SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI ID PROIECT DE CERCETARE DEFILEUL TOPLIȚA-DEDA POTENȚIAL TURISTIC Coordonator științific, Conf. Univ. Dr. Zotic… [307779]

[anonimizat], CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: [anonimizat],

Conf. Univ. Dr. Zotic Vasile

Student: [anonimizat], 2019

Cuprins

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI 3

[anonimizat] 4

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL 4

POTENȚIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI 5

OBIECTIVE TURISTICE HIDROGRAFICE 6

POTENȚIALUL TURISTIC AL CLIMEI 8

FLORA ȘI FAUNA 10

REZERVAȚII NATURALE SI MONUMENTE ALE NATURII 11

POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC 13

AȘEZĂRI UMANE 13

EDIFICII RELIGIOASE 13

OBIECTIVