipiul Tu rnu Măgurele a cunoscut o evoluție demografică oscilantă, marcată fie de
creșteri sau scăderi al numărului de locuitori . Încă din vremuri străvechi orașul de astăzi și
regiunea înconjurătoare prezintă probe scrise și nescrise ale continuității prezenței u mane. Când
Țările Române și -au obținut independența în anul 1829, agricultura începe să se dezvolte, as tfel
aria terenurilor arabile se mărește prin defrișarea pădurilor atrăgând și populația din zonele de
deal și munte, pentru a se ocupa de agricultură.
După ce a fost înființat, la început cu numele de orașul Turnu, la 27 februarie 1836,
pentru a însușii atribuții economice.În primii ani ai evoluției sale, a avut un ritm de dezvoltare
greoi, ca urmare a opoziției manifestate de proprietarii de moșii. Cu un număr de 4454 de
locuitori înregistral la recensământul din 1866, care în 20 de ani indică o creștere accelerată a
populației care a crescut de 5,5 ori,. Oamenii locurilor din apropiere aveau un interes foarte
mare în comerțul cu cereale, care se desfășura în debarcader, aceasta fiind, până în 1875, cel
mai important port pentru piața de desfacerea a produselor agricole la Dunăre.
Cu o activitatea comercială destul de intensă orașul atrăgea numeroși investitori, dar și
persoane ale căror activități erau destinate a se simți bine semenilor. Scăderea numărului de
locuitori, după anul 1945, este un efect al repercusiunilor celui de -al doilea Război mondial și
a foametei ce i -a urmat (1946 -1947), precum și schimbările politice ale țării ce au avut loc de
după război.

Fig. 3.1. Evoluția numerică a populației (1866 – 2017)
Surse:Prelucrare date INS 0500010000150002000025000300003500040000
1
1866 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1985 1992 2002 2011

24
După cel de -al doilea Război mondial, are loc o c reștere importantă a populației, după
1956, forța de muncă crește odată cu industrializarea excesivă atât din cadrul județului, cât și
din alte județe, mai ales cei specializați care urmau să lucreze la Combinatul de îngrășăminte
chimice și în construcții. Nevoia de forță de muncă nu se manifestă numai în sfera industriei, ci
și în alte ramuri economice, dar și în sectorul agricol și al serviciilor (fig. 3.1).
În anul 1990, ca urmare a schimbărilor politice și sociale înregistrate la nivel naționa l, în
ultimele două decenii, evoluția demografică a orașului înregistrează o scădere constantă ce este
determinată de o serie de procese socio -economice, precum: revenirea fiecărui cetățean dreptul
terenului agricol, restructurarea economiei, mișcarea migr atorie urban -rural, migrația externă.
Odată cu schimbarea economiei sau redimensionarea marilor agenți economici ce au
condus la disponibilizări masive ce a determinat apariția de forme sociale noi, precum șomajul,
exercitând totodată migrar ea populației către zona rurală învecinată sau către alte regiuni
aspiratoare de forță de muncă.

3.2. Mobilitatea teritorială

Dinamica naturală și mobilitatea teritorială a populației sunt două fenoene demografice
majore ce a rezulta t numărul populației curent. Prin transfor mările și evenimentele ce au av ut
loc permanent, viața comunității urbane oscilează predominând elemente ce țin de evoluția
numerică a populației, de structură pe vârste și sexe, de starea psihologică, materială și spirituală
a grupului social, de factorii istorici, politici și economici. Mișcarea naturală și cea migratorie
sunt responsabile de fluctuațiile numerice ale populației și de asigurarea continuității locuirii .
Un alt indicator important este evoluția bilanțului migratoriu, ce se caracter izează prin
raportul sosirilor ș i cel al plecărilor di n totalul populației existente î n municipiul Turnu
Măgurele. Obiectivul î n acest caz a fost acela de a identifica tipologii distincte de creștere sau
scădere a intervalului multianual 1990 -2016 î n functie de varițtia indicatorilor si de relatiile
dintre numarul sosirilor și numarul plecărilor. Datele statistice necesare realizarii graficului au
fost preluate din baza de date TEMPO Online a Institutului National de Statistica.

25

Fig. 3.2. Bilanțul migratoriu î n intervalul de timp 1990 -2016
Surse:Prelucrare date INS

Bilanțul migratoriu oscileaza în detrimentul sosirilor, dar si cel al plecarilor fapt ce
determina modificări ale numarului de lo cuitori . Astfel putem observa ca în anul 1990 se
inregistreaza ponderea cu cel mai mare numar de sosiți, iar cea mai mica valoare o regasm în
2013. Cel mai m ai mare coeficient în rândul plecărilor se inregistreaza în 1998, iar cel mai mic
este inregistrat în 2006 cand numarul plecărilor și numarul sosirilor aproape că înregistrau
aceiași valoare înregistrat la Institutul Național de Statistică (fig. 3.2).
Alte elemente ale dinamicii naturale sunt n atalitatea și mortalitatea alături de alți factori
ce influențează sensul evoluției numerice, ce implica un caracter de creștere sau de scădere în
stabilirea ponderei cadurului natural.
Mortalitate a, ca fenomen demografic, reprezintă numărul deceselor, pe o perioadă
determinată, exercitate în rândul populației. Datele calculate evidențiază evoluția fluctuantă a
ratei mortalității, care prezintă, însă, un trend ascendent, maximul înregistrat fiind de 11,6 ‰,
în anul 2014, iar cea mai mică valoare înregistrată a fost în anul 1965, fiind de 6,9 ‰, ca rezultat
a fenomenului de îmbătrânire demografică.
Mortalitatea infantilă reprezintă gradul general de dezvoltare economică și al serviciilor
sanitare, dar și gradul de civilizație materială și spirituală a populației. Datele analizate, pentru
perioada 1965 -2017, indică cele mai mari valori ale raței mortalității infantile pentru perioada
1965 -1990, cu un maxim în anul 1970, iar după anul 1990, va lorile ratei mortalității infantile
scad, minima înregistrându -se în anul 2000, urmare a creșterii condițiilor sanitare, în oraș, după
anul 1980, construindu -se un spital nou și o policlinică.
05001000150020002500
1990 1991 1992 1993 1996 1997 1998 1999 2002 2005 2006 2007 2009 2010 2013 2016
plecari sosiri

26

Fig. 3.3. Evoluția bilanțului demografic (1965 -2017)
Surse: Prelucrare date INS

Din analiza valorilor multianuale ale ratei natalității și mortalității pentru perioada 1965
– 2017, se poate observa existența a două perioade: perioada 1965 -1993, perioadă de creștere
naturală și perioada 1994 -2017, perioa dă de declin demografic.
Rata medie a natalității înregistrează creșteri între anii 1965 -1980 când se ajunge la
valoarea de 21,3 ‰, iar apoi urmează o perioadă de scădere rapidă în anii 1985 -1989 și și o
perioadă de scădere ușoară în anii 1990 -1995, iar în ultima perioadă se remarcă o evoluție
aproape constantă în jurul valorii de 7,5 ‰. Scăderea natalității determină îmbătrânirea
populației și a instabilității economice, dar mai ales al nesiguranței locului de muncă sub
aspectul deplasării popula ției fertile către alte centre urbane (fig. 3.3).
Indicele de vitalitate este indicatorul demografic realizează privind evoluția numerică, pe
baza raportului dintre numărul născuților vii și al numărului de decedați pe o perioadă de timp,
calcula te la o sută de locuitori. Din analiza datelor calculate se observă faptul că valorile medii
ale indicelui de vitalitate au avut o evoluție crescătoare între anii 1965 -1970 și descrescătoare
după anul 199 5, când valorile scad sub 100, ajungând, în anul 200 5, la 70 %.
0510152025
1965
1970
1975
1980
1985
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Natalitate MortalitateCrestere III Declin III

27

Fig. 3.4. Evoluția i dicelui de vitalitate (1965 -2015 )
Surse:Prelucrare date INS

Dupa cun ne arată graficul , indicele de vitalitate înregistrează o creștere între anii 1965 –
1970 urmată de o scadere până în anul 1995, ia r dupa anul 2000 acesta oscilează reprezentând
astfel o micșorare a prosperității populației, prin numarul mic de nou nascuți evaluat la o sută
de locuitori (fig. 3.4).

