Specializarea Geografia Turismului LUCRARE DE LICENȚĂ Candidat – Luca Cătălin Coordonator – Conf . Dr. Butnaru Gina Ionela Iași, Iun ie 2020… [613313]

1

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Geografia Turismului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Candidat – Luca Cătălin

Coordonator – Conf . Dr. Butnaru Gina Ionela

Iași, Iun ie 2020

Universitate a Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Geografia Turismului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Analiza potențialului turistic al stațiun ii Băile Herculane și a
aspectelor privind proiectele de dezvoltare regională

Candidat – Luca Cătălin

Coordonator – Conf . Dr. Butnaru Gina Ionela

Iași, Iuni e 20 20

CUPRINS
CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 3
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.METODOLOGIA CERCETĂRILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 5
3.CRONOLOGIA CERCETĂRILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
2.1. ASPECTE INTRODU CTIVE CU PRIVIRE LA TURISM ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 6
2.2. BĂILE HERCULANE ÎN LITERATURA GEOGRAFICĂ ROMÂNEASCĂ ………………………….. ………………………….. ………….. 8
3.PREZENTAREA FIZICO -GEOGRAFICĂ A BĂILOR HER CULANE ………………………….. ………………………….. …. 10
3.1. POZIȚIE GEOGRAFICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 10
3.2. PREZENTAREA FIZICO -GEOGRAFICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 12
3.2.1. Alcătuirea geologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 12
3.2.2. Relief ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
3.2.3. Climă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
3.2.4. Hidrografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
3.2.5. Vegetația și fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
3.2.6. Soluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 12
4.MEDIUL SOCIO -ECONOMIC A BĂILOR HERCULANE ………………………….. ………………………….. …………….. 15
4.1. ISTORICUL APARIȚIEI ȘI DEZVOLTĂRII BĂI HERCULANE ………………………….. ………………………….. …………………… 15
4.2. POPULAȚIA , AȘEZĂR ILE UMANE ȘI ACTIVITĂȚILE ECONOMICE DIN BĂILE HERCULANE ………………………….. ……………. 15
5.POTENȚIALUL TURISTIC AL BĂILOR HERCULANE ………………………….. ………………………….. ………………… 19
5.1. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
5.2. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 19
6.ACTIVITĂȚILE TURISTICE DIN BĂILE HERCULANE ………………………….. ………………………….. ………………… 19
6.1. OBIECTIVELE TURISTICE DIN BĂILE HERCULANE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19
6.2. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ DIN BĂILE HERCULANE ………………………….. ………………………….. ……………………. 21
6.3. VALORIFI CAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ȘI FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN BĂILE HERCULANE ……………………….. 21
6.4. FLUXURI TURISTICE ÎN BĂILE HERCULANE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21
7.PROI ECTE DE DEZVOLTARE REGIONALĂ ÎN BĂILE HERCULANE ………………………….. ………………………….. 21
8.STUDIU DE CAZ: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 22
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 22
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 23
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 23

Motto: „Oriunde te duci, du -te cu toată inima.”
Confucius
INTRODUCERE
Pentru mulți dintre noi stațiunea Băile Herculane este cunoscut datorită stațiunii de interes
național e unde se realizează conferin țe, reuniuni , manifestări și oferă turi știlor baze d e tratament
specifice unei s tațiuni balneoclimaterice , unde aceasta este cea mai veche stațiune balneo –
climaterică din România și una dintre cele mai vechi din lume . Însă acea sta este cunoscută și
datorită regiuni i geografice Valea Cernei , localizată într -o zonă de confluență multicultur ală
bănățeană, oltenească și transilvăneană . Diversitatea tipurilor de peisaje (abrupturi calcaroase cu
Pin Negru de Banat, canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant, vârfuri calcaroase cu
vegetație submediteraneană, păduri întinse de fag de vârste ma ri, goluri alpine cu jnepeniș, lacuri
de acumulare montane, chei și prapăstii calcaroase, cătune izolate în munte, pajiști subalpine cu
lapiezuri), peșteri termale unice în România, izvoare termominerale, endemisme și rarități de
floră și faună oferă tutur or iubitorilor de natură experiențe inedite , face ca stațiunea să fie unică.
Datorită complexității în ceea ce privește posibilitatea de a practica cât mai multe forme de
turism, m -a motivat să recur g la alegerea acestei teme ca studiu, dar nu în ultimul r ând am fost
motivat și de faptul că această stațiune balneoclimateric ă merită să fie promovat ă alături de restul
județului Caraș -Severin în turism.
În primul rând mulțumirile se adresează că tre conducătorul de licență, conf. dr. Butnaru
Gina Io nela pentru sprijinul c are mi l -a acordat în studierea acestei zone. În al doilea rând
mulțumiri le se îndreaptă către colegii și profesorii din cadrul Departamentului de Geografie , care
m-au îndrumat și ofe rit ajutorul în studiul celor trei ani de licență. Și nu în u ltimul rând
mulțumirile se adresează și părinților mei, împreună cu prietenii și rude le care m -au susținut
moral și material .
Teza de licență, Analiza potențialului turistic al stațiunii Băile Herculane și a aspectelor
privind proiectele de dezvoltare re gională este organizată în opt capitole care tratează în special
turismul specific care se regăsește și anume, turismul balnear , astfel încât primul capitol al tezei,
Metodologia Cercetărilor , descrie concis, ce metode s -au folosit pentru a elabora lucrar ea de față
și care au fost etapele de parcurs pentru a ajunge la rezultatul final. Al doile a capitol, Cronologia
Cercetărilor , aduce în discuție următoarele aspecte ce fac referire la cine a m ai scris pe tema
această, ce a mai scris legat de această temă ș i când s -a mai scris despre subiectul acesta. Al
treilea capitol al tezei, Prezentarea fizi co-geografică a Băilor Herculane , ne vorbește despre
cadrul natural în care se află situat stațiunea din județul Caraș-Severin , făcând referire la aspecte
legate de poziția geografică, geologia, relief, c limă, hidrografia, biodiversitatea și solurile

acestuia. În cel de al patrulea capitol, Mediul socio -economic a Băilor Herculane , se aduce în
discuție istoricul al acestui stațiuni , alături de de alte subiecte ce se r eferă la demografie,
așezările omeneș ti și activitățile economice legate de acest oraș. În capitolul cinci, intitulat
Potențialul turistic al Băilor Herculane , este vorba despre o scurtă descriere a condițiilor
generale ce pot influența activitățile turist ice, iar tot aici apar și clasificări ale acestor activit ăți
turistice. Activitățile turistice di n Băile Herculane este al șaselea capitol al acestei lucrări care
aduce în discuție următoarele su biecte: obiectivele turistice, infrastructura turistică, valo rificarea
potențialului turistic și fluxurile turistice, astf el acest capitol este cel care re prezintă subiectul
lucrării de față. În al șaptelea capitol, Proiect de dezvoltare regională în Băile Herculane ,
reprezintă un capitol care aduce în discuție prob leme pe care le are turismul în acest ă stațiune , la
care autoritățile au venit cu inițiative de a r ezolva aceste probleme. Iar t ot aici apar propuneri de
trasee turistice și activități turistice. În u ltimul capitol Studiu de caz: , este un capitol ce ne ofe ră
un exemplu concret în inițiative luate de către administrația lo cală pentru a dezolta turismul
local. Acest capitol reprezintă o extensie a capitolului șapte care re prezintă detalii lega te despre
acest proiect

1.METODOLOGIA CERCET ĂRILOR
Metodologia cer cetării reflectă metoda cea mai generală de cunoaștere a unui subie ct care
este studiat, astfel presupune o abordare generală asumată de către cel ca re efectuează cercetarea
(cercetător) în a studia problema (procesul de cercetare). Astfel această lucrare încearcă să
urmărească pașii care trebuie parcurși pentru a răspund e la chestiunile pe care le ridică tema
abordată și scopul acesteia este de a ajunge la obiectivele cercetării prin rezolvarea acestora. De
menționat este faptul că această activitate de ce rcetare admite exisistența a trei mari etape care se
raportează la următoarele idei: stabilirea temei care urmează a fi cercetată, efectuarea cercetării și
elaborarea lucrării pe temeiul rezultatelor obținute din urma cercetării efectuate.
Lucrarea de față a fost conceput ă printr -o metodologie diversificată care a impus a numite
mijloace și procedee prec um ar fi: colectarea datelor, i dentificarea și sortar ea datelor,
interpretarea datelor și analiza acestora, ancheta pe teren. Tot în lucrare s -au utilizat și metode
specifice cercetării geografice ca: metoda geografică, meto da cartografică, metoda cantitativă,
metoda sintezei, metoda analizei.
Mai întâi, am decurs la studiul pe teren, pentru a putea observa și indentifica cadrul natural,
dar și obiectele de or igine turistică. Studiul pe teren a constat în a vizita obiectivele turistice,
urmată de vizitarea unităților de cazare, aprecierea infrastructurii de t ransport , obținerea de
informații necesare studiului de față de la autorități și instituțile abilitate l egate de fluxurile

