Specializarea Geografia Turismului LUCRARE DE LICENȚĂ Candidat – Luca Cătălin Coordonator – Conf. Dr. Butnaru Gina Ionela Iași, Iunie 2020… [304825]

[anonimizat] – Conf. Dr. [anonimizat] 2020

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Specializarea Geografia Turismului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Analiza potențialului turistic al stațiunii Băile Herculane și a [anonimizat] – Conf. Dr. [anonimizat] 2020

[anonimizat], [anonimizat]-climaterică din România și una dintre cele mai vechi din lume. [anonimizat]-o [anonimizat]. Diversitatea tipurilor de peisaje ([anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], pajiști subalpine cu lapiezuri), [anonimizat], [anonimizat].

Datorită complexității în ceea ce privește posibilitatea de a practica cât mai multe forme de turism, m-a [anonimizat]-Severin în turism.

[anonimizat] l-a acordat în studierea acestei zone. [anonimizat] m-au îndrumat și oferit ajutorul în studiul celor trei ani de licență. [anonimizat] m-au susținut moral și material.

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] s-au folosit pentru a elabora lucrarea de față și care au fost etapele de parcurs pentru a ajunge la rezultatul final. [anonimizat], aduce în discuție următoarele aspecte ce fac referire la cine a [anonimizat] a mai scris legat de această temă și când s-a mai scris despre subiectul acesta. [anonimizat]-geografică a [anonimizat]-Severin, [anonimizat], relief, climă, hidrografia, biodiversitatea și solurile acestuia. [anonimizat]-economic a Băilor Herculane, se aduce în discuție istoricul al acestui stațiuni, alături de de alte subiecte ce se referă la demografie, așezările omenești și activitățile economice legate de acest oraș. În capitolul cinci, intitulat Potențialul turistic al Băilor Herculane, este vorba despre o scurtă descriere a condițiilor generale ce pot influența activitățile turistice, iar tot aici apar și clasificări ale acestor activități turistice. Activitățile turistice din Băile Herculane este al șaselea capitol al acestei lucrări care aduce în discuție următoarele subiecte: obiectivele turistice, infrastructura turistică, valorificarea potențialului turistic și fluxurile turistice, astfel acest capitol este cel care reprezintă subiectul lucrării de față. În al șaptelea capitol, Proiect de dezvoltare regională în Băile Herculane, reprezintă un capitol care aduce în discuție probleme pe care le are turismul în acestă stațiune, la care autoritățile au venit cu inițiative de a rezolva aceste probleme. Iar tot aici apar propuneri de trasee turistice și activități turistice. În ultimul capitol Studiu de caz:, este un capitol ce ne oferă un exemplu concret în inițiative luate de către administrația locală pentru a dezolta turismul local. Acest capitol reprezintă o extensie a capitolului șapte care reprezintă detalii legate despre acest proiect

1.METODOLOGIA CERCETĂRILOR

Metodologia cercetării reflectă metoda cea mai generală de cunoaștere a unui subiect care este studiat, astfel presupune o abordare generală asumată de către cel care efectuează cercetarea (cercetător) în a studia problema (procesul de cercetare). Astfel această lucrare încearcă să urmărească pașii care trebuie parcurși pentru a răspunde la chestiunile pe care le ridică tema abordată și scopul acesteia este de a ajunge la obiectivele cercetării prin rezolvarea acestora. De menționat este faptul că această activitate de cercetare admite exisistența a trei mari etape care se raportează la următoarele idei: stabilirea temei care urmează a fi cercetată, efectuarea cercetării și elaborarea lucrării pe temeiul rezultatelor obținute din urma cercetării efectuate.

Lucrarea de față a fost concepută printr-o metodologie diversificată care a impus anumite mijloace și procedee precum ar fi: colectarea datelor, identificarea și sortarea datelor, interpretarea datelor și analiza acestora, ancheta pe teren. Tot în lucrare s-au utilizat și metode specifice cercetării geografice ca: metoda geografică, metoda cartografică, metoda cantitativă, metoda sintezei, metoda analizei.

Mai întâi, am decurs la studiul pe teren, pentru a putea observa și indentifica cadrul natural, dar și obiectele de origine turistică. Studiul pe teren a constat în a vizita obiectivele turistice, urmată de vizitarea unităților de cazare, aprecierea infrastructurii de transport, obținerea de informații necesare studiului de față de la autorități și instituțile abilitate legate de fluxurile turistice în stațiune, observarea formelor de turism ce sunt practicate și nu în ultimul rând documentarea prin ancheta de teren pentru a obține date statistice referitoare la zona studiată. Prin studiul efectuat de pe teren s-a remarcat faptul că există fluxuri majore de turiști, dar s-a constatat o degradare mare a infrastructurii rutiere (șosele cu multe denivelări și asfalt spart) și un număr redus de unități de cazare care să satisfacă fluxurile de turiști, mai ales în anotimpul verii dar și o degradare a unor obietive turistice semnificative.

După finalizarea studiului pe teren, a urmat cercetarea literaturii de specialitate, care a presupus anumite sarcini precum: lecturarea, conspectarea, sublinierea unor idei importante din literatura secundară de specialitate (monografii, cărți de referință), literatura terțiară de specialitate (indexuri de reviste) și din literatura primară de specialitate (articole științifice, teze) pe diverse teme (geologie, relief, populație, turism, ș.a.).

În final, s-a impus acțiuni de analiza și sortarea materialului obținut din urma studiului efectuat pe teren. S-au descris și interpretat imaginile obținute de pe studiul făcut pe teren, s-au verificat și selectat materialul bibliografic, iar datele s-au clasificat. S-au realizat materiale cartografice, s-au realizat fotografii, s-au sintetizat datele, iar în final s-au spus concluzile cu referire la potențialul turistic al Băilor Herculane, care încă este destul de valorificat pentru industria turismului care ar putea genera fluxuri mari de turiști, îndeosebi turiști străini mai mari dacă s-ar face investiții.

2.CRONOLOGIA CERCETĂRILOR

2.1. Aspecte introductive cu privire la potențialul turistic

În literatura de specialitate, turismul reprezintă un fenomen social, cât și un fenomen economic, astfel putem spune că acesta este un fenomen complex. Din punct de vedere etimologic, cuvântul turism, provine din limba engleză de la cuvântul „tour”, care semnifică călătorie. Mai departe cuvântul din engleză s-a tras din cuvântul francez „tour”. În final putem spune că termenul francez „tour”, are rădăcini etimologice din limba greacă și din limba latină, care reprezintă tot o călătorie. Din cuvântul turism, derivă cuvântul turist care reprezintă acea persoană care realizează o călătorie pentru plăcerea personală. Turismul în sine nu are o definiție strictă, dar de când a apărut acest fenomen până în prezent, au apărut o serii de definiții din care menționăm:

„Totalitatea relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului lor de reședință (ca petrecerea vacanței sau concediului de odihnă, participarea la diferite manifestări etc.)” .

O altă definiție spune: „orice persoană care se află în afara reședinței sale curente pentru o durată de cel puțin 24 de ore (sau o noapte) și pentru maximum patru luni din motivele următoare: agrement (vacanțe și week-enduri), sănătate (termalism, talasoterapie, etc.), misiuni sau reuniuni de orice fel (congrese, seminarii, pelerinaje, manifestări sportive, etc.), călătorii de afaceri, deplasări profesionale, călătorii școlare etc…” .

Din punct de vedere a fenomenului social putem spune că turismul, este un constituent de bază în conduita umană din țările avansate (cele din Europa și America de Nord), fapt care a rezultat o creștere a standardului de viață, marcate de lucruri ca: bani mai mulți, timp liber, etc.

În anul 1993, Organizația Mondială a Turismului și-a însușit o definiție care să fie aplicată tuturor statelor aparținătoare, având un rol mai strict de controla mișcările turistice. Aceasta poate fi transpusă sub forma urmărtorului tabel:

Tabel 1: Manifestarea fenomenului turistic

Așadar, potențialul este o însumare a mai multor potențiale turistice (potențial natural, potențial cultural, potențial economic, ș.a.) și a unor motivații.

Tot în introducere trebuie să menționăm faptul că, în turism există și termenul de potențial, care face referire la totalitatea componentelor naturale și componentelor antropice, care împreună formează acel obiect al atracției turistice. În funcție de structura potențialului, distingem:

potențialul natural – acesta este compus din totalitatea componentelor ce definesc cadrul natural care are ca scop de a servi la un moment dat turismului, iar acesta nu este omogen. Din acest cadru natural se deosebesc, mai multe elemente, cum ar fi: munții (Munții Godeanu), lacurile (Lacul Cerna, unde se află barajul de acumulare Cerna), râurile (Râul Cerna, unde acesta traversează stațiunea Băile Herculane), izvoare minerale (Băile Herculane, renumită pentru apele minerale și apele termale), ș.a. În concluzie pentru om potențialul natural este important din pricina faptului că aici se poate odihni departe de zbuciumul provocat de societate.

potențialul cultural – este alcătuit din toate elementele ce rezultă din gândirea umană din diferitele perioade peste care a trecut. Acest potențial este caracterizat de vaste bogății culturale și de diversitatea acestora, dar însă pentru turist rămâne ca element preferat, arhitectura care este în completare cu peisajul zonal. Aici putem spune că există un potențial arhitectural care aduce constant noi edificii, astfel acesta este una din bazele turismului actual.

potențialul economic – reprezintă valorificarea economică a potențialului turistic, astfel acesta ajută dezvoltarea economică a unei zone, regiuni, stat, etc. Potențialul economic este foarte important în prezent deoarece influențează modul de desfășurare a turismului care este dat de factori ca: politica statelor cu privire la investiții, cetățenii unui stat care ajută la crearea de fluxuri turistice, poziția și condițiile naturale unui stat.

potențialul demografic – joacă un rol important în sprijinirea fluxurilor turistice.

potențialul politic – influențează foarte mult regimul unui stat, prin diverse acțiuni (regimul vizelor, regimul de control, etc.)

Astfel, în încheiere trebuie spus faptul că oricât de mult potențial turistic ar exista într-un stat, acesta rămâne dependent de puterea politică și controlul financiar al acelui stat.

„În acest context, turismul se manifestă ca o componentă distinctă a economiei, cu o prezență tot mai activă în viața economică și socială, cu o participare semnificativă la progresul general și nu în ultimul rând, ca promotor al globalizării și factor al dezvoltării durabile. Turismul este astazi una din cele mai dinamice ramuri economice din lume. Este un lucru pe care l-au înțeles deja organizațiile de turism, guvernele, asociațiile profesionale și chiar turiștii înșiși.” (G. Țigu, 2003).