3.3. Structura demografică

Structura populației se caracterizeaza în funcți e de anumite caracteristici demografice,
socio -umane, care pot fi cuantificate. Factorii care acționează asupra populației municipiului
Turnu Măgurele aduce modificări structurale, observabile la nivelul densității populației, al
structurii pe grupe de vâr stă și sexe, a domeniilor de activitate, etc.
Analiza structurilor demografice din municipiul Turnu Măgurele se bazează pe datele
recensămintelor populației din anii 1948, 1956, 1966 1977, 1992, 2002, 2011, perioade în care
numarul populației din oraș sa modificat datorită mai multor factori, în special factori politici,
ce au reprezentat modificări semnificative în rândul populației.

3.3.1 Densitatea populației

Densitatea populației este un indicator important, care exercită gradul de antropizare și
se manifestă prin potențialul natural și de cel economic fiind constituit din factori favorabili sau
restrictivi pentru toți cetațenii orașului .
050100150200250300
Vitalitate
1965 1970 1975 1980 1985 1990
1995 2000 2005 2010 2015

28

Fig. 3.5. Densitatea medie a populației (loc/km²)
Surse:Prelucrare date INS

Densitatea populației înregistrează o creștere de la înființare până în anul 1992, iar după
anii 2000 de se semnalează o scădere continua până în prezent. O cauză a acestei evoluții este
determină de variabilitatea în timp a acestui indicator d emografic prin schimbările
administrative, ținând cont că, după anul 1968, municipiului Turnu Măgurele i s -au alipit satele
Odaia și Măgurele, crescând astfel nu numai populația orașului, dar și aria suprafaței acestuia.
Scăderea înregistrata în ultimele două decenii este determinată în mare măsură factorilor
politici prin trecerea economiei de piață la economia de stat. As tfel în anul 2017 municipiul
Turnu Măgurele are o populație de 29433 de locuitori înregistrat la Institutul Național de
Statis tică din baza de date TEMPO Online (fig. 3.5).

3.3.2. Structura populației pe sexe și grupe de vârstă

Structura populației pe grupe de vârstă este exprimată prin organizarea populației pe
categorii majore de vârstă: populație tânără (0-14 ani), populație adultă (15 -59 ani), populație
vârstnică (60 ani și peste aceasta vârstă), dar și analizarea gradului de dependență demografică. 050100150200250300350400
1866
1930
1965
1985
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017DENSITATEA LOC/KM²
Teleorman Turnu Măgurele

29

Fig. 3.6. Structura populației pe grupe de vârstă
Surse:Prelucrare date INS

După cum pute m observa și î n grafic evoluția numerică a grupelor de vârstă este
repercusiunea directă a evoluției mișcării naturale a populației și a mobilității teritoriale.
Indicele de îmbătrânire demografică accentuează fenomenul demografic printr -o scădere a
popula ției tinere și o creștere a populației vârstnice. Acesta se calculează prin raportarea
populației vârstnice (60 de ani și peste) la populația tânără (0 -14 ani). Pentru populația
municipiului Turnu Măgurele, valoarea medi e a indicelui a crescut de la 52,6 % (1977), la valori
de peste 101 %, raportat cu anul 20 10, când valoarea indicelui a fost de 133,7 % (fig. 3.6).

Fig, 3.7. Raportul de dependență demografică in perioada 1977 -2017
Surse:Prelucrare date INS
05000100001500020000250003000035000400004500050000
1977 1992 2002 2007 2010 2013 2015 2017
0- 14 ani 15-59 ani 60-peste
0100200300400500600
Dependență demografică
1977 1992 2002 2007 2010 2013 2015 2017

30
Raportul de dependență demografică ex primă proporția dintre numărul de tineri plus
vârstnici și populația în vârstă adultă. Valorile obținute variază de la 544,6 ‰ (1977), la 327,5
‰ (201 7), ca urmare a creșterii accentuate a populației vârstnice ș i a scăderii populației tinere,
explicabilă p rin scăderea nivelului de trai prin tendința de re orientare a populației tinere către
capitala țării penru un nivel de trai mai ridicat prin locuri de muncă mai bune unde își întemeiază
familii și își stabilesc domiciliul. Perpetuarea acestei tendințe cree ază perspectiva de
îmbătrânire a populației în anii care urmează, fenomen cu consecințe nef ste asupra bugetului
public local și asupra pieței muncii (fig. 3.7) .
Fiind o componentă importantă, structura populației pe sexe reflectă necesitatea
înțelegerii unor fenomene geodemografice, cum ar fi: natalitatea, fertilitatea și mortalitatea. Ea
având o contribuție la procesul de reglare spațială a populației. Cunoașterea raportului dintre
sexe este importantă, mai ales a segmentului cuprins între 20 ș i 34 de ani, care reprezintă
perioada cea mai reproductiv ă fiind , pentru prognozarea evoluției demografice a așezării.

Fig. 3.8 Raportul dintre populația feminină și masculină în anii 1866 -2017
Surse:Prelucrare date INS .
Cele două grafice repr ezentate a grupelor de vârstă și sexe a populației oferă un aspect ce
implica modificări asupra evoluției populației analizate, pe o perioadă de 131 de ani. Analizând
graficul de mai sus se observă lipsa de simetrie între cele două sexe, ca urmare a predom inării
populației masculine, până în anul 1990. Această situație 1992 populatia feminină domină până
în prezent, ca urmare a supramortalității masculine, mai ales după vârsta de 70 de ani (fig. 3.8). 010203040506070
1886 1905 1928 1970 1980 1990 1992 1996 2000 2005 2011 2014 2017
masculin feminin

31
a) b)
Fig. 3.9. Structura populației pe grupe de vâ rstă și sexe anii 1977(a) – și 2017 -(b)
Surse:Prelucrare date INS

Forma celor două piramide are un aspect diferi una față d e cealaltă , indicând o scădere a
natalității, pe fondul unui declin economic. Evenimentele istorice și politicile demografi ce sunt
reflectate de evoluția numerică a populației. Astfel, populația născută în timpul celui de -la
doilea Război Mondial se regăsește cuprinsă în grupele de vârstă de 30 -37 ani, în piramida din
1977, grupa 45 -54 ani, în piramida din 1992 și în grupa 70-74 ani, în piramida din 20 17. Cele
mai mari creșteri numerice ale pop ulației s -au înregistrat în perioada comunistă , ca urmare a
politicii și măsurilor pronataliste, fenomen evidențiat de grupele de vârstă de 5 -9 ani și 0 -4 ani ,
dar si în perioada 15 -19 an i, reprezentate structurat pe piramida din anul 1977 (fig. 3.9).

