Specializarea Geografia Turismului LUCRARE DE LICEN ȚĂ Turismul în Alaska Candidat –Vlad -Mihai SÂNZÂIANU Profesor Coordonator –Lect. Dr. Drago șNICA… [619040]

Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Geografia Turismului
LUCRARE DE LICEN ȚĂ
Turismul în Alaska
Candidat –Vlad -Mihai SÂNZÂIANU
Profesor Coordonator –Lect. Dr. Drago șNICA
Iași, Iulie 2019

2Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
CAPITOLUL 1. CONSIDERA ȚII GEOGRAFICE GENERALE ………………………….. ………………. 5
1.1Așezarea geografic ă………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 5
1.1.1 Localizare. Teritoriu administrativ. Puncte de frontieră ………………………….. ……………………. 5
1.1.2 Vecini ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..6
1.1.3 Orașe………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
1.2Căile de comunica ție………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 7
1.3Cadrul geografic natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 9
1.3.1 Trepte de relief ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 9
1.3.2 Geologia regiunii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
1.3.3 Climă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….11
1.3.4 Hidrografia și hidrogeologia ………………………….. ………………………….. ………………………….. .12
1.3.5 Vegeta ția și fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 13
1.3.6 Soluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….14
1.3.7 Natura protejată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
1.4Cadrul socio -economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
1.4.1 Populația (demografia) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
1.4.2Așezări omene ști………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
1.4.3 Economia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 20
1.4.4 Infrastructura generală: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 22
1.4.5Dotări tehnico -edilitare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 23
CAPITOLUL 2. ANALIZA POTEN ȚIALULUI TURISTIC ………………………….. ……………………. 24
2.1. Considera ții generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 24
2.2. Potențialul turistic natura l………………………….. ………………………….. ………………………….. ……24
2.2.1 Relief ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….24
2.2.2 Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….27
2.2.3 Ape ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
2.2.4 Vegeta ție………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 30
2.2.5 Faună ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….32
2.2.6 Natura protejată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 33
2.3. Poten țialul turistic antropic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..34
2.3.1. Poten țialul turistic cultural istoric ………………………….. ………………………….. ………………….. 34
2.3.2. Poten țialul turistic tehnico -economic ………………………….. ………………………….. ……………… 36
2.4. Regionarea turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 36

3CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE AL POTEN ȚIALULUI TURISTIC ..38
3.1. Structuri de primire turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..38
3.1.1. Structuri de primire turistică de cazare ………………………….. ………………………….. ……………. 38
3.1.2. Alimenta ția din Alaska și importanța ei pentru turism ………………………….. …………………… 39
3.1.3. Oferta de agrement, agrement sportiv și divertisment cultural ………………………….. ………… 40
3.1.4. Mijloacele de transport ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 41
3.1.5. Mijloace de promovare și comercializare turistic ă………………………….. ………………………… 44
3.2. Circula ția turistic ă………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 45
3.2.1. Programe turistice oferite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….45
3.2.2. Număr de turi ști,destinații în țar ă/regiune/localitate; motiva ții, mijloace de deplasare ;
număr de turi ști înregistrați la frontier ăși în spații de cazare ………………………….. …………………… 46
3.2.3. Turi știi str ăini………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 53
3.2.4 Număr de înnoptări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 54
3.2.5. Distribu ția fluxurilor turistice în țar ă/regiune ………………………….. ………………………….. ……55
CAPITOLUL 4. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ………………………….. …….. 57
4.1. Premise ale dezvoltării turismului ………………………….. ………………………….. …………………….. 57
4.2. Forme de turism ce se pot dezvolta în func ție de potențialul turistic natural, cultural –
istoric, tehnic și economic și alte c ondiții………………………….. ………………………….. ………………….. 59
4.3. Propuneri de dezvoltare a structurilor de primire turistică ………………………….. …………….. 60
4.4. Economie, volum de investi ții și surs ă de finan țare ………………………….. ………………………… 61
CAPITOLUL 5. PROGRAME DE PROMOVARE ȘI PUBLICITATE TURISTIC Ă……………. 64
CAPITOLUL 6. PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI A RESURSELOR
TURISTICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 67
6.1 Impactul turism –mediul înconjurător –comunitate locală ………………………….. ……………. 67
6.1.1 Impactul pozitiv al tu rismului asupra statului Alaska ………………………….. …………………….. 67
6.1.2 Impactul negativ al turismului asupra statului Alaska ………………………….. …………………….. 69
6.2 Dezvoltarea turismului și protejarea mediului înconjur ător și a resurselor turistice …….. 71
CAPITOLUL 7. IMPACTUL ECONOMIC, ECOLOGIC ȘI SOCIO -CULTURAL AL
DEZVOLTĂRII TURISMULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 73
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….78
BIBLIOGRAFIE :………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 80

4INTRODUCERE
Motivația alegerii acestei teme drept suport pentru lucrarea de licenț ă este
determinată de faptul că acest subiect este unul foarte amplu astfel se poate observa
combinarea factorilor antropici pentru dezvoltarea turismului înstatul Alaska.
Despre Alask a se spune că, dacă ai porni într –o călătorie pe bicicletă, ai îndrăgi
fiecare kilometru pe care l –ai vedea. «Ultima frontieră» mai continuă a fi unul dintre pu ținele
locuri misterioase în care, în orice clipă, ai putea să te pomene ști cu un urs sau un ela n care
traversează strada prin fațamașinii, dând de înțeles c ă ai intrat pe un teritoriu care le apar ține.
Pe lângă cel mai înalt munte din America de Nord, în Alaska mai găse ști 80 de vulcani, dintre
care 44 mai sunt activi. 100 .000-acesta este numărul aproximativ de ghe țari pe care îi g ăsești
aici. Cel mai mare ghe țar din Alaska este mai impunator decât Rhode Island, un alt stat
american. Exemplele ar putea continua cu referiri la cei mai mari elani si ur și grizzli din lume,
lanumeroase parcuri na ționale și mine de aur, sute de specii de mamifere și p ăsări, milioane
de lacuri și câteva specii de pește pe care nu le mai g ăsești în alte p ărți în aceleași cantit ăți.
Lucrarea de fa ță este structurată în 7 capitole pentru a putea de scrie cel mai bine
statul Alaska, la care se adaugă introducerea si concluziile. În primul capitol se găsesc date ce
fac o caracterizare fizico -geografică al statului care con țin informații cu referire la poziția
geografică, geologia regiunii, relieful, hi drografia, clima, solurile și modul de folosinț ă al
acestui stat federal. Capitolul doi prezintă o analiză a poten țialului turistic la nivelul statului
Alaska din prisma poten țialului turistic, climei, higrografiei, faunei și florei. Al treilea capitol
prezintă analiza stadiului actual de valorificare a potentialului turistic. În capitolul patru sunt
prezentate câteva propuneri de dezvoltare a turismului. În capitolul cinci sunt prezentate
programele de promovare și publicitate turistic ă. Capitolul șase pre zintă protejarea mediului
înconjurător și a resurselor naturale. Ultimul capitol prezint ă impactul economic, ecologic și
socio -cultural al dezvoltării turismului. Lucrarea se încheie cu concluziile și cu bibliografia.

5CAPITOLUL 1. CONSIDERA ȚII GEOG RAFICE GENERALE
1.1Așezarea geografic ă
1.1.1 Localizare. Teritoriu administrativ. Puncte de frontieră
Alaska este statul cu cea mai mare întindere din treStatele Unite ale Americii . Este
situat înAmerica de Nord, întreCanada -înest, Oceanul Arctic -înnordșiOceanul Pacific în
sud-vest.Numele "Alaska" provine cel mai probabil din cuvântul Alyeska dinaleutină care
înseamnă " țară mare" sau "pământ mare". Alaska este străbătută de fluviul Yukon. În 1867,
Rusia a vândut Statelor Unite ale Americii teritoriul Alaska pentru suma de 7,2 milioane de
dolari , iar în negocieri a fost implicat George Pomutz, general american de origine română, pe
atunci consul al Statelor Unite la Sankt Petersburg ,Rusia .
Situat ălanord-vestul colțului continentului nord-american, Alaska este separată
deteritoriul canadian de48destate limitrofe. Alaska estecelmaimare dintre cele50destate,
cuosuprafață totală de1.717.854 km². Alaska aredimensiunea dedouăorimaimare decât
Texas, următorulcelmai mare statcasuprafață,șiocupă 16% din suprafața totală a
terenur ilordinSUA.
Alaska este delimitată lanorddecătre Oceanul Arctic șiMarea Beau fort, laestde
teritoriul Yukon șiprovincia British Columbia (ambele canadiene) ,lasuddeGolful Alaska,
Oceanul Pacific șideMarea Bering, iarlavestdeMarea Bering, strâmtoarea Bering, Marea
Ciukotsk ,șiOceanul Arctic. Lungimea totală afrontierei este 13,176 km,inclusiv ozonă de
coastă de10,686 km,și54,563 kmțărm demare .Centrul geografic alstatului este de
aproximativ 97kmnord-vestdeMuntele Denali.
Punctul celmaidenordic seaflăînpunctul Barrow (Utqiagvik ),iarcelmaivestic
punct esteCape Wrangell peInsula Attu înAleutine .
Figura 1.1 Localizarea statului Alask a. Sursa:https://en.wikipedia.org/wiki/Alaska

61.1.2 Vecini
Alaska este unul dintre cele două state ale SUA care nu se învecinează cu vreun alt
stat, Hawaii fiind cel de -al doilea. Este singurul stat al SUA, care de și situat în America de
Nord, nu este parte a celor 48 de state continentale, aproximativ 800 de km de
teritoriu canadian separă statele Alaska șiWashington. Din acest punct de vedere, doar
Alaska, dar nu și Hawaii, este o exclavă a Statelor Unite. Este, de asemenea, singurul din
statele continentale ale SUA a cărui capitală nu poate fi accesibilă pe uscat, fiind accesibilă
doar pe apășiaer. Nu există nici un fel de drum ce conectează capitala statului, Juneau ,cu
restul statului.
Alaska este situata î n nord -vestul Americii de Nord, ocupând o suprafa țădepeste
1,7 mil. Km2.Vecinii acesteia sunt:
Canada în est;
Marea Bering și Rusia în vest;
Oceanul Pacific în sud;
Oceanul Arctic înnord.

Figura 1.2 Harta Golfului Alaska. Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Golful_Alaska

71.1.3 Orașe
Orașulși comitatul Juneau este o municipalitate unită, ce constă din ora șul propriu –
zis(The City of Juneau) și cartierele sale aferente .Acesta este localizat pe Gastineau Channel
din arhipelagul Alexander din statul Alaska. Municipalitatea s -a unificat în 1970, când City of
Juneau a fuzionat cu City of Douglas și cartierele înconjuratoare pentru a forma prezenta
municipalitate. Este al treilea ora șca m ărime a popula ției(32.660 locuitori) dupăAnchorage
și Fairbanks .Orașul poart ă denumirea căutatorului de aur, Joe Juneau.
Anchorage este un municipiu cu 282.813 locuitori(cel mai mare din Alaska) șise află
în partea sudic ăastatulu i. Ora șul a fost fondat în 1915 pentru a sus ține calea ferată. Ast ăzi,
Anchorage este un mare centru cultural și comercial, cu magazine, restaurante și mu zeeși 2
universită ți(University of Alaska Anchorage și Alaska Pacific University)
Fairbanks este ora șul administrativ al regiunii Fairbanks North Star. Este amplasat pe
cursului râului Chena, la nord de râul Tanana, este al doilea ora ș ca m ărime din
Alaska(32,751 locuitori) , după Anchorage. În Fairbanks este prezentă University of Alaska
Fairbanks care este fondatoarea University of Alaska system (universită țile de stat ale statului
Alaska)
Orașul și comitatul Sitka se g ăsește în nord -vestul Insulei Branof din Arhipelagul
Alexander. Este cel mai mare ora ș din Statele Unite dup ă suprafața ocupat ă(12,461 km2)și al
4-lea din Alaska după popula ție(8,881). A fost capital ă a statului Alaska până în 1905 când a
fost mutată la Juneau.
1.2Căile de comunica ție
Alaska are o rețea rutieră slab dezvoltată prin comparație cu restul Statelor Unite.
Acest sistem acoperă o arie restrânsăastatului, leg ândprincipalele centre demografice de
Autostrada Alaska, principala rută care iese din stat prin Canada. Capitala statului, Juneau, nu
este legată prin nicio șosea de restul statului, ci doar prin ferryboat, ceea ce adeclanșat
discuții privind mutarea capitalei într-unoraș legat derestul statului prin drumuri, sau
construirea unui drum între Juneau și Haines. Vestul statului nu are o rețea rutieră care să -l
lege de restul statului.
Construită în 1915, Calea Ferată Alaska (Alaska Rairoad) ajucatunrolimportan tîn
dezvoltarea statului însecolul al XX -lea. Liniile merg de la Seward trecând prin Anchorage,
Eklutna, Wasilla, Talkeetna, Denali, și Fairbanks, cu linii secundare spre Whittier, Palmer și

8North Pole. Orașele, satele și regiunea deservite de ARR (Alaska Railroad) sunt cunoscute sub
numele de „The Railbelt” („Centura de fier”).
Majoritatea orașelor și satelor din Alaska nu au rute de acces pe șosea astfel că
singurele mijloace de transport sunt fieprinaerfiepeapă.
Sistemul bine dezvoltat de ferryboaturi din Alaska (cunoscut sub numele de Alaska
Marine Highway) deservește orașele din sud -est, de pe coasta golfului și de pe Peninsula
Alaska. Sistemul operează și din Bellingham (Washington , SUA) și din Prince Rupert (British
Columbia, Canada )către Skagway.
Orașele nedeservite de șosele sau de porturi sunt legate de restul lumii doar prin
legături aeriene sau pe sanie trasă de c âini. Chiar Anchorage și Fairba nks sunt deservite de
numeroase linii aeriene. Zborul este cel mai ieftin și mai eficient mijloc de transport accesibil
în Alaska.
Figura 1. 3Principalele rute de transport din Alaska. Sursa:http://dot.alaska.gov/

91.3Cadrul geografic natural
1.3.1 Trepte de relief
Peninsula Alaska are un relief predominant montan. Munții Alaska sunt un lanț de
munți care reprezintă de fapt continuarea spre nord a Anzilor Cordilieri, situat în partea sudică
a statului Ala ska cu lungimea de circa 1000 de kilometri și având o altitu dine maximă de
6193 de metri, reprezentat de vârful Denali , fiind cel mai înalt din America de Nord. Versanții
acestor mun ți sunt abrup ți, stâncoși, acoperiți cu păduri de conifere p ână la altitudinea de 800
de metri. Culmile din Alaska prezintă unrelief alpin și sunt acoperite de zăpezi veșnice care
alimentează foarte mul ți ghe țari. Munții Alask asunt formați din roci cristaline. Principalul
mineral este țițeiul din câmpia de pe coasta Oceanului Arctic . În Alaska putem spune că există
relief vulca nic, în care apar corpuri magmatice de natură granitică, care se formează la
adâncimi de 40 de kilometri, iaracestea poartă denumirea de batolite.
Munții Alaska sunt un segment din sistemul muntos al Pacificului, care se întinde
într-un semicerc, de la pe ninsula Alaska pană la granița cu provincia Yukon, care apar ține de
statul Canada. Lanțul muntos este străbătut de conducta Trans Alaska prin Pasul Isabel. În
nord-vestul regiunii există din anul 1917, Parcul Național Denali și la sud -vest,din anul 1980 ,
Parcul Național Lake -Clark cu o suprafa ță de 16.000 km2. La marginea de sud -est a masivului
se află Parcul Național Wrangell -St. Elias care împreună cu Parcul Național Kluane aparțin de
Saint Elias Mountains și sunt declarate patrimoniu mondial U.N.E.S.C.O .
Figura 1. 4Relieful statului Alaska. Sursa :http://www.usarelief.com/

101.3.2Geologia regiunii
Alaska prezintă țărmuri glaciare în mod deosebit în peninsulă ,în rest este caracterizat
dețărmuri cu fiorduri care sunt în formare și în prezent sub forma de limbi de gheaț ă.
Vulcanismul și seismicitatea au împreună ,de asemenea ,implicații semnificative asupra
geologiei din nordul Americii ,cu întindere din Insule le Aleutine până în peninsul ă. Sistemul
cordilier a acoperit o bună parte din Alaska iar calotele de gheață izolate erau răspândite peste
zonele mai înalte, astfel din acest sistem cordilier câmpurile de gheață ale Alaskăi rămân
resturi importante ale glac iațiunii.
În privin ța tectonicii ,putem preciza faptul că contactul vestic al Plăcii Nord
Americane se realizează cu Placa Pacifică. În partea de nord a Plăcii Pacifice în dreptul
Insulelor Aleutine unde se află marea Groapă a Aleutinelor, se află practic linia de întâlnire a
Plăcii Pacifice cu cea Nord Americană form ând o zonă de subducție de -a lungul întregului
Arhipelag Aleutin, astfel acest fenomen a dus la prezența aici a unui număr de 45 de vulcani
și la importante cutremure de pământ. O erup ție vulc anică importantă s -a produs în 1912 la
vulcanul Novarupta, iar un cutremur important poate fi precizat cel din Alaska de Sud din
anul 1964 având o magnitudine locală de 9,2 pe scara Richter, în care 131 de oameni și-au
pierdut via ța.Zona acesta face parte din Cercul de Foc al Pacificului.
A doua porțiune de contact între plăci care ține de la sudul Peninsulei Alaska până la
nordul localității Anchorage este o falie de transformare, faliile aici înc ălecându-se orizontal.
La Kodiac -Bowie se găsește un hotspot (punct fierbinte) .
Figura 1. 5Cercul de foc al Pacificului . Sursa:https://www.britannica.com/place/Ring -of-Fire

111.3.3 Climă
Alaska areoclimă influentațădepozițiageografică extremă, derelieful muntos ,
precum șidedeschiderea uriașălaoceanele Pacific șiArctic.
Alaska poate ficonsiderată îngeneral unținut alfrigului (climat subpolar). Aicisunt
doar nouă săptămâni devară pean,iariarna temperaturile potsăajungă șipână la-60grade
Celsius. Precipitațiilesunt abundente ,fiesubformă deploaie ,fiesubforma dezăpadă.
Clima dinvestul statului estedeterminată înmare parte deproximit ateaMăriiBering
șiaGolfului Alaska. Clima este detipul subpolar oceanică însud-vest șisubpolară
continentală înspre nord. Înaceastă zonă, cantitatea anuală deprecipitațiivariază considerabil.
Partea nordică aPeninsulei Seward estepractic undeșertceprime ștemaipuținde250mmde
precipitațiianual, întimp ceînunele zone dintre Dillingham șiBethel media estede2.500mm
deprecipitații.
Clima din ora șulAnchorage este, din cauza apropier ii de ocean, mai pu țin aspr ă ca
cea din interiorul continentului.
Clima dininteriorul statului este unaextremă șieste celmaibunexemplu declimă
subpolară tipică. Înzona orașuluiFairbanks s-auînregistrat unele dintre cele mai ridicate și
maiscăzute temperaturi dinAlaska .Aici varaseajunge latemperaturi de30–35°C,întimp
ceiarna, sepotînregistra minime de-52°C.Precipitațiilesunt reduse îninterior, adesea sub
250mmpeaniarna ,darprecipitațiilescăzute rămân petotparcursul anului. Clima dinnordul
extrem alstatului esteoclimă polară, obișnuităpentru zone aflate lanord deCercul Polar de
Nord. Iernile sunt lungi șigeroase, iarverile foarte scurte șirăcoroase. Îniulie, temperatura
medie înorașulBarrow estede1°C.Precipitațiilesunt reduse aici, înmulte locuri sub250mm
anual, maialessubformă deninsoare .
Figura 1. 6Clima statului Alask a. Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Climate_of_Alaska

121.3.4 Hi drografia și hidrogeologia
Râurile, lacuri le, zone leumede, zone leînzăpezite, ghețar iidin Alaska cuprind
aproximativ 40% de apă din suprafață de apă a teritoriului.
În Alaska sunt mai mult de 12.000 de râuri. Trei dintre aceste râuri, Yukon,
Kuskokwim, Copper, sunt printre cele mai mari râuri în Statele Unite ale Americii. De
asemenea în Alaska se găsesc mai mult de 3 milioane de lacur i, de la dimensiunea de iaz ,
până lalacuri 1.000 de kilometri p ătrați.
Chiar dacă Alaska are foarte mari resurse de apă, acestea nu sunt uniform distribuite
atâtgeografic câtșisezonier. Precipitații leanuale variază de la o medie de cinci centimetri pe
versantul Arctic ,la o medie de 300 cm în p ădurile tropica le maritime din sud -est.
Ghețarii și c âmpurile înghețate acoper ăaproximat iv5% iarpermafrosturile
aproximativ 85% dinAlaska .Multe râuri sunt afectate de blocaje lede gheațăcare ies din
matcă întimpul momentelor de primăvară, și multe sunt acoperite de gheață în cea mare parte
a anului.
Figura 1. 7Hidrografia statului Alask a. Sursa:https://geology.com/lakes -rivers-water/alaska.shtml

131.3.5 Vegeta țiași fauna
ÎnAlaska predomină tundr aîn care se eviden țiază o mare varietate de specii
delichen i, mușchi și arbuști. De asemenea, are păduri mari de foioase, unde abundă molidul și
brazii. Îndezona Taiga, sunt păduri de brazi in amestec cu pini, licheni și suprafețe mari de
iarbă, care împreuna cu lacuri lecreează peisaje spectaculoase. În zona sudică găsim o
varietate mai mare de copaci, cum ar fi stejari, pini, ar iniși nuci american i.
Fauna este foarte bogată și variat ă.În ape trăiesc balene, molu ște,vidre de mare
etc.Pe uscat ,se găsesc ursul polar , ursul brun și ursul negru american. Există turme mari de
caribu, urmate de turme de lupi. Alte mamifere care pot fi găsite sunt elk ulamerican, castor,
lup, nurca, vidra șibizam dar și alte specii .
Figura 1. 8Vegetațiastatului Alaska . Sursa:https://www.usgs.gov/
Figura 1. 9Urși bruni la vân ătoare de somoni pe râul Brooks, Katmai National Park , Alaska
Sursa:http://www.katmailand.com/

141.3.6Soluri
Alaska este descrisă ca având pământ „Tanana”. Acest termen este unul tipic utilizat
pentru a descrie o suprafa ță, unde solul este drenat și conține permafrost demai puțin de cinci
centimetri subsuprafața de sol. Solul este alc ătuit din nămol, nisip și pietriș.
Principalii factori ce conduc distribu ția geografic ă a solurilor din America de Nord
sunt următorii: întinderea masei continetale propriu -zise de la nord la sud pe o lungime de
peste 6.000 de kilometri, între Capul Barrow din Peninsula Alaska la Istmul Tehuantepec;
dispunerea lan țurilor muntoase; sistemul munților Stâncoși și Munții Apala șiîn lungul
meridianelor; influen țele climatic eimpuse de circula ția curenților oceanici calzi (Golfului
Alaska) și reci (Labradorului). Toate acestea caracteristi ci au obligat importante diferen țieri
climatice, ale forma țiunilor vegetale și ale invelișului de soluri.
Orizontul înghe țat, numit „tjale” în Scandinavia, „merzlota ” în Rusia și „permafrost”
în Canada, joacă un rol de orizont impermeabil, acesta fiind înghe țat zilnic, sezonier sau de
lungă durată și are inconveniențe similare în toat ăzona arctică. Dintre efectele impuse de
substratul înghe țatse pot men ționa următoa rele: împiedicarea dezvoltării unei vegeta ții
forestiere; limitarea construirii de aeroporturi și drumuri; instabilitatea substratului afecteaz ă
construcția de cl ădiri, autostrăzi și căi ferate; La acest orizont înghe țatse mai poate adăuga și
molisolul, astfel ambele fiind caracterizate de prezen ța curgerilor solifluxionale, a formelor
pozitive reziduale, a hidrolacoli ților, turb ării bombate, depresiuni termocarstice, mla știni și
soluri poligonale.
Permafrostul define ște solurile înghețate din tot timpul anului la o adâncime situată
între 2 și 15 metri . Regiunile de permafrost se află în ținuturile cu climat polar, unde
temperatura medie anuală nu ajunge să depă șeasc ă-1 °C și cantitatea medie anual ă de
precipitații este sub 1.000 de milimetri. Regiunile de permafrost se găsesc în regiunea polara,
în regiunile mun ților înalți acoperite de ghețari, unde exist ănumai vegeta ție săracă de tundră.
Ținuturile de permafrost ocup ă un procentaj de 20 -25 % din suprafa ța de uscat a Pământului.
Regiunile und e domină solurile permanent înghe țate se afl ă în următoarele locuri:
Groenlanda, cu un procent de 99 %, urmat de Alaska, cu procentul de 80 %, iar pe locul trei
se află Rusia, care de ține un procent de 50%. Alte regiuni unde domin ă solurile permane nt
înghețate sunt: Canada, care are un procent ajde 40 -50 % și China cu20 %. Orizontul înghețat
atinge grosimi neuniforme, începând de la câțva metri (2 –3 m) până la zeci și sute de metri.
Pe cursul mijlociu al fluviului Yukon care trece prin statul Alaska este de 120 m. Către
marginile regiunii de permafrost orizontul înghețat se menține în jur de 50 de metri. De la

15această limită, spre sud (în Emisfera Nordică), înghețul subteran devine discontinuu și, apoi,
doar cu caracter sezonier, vara dezghețându -se între gul profil de sol. Ca urmare,
caracteristicile mediului periglaciar se vor nuanța după oscilațiile suprafeței și grosimii
orizontului de permafrost existent. În regiunile în care, pe timpul verii se dezgheață o bună
parte din substrat, formându -se un orizo nt activ de molisol, sprijinit pe un orizont inert,
epigeomorfosistemul ia forme carateristice.
Acesta domină ținuturile cu climă mai atenuată și mai umedă din estul Euroasiei și
estul continenetului Nord -American. La suprafa ța permafrostului se afl ă un st rat subțire de sol
denumit strat activ, care se dezghea ță în toiul verii. Via ța vegetal ă poate fi sus ținută numai de
către acest strat, pentru ca cre șterea nu poate avea loc decât în sol care este topit m ăcar o parte
din an. Grosimea acestui strat activ va riază de la un an la altul și de la un loc la altul, dar
valorile des întâlnite sunt între 0.6 și 4 metri.
Când cristalele de ghea ță din sol se topesc, pământul se restrânge iar când apa
îngheață din nou î și crește volumul. Astfel, datorit ăînghețurilor și dezghețurilor polare
repetate, la suprafa ță, formează forme angulare numite poligoane. Frigul e puternic, astfel
îngheață apa de sub suprafa ța solului, care poate împinge în sus p ământul, formând movile
conice cu miez de ghea ță.
1.3.7Natura protejată
O suprafa țăde peste 7.700 kilometri p ătrați din Alaska ar putea deveni protejat ăprin
lege pentru rarele balene Beluga care tr ăiesc acolo. Aceasta este o propunere lansat ăde
Administra șia Nationala a Oceanelor si Atmosferei din SUA (NOAA). Regiunea care ar urma
săfie protejat ăar acoperi peste o treime din regiunea Cook Inlet, în care belenele î și petrec
sezonul de var ă.Astfel ,protejând peste 7.000 de kilometri p ătrați din regiunea Cook Inlet
acest lucru ar ajuta la înmulțirea populației balenelor beluga, dar ar distruge oportunit ățile
economice din aceast ă regiune . Balenele beluga din regiunea Cook Inlet, cunoscute pentru
comportamentul lor genetic, și-au redus popula ția la 300 de exemplare, de la peste 1.300 c âte
existau în 1980.

161.4Cadrul socio -economic
1.4.1 Populația (demografia)
Populația total ă a statului Alaska era de 710.231 înanul 2010. Variația anual ă a
populației:
1980 -1990 +3.19 %/an
1990 -2000 +1.32 %/an
2000 -2010 +1.26 %/an
2010 -2014 +0.92 %/an
Figura 1.10Densitatea popula ției în statul Alaska. Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alaska

17Grafic 1.1 Evolu ția populației statului Alaska
Conform recensământului din anul 2010 s tructura rasială era astfel:
66,7% Albi (473.576) ,14,8% Amerindieni (104.871) ,7,3% Două sau mai multe
rase(51.875) ,5,4% Asiatici (38.135) ,3,3% Negri (23.263) ,1,5% Altă rasă (11.102) ,1,0%
Hawaieni nativi sau locuitori ai Insulelor Pacificului (7.409) .
Grafic 1. 2Structura rasială a popula ției statului Alaska
Înanul 2006, Alaska avea o popula ție de aproximativ 670.053 de locuitori, în
creștere cu 6.392 (0,96%) faț ă de 2005 și cu 43.121 (6,9%) faț ă de 2000. Î nsă î nanul 2000,
Alaska s -a clasat pe locul 48 din 50 de state ca număr de locuitori. Alaska este statul cu cea
mai mică densitate a popula ției, de aproximativ 0,42 locuitori/km², următorul stat în acest
clasament, Wyoming , care avea o densitate de 1,97 locuitori/km ². Al aska e ste cel mai mare
statdin punct de vedere al supraf eței,și al 6 -lea conform venitului pe cap de locuitor.
67%15%5%3%1%
9%Structura populației
Albi
Amerindieni
Asiatici
Negri

18Conform recensământului din anul 2010 c elemai populate ora șe din Alaska erau:
Anchorage-2,91,826, Fairbanks -31,535, Juneau -31,275, Sitka -8,881, Ketchikan -8,050,
Wasilla -7,831, Kenai -7,100, Kodiak -6,130, Bethel -6,080, Palmer -5,937 .
În anul 2014 structura religioasă a statului Alaska arăta astfel :protestanți37%,
catolici 16%, mormoni 5%, ortodoc și 5% ,alte religii 6%(budi ști 1%, mozaici 0,5%,
musulmani 0,5%, hindu și 0,5% ,restul 3,5%), fărăreligie: 31%.
Grafic 1.3 Structura confesională a popula ției statului Alaska
86,3% dintre persoanele rezidente vorbesc doar limba engleză. Aproximativ 5,2% vorbesc
limbi native acasă ,3,4%Tagalog(limbă vorbită de filipinezi) , aproximativ 2,9% vorbesc
spaniola la domiciliu iar restul de 2,2% vorbesc alte limbi acasă.
Grafic 1.4 Lim bi vorbite în Alaska37%
16%5%
5%6%31%Protestanți
Catolici
Mormoni
Ortodocși
Alte religii
Fără religie
86,30%5,20%3,40%2,90%2,20%Limbi vorbite în Alaska
Engleză
Limbi native din
Alaska
Tagalog
Spaniolă
Altele

191.4.2 Așezări omene ști
Traiul majorit ății oamenilor este influenț at de izolarea geografic ă. Comunit ățiile din
Alaska sunt foarte mici și se afl ă,în general, de -a lungul coastei Oceanului Pacific. Cele mai
importante orașesunt Juneau, capitala statului, și Anchorage, cea mai mare localiate, ambele
fiind situate î n Golful Alaska. Excepție face Fairbank s, singura localitate importantă aflatăîn
centrul teritoriului.
În Alaska se află cea mai mare comunitate de amer indieni, circa 105.000 persoane
care sunt aproximativ 15% din populatia statului .
Figura 1. 11Orașele statului Alask a. Sursa:https://wiki –travel.com
Anchorage este cel mai populat ora ș din Alaska. Acest o raș a avut o populație de
291,826 în 2010, care reprezintă 40% din popula ția total ă a statului. De asemenea, zona
metropolitană din Anchorage și districtul învecinat reprezint ă mai mult de 50% din popula ția
destat. Anchorage este situat pe o peninsulă din sud ulcentral al Alaska și cuprinde o zon ă de
5,079.2 km² pătrați. Orașul a câștigat de patru ori premiul All -America City. Din punct de
vedere demografic, alb iireprezintă 66% din popula ția orașului, iar lim ba engleză este vorbită

20de 82.3% dintre locuitori. Sectoarele majore ale economiei dinAnchorage sunt transportul,
turismul, guvernul și armata.
Cu o popula ție de 31,535 în 2011, Fairbanks este al doilea oraș cel mai populat din
Alaska. Este situat în regi unea de interior a statului, în partea centrală a Văii Tanana. Mun ții
sunt vizibili din Fairbanks într -o zi limpede și este cel mai mare oraș din regiune. Din punct
de vedere demografic, popula ția orașului include albii (66.1%), afro -americanii (9%),
amer indieni (10%), iar restul include asia ticișialții.
Orașul Juneau este capitala statului Alaska. Acesta o cupă o suprafa ță de 8,427.63 km
pătrați, ceea ce îl face al doilea oraș ca m ărime din punct de vedere al zonei. Juneau este situat
la baza muntelui Ju neau și este separat de insula Douglas datorită canalul Gastineau.
Populația orașului fluctueaz ă sezonier, crescând în lunile de vară, când numero și turiști de la
navele de croazieră ajungîn oraș. Juneau avea o populație de 31,275 în 2010.
Sitka este al patrulea ora ș cu cea mai mare densitate din Alaska. Partea urban ă a
orașului Sitka,, este situat ă pe jumătatea de vest a insulei Baranof. Din punct de vedere
demografic, 64.6% din popula ția orașului este alb ă, iar americanii nativi reprezintă pent ru
24.6% din popula ție.
Ketchikan este cel mai sudic ora șdin Alaska si cel de -al cincilea oras populat din
stat. Orașul a avut o populație de 8,050 în 2010. Ketchikan a fost fondat în 1900 și este cel
mai vechi ora ș din Alaska. Orașul este situat pe insu la Revillagigedo, care face parte din
arhipelagul Alexander din Oceanul Pacific.
1.4.3 Economia
Economia acestui stat se bazeaz ăîn principal pe exploatarea resurselor naturale de
aur, petrol și lemn. Majoritatea popula țieieste descendentă din c ăutătorii de a ur ai sec. XIX
și începutului sec. XX.
Pe lungile țărmuri și mai ales î n Marea Bering se practic ăpescuitul, at ât pentru
nevoile popula ției autohtone, c âtmai ales pentru alimentarea pie țelor interna ționale cu pe șteși
crustacee. Principalul produs de export al statului (cu excep ția petrolului și gazelor naturale) îl
constituie pe știi și alimentele de provenienț ă marină, în principal somon, cod, merlan și crab
PIB-ul pe anul 2018a fost de 54,8 milioane de dolari, și s-a situat pe locul 45 la
nivel federal. PIB -ul pe cap de locuitor pe anul 2018a fost de 63.971de dolari, locul 4 la
nivel federal. Industria extractivă de petrol și gaze naturale domin ă economia statului, peste
80% din venituri provenind din extragerea petrolului.

21Rezervele majore de petrol și gaze se g ăsesc în bazinele Alaska North Slope și Cook
Inlet. Potrivit U.S. Energy Information Administration (EIA) , Alaska ocupă locul doi în
producția de țiței. Golful Prudhoe este cel mai mare câmp petrolier din Statele Uni teși
America de Nord, producând de obicei aproximativ 400.000 de barili pe zi (64.000 m3/ zi).
Conducta petrolier ăTrans -Alaska poate transporta pânăla 2,1 milioane de barili de
petrol brut pe zi, mai mult decât orice altă conductă de țiței în Statele U nite.
Datorită climatului nordic și terenului abrupt, în Alaska se produce o agricultur ă
relativ redusă. Majoritatea fermelor se află fie în valea Matanuska , la 64 km nord -est de
Anchorage , fie pe Peninsula Kenai , la aproximativ 97 km sud -vest de Anchor age.. Producția
agricolă este destinată în principal consumului local și este bazat ă mai ales pe zootehnie, și
producția de lactate și legume.
Principalii angajatori sunt statul, companiile din industria extractivă și cele de
transport.
Subvențiile federale sunt și ele o component ă economică importantă, permi țând
statului să păstreze impozitele la un nivel scăzut.
Turismul este al doilea cel ma i mare angajator din sectorul privat, reprezentând unul
din opt locuri de muncă din Alaska, aproape 2 milioane de vizitatori și 2,42 miliarde de dolari
de la ace știa.
Figura 1.12 Conducta petrolieră Trans -Alaska. Sursa: Margaret Kriz Hobson/E&E News

221.4.4 Infrastructura generală:
Majoritatea popula ției și a infrastructurii este concentrat ă în jurul Anchorage, cel mai
mare ora ș, și de -a lungul "Railbelt", care se întinde între Seward și Fairbanks. Zone mari ale
statului nu sunt conectate la sistemul rutier, iar transportul în aceste zone este în principal cu
barca sau cu avionul de dimensiuni mici .
Sistemele de apă și de canalizare sunt în general împăr țite în dou ă categorii:
municipal și rural. Majoritatea sistemelor municipale care deservesc zonele dens populate
sunt stabile și au un management și o finanțare bun ă pentru a opera și a menține aceste
sisteme. Cu toate acestea, multe locu ințe din aceste comunit ăți se bazeaz ă în continuare pe
sisteme individuale, datorită costului ridicat al extinderii sistemelor existente. Statul are peste
280 de comunită ți rurale, din care 31 nu dispun de sistem centralizat de ap ă sau de canalizare
și tre buie să se bazeze pe transportul apei din râuri, lacuri și gheaț ă.
Multe din resursele naturale se află în aceste zone îndepărtate. Dezvoltarea
infrastructurii în aceste zone reprezintă unul dintre costurile economice majore și provoc ările
logistice cu car e se confruntă proiectele de extrac ție a resurselor. În plus, climatul extrem face
dificilă dezvoltarea și întreținerea infrastructurii din Alaska. Aceste constrângeri se aplic ă la
toate, de la drumuri până la porturi la re țelele electrice.
Alaska Marine H ighway System (AMHS) sprijină comer țul pe întreg teritoriul
statului deservind 33 de comunită ți folosind 11 feriboturi. În 2015, AMHS a servit 288 .133
pasageri și 100.547 vehicule, dintre care dou ă treimi erau reziden ți din Alaska. Mai puține
feriboturi șimai multe perioade de nefunc ționare a sistemului ar duce la creșterea costului
bunurilor, sporind în mod semnificativ costul vie ții în comunit ățile de coast ă.
Dimensiunea statului , vremea extremă, popula ția mic ăși costurile ridicate fac din
gestionarea deșeurilor solide o problem ă unică și provocatoare. Exist ă nouă depozite de
deșeuri de clasa I din Alaska care deservesc aproximativ 600.000 de persoane -peste 80% din
populația din Alaska. Depozitul tipic de clas ă I are o durată de via ță rămasă de 20 -60de ani.
Alaska este singurul stat care operează încă depozite de de șeuri clasa III, toate situate în
comunități rurale mici. Colectarea deșeurilor din comunit ățile ultraperiferice din Alaska
trebuie făcută fie pe calea aerului, fie pe mare, fie pe stânga î n comunitate.

23Există 125 de porturi mici de ambarca țiuni în Alaska care deservesc utilizatori marini
diver și, inclusiv pescarul comercial, bărci de agrement, operatori de remorchere și de
transport de carburan ți, chartere legate de turism și vânătoriși pescari subzistenți nativi din
Alaska. Multe dintre acestea sunt baze și pentru hidroavioane
Alaska este statul cu cele mai multe aeroporturi si aerodromuri din SUA, mai exact
325, la distan ță mare față de California cu 139
Figura 1.13 Portul din Juneau găzduind nave de croazieră și hidroavioane.
Sursa:https://www.juneauharborwebcam.com/
1.4.5 Dotări tehnico -edilitare
Aviația din Alaska este un motor economic imens, care contribuie anual la economia
statului cu aproximativ 3,5 miliarde de dolari. Oamenii din Alaska au de opt ori mai multe
șanse s ă utilizeze avia ția ca transport decât cei din restul ț ării.Omare parte a statului depinde
de aviație pentru accesul la alimente proaspete, la poșt ăși la asistența medical ă.Department
of Transportation & Public Facilities Alaska deține și opereaz ă 240 dintre cele 325 de
aeroporturi de utilitate publică din Alaska. Aeroportul Interna țional Ted Stevens Anchorage
(ANC), cel mai mare aeroport din Alask a, deserve ște anual aproximativ 5,4 milioane de
pasageri.
Alaska are aproximativ 1.400 de poduri, dintre care majoritatea sunt mai pu țin de 50
de ani,. Din cele 972 de poduri ,82 (8,4%) sunt deficiente din punct de vedere structural,
necesitând reparații și inspecții și întreținere mai frecvente.
În prezent există 1 67 de diguri în Alaska, inclusiv 20 diguri hidroelectrice
reglementate de Comisia Federală de Reglementare în Domeniul Energiei (FERC) dintre care
28 cu poten țial ridicat de pericol.

24CAPITOLUL 2. ANALIZA POTEN ȚIALULUI TURISTIC
2.1. Considera ții generale
Organizația Mondială a Turismului și alte organisme de profil din cadrul Co munității
Europene consideră că poten țialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul
componentelor naturale, culturale și socio -economice care exprimă posibilități de valorificare
în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie premise pentru
dezvoltarea activităților de turism. Astfel, un anumit spațiu geografic prezintă interes din
punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, resurse
ce pot fi puse în valoare, intrând atât în circuitul turistic național sau internațional.
Potențialul turistic al unei țări sau zone reprezintă ansamblul elementelor ce se
constituie ca atrac ții turistice și care se presteaz ă unei amenajări pentru vizitare și primirea
călătorilor.
Potențialul turistic al unei țări constituie, într -adevăr, oferta t uristică primară
(potențială) care împreună cu structurile turistice existente (structura de primire și
infrastructura specifică) alcătuies c oferta turistică reală sau patrimoniul turistic, la acesta
adăugându -se, nu în ultimul rând, și factorii generali a i existenței umane: ospitalitatea,
obiceiurile, varietatea și calitatea serviciilor prestate pentru buna desfășurare a activităților
turistice
2.2. Poten țialul turistic natural
2.2.1 Relief
Peninsula Alaska are un relief predominant montan, î n aceasta peninsul ă găsindu -se
cel mai înalt v ârf din America de Nord (Vâ rfulDenali )
Munții Alaska sunt continuarea spre nor d a Anzilor Cordilieri, situa țiîn partea sudică
a statului Alaska (SUA) cu lungimea de cca. 1000 k m și altitudinea maximă de 61 90m
(vârfulDenali , cel mai î nalt din America de Nord).
Ghețarii și câmpurile înghe țate acoper ă aproximativ 5% și permafrosturile
aproximativ 85% din Alaska .

25Figura 2.1 Hartă poten țial turistic Alaska . Sursa:https://www.travelalaska.com/
Denali National Park and Preserve ,are o suprafa ță de 775.597 ha și a fost înființat
în anul 1917. Amplasat în centrul statului, acesta include cel mai înalt munte din America de
Nord (619 0mîn vârfulDenali )șiesteal doilea parc ca mărime din S.U.A. Vulcan somnolent ,
Muntele Denali oferă vizitatorilor mult mai mult dec ât simpla observare a celor mai înalți
munțiși ghețari.. Se pot înt âlni z ăpezi permanente , 12 ghețari, dintre care cel mai lung –
Muldrow (56 km). Vegetațiainclude mușchi, licheni, păduri dese de cedru, molid alb și brad.
Caracteristicile sunt coniferele endemice Pseudotsuga menziesii și Tsuga mertensian ă.Pe
pantele mai joase apar plopi, mestece ni, arbori de bumbac. Fauna variat ăeste alc ătuită din:
oaia Dall, c ăprioare ,Caribu (care locuiesc doar var aacolo, apoi migreaz ă), urși grizzly , reni,
râși, lupi, vulpi ro șii,șipeste 130 de specii de p ăsări.Parcul este accesibil cu automobilul,
trenu lși avionul. Mulțimea de turiști sunt atrași aici de s ălbăticia regiunii, unde se pot delecta
cu pescuitul, schiatul, sau o simplă excursie cu cortul în aer liber, de la o vacan ță rustică, la un
confort de 5 stele. Hotelurile din stațiune îți oferă : activități în aer liber, cazare în camere ce -ți
oferă o panoramă însp re Canionul Nenana, mâncare cu specific local și sporturi extreme
(rafting) în apele reci ale râului Nenana.
Numele muntelui a devenit un subiect de dispută în 1975, când oficialii din Alaska
aucerut guvernului federal american să schimbe oficial numele de la Muntele McKinley la
Denali . Muntele a fost numit neoficial Muntele McKinley în 1896 de către un căutător de aur

26și oficial de către guvernul federal al Statelor Unite în 1917 pentru comemorarea lui William
McKinley , care a fost președinte al Statel or Unite din 1897 până la asasinarea sa în 1901 .
Numele Denali vine din limba populațieiKoyukon (popor nativ din zonă) și se
traduce “cel mare”. După ani de dispută între oficialită ți, în 2015 președintele Barack Obama a
anunțat redenumirea muntelui în tim pce se afla într -o vizită oficială în Alaska.
Prin deschiderea drumului de la Fairbanks la Anchorage , administra ția parcului a
constat atcă cre șterea num ărului de vizitatori poate distruge s ălbăticia natural ăa parcului și a
luat m ăsuri de limitare a accesului.
Parcul Na țional Katmai este cunoscut pentru cea mai mare popula ție de ur și bruni,
pentru cei 14 vulcanii activi și pentru somoni, aici g ăsindu -se toate tipurile de somoni.
Figura 2.2 Imagini d in Parcul Na țional Katmai din Alaska
Sursa:https://en.wikipedia.org/wiki/Katmai_National_Park_and_Preserve
Camp Denali &North FaceLodge este situat î n Parcul Na țional Denali din Alaska,
oferă posibilitatea unei șederi într -un decor să lbatic f ărăegal. Este singurul parc care ofer ă o
vedere directă la creasta spectaculoasă acoperit ăde zăpadăa Muntelui Denali (cel mai înalt
vârf alțării), atunci c ândși muntele dore ștesăse lase v ăzut (de obicei se ascunde sub nori).
Cei interesa ți beneficiaz ăde excursii unde au naturali ști pe post de ghizi.
Figura 2. 3Camp Denali &North FaceLodge dinParcul Na țional Denali din Alaska
Sursa: https://www.travelwizard.com/alaska/camp -denali -and-north -face-lodge/

272.2.2 Clima
Aurora polară este un fenomen optic ce constă într -o strălucire intensă observată pe
cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului
particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru. Când apare în emisfera nordică (în
cazul Alask a), fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală, termen folosit inițial de
Galileo Galilei, cu referire la zeița romană a zorilor, Aurora, și la titanul care reprezenta
vânturile, Boreas. Apare în mod normal în intervalele septembrie -octombrie și martie -aprilie.
Eschimo șii, amerindienii, cei mai mari exp loratori ai lumii au încercat să descrie în
cuvinte nuan țele aurorei boreale. Fiecare popor din nord are câte o legendă a acestor culori.
Cea mai veche legendă s -a născut atunci când pe cer au apărut mai multe nuan țe de roșu
închis pe care oamenii le -au as ociat cu ideea de moarte și sânge. Eschimoșii credeau c ă aurora
boreală este atât de periculoasă încât purtau cu ei cu țite ca s ă o sperie.
Institutul Geofizic al Universită ții din Alaska are cea mai mare stație de
supraveghere. Camerele specializate și sp ectroscoapele de ultimă genera ție observ ă fiecare
schimbare din atmosferă și încearc ă să dea o explica ție pertinent ă fiecărui fenomen apărut.
Oamenii de științ ă nu neagă ca aurora boreală poate cauza schimbări importante ale climei,
dar de la o ninsoare va rași pân ă la războaie și măceluri e drum lung, spun ei. Pe datele
științifice se bazeaz ăși majoritatea turiștilor care vin s ă viziteze Alaska pentru aurora boreală.
Evident, mai sunt si cei care vin aici în căutarea explica țiilor misterioase ale existenț ei
extratereștilor, de exemplu, dar aceștia nu sunt mulți.
Acestea se pot vedea de pe tot teritoriul statului Alaska, dar cel mai bun loc este
Fairbanks, aici apar cel mai des iar intervalul calendaristic în care apar destul de des este din
Septembrie și până în Aprilie
Figura 2.4 Aurora boreală din Alaska
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Aurora

282.2.3 Ape
2.2.3.1 A pe freatice și de adâncime pentru alimentare cu ap ă
Resursele de apă subterană dinAlaska sunt printre cele mai mari din acestținut
înghețat. Cu toate acestea, foarte pu ține ape de suprafaț ă din Alaska au fost studiate sau chiar
localizate și sunt disponibile date limitate privind calitatea apei.
Apele sub terane reprezintă o sursă de apă potabilă pentru aproximativ 50% d in
populațiastatului Alaska .Aproximativ 83% din sistemele de apă potabilă din Alaska
utilizează o sursă de apă subterană. Apa subterană totală retrasă pentru aceste sisteme publice
de apă reprezintă doar 37% din totalul apei dulci utilizate de sistemele publice de apă. Acest
lucru se datorează unui număr mic de sisteme de alimentare cu apă (de exemplu, Anchorage,
Juneau, Ketchikan,) care deser vesc un număr mare din surse lede apă de suprafa ță.
Grafic 2.1Folosirea apelor subterane în Alaska
Din cele aproximativ 63 de milioane de galoane din apele subterane proaspete
folosite în Alaska înfiecare zi, peste 50% sunt folosit epentru surse publice de apă.
Aproximativ 23 %din apa subterană este utilizat ăpentru industrie, industria minieră și
producția de energie .Mai puțin de 1% din aceasta sursă de apă este utilizat ăpentru activită țile
agricole.
Pânza freatic ăeste disponibil ăîn majoritatea zonelor din Alaska, cu excep țiapărții
de nord a statului unde pe rmafrostul este foarte adânc. Sudul șiinterior ulpeninsulei au cea
mai mare dependen ță de apele subterane. Arctica, vestul și sud -estul peninsulei fac mai
frecvente utilizarea râurilor, a lacurilor și a capturilor de ap ă de ploaie. Cele mai mari cantități
53,70%
22,50%9,80%13,70%0,30%
Furnizori publici
Industrie, industria minieră
si prod. de energie electrică
Furnizori privați
Utilizare comercială
Agricultură

29de ape freatice subterane sunt folosite în Anchorage, Fairbanks, c omitatul Matanuska -Susitna
și peninsula Kenai.
Figura 2. 5Distribuția sistemelor de ap ă din Alaska .
Sursa: Hydrogeology Journal (2013) -Springer -Verlag
Cea mai mare parte a apelor subterane a statului Alaska este potrivită pentru
agricultură, acvacultură, comercială și industrial ă, cu tratament moderat sau minim. Fi erul,
manganul șiarsenicul sunt cele mai frecvente probleme de tratare în sistemele de apă
subterană. Depozitarea și scurgerile de combustibil, împreun ă cu evacuarea apelor uzate,
reprezintă amenin țări comune la adresa calită ții apelor subterane în întreaga țar ă.
2.2.3.2 Apa mărilor și oceanelor cu valoare de agrement sportiv șibalnear
Denali , care se află pe ruta celor mai multe itinerarii de croazieră nu este doar cel mai
înalt vârf din America de Nord , dar oferă și cel mai frumos r ăsărit în nua nțe unice de roz
atunci când se ridica peste “Wonder Lake” din Parcul National Denali. Majoritatea liniilor de
croazieră oferă itinerarii asemănătoare, fiindcă nu doresc să ri ște ca vizitatorii s ă nu aibă
ocazia de a vizita cele mai importante atrac ții ale acestui ținut.
De asemenea, apele mărilor sunt folosite pentru activită ți precum concursuri de
pescuit, snorkeling, surf, rafting și explor ări cu canoe și alte ambarcațiuni

30Figura 2. 6Trasee de croaziere din Alaska . Sursa: http://www.alaska.org/advice/alaska -cruise-routes
2.2.4 Vegeta ție
Versantul nordic din Alaska reprezintă cea mai săbatică regiune, o fâșie de tundră
aproape de mărimea României, ce se întinde de la Munții Brooks până la țărmurile mărilor
Beaufort și Ciukotsk. Este, de asemenea, și una dintre cele mai bogate, atât în viață sălbatică,
cât și în hidrocarburi. Întinsele câmpuri petrolifere ce în conjoară Golful Prudhoe produc 17%
din petrolul extras în S.U.A. Aproximativ 58.000 km², în centrul versantului, inclusiv
profitabilele câmpuri petrolifere, sunt deținute de stat. Cu toate că pare a fi un imens rezervor
petrolier la care națiunea recurge î n momente de restriște, în realitate cuprinde cea mai întinsă
zonă sălbatică neprotejată din țară, împreună cu o jumătate de milion de caribu, sute de urși
grizzly, lupi, iar vara mai multe păsări de apă, de pradă și de țărm .
Flora virgină conservată în Pa rcul Național Denali este o combinație unic ă de specii
din Asia și America de Nord. La urma urmei, cea mai mare perioad ă din ultimele două
milioane de ani, statul Alaska a fost unit cu Asia. Nu de multe ori acest teritoriu era despăr țit
de regiunile sudice ale Americii de Nord prin scuturi de ghea ță a căror grosime atingea uneori
și 1.000 de metri. În timpul apogeului Erelor Glaciare, fundul M ării Bering s -a ridicat
formând un „pod” între Asia și America și devenind astfel un adev ărat coridor de trecere
pentru specile de plante și animale de pe cele dou ă continente. Prin urmare, Parcul Na țional

31Denali este căminul a numeroase specii de plante care nu pot fi întâlnite în regiunile aflate
mai la sud, adică pe continentul nord -american.
Doar plantele care pot s ă reziste iernilor lungi și aspre supraviețuiesc în acest ă zonă
dură. Cercetătorii biologi au putut totu și să recunoască peste 600 de specii de plante și
numeroase varietă ți de mușchi, licheni, fungi și alge. Numai câteva specii de copaci pot
supraviețui unui astfel de climat extrem. Ei cresc mai ales de -a lungul râurilor, unde versan ții
orientati spre sud adăpostesc vegeta țieca: molidul alb și molidul negru, mesteac ănul de h ârtie
si plopul tremur ător. Multe dintre arealele deschise sunt învelite de vegeta ție, de mlaștin ăși
de mușchi. Versanții nordici sunt acoperiți de straturi groase de permafrost, dar stratul subțire
de sol superficial, care reu șește s ă se dezghe țe în fiecare var ă, este suficient pentru a permite
dezvol tarea pădurilor de molid negru . Pe lângă mușchii ce pot fi întâlniți la tot pasul, în
regiune mai cresc rogozuri și câteva specii de plante ierboas ă. Versan ții umezi acoperiti de
tundră, care se găsesc la poalele mun ților, sunt acoperiți cu pajisti întinse de bumb ăcăriță,
presărate cu arbo ri pitici izolati. Zona de tundră uscată este împânzită de avene, ierburi și
rogoz.
Provincia Nordică, este dominată de prezen ța gimnospermelor, cu multe endemisme,
molidul alb și molidul negru, bradul de balsam, chiparosul de balt ă.Cucuta de vest (Tsuga
heterophylla ) este un arbore ve șnic verde de la 150 la 200 de metri în ălțime, diametrul de opt
metri, Red Alter (Alnus rubra ) un copac cu frunze căzătoare. Este specia cea mai mare din
lume de arin, ajung ând la înăl țimi de 70 -140 de metri, Sitka Spru ce(Picea sitchensis ) arbore
veșnic verde , 120 -180 metri, diametru de 3 -5 metri. Este de departe cea mai mare specie de
molid.
Figura 2. 7Specii de vegeta ție din Alaska
Sursa:https://sciencing.com/

322.2.5 Faună
Dintre numeroasele specii ale faunei amintim:
Boul moscat (Ovibos moschatus )-deține recordul în rândul mamiferelor, pentru
blana cu cele mai lungi fire. Acestea ating lungimea de un metru și formeaz ă o manta groasă
de lână care îi permite să reziste foarte bine la temperaturile glaciale din zonele în care acesta
trăieste: tundra canadiană arctică, Alaska și Groenlanda. Tr ăiește în turme de pâ nă la 60 de
indivizi.
Vulpea polar ă(Alopex lagopus) -este adaptată la clima rece, având o blană deasă.
Lungime de 65 -90 de centimetri, înăl țime de circa 30 de centimetri, și o greutate de cinci
kilograme. Hrana vulpilor constă din rozătoare, insecte, fructe, ouă, pui de păsări și cadavre
de animale. Are blana de culoare albă, iarna și cafenie, vara. Deține recordul num ărului de pui
la o na ștere: circa 11 pui. Principalii inamici ai vulpii polare sunt lupul, râsul și omul.
Ursul polar (Ursus maritimus )-urs alb care trăie șteîn zonele nordice înghe țate ale
Oceanului Arctic, fiind cel mai mare animal de pradă întâlnit pe uscat. Are o greutate de 300 –
600 de kilograme, masculii și 150 -300 de kilograme, femelele, înăl țimea de 1,8 de metri și
lungim ea până la trei metri. Simte prada de la 30 de kilometri depărtare. Consumă în special
pui de focă. Durata vie ții sale este de 35 -40 de ani. Se apreciază că există aproximativ 40 de
mii de exemplare în sălbăticie.
Elanul (Alces alces gigas )-trăieșteînpădurile din emisfera nordică, în zona
temperată și subarctic ă. Elanul nord -american are coarnele mai palmate decat elanii din
Eurasia, și pot fi mai lungi de un metru. Subspecia din Alaska atinge o în ălțime pân ăla doi
metri.
Mierla de apă (Cinclus mexic anus )-echipată cu o pleoapă suplimentară ce îi dă
dreptul să vadă sub apă, este de obicei un re zident permanent, se deplasează u șor spre sud
dacă este necesar pentru a găsi mâncare sau apă ce nu este înghe țată. Prezența acestora indic ă
apă de bună calita te, ea a disparut din unele loca ții datorit ă poluării și a înc ărcăturii de
aluviuni în cursurile de apă.
Ursul grizzly (Ursus arctos horribilis) este un animal nocturn, foarte rar ie șind din
bârlog in zori. Se hrăne ște cu cadavre de bizon sau pui de elan, în rest consumă iarbă semin țe,
fructe de pădure(poate mânca intr -o zi mai mult de 200.000 de fructe de pădure), rădăcini,
diferite plante și furnici. Perioada de hibernare este mult mai lung ă decât a altor ur și.

33Figura 2. 8Specii de faună din Alaska
Sursa:http://www.alaska.org/
2.2.6 Natura protejată
Alaska este un magnet pentru cei dornici de adrenalină și ținuturi s ălbatice, pe cât de
fascinante, pe atât de extreme. Aici pot să escaldeze mun ți și ghețari, s ă facă canotaj sau
rafting, să urmărească via ța sălbatică a animalelor. Alaska a fost declarata în întregime
patrimoniu ecologic universal, care trebuie protejat si conservat.
De la păduri tropicale temperate până la tundra arctică, o multitudine de ecosisteme
se întind pe întinderea și varietatea peisajelor din Alaska. Printre acestea se numără
ecosistemele rare, care sus țin asamblaje unice de flor ăși faun ă specializate și / sau diverse
într-o zonă geografică mică sau într -o zonă restrânsă. În Alaska, îndepărtarea păstrează multe
ecosisteme în stare prăfuită, totu și unele sisteme în mod natural ma i puțin frecvente sunt în
declin datorită vulnerabilită ților lor intrinseci sau ameninț ărilor externe.
Programul pentru patrimoniul natural din Alaska (AKNHP) este integrat în cadrul
Centrului de Conservare a Alaska (ACCS). AKNHP colectează, sintetizează și valideaz ă
informații despre speciile de animale și plante din Alaska de interes de conservare și despre
habitatele lor, despre ecosistemele de conservare și despre speciile invazive. Aceste informa ții
sunt furnizate guvernului, mediului de afaceri, managerilor de terenuri, oamenilor de științ ă,
grupurilor de conservare și publicului. În plus organiza țiile sunt ajutate s ă elaboreze planuri
de conservare. AKNHP este unul dintre cele peste 75 de programe de patrimoniu independent
din cadrul re țelei de patrimoniu natural, care include programe de patrimoniu în toate cele 50
de state americane și centre de date de conservare în majoritatea provinciilor canadiene și în
multețări din America Latină. Este folosit un protocol comun (NatureServe )pentr u a urmări și
clasifica speciile și habitatele rare. AKNHP a devenit parte a Universită ții din Alaska
Anchorage în 1993 .În 2015, AKNHP a aderat la nou -formatul Centru de Conservare din
Alaska (ACCS).
Centrul pentru Conservarea Științei-Alaska este parten er cu multe agen ții federale și
de stat, companii private, organiza ții non -profit precum și persoane fizice.

342.3. Poten țialul turistic antropic
2.3.1. Poten țialul turistic cultural istoric
Străziledin Alaska reflect ăfidel cultura na țional ă. Astfel aproape oriunde se g ăsesc
tarabe cu totemuri, și localnici care danseaz ă pe muzica tradi țional ă. De asemenea, există
multe muzee, expozi ții, centre culturale unde au loc festivaluri naționale deschise vizitatorilor.
Datorită loca ției sale ideale între baz inul Muntelui Juneau și Canalul Gastineau,
orașul Juneau a fost locuin ța pescarului nativ american, a comercianților europeni de bl ănuri
și acăutătorilor de aur americani . Acum, o capitală de stat liberă, Juneau este baz ăperfectă
pentru o călătorie în s ălbăticia minunată din Alaska, fie că este vorba de pescuit, călătorii cu
caiace sau sănii trase de câini în parcurile na ționale, vizionarea balenelor la Icy Strait sau
drumețiipe ghețariide la Juneau Icefield
Alaska State Capitol fost construit în peri oada 1929 -31și a servit inițial ca cl ădire
teritorială federală. Astăzi găzduie ște camerele legislative, biroul guvernatorului și birourile
pentru membrii personalului care sosesc în Juneau pentru sesiunea legislativă ianuarie -aprilie.
Excursii gratuite d e 30 de minute se desfă șoară la fiecare jumătate de oră .
Alaska State Museum este acasa a peste 23.000 de artefacte, opere de artă și istorie
naturală și artefacte din șase grupuri indigene majore. Etajul superior este dedicat perioadei
rusești a statului șia căutătorilor de aur .
Eaglecrest Ski Area este una dintre singurele zone de schi municipale din
țară.Eaglecrest are o suprafa ță de 640 de hectare ,34 pârtii, trei telescaune, opt kilometri de
trasee nordice și parc de joac ă.O cabană de zi confortabilă și spațioas ă include un magazin
de închirieri șio cafenea .
Juneau Douglas City Museum se concentrează pe aur cu expozi ții miniere
interesante și un film docume ntar excelent, "Juneau: City Built On Gold", care se
concentrează pe istoria timpurie a ora șului. Muzeul adăposte ște și o hart ă în relief de șapte
metri lungime a zonei ce înconjoară Juneau. De asemenea este prezentă și arta local ăși
exponate în istoria m aritimă a ora șului.
Last Chance Mining Museum este fostul complex Alaska -Juneau Gold Mining
Company iar acum e un muzeu unde pute ți puteți examina uneltele a ceea ce a fost odat ă
cea mai mare mină din lume de aur. Există, de asemenea, un tunel minier și ohartă de sticlă
de 3-D, care arată cât de mare era.
Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae a fost c onstruită în 1893 șieste cea mai veche
biserică din sudul statului Alaska .Un mic magazin de cadouri pline cu păpu și și alte obiecte

35artizanale din Rusia în exterior, iar în biserică ,printre ve șmintele originale și icoanele
religioase ,se găsesc șiun rând de sfin ți pictați pe pereți.
Figura 2. 9Orașul Juneau
Sursa:https://www.instagram.com/trav eljuneauak/
Orașul Anchorage aflat în partea de sud statului, a fost fondat în 1915 pentru a
susține calea ferat ă, astăzi fiind un mare centru cultural și comercial, cu magazine, restaurante
și muzee. Muzeul de Istorie și Art ă Fină, Gradina Zoologică, Centrul de Istorie Na ționala și
Teatrul Alaska Experience Imax sunt câteva dintre punctele de atrac ție pe care nu trebuie s ă le
rateze turi știi odat ă sosiți aici. Muzeul Universit ății din Alaska este îns ă cel mai deosebit.
Situată undeva în campus, clădirea se ridică falnică purtând urme le tuturor speciilor de
animale care au dispărut în timp, dar care și -au păstrat amprenta pe gheață. Curbele abundă și
ele.Ferestre gigant construite după forma unor pleoape imense dau spre muntele Denali .
Fairbanks situat la numai câ țiva kilometri de Anchorage, ar ăta ca un cub de ghea ță
unde toate clădirile seamăna cu ni ște mici ghețari. Cea mai renumit ă clădire de departe es te
Muzeul Universită ții din Alaska cu vedere spre Muntele Denali , care poarta amprenta tuturor
speciilor de animale dispărute de -a lungul timpului. Orașului i se mai spune și Inima de aur
din cauza faptului că aici era pe vremuri începutul traseului pentru căutatorii de aur, renumit
pentru minele de aur din regiune.
Figura 2. 10OrașulFairbanks din Alaska
Sursa:https://www.instagram.com/explorefairbanks/

362.3.2. Poten țialul turistic tehnico -economic
Sportul oficial de stat este cursade câini .Cea mai faimoasă cursă este Traseul
Iditarod Trail Sled Dog. De la înfiin țarea sa în 1967, a crescut de la o curs ă de 40 km la de
1.770 km.
Jocurile Olimpice Mondial e Eskimo -Indiene sunt organizate în iulie în Fairbanks,
unde popoarele native din Alaska șiCanada concurează în competi țiile tradiționale din
Alaska.
Oportunită ți pentru recreere activ ăsunt în fiecare regiune a statului. Există mai multe
rezervațiinaționale din zona sălbatică din Alaska, cu peste 31 milioane de hectare gestionate
deU.S. Fish and Wildlife Service .
Unul dintre cele mai mari festivaluri de ghea ță din lume se organizează anual la
Fairbanks.
2.4. Regionarea turistică
Una dintre cele mai importante atrac ții ale turi știlor ve niți în Alaska este, din 1952,
”Casa lui Mo șCrăciun” din localitatea North Pole . ”Santa Claus House ”afost vizitat ă
demilioane de turiști.ÎnAlaska, aceast ăcasăaCrăciunului ve șnic este considerat ășicel mai
important magazin încare poți procura un cadou pentru s ărbătorile de iarnă. Alături de moșul
adev ărat de laPolul Nord, atrac ția vizitatorilor o constituie șistatuia acestuia, care pare
aficea mai impun ătoare din lume, av ând câțiva zeci de metri î nălțime.
Figura 2. 11Casa lui Mo șCrăciun dinNorh Pole, Alaska
Sursa:https://www.santaclaushouse.com/

37Inupiații din Kaktovik vânează una dintre cele trei balene deGroenlanda la care au
dreptul în fiecare an. Vânătoarea e o parte importantă din hrana culturală și nutrițională a
oamenilor. Totuși poluarea fonică, în continuă creștere din cauza explorărilor din larg, a
alungat ba lenele mai departe de țărm, amenințând vânătoarea..
Figura 2. 12Zonarea turistică Al aska
Sursa: http://www.nativescience.org/
O altă atrac ție este Sitka Na tional Historical Park , cu ocolecțiemare de totem uri
care comemorează ultima încercare de rezisten ță a popula ției native Tlingit împotriva
coloni știlor ruși.
Katmai National Park and Preserve include Valley of Ten Thousand Smokes , o zonă
a vulcanilor activi care în 1912 a produs una dintre cele mai violente erup ții din lume.
Parcul Național Glacier Bay și Parcul Naștional Wrangell -St.Elias , ambele
desemnate de Patrimoniul Mondial UNESCO în 1979, au fiorduri și ghețari impresionan țiși o
si multe specii de păsări și anima le.
O altă atrac ție în anumite momente ale anului este lumina nordică (aurora borealis),
un fenomen atmosferic care luminează cerul nop ții în emisfera nordic ă.

38Figura 2. 13Sitka N ational Historical Park din Alaska
Sursa: https://www.britannica.com/place/Sitka -National -Historical -Park
CAPITOLUL 3. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE AL POTEN ȚIALULUI
TURISTIC
3.1. Structuri de primire turistică
3.1.1. Structuri de primire turistică de cazare
Prin structuri de primire turistice în țelegem orice construcții și amena jări destinate
prin proiectare și execuție, ca zării sau servirii mesei pentru turi ști, împreun ă cu serviciile
specifice afer ente.
Structurile de primire turistice includ hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri,
nave fluviale si maritime care dispun de spa ții de cazare, sate de vacanț ă, pensiuni, pensiuni
agro-turistice precum și alte unit ăți cu funcțiuni de cazare, unit ățile de alimenta ție din incinta
acestora, unită țile de alimentație public ă, situate în sta țiunile turistice dar și cele care sunt
administrate de societă ți comerciale de turism, indiferent de amplasament, de forma de
organizare și de proprietate.
Hotelurile sunt structurile de primire turistică amenajate în clădiri sau în corpuri de
clădiri, care pun la dispozi ție turiștilor camere, garsoniere sau apartamente dotate
corespunzător, asigu răprestări de servicii specifice și dispun de recepție și de spații de
alimentație în incint ă. Această clasă include furnizarea de cazare, în mod tipic zilnic sau
săptămânal, în principal pentru sejururi scurte de către vizitatori. Aceasta include furnizarea
de camere mobilate în camere și apartamente. Serviciile includ cură țenie zilnică și paturi. O
gamă de servicii suplimentare pot fi furnizate, cum ar fi serviciile de mâncare și băuturi,
parcare, servicii de spălătorie, piscine și săli de antrenament, facilită ți de recreere, precum și
facilități de conferințe și convenții. Această clasă include cazare oferită de: hoteluri, hotelurile
de vacanță, apartamente / apartamente, moteluri.

39Figura 3.1 Volumul vizitatorilor înAlaskaîn funcție detipul de cazare.
Sursa:https://www.alaskatia.org/
Întabel ul de mai sus se prezintă numărul de vizitatori care utilizează tipurile de
cazare de pe pia ță.În anul 2016 vizitatorii care au folosit ca mijloc de transport avionul au
prefer at cel mai probabil să utilizeze hoteluri / moteluri în propor ție de 55%, același procent
ca în 2011. Doar peste o treime (35%) au rămas cu prietenii / familia .
Pasagerii care folosesc vasele de croazieră cel mai frecvent se cazează în hoteluri /
moteluri (25%) șicabane (12%). Ambele rate au scăzut între 2011 și 2016, reflectând
procentul mai mic de intersec ție al pasagerilor în leg ătură cu călătoriil edus-întors în 2016.
Turiștii care au folosit ca mijloc de tranport autostrada/feribotul au folosit
campin gurile de rulete (46%), hoteluri / moteluri (3%), șiau stat prieteni/familie (24%).
Comparativ cu anul 2011, utilizarea hotelurilor / motelurilor a scăzut (de la 38% la 31%), în
timp ce utilizarea prietenilor/familiei a crescut (de la 19% la 24%). Preferințele B&B (Bed and
Breakfast) au scăzut în fiecare din ultimele două studii: de la 10% în 2006, la 8% în 2011, la 6
în 2016.
3.1.2. Alimenta ția din Alaska și importanța ei pentru turism
Consiliul pentru politic aalimentară din Alaska lucrează la înt ărirea sistemelor de
stimulare locală șidezvoltare economică legată de mâncarea din Alaska prin sporirea
securității alimentare și îmbun ătățirea nutriției și a gradului de s ănătate. Consiliul pentru
politica alimentară din Alaska serve ște ca resurs ă de in formare pentru sistemele locale de
alimente și lucreaz ă la identificarea și propunerea unei politici de mediu precum și schimb ări
care se pot îmbunătă ți producția, prelucrarea, distribuția, s ănătatea, securitatea, și siguranța

40alimentelor. Obiectivele pe t ermen lung ale Consiliul trebuie să identifice barierele care stau
în calea construirii unei sistem alimentar viabil în Alaska, să creeze un plan strategic care să
spargă aceste bariere, și de a face recomand ările necesare astfel încât factorii de decizie să
pună în aplicare acest plan.
Produsele tradi ționale și locale din Alaska sunt strâns legate de locul pe care îl ocup ă
pentru popoarele nativilor din Alaska, legătură ce a existat aici de mii de ani. Alimentele
culturii și familiei pot fi disponibile num ai la nivel local -sau, pentru grupurile de turi ști care
vin din alte păr ți ale lumii.
Câteva exemple de facilită ți de prelucrare a produselor în statul Alaska includ: pește
și vânat adică procesoare care vor cură ța, procesa, afuma și vor ambala peștele ș i recoltele de
vânat. Carne de vită este prelucrată companii locale mai mari din domeniu , cum ar fi Delta
Meat &Sausage. Mata nuska Creamery este o entitate procesoare de miere de albine . Alți
producători furnizează produse alimentare sub marca "Made in Alas ka", cum ar fi Taco Loco,
care face tortilla și tamales vândute în cele mai importante magazinele de b ăcănie, precum și
ambalajele de somon pentru magazine.
3.1.3. Oferta de agrement, agrement sportiv și divertisment cultural
Orașul Fairbanks se afl ăîntr-o parte a lumii care este definită de locurile sălbatice
care trezesc și hr ănesc sufletul, în timp ce se stabile ște cu bucurie o scen ă pentru o mare
varietate de evenimente de artă clasică și contemporan ă, de teatru și muzic ăși de expoziții pe
tot pa rcursul anului.
Festivalurile anuale oferă o privire de ansamblu în cultura din zona Fairbanks. De la
festivaluri cu spectacol la festivaluri care sărbătoresc cea mai lungă zi a anului. De altfel aici
există întotdeauna ceva de sărbătorit.
Summer Arts Fest ival din Fairbanks oferă ateliere de lucru pentru adul ți și concerte
pentru to ți anual în luna iulie. Festivalul încurajeaz ă cre șterea dezvolt ării personale și
aprecierea artei. Peste 180 de ateliere arte vizuale, dans, scris, teatru, arte vindecătoare șiarte
culinare și 100 de spectacole de muzic ăse desfă șoară în mai mult de 25 de loca ții din oraș.
Participan ții pot merge la concerte, pot participa la mini -ateliere sau pot sta pe durata celor
două săptămâni să se bucure de toate cele pregătite de organiz atori. The American Bus
Association a desemnat acest even iment ca unul de seamă în topul celor 100 de evenimente
din America de Nord pentru anul 2015.

41Figura 3.2 Imagini de la festivalurile din Fairbanks Sursa: https://www.explorefairbanks.com
Cum ora șul Fairbanks este așezat în nordul statului Alaska are o clim ă care permite
cultivarea unor bogate culturi indigene de către indienii Athabascan în Inupiaq și în Arctic a.
În mod tradi țional poporul Athabascan p ăstrează un stil de via ță de subzisten ță care include
pescuitul și vân ătoarea, acestea fiind completate de tehnologia modernă. Poporul Athabascan
are o cultură bogată, iar arti știi originari din Alaska ofer ă atât o legatură foarte reală cu
trecutul cât și o punte spre viitor. Artisții locali ofer ă diferite accesorii precum mărgele,
diferite sculpturi din filde șși oase, p ăpuși și diferite obiecte din pieile animalelor, coșuri de
mesteacăn și molid. Toate aceste obie cte sunt realizate manual de către arti știi nativi din
Alaska. O altă mo ștenire lasat ă de strămo și aici este dansul, și povestirile vechi. În luna
noiembrie are loc Festivalul Athabascan Fiddlers dedicat culturii native din Alaska, în luna
martie este Fes tivalul de Arte Native, iar in luna iulie au loc Jocurile Olimpice Mondiale
Eskimo -indiene unde localnicii î și arat ă abilitățile atletice.
3.1.4. Mijloacele de transport
Alaska este de aproximativ două ori mai mare decât Texasul, cu un sistem rutier de
mărimea statului Hawaii. Aceasta înseamnă că marea majoritate a statului Alaska nu poate
avea acces pe autostradă . Alaska este, fără îndoială, statul cel mai pu țin conectat în ceea ce
prive ște transportul rutier. Sistemul rutier de stat acoper ă o zonă relativ mică a statului, care
leagă centrele ora șelor și autostrada Alaska, principala cale de ieșire a statului prin Canada.
Capitala de stat, Juneau, nu este accesibilă pe șosea, ceea ce a generat mai multe dezbateri pe
parcursul deceniilor privind mutarea capitalei într -un ora ș pe sistemul rutier. O caracteristic ă
unică a sistemului rutier este tunelul memorial Anton Anderson, care leagă autostrada
Seward, la sud de Anchorage, cu comunitatea relativ izolată dinWhittier. Tunelul a de ținut

42titlul celui mai lung tunel rutier din America de Nord (la aproape 4 km) până la finalizarea
tunelului Interstate 93din Boston, Massachusetts.
Figura 3.3 Sistemul rutier limitat al statulu i Alaska
Sursa: https://www.alaskaoutdoorssupersite.com/travel/transportation
Transportul feroviar în Alaska oferă acces la Anchorage, Seward, Whittier, Wasilla,
Denali National Park și Fairbanks. În funcție de segmentul de traseu pe care se c ălătore ște,
calea ferată oferă "oprirea cufluierului" în oricare din mai multe loca ții îndep ărtate, de unde
poate începe aventura pe jos sau cu barca gonflabilă.
Figura 3.4 Sist emul feroviar din Alaska
Sursa: hhttps://en.wikipedia.org/wiki/Glacier_Discovery

43Zborurile către și din Alaska p rovin din multe ora șe. De departe, cel mai mare num ăr
de zboruri spre Alaska provine din Seattle, din care este posibil să ajungi cu zboruri directe
spre Ketchikan, Juneau, Anchorage sau Fairbanks. Odată sosit în Alaska, nu poțiavea
probleme la găsirea z borurilor către toate ora șele și satele din stat. Unele dintre acestea sunt
servite zborurilor zilnice programate zilnic, iar altele sunt servite intermitent. Aeroporturile și
transportatorii sunt disponibili în toate ora șele mai mari și în multe sate mai mici.
În general autovehiculele 4 x4și camioanele nu sunt potrivite pentru c ălătoriile în
largul lor în mare parte din stat (în afară de ora șele mari). Acest lucru se datorează faptului că
o mare parte din Alaska este acoperită de tundra sau muskeg, un covor umed de vegeta ție care
plutește adesea peste un strat de permafrost înghețat. Un vehicul greu se va împr ăștia în punga
de tundră prin acest strat șiva deveni rapid împotmolit, necesitând mai multe alte vehicule
pentru a scoate vehiculul lovit de noroi. În majoritatea cazurilor, vehiculele pentru toate
tipurile de teren sunt ATV -urile sau UTV -urile (buggy -uri 4 x4cu scaune side -by-side)
deoarece sunt cele mai potrivite pentru a conduce pe drumurile din Alaska. Ele sunt folosite în
principal în timpul verii (mai -iunie) până în toamnă (sfâr șitul lunii septembrie și începutul
lunii octombrie), dar în cazul în care solul este înghe țat și nu exist ă acoperir e de zăpadă, pot fi
folosite și în timpul iernii. Tundra este fragil ă,și pentru c ă sezonul de vegeta ție din Alaska
este atât de scurt, urmele lăsate de ATV -uri pot fi vizibile pe mai mul ți ani.
Snowmachines, cunoscute și în Alaska ca snoguri, snowmobile s au sanie, sunt
folosite în cea mai mare parte a statului.
Multe ora șe și sate din statul Al aska sunt accesibile numai pe cale maritimă sau cale
aeriană. Alaska are un sistem bine dezvoltat de feribot, cunoscut sub numele de Alaska
Marine Highway, care dese rvește orașele din sud -est, sudul central și Peninsula Alaska.
Sistemul operează, de asemenea, un serviciu de transport cu feribotul de la Bellingham,
Washington și Prince Rupert, British Columbia, în Canada, c ătre Skagway.
Vasele de croazieră sunt o modal itate tot mai populară pentru turi ști să vadă Alaska.
Deoarece multe dintre râurile din Alaska au ad âncimi mici pentru cel pu țin o parte din
lungimea lor, jetboat -urile sunt foarte populare.
O altă metodă de transport din Alaska este sania trasă de câini.În jurul statului se
desfă șoară diverse curse, dar cea mai cunoscută este traseul Iditarod Trail Sled Dog .
De asemenea, trebuie remarcat faptul că Alaska are cel mai mare procent de oameni
care merg pe jos ca metodă de navetă la locul de muncă.

443.1.5. Mi jloace de promovare și comercializare turistic ă
Alaska Travel Industry Association (ATIA) este asociațiaoficială de marketing
turistic al statului Alaska. ATIA este responsabi lăpentru comercializarea statului ca destina ție
turistică la nivel mondial și consilierea statului cu privire la planificarea turismului și
problemele de politică.
ATIA întreprinde următoarele ac țiuni:
Promovarea și facilitarea c ălătoriilor în și din statul Alaska
Încurajarea cre șterii și îmbun ătățirea facilit ăților pentru vizitatori, a serviciilor și a
atracțiilor din Alaska
Planificarea unei campanii de marketing de stat care promovează Alaska ca destina ție
pentru vizitatori
Creșterea gradului de conștientizare a importanței economice a industriei turistice
Elaborarea și implementarea unor programe benefice pentru furnizorul de sejururi
Inițierea și cooperarea cu entit ățile locale, statale și federale în elaborarea și
implementarea programelor, politicilor și legislațiilor care s ă răspundă nevoilor industriei și să
intervin ă în aceste aspecte și inițiative care ar afecta în mod direct facilitarea și promovarea
călătoriilor către și în interiorul ț ării
Cooperare cu statul în ceea ce prive ște dezvoltarea turismului și planificarea pe termen
lung
Sub egida ATIA sunt trei domen ii majore pentru programele de dezvoltare:
Marketingul turismului
Servicii pentru industria turismului
Administra ție
Noile metodele de publicitate și mass -media sunt testate și ATIA se str ăduie ște
pentru a genera numărul maxim de vizitatori la cel mai mic cost total. Prin programe de
sensibilizare a imaginii -televiziune, reviste și internet –ATIA se străduie ște s ă genereze
suficient interes pentru Alaska.

453.2. Circula ția turistic ă
3.2.1. Programe turistice oferite
O sălbăticie vastă, nelocuită, cople șește orașele relativ mici din stat, cum ar fi
Anchorage cu func ția comercial ă, cu multe lucruri de făcut, și Juneau (o capital ă curioasă de
stat fără acces la drum). De această frumuse țe natural ă se poate bucura turistu l în timpul
drumeției, vân ătorii și pescuitului în aer liber, mai ales c ă statulși parcurile naționale sunt
unele dintre cele mai mari din Statele Unite. De și exist ă numeroase muzee și alte atracții
turistice în centrele majore, ora șele sunt probabil mai folosite ca puncte de reper pentru a
explora săl băticia din Alaska, cum ar fi parcurile na ționale Denali și Kenai Fjords.
Figura 3. 5Imagini din parcurile na ționale Denali și Kenai Fjords.
Sursa: https://alaskabydesign.com/
Programul Alaska este un program de explorare culturală care face parte din noua
Inițiativ ă de Leadership a Alaska Government , care se concen trează asupra impactului
schimbărilor climatice asupra țărilor și comunit ăților din întreaga lume și exploreaz ă acțiunile
întreprinse la fa ța locului, de la nivel local la nivel global, pentru a r ăspunde schimb ărilor .
În timpul călătoriilor în Alaska se ur măre ște un proiect independent de explorare
asupra unui aspect al mediului, al culturii sau al schimbărilor climatice care îl interesează în
mod deosebit pe turist. Programele de ecologie urmăresc păstrarea echilibrării ecoturismului
cu conservarea ecosis temelor delicate sau crearea unor proprii propuneri ca răspuns la
reacțiile climatice.

463.2.2. Număr de turi ști,destinații în țar ă/regiune/localitate; motiva ții, mijloace de
deplasare; număr de turi ști înregistrați la frontier ăși în spații de cazare
În anul 2017 din mai și pân ă în septembrie s -a estim at un num ărde 1.926.300 de
vizitatori în statul Alaska. Ca și mijloace de transport dintre aceștia 1.089.700 au c ălătorit cu
nave de croazieră, 750.500 au folosit avionul, iar 86.100 au folosit mijloace de sol precum
autostrada sau feribotul.
Alaska Visitors Statistics Program AVSP numără vizitatorii pe măsură ce părăsesc
statul, și ce mijlo acede transport (aeroport, autostrăzi, feriboturi și nave de croazier ă)
folosesc .
Figura 3. 6Volumul vizitatorilor înAlaska în funcție de mijlocul de transport, 201 7
Sursa: https://www.alaskatia.org
Vara anului 2017 a înregistrat o cre ștere a volumul vizitato rilor de 4% (68.800 de
vizitatori) fa ță de cei din din vara anului 2016. O mare parte din cre ștere este atribuit ă pieței
de croazieră care la rândul ei a crescut cu 6% (63.800 de vizitatori). Pia ța transporturilor
aeriene a crescut cu mai pu țin de 1% (3400 de vizitatori), în timp ce pia ța autostr ăzilor și
feriboturilor a crescut cu 2% (1.600 de vizitatori). În ceea ce prive ște cota de piaț ă, turisții
care au folosit navele de croazieră și-au majorat procentul de la 55% la 57% din total
vizitatorilor. Turi știi care au folosit avionul au scăzut de la 40% la 39%, iar
autostrada/feribotul a scăzut de la 5 la 4 procente.7%
6%
87%Volumul vizitatorilor înAlaskaîn funcție
de mijlocul de transport, 2016
autostrăzi/feribot
avion
nave de croazieră

47Figura 3. 7Volumul vizitatorilor înAlaska în funcție de mijlocul de transport
Sursa: https://www.alaskatia.org
Volumul vizitatorilor din vara anului 2017 a fost de 1.926.300. Acest lucru o
clasează ca fiind a treia vară consecutivă de cre ștere deoarece vo lumul turis ților a crescut cu
7% în 2015, cu 4% în 2016 și cu 4% în 2017. Dac ă analizăm pe termen lung volumul de
turiști din anul 2017 rezultă cu 13% mai mul ți vizitatori decât cu un deceniu mai devreme, și
o creștere de 26% faț ă de 2010 care este cel mai mic punct din ultimul deceniu.
Figura 3. 8Evoluția turiștilor în Alaska 2008 -2017 Sursa: https://www.alaskatia.org
În ceea ce prive ște scopul c ălătoriilor din Alaska, vizitatorii sunt interesa ți pentru a
călători pentru vacan ță (79%), urmată de vizitarea prietenilor / rudelor (13%), afaceri (5%), și
de afaceri / distracție(3%). Ratele de destina ție a c ălătoriei variază foarte mult prin mijlocul
de transport ales: astfel vizitatorii de croazieră sunt cel mai probabil să călătorească pentru
vacanță în propor ție de 99%.

48Figura 3. 9Scopul vizitelor turi știlor. Sursa: www.alaskatia.org
Cea mai vizitată regiune din Alaska este Southe astcare capturează 67% din pia ța
globală, urmată de Southcentral (52%), Interior (29%), S outhwest (4%) șiFar North (2%).
Ratele de vizitare peste noapte sunt foarte diferite pentru Southeast , care a capturat 10% din
piață în 2016. Southcentral a fost cea ma i vizitată regiune pentru vizitele overnight (peste
noapte) la 44%, urmată de Interior cu 27%. Ratele vizitelor regionale pentru pia ța global ă s-au
schimbat foarte pu țin în ultimul deceniu. Între 2011 și 2016, s -au înregistrat u șoare sc ăderi în
zona Southce ntral (de la 56% la 52%), în Interior (de la 33% la 29%), șiSoutheast (de la 68 la
67%). Southwest și Far North au r ămas la fel la 4% și 2% respectiv.
Figura 3.1 0Regiunile vizitate din Alaska. Sursa: www.alaska tia.org
Porturile din Juneau, Ketchikan și Skagway au fost cele mai vizitate ca destinații din
Alaska în vara anului 2016. Modificări ale ratelor de vizitare în func ție de locație între 2011 și
2016 au fost în limitele a 3 procente, cu câteva excep ții:Denali a scăzut de la 28 la 23 de
procente, iar Fairbanks a scăzut de la 21 la 17 la sută.

49Figura 3.1 1Topul celor 10 destina ții din Alaska în 2016. Sursa: www.alaskatia.org
În anul 2016 vizitatorii din Alaska și-au evaluat călătoria , ca fiind foarte mul țumiți –
75%,mulțumiți -de 23%, doar 1% au fost nemul țumiți. Foarte satifsăcu ți au fost pasagerii de
vasele de croazieră în propor ție 76% sunt foarte satisf ăcuți,73% vizitato rii pe cale aeri anăși
67% printre vizitatorii de pe autostradă / feribot. În ultmul deceniu ratele de satisfac ție au
crescut foarte mult. Astfel vizitatorii foarte mul țumiți au crescut de la de la 70% în anul 2006
la 71% în anul 2011 respectiv la 75% în a nul 2016. Un alt indicator care a sus ținut o creștere
generală a satisfac ției în ultimul deceniu este indicatorul ”mult mai mare decât aștept ările” a
crescut de la 25% în 2006, la 26% în 2011 respectiv la 29% în 2016.
Figura 3.1 2Gradul de satisfac ție al turi știlor. Sursa: www.alaskatia.org

50Gradul de repetare a călătoriilor în Alaska a fost în cre ștere în ultimul deceniu. Astfel
de la 30% din vizitatori în 2006 s -a ajuns la 40% în 2016. Procentul de vizitatori in dică faptul
gradul acestora de a se întoarce Alaska a fluctuat u șor, de la 40% 2006, la 38% în 2011,
respectiv la 40% în 2016.
Figura 3.1 3Gradul de repetare a călătoriilor în Alaska. Sursa: www.alaskatia.org
Când au fost întreba ți despre activit ățile pe care le -au intreprins în Alaska, cel mai
frecvent turi știi au precizat cumpărăturile, vizitarea faunei sălbatice, croazierele pe timp de zi
și drumețiile / plimb ările naturale. În afară de cum părături, cele mai comune activită ți pe care
pasagerii de croazieră și cei cu trenul prefera croaziere de zi și excursii în orașe. Vizitatorii
care au ales calea aeriană au fost interesa ți să participe la excursii pentru vizitarea faunei
sălbatice, drume ții sau plimbări în natură și pescuit. Vizitatorii de pe autostrad ă / feribot au
arătat interes pentru vizualizarea faunei sălbatice, drume țiilor și plimb ărilor naturale și
camping.
Figura 3.1 4Top 10 activită ți preferate de turiști în Alaska. Sursa: www.alaskatia.org

51Vârsta medie a vizitatorilor din Alaska a fost de 53,7 ani, de la 50,7 în 2011. Cele
mai frecvente grupe de vârstă au fost 65+ (29%), urmat e de 55 -64 (25%). În func ție de vârst ă,
un procent crescând de vizitatori raportează pensionari: de la 39% in 2006, la 41% in 2011, la
44% in 2016.
Figura 3.1 5Grup ede vârstă ale turi știlordin Alaska. Sursa: www .alaskatia.org
Vizitatorii au cheltuit în medie de 1.057 USD de persoană în călătoriile lor din
Alaska, fără a include și transportul sau ieșirile în oraș sau orice alte activit ăți. Acest procent
de cheltuieli este cu 12% mai mare decât media din 2011 de 9 41 dolari, și cu 13% faț ă de anul
2006 când media a fost de 934 dolari. După cre șterea inflației în 2016 cheltuielile pe c ălătorie
au crescut cu 4% fa ță de 2011. Vizitatorii care au ales ca mijloc de transport avionul au
raportat cea mai mare medie a chelt uielor pe persoană de 1.674 dolari, urmate de vizitatorii de
pe autostrada / feribot 990 de dolari și vizitatorii de croazier ă la 624 dolari.
Figura 3.1 6Cheltuielile medii ale turi știlor din Alaska. Sursa: www.alaskatia.org
În ceea ce prive ște categoria de cheltuieli, categoriile de evenimente cu cele mai mari
cheltuieli medii pe persoană au fost tururile (200 de d olari), pachete overnight, croaziere (182
dolari) și cadouri / suveniruri / îmbr ăcăminte (137 $). Categoriile suplimentare includ hrana /

52băutura (133 $), cazare (126 $) și transport / carburant / închiriere mașini (81 dolari).
Categoria "altele" sunt chel tuielile care pot fi atribuite unei singure categorii de cheltuieli ($
198). Cheltuielile pe categorii de transporturi diferă. Cheltuielile turi știlor din Alaska,
excluzând costurile de transport pentru a călători în și din Alaska, au totalizat $ 1.97 mili arde
în vara anului 2016, în cre ștere cu 31% faț ă de 2011 când au fost 1,51 miliarde dolari.
Creșterea mare reflect ă cre șterea puternic ă a traficului de vizitatori, precum și creșterea
cheltuielilor pe persoane. Ajustarea valorii din anul 2011 a dolarului până în 2016 a dus la
creșterea cheltuielilor totale cu 21%.
Figura 3.1 7Categorii de cheltuieli ale turi știlor din Alaska. Sursa: www.alaskatia.org
În 2016 aproximativ 1,45 milioane de vizitatori au călătorit var a pentru vacan ță.
Cei care îșivizitează prietenii și rudele reprezint ă cea de -a doua cea mai mare pia ță de
destinații de c ălătorie la 239.600, urmată de afaceri (92.900) și de afaceri / pl ăcere (59.400).
În timp ce scopurile de călătorie au crescut între 2011 și 2016, concediul acrescut într -o rată
deosebit de ridicată (22%).
Figura 3. 18Motivații de c ălătorie ale turi știlor în Alaska. Sursa: www.alaskatia.org

533.2.3.Turi știi str ăini
Cei mai numero și vizitatori din Alaska sunt din estul SUA , reprezentând 713.300 de
vizitatori, urmat de sudul SUA (390,100), Vestul Mijlociu SUA (276,800) și Est ul SUA
(178,300). Canada a reprezentat 131 .900 de vizitatori, în timp ce alte țări interna ționale au
reprezentat un total de 167.200 de vizitatori. Cea mai mare cre ștere a fost înregistrat ă de către
vizitatori din vestul S.U.A. (cre ștere de 27%), urmat ă de Midwestern S.U.A. (cre ștere de
23%), Canada (19%), sudul SUA (14%), estul SUA (9%) și alte ț ări interna ționale ( 9%).
Figura 3. 19Țările din care provin turi ști din Alaska. Sursa: www.alaskatia.org
Figura și tabelul de mai jos arat ă modul în care volumul vizitatorilor către Alaska a
fluctuat în ultimul deceniu în funcție de c ăile de transport alese: avion, nave de croazieră și
autostrăzi / feriboturi.
Figura 3.2 0Alegerile turi știlor în materie de mijloacele de transport, 2008 -2017
Sursa: https://www.alaskatia.org

543.2.4Număr de înnoptări
Vizitatorii au petrecut o medie de 9,2 nop ți în Alaska în vara anului 2016. Cea mai
comună perioadă de timp este de patru până la șapte nopți, reprezentând 52% din toți
vizitatorii, urmată de opt până la 14 nop ți,reprezentând 34%.
Durata medie de ședere în Alaska sa schimbat puțin în ultimul deceniu, de la 9.1 nopți
în 2006 la 9,2 nopți atât în 2011, cât și în 2016. Procentele în funcție de intervalul de timp au
rămas de stul de consecvente, a șa cum se arat ă îndiagrama de mai jos
Figura 3.2 1Durata vizitelor turi știlor în Alaska. Sursa: www.alaskatia.org
Turiștii ce folosesc autostrad a/feribot ulraportează cele mai lungi șederi , 12,0 nop ți.
Durata medie a călătoriei a scăzut: de la 18,8 nop ți în 2006, pân ă la 13,2 nop ți în 2011, pân ă
la 12,0 nop ți în 2016.
Turiștii veniți pe calea aerului urmează cu 10,0 nopți. Num ărul mediu de sejururi în
rându llora crescut de la 9,4 nopți în 2006, pân ă la 9,8 nop ți în 2011, pân ă la 10,0 nop ți în
2016.
Turiștiidepecroazier eau petrecut în Alaska în medie 8,4 nop ți, inclusiv toate nopțile
la bord.). Procentul de ședere între 4 și 7 nopți a crescut (de la 57 %la 62 %), în timp ce
procentul de ședere între 8 și 14 nopți a sc ăzut (de la 38% la 35%).