Dezvoltarea turismului presupune existența unui potențial turistic care, prin atractivitatea sa, să asigure integrarea unei zone, în circuitele turistice interne și internaționale și care să permită accesul turiștilor prin amenajări corespunzătoare. Patrimoniul turistic a unui teritoriu geographic, fie el județ, localitate sau stațiune este obligatoriu să fie compus din:

Potențialul turistic (natural și antropic);

Infrastructură (generală și turistică);

Structuri turistice (baza tehnico-materială a turismului).

Elementele naturale sau antropice, resurse sau atracții turistice, reprezintă materia primă pentru activitățile turistice. Printre componentele potențialului turistic trebuie menționate, în primul rând, resursele naturale: factorii de cură din stațiunile balneoclimaterice, clima, vegetația, fauna, alte atracții de interes științific, cu caracter ce redă unicitatea. Valorile naturale constituie baza ofertei turistice potențiale a unei zone, considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice, unde de exemplu în cazul nostru potențialul turistic al stațiunii Băile Herculane este asigurat, în principal, de apele termale și apele termominerale. În stațiune și împrejurimile acesteia, de-a lungul râului Cerna, există 16 izvoare naturale cu apă termominerală, care se întind pe o distanță de aproximativ 4 kilometri.

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună, floră) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora. Resursele naturale sunt completate cu resursele antropice, generate de acțiunea și influența omului care au ca scop să îmbogățească și să faciliteze valorificarea rațională a potențialului turistic natural, asigurând premisele transformării acestei oferte potențiale într-o ofertă turistică efectivă.

Potențialul antropic reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creației umane din punct de vedere cultural, istoric, ethnic și economic din cadrul unui teritoriu sau al unei așezări umane considerate ca având valoare turistică sau reprezintă baza de existență pentru turism.

2.2. Băile Herculane în literatura geografică românească

Despre stațiunea Băile Herculane, există în prezent publicații care au abordat diverse teme, care sunt abordate la modul general sau sunt abordate pe o anumită specialitate. După conținut distingem mai multe tipuri de lucrări: lucrări geografice, lucrări istorice, lucrări geologice, ș.a. Cele mai numeroase lucrări au apărut după al doilea război mondial, iar aici se regăsesc lucrări de tipul cursurilor, teze de licență, teze de doctorat, monografii, etc. Dintre lucrările generale trebuie reamintite: “Enciclopedia Geografică a României” (1982), “Herculane: ruină și absolut” de C. Spătărelu (2010), “Geografia României – Geografia umană si economică” volumul II (1985), “Geografia României – Geografia fizică” volumul III (1987)

Lucrările de specialitate sunt mai diverse astfel încât menționăm următoarele lucrări: pentru turism, este reprezentativă “România – enciclopedie turistică”, coordonată de M. Ielenicz (2003) unde sunt prezentate principalele obiectivele turistice din județul Caraș-Severin, pentru stabilirea metodologiei, “Bazele teoretice și metodologice ale geografiei” de I. Donisă (1987), pentru clasificări, definiții, concept în turism, “Geografia turismului – Concepte, metode și forme de manifestare spațio-temporală” de I. Muntele, C. Iațu (2003), România. Geografia turismului de N. Ciangă (2006), pentru turismul balnear și ape minerale, ”Ghidul Apelor Minerale Naturale” (2012), “Strategia de Dezvoltare Durabilă a Orașului Băile Herculane 2009-2015, Document cadru de Programare a Politicilor de Dezvoltare Durabilă în Orașul Băile Herculane, Județul Caraș-Severin”.

3.PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A BĂILOR HERCULANE

3.1. Poziție geografică

Zona studiată, în cazul nostru fiind orașul Băile Herculane se află poziționat în partea de sud-est a județului Caraș-Severin (fig. 1), fiind situată de-alungul culoarului tectonic al Văii Cerna, care separă Munții Mehedinți din direcția sud-est de Munții Cerna – Godeanu din direcția spre nord-vest. Localitatea se află poziționată, la 5 kilometri de drumul european E70, care pleacă de la București și se termină la Belgrad, fiind una dintre cele mai importante artere rutiere europene ce traversează statul Român, unde favorizează accesul fluxurilor turistice dinspre Europa de Vest. Stațiunea se află într-o zonă de regiune muntoasă, într-un ansamblu peisagistic deosebit din punct de vedere peisagistic, însă în ciuda acestui fapt altitudinea medie a stațiunii Băilor Herculane este de 165 metri. Teritoriul administrativ al orașului este poziționat între limitele Parcului Național Domogled – Valea Cernei, care conduce la avantajul stațiunii pentru dezvoltarea durabilă și promovarea unui turism ecologic, în conformitate cu cerințele noului statut de țară membră a Uniunii Europene. Orașul Băile Herculane este cea mai veche stațiune balneo-climaterică din România și una dintre cele mai vechi din lume, astfel această stațiune este încadrată în categoria stațiunilor turistice de interes național pentru România.

3.2. Prezentarea fizico-geografică

3.2.1. Alcătuirea geologică

Această zonă aparține domeniului autohton, unde un complex de roci cristaline alcătuite din șisturi cloritoase verzi, gnaise granulare și amfibolite în culmile Seseminului, Mohornicului și Culmea Mare. Acest complex este străbătut de granițele Munțiilor Cerna pe care le constatăm la nord de orașul Băile Herculane între 7 Izvoare Calde și Vârful Iutei. Sedimentarul autohton este rezultatul mai multor cicluri de sedimente paleozoice și neozoice. Munții Mehedințiului care însoțesc râul Cerna pe partea stânga sunt constituiți până la sud de Arsasca din formațiuni cristaline și sedimentare care aparțin însa domeniului danubian. Rocile cristaline sunt mai variate din punct de vedere petrografic decât cristalinul getic și sunt reprezentate de un complex amfibolitic și de cuarțite, calcare cristaline, filite negre grafitoase (fig. 2). În perimetrul dintre Arsasca și Pecinisca cristalinul autohton se află pe suprafețe mai reduse și este alcătuit din șisturi cuartitice cu sericit și biotit, șisturi micacee, precum și din gnaise fin granulate și amfibolite la sud de Pecinișca. Sedimentarul de la Cernișoara până la Arsasca este reprezentat de conglomerate, gresii, calcare spatice, șisturi argiloase roșii, marno-calcare.

3.2.2. Relief

Zona de studiu este definită de Valea Cernei care are înfățișarea unui culoar longitudinal care separă două șiruri de munți deosebite prin trăsăturile lor orografice. Pe partea dreapta a văii se desfășoară șirul Munților Godeanu și Munții Cernei în continuare până la confluența râului Cerna cu Belareca. În masivul Godeanu predomină culmile rotunjite și suprafețele netede și slab ondulate, care contrastează cu versanții abrupți ai văilor, distingându-se două trepte de relief: o treaptă înaltă situată la peste 2000 metri ce formează culmea principală și masivele nordice și o treaptă între 1400 și 1200 metri altitudine pe versantul sudic al masivului ce dă aspect de amfiteatru. Văile sunt de regulă mai largi la obârșii, apoi se îngustează căpătând forma de V, iar afluenții Cernei cu obârșii în masiv au direcții aproape perpendiculare pe râul Cerna. Între Vf. Paltina și Godeanu înălțimea se menține la peste 2000 – 2250 metri, vârfurile se succed cu mici varietăți ce nu depășesc 200 metri: Paltina-2149 m, Șaua dintre Paltina și Scurtu-2040 m, Vf. Scurtu-2090 m, Gârdomanu-2077 m, Șaua Galbenă-1993 m, Vf. Galbena-2194 m, Stâna Mare-2113 m, Șaua dintre Micusa și Stâna Mare-1988 m, Piatra Scărișoara-2191 m, Mocirliu-2106 m, Godeanu-2229 m, Olanu-1990 m.

Munții Cernei reprezintă o continuare a Munților Godeanu, însoțind Cerna pe partea dreaptă pe aproximativ 40 kilometri, de la Valea Olanului până la confluența acesteia cu Belareca. De la Valea Olanului până la Valea Bedinei întâlnim o treaptă înaltă formată dintr-o succesiune de înălțimi între 1500 – 1800 metri: Vlascu Mare 1668 m, Vlascu Mic 1733 m, Zglivar 1708 m, Vf. Tufii 1584 m, Arjana 1512 m. Relieful se aseamănă cu cel din Munții Godeanu, culmile fiind rotunjite în plan transversal, pe când în profil longitudinal prezintă forme neregulate ca urmare a succesiunii de șei și vârfuri cu altitudini variabile. La sud de Valea Bedinei întâlnim o treaptă mai joasă care se termină cu înălțimi de până la 500 metri ca parte terminală a Munților Cernei, sub forma de grui. Culmile sculptate în sedimente greso-conglomeratice, în erupții și în calcare, sunt mai scurte și cu profil în trepte. Spre axul Văii Cernei sunt adânc fragmentate de ape, cu abrupturi calcaroase care adăpostesc multe peșteri și uneori pe alocuri cu adevărați pereți inaccesibili.

Situate în sud – vestul țării, de o parte și de alta a râului Cerna, stațiunea Băile Herculane, ajunge până la poalele masivului Dormogled unde această rezervație naturală este vestită pentru varietatea și bogăția florei sale. (fig.3)

3.2.3. Climă

Stațiunea Băile Herculane este poziționată la interferența de climat, însă într-o armonioasă îmbinare cu urmări dintre cele mai favorabile pentru floră și faună. Temperaturile medii anuale sunt foarte ridicate, presiunea atmosferică este redusă. Caracteristicile generale ne arată că iernile sunt blânde, verile răcoroase, nebulozitatea fiind redusă, cerul este mai mult senin. Climatul specific de aici este determinat și de o ionizare negativă excepțională, cu efecte biotrofice deosebite

Prin pozitia sa geografica, bazinul Cernei este influențat de circulația atmosferică dinspre vest și sud-vest. Astfel, cu excepția zonei nordice, adică sectorul înalt al Munților Godeanu și partial al Munților Cernei, în tot timpul anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de mase de aer umed și cald de origine din zona bazinului Mării Mediterane și influențe oceanice, care conduc la valori mai ridicate ale temperaturii aerului, decât în restul României.