3.3.3. Componența etnică

Structura etnică a populație cu o ponderea mică a altor etnii nu duce în municipiul Turnu
Măgurele la o diversitate culturală cu potențial conflictual. Din datele centralizate în anul 2017
cu o populație de 29433 locuitori înregistrat la Institutul Național de Statistică din baza de date
TEMPO Online. Cu o populația activă de 9656 persoane ( 4483 bărbați ș i 5173 femei) , iar
populația inactivă însuma 17.625 persoane. 85,69% din locuitori sunt români cu excepția uni
procent de 2,78 sunt romi, iar 11,53% nu este cunoscut din rândul populației și 0,3% altă ednie
(fig. 3.10) -3000 -2000 -1000 0 1000 2000 30000- 4 ani10-14 ani20-24 ani30-34 ani40-44 ani50-54 ani60-64 ani70-74 ani80-84 ani
feminin masculin-2000 -1000 0 1000 20000- 4 ani10-14 ani20-24 ani30-34 ani40-44 ani50-54 ani60-64 ani70-74 ani80-84 ani
feminin masculin

32

Fig. 3.10. Structura etni că a populației după recesamântul din 2011
Surse:Prelucrare date INS

87,7
2,78%
11,53
0,3%
Români Romi Necunoscută Altă etnie

33
CAPITOLUL AL IV -LEA. PROSPECTAREA ȘI EVALUAREA
RESURSELOR TURISTICE ÎN TURNU MĂGURELE

4.1. Analiza Potențialului T uristic

Patrimoniul turistic este modest și insuficient pus în valoare, acesta fiind situat în
categoria turismului urban, dar odata cu alocarea de fonnduri orașul poate capata alt aspect prin
extinderea ariei turistice prin oportunități de dezvoltare a nișelor turistice (turism piscicol,
turism spo rtiv – canotaj de exemplu, turism istoric – prin valorificarea ruinelor cetății medievale
Turnu).

4.1.1 Atracții turistice

De cum ai ajun s la Turnu Măgu rele nu are cum să nu îți sară î n ochi emblema situată la
intrare în oraș, ce reprezi nta pentru oraș si locuitorii acestuia un si mbol evidențiat printr -o
columnă cu denumirea orașului pe verticală și lângă aceasta se afla trei piloni de rezistență
reprezentând portul (fig. 4.1) .

Fig. 4.1. Intrarea în Municipiul Turnu Măgurele

34
Orasul are multe obiective turistice demne de vizitat, spre exemplu, aspectul noului
centru ce este format dintr -un bulevard larg si anume bulevardul Gheorgh e Gheorghiu -Dej, ce
era denumit î n trecut strada Independentei , unde acum este zonă pietonală . Au fost ridicate
numeroase blocuri cu mai multe niveluri si cu spaț ii comerciale la parterul acestora. Bulev ardul
are doua benzi de circulație pe sens, ce sunt despărtite de un spaț iu verde, ce are in sezonul cald
o cromatica placuta datorita paleț ei flo rale.
Traseul pe care il vom urma este î n sensul acelor de ceasornic prin prisma strazilor sub
forma de arc de cerc . Incepem cu parcul mic ce are o suprafa ta de doua ha, fiind inființ at în anul
1876 unde întâlnim statuia domnitorului Mircea cel Bătrân .
Lângă fostul magazin Central se afla un mic parc unde se află Statuia "Dorobantul" (fig.
4.2), este opera sculptorului italia n Romanelli si a fost ridicata î n anul 1912. Statuia a fost
lucrata de sculptorul italian dupa chipul unui doro bant teleormanean, Tudorica Nicolae, din
comuna Saelele. Aceasta a fost ridicată în cin stirea eroismului dorobantilor î n Razboiu l de
Independenta din 1877 -1878. Opera reprezintă o valoare artistica și impresioneaza prin
monumentalitate dând aspect de lupt a și mândrie orașului.

Fig..4.2. Statuia Dorobanțului

35
Statuia reprezintă un dorobanț cu căciulă puțin dată p e spate; pe soclul monumentului ,
ilustrând scene de luptă și un vultur cu aripile desfăcute purtând în gheare un papirus cu numele
eroilor, iar de o parte și de alta găsim două tunuri de origine turcă, capturate de ostașii români
la Plevna .
In apropiere de parc avem un alt obiectiv turistic, si anume, cladirea cu zece nivele a
hotelului Turris (fig. 4.3). Acesta are 110 camere si o capacitate de 159 de turisti. La parterul
hotelului este construit un restaurant care îi poartă numele acestuia, construit recent acesta
asigura o gama variata de mâncăruri pentru cei mai pofticioși turiști. Reprezentând astfel
singura locație de caza re din oraș având mai multe facilități cum ar fii: Wi -Fi, restaurant, spațiu
de depozitare bagaje, parcare, sală de conderințe, lift.
În restaurantul hotelului se organizează evenimente diverse, fiind o construcție noua în
cadrul hotelului, bene ficiaza de cele mai frumoase decoruri de interior. Având o capacitate de
80 de persoane include trei saloane de evenimente, un pub si o terasa cu cea mai frumoasa
priveliste din oraș.

Fig. 4.3. Hotel Turris

36
În stânga hotelului se afla catedral a sf. Haralambie (fig. 4.4), ridicata pe locul unei vechi
biserici, unde se afla si un vechi cimitir, lucru dovedit de gasirea osemintelor î n acea zona. Cu
o înălțime impresionantă poziționată în centrul orașului , aceasta reprez inta o importan locație
vizitată de turiștii interesati de turismul cultural istoric.
În ceea ce priveste stilul arhitectonic al construcț iei sunt mai multe motive imprumutate
de la manastirea din Curtea de Arges. Zidurile acestei minunate construcții au grosimi de 80 de
centimetri , iar între cele doua turnulețe mi ci aflate î n partea din față , ce cuprind un stil baroc,
se mai află unul în partea din spatele catedralei , cu o formă dreptu nghiulară, acesta reprezentand
în simbol turcesc adaugat acesteia. Simbolizând as tfel im pactul care l -a avut Inperiul Otoman
acestui oraș. Acoperișul este realizat î n totalitate din tablă de aramă, iar pictura catedralei este
realizată de Eugen Voiculescu în ulei direct pe zidaria acesteia.

Fig. 4.4. Catedrala Sf. Haral ambie

37
Muzeul municipal, ce se află într-un imobil construit la începutul secolului al XX -lea,
având o arhitectură deosebită și care face parte din lista monumentelor istorice de patrimoniu.
Muzeul deține o biecte arheologice aparținând vechii cet ăți Turnu, precum și tablouri ale
pictorilor locali, donate muzeului
Un alt obiectiv este reprezentat de Casa de cultura a S indicatelor (fig. 4.5) ce este o
constructie moderna din anul 1971 ce se aseamana cu cea din Craiova . Aici se organizeaza
intreaga activitate culturală din oraș, ce cuprinde o sala de spectacole cu o capacitate de 500 de
locuri și o sala de ședințe de 200 de locuri.
În această cladire momentan nu se mai organizează niciun eveniment din pric ina lipsei
acestora, aflâ nduse î n nefuncționalitate cladirea arată ca un loc închis ce se poate vizita doar
împr ejurimile acesteia. La intrare î n clădire regasim o statuie reprezentată de o domnița , cu o
eșarfă pe cap, ce se află în poziția de șezut pe un scaun ce ține în ambele m âini o bucată de
lemn.