55Figura 3.2 2Durata vizitelor turi știlor în Alaska pe tipuri de transport. Sursa: www.alaskatia.org
3.2.5.Distribuția fluxurilor turistice în țar ă/regiune
Harta de mai jos este folosită și în programele de marketing ale statului Alaska și
arată modul în care sunt definite regiunile. Regiunea Inside Passage este men ționat ă drept
Sud-Est pentru acest raport.
Figura 3.2 3Harta regiunilor din Alaska. Sursa: www.alaskatia.org

56Diagrama de mai jos prezintă volumul estimat de vizitatori pentru regiunile și
destinațiile din Alaska pentru verile 2011 și 2016 .Regiunea de Sud -Est a primit cel mai mare
număr de vizitatori din Alaska -1.212.000, urmată de Southcentral -975.000, Interior –
543.000, Southwest -84.000, și la Far N orth-33.000. Vizit eleîn fiecare dintre cele cinci
regiuni din Alaska au crescut între 2011 și 2016, reflectând creșterile puternice. Creșterea cea
mai puternică a fost în regiunea Sotuheast , care a înregistrat în anul 2016, în compara ție cu
anul 2011, cu 175 000 de vizitatori mai mulți,și cel mai slab din regiunea Far North , care a
văzut o cre ștere de numai 2.000 de vizitatori. Juneau, Ketchikan și Anchorage au fost trei
dintre cele mai vizitate comunită ți din Alaska, atât în 2011, cât și în 2016.
Figura 3. 24Volumul vizi tatorilor pe regiunile din Alaska. Sursa: www.alaskatia.org

57CAPITOLUL 4. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
4.1. Premise ale dezvoltării turismului
Alaska Travel Industry Association (ATIA) este cea mai importantă organiza ție din
industri a turismului care promovează Alaska ca destina ție turistic ă,promovând industria
turismului din Alaska ca fiind una dintre for țele economice majore ale statului ,rămâ nând în
acela și timp atent ă la îngrijirea mediului, recunoa șterea culturilor și calitatea unic ă a vieții din
Alaska. Principii de bază:
Promovarea și facilitarea c ălătoriilor în șidinstatul Alaska
Încurajarea cre șterii și îmbun ătățirea facilit ăților, ser viciilorși atracțiilor pentru turiștii
din Alaska
Sectorul privat trebuie să facă eforturi pentru a asigura un plan de marketing de turism
robust și larg bazat pe statul Alaska
Creșterea gradului de conștientizare a importanței economice a industriei turi smului
Elaborarea și implementarea programelor benefice pentru furnizorii de c ălătorii și
pentru industria de sprijin.
Inițierea și cooperarea cu entit ățile locale, naționale și federale în elaborarea și punerea
în aplicare a programelor, politicilor și legislației care s ă răspundă nevoilor industriei și să
intervină în acele probleme și inițiative care ar afecta în mod direct facilitarea și promovarea
călătoriilor către și din interiorul statului Alaska
Colabor arecu sectorul public pentru dezvoltarea turi smului și planificarea pe termen
lung
ATIA î și propune ca resursele turistice s ă fie dezvoltate într -o manieră prudentă
pentru a asigura durabilitatea și diversitatea pe termen lung a întreprinderilor turistice mari și
mici. Mai mult decât atât scopul ATIA este de a răspândi beneficii economice pozitive, de la
cea mai îndepărtată la cea mai u șoară de accesat.
O componentă importantă în dezvoltarea resurselor turistice este o continuă
concentrare pe asigurarea călătoriilor la cel mai înalt nivel de calitate. ATIA inten ționeaz ă să
menținăși să sporească pozi ția statului Alaska pe piaț ă ca o destina ția de c ălător ie culturală și
naturală de calibru mondial.
ATIA recunoa ște c ă dezvoltarea turismului schimbă comunită țile, oferindu -le atât
beneficii pozitive (ocuparea for ței de munc ă, oportunită ți economice, baza fiscal ă, sentimentul
de mândrie și scop etc.), precum șibeneficii negative cum ar fi impactul asupra stilului de

58viață dacă schimbările nu sunt încorporate în colaborare. Ceea ce sus ține statul Alaska ca
destinație turistic ă este caracterul unic al comunită ților în care locuitorii sunt adesea pasionați
de ac tivitățile lor de zi cu zi din Alaska și pentru atributele lor de calitate a vieții. ATIA
susține preocup ările reziden ților și dorește s ă păstreze acele valori și stilul lor de viaț ă din
Alaska pentru că sunt elemente importante care atrag turi ști. Scopul ATIA este de a forma un
viitor în care oamenii și natura s ă înflorească într -un mod natural și cu succes.
Viziunea ATIA pentru dezvoltarea turismului poate fi rezumată după cum urmează:
ATIA va juca un rol principal în facilitarea dezvoltării viitoare a tu rismului din Alaska
Turismul va fi tratat ca o oportunitate durabilă importantă pentru dezvoltarea
economică și a resurselor statului
Terenurile publice sau private vor deveni mai accesibile turi știlor, deoarece ATIA este
în tratative cu proprietarii de te renuri să identifice oportunită țile suplimentare pentru
accesarea terenurilor cu poten țial turistic
Culturile native și stilul unic de viaț ă din Alaska vor fi protejate și chiar îmbun ătățite,
iar comunită țile vor lucra pentru identificarea și p ăstrarea în mod activ a caracterului și a
calităților pe care le prețuiesc cel mai mult
Punctele de observare a vie ții sălbatice vor fi suplimentate
Oportunită țile de dezvoltare a turismului vor crește
Congestionarea și supraaglomerarea, precum și conflictele dintre segmentele turistice
vor fi evitate.
Spectrul larg al afacerilor turistice, mari și mici, se va dezvolta și vor ap ărea noi
oportunită ți de dezvoltare
Spiritul de colaborare va pătrunde în toate segmentele industriei turismului, a
comunităților și a organi zațiilor de management ce se ocup ă cu cultivarea terenurilor
În anul 2016 în Alaska a avut loc conferin ța Adventure Travel Trade Association din
Anchorage, aceasta fiind prima întâlnire a asocia ției în America de Nord. Întâlnirea a atras
atenția internațio nală asupra statului Alaska ca destina ție de calitate a turismului, ceea ce
întreprinderile din stat sunt interesate să continue.

594.2. Forme de turism ce se pot dezvolta în func ție de potențialul turistic natural,
cultural -istoric, tehnic șieconomic și alte condiții
Forme lede turism ce se pot dezvolta trebuie să integr eze concepte precum
durabilitate și responsabilitate faț ă de mediu în dezvoltarea turismului din Alaska. Însă acest
lucru trebuie să se facă r ămânând atent la recunoa șterea cul turilor și calitatea unic ă a vieții din
Alaska astfel ca acestea să rămână nepericlitate.
Una din tre formele de turism care pot fi dezvoltate pe baza poten țialului turistic
oferit de Al aska este turismul rural , mai exact, turismul rural activ. Agricultura ar oferi o
oportunită ți de informarea vizitatorilor despre stilurile de viaț ă din mediul rural și chiar
posibilități de a r ămâne și de a lucra la ferm ă. Acest lucru ar spori cuno ștințele și experiența
culturii locale a comunită ții pentru oaspeții s ăi, oferind în acela și timp o oportunitate de a
vizita siturile arheologice, pe care turi știi nu le pot face dac ă se află în zonă pentru mai pu țin
timp, în func ție de interesele lor personale.
Turismul rural are multe forme diferite și este urm ărit din diferite motive. Sunt
motive de dezvoltare pentru a promova turismul ca un pol de cre ștere, cum ar fi pentru
regenerare pentru aglomerările agroindustriale sau diversificarea unei arii agricole marginale
la distanță pent ru turismul de aventură sau turismul cultural.
În timp ce procentul persoanelor sărace din zonele urbane este în cre ștere, exist ă încă
mai multe în mediul rural atât în număr cât și în proporție de populație. O oportunitate cheie
din implicarea mai mult or persoane în turism este de a dezvolta întreprinderi de turism în
zonele în care trăiesc. Aceasta este un sector de activitate care va oferi for ța de munc ă într -o
zonă rurală. Un avantaj specific al turismului rural este faptul că natura produsului impli că
deseori întreprinderile care de țin proprietate local ă, cum ar fi paturi și mic dejun, vizite la
domiciliu și sejururi de ferm ă.
Extinderea turismului sezonal de iarnă în colaborare cu alte organiza ții și companii
private angajate în dezvoltarea pe terme n lung a acestui sezon turistic este o altă formă de
dezvoltare a turismului în Alaska , deoarece in acest sezon elementul principal nu va lipsi
niciodată, adică zăpada. Relieful zonei permite amenajarea de pârtii de ski, iar patinoarele în
aer liber pot fi folosite pentru activită ți precum hochei sau patinaj. Deoarece Alaska este
aproape de Polul Nord si are si o localitate care se cheama North Pole cu o casă a lui Mo ș
Crăciun, în perioada sărbătorilor de iarnă, Alaska poate fi cunoscută ca și casa lui Moș
Crăciun.

604.3. Propuneri de dezvoltare a structurilor de primire turistică
Sub aspectul dimensiunii diversității și calității componentelor, infrastructura
turistică a cunoscut evoluții diferențiate în timp, atât în ceea ce privește structurile de primire
turistică și capacitățile de cazare aferente acestora, cât calitatea și diversitatea serviciilor
oferite.
În ora șele mari, turiștii vorgăsihoteluri confortabile și moderne. În orașele mai mici
facilitățileovernight sunt case care au inclus pat -și-mic dejun, case cu o cameră sau mai multe
camere închiriate în case private , cabane etc. Chiar și bărcile sunt folosite ca mijloc de cazare
pentru vizitator i. Comunită țile trebuie s ă fie realiste cu privire la spa țiu. Nu are rost s ă
dezvo lți un loc din punct de vedere turististic dac ă locația respectiv ă nu are suficiente locuri
de cazare pentru a sprijini numărul a șteptat de vizitatori. Pe de alt ă parte, există câteva
hoteluri în Alaska care sunt construite exclusiv pentru comer țul turisti cși funcționeaz ă numai
în timpul sezonului turistic.
Restaurantele variază de la cele mari și elegante pân ă la cele mici șidecasă. În mare
parte vizitatorii ,se așteapt ă să găsească o varietate de restaurante din care să aleagă. În loca ții
mici, vizita torii nu sunt surprin și să găsească o selec ție mai limitat ă. Vizitatorii călătoresc într –
un loc șpentru a vedea ceva nou și săse bucur ede o masă cu "aromă locală". Turi știi se
bucură de specialită ți locale, cum ar fi somonul afumat sau produse de fructe de padure șide
asemenea, vor cumpăra alimente ambalate pentru a le lua acasă .
Figura 4.1. Crabul, somonul, înghe țata Eskimo (Akutaq), berea Alaskan sunt printre mâncărurile și
băuturile tradi ționale ”Made in Alaska”.
Sursa:https://www.facebook.com/juneaufoodtours/
Turismul din Alaska, ca fenomen economic și social, a cunoscut în ultimii ani o
dezvoltare semnificativă comparativ cu alte sectoare ale economiei. Turiștii preferă să
călătorească și să cunoască locuri noi tocmai din dorința de refulare din cotidian, dintr -o lume
sortită industrializării și urbanizării, monotonă și stresantă. Gradu al, locațiile cu specific rustic

61și/sau tradițional câștigă teren, în dauna vechilor centre turistice. În aceste condiții și
preferințele turiștilor vis -a-vis de posibilele structuri de cazare se schimbă. Cele mai
cunoscute spații de cazare și alimentație -hotelurile și respectiv, restaurantele își pierd treptat
din importanță în dauna unor noi forme de cazare și masă -pensiunile turistice, mult mai bine
integrate în cadrul natural al respectivelor zone.
Serviciul de cazare vizează, prin conținutul său cr earea condițiilor și confortul pentru
adăpostirea și odihna turi știlor. El este produsul a ceea ce se nume ște industria hotelieră,
componentă a industriei turistice care, în accepțiunea actuală, înglobează ansamblul
activităților desfășurate în spațiile de cazare. Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate
complexă, decurgând din exploatarea capacităților de cazare și este alcătuit dintr -un grup de
prestații oferite turistului pe timpul sejurului în unitățile de cazare.
Dezvoltarea și calitatea servici ului de cazare, depind, nu numai de existența unei
baze materiale adecvate, ci și de dotarea cu personal a capacităților de cazare, de nivelul de
calificare a lucrătorilor, de organizarea muncii în unitățile de cazare. În acest context,
insuficiența spații lor de primire și echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanța între
nivelul confortului oferit și exigențele turiștilor, ca și numărul mic al lucrătorilor, sau slaba lor
pregătire influențează negativ calitatea prestației turistice și prin intermediul a cesteia,
dimensiunile circulației turistice și posibilitățile de valorificare a patrimoniului.
4.4. Economie, volum de investi ții și surs ă de finan țare
Industria turismului din Alaska este un motor economic important pentru stat.
Cheltuielile turi știlor c reează locuri de muncă și venituri într -o mare varietate de sectoare,
cum ar fi transportul, vânzarea cu amănuntul și cazare.
Totalul locurilor de muncă legate de industria vizitatorilor din Alaska în perioada
2013 -14 este estimată la 38.700 locuri de muncă cu normă întreagă și part -time, inclusiv toate
cele directe, indirecte și induse. Distribuția impactelor pe regiuni este în funcție atât volumul
vizitatorilor, cât și cheltuielile medii. De exemplu, în timp ce Southeast șiSouthwest atrag un
număr si milar din vizitatori, vizitatorii din Southcentral tind să cheltuiască, ceea ce duce la un
grad mai ridicat de cre ștere economic ă.

62Figura 4. 2Ocuparea for ței de munc ă în Alaska anii 2013 -2014. Sursa: www.alaskatia.org
Ocuparea for ței de munc ăși veniturile au sc ăzut cu 1% în 2013 -2014 în compara ție
cu 2012 -2013. De asemenea cheltuielile totale au scăzut cu mai pu țin de 1 la sut ă. Scăderea
ușoară dintre cele dou ă perioade reflectă, în general, scăderea numărului de vizitatori. Ultimul
declin a urmat cre șteri puternice în perioada 2012 -2013 după cum urmzează: 3% în ocuparea
forței de munc ăși 6% atât în ceea ce privește veniturile, cât și cheltuielile.
Figura 4 .3Angajați, venituri și cheltuieli totale în Alaska. Sursa: www.alaskatia.org
Numărul de locuri de muncă dat de industria turistică (38.700 de locuri de muncă) a
reprezentat 8% din ocuparea for ței de munc ă la nivel de stat în 2013 -2014, și 4% din venitul
muncii la nivel de stat. Propor ția forței de munc ă este mai mare decât cea a venitului din
muncă datorită caracterului sezonier al multor locuri de muncă din industria turismului.
Turismul joacă rolul cel mai import ant în regiunea de Southeast , unde reprezintă 20%
ocuparea for ței de munc ăși 13% din venitul din munc ă. În Interior, industria turismului
reprezintă 10% din ocuparea for ței de munc ăși 6% din venitul din munc ă. În economia mult
mai mare a Southcentral, tu rismul reprezintă 7% din locurile de muncă și 3% din venituri. Are

63o importan ță mai mică în Southwest (4% din ocuparea for ței de munc ăși 2% din venituri) și
mai puțin în Far North (1% din ocuparea for ței de munc ăși mai puțin de 1% din venituri).
Figura 4. 4Ocuparea și salarizarea oamenilor din turism, 2013 -14 2013 -2014.
Sursa: www.alaskatia.org
Promovarea turismului este finan țată de taxele hoteliere plătite de vizitatori. Taxele
de membru și plățile de pu blicitate de către companiile de turism oferă, de asemenea, o parte
modestă din fondurile de marketing turistic. Locuitorii ora șelor și statelor nu pl ătesc niciun fel
de impozite pentru promovarea turismului.
ATIA prime ște finanțare sub form ă de subven țiade la statul Alaska și
implementează un program anual de marketing în domeniul turismului. Programul a inclus
publicitate în televiziune și reviste, social media etc.În ultimii 2 -3 ani, finan țarea programului
de marketing pentru turism din Alaska, prin al ocări de la guvern, a scăzut dramatic din
finanțarea anilor precedenți.

64CAPITOLUL 5. PROGRAME DE PROMOVARE ȘI PUBLICITATE TURISTIC Ă
Sectorul turismului și al serviciilor din Alaska crește, în parte și datorit ă îmbunătă țirii
transportului. Industria turismului din stat a men ținut întotdeauna o relație confortabil ă cu
firmele de marketing și de relații publice, deoarece puține industrii sunt la fel de dependente
de realizarea unei imagini invitative și de apelarea la emoțiile u mane.
Alaska Travel Industry Association (ATIA) este cea mai importantă asocia ție de stat
pentru industria turismului din Alaska. ATIA administrează programul de marketing
TravelAlaska care promovează Alaska ca destina ție turistic ăși susține membrii ei cu
oportunită ți de educație turistic ăși de rețele globale.
ATIA conduce eforturile sectorului privat pentru a se asigura că există un program
robust de marketing în turism și că politicile și legislația care afecteaz ă turismul răspund
nevoilor industriei, rămânând în acela și timp atent la mediul înconjur ător, recunoscând
culturile și sprijinind calitatea unic ă a vieții din Alaska.
Figura 5.1 Sponsori ai promovării turismului în Alaska
Sursa: http://www.tourismworksforak.org
Strategiile de publicitate pentru promovarea turismului pe care ATIA și le propune:
1.Creșterea interesului pentru Alaska ca destinație de c ălătorie șicreșterea dorinței
turiștilor de a vizita statul
2.Consolidarea identită ții brandului și a gradului de conștientizare
3.Desfășurarea unei campanie de marketing cu mai multe direcții, adresat ă potențialilor
vizitatori
4.Continuarea eforturilor de marketing și crearea de parteneriate cu alte organizații
turistice

655.Stabilirea unor mecanisme de monitorizare pentru măsurarea eficien ței programului de
marketing și urm ărirea tendin țelor cu perspective mari potențiale și vizitatori efectivi
6.Oferirea instrumentelor și informațiilor întreprinderilor din Alaska pentru a îmbun ătăți
calitățile individuale ale eforturile de marketing
7.Direcționarea traficul virtual c ătre TravelAlaska.com
În Al askapublicitatea prin televiziune se face prin:
Creșterea gradului de conștientizare și inspirarea unei decizii de vizitare pe scar ă largă
30 secunde dereclame pe canalele na ționale de cablu
10 secunde de reclame în timpul emisiuni lor tv la nivel na țional
Videoclipuri șireclame online
Figura 5.2 Reclamă de promovare a turismului pe canale televizate. Sursa:
https://www.commerce .alaska.gov
Strategia propune atragerea prin imagini cu o înaltă calitate și extinde biblioteca de
film pentru a păstra actual marketingul materialor de promovare prin:
Videoclipuri
Anunțuri TV
Social media
Website
Materiale colaterale

66Modalitățile de promovare prin Social Media:
Monitorizarea eforturilor pe canalul YouTube
Coordonarea cu al ți contractori de stat la promoții realizat epe Twitter, Facebook,
Pinterest și Instagram
Figura 5. 3Reclamă de promovare a turismului pe canalul de Y outube.
Sursa:https://www.youtube.com/user/alaskatia
Figura 5. 4Postări de promovare a turismului pe rețetelele de socializare Twitter, Instagram și
Facebook. Sursa :https://www.travelalaska.com/

67CAPITOLUL 6. PROTEJAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ȘI A RESURSELOR
TURISTICE
6.1 Impactul turism –mediul înconjurător –comunitate locală
Turismul este una dintre cele mai mari industri i din lume. Potrivit Organiza ției
Mondiale a Turismului din cadrul Organiza ției Națiunilor Unite ea "dep ășește pe cea a
exporturilor de petrol, a produselor alimentare sau a automobilelor". Turismul încurajează
creșterea economic ă a unei regiuni, oferind î n același timp un potențial ridicat de sprijinire a
creării de locuri de muncă. Turismul promovează în țelegerea intercultural ăși bun ăvoința.
Alaska este o destina ție turistic ă din ce în ce mai populară, fie pe uscat, fie pe mare,
iar comunită țile și întreprinderile sale au beneficat de un impuls economic. Exist ă îngrijorări
cu privire la protejarea peisajelor nealterate și a modului de viaț ă facil, dar multe dintre
efectele turismului din Alaska au fost pozitive.
Turismul poate avea o serie de efecte asupra ecosistemelor, comunită ților și
economiilor montane. De și multe dintre efecte sunt negative, turismul poate genera, de
asemenea, rezultate p ozitive deoarece poate servi drept for ță de susținere a p ăcii, favorizează
mândria în tradi țiile culturale, evita relocarea urban ă prin crearea locurilor de muncă locale,
creșterea gradului de conștientizare și apreciere a vizitatorilor valorile naturale, culturale și
istorice și activele
6.1.1 Impactul pozitiv al turismului asupra statului Alaska
Efectele pozitive asupra economiei au fost eviden țiate prin noi locuri de munc ă.
Crearea de locuri de muncă este esen țială pentru orice discu ție despre efectele economice
pozitive ale turismului. Raportul privind impactul economic din 2017 realizat de Consiliul
Mondial al Călătoriei și Turismului arat ă că industria turismului a generat un loc din 10 locuri
de muncă la nivel mondial, în cre ștere într -un ritm care d epășește ocuparea forței de munc ă în
economia globală pentru al șaselea an consecutiv. Raportul indic ă, de asemenea, că în rândul
noilor locuri de muncă, sectorul turismului reprezintă unul din cinci.
Efectele pozitive ale turismului asupra mediului sunt d ate de educa ția cu privire la
motivele turismului durabil pune accent pe planificarea responsabilă. Pe măsură ce mai mul ți
consumatori con știentizeaz ă beneficiile pe termen lung ale „lua ți doar fotografii, l ăsați doar
urme de pa și”, putem s ă respectăm mai bine natura și să minimizăm impactul asupra oricărui
habitat pe care turi știi îi viziteaz ă.