În timpul verii exista un grad mai mare de instabilitate termica, evidentiat de frecventa averselor însotite de descarcari electrice. Ciclonii mediteraneeni aduc aerul umed, care la contactul cu munții din bazinul Cernei, au drept consecința apariției precipitațiilor, unde această consecință se manifestă cel mai frecvent în lunile noiembrie și decembrie, atunci apar precipitații abundente.

Faptul ca Valea Cernei este înconjurată de masive muntoase înalte, în special în partea de nord, alături de fragmentarea accentuata a reliefului, gradul de acoperire cu vegetatie, (fig. 3) conduce pe suprafața teritoriului la o serie de topoclimate. Relieful dispus în trepte de la 1300 metri altitudine pâna la 168 m în orașul Băile Herculane, conduce la o varietate a temperaturilor medii anuale, de la 00C pe înălțimile crestelor Munților Godeanu, până la aproape de 110C în partea inferioara a teritoriului. La Băile Herculane, în ciuda faptului că se găsește într-o zonă muntoasă, temperatura medie multianuala este de 10,50C, unde această temperatură este specifică zonelor ca: CâmpiTabel 2: Temperatura și precipitațiile medii

3.2.4. Hidrografie

Râul principal ce străbate stațiunea Băile Herculane se numește râul Cerna (fig. 5), unde direcția de traversare a stațiunii este nord-est-sud-vest. Întregul curs al râului Cerna se regăsește pe teritoriul României, iar după ce traversează stațiunea Băile Herculane acesta mai are o porțiune de câțiva kilometri după care este colectat de fluviul Dunărea. Râul Cerna a fost amenajat înainte de intrarea în stațiunea Băile Herculane, prin construirea unui baraj cu funcții de alimentare cu apă, pentru valorificarea potențialului energetic și nu în ultimul rând pentru a colecta apele provenite din precipitații și pentru a proteja stațiunea de inundații și viituri. În stațiune, numai o porțiune din râu a fost amenajată, și anume în partea veche a orașului, prin consolidarea malului drept pe o lungime de 1,5 kilometri.

Apele minerale reprezintă o adevărată bogăție, care sunt reprezentate de izvoarele minerale cu o compoziție variată, complexă. Din punct de vedere al potabilității acestor ape, doar câteva sunt admisibile și pot fi utilizate ca apă potabilă sau, pentru cură internă. Din totalul de 19 izvoare minerale care există, nouă sunt utilizate pentru cura balneară, două sunt izvoare minerale cu apă potabilă, restul curgând libere în râul Cerna. Temperatura izvoarelor minerale variază intre 24 și 550C. O parte dintre izvoare au o mineralizare redusă ce se explică printr-o particularitate a subsolului-predominanța formațiunilor cristaline și sedimentare față de rocile metamorfice. Termalitatea zăcămintelor se explică prin gradientul geotermic, prin care apele de infiltrație, au acces la adâncimi mari, unde se încălzesc puternic și apar la suprafață fierbinți – ape termale de origine vadoasă.

Apele minerale din stațiunea Băile Herculane sunt în general ape clorosodice, calcice, hipotone, hipertermale și conțin, de cele mai muite ori, și hidrogen sulfurat. Radioactivitatea este prezentă și pusă pe seama emanației de radium din rocile granitice.

3.2.5. Vegetația și fauna

Vegetația specifică stațiunii Băile Herculane este una alcătuită din păduri ce alternează cu mici porțiuni de pajiște. Văile munților sunt împădurite cu specii ca: pin (Pinus sylvestris), brad (Abies alba) și stejar (Quercus robur). Însă, între toate acestea, se remarcă pădurile seculare cu speciile de fag (Fagus sylvatica) și pin negru (Pinus nigra), dar și vegetația deosebit de bogată în ferigi (Dryopteris filix-mas). Acestea, combinate cu curenții de aer de origine sudică, formează aerosolii zonei, împreună cu uleiurile eterice ale esențelor vegetale specifice regiunii, și cu puritatea aerului nepoluat, reprezintă elemente valoroase din punct de vedere terapeutic. Pe lângă aceste specii caracteristice versanților munților, de-a lungul Văii Cernei se mai regăsesc și specii precum plopul (Populus alba) și salcia (Salix babylonica).

În porțiunile de pajiște, situate între versanții munților, se găsesc terenuri agricole cu suprafețe foarte reduse, dar și porțiuni de pajiști stepice. Există și numeroase pajiști mezofile, în care se remarcă specii ierboase precum iarba câmpului, pieptănărița, coada vulpii, firuța, diferite specii de trifoi și lucernă sălbatică.

Relieful și vegetația caracteristică teritoriului județului Caraș-Severin favorizează prezența unei faune specifice zonei de munte și podiș.

Dintre mamiferele mari, reprezentative, ursul (Ursus arctos) numără aici câteva zeci de exemplare, în regiunile de amonte de stațiunea Băile Herculane, dovezi ale trecerii pe aici a strămoșului ursului de peșteră, fiind păstrate de peșterile din jurul Văii Cernei. Mai aproape de izvoarele Cernei pot fi întâlnite, destul de rar, cerbul (Cervus elaphus) și la înălțimi mai mari chiar și caprele negre (Rupicapra rupicapra). Căprioarele (Capreolus capreolus) și mistrețul (Sus scrofa) sunt apariții destul de frecvente, găsind hrană din belșug în pădurile de fag și de gorun. Lupul (Canis lupus) este destul de rar, din cauza măsurii de combatere a lor, însă dintre speciile comune pădurilor românești, pe Valea Cernei se pot întâlni vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), vidra (Lutra lutra), bursucul (Meles meles), jderul (Martes martes), ariciul (Erinaceus europaeus) și altele.

Păsările mai des întâlnite aici sunt uliul găinilor (Accipiter nisus), porumbelul gulerat (Columba palumbus), potârnichea de munte (Perdix perdix), codobatura de munte (Motacilla cinerea), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), cucul (Cuculus canorus), bufnița (Strigiformes), cucuveaua (Athene noctua), găinușa de alun (Tetrastes bonnasia) și altele.

Dintre reptile amintim de: vipera cu corn (Vipera ammodytes), vipera comunală (Vipera berus). Șopârlele sunt numeroase, îndeosebi: gușterul (Lacerta viridis), șopârlă de ziduri (Podarcis muralis), șopârla cenușie (Lacerta agilis), șopârlă de munte (Zootoca vivipara). Dintre amfibieni mai des întâlniți sunt: salamandră (Urodela), brotăcelul (Hyla arborea), broasca țestoasă de uscat (Testudo hermanni).

Valea Cernei, din punct de vedere al zonelor piscicole este împărțită în trei areale și anume: izvoarele și zona superioară a Cernei, care este dominată de păstrăvi (Salmo trutta), cursul mijlociu este dominat de lipan (Thymallus thymallus), iar în cursul inferior al râului Cerna este rezervat în special, scobarul (Chondrostoma nasus).

Dintre insecte, cea mai mare atenție o solicită fluturii (Rhopalocera) care dintre 1500 de specii cunoscute, zona Domogled concentrează aproape jumătate din numărul total de specii de fluturi de pe teritoriul statului român.

3.2.6. Soluri

În conditiile unei uniformitatii litologice, prin predominarea pe de o parte a grupei de sisturi cristaline asociate cu roci eruptive si cu roci sedimentare vechi (gresii, conglomerate), iar pe de alta parte marnocalcare si calcare învelisul de sol este relativ uniform si sufera modificari altitudinale în general regulate. Principalele grupe de soluri întâlnite se pot clasifica astfel:

1. Soluri brune podzolite (local soluri argiloiluviale podzolice), soluri brune si brune acide (BP, B);

2. Soluri brune podzolite si brune acide (BP, Bo);

3. Soluri brune si soluri brune podzolite (BM, BP);

4. Soluri brune acide (Bo);

5. Soluri brune acide si soluri brune podzolice feriiluviale (Bo, Bfe);

6. Soluri brune acide, subalpine, podzoluri humico-feriiluviale si soluri brune podzolice feriiluviale (AB);

7. Podzoluri humico-feriluviale si soluri podzolice brune feriiluviale(P);

8. Rendzine (negre si brune), soluri brune si roca la zi;

9. Soluri aluviale si aluviunile.

Valea Cernei este constituit din soluri calcaroase ce au ca drept consecință prin contribuția la apariția unui număr semnificativ de specii florale endemice în peisajul european care s-au efectuat pe baza unor cercetări științifice și sistematice unde s-a ajuns la concluzia că Valea Cernei și mai ales masivele Domogled, au fost transformate în rezervație naturală pe o suprafață de 900 de hectare, unde această rezervație adăpostesc aproximativ 2500 de specii de plante unice în România, fiind o adevărată comoară florală pentru cercetările științifice. Dintre arborii de origine mediteraneană, cu flori de culoare alb – roz este specia de migdal (Prunus dulcis).

4.MEDIUL SOCIO-ECONOMIC A BĂILOR HERCULANE

4.1. Istoricul apariției și dezvoltării Băi Herculane

În zona stațiunii Băilor Herculane s-au găsit unele dintre cele mai vechi dovezi ale existenței oamenilor, unde aceste dovezi sunt din perioada paleoliticul superior, pe aceste meleaguri își fac apariția poporul dacilor care au fost prezenți înaintea și după cucerirea Daciei de către poporul roman. Prezența romanilor pe aceste meleaguri este atestată documentar printr-un bogat material arheologic care, în prezent, nu este păstrat în întregime.

Descoperirile lui Paschale Garofolo în anul 1737, notate în lucrarea sa intitulată Diserttio Thermis Herculanis reprezintă inventarul principal al materialului arheologic din perioada poporului roman. Din aceste mărturii se mai păstrează doar câteva ruine, cum sunt: zidul ponticului de la Podul Cernei din interiorul stațiunii, zidul dinspre Baia romană și câteva dovezi la muzeele din localitățile Caransebeș și Lugoj. Materialul arheologic se compunea din piese reprezentând valori artistice și altele de importanță istorică. Din prima categorie fac parte 7 statui înfățișând pe Hercule, dintre care numai trei se păstrează la muzeul amintit; apoi erau podoabe ca brățări, inele, fibule, obiecte de toaletă feminină, de ornament vestimentar ș.a.