Fig. 4.5. Casa de Cultura a S indicatelor

38
Chiar la intrarea din Parcul Central putem obesrva un alt obiectiv turistic si anume
Monumentul I ndependentei (fig. 4.6), reprezentat de trei soldați, cel din centu flutura cu
mandrie steagul , iar cei doi soldați aflați de o parte si de alta acestuia cu arma î n mână ce
simbolizează de fapt dorobanți, marina si gră niceri . În spatele statui i, găsim doi pereți groși din
beton , în forma de semicerc conturând arhitectura stradală , ce infățișează trecerea armatei
romane peste Dunare, atacul de la Plevna, precum s i scene î n care sunt reprezentaț i eroi raniti
în Razboiul de Independenta a Romaniei din 1877 .

Fig. 4.6. Monumentul Independentei

Statuia lui Mirce a cel Batran (fig. 4.7), ce a fost construită în anul 1968 , în parcul din
fata Scolii Generale Numarul 1 din oras, ce îl reprezintă pe marele voievod este o creatie a
sculptorului bucurestean Oscar Han , după modelul Bustului aflat la Mânastirea Cozia.
Cons tituie astfel monumentul din oras care poate deveni emblema municipiului. Marele
domnitor, Mircea cel Batran, a luptat sub portile cet atii Turnu, impotriva turcilor î n iunie -iulie
1395, cu ocazia însângeratei lupte de la Nikopole.

39

Fig. 4.7. Statuia lui Mircea cel Batran

În apropiere mai putem întâlni u n foisor ce este o constructie veche, redat pentru
destinata distribuiri i apei î n turn. Pentru calatorii care ajung cu trenul în acest oras î n fata garii
se afla o frumoasa cladire veche, si an ume, casa pionierilor si soimilor patriei.
Daca o luam la dreapta avem restaurantul Central Expres, libraria Eminescu, mergand î n
continuare, ajungem in parcul central unde se afla frumoasa cladire a fostului teatru, unde este
astazi cinematogra ful Flacara (fig. 4.8).

Fig. 4.8. Cinematograful Flacara

40
Turnul de apa din Turnu Mă gurele (fig. 4.9) aflat pe strada 1 Decembrie, nr. 8 și a fost
ridicat î n 1915, avand ca obiectiv alimentarea cu apa a orasului. Probleme le cu apa potabilă au
fost semnalate încă din anul 1885 , iar între anii 1890 și 1907 și au încercat să identi fice izvoare
mari în pânza freatică, însă fără rezultate notabile .
La începutul anului 1915, a fost propusă unica soluție salvatoare: alimentarea orașului cu
apă din Dunăre și construitea turnului de unde apoi a pa urma să fie decantată, filtrată și
sterilizată . După caderea comunismulu i turnul nu a mai fost folosit , acesta fiind folosit apoi ca
obiesctiv de privit orașul și înprejurimile acestora.
Astăz i, este reprezentată ca o clădirea istorică se mai poate vizită , ea constituie un
obiectiv des vizitat de turiști care poposesc în oraș, cu toate acestea declarat monument istoric
și face parte din cele mai important e obiective turistice din oraș.

Fig. 4.9. Turnul de apa din Turnu Magurele

Mergând spre port nu putem sa nu remarcam colosul Combinat de Îngrășămin te Chimice
de la Turnu Magurele (fig. 4.10) ce se întinde pe o supreafață de 35 ha și a fost înființat, imediat
după terminarea colectivizării, în 1962. Acest a reprezenta un pion important î n randul rețelei
de combinate chimice construite în toată țara pentru agricultură.

41
Sub conducerea președintelui Nicolaie Ceaușescu, partidul comunist decide înfințarea
unei uzine de p relucrare a deșeurilor pentru a reduce poluarea . La începutul anului 1978 prin
Uzina de Valorificare a Cenușelor de Pirită (UVCP) cum a fost numită de aceștia, ca secție a
Combinatului Chimic , fiind înfințată pe ntru reciclarea haldelor de cenușe piritice rezultate din
combinat mai precis a acidul ui sulfuric ce rezulta un p raf roșiatic (cenușă de pirită) . Astfel u zina
transforma haldele de pirită în pelete minereu de fier destinat combinatelor siderurgice .
Uzina de Valorificare a Ce nușelor de Pirită (UVCP ) a funcționat timp de 26 de ani și a
reciclat aproape 1, 3 milio ane de tone de cenușă de pirită și a transformat -o în aproape un
milioan de tone de pelete, minereu de fier necesar combinatelor siderurgice.
Astazi aceasta mai reprezintă decât o ruină stârnind interes, abia după această fabrică nu
a mai funcționat, în rândul celor care vor sa scoată bani frumoși prin punerea în vânzare a
tonelor de fier vechi.

Fig. 4.10. Combinatul de Îngrășăminte Chimice de l a Turnu Magurele

Portul Turnul Magurele (fig.nr.4.11 ) este un obiectiv important al acestui oras. Ne atrage
atentia disimetria malurilor, malul drept din Bulgaria este taiat de apa î n calcarele podisului
prebalcanic si malul stâng din Romania ce are o altitudin e mai joasa. Î n aceasta zona Dună rea
are latimea de 900 m si adancimea de 10 m.
Pana î n anul 1960 acti vtatea portuara î n Turnu Magurel e nu a fost foarte semnificativ a,
insa, odata cu construirea combinatului de ingrasaminte chim ice, portul renaste, in ani 60’ fiind
dotat cu instalatii m oderne de incarcare descarcare Turnu Magurele este al patrulea din tar a în
ceea ce priveste capacitatea de tranzit a tarii la acea perioada .
Astăzi portul nu mai mai are o importanță deoseb ită odată cu cader ea comunismului, la
începutul anului 2017 Forțele Navale Române organizează prima acțiune de promovare a
misiunilor marinarilor militari. Astfel, 2 nave de lupta ale Flotilei Fluviale au ajuns în portul
din Turnu Măgurele, este vorba desp re monitorul Lascăr Catargiu și Vedetă Blindată Opanez .

42
Portul mai este folosit la nivel local pentu a deservi transportul de cereale la scară mică ,
ajuns în această situație odata cu închidera marelui combinat indus trial ce avea un rol important
în circulaț ia pe Dunar e a îngrașămintei chimice ce era comercializată pe întreg cursul Dunării
până la Brăila .

Fig. 4.11. Imagini de ansamblu cu Portul de la Turnu Mîgurele

În partea de sud -vest a orașului se află ruinele cetăț ii medieval e Turnu (fig. 4.12), urmând
Drumul Cetății în lunca Dunari la o dist anta de 4 km de oras si la u n km de localita Islaz, locul
unde are loc confluenta Dunarii cu Oltul. Aceasta a avut un rol impotant î n sistemu l defensiv al
Tarii Romanesti, în special, î n timpul domniei lui Mircea cel Batran. Istoricii din ziua de astazi
considera ca Mircea cel Batran a inaltat aceasta cetate, ce reprezinta un lant de fortificatii pe
malul fluviului, impreuna cu cele de la Giurgiu, Turtucaia si Bră ila.