68Dezvoltarea infrastructurii s -a făcut prin îmbunătă țirea calit ății aeroporturilor,
drumurilor și feriboturilor, în plus faț ă de facilită țile pentru vizitatorii de p eșosea. O
infrastructură sigură și bine întreținut ă îi încurajează pe vizitatori noi și pe cei fideli s ă revină
în Alaska.
Dezvoltarea parcurilor din Alaska se află în centrul dezvoltării infrastructurii
alternative a turismului. Cre șterea finanț ării nu n umai că men ține activele existente, ci
îmbunătățește calitatea și siguranța parcurilor pentru vizitatori.
Conservarea vie ții sălbatice este un alt punct pozitiv al dezvoltării turismului. Via ța
sălbatică a statului face din Alaska o destina ție unic ă pentru mulți turiști. Politicile de
gestionare noi și existente protejeaz ă ecosistemele sănătoase.
Cu toate aceste, nu trebuie încă să determinăm efectele reale ale ecoturismului în
statul Alaska. În anumite circumstan țe, conservarea faunei și a altor resurse naturale este
considerată ca fiind antagonistă dezvoltării economice și îmbun ătățirii sorții economice a
zonelor locale și a cet ățenilor. O manifestare a acestui antagonism este că turismul și
utilizarea resurselor naturale de către turi ști este un eori privită ca vânzarea de resurse locale,
excluzând localnicii. În alte circumstan țe, turismul este considerat o surs ă majoră de locuri de
muncă și venituri pentru economiile locale și pentru schimbul valutar pentru economiile
naționale.
Operatorii de tu rism de la munte pot avea o influen ță considerabilă în minimizarea
negativă a impactului și promovarea impactului pozitiv prin adoptarea unor bune practici de
mediu și sociale. Practicile responsabile pot contribui la creșterea calit ății experiențelor
turiștilorși menținerea viabilit ății afacerilor turistice prin protejarea biodiversit ății,
conservarea habitatelor și a peisajelor și sprijinirea comunit ăților pe care sunt vizitatorii vin s ă
le vadă.
Adoptarea bunelor practici poate ajuta operatorii de turis m să -și dezvolte o reputație
și o recunoaștere pozitiv ă ca operator responsabil în rândul turi știlor care manifest ă din ce în
ce mai mult preferin ță pentru produsele durabile și furnizorii care demonstreaz ă bune practici
sociale și de mediu. Bunele practic i pot contribui, de asemenea, la rela ții pozitive cu
furnizorii, personalul și comunit ățile locale, care sunt mai susceptibile în a sprijini operatorii
care conservă localită țile, contribuind la bun ăstarea comunită ților locale și asigurându -se că
ecosistem ele montane sunt conservate pentru genera țiile viitoare.

696.1.2 Impactul negativ al turismului asupra statului Alaska
Există trei surse principale de impact care pot să ac ționeze asupra parcurile naționale
prin acțiunile intreprinse de turiști: epuizarea resurselor na ționale, poluarea și impactul fizic.
Turismul generează degradarea terenurilor, poluarea aerului prin zgomot, și alternarea
ecosistemelor prin de șeurile și c ălcările de situri. Toate aceste zone de impact nu numai că
riscă bunăstarea terenulu i, ciși speciile care numesc aceste zone acas ă.
Efectele economice negative ale turismului se concretizează în evenimentele
neprevăzute cum ar fi terorismul, răsturnările politice, condi țiile meteorologice puternice și
dezastrele naturale. Acestea pot pro voca un dezastru într -o regiune, afectând negativ turismul
de intrare pe perioade considerabile de timp. Cu cât destina ția este mai dependent ă de turism,
cu atât mai mult va fi impactul și va avea o perioad ă mai mare de recuperare.
Efectele negative ale tu rismului asupra mediului se datorează afluxului prea mare de
turiști într -o zonă care pot avea un impact negativ asupra calită ții vieții. Cunoscut sub numele
de overtourism, acest fenomen creează o povară în destina țiile turistice. În S.U.A., în care
prime le 10 parcuri au fost văzute de mai mult de 44 de milioane de vizitatori în 2016. Astfel
Serviciul Parcului Na țional caut ă modalită ți de protejare a comorilor naturale, având în vedere
creșterea num ărului de vizitatori pe an.
În timp ce turismul poate cont ribui la conservarea culturilor, acesta poate, de
asemenea, să le descentreze prin metode de comercializare maximizată. Publicitatea
companiei Airbnb a atacat identitatea hotelurilor, sugerând că locuințelereale ale locuitorilor
din cartierele reale repre zintă o alternativă. Astfel de caracteristici nu au niciunul dintre
beneficiile sociale pe care le poate produce o adevărată experien ță de călătorie autentică.
Efectele vizitatorilor, cauzate de lucruri cum ar fi mersul pe jos, drume ții, alpinismul,
călări a, campingul, utilizarea vehiculelor și ciclismul, au un impact negativ mare asupra
parcurile na ționale. Vegetația este c ălcată, solul este compactat și ecosistemele sunt distruse
din cauza cre șterii volumului de turiști în aceste zone. Tramplingul este o problemă
universală. Acesta este cauzat de turi știi care folosesc același traseu din nou și din nou f ără să
existe o perioadă de repaus și poate provoca daune care pot duce în cele din urm ă la pierderea
biodiversită ții. Când turiștii se îndep ărtează în afa ra parcurilor sau fac mai multe trasee
actuale, daunele pot fi și mai grave. Atunci când vegetația este c ălcată, tulpinile pot fi lovite și
rupte, vigoarea plantelor și regenerarea este redus ă, stratul de acoperire este pierdut și poate
exista o schimbare a compozi țiilor speciilor. Cei care fac trampling pot elimina puieți de

70copaci, care are ca rezultat pierderea copacilor din această zonă, în timp ce deteriorarea
rădăcinilor a redus capacitatea de capturare nutri ție. Când compoziția vegetației este
compro misă, există o pierdere de biomasă iar diversitatea speciilor este redusă. Toate acestea
combinate au ca rezultat pierderea biodiversită ții în zon ă. Trampling are de asemenea,
impactul și asupra solului. Când solul pierde din partea organic ă există o scăde re a
permeabilită ții aerului și a apei, iar risipirea este crescut ăși eroziunea este accelerat ă.
Eroziunea este o problemă mai mare care provoacă alte probleme. Este o reac ție în
lanț care conduce la scurgerea suprafețelor. Exist ășanse mai mari de alunec ări de teren,
avalan șe, deteriorarea caracteristicilor naturale și deteriorarea malurilor râurilor. Aceasta este
încă o dovadă că trampingul poate provoca atât de multe distrugeri. Turi știi pot crede c ă nu
provoacă daune deoarece este vorba doar de ei, dar dacă fiecare turist călătore ște pe p ământ
un pic se adaugă cauzând distrugere masivă care în cele din urmă ar putea să nu fie
reversibilă. Când sunt prea mul ți vizitatorii se distrug terenurile, imaginea zonei este distrus ă.
Altfel spus acea zonă nu mai e ste văzută ca fiind "pustie", determinând mul ți turiști dornici de
a sta în natură sau ecoturi ști să rămână departe de acele zone.
Daunele cauzate de vizitatorii care au mers pe jos au făcut ca solul sa devină foarte
sensibil. Incapacitatea copacilor de a creșteprovoacă probleme mai mari, deoarece ace știa
sunt casele multor animale, cum ar fi ur și, veverițe și p ăsări. Unele dintre cele mai multe
atracții bine cunoscute sunt pajiștile, dar acestea sufer ă, de asemenea, suprautiliza teși călcate
în picioare. Solurile devin sensibile și cuiburile de animale mici sunt deteriorate permanent.
Mulți oameni recunosc problemele cu care se confrunt ă parcurile na ționale și
încearcă să facă ceva în acest sens. După cum sa men ționat anterior, Serviciul Parcului
Național și alte organizații încearc ă să pună în aplicare noi reguli și programe de management
care vor ajuta la reducerea impactului pe care îl au turi știi asupra acestor zone. Durabilitatea
este o tendin ță pe care mul ți managerii de parc o au, iar mulți vizitatori recunosc impactul pe
care îl au și pledeaz ă pentru ca aceste parcuri să se întoarcă în starea lor naturală și pașnic ă.

716.2 Dezvoltarea turismului și protejarea mediului înconjur ător și a resurselor turistice
Nu se poate contesta faptul că turismul nu are poten țiale enorme pentru conservarea
mediului înconjurător. Cu toate acestea, trebuie re ținut și faptul c ă echilibrul dintre turism și
mediu este unul foarte fragil. Multe țări în curs de dezvoltare, nerăbdăto resă profite pe deplin
de avantajele turismului, fără să facă o analiză corectă a impactului poten țial, au transformat
zonele virgine în centre de turism pentru a satisface gusturile și dorințele turismului de mas ă.
O astfel de dezvoltare rapidă poate duc e la o transformare completă a unei zone, producând
efecte ireversibile asupra mediului natural.
Este esențial ca planificatorii și agenții de turism s ă înțeleag ă tendințele sociale,
politice și economice, acestea constituind contextul pentru planificare. O astfel de în țelegere
oferă oportunită ți de a valorifica piețele emergente, dezvoltarea de acțiuni pot fi adaptate
condițiilor în schimbare. Deoarece lumea este mai d imanică decât statică, planificatorii de
parcuri și operatorii de turism trebuie s ă înțeleagă cum schimbările dinamice, adesea non –
liniare, pot afecta planurile și aspirațiile lor.
Creșterea interesului pentru turismul durabil și ecoturism reflectă o cre ștere a
preocupărilor sociale privind calitatea mediului natural și efectele turismului. Ac tivitățile
asociate strâns cu mediul natural sunt foarte populare. Unele tendin țe se completeaz ă
reciproc,. Unele func ționeaz ă la nivel global, iar altele la nivel local. Multe reprezintă ciocniri
puternice, dar valori și atitudini contravalente.
În timp ce multe dintre bunele practici de mediu pentru promovarea turismului
montan durabil implică evitarea sau minimizarea efectelor negative asupra ecosistemelor,
operatorii de turism pot, de asemenea, să meargă dincolo de reducerea pur și simplu a
impactului negativ și a c ăuta oportunită ți de a beneficia de biodiversitate și conservarea
naturii contribuind la îmbunătă țirea st ării mediului la nivel local, regional sau na țional. Astfel
de acțiuni pot fi deosebit de importante în regiunile în care capacitatea și resursele pentru
conservarea mediului pot fi limitate.
Un set diferit de provocări rezultă din eforturile de extindere și menținere a
turismului din Alaska -care se bazează preponderent pe natură -în fața schimb ărilor
climatice. Turismul a fost propus ca un instrument de dezvoltare economică în comunită țile
îndepărtate de la nord, dar este puternic împiedicat de lipsa de infrastructură, inclusiv căutarea
și mărirea capacită ților pentru turismul naval. În timp ce se așteapt ă ca accesul maritim la
comunitățile de coastă de la distan ță să se îmbunătă țeasc ă pe măsură ce ghe țariidin Marea

72Arctică se mic șoreaz ă, accesul terestru a fost estimat să scadă sub forma de permafrost pe
baza dezghe țurilor solului .
Retragerea ghe țarilor și schimbarea habitatelor faunist ice determină vizitatorii și
operatorii de turism să -și modifice modelele spațiale pentru a asigura oportunit ăți de vizionare
în multe păr ți ale statului. În timp ce industria turismului din Alaska posed ă stimulente
economice și un stil de viaț ă pentru a s e adapta la mediul în continuă schimbare, capacitatea
lor de a răspunde în mod adecvat nu este pe deplin în țeleas ă.
Este dificil de prezis viitorul turismului din Alaska din cauza numărului mare de
variabile care influen țează numărul de vizitatori. Este p osibil ca vizitatorii să continue să
vâneze, să pescuiască și să experimenteze natura în întreaga țară, atâta timp cât există
oportunită țile sunt la prețuri atractive.
Învățarea și educarea altora despre aceste principii simple pentru protejarea
parcurilor naționale care sunt zone cu impact negativ este o solu ție.Odată ce cunoa șterea este
câștigat ă, este mai u șor s ă recunoască ce se întâmplă și să facă ceva în legătură cu aceasta. Ar
trebui luate măsuri în educarea oamenilor de la o vârstă fragedă, astfel încât ei să cunoască
importanța și s ă acționeze în acest sens. Dac ă vom continua să ne educăm tinerii, ei vor
deveni con știenți iar generațiile viitoare vor cunoaște importanța menținerii acestor parcuri
naționale în siguranț ăși se vor putea bucura de ele cași părinții și bunicii lor.

73CAPITOLUL 7. IMPACTUL ECONOMIC, ECOLOGIC ȘI SOCIO -CULTURAL AL
DEZVOLTĂRII TURISMULUI
Turismul este acum unul dintre cei mai mari generatori de venituri din Alaska și un
aspect foarte important al economiei din Alaska, o alternativă excelentă la industriile
extractive de resurse nesustenabile.
În Alaska turismul este o industrie care a avut o cre ștere rapid ăși un sector valoros,
contribuind semnificativ la economia statului. Turismul afectează economia și viața
comunităților și s -a dovedit a fi un salvator pentru multe destina ții. Exist ă temeri reale și
percepute care uneori sunt atribuite turismului și care sunt în mare parte legate de
organizațiile slab gestionate sau de turismul de mas ă. Ca și în cazul oric ărei activită ți
economice, turismul poate avea un impact negativ asupra comunită ților. Acestea trebuie
minimizate și măsurate în func ție de beneficiile pe care le aduce turismul.
Există îngrijorări cu privire la faptul că dezvoltarea turismului ar putea duce la
pierderea identită ții culturale a destinațiilor prin satisfacerea nevoilor percepute de turiști -în
special pe pie țele internaț ionale. Cu toate acestea, cercetările arată că majoritatea turi știlor
călătoresc, nu pentru a vizita locuri departe de casă, ci pentru că doresc să experimenteze
personalitatea și caracterul real al orașelor, comunit ăților și atracțiilor .Experiența turist ică
este diferită de ceea ce pot vedea sau face acasă, iar acest lucru include experien ța vieții reale
și a stilului de viaț ă al destina țiilor pe care le viziteaz ă.
O comunitate implicată în planificarea și implementarea turismului are o atitudine
mai poz itivă, are mai multă sus ținere și are mai multe șanse de a obține un profit decât o
populație pasiv ă condusă sau depă șită de turism. Unul dintre elementele de bază ale
dezvoltării turismului durabil este dezvoltarea comunită ții. Aceasta ofer ă comunită ții procesul
și capacitatea de a lua decizii care iau în considerare economia pe termen lung, ecologia și
echitatea tuturor comunită ților.
Turismul nu este doar o puternică for ță socială și economic ă dar și un factor în
mediul fizic. Aceasta are puterea de a îm bunătăți mediul, de a pune la dispoziție fonduri
pentru conservare a culturii și a istoriei, șiprotejarea atrac țiilor naturale. Ecoturismul ofer ă o
abordare durabilă la dezvoltare. În acest domeniu, ecoturismul este o formă de turism bazat pe
resurse natu rale care este educa țional, cu impact redus, non -consumator și orientare local ă:
oamenii locali trebuie să controleze industria și să primească cea mai mare parte a beneficiilor
pentru a asigura durabilitatea dezvoltării. Ecoturismul vine cu o promisiune d e definire a

74promovării călătoriilor responsabile la zonele naturale, pentru a aduce o contribu ție pozitiv ă
asupra conservării mediului și îmbun ătățirea bun ăstării comunită ților locale (Angelica et al.,
2010; Honey, 2008). Prin urmare, ecoturismul se conce ntrează asupra păstrării culturii locale
a unei anumite regiuni, precum și a frumuseții naturale, a structurii geologice, a vegetației
naturale și faunei. Altfel spus este un turism tip care include subiectele de conservare a
zonelor naturale, educa ția, câ știgul economic, turismul calificat prin participarea localnicilor.
Ecoturismul este un instrument important folosit la contribu ția conserv ării peisajului
natural și ofer ă o soluție în regiunile subdezvoltate. În plus, produce o utilitate de structur ă
pentru dezvoltarea economică și progresul politic al populației locale, oferind o resurs ă pentru
instruirea vizitatorilor și pentru conservare.
Standardele mai înalte de trăi în destina țiile turistice urbane au cauzat emigrația de la
vecinii rurali din apropie re, ceea ce a dus la schimbări în structura demografică și un posibil
șoc cultural. În plus, ocuparea forței de munc ăși educația pot avea un impact social negativ.
Generația mai tân ără poate ob ține un prestigiu care rivalizeaz ă cu cel al bătrânilor, pe mă sură
ce câ știgă experien ță, locuri de muncă și bani din turism.
Din punct de vedere ecologic, impacturile asociate cu navele de croazieră mari
includ: emisiile de gaze cu efect de seră, care contribuie la schimbările climatice, la de șeuri
nave, care cauzea ză poluarea și reduce rezistența ecosistemelor marine și deteriorarea
mediului fragil de coastă. De și este important s ă recunoască faptul că tot traficul maritim
generează impacturi asupra mediului, navele de croazieră produc efecte dispropor ționate,
deoar ece acestea transportă mii de persoane care produc propriile fluxuri de de șeuri personale.
Acestea fiind spuse impactul ecologic, social și economic al traficului duce la dezvoltarea
strategiilor și programelor de durabilitate în cadrul industriei de croaz ieră.
Impacturile socio -culturale sunt "impacturile umane" ale industriei turismului, cu
accent pe schimbări în calitatea vie ții cotidiene a locuitorilor la destinațiile turistice și
impacturile culturale aferente, la transformările valorilor, normelor șiidentităților tradiționale
generate de turism. Asemenea impacturi sunt complicate pentru a cuantifica și calcula și a ieși
încet peste într -un mod neclar. S -a susținut c ă sunt evidente schimbările în norme și valori pe
termen scurt, dar există și schimb ăripe termen mai lung și treptat în valorile, credințele și
practicile culturale ale societă ții.