În retragerea stăpânirii romane din Dacia, ultimele cohorte care au părăsit teritoriul ei au fost cele de la Băile Herculane. De remarcat în acest sens este altarul pus lui Aesculap și Hygiae, de către prefectul legiunii a XIII-a, cu sediul la Apulum, în perioada anilor 260 – 268 e.n., unde prezența comandantului roman la Băile Herculane este dovada categorică despre menținerea stăpânirii romane la data amintită, pe care unii istorici o constestă. Activitarea omenească pe lângă băile termale s-a desfășurat și în timpul împăratului Constantin cel Mare: romanii au refăcut castrele de la Mehadia și Teregova, asigurând o continuitate a administrației lor în acest ținut. Este cazul să amintim că romanii au numit Băile Herculane – Ad aquas Herculi sacras – la apele tămăduitoare ale lui Hercule cel de neînvins sau totdeauna învingător, sau Thermae Herculi ad Mediam – Băile lui Hercule de la Mehadia. Acest din urmă nume s-a popularizat și a rămas în circulație până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, făcând pe multi se confunde stațiunea balneară cu Mehadia.

După multe secole, în anul 1728, au fost descoperite întâmplător băile romane, deși nici o dovadă arheologică nu atestă existența acestora. Generalul austriac Hamilton a făcut o inspecție in 1736, cu care ocazie a dat și el de ruinele băilor romane. Generalul a adus oameni din satele vecine, care au defrișat pădurile seculare și apoi au ajutat la construirea câtorva case, a unei ospătorii, a trei cazărmi, o biserică, grajduri etc. Tot atunci s-au reamenajat câteva dintre bazine cu apă caldă, printre care Baia romană, nume pe care îl poartă și acum.

Stațiunea a avut de suferit în timpul războiului ruso – turc. După pacea de la Belgrad din anul 1739 și până în anul 1750 stațiunea a fost din nou părăsită. În timpul războiului ruso – turc, stațiunea a fost dărâmată și arsă, fiind părăsită până în anul 1801 când a fost trecută sub administrația militară – grănicerească care cu mare sacrificii financiare și umane a reușit sa reconstruiască stațiunea, sub aspectul pe care se poate vedea și azi.

La Băile Herculane în anul 1848 se găseau personalități marcante ale revoluției din Țara Românească și Ungaria, printre care și Nicolae Bălcescu. După revoluția din anul 1848 și până în anul 1913 a fost perioada în care stațiunea a avut cea mai mare creștere, unde stațiunea a devenit cunoscută la nivel internațional. Din acea perioadă datează cele mai luxoase băi, restaurante, hoteluri, cazinoul, fântâni arteziene etc.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea stațiunea a devenit locul de întâlnire a diferite personalități din lumea diplomatică, fapt ce de asemenea a avut efect benefic asupra dezvoltării stațiunii. Saloanele de băi propriu – zise s-au construit și reconstruit, amenajându-se cu aparatură modernă. Acesta este cazul Băii Horea, Baia Crișan, pavilionul de băi de hidro – fizioterapie cu aburi, împachetări de parafină, bule de aer și fizioterapie cu solux ultrascurte, ionizări, diatermie. S-au amenajat și captat noi izvoare, cu apele cele mai radioactive din România.

Din anul 1944, toate pavilioanele au fost prevăzute cu cabinete medicale, s-a amenajat un dispensar medical și un pavilion pentru maternitate complet renovat. Tot în această perioadă, s-au pavat drumurile din stațiune, și s-a construit un complex sportiv cu dotări impresionante. Drumurile și potecile au fost puse la punct și făcute practicabile pentru cei dornici de drumeții.

În România, situația stațiunilor a intrat într-o perioadă de regres în urma revoluției de la anul 1989, ceea ce a scăzut calitatea turismului într-o proporție îngrijorătoare. Totuși, unele stațiuni, au câștigat de-a lungul timpului un renume de netăgăduit. Printre aceste stațiuni, una dintre cele mai cunoscute, Băile Herculane își menține o oarecare poziție, datorită istoriei locurilor, izvoarelor, stabilimentelor balneare și altor avantaje ale zonei.

4.2. Populația, așezările umane și activitățile economice din Băile Herculane

Județul Caraș-Severin se află situat în cadrul României în partea de sud-vest astfel, sub raportul poziționării cât și al diversității relațiilor socio-economice, și-a însușit comportamentul geodemografic. Din punct de vedere administrativ, județul Caraș-Severin se plasează în cadrul Regiunii de dezvoltare Sud-Vest având o populație de 274.277 de locuitori care reprezintă un procent de 3,6% din totalul populației României. Aceasta are o densitate medie 35 locuitori pe kilometru pătrat, Județul Caraș-Severin deține 2 municipii, 6 orașe, 69 de comune și un total de 287 de sate.

Orașul Băile Herculane se află poziționat în partea de Sud-Est a județului Caraș-Severin având o populație de 5.633 de locuitori care reprezintă un procent de 2,05% din totalul populației județului Caraș-Severin, iar orașul are o densitate medie de 53 locuitori pe kilometrul pătrat, ceea ce arată că este peste media județului fiind o zonă densă datorită cadrului fizico-geografic.

În ceea ce privește populația acestui oraș, trebuie de menționat faptul că acesta a fost influențat de o serie de factori care fac referire la poziția actuală a orașului. Dintre acești factori enumerăm următoarele:

originea a influențat prin faptul că în trecut specia umană s-a așezat în zone favorabile unde se putea proteja de invazia dușmanilor care erau romanii, astfel se remarcă faptul că orașul Băile Herculane este predominat de munți. Iar mai târziu au apărut și așezări în zonele unde existau resurse subsolice ceea ce a dat naștere la așezări rurale și mai recent la așezări urbane;

poziționarea la intersecția unor mari rute comerciale a așezărilor umane care a oferit o dezvoltare localității care azi este vizitată de turiști;

relieful este un alt factor de importanță majoră care a influențat populația prin faptul că densitatea așezărilor umane este mai ridicată în partea de sud a teritoriului față de partea de nord a acestuia. Cauza principală este faptul că în partea de nord este altitudinea mai ridicată și o zonă muntoasă pe când în partea de sud zona este de șes ceea ce oferă mai multe avantaje dezvoltării populației umane din teritoriu, însă în cazul acesta avem de a face cu o excepție fiind o zonă intramontană;

conflictele din istoria zonei au fost și ele un motiv care să influențeze populația care a fost afectată de decimarea locuitorilor, de legislația impusă de către invadatori, războaiele, etc.

Prin dinamica populației se înțelege totalitatea modificărilor ce determină numărul populației, structura și răspândirea populației unui teritoriu, într-un anumit interval de timp, ca urmare a nașterilor, a deceselor, a imigrărilor și emigrărilor. Distribuția spațială a populației din orașul Băile Herculane a fost determinat de factori naturali și de către factori antropici (fig. 6). Factorii naturali care au influențat populația sunt: altitudinea – este un factor ce limitează prin dificultăți de adaptare fiziologică a corpului uman (frig, presiune scăzută, concentrație redusă în oxigen), climatul – condițiile de climă reprezintă un alt factor ce este esențial, care combinat cu altitudinea au ajutat foarte mult la formarea așezărilor umane, resursele de apă, resursele minerale și energetice, ș.a. Factorii antropici care au influențat populația acestui oraș sunt: sistemul social-economic – acesta reprezintă modul de organizare pentru subzistență al unei comunități, precum și gestionarea resurselor pentru subzistență, vitalitatea demografică – aceasta reprezintă comportamentul demografic al populației care este asociat cu standardul de viață, care conduce la repartiția inegală a populației în teritoriu și sistemul social-politic – acesta este un factor hotărâtor prin faptul că statul poate interveni în dinamica populației. Mișcarea naturală reprezintă schimbările survenite la nivelul numărului populației unui teritoriu în urma deceselor și nașterilor, deci primii indicatori care vor fi discutați sunt cei ai natalității și mortalității din orașul Băile Herculane.

Natalitatea este elementul dinamic al bilanțului natural, acesta aflându-se, în comparație cu mortalitatea, într-o măsură mult mai mare sub controlul omului și poate înregistra, sub controlul omului, fie oscilații negative, fie oscilații pozitive ca în cazul notru. Analizând cartograma natalității se poate observa o rată modestă a natalității a orașului Băile Herculane (4.95 – 6.31 ‰,) în comparație cu alte unități administrative teritoriale din județul Caraș-Severin, fapt datorat, gradului ridicat de îmbătrânire a populației tipic pentru România (fig. 7). Observăm că declinul demografic nu este determinat de mortalitate, ci în special de procesul de îmbătrânire a populației și migrațiile externe. Un alt factor care influențează creșterea natalității în anunite areale, în special în zonele rurale este nivelul slab de informare al populației în legatură cu planificarea familială.

Mortalitatea reprezintă acea componentă negativă a bilanțului natural, care înregistrează procesul demografic al deceselor într-o populație dată și într-o perioadă data de timp care de obicei este pe o perioadă de un an. Mortalitatea mai măsoară starea de sănătate a populației, astfel acesta este un fenomen puternic dependent de dezvoltarea economico-socială și de condițiile de sprijin al sănătății. În ceea ce privește valorile mortalității înregistrate în orașul Băile Herculane, putem observa că ele se înscriu în cel mai mic ecart cu valoarea de până la 10.76‰ ceea ce ne indică faptul că populația se află într-un proces accentuat de îmbătrânire (fig. 8). Astfel, valorile reduse ale mortalității se datorează faptului că arealul se află jurul axei rutiere principale, ca urmare a infrastructurii dezvoltate și a accesibilității mult mai mari a populației la serviciile din domeniul sanitar. Însă cauzele valorii ridicate ale mortalității sunt de cele mai multe ori reprezentate de gradul de îmbătrânire al populației, accesibilitatea față de sistemul sanitar, nivelul de trai destul de scăzut, care duce la migrația populației tinere către zone atractive din punct de vedere financiar, dar și cauze geografice, precum izolarea sau accesibilitatea mijloacelor de transport care pot genera un număr ridicat de decese.

Valorile negative ale bilanțului natural sunt dominante în județul Caraș-Severin. Astfel că valoare negativă se regăsește și în arealul nostru de studiu (-2.48) , ca urmare a migrarii populației tinere către zonele urban mai dezvoltate (fig. 9).

În ceea ce privește structura populației, aceasta este foarte importantă pentru studiile demografice, economice și sociale ale orașului Băile Herculane. Se poate observa faptul că orașul Băile Herculane are o piramidă pe grupe de vârste și sexe sub formă de amforă, care are o bază îngustă, și un inceput de îngroșare la vârful piramidei, transmințând faptul că se instalează un proces amplu de îmbătrânire demografică (fig. 10).