43
Astăzi acea sta ruina nu mai este așa vizitată din pricina drumului neamenajat care este
des circulat de tractoarele agricole pentru pregatirea terenurilor agricole. Odată ce ai ajuns, în
perimetrul cetății nu se mai vede decât plante si arbuști ce au crecut și face i naccesibilă zo na de
vizitare a cetăț ii.

Fig. 4.12 Împrejurimile Cetății Turnu

4.1.2 Infrastructura tehnica

Din punct de vedere al punctajului acordat pentru infrastructura tehnica, Turnu Magurele,
se incadreaza intre 11,01 -20,00. Acest pro centaj reprezinta accesibilitatea la reteaua majora de
transport, infrastructura edilitara si telecomunicatii (fig. 4.13).

44

Fig. 4.13. Infrastructura tehnica
Sursa: http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate /secVI/judete/teleorman/i
nfra_tehnica.pdf

În municipiul Turnu Magurele din punct de vedere al căilor de acces, ce înglobează o
gamă diversificată datorită poziției geografice, acesta a obținut un punctaj mediu din
perspectiva infrastucturii tehn ice. Accesul în oraș se poate realiza pe cale fer oviar ă prin
magistrala feroviară 908 Roșiori Nord -Turnu Măgurele .
Pe cale rutieră către Ciuperceni pe DN. 51A și către Islaz pe DN. 54 ce se realizează
contactul cu orașul Corabia, în nord mai sunt doua artere principale DN. 65A ce face legătura
cu Roșiori de Vede și DN. 52 prin Alexandria ce face legătura cu București, capitala țării, prin
drumul European E70. Drumul național DN. 52 ce face legatura cu Portul Turnu Măgurele și
punctul de frontieră unde se efectează punctul de trecere către Nikopol cu feribotul.

4.2. Marketing si promovare

„Promovarea inglobeaza ansamblul actiunilor de informare, atragere si pastrare a
clientilor potentiali si traditionali spre o anumita oferta de stimu lare a deciziei de cumparare,
prin trezirea interesului ș i crearea convingerii ca oferta respectiva le satisface la cel mai inalt

45
nivel anumite trebuinte. î n timp ce productia si comercializarea se realizeaza mai cu seama la
nivel local, promovarea poate favoriza firmele turistice de la toate nivelurile.”
(Bogdan Anastasiei – Marketing turistic. Suport de curs, Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 2001,
p.5)
Astfel tehnicile de promovare sunt diversificate, în Turnu Măgurele se poate realiza
promova re prin acorduri realizare cu marile firme de transport, ce au în vedere transportul de
persoane la nivel național și poate să reprezinte ca un ajutor reciproc. Cu acest prilej și firma de
trnsport are mai multe curse orientate în această zonă, dar ș i orașul are de câștigat în privința
numarului de turiști care sosesc în oraș.
„Atunci cand se combina doua sau mai multe elemente promotionale se obtine un mix
promotional. M ixul promotional este conceput î n functie de obiectivele pe care firma le
urmareste, de posibilitatile financiare de care dispune si de auditoriul caruia i se adreseaza.”
(lorescu C., V. Balaure – Marketing. Edit. Marketer, Bucuresti, 1992, p. 384 )
Prin aportul turistic care poate sa îl aibă, Turnu Măgurele ca locație turistică se poate
realiza cu ajutorul fondurilor europene din Programul Operațional Sectorial de Transport ce
sprijin ă dezvoltărea turismului urban a orașului, existând potențiali poli de creștere, cu sprijinul
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii , Consiliului Județean Teleorman și Consiliul
Local al municipiului Turnu Măgurele.
În promovarea acestor obiective propuse , un rol important îl vor avea pachetele
programe lor turistice propuse în comun de municipiul Turnu -Măgurele și Nikopol pri n
programul de cooperare între România -Bulgaria .

4.3. Serviciile turistice

„Nu exista activitati de prestari de servicii, ci doar activitati ale caror componente de
servicii au o pondere mai mare sau mai mica î n cadrul altora. Caci cu totii pre stam servicii”
(Kotler, Ph. – Managementul Marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 1997, pag. 581 )
„Indiferent de criteriile cu care se opereaza, definirea serviciilor ca o categ orie
economica trebuie cautata î n sfera activitatilor umane care le -au generat. Definitiile existente
în literatura de specialitate au ca obiect separarea serviciilor de bunuri, determinarea
continutului serviciilor ca sector tertiar distinct al economiei. În majoritatea cazurilor se pune
accent pe faptul ca serviciile sun t activitati al caror rezultat este imater ial și deci nestocabil.
Astfel î n practica este uneori dificil a distinge serviciile de bunuri intrucat, î n mod frecvent
achizitionarea unui bun include ș i un element de serviciu, dupa cum in mod similar, un servic iu

46
presupune cel mai adesea prezenta unor bunuri tangibile .”( Palmer., A – Principles of Services
Marketing Mc. Graw -Hill Book Company, London, 1994, pag2 )
Prin im portanța deosebită care o constituie, serviciile , reprezinta componenta care
predo minantă de procentul însemnat al ofertei turistice, iar caracteristicile acestora se joacă un
rol important la nivelul pieței turistice. „Prin natura lor, serviciile turistice trebuie sa creeze
conditii pentru refacerea capacitatii fizice a organismului, simultan cu petrecerea placuta ș i
instructiva a timpului liber. Î n ceea ce priveste continutul lor turistul trebuie sa dobandeasca
un plus de informatii, de cunostinte. Un alt element ce argumenteaza caracterul turismului de
activitate prestatoare de servic ii il constituie modul de definire a produsului turistic si,
corespunzator, a ofertei .”( Minciu, Rodica – Economia turismului , Ed. Uranus, Bucuresti,
2001, pag 216 ). Prin resursa pieței turistice p rodusul fiind considerat a fi consecința asocierii
dintre atractivitatea unei zone (resurse) și facilitatile (serviciile) oferite cumparatorului.

4.3.1. Tipuri ș i capacitatea de cazare

Ca o definitie, c apacitat ea de cazare turistica, reprezintă un numar de locuri de cazare cu
o întrebuințare turistic ă inscr ise în ultimul act de recepție , clasificare a l unității de cazare
turistica, omologare și prin deservirea de servicii suplimentare care se pot instala î n caz de
necesitate.

Fig. 4.14. Capacitatea de cazare în perioada 1990 -2017
Surse:Prelucrare da te INS 050100150200250
1990 2000 2015 2016 2017Locuri turiști
Hoteluri Cabane turistice Campinguri

47
În municipiul Turnu Măgurele capacitatea de cazare este reprezentată de complexul
hotelier Turris , de trei stele, cu restaurant ce este stuat în centrul orasului la 1 00 Km pana la cel
mai apropiat aeroport Craiova. Acesta cuprinde 110 came re dintre care 52 de camere single, 41
de camere duble și 7 apartamente cu o capacitate de 159 de turisti (fig. 4.14).