turistice în stațiune , observarea formelo r de turism ce sunt practicate și nu în ultimul rând
documentarea prin ancheta de ter en pentru a obține date statistice referitoare la zona studiată.
Prin studiul efectuat de pe teren s -a remarcat faptul că există fluxuri majore de turiști, dar s -a
constat at o degradare mare a infrastructurii rutiere (șosele cu multe denivelări și asfalt s part) și
un număr redus de unități de cazare care să satisfacă fluxurile de turiști, mai ales în anotimpul
verii dar și o degrad are a un or obietive turistice semnificative .
După finalizarea studiului pe teren, a urmat cercetarea literaturii de specialitate, care a
presupus anumite sarcini precum: lecturarea, cons pectarea, sublinierea unor idei importante din
literatura secundară de specialitate (monografii , cărți de referință ), literatura terțiară de
specialitate (indexuri de revi ste) și din literatura primară de specialitate (articole științifice, teze)
pe divers e teme (geologie, relief, populație, turism , ș.a.).
În final, s -a impus acțiuni de analiza și sortarea materialului obținut din urma studiului
efectuat pe teren. S -au desc ris și interpretat imaginile obținute de pe studiul făcut pe teren, s -au
verificat și selectat materialul bibliografic, iar datele s -au c lasificat. S -au realizat materiale
cartografice, s-au realizat fotografii, s -au sintetizat date le, iar în final s -au sp us concluzile cu
referire la potențialul turistic al Băilor Herculane , care încă este destul de valorificat pentru
industria turismului c are ar putea genera fluxuri mari de turiști, îndeosebi turiști străini mai mari
dacă s -ar face investi ții.

3.CRONOLOGIA CERCET Ă RILOR
2.1. Aspect e introductive cu privire la turism
În literatura de specialit ate, turismul reprezintă un fenomen social, câ t și un fenomen
economic, astfel putem spune că acesta este un fenomen complex. Din punct de vedere
etimologic, cuvântul turism , provine din limba e ngleză de la cuvântul „tour”, care semnifică
călătorie. Mai de parte cuvântul din engleză s -a tras din cuvânt ul francez „tour”. În final putem
spune că termenul francez „tour”, are rădăcini etimologice din limba greacă și din limba latină,
care reprezintă t ot o călătorie. Din cuvântul turism, derivă cuvântul turist ca re reprezintă acea
persoană care realizează o călătorie pentru plăcerea personală.Turismul în sine nu are o definiție
strictă, dar de când a apărut acest fenomen până în prezent, au apărut o ser ii de definiții din care
menționăm:
„Totalitatea relațiilor ș i fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în
afara locului lor de reședință (ca petrecerea vacanței sau concediului de odihnă, participarea la
diferite manifestări etc.)” 1.