Analizând structura piramidei pe grupe de vârstă și sexe, se poate observa că, în orașul Băile Herculane, cea mai numeroasă este populația cu vârstă cuprinsă în intervalul 50-54 de ani care reprezintă peste 9% la ambele sexe, din populația totală, iar aceasta este născută în perioada când natalitatea înregistra cote ridicate, datorită politicii impuse de către președintele Nicolae Ceaușescu în regimul comunist prin care s-a interzis și limitat întreruperile de sarcini.

Cartograma de mai sus a județului Caraș-Severin, arată un procent destul de mare în sectorul terțiar, axat în special pe domeniul serviciilor. În cazul orașelor din județ, dar și în cazul unor comune, ele au o economie în special echilibrată. Profilul economic al orașului Băile Herculane a fost și este dat de profilul turistic. Pânî în anul 1989, pe lângă acest porfil de turism, o bună parte a forței de muncă se regăsea și în alte domenii de activitate, precum sunt: domeniul construcțiilor civile, domeniul construcțiilor hidrologice, domeniul cooperației meșteșugărești, ș.a. Aceste activități în prezent nu se mai regăsesc în economia orașului Băile Herculane sau se regăsesc într-un procent nesemnificativ pentru economia orașului.

În ceea ce privește etniile din județul Caraș-Severin, etnia ce predomină este etnia romă, însă se mai regăsesc și alte etnii precum: maghiari, sârbi, ucraineni, ș.a. În orașul Băile Herculane după ultimul recesământ din anul 2011 principalele etnii erau: 4.342 de români, 111 de romi, 23 de maghiari, 7 sârbi 1și 4 germani în special șvabi.

5.POTENȚIALUL TURISTIC AL BĂILOR HERCULANE

Termenul de potențial este un termen care se referă la o entitate care îndeplinește toate condițiile pentru a realiza un anumit obiectiv, astfel potențialul turistic reprezintă totalitatea condițiilor fie ele naturale sau sociale care sunt condiționate de motivații și de necesități. Astfel zis, potențialul turistic este alcătuit din toate elementele fezabile pe care mediul natural împreună cu cel social le oferă pentru activități turistice. Se știe că potențialul turistic evoluează permanent prin noi surse de atracții turistice care au apărut datorită condițiilor naturale (chei, abrupturi, ș.a.) sau datorită intervenței omului (evoluția tehnologiei, acorduri diplomatice, ș.a.). Valorificarea acestui potențial are moduri și forme diferite care depinde de specificul zonei respective.

5.1. Potențialul turistic natural

Noțiunea de potențial natural ne duce cu gândul la mediul înconjurător în care nu a rămas amprenta omului, astfel potențialul natural reprezintă acele elemente naturale care au suferit puține schimbări din partea omului. Cu toate acestea există o dilemă care se referă la parcurile naturale deoarece acestea cuprind elemente naturale și totuși omul le administrează.

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea trăsăturilor esențiale ale componentelor naturale ale unui teritoriu. Acest tip de potențial este fundamental pentru o bună dezvoltare a turimului. Acesta este alcătuit din toate elementele cadrului natural care au ca țintă, turimul. La o simplă analiză acesta cuprinde elemente care pot fi categorisite, după cum urmează:

Coaste însorite, reprezintă viziunea clasică a turismului care are ca scop principal cura heliomarină;

Munții, care sunt acoperiți de păduri de conifere, reprezintă o atracție deosebită mai ales în perioada iernii (în cazul nostru Munții Cernei);

Formele de relief, ce prezintă un caracter deosebit sunt o atracție turistică. De aici fac parte forme ca: conurile vulcanice, peșterile, cheile, etc. (în cazul nostru Valea Cernei);

Râurile și lacurile sunt legate în general de activitățile de agrement, dar sunt căutate și pentru peisajele pe care le oferă (în cazul notru râul Cerna);

Căderile de apă, sunt fenomene de mare amploare fiind puncte de atracții deosebite și spectaculoase, iar ca exemplu avem: cascadele;

Izvorele termale și izvoarele minerale, se localizează de obicei în zone muntoase și sunt căutate pentru cură externă și internă a organismului uman (în cazul nostru izvoare termale fierbinți cu sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu, oligominerale, ape tonice);

Învelișul vegetal și fauna sălbatică, reprezintă un alt punct de atracție turistică deorece acestea pot fi endemisme sau pot fi acumulate pe areale întinse, iar ca exemple de activități avem: safari, grădina botanică, etc. (în cazul nostru pădurile seculare de fagi și pin negru);

5.2. Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic este reprezentat de acel mediu în care omul a intervenit considerabil de mult pentru al modifica pentru scopuri turistice. Acest potențial turistic antropic este împărțit în două categorii: potențialul cultural și potențialul economic.

Potențialul cultural este reprezentat de elemente ce provin din evoluția umană în lungul aniilor trecuți, care arată manifestările omului în trecutul lui. Acest potențial cultural este unul vast și difersificat care uneori impresionează. Dintre elementele care alcătuiesc potențialul cultural cel mai esențial element este elementul arhitectural, care îmbinat cu peisaje formează atracții cunoscute la nivel național de către turiști (exemplu: Cazinoul din Băile Herculane). Acest element se apreciază în două moduri: fie ca unitate ori ca unitate dar integrat într-un peisaj ce îi conferă o unicitate. Potențialul arhitectural rămâne o componentă de bază a turismului contemporan. Elementul cultural propriu-zis împreună cu elemetul artistic adaugă valori care sunt găsite în: muzee, galerii de artă, case memoriale, astfel acesta alcătuiește patrimoniul cultural-artistic, iar tot aici se încadrează și festivalurile cultural-artistice.

Potențialul economic este acea parte practică în care se valorifică potențialul turistic. Ca și trăsături ce definesc potențialul economic sunt: financiar, care face referire la fluxurile turistice ce pot genera cetățenii cu ajutorul capacităților și posibilităților pe care le dețin; demografic, este foarte important pentru controla fluxurile de turiști și pentru a îngriji amenajările turistice; politico-militar, reprezintă o trăsătură care aduce modificări în fluxurile turistice prin reglementări asupra circulației, prin starea militară pe care o are un stat, prin acorduri diplomatice, ș.a. (în cazul nostru apele reprezintă potențial economic din punct de vedere al terapeuticii.)

Ca și concluzie este faptul că oricât ar fi de dezvoltat potențialul turistic, acesta va fi valorificat în funcție de repartiția în spațiu a resurselor financiare, cât și a resurselor umane, la care adăugăm și puterile care conduc anumite idealuri și scopuri.

6.ACTIVITĂȚILE TURISTICE DIN BĂILE HERCULANE

6.1. Obiectivele turistice din Băile Herculane

Obiective naturale

Rezervații naturale din Băile Herculane

Parcul național Domogled – Valea Cernei a fost înființat în anul 1990, fiind o rezervație complexă, care este situat în sud-vestul României și se întinde pe suprafața a trei județe: Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj. În cadrul ei se remarcă bogăția de specii sudice (est-balcanice, mediteraneene), numărul de specii superioare depășind cifra de 1000. Dintre cele peste 80 de specii floristice endemice amintim: Dianthus domogledi, Thlaspi dacicum, Athamantha hungarica, Centaurea degeneana. Dintre arborii și arbuștii întâlniți în etajele de vegetație remarcăm: Fagus silvatica, Corylus colurna, Pinus nigra. Munții Domogled, situat în vecinătatea stațiunii Băile Herculane, este considerată printre rezervațiile cele mai bogate în specii de plante din Europa. Bogate și variate sunt și elementele faunistice din care menționăm cele mai semnificative: scorpionul carpatin (Euroscorpio carpathicus), vipera cu corn, peste 1300 de specii de fluturi specifice diferitelor zone zoo-geografice (alpină, pontică, balcanică, central-europeană, mediteraneană).

Peșteri și grote

Grota cu aburi din Munții Cernei reprezintă o peșteră fosilă îngustă, cu o singură intrare și având o lungime de 14 metri. Denumirea peșterii provine de la faptul că în ea se regăsesc aburi fierbinți de la un izvor termal aflat în capătul grotei. Acești aburi de 52 până la 560C ies la suprafață printr-o crăpătură în stâncă, iar în interiorul peșterii se formează o umiditate ridicată. Datorită emanațiilor de sulf, pe pereții grotei crește o specie de mușci (Philonotis schliephackei), ce se regăsește doar în acea zonă. Aerul cald din peșteră ajută la alcătuirea stalactitelor.

Grota Haiducilor a fost descoperită în timpul imperiului austro-ungar și a fost explorată de marele speolog Emil Racoviță. Această peșteră are o lungime de 143 metri și este foarte des vizitată de turiști. De alungul timpului, peștera a colecționat foarte multe semnături, astfel încât cea mai veche iscălitură de pe pereții datează din anul 1820. Fauna din această peșteră este unicată în Europa și se mai regăsește doar în America de Sud. Tot în acest loc s-au efectuat numeroase cercetări arheologice, mai ales în perioada comunismului, unde s-a constatat că aceasta a fost locuită înca din perioada Paleoliticului (fiind descoperite unelte cioplite din silex) și printre obiectele găsite menționăm de vasele și de monedele romane care au o mare valoare istorică.

Băi, izvoarele și apele termale

Baia 7 Noiembrie, are o apă termală sulfuroasă, sulfhidrică, clorurosodică, calcică, hipotonă. este cea mai mineralizată apă din stațiunea Băile Herculane. Ca întrebuințare se recomandă pe lângă afecțiunile reumatismale cronice, pentru irigații vaginale și băi la 360C.

Baia Horia are apă mineralizată, sulfuroasă, clorurosodică, hipotonă, cu o temperatură de 520C. Este utilizată pentru tratamentul reumatismal poliarticular cronic, cataruri ale organelor respiratorii, sechele după flebite și periflebite, precum și unele boli de piele.

Baia Cloșca are izvoare cu compoziție asemănătoare (Cloșca I și Cloșca II). Apa de la izvorul Cloșca I este sulfuroasă, clorurosodică, calcică, hipotonă, iar cea de la Cloșca II sulfuroasă, sulfhidrică, clorurosodică, calcică, hipotonă. Se folosește la tratarea acelorași afecțiuni reumatismale.

Baia Drăgălina are apă clorurosodică, sulfuroasă, calcică, hipotonă. Se utilizează în tratarea nevralgiilor.