4.3.2 Circulația turistică

Circulația turistică p otrivit modului de organizare a sistemului informational statistic în
domeniul turistic, cuprins î n metodologie, reprezintă măsurarea statistică a circulației turistice
și are drept scop de a determina dimensiunile acesteia și de a oferi informații utile pentru
dezvoltarea în perspectivă a industriei serviciilor turistic e.Circulația turistică ca și alte servicii
turistice prezintă doi mari indicatori:
– numărul total de turiști , fiind un indicator absolut ce reprezintă numărul persoanelor
(români și străini) care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, și
staționează în respectiva locație turistica pe o perioadă mai mica de un an.
– înnoptarea reprezintă numarul de nopți petrecute de o persoană care este înregistrată
într-o unitate turistică, astfel încât se pot obține următ oarele situații pe baza acestor indi ci: turiști
cazați în unitățile turistice, înnoptări în unitățile de cazare turistică, turiști cazați pe tipuri de
unităț i turistice și grade de confort.

Fig 4.15 Sosiri ș i înoptări turiști în perioada 2005 -2016
Surse: Prelucrare date INS 0500100015002000250030003500400045005000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016nr. turiști
sosiri innoptari

48
Datele statistice potrivit Institutul Național de Statistică arată modificari negative a
circulaț iei turistice din municipiul Turnu Măgurele , atat î n privinta numarului de sosiri, cat și
în privinta numarului de innoptari. O cauza a scaderii numarului de sosiri ș i innoptari în
munici piu ar fi existența unui potential turistic scazut ce reflectă numarul restrâns de activități
turistice . În acest oraș numarul de turiști sunt atrași in special de peisajul de la malul Dunării,
de unde se poate realiza o privire de ansamblu dincolo de granișele cu vecinii bulgari, dar și de
istoria locurilor acestui oraș arhaic (fig. 4.15).

4.3.3. Alimentația – produsele loc ale și tipologia restaurantelor

Ca și în alte zone aflate la malu l Dunării specificul zonei este reprezentat de preparate
din pește cum ar f i: supă cremă de somon, nelipsita cioebă de crap, preparate la cuptor din
știucă, caras sau șalău, dar și crap. Pe lănga preparatele din pește găsim si preparate de pasăre,
porc, mi el și vită , dintre care nu lipsesc micii.
Restau rantele prezintă o gamă variată de preparate dar și prețul este pe măsură, orașul
cuprinde multe restaurante, iar după tipologia acestora întâlnim : clasic , specializat, cu specific
local , terasa de vară.
Restaurant clasic după cum îi spune și numele reprezintă unitate a de alimentatie publica
cu un larg sortiment de preparate culinare (gustari calde si reci, preparate lichide calde, produse
de cofetarie, patiserie, inghetata, fructe, b auturi nealcoolice si alcoolice ), iar pentru crearea unei
atmosfere pe masura preparatelor acestea includ uneori si formații muzicale. Uneori se
organizează servicii suplimentare precum a banchetelor, nunțiilor etc. Exemple de restaurante
cu acest specific sun t: Turris Hotel & Restaurant , Unicom SRL .
Cu un specific gastronomic aparte restaurantul specializat unitate cu un sortiment specific
permanent aflat in m eniu, amenajat ș i dotat adecvat, iar exemple de restaurante în oraș sunt:
Royal Palace , Terasa Rustic , Restaurant Oltenia.
Prin prisma specificului local aici în oraș întâlnim și acest tip de restaurant ce are un
caracter tradițional specific locului: Rustic și Dunărea ce cuprind în componența sa preparate
diversifcate din pește.
Restaurantul tip terasă de vară reprezintă o unitate amplasată în aer liber, amenajată,
dotată si decorată cu specific ce este întâlnit si pe malul mării, cu un sortiment diversificat de
preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice, cafea, fruct e. În municipiul Turnu Măgurele
astfel de restaorante sunt prezente pe malul Dunării în apropiere de port, în partea dreaptă a
acestuia, acestea sunt: Briza Dunării și UNICOM SRL

49
4.4.4 Antreprenoriatul

Prin valorificarea efi cientă și du rabilă a resurselor în domeniul turismului ce reprezintă o
sursă însemnată de venituri nu numai la nivel local dar și la nivel național , contribuind la
îmbunătățirea condițiilor de viață și la creșterea nivelului de trai. Pe măsură ce turismul se
dezvoltă , activități le încep să fie din ce în ce mai ample și diversificate, prin urm are, dezvoltarea
turismului implică activități sociale prin locurile de muncă nou create ce îi redă zonei o un
coeficient de dezvoltare turistică.
Astfel o amenii din localitățiile , zone sau regiuni învecinate, contribuie la o mai bună
cunoaștere, ajutând la construirea unor relații între națiuni și culturi diferite, baz ate pe
îngăduință și înțelegere. Pentru toate aceste motive, turismul este vizat în atenția
reprezentanți lor administrațiilor centrale și locale, asigurându -i-se un suportul politic, financiar
și strat egic la nivel național și local p rin programul intitulat: „Relansarea turismului în actualul
context european și național” .

50
CAPITOLUL AL V -LEA. VIZIUNEA SI STRATEGII DE DEZVOLTARE
REGIONALĂ

Prin programul intitulat: „Relansarea turismului în actualul context european și
național ”, este determinată de o valorificare și dezvoltare durabilă, criteriu impus odată cu
aderarea României la comunitatea europeană, garant ând în special sprijinul financiar pentru a
asigura protecția și conservarea mediului, protejând resursele turistice naturale și antropice.
„Turismul, prin valorificarea eficientă și durabilă a resurselor, reprezintă o sursă
majoră de venituri pentru milioane de oameni în Europa și în toată lumea, contribuind
laîmbunătățirea condițiilor de viață și la creșterea nivelului de trai. Pe seama turismului se
dezvoltă activități conexe variate, prin urmare, dezvoltarea turism ului are profunde implicații
sociale și prin locurile de muncă nou create pentru locuitorii zonelor respective, fiind cunoscut
faptul că un loc de muncă în turism generează trei locuri de muncă în activități colaterale.
Turismul conectează oamenii din dive rse localități, zone sau regiuni ale lumii, contribuie la o
mai bună cunoaștere, ajutând la construirea unor relații între națiuni și culturi diferite, bazate
pe toleranță și înțelegere ”.( Studiu de evaluare adecvată pentru reactualizarea Planului
Urbanist ic General al municipiului Turnu Măgurele, Martie 2014.)
Cu toate acestea , turismul este în interesul reprezentanților conducerilor centrale și locale,
asigurându -i-se întreg suportul politic, financiar și strategic la nivel național și local.
Astfel strategia privind planul de dezvoltare turistică a municipiului Turnu Măgurele
trebuie să fie emis în co relație cu planurile județului Teleorman. Prin prisma construcției
autostrăzii București -Alexandria -Craiova -Timișoara și încredințarea Consiliului Județean
Teleorman de a constru i un ae roport internațional în județ, prin acest fapt va impulsiona
dezvoltarea economică a județului Teleorman și implicit a municipiului Turnu Măgurele. De
asemenea, s-a alocat sume de bani importante pentru proie cte finalizate sau în curs de finalizare
în municipiu ce vor constitui ideea de bază unei dezvoltări rapide și a sectorului turistic. Printre
aceste investiții menționăm : punctul de trecere a frontierei cu bacul Turnu Măgurele – Nikopol,
realizarea parculu i industrial și tehnologic Turnu Măgurele și finalizarea amenajării
hidroenergetice a râului Olt pe sectorul Izbiceni -Dunăre -CHE Islaz – Turnu Măgurele.
Atât document ele privind extindrea planului urbanistic , dar și amenajarea teritoriului
referi tor la spațiul alocat , cât și planurile și programele de dezvoltare strategică existente,
contribuie la formularea planului de dezvoltare a potențialului turistic existent în municipiul
Turnu Măgurele.