1 Conform Dicționarului Explicativ al limbii române din anul.

O altă definiție spune: „orice persoană care se află în afara reședinței sale curente pentru o
durată de cel puțin 24 de ore (sau o noapte) și pentru maximum patru luni din motivele
următoare: agrement (vacanțe și week -enduri), sănătate (termalism, t alasoterapie, etc.), misiuni
sau reuniuni de orice fel (congr ese, seminarii, pelerinaje, manifestări sportiv e, etc.), călătorii de
afaceri, deplasări profesionale, călătorii școlare etc…” 2.
Din punct de vedere a fenomenului social putem spune că turismu l, este un constituent de
bază în conduita umană din țările avansate (cele din Europa și America de Nord), f apt care a
rezultat o creștere a standardului de viață, marcate de lucruri ca: bani mai mulți, timp liber, etc.
În anul 1993, Organizația Mondială a Turismului și -a însușit o definiție care să fie aplicată
tuturor statelor aparținătoare, având un rol mai strict de controla mișcările turistice. Aceasta
poate fi transpusă sub forma urmărtorului tabel3:
Motivație Sub 1 zi 1-3 zile Peste 3 zile, dar sub 1 an
Recreere, destindere, vacanțe,
vizite la părinți și prieteni Scurt sejur Vacanțe
Sănătate Turism de sănătate
Afaceri, motivații profesionale,
misiuni, reuniuni cultural –
științifice Turism de afaceri
Alte motivații
Pelerinaje, turism școlar, m anifestăr i
sportive
Excursioniștii Turiști
Tabelul nr. 1 Manifestarea fenomenului turistic
Așadar, potențialul este o însumare a mai multor potențiale turistice (potențial natural,
potențial cultural, potențial economic, ș.a.) și a unor motivații.
Tot în introducere trebuie să menționăm faptul că, în turism există și termenul de potenț ial,
care face referire la totalitatea componentelor naturale și componentelor antropice, care împreună
formează acel obiect al at racției turistice. În funcție de str uctura potențialului , distingem:
1. potențialul natural – acesta este compus din totalitatea componentelor ce definesc cadrul
natural care are ca scop de a servi la un moment dat turismului, iar acesta nu este
omogen. Din a cest cadru natural se deosebesc, mai multe elemente, cum ar fi: munții
(Munții Gode anu), lacurile (Lacul C erna, unde se află b arajul de acumulare Cerna ),
râurile (Râul Cerna, unde acesta traversează stațiunea Băile Herculane ), izvo are minerale
(Băile Herculane , renumită pentru apele minerale și ape le terma le), ș.a. În concluzie
pentru om potențialul natural este important din pri cina faptului că aici se poate odihni
departe de zbuciumul provocat de soci etate.
2. potențialul cultural – este alcătuit din toate elementele ce rezultă din gândirea umană din
diferitele perioade peste care a trecut. Acest potențial este caracterizat de vast e bogății

2 Prima definiție dată de către Organizația Mondială a Turismului în anul 1978.
3 I. Muntele, C. Iațu , Geografia turismului – Concepte, metod e și forme de manifestare spațio -temporală ,
Iași, Edit ura Sedcom Libris, 2003, pag. 14 -15.

culturale și de diversitatea acestora, dar însă pentru turist rămâne ca element pre ferat,
arhitectura care este în completare cu peisajul zonal4. Aici putem spune că există un
potențial arhitectural care aduce constant noi edificii, astfel acesta este una din bazele
turismului actual.
3. potențialul economic – reprezintă valorificarea econo mică a p otențialului turistic, astfel
acesta ajută dezvoltarea economică a unei zone, regiuni, stat, etc. Potențialul economic
este foarte important în prezent deo arece influențează modul de desfășurare a turismului
care este dat de factori ca: politica st atelor c u privire la investiții, cetățenii unui stat care
ajută la crearea de fluxuri turistice, poziția și condițiile naturale unui stat.
4. potențialul demografic – joacă un rol important în sprijinirea fluxurilor turistice.
5. potențialul politic – influențea ză foart e mult regimul unui stat, prin diverse acțiuni
(regimul vizelor, regimul de control, etc.)
Astfel, în încheiere trebuie spus faptul că oricât de mult pot ențial turistic ar exista într -un
stat, acesta rămâne dependent de puterea politică și contro lul financiar al acelui stat.

2.2. Băile Herculane în literatura geografică românească
Despre stațiunea Băile Herculane , există în prezent pu blicații care au abordat diverse teme,
care sunt abordate la modul general sau sunt abordate pe o a numită specialitate. După conținut
distingem mai multe tipuri de lucrări: lucrări geografice, lucrări istorice, lucrări geologice, ș.a.
Cele mai numeroase lu crări au apărut după al doilea război mondial, iar aici se regăsesc lucrări
de tipul cursurilor, te ze de licență, teze de doctorat, monografii, etc. Dintre lucrările generale
trebuie reamintite: “Enciclopedia G eografică a României ” (1982), “Herculane: ruin ă și
absolut ” de C. Spătărelu (2010 ), “Geografia României – Geografia umană si economică”
volumul II (1985), “Geografia României – Geografia fizică” volumul III (1987)

4 Exemplu este Cazinoul din Băil e Herculane care a fost c onstruit intre anii 1862 — 1864 in stil b aroc
austriac, sub indrumarea arhitectului Wilhelm von Doderer, Cazinoul cu coloane, asa cum era cunoscut, era
frecventat in special de elita aristocratiei imperiale de la Viena. . POTENȚIALUL
TURISTIC
POTENȚIALUL
NATURAL
POTENȚIALUL
ANTROPIC
POTENȚIALUL
DEMOGRAFIC POTENȚIALUL
POLITIC POTENȚIALUL
ECONOMIC POTENȚIALUL
CULTURAL
Fig. 1 Schema potențialului turistic