Baia Crișan cu apă mineralizată, ușor sulfuroasă, clorurosodică, calcică, hipotonă, cu o temperatură de 47 – 500C și este cea mai radioactivă apă decât cele amintite anterior.

Baia Hercule sau Baia romană are o mineralizare mai puțin constantă din cauza infiltrației din sezonul ploios, este bicarbonată, clorurosodică, calcică, magneziană, oligometalică, cu o termalitate variabilă. Aici se tratează afecțiunile reumatismale. În general, apele sărate de la acest izvor, sunt recunoscute și recomandate ca tonifiante, de obicei celor surmenati și femeilor care prezintă tulburările nervoase din cauză menopauzei.

Izvorul Hygeia are o apă termală clorurosodică, calcică, hipotonă, folosită pentru cura internă. Are acțiune în ameliorarea funcțiilor hepato-biliare și în creșterea secreției gastrice și intestinale, accelerând tranzitul.

Izvorul apei pentru stomac are apă termală, sulfuroasă, clorurosodică, calcică, hipotonă și are proprietăți laxative, fiind indicată și pentru diabetici.

Izvorul de apă pentru ochi este folosită pentru tratamentul diferitelor forme de cataruri conjunctivale prin spălături făcute în paharele speciale. Are apă termală, sulfuroasă, sulfhidrică, clorurosodică, calcică, hipotonă

Toate aceste ape își au sursa de-a lungul unei falii profunde, începând de la locul numit Porumbu, până la Baia Hercule II, pe o distanță de aproape 5 kilometri, precum și pe văile transversale. Compoziția chimică, radioactivitatea, termalitatea, ca și proveniența din straturi geologice identice, ne condcu la ideea că acest ape au bazin comun.

Acțiunea terapeutică a apelor minerale din stațiunea Băile Herculane se datorează termalității și substanțelor chimice pe care le au în compoziție. Termalitatea acestor ape produce o activare a circulației sangvine și în consecință o modificare favorabilă a schimburilor nutritive. Dintre compușii chimici, hidrogenul sulfurat reprezintă elementul cel mai esențial.

Apele sulfuroase din Băile Herculane dacă sunt folosite sub formă de băi, normalizează metabolismul viciat al sulfului în afecțiunile reumatismale. Ele produc o hiperemie puternică a tegumentelor. De asemenea au o acțiune cheratolitică desensibilizantă, antialergică și antiparazitară. Aceste ape produc și o circulație mai bună, ușurând activitatea inimii prin vasodilatație tegumentară și coronariană. Administrate în cantități mici sub formă de inhalații, ele produc o hiperpnee, prin excitarea centrului respirator. De asemenea, au efect favorabil în procesele inflamatorii cronice ale căilor respiratorii. În general, se produce o fluidificare a secreției bronșice, ceea ce contribuie la ușurarea expectorației. Apele de la unele izvoare din stațiune produc o creștere a secreției gastrice și intestinale, accelerând tranzitul. Aceste ape ameliorează funcțiile hepatobiliare și neutralizează substanțele toxice rezultate prin procesele de putrefacție intestinală. Ele au o acțiune slab diuretică, urmăresc eliminarea de uree și acid uric din sânge.

Compoziția resurselor balneare din Băile Herculane este următoarea:

Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, ușor sulfuroase cu o mineralizare între 0,5 – 2,6 g/l și o temperatură între 38,5 – 530C;

Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, calcice cu o mineralizare între 0,6 – 3,5 g/l și o temperatură între 46 – 560C.

Ape minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate și sulfuroase cu o o mineralizare între 3,87 – 7,93 g/l și o temperatură de 600C.

Obiective antropice

Obiective turistice istorice

Băile Romane se regăsesc în incinta hotelului Roman, care are Basorelieful lui Hercules, după care s-a realizat statuia lui Hercule din centrul stațiunii Băile Herculane, precum și Băile imperiale romane al caror ctitor a fost însuși împăratul Traian. Baile Imperiale Romane atestate documentar din sec. II d.H, reprezintă locul de sorginte al stațiunii, locul unde energiile cosmice și telurice sunt concentrate și cuprinse sub arcul energetic al construcției lor de tip piramidă. Trebuie amintit faptul că izvorul Hercules trece pe la parterul Hotelului Roman și apele sale unice în toată zona alimentează printr-o lungă rețea de conducte subterane bazele de tratament ale tuturor celorlalte hoteluri și pensiuni din stațiune.

Obiective turistice religioase

Biserica „Schimbarea la Față” este o biserică ortodoxă din orașul Băile Herculane. Prima piatră de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1803. După istoricul afișat la intrare, biserica veche a fost demolată în anul 1863 ca urmare a intoleranței habsburgilor care nu puteau accepta existența unei biserici ortodoxe românești în mijlocul stațiunii. Un an mai târziu, în anul 1864, s-a construit o nouă biserică, care există și în prezent. Biserica este construită din piatră și cărămidă, în stil bizantin, în formă de cruce greacă. Lângă sfântul locaș se află o troiță pe care scrie: „În cinstea eroilor din decembrie 1989″.

Biserica Romano-Catolică „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica a fost construită între anii 1836-1838, în timpul conducerii Împăratului Ferdinand I. În zilele Sfântelor Paști, Împărăteasa Elisabeta a participat la slujbele de la Capela Catolică. În spatele capelei se înalță turnul clopotniței unit cu casa parohială, unde se poate ajunge urcând câteva scări. Biserica a fost construită în stil neoclasic.

Muzee

Muzeul de Istorie al stațiunii Băile Herculane. Muzeul a fost înființat la data de 28 iulie 1924, prin grija secțiunii regionale din Banat a Comisiunii Monumentelor Istorice. După anul 1960, muzeul a fost reorganizat. Aflat într-o clădire monument istoric (Cazinoul cu Coloane, construită în anul 1862, de arhitectul Daderer), muzeul prezintă publicului descoperiri arheologice din zonă: piese de ceramică romană, monede, podoabe, altare votive, inscripții, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme și piese de harnașament.

Obiective cu valoare arhitecturală și valoare monumentală

Cazinoul a fost construit la începutul secolului al XIX-lea, fiind considerat în trecut ca cel mai popular cazinou din sud-estul Europei, clădirea este o bijuterie arhitectonică a stilului baroc austriac. Locul era preferat de aristocrația imperială a acelor vremuri care juca ruleta sau alte jocuri de noroc. Aici se mai organizau baluri, iar domnii invitau domnițele la vals. Zona reprezintă un ansamblu de monumente istorice: cazinoul, parcul din fața cazinoului și un chioșc pentru fanfară. Clădirea cazinoului a avut o sală de spectacole, un restaurant, un bazar și o terasă. Cazinoul a fost cumpărat în 2009 de un milionar local, iar în prezent este în proces de renovare. Lângă scările Cazinoului se află o specie rară de Sequoia Gigantea, plantată în anul 1864. Declarat monument al naturii, arborele are 30 de metri înălțime și un diametru de 1,50 metri.

Gara din Băile Herculane. Clădirea a fost construită între anii 1878 și 1886 după planurile arhitectului A.D. Serres, fiind o reproducere a castelului de vânătoare al împărătesei Maria Terezia a Austriei, din apropierea capitalei Austriei, Viena. Clădirea a fost construită în stil baroc nu a fost gară de la început, ci a fost casa de vânătoare a împăratului Franz Joseph al Austriei.

Podul de Piatră, a fost construit în anul 1865. Podul de Piatră se află la capătul sudic al Pieței Hercules și face legătura între Ansamblul arhitectural Piața Hercules și Ansamblul arhitectural Hotel Traian (Rudolf) – Cazino – Hotel Decebal (Franz Iosif). Lungimea totală a podului este de 36 metri cu o structură pe două bolți, iar lățimea totală a a podului este de 10 metri.

Podul de Fontă, a fost construit odată cu Băile Imperiale Austriece, între anii 1883 și 1886, având ca scop traficul pietonal. Această frumoasă pasarelă peste râul Cerna, cunoscută sub numele de Podul de Fier, face legătura directă între peronul intrării principale a Băii Neptun și Parcul central. Considerat un monument istoric, podul are o lungime de 32 metri și o lățime aproximativă de 3 metri, având o structură pe arc cu zăbrele cu două articulații, iar parapetul este din fier forjat cu elemente decorative, iar în present podul este închis.

Piața Hercules deține câteva clădiri importante pentru stațiune și care sunt adevărate monumente de arhitectură din secolele XIX-XX. Baia Apollo, Hotelul Dunărea, Hotelul Apollo, Baia Hebe, Hotelul Venus (construit în anul 1838), Edificiul „diregătorilor de la administrația băilor”, considerată cea mai veche clădire din stațiune (anul 1811), Hotelul Dacia (construit în anul 1906), Hotelul Domogled (construit în anul 1859) și Biserica romano-catolică. În mijlocul pieței tronează statuia lui Hercules, simbolul stațiunii Băile Herculane. O parte din aceste clădiri sunt în paragină, altele sunt în proces de renovare. E o zonă perfectă pentru promenade, iar în piață există un magazin de suveniruri.

Băile Imperiale Austriece, mai sunt cunoscute sub numele de Băile Neptun, au fost construite între anii 1883 – 1886 după planurile arhitectului Ignac Alpar. În acea perioadă au fost considerate unele din cele mai moderne edificii balneare din continentul European. Înăuntru funcționau 32 de cabine și 2 bazine construite din marmură roșie. Aici și-a făcut cura balneară împărații și împărătesele Austriei. Băile Imperiale Austriece se află vizavi de Cazinou, iar în prezent sunt într-o stare avansată de degradare.

Hotelul Cerna a fost construit în anul 1936 și se află lângă Biserica „Schimbarea la Față”. Hotelul are o arhitectură realizată în stil neoromânesc în perioada interbelică. Arhitectura hotelului ne arată că acesta are trei ferestre cu semnificația Sfântei Treimi, iar acolo unde sunt două ferestre semnifică Dumnezeu, Tatăl și Fiul.

Hotelul Decebal a fost ridicat în anul 1860 de arhitectul Dodererîn și inaugurat în anul 1862. Inițial s-a numit „Franz Joseph I”. Hotelul se află la sud de Ansamblul de arhitectură balneară Piața Hercules, pe malul stâng al râului Cerna, în continuarea coridorului de pe Podul de Piatră. Clădirea hotelului poartă amprenta stilului baroc ardelenesc. Tronsonul central al intrării este decorat pe fațadă cu statuiele lui Esculap și Hygeea. Hotelul „Franz Joseph I” a găzduit în anul 1887 pe regele României, Carol I, împreună cu Regina Elisabeta.