75Pozitive Negative
Impactul asupra popula ției
Creșterea populației
(imigrație, fără emigrare)
Imigrația forței de munc ă sezoniere
(pozitiv în caz de lipsă a for ței de munc ă-negativ în caz de șomaj)
Prezența celorlalți proprietari de case
(pozitiv dacă este implicat în via ța comunit ății-negativ dacă nu este implicat)
Modificări ale distribu ției populației (pe vârst ă, sex, rasă, etnie)
Urbanizarea popula ției
Modificări ale pie ței muncii
Noi locuri de muncă Locuri de muncă sezoniere
Noi locuri de muncă în domeniul turismului Locuri de muncă pentru muncitori
necalifica ți
Creșterea valorii cunoștințelor, a
competen țelor lingvisticeLipsa forței de munc ă în sectoarele
tradiționale
Diversificare economică Creșterea inegalit ății economice
Stimularea regiunilor subdezvoltate
Schimbări în structura comunită ții, caracteristicile comunit ății
Venituri din turism Creșterea num ărului de rezidenți temporari
Importanța crescând ă a sectorului de servicii Conflicte între reziden ți și rezidenți temporari
Stimularea vie ții sociale și culturale Dificultăți în achiziționarea de bunuri
imobiliare
Creșterea valorii terenurilor Creșterea prețurilor la imobiliare
Dezvoltarea infrastructurii Creșterea prețurilor, inflația
Posibilitate mai mare pentru cumpărăre Pierderea identită ții culturale
Îmbunătă țirea imaginii destinației Transformarea sistemelor de valori
Schimbări în structura comu nității, caracteristici
Creșterea mândriei rezidenților în
soluționarea problemelorSupradependen ța faț ă de turism
Congestionare
Probleme de trafic
Transformarea stratificării sociale
(proprietarii resurselor turistice cresc, proprietarii de resurse tradi ționale au sc ăzut)
Impacturi la nivel individual și familial
Creșterea mobilit ății sociale
(în special în rândul tinerilor și femeilor)Perturbarea re țelelor sociale
Îmbunătă țirea oportunit ăților de petrecere a
timpului liberSchimbări în ritmul vie ții
Întâlniri cu oameni noi, contacte sociale mai
largiPierderea importan ței prieteniei
Îmbunătă țirea calit ății vieții Creșterea percepției pericolului
(din cauza cre șterii criminalit ății)

76Aptitudini lingvistice Xenofobia
Venit uri din turism Ospitalitate comercializată
Îmbunătă țirea atitudinilor faț ă de muncă,
politețe, maniereComportamente deviante
(alcoolism, prostitu ție, jocuri de noroc, abuz
de droguri, vandalism)
Limba locală este suprimată
Transformarea structurii familiei
Transformarea obiceiurilor de consum
Modificări ale condi țiilor de locuit
Transformarea comportamentului (efect demonstrativ)
Impactul asupra resurselor culturale și naturale
Protecția resurselor rare de frumusețe
remarcabilăDispariția obiceiurilor, tradițiilor locale
Renasterea artelor, me șteșugurilor,
evenimentelor culturale localeComercializarea culturii
Renasterea tradi țiilor arhitecturale locale Poluare
Tabel 7.1 Impactul socio -cultural al turismului
Sursa :Tamara Rátz -The Socio -Cultural Impacts of Tourism
Pe destina ții mai puțin dezvoltate sau în zone care intenționeaz ă în prezent să
dezvolte turismul, cele din Tabelul 7.1 pot fi folosite ca avertismente preliminare. Analiza
factorilor de impact și a meca nismelor de impact poate ajuta dezvoltatorii să evite cele mai
negative impacturi ale dezvoltării turismului și să crească probabilitatea unor schimbări
pozitive poten țiale.
La nivel interna țional, probabil cel mai important element al acestei cercet ări es te
analiza modelelor teoretice într -o destina ție foarte specific ă. Procesul de dezvoltare a
turismului în Alaska a fost influen țat de factorii politici, sociali și economici, politica fiind
puterea determinantă. Dominan ța factorilor politici a dus la un mo del unic de dezvoltare care
explică diferen țele semnificative observate atât în atitudinea rezidenților, cât și în destinație
ciclului de via ță.
În ceea ce prive ște aspectul socio -cultural pe care l -au observat oamenii din Alaska,
îmbunătățirea stimei de s ineși valorificarea culturii și o creștere a interesului tinerilor pentru
a-și înv ăța limba matern ă. Festivaluri tipice și lucr ările de artizanat au devenit, de asemenea,
mai populare și pe scar ă largă căutate după. În ceea ce prive ște aspectul ecologic, a existat un
interes în conservarea mediu, în reducerea arderii, în men ținerea traseelor și în cur ățarea zonei
înconjurând ariile protejate.
Se constată că dezvoltarea turismului în Alaska a dat na ștere atât efectelor sociale
pozitive, cât și negative, pentru comunitatea local ă. Cu toate astea comunitatea locală crede că
efectele pozitive depă șesc considerabil negativul.

77Câștigurile obținute prin turismul din Al aska pot fi sus ținute în viitor dac ăceicare se
implică în turism, împreună cu guvernul central și autorit ățile locale, hot ărăsc să remedieze
problemele care împiedică dezvoltarea turismului. Astfel de eforturi vor necesita implicarea
comunității locale în procesul de dezvoltare a turismului. Î n plus, guvernul are și el un rol în
asigurarea accesului sporit al comunită ților locale la beneficiile turismului. În acest scop,
furnizorii de turism pot contribui la maximizarea locurilor de muncă locale. Cu acest efort,
comunitatea locală poate realiza avantajele turismului asupra economiei și sporesc indirect
veniturile, cuno ștințele și calitatea vieții. Participarea comunit ății locale este o parte
importantă a acestui proces, participând la conservarea resurselor turistice ca atrac ție turistic ă.
În plus, o astfel de participare poate ajuta să fie depă șite multe dintre efectele sociale negative
asociate cu dezvoltarea turismului.
În concluzie, autorită țile locale ar trebui s ă determine domeniul de aplicare a
dezvoltării turismului și să identifice capac itățile care fac Alaska destinație turistic ă de nivel
mondial. Culturile locale și stilul de viaț ă nativ ar trebui să fie conservate, iar aceste ini țiative
ar trebui să vină de la comunitatea locală însă și, deoarece acestea sunt cele care vor
experimenta e fectele unei astfel de dezvoltări. Cu toate acestea, guvernul ar putea încă
formula planuri menite să diminueze povara turismului asupra localnicilor și să stimuleze
dezvoltarea turismului în Alaska, care permite localnicilor să ducă o via ță prosperă și
armonioasă.

78CONCLUZII
Alaska este cu adevărat un stat diferit și unic. Cu o frumusețe pitoreasc ă inspiră
uimire, cu ghe țari uriași de gheaț ăși cu s ălbăticie abundentă, este u nloc unic. Alaska are mai
munți, ghețari și faun ă sălbatice mai mult decât aproape oriunde altundeva în lume. Un loc
potrivit pentru cei ce vor să cunoască natura și la o temperatură destul de scăzută.
Alaska are una din cele mai mari mine de zinc. Alaska con ține multe dintre cele mai
importante resurse biologice, hidrologi ce, minerale și de energie ale națiunii și e subiect la o
mare varietate de hazarde naturale, cutremure în particular, erup ții vulcanice. Alaska are
ecosisteme mari intacte, este bogată în resurse naturale cu mari presiuni pentru dezvoltare și
conservare.
Alaska este o destina ție tot mai popular ăși tot mai mulți oameni viziteaz ă acest stat
îndepărtat. Înregistrările vizitelor au stabilit recorduri de la an la an, cu un număr estimat de 2
026 300 de vizitatori care au călătorit în Alaska în perioada mai -septembrie 2018. Mai mult
de jumătate din to ți vizitatorii care vin în Alaska sosesc cu nava de croazier ă.
Există mii de întreprinderi care depind de călătorii care vin în Alaska pentru a -și lua
tururile, a lua masa în restaurantele lor și a r ămâne în camere le lor de oaspe ți. Vizitatorii
beneficiază de o multitudine de oportunită ți în diferite moduri.
Alaska are o re țea rutier ă slab dezvoltată prin comparație cu restul Statelor Unite
ale Americii. Acest sistem acoperă o arie restrânsă a statului, legând principalele centre
demografice de Autostrada din Alaska, principala rută care ies edin stat prin Canada. Capitala
statului, Juneau, nu este legată prin nicio șosea de restul statului, ci doar prin ferryboat .
Faptul că Alaska este statul cel mai puțin d ezvoltat din punct de vedere economic
din SUA nu ne împiedică să vedem că acest loc are multe de oferit turiștilor. În afara
imaginilor spectaculoase oferite de ineditul fenomen, aici te poți bucura de la pescuit până la
schi sau simple excursii cu cortul, de la o vacanță rustică la un sejur complet la un resort de 5
stele.
În căutarea unor atracții turistice din acest stat veți descoperi că străzile sunt cea mai
bună sursă de cultură națională. Peste tot veți găsi tarabe cu totemuri, muzică tradițională și
localnici care dansează. De asemenea, există numeroase muzee, expoziții, centre culturale și
locuri unde au loc festivaluri naționale și toate sunt deschise vizitatorilor.
Turiștii care iubesc natura nespus de mult pot fi convinși că Alaska este locul
potrivit. Aici, aventurile se țin lanț, iar acestea pot debuta cu escaladarea celui mai mare
munte din America de Nord, Muntele Denali , localizat în Parcul Național Denali,

79Rezultatele cercetărilor arată că pot exista diferite tipuri de vizitatori identifica ți în
timpul anului în statul Alaska. Ace ști vizitatori indic ă o explica ție general ă despre tipul de
vizitator care vine în Alaska pe tot parcursul anului. Este important să în țelegeți c ă există
diferite tipuri de vizitatori care sunt extrem de i nteresați să viziteze Alaska în orice moment al
anului.
Mai mult decât atât rezultatele sunt interesante pentru organiza ția de marketing din
Alaska. Datorită faptului că Alaska este sezonieră, doresc să știe cine sunt turiștii de var ăși de
iarnă. Rezultat elese bazează pe ambele perioade ale anului, dar indică și tipul de turist care
este interesat atât de turismul de iarnă cât și de turismul de var ă. Vizitatorul casual are alte
motive decât Iditarodul, cum ar fi vizitarea Fairbanks și vizionarea luminilor nordice.
O explica ție alternativ ă a constatărilor este că tipurile de vizitatori sunt legate de
anumite evenimente de peste an. Tipurile de turi ști pot fi legați si de alte evenimente sportive
internaționale din lume și le pot ajuta s ă înțeleag ă motivele vizitatorilor lor. Con știentizarea
de a avea ace ști vizitatori în aceast ă destina ție din cauza unui eveniment sportiv este
importantă pentru a le realiza. Aceasta aduce o nouă dimensiune industriei turismului în
Alaska.
Elementele componente ale peisajului cultural devin, obiective țintă ale acțiunii de
amenajare, fiind abordate prin prisma optimizării func țiilor proprii, a protecției și a
conservării lor. În acela și context, elementele de referinț ă ale peisajului cultural devin repere
fundamentale ale orga nizării spa țiului, nuclee în jurul c ărora este imaginată întreaga
arhitectură a sistemului teritorial.
Se urmăre ște ca activit ățile umane să genereze turism și servicii de calitate, integrând
natura și arhitectura tradi țională în proces. Acestea vor fi îns oțite de o utilizare durabil ă a
resurselor locale, de o infrastructură de transport și rețele tehnico -edilitare ce vor fi suportul
dezvoltării, adaptate în funcție de specificul și factorii locali. Prin faptul c ă comunitățile din
fiecare zonă a statului Al aska păstrează și men țin tradițiile și elementele cu valoare cultural ă,
sunt implicate direct în conservarea peisajului natural antropizat, dar de asemenea dezvoltă în
mod participativ servicii de calitate care sporesc atractivitatea pentru zona, având un impact
minim asupra mediului. Apărând ca un imens conglomerat de datini și obiceiuri, tradi ția
locală acumulează credințe religioase, rituri ancestrale, obiceiuri pământene ști, dar și mituri
despre personaje fantastice care prezintă interes deosebit.

80BIBLIOGRAFIE :
1.Ashley C. and Maxwell S. (2001) Rethinking Rural Development. Development
Policy Review , 19 (4):395 -425 London: Blackwell Publishing
2.Bukley Ralf (2002), Tourism and Biodiversity in North and South .Tourism Recreation
research Vol. 27(1), 2002: 4 3-51
3.Letea Ion, Popovici Ioan(1977) ,Geografia Americii de Nord și Centrale, Ed.
Științific ăși Enciclopedic ă
4.Lupa șcu A ngela , (2001), Biogeografie , Ed. România de Mâine, Bucure ști
5.Lupa șcuAngela , (2004), Biogeografie cu elemente de ocrotirea șiconservarea
biodiversită ții,Ed. Terra Nova, Ia și
6.Nicolau Marieta , (1973), Alaska, patria totemurilor , Ed. Albatros, Bucure ști
7.Tanahashi, T. K. (2010). A theoretical profile of globalisation and its sustainability.
International Journal of Sustainable Society ,2(3), 306 -325
8.http://alpinetundrainalaska.blogspot.com /,Articol Tundra alpină din Alaska, accesat la
data de 15.03.2019
9.https://www.nationalgeographic.com/environment/ , National Geographic -Mediul
înconjurător, accesat la 15 -03-2019
10.http://www.akgen.com/ ,Alaska General Seafoods ,accesat la data de 15.03.2019
11.http://population.city ,City populations worldwide ,accesat la data de 15.03.2019
12.https://en.wikipedia.org/wiki/Category:Landforms_of_Alaska ,Forme de relief din Alaska,
accesat la data de 16.03.2019
13.https://en.wikipedia.org/wiki/Alaska_Range ,Munții Alaska, accesat la data de 16.03.2019
14.https://www.green -report.ro/palaska -protejeaza -habitatul -balenelor -belugap/ , accesat la data
de 01.02.2019
15.https://www.scribd.com/doc/22541010/Alaska ,accesat la data de 01.02.2019
16.https://ro.ripleybelieves.com/most -populated -cities -in-alaska -1451,Articol: Cele mai
popula te ora șe din Alaska ,accesat la data de 22.03.2019
17.https://www.descopera.ro/travelling/4481380 -asezarile -de-la-capatul -lumii , accesat la data
de 22.03.2019
18.https://www.infra structurereportcard.org/state -item/alaska/ , accesat la data de 22.03.2019
19.https://www.infrastructurereportcard.org/wp -content/uploads/2016/10/Alaska -RC.pdf , accesat
la data de 22.03.2019

8120.https://www.scribd.com/doc/98170617/Alaska ,accesat la data de 0 7.02.2019
21.http://clubcroaziere.ro/alaska.php ,accesat la data de 31.03.2019
22.https://www.princess.com/learn /cruise -destinations/alaska -cruises/roundtrip/seattle/index.jsp ,
accesat la data de 31.03.2019
23.https://www.azamaraclubcruises.com/int/voyage/qs14t135 /14-night -japan -russia -alaska –
voyage ,accesat la data de 31.03.2019
24.https://travel.usnews.com/cruises/best -cruise -ships/alaska/ ,accesat la data de 31.03.2019
25.https://accscatalog.uaa.alaska.edu/dataset/alaska -ecosystems -conservation -concern ,accesat la
data de 31.03.2019
26.https:/ /www.nps.gov/policy/mp/chapter5.htm ,accesat la data de 31.03.2019
27.https://accscatalog.uaa.alaska.edu/dataset/al aska-ecosystems -conservation –
concern/resource/356c13e2 -0061 -4145 -8e6a -04663fbe5f9e ,accesat la data de 31.03.2019
28.https://www.nps.gov/gaar/learn/news/alaska -national -park-tourism -creates -economic –
benefit.htm ,accesat la data de 31.03.2019
29.http://www.nativescience.org/html/eco -tourism.html ,accesat la data de 22.04.2019
30.https://www.britannica.com/place/Alaska/Economy /media/12252/112700 ,accesat la data de
22.04.2019
31.https://www.alaskatia.org/Research/2017SummeVisitorVolum07_19_2018.pdf ,accesat la
data de 2 3.04.2019
32.https://alaskamentalhealthtrust.org/wpcontent/uploads/2018/05/EvaluatingHousingFirstProgra
msInAlaska -May2017.pdf ,accesat la data de 2 3.04.2019
33.https://www.commerce.alaska.gov/web/portals/6/pub/tourismresearch/trainbusiness/b&b_requ
irements%202013.pdf ,accesat la data de 2 3.04.2019
34.http://www.city -data.com/city/Anchorage -Alaska.ht ml,accesat la data de 23.04.2019
35.https://static1.squarespace.com/static/584221c6725e25d0d2a19363/t/5 8b5efebcd0f6894d8591
f25/1488318444953/AFPC+Food+in+AK_11 -7-12_Final.pdf ,accesat la data de 02.05.2019
36.https://www.alaskatia.org/marketing/AVSP%20VII/Full%20AVSP% 20VII%20Report.pdf ,
Sistemul alimentar din Alaska, accesat la data de 02.05.2019
37.https://www.akrdc.org/tourism , accesat la data de 02.05.2019
38.https://www.explore fairbanks.com , accesat la data de 02.05.2019
39.https://www.alaskatia.org/marketing/Preliminary%20Marketing%20Plan.pdf ,accesat la data
de 02.05.2019
40.http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820061/33.pdf ,accesat la data de 02.05.2019

8241.https://www.commerce.alaska.gov/web/Portals/6/pub/TourismResearch/TrainBusiness/ruralto
urismhandbook.pdf ,accesat la data de 02.05.2019
42.https://www.marketingcareeredu.org/alaska/ ,accesat la data de 12.05.2019
43.https://www.commerce.alaska.gov/web/Portals/6/pub/TourismResearch/MKTProgram/01%20
FY15%20Advertising%20Plan%20.pdf ,accesat la data de 12.05.2019
44.http://www.tourismworksforak.org/about -us.html ,accesat la data de 12.05.2019
45.https://knowledgecenter.csg.org/kc/system/files/Dunn.pdf ,accesat la data de 12.05.2019
46.https://www.alaskatia.org/Research/TE%20Key%20Findings.pdf ,accesat la data de
12.05.2019
47.https://www.commerce.ala ska.gov/web/Portals/6/pub/TourismResearch/MKTProgram/01%20
FY15%20Advertising%20Plan%20.pdf ,accesat la data de 1 3.05.2019
48.http://www.tourismworksforak.org/about -us.html ,accesat la data de 14.0 5.2019
49.https://traveltips.usatoday.com/positive -negative -effects -tourism -63336.html ,accesat la data
de 14.05.2019
50.https://www.trails.com/facts_16066_effects -tourism -alaska.html ,accesat la data de
14.05.2019
51.https://scholarsarchive.jwu.edu/cgi/viewcontent.cgi?referer=https://www.google.ro/&httpsredi
r=1&article=1006&context=student_scholarship ,accesat la data de 14.05.2019
52.https://www.researchgate.net/publication/267839633_ASSESSMENT_OF_ENVIRONMENT
AL_IMPACTS_OF_TOURISM_ -_ISSUES_OPTIONS_AND_TOOLS ,accesat la data de
15.05.2019
53.http://www.unep.fr/shared/publications/other/3084/BP8 -3.pdf ,accesat la data de
15.05.2019
54.https://www.academia.edu/37222201/Social_and_Cultural_Impact_of_Tourism_Development
_in_Thailand ,accesat la data de 15.05.2019
55.https://www.academia.edu/2660161/The_SocioCultural_Impacts_of_Tourism_The_Case_of_
Lake_Balaton ,accesat la data de 1 6.05.2019