9
Lucrările de specialitate sunt mai diverse astfel încât menționăm următoare le lucrări:
pentru turis m, este reprezent ativă “România – enciclopedie turistic ă”, coordonată de M. Ielenicz
(2003) unde sunt prezentate principalele obiectivele t uristice din județul Caraș -Severin , pentru
stabilirea metodologiei, “Bazele teoretice și meto dologice ale geografiei ” de I. Donisă (1987) ,
pentru clasificări, definiții, concep t în turism , “Geografia turismului – Concepte, metode și
forme de manif estare spațio -temporală ” de I. Muntele, C. Iațu (2003), România. Geografia
turismului de N. Ciangă (20 06), pentru turismul balnear și ape minerale , ”Ghidul A pelor
Minerale Naturale ” (2012) , “Strategia de Dezvoltare Durabilă a Orașului Băile Herculane
2009 -2015, Document cadru de Programare a Politicilor de Dezvoltare Durabilă în Orașul
Băile Herculane, Jud ețul Caraș -Severin ”.

10
3.PREZENT AREA FIZICO -GEOGRAFICĂ A BĂILOR HERCULANE
3.1. Poziție geografică
.

3.2. Prezentarea fizi co-geografică
3.2.1. Alcătuirea geologică
.
3.2.2. Relief
.
3.2.3. Climă
.
3.2.4 . Hidrografie
.
3.2.5. Vegetația și fauna
.
3.2.6. Soluri
.

4.MEDIU L SOCIO -ECONOMIC A BĂILOR HERCUL ANE

4.1. Istoricul apariției și dezvoltării Băi Herculane
.

4.2. Populația, așezările umane și activitățile economice din Băile
Herculane
.

5.POTENȚIALU L TURISTIC AL BĂILOR HERCULANE

.
5.1. Potențialu l turistic natural
1.
5.2. Potențial ul turistic antropic
.

6.ACTI VIT ĂȚILE TURISTICE DIN BĂILE HERCULANE

6.1. Obiectivele turistice din Băile Herculane

Obiective naturale

.

Obiective antropice

.

6.2. Infrastructura turistică din Băile Herculane
.

6.3. Valorificarea potențialului turistic și forme de turism practicate
în Băile Hercula ne
.

6.4. Fluxuri turistice în Băile Herculane

7.PROIECTE DE DEZVOL T ARE REGIONALĂ ÎN BĂILE
HERCULANE
În urma cercetărilor efectuate pe teren, la care adăugăm consultarea literaturii de
specialitate s -a efectuat o analiză SWOT care prezintă succint atât avantajele orașului cât și
dezavantajele acestui județ. SWOT reprezintă acr onimul pentru cuvintele englezești Strengthts
care reprezintă Forte, Pun cte forte, Weaknesses care înseamnă Slăbiciuni, Puncte slabe ,
Opportunities semnifică Oportunități, Șanse și Threats care înseamnă Ameni nțări. Primele două
privesc cazul de studiu și reflectă situația acesteia, iar următoarele două privesc mediul și
oglind esc impactul acestuia asupra zonei studiate .

8.STUDIU D E CAZ:

.
CONCLUZII

.

BIBLIOGRAFIE

1. Donisă, I. (1987) – Bazele teoretice și metodologice ale geografiei , Iași, Editura
Universitatea Alexandru Ioan Cuza;
2. Muntele I., Iațu I. (2003 ) – Geografia turismului – Concepte, metode și forme de
manifestare spațio -temporală , Iași, Editura Sedcom Libris;
3. Ciangă, N. (2006) – România. Geografia turismului , Cluj-Napoca, Editura Presa
Universitară Clujeană;
4. Posea G. (1982) – Enciclopedia Geografi că a României , București, Editura
Științifică și Enciclopedică;
5. Cucu V., Iordan I., Alexandru D . (1984) – Geografia României – Geografia
umană si economică volumul II, București, Editura Academiei;
6. Oancea D., Velcea V., Caloianu N. (1987) – Geografia Româ niei –
Geografia fizică volumu l III , București, Editura Academiei;
7. Roman escu G. (2010) – Geografia fizică de la A la Z , Dicționar ilustrat , București,
Editura Didactică și Pedagogică ;
8. *** (1974 ) – Stațiuni balneare Românești , București , Ministerul Turismu lu

Bibliografie online:

LIST A FIGURILOR

LIST A T ABELEL OR