Vila Elisabeta a fost construită în anul 1875 în stilul arhitectural rococo. La început s-a numit Vila Tatartzy, după numele lui Carol Tatarczy, administratorul stațiunii Băile Herculane din acea perioadă. În primăvara anului 1887, împărăteasa Elisabeta a Imperiului Habsburgic a petrecut câteva zile în această vilă, îndrăgostindu-se de frumusețea acestor locuri. Se spune că aici a avut loc o întâlnire importantă a Împărătesei Elisabeta a Imperiului Habsburgic cu regina Elisabeta I a României. În prezent, Vila reprezentă Casa de cultură a Băilor Herculane.

Statuia lui Hercules reprezintă imbolul stațiunii Băile Herculane. Aceasta a fost turnată în bronz în anul 1847 de maeștrii austrieci Ramelmayer și Glantz. Statuia îl reprezintă pe zeul Hercules care poartă pe umărul stând pielea leului din Nemeea și o măciucă. Statuia lui Hercules a fost montată în locul fântânii din marmură roșie care se afla în centrul stațiunii Băile Herculane. Aceasta a fost donată de către arhiducele moștenitor Carol al Austriei ofițerilor și soldaților care păzeau granița Imperiului Austro-Ungar.

Statuia Diana se află în imediata apropiere de izvorul de apă minerală „Neptun”. În mitologie se spune că Diana capătă calități de zeitate binefăcătoare și este considerată protectoare a câmpurilor, a animalelor și a vindecărilor miraculoase.

Regina Omphala este o statuie de marmură care o reprezintă pe Omphala, regina Lydiei (Regatul Lydia se întindea în vestul Anatoliei din Turcia de astăzi), la care Hercules a slujit trei ani. Hercules a avut cu Omphala un fiu, pe nume Lamus.

Festivaluri, tradiții și obiceiuri

De-a lungul unui an calendaristic, în Stațiunea Băile Herculane se desfășoară diversemanifestări culturale și turistice, cu caracter permanent, care au darul de a atrage numeroși vizitatori și turiști. Cele deja consacrate, cu tradiție, sunt următoarele:

Festivalul Internațional de folclor Hercules

Targului International de Turism Balnear

Zilele orasului Baile Herculane

Festivalul Pinului negru de Banat

Festivalul Răchitei din Banat

Zilele statiunii Baile-Herculane – "Nedeia Bailor"

Festivalul Țuicii

Congresul Spiritualității românești.

Ca și concluzie dacă observăm este per ansamblu că distribuția obiectivelor turistice în județul Satu-Mare nu sunt uniforme, astfel acestea sunt localizate în o parte din ele în depresiunea Oaș și în sud-vestul județului Satu-Mare. Zona centrală are obiective turistice dar sunt concentrate în municipiul Satu-Mare. Cele mai raspândite obiective turistice sunt cele religioasem iar acestea au o pondere foarte mare în sud-vestul județului. Majoritatea obiectivelor turistice de tipul palatelor, conacelor și castelelor se regăsesc în zona centrală a județului. Festivalurile au o arie de răpândire în parte de nord-vest a județului.

6.2. Infrastructura turistică din Băile Herculane

Reprezintă totalitatea mijloacelor și instituțiilor economice, sociale sau culturale la care turistul apelează în perioada călătoriei și sejurului său. Din această categorie fac parte: magazinele comerciale de diverse tipuri, poșta și telecomunicațiile, băncile, oficiile de schimb valutar, instituțiile de asistență socială, instituțiile administrative, instituțiile culturale, instituțiile sportive.

Infrastructura de transport ne arată că în orașul Băile Herculane se poate ajunge cu mașina de pe drumul european E70 București-Pitești care se află la 5 kilometri de Băile Herculane ce leaga vestul țării de București, cu trenul în Gara Băile Herculane pe ruta București-Timișoara, afându-se la 364 kilometri de București și 169 kilometri de Timișoara), iar cu avionul la cel mai apropiat aeroport care se află la Caransebeș la distanța de 80 kilometri.

Infrastructura de cazare a orașului Băile Herculane este compusă din 14 hoteluri , 3 hosteluri, 1 motel, 1 vilă turistică, 1 cabană turistică, 2 bungalouri, 3 popasuri turistice, 1 căsuță turistică, 41 pensiuni turistice și 1 pensiuni agroturistice, conform datelor de pe institul național de statistică, iar acestea au ca dotări în general următoarele lucruri: restaurant, bar, terasă, piscină, jacuzzi, baze de tratament, sală de fitness, locuri de joacă destinate copiilor, parcare, crame, ș.a.

Oferta turistică a județului este foarte diversificată în ceea ce privește obiectivele turistice de care sunt religioase, culturale, zone de agrement și nu în ultimul rând cura balneară.

6.3. Valorificarea potențialului turistic și forme de turism practicate în Băile Herculane

Scopul valorificării potențialului turistic constă în faptul de a crea acțiuni care să determine mobilitatea unei populații prin motivația lor. Factorul cheie în acest proces este turistul, iar mai mulți turiști alcătuiesc acea populație. Însă această mobilitate este condiționată de anumiți factori din care menționăm:

venitul, care limitează turistul la accesul vacanțelor;

structura socio-profesională, acesta este asociat cu venitul care creează particularități la categoriile de persoane;

vârsta, reprezintă un factor esențial care acționează perspicace;

rezidența, reprezintă un alt factor ce influențează fluxurile turistice;

comportamentul social, creează anumite schimbări în fluxurile turistice care sunt considerate sensibile. Acestea sunt considerate sensibile deoarece țin cont de diferențele de la un spațiu la altul în funcție de comportament.

Orașul Băile Herculane nu are o instituție abilitată care să ocupe de buna funcționare a industriei turismului. Însă instituția care se implică în această problematică este primăria orașului Băile Herculane care este implicat în mod direct în a atrage fonduri pentru a finanța acest domeniu care este turismul. Administrația locală și consiliul local doresc să se implice în domeniul turismului dar aceștia întâmpină obstacole cun ar fi lipsa de colaborare a celor din sectorul privat cu ei. Cu toate acestea există mai multe proiecte care au fost începute atât de cei din sectorul privat cât și de cei din sectorul public în ce priveste dezvoltarea industriei turismului orașul Băile Herculane. De menționat mai este și faptul că există și funcționează centru de informare turistică, cu toate acestea este slab echipată, dispunând de puține materiale promoționale.

În ceea ce privește formele de turism care se manifestă în orașul Băile Herculane sunt tipuri de turism ce se remarcă având unele trăsături cu o oarecare tradiție (drumețiile, turismul balnear, weekendul) la care adăugăm și forme de turism ca: agroturismul, turismul de afaceri, cel cu ocazia sărbătorilor tradiționale.

Turismul balnear. Este forma de turism preponderentă, dezvoltată ca urmare aprezenței factorilor naturali de cură. Factori naturali de cură pe care îi amintim sunt următorii:

ape minerale hipo, mezo și hiper termale (cu o temperaturi ce variază între 38 – 60șC) clorurosodice, bicarbonatate, calcice, bromurate,iodurate, sulfuroase și slab sulfatate, cu o mineralizare totală situatăîntre 0,2 – 8,5 g/l;

bioclimat relaxant sedativ, cu nuanțe de stimulare, tonice și cuaeroionizare negativă (655 – 830 ioni negativi/cm3/s), cu un coeficientde unipolaritate de 0,97 – 0,74.

Turismul montan, este favorizat de amplasarea stațiunii într-o zonă atractivă pentru iubitorii muntelui. Cadrul natural al stațiunii creează mediul favorabil practicării drumeției montane, susținută de prezența a numeroase trasee montane marcate din interioarul Parcului Național Domogled – Valea Cernei.

Turismul activ ia diferite forme în împrejurimile stațiunii Băile Herculane, din care menționăm următoarele:

alpinismul se poate practica pe toată Valea Cernei, unde traseele se desfășoară pe peretele Șoimului și Peretele de la Crucea Albă din masivul Domogled (1180 metri), pe Peretele Grotei Haiducilor de sub Vârful Ciorici (413 metri) și baza de plecare pentru toate traseele este stațiunea. Valea Cernei are un potențial deosebit pentru aceste sporturi extreme, acesta așteptând să fie valorificat;

zborul cu parapanta se poate practica datorită condițiilor prielnice oferite de Munții Cernei, unde zona Vârful Oușorul este considerat a fi una dintrecele mai prielnice pentru practicarea sporturilor aeronautice, în special a zborului cu parapanta și delta planul;

raftingul, canyonning și kayaking se practică pe Valea Cernei, unde există trasee prielnice pentru practicarea acestor sporturi extreme;

mountain – bike, se pretează foarte bine pentru toate nivelele de dificultate, de la trasee ușoare pe drumuri auto forestiere până la lungi ture de creastă pe poteci mai accidentate și cu diferențe de nivel ridicate;

alte sporturi extreme: tiroliana și rapel.

Turism itinerant și cultural este favorizat de prezența a numeroase monumente istorice, de arhitectură, vestigii arheologice, monumente de for public, memoriale, muzee, atât pe raza localității, cât și în împrejurimi ce stimulează interesul turiștilor pentru cunoaștere, îmbogățire spirituală, relaxare. Cele mai reprezentative obiective din Băile Herculane sunt: Cazinoul și Piața Hercules.

Turism speologic se poate practica datorită prezenței a numeroase peșteri (Peștera Hoților, Peștera cu Aburi ș.a.) și a unor temerari speologi dornici de noi descoperiri și aventură.

Ecoturismul. La baza acestui tip de turism, care admite conștientizarea ecologică și activitățile legate de natură, înclusiv observarea biodiversității, stau ariile naturale protejate din județul Caraș-Severin, printre care putem menționa următoarele: Parcul național Domogled – Valea Cernei. În ceea ce privește raportarea orașului Băile Herculane la suprafața totală a Parcului Național, aceste suprafețe de arii naturale protejate sunt foarte reduse în comparație cu media regională și cu media națională, dar cu toate aceastea, suprafața a mai crescut odată cu încadrarea unor arii în siturile Natura 2000. Dezvoltarea turismului verde poate contribui la păstrarea acestor zone aducând în același timp și venituri pentru populația orașului.

Turismul de afaceri. Este susținut și de existența în cadrul unor structuri de cazare din stațiunea unor spații cu facilități pentru reuniuni. Aceasta este o formă de turism în plină ascensiune, iar dezvoltarea și promovarea sa conduce la atenuarea sezonalității din stațiune.

Turismul de tranzit. În oraș, turismul de tranzit, care reprezintă fără ședere peste noapte, se practică foarte des, consecință a poziției orașului la 5 kilometri de drumul european E70. Integrarea localităților în traseele turismului de tranzit sunt impulsionate pe traseele unde există propuneri de dezvoltare infrastructurală pentru a asigura accesibilitate la nivelul județului Caraș-Severin.

Turismul de vânătoare și de pescuit sportiv are ca premise fondurile de vânătoare și amenajările specifice pentru desfășurarea lui existente în zonă (cabane de vânătoare, foișoare), precum și existența de fonduri piscicole valoroase din râul Cerna și lacurile de acumulare.

Turismul științific, reprezintă o formă de turism în ascensiune datorită prezenței Parcului Național Domogled – Valea Cernei și a importanței, din ce în ce mai mare, care se acordă protecției mediului înconjurător și a ariilor protejate, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană, unde acest acest lucru adevenit obligativitate pentru țările membre;

Turismul de evenimente în orașul Băile Herculane au devenit tradiție o serie de evenimente culturale, turistice sau de altă natură care reunesc numerosi vizitatori și turiști români și străini, dornici de cunoaștere, comunicare, relaxare.

6.4. Fluxuri turistice în Băile Herculane

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, dupa destinatii turistice pe tipuri de turisti.

Acest indicator tratează zona de destinație stațiunile balneare din România care ne arată că în perioada 2014 – 2018 turiști român au o creștere pe când turiști străini au o creștere până în anul 2017, iar în anul următor apare un declin. De remarcat faptul că efectivul turiștilor români care vizitează stațiunile balneare din România este de 20 de ori mai mare decât efectivul turiștilor străini care vin în stațiunile balneare.

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de turiști : români și străini.

Turiști străini care sosesc în județul Caraș-Severin sunt din punct de vedere numeric puțini. Cauzele ce determină acest fenomen este dat în primul rând de infrastructura rutieră prin accesibilitatea acestuia, prin capacitatea de cazare foarte mică și nu în ultimul rând prin managementul defectuos în ceea ce privește turismul.

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri.

Tabelul nr. 4 Tipuri de structuri de cazare turistică (sursa datelor: INS)

În ceea ce privește structura de primire turistică, orașul Băile Herculane are 13 hoteluri , 3 hostel, 1 motel, 1 vilă turistică, 1 cabană turistică, 2 bungalouri, 3 popasuri turistice, 1 căsuță turistică, 1 pensiuni agroturistice și 41 pensiuni turistice. Hotelurile din localitate sunt localizate în centrul orașului. De menționat este faptul că nu întâlnim următoarele structuri de cazare în județ: hoteluri apartament, hanuri, cabane de vânătoare și de pescuit. Structurile de primire turistică sunt concentrate în ariile mediului urban, dintre care două treimi sunt localizate în oraș și restul la periferia orașului.

În ceea ce privește evoluția numărului de structuri de cazare putem vedea că în perioada 2014 – 2018 o ascensiune până în 2015 după care vârful ascensiunii ajunge în 2017 iar atunci începe declinul prin dispariția unor structuri de cazare. Dacă luăm în calcul și declinul scăderii numărului de turiști putem spune că aceasta are o logică și este într-o strânsă legătură.

Capacitatea de cazare turistică.

Capacitatea de cazare este de peste 4000 de locuri in hoteluri clasificate (Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules), 800 locuri in pavilioanele din centrul istoric, recent renovate (Apollo, Decebal) – majoritatea au baze proprii de tratament si dotari la cele mai inalte standarde. De asemenea, în stațiune și pe Valea Cernei există un număr însemnat de pensiuni turistice. Capacitatea de cazare ne arată faptul că hotelurile reprezintă temelia în ceea ce privește infrastructura de cazare din orașul Băile Herculane, urmate de pensiunile turistice. De remarcat este faptul că motelurile nu au înregistrat turiști în anii 2017 și 2018 și pensiunile agroturistice în anii 2015, 2016 și 2017.

Înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri.

La nivelul orașului Băile Herculane s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului înnoptărilor, care au ajuns la 414170 în anul 2014, după care a urmat o creștere ușoară în anii 2016 și în 2017, iar în anul 2013 a crescut numărul de înoptări semnificativ, ajungându-se la 533092 de înoptări. Creșterea înnoptărilor este consecința a faptului că în mare parte turiștilor români, domină înnoptările turistice din județ. Din totalul de înnoptări majoritatea au fost ale turiștilor români.

7.PROIECTE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN BĂILE HERCULANE

.

8.ANALIZA SWOT

În urma cercetărilor efectuate pe teren, la care adăugăm consultarea literaturii de specialitate s-a efectuat o analiză SWOT care prezintă succint atât avantajele județului cât și dezavantajele acestui județ. SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezești Strengthts care reprezintă Forte, Puncte forte, Weaknesses care înseamnă Slăbiciuni, Puncte slabe, Opportunities semnifică Oportunități, Șanse și Threats care înseamnă Amenințări. Primele două privesc cazul de studiu și reflectă situația acesteia, iar următoarele două privesc mediul și oglindesc impactul acestuia asupra zonei studiate.

CONCLUZII

După toate cele menționate în această teză de licență, putem conclude că turimul reprezintă viitorul acestui sector economic în orașul Băile Herculane. Are printre cele mai multe resurse atât resurse naturale, cât și resurse antropice și ele trebuiesc să fie valorificate pentru o bună eficență.

Pe parcursul realizării acestei teze, am constat că există multe neajunsuri în ceea ce privește acest studiu, astfel exită documentație slab concepută în ceea ce privește strategiile care ar trebui aplicate de către primărie, iar multe dintre măsurile luate și impuse sunt învechite și ele trebuiesc adaptate la noile condiții. Edilii locali arată lipsă de interes față de acest domeniu, la care adăugăm și lipsa interesului multor entintăți din domeniul privat. Pentru realizarea unei lucrări cu date recente și care să fie eficiente, este nevoie de date cât mai actuale, deoarece în acest domeniu schimbările sunt foarte frecvente.

Un studiu de acest tip are nevoie de mai multe resurse pentru a aduna informație și pentru a le redacta. Lipsa timpului poate conduce și la neajunsuri din puntul de vedere al acurateții lucrării, omiterea unor repere, sau a unor căi de redactare a lucrării. De asemenea este necesar și de un efort financiar pentru deplasările în teren, care reprezintă cea mai importantă sursă de informație pentru acestă lucrare.

O astfel de lucrare are nevoie de mai multe date din teren, vizitarea localității, vizualizarea modului de organizare a acestora cu privire la turismul balnear, vizitarea obiectivelor turistice pentru a fi invetariate cât mai precis.

Un alt lucru care poate fi obsevat din aceste ieșiri în teren este calitatea drumurilor care duc la aceste obiective turistice, infrastructura și echipamentele de care acestea dispun, lucru care poate arăta interesul actual pentru acest domeniu la noi în țară.

Un alt lucru de menționat este faptul că multe din obiectivele turistice sunt degradate aproape complet sau se află într-o stare de degradare, ceeea ce reprezintă un semnal de alarmă deoarece ruinarea acestor obiective ar conduce la micșorarea patrimoniului turistic al orașului Băile Herculane. O altă problemă ce persistă în acest oraș este locurile de cazare care sunt insuficiente. Iar tot aici problema se accentuează și mai tare datorită și infrastructurii de transport care este reprezentată de șosele ce au calitate foarte proastă, de transportul feroviar care are o viteză medie foarte mică, și de fluxul mic de circulație pe care îl oferă aeroportul din Caransebeș.

Pe viitor trebuie consultată strategia Ministerului Turismului pentru dezvoltarea acestui sector, iar în caz că aceasta nu există, ar trebuie formulate mai multe studii independente și demonstra importanța acestui domeniu.

BIBLIOGRAFIE

Donisă, I. (1987) – Bazele teoretice și metodologice ale geografiei, Iași, Editura Universitatea Alexandru Ioan Cuza;

Muntele I., Iațu I. (2003) – Geografia turismului – Concepte, metode și forme de manifestare spațio-temporală, Iași, Editura Sedcom Libris;

Ciangă, N. (2006) – România. Geografia turismului, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană;

Posea G. (1982) – Enciclopedia Geografică a României, București, Editura Științifică și Enciclopedică;

Cucu V., Iordan I., Alexandru D. (1984) – Geografia României – Geografia umană si economică volumul II, București, Editura Academiei;

Oancea D., Velcea V., Caloianu N. (1987) – Geografia României – Geografia fizică volumul III , București, Editura Academiei;

Pastor, I. (2006) – Managementul turismului rural, agroturismului și ecoturismului, Cluj- Napoca, Editura Risoprint;

Romanescu G. (2010) – Geografia fizică de la A la Z, Dicționar ilustrat, București, Editura Didactică și Pedagogică;

*** (1974) – Stațiuni balneare Românești, București, Ministerul Turismulu

Bibliografie online:

*** – Concepții și Orientare Modernă, Planificare Armonioasă și Strategică până în 2020 (

*** – Strategia de Dezvoltare a orașului Băile Herculane

LISTA FIGURILOR

Fig. 1 Harta poziției geografice 10

Fig. 2 Harta geologică 11

Fig. 3 Harta reliefului 13

Fig. 4 Temperatura și precipitațiile medii 14

Fig. 5 Râul Cerna 15

Fig. 6 Densitatea populației din județul Caraș-Severin pentru anul 2011 21

Fig. 7 Natalitatea populației din județul Caraș-Severin pentru anul 2011 22

Fig. 8 Mortalitatea populației din județul Caraș-Severin pentru anul 2011 23

Fig. 9 Bilanțul natural al populației din județul Caraș-Severin pentru anul 2011 24

Fig. 10 Sectoarele economice în județul Caraș-Severin în anul 2011 25

Fig. 11 Piramida vârstelor pentru orașul Băile Herculane pentru anul 2011 25

Fig. 12 Principalele etnii din județul Caraș-Severin în anul 2011 26

Fig. 13 Grota cu aburi 29

Fig. 14 Grota Haiducilor 30

Fig. 15 Biserica „Schimbarea la Față” 32

Fig. 16 Cazinoul 33

Fig. 17 Piața Hercules 34

LISTA TABELELOR

Tabel 1: Manifestarea fenomenului turistic 7

Tabel 2: Temperatura și precipitațiile medii 14