51
Sugestiile pentru dezvoltarea turismului dur abil în municipiul Turnu Măgurele sunt
exprimate pe baza analizei situației actuale dar și pe baza formulării unor obiective specifice în
domeniul turismului.
Principalele propuneri de dezvoltare în domeniul turismului, fac referire la:
„a) Alcăt uirea și promovarea unui brand turistic pentru particularizare , personificarea și
asigurarea unei atractivități destinat atât pentru turiști cât și pentru investitori;
b) Dezvoltarea structurilor de primire (prin extinderea și modernizarea bazelor de cazar e
existente / crearea unor structuri noi);
c) Varietatea ofertei turistice prin promovarea:
– turismului de odihnă și recreere (agreement, sportiv, de weekend);
– turismului de circulație, de tranzit;
– turismului itinerant cu valențe culturale pentru val orificarea patrimoniului cultural prin
includerea obiectivelor turistice în circuite la nivel județean și zonal;
d) Elaborarea unui centru de informare turistică (informatizarea acțiunii de promovare a
turismului);
e) Dezvoltarea și reabilitarea altor tip uri de infrastructuri;
f) Modernizarea și promovarea căilor de comunicație existente (prin creșterea accesibilității);
g) Refacerea cetății medievale și dezvoltarea infrastructurii turistice în zonă (conf. cu
obiectivul stabilit în Strategia de dezvoltar e durabilă a județului Teleorman 2010 -2020);
h) Accesarea programelor operaționale specifice zonei de studiu, în vederea creșterii
investițiilor în domeniul turismului;
i) Dezvoltarea turismului din zona municipiului Turnu Măgurele, în contextul implementă rii
strategiei europene a Dunării;
j) Introducerea de mecanisme și subvenții pentru a facilita investițiile în turism atât din partea
investitorilor români cât și a celor străini;
k) Încurajarea autorităților municipale, județene și regionale în dezvolta rea planurilor
integrate de dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de infrastructură pentru a
evita dezvoltarea lipsită de coordonare;
l) Extinderea sistemului de marcare a obiectivelor turistice de interes național în conformitate
cu sta ndardele UE și introducerea de rute turistice tematice ;
m) Crearea unei baze de date a evenimentelor culturale pentru a facilita promovarea artelor
vizuale și auditive, în special a festivalurilor tradiționale și a evenimentelor folclorice;
n) Dezvoltare a turismul activ – ce poate fi valorificat și dezvoltat prin diferite activități,
precum:

52
– Canotaj – dezvoltarea și promovarea bazei de canotaj existentă în municipiului Turnu
Măgurele;
– Ciclism – acest sport devine tot mai popular ca activitate de recre ere în România. Există
propuneri ce vizează crearea un traseu de ciclism care să urmeze cursul Dunării, extinzându –
se analiza până la nivel național. Acestainclude detalierea unui traseu de -a lungul Dunării și
asigurarea de hărți și detalii privind atracți ile turistice, corelate cu unitățile de cazare pentru
turiști. Acest proiect a fost întrerupt din cauza inundațiilor din 2005, iar fondurile au fost
folosite numai pentru instalarea indicatoarelor de -a lungul traseului. Însă politica europeană
privind cicl oturismul impune finalizarea activității de definire a traseului de ciclism al Dunării
care va cuprinde și teritoriul municipiului Turnu -Măgurele și a comunelor limitrofe. Acest
traseu de ciclism al Dunării va cuprinde pe lângă itinerariul propus și elabor are de hărți,
materiale publicitare și elaborarea unui WEB -site pentru informații referitoare la zona
traseului dunărean.
– Vânătoarea și pescuitul – aceste tip de turism se poate dezvolta prin crearea cadrului necesar
în atragerea de turiști și anume prin amenajarea zonelor de pescuit și vânătoare, construcția
de cabane speciale pentru vânătoare și pescuit și de asemenea asigurarea accesibilității către
aceste zone.
– Croaziere pe Dunăre – Autoritățile portuare și autoritățile locale trebuie să stabilească și să
transmită Agențiilor Regionale de Dezvoltare propuneri pentru îmbunătățirea facilităților pe
ponton, a facilităților de primire la acostare inclusiv servicii de retail și îmbunătățirea
accesului la acostare, în vederea finanțării.
– Turism de recree re – prin modernizarea parcului central din Turnu Măgurele, amenajarea
plajei de la Dunăre și organizarea de drumeții spre siturile Natura 2000 și spre ruinele cetății
Turris.
Zone cu potențial ridicat de dezvoltare a turismului:
O analiză a plan urilor curente de dezvoltare a municipiului Turnu Măgurele a condus la
identificarea a două zone cheie cu potențial de dezvoltare turistică în oraș, respectiv:
a) cetatea Turris care este considerată unul dintre cele mai importante obiective turistice din
județ ;
b) realizarea unui port turistic și reabilitarea, modernizarea portului existent în condițiile
implementării strategiei europene a Dunării.
Refacerea cetății Turris și transformarea acesteia în principalul obiectiv turistic al
județului i mplică următoarele etape:

53
a) Realizarea unui plan de reabilitare a cetății Turris care să fie elaborat de arhitecți,
muzeo grafi și arheologi specializați ;
b) Includerea în planul de urbanism general a unei zone propuse pentru primirea vizitatorilor,
amplas ată strategic, de asigurare a spațiului în care se pot crea facilități de transport,
informare și eventual cazare, alături de centre de atracție și facilități suplimentare pentru
lărgirea ofertei de turism;
c) Reabilitare a drumului de acces și realizarea u nei căi de acces pentru bicicliști către cetatea
Turris.
Realizarea acestui obiectiv turistic se poate realiza cu ajutorul fondurilor europene
prevăzute prin Programul Operațional Regional – Axa 5: Dezvoltare durabilă și promovarea
turismului în colaborare cu Consiliul Județean Teleorman și Consiliul Local al municipiului
Turnu Măgurele.
Realizarea unui port turistic și reabilitarea, modernizarea portului existent în condițiile
implementării strategiei europene a Du nării implică următoar ele etape :
a) Reabilitarea și modernizarea portului Turnu Măgurele;
b) Reabilitarea infrastructurii de transport în zona portului;
c) Realizarea unui port turistic pentru acostarea navelor de croazieră venite pe fluviul
Dunărea;
d) Amenajarea unei plaje tu ristice și a unei zone de agrement care să cuprindă fa cilități de
transport, infor mare, locuri de joacă, eventual cazare;
e) Proiectarea și realizarea unui sistem de alei riverane de -a lungul Dunării pentru ciclism și
drumeții; zonele de picnic și repaus t rebuie amenajate din loc în loc în zone potrivite, iar
panourile indicatoare trebuie să arate direcțiile și informațiile privind obiectivele locale de
interes, flora, fauna și lo curile amenajate pentr u pescuit” ( Petrescu M. C. , Studiu de evaluare
adecvată pentru reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Turnu Măgurele,
anul 2014 , paginile 35 -39.)
Acest obiectiv turistic se poate înfăptui cu ajutorul fondurilor europene din Programul
Oper ațional Sectorial de Transport prin m oderniz area și dezvoltarea programelor prioritare în
scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil și integrării acestuia cu rețelele de transport
ale UE. Programul Operațional Regional prin d ezvoltare durabilă și promovarea turismului,
Îmbunătățirea infras tructurii de transport regionale și locale, sprijinirea dezvoltării urbane a
orașelor – potențiali poli de creștere, cu sprijinul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii,
Consiliului Județean Teleorman și Consiliul Local al municipi ului Turnu Măgur ele.

54
CONCLUZII

În urma datelor obținute și a studiului realizat în lucrarea de licență s -a demonstrat că
Turnu Măgurele este un oraș care are potențial turstic, având numeroase obiective istorice de
importanță majoră, un relief bine structurat și o poziție geografică avantajoasă, clima fiind , de
asemenea, una plăcută.
A fost făcută o analiză a acestui oraș, la fața locului, reprezentând notă personală a acestei
lucrări, ce cuprinde imagini și informații de actualitate în l egătură cu Turnu Măgurele.
Lucrarea de licență este structurată în 5 capitole, ce cuprind informații de interes general,
și anume: cadrul natural, apariția și evoluția teritorială, elementele geodemografice,
prospectarea și evaluarea resurselor t uristice în Turnu Măgurele și viziunea și strategiile de
dezvoltare regională.
Turnu Măgurele este situat în județul Teleorman, aproape de confluența râului Olt cu
Dunărea, relieful este dominat de Câmpia Romană.Acesta este reprezentat de două fo rmațiuni
bine individualizate și anume, câmpiile joase sau luncile râurilor și spațiile interfluviale, iar cea
mai întinsă luncă unde se întâlnesc cele mai mici altitudini, sunt în Lunca Dunării
Clima este temperat -continentala, specifica Câmpiei Romane.
Principalele artere hidrografice le reprezintă fluviul Dunărea, care formează granița de
sud a teritoriului și Oltul. Aflată în partea sudică a orașului, Dunărea, cu o lățime de aproximativ
900 de metri debitul mediu fiind aproximativ de 5.800 mc/s.
Vegetația în cea mai mare parte a municipiului este de silvostepă și stepă, cu aspect de
„câmpuri suspendate” la altitudini cuprinse între 60 și 175 metri, precum și de luncă.
Fauna cuprinde diferite specii caracteristice zonei de câmpie unde întâlnim o gamă
diversificată de animale sălbatice precum: mistrețul, căprioara, iepurele, hârciogul, popândăul,
cârtița, viezurele, șoarecele de câmp, lupul, vulpea, ariciul, etc.
Fiind un oraș nou, Turnu Măgurele, are o vârstă de ap roximativ un secol și jumătate, însă din
punct de vedere al teritoriului în sine are o perioadă mult mai veche.
Întreg perimetrul municipiului Turnu Măgurele a fost puternic examinat de către istorici
și arheologi. Cele mai multe cercetări arhe ologice s -au realizat în ruinele cetatății Turnu la
mijlocul secolului al XIX -lea.
După anul 1962, interesul partidului pentru dezvoltarea tuturor așezărilor urbane din
întreaga țară, la Turnu Măgurele se încep lucrările la unul dintre cel mai ma re Combinat chimic
de la noi din țară, reprezentând cel mai mare obiectiv din această regiune.

55
Din punct de vedere demografic, Municipiul Turnu Măgurele a cunoscut o evoluție
oscilantă, marcată fie de creșteri sau scăderi al numărului de locuitor i.
Dinamica naturală și mobilitatea teritorială a populației sunt două fenoene demografice
majore ce a rezultat numărul populației curent. Prin transformările și evenimentele ce au avot
loc permanent, viața comunității urbane oscilează
Populația a avut o scăderea înregistrata în ultimele două decenii este determinată în mare
măsură factorilor politici prin trecerea economiei de piață la economia de stat. Astfel în anul
2017 municipiul Turnu Măgurele are o populație de 29433 de locuitori înregistrat la Institutul
Național de Statistică din baza de date TEMPO Online.
În ceea ce privește patrimoniul turistic, acesta este modest și insuficient pus în valoare,
acesta fiind situat în categoria turismului urban, dar odată cu alocarea de fonnduri orașul poate
capăta alt aspect prin extinderea ariei turistice prin oportunități de dezvoltare a nișelor turistice
(turism piscicol, turism sportiv – canotaj de exemplu, turism istoric – prin valorificarea ruinelor
cetății medievale Turnu).
Cu privire la viziunea și strategiile de dezvoltare teritorială, se stabilesc proiecte pentru
dezvoltarea turistică a acestui oraș cu ajutorul Fondurilor Europene, deoarece potențialul turistic
în Turnu Măgurele nu trebuie neglijat, având numeroase obiective turistice demne de vizitat.
Astfel, în această lucrare de licență, în urma bazei teoretice avute și în urma analizei
făcute la fața locului, s -a demonstrat că Turnu Măgurele este un oraș interesant, demn de vizitat,
ce poate fi promovat cu ajutorul unui plan cu obiective bine puse la punct, pentru a crește
potențialul turistic în această zonă.

56
BIBLIOGRAFIE

1. Anastasiei B . (2001 )– Marketing turistic , Suport de curs, Universitatea Al. I. Cuza,
Iasi, p ag.5
2. Beaujeu -Gr., Jacqueline , Chabot, Georges (1971 ), Geografia urbană , Edit ura
Științifică, București
3. Boengiu S ., Pleniceanu V . (2003 ), Considerații geomorfologice la contactul
piemontului bălăciței cu câmpia olteniei , Tomul 3, pag 79 .
4. Cantacuzino, Gheorghe I. (1981) , Cercetări arheo logice la Cetatea Turnu , județul
Teleorman, E dtura Camni,volumul IV, Turnu Măgurele.
5. Coteț P. (1976), Câmpia Română. Studiu de geomorfologie integrată , Ceres,
București.
6. Cucu V. (2001 ), Geografia orașulu i, Editura Fundației Culturale „ Dimitrie
Bolintineanu ”, București
7. Cucu V. (1970) , Orașele României , Editura Științifică, București.
8. Gazeta oficiala a Țării Românești, (1836 ), nr. 5, pag. 27, volumul II.
9. lorescu C., Balaure V. (1992 ) – Marketing , Editura Marketer p. 384, Bucuresti
10. Kotler Ph. (1997 ) – Manag ementul Marketingului , Ed. Teora, Bucuresti, pag. 581
11. Lahovari G. I., Brătianu C. I. și Tocilescu Gr. (1902 ), Marele Dicțion arul
Geografic al României , volumul 5, Editura: J.V. Socecu , București
12. Minciu Rodica (2001 )– Economia turismului , Editura Uranus, B ucuresti, pag 216
13. Oprea I ., Dumitrescu M ., Grigorescu I . (1986 )-Turnu Magurele , Editura Sport –
Turism, Bucuresti.
14. Palmer A. (1994 ), – Principles of Services Marketing Mc. Graw -Hill Book
Company, London, pag 2.
15. Petrescu M. C. (2014 ), Studiu de evaluare adecvată pentru reactualizarea Planului
Urbanistic General al municipiului Turnu Măgurele , paginile 35 -39.
16. Tocilescu Gr. (1878 ), Monumente epigr afice ș i sculpturale , Editura Noua Tipografie,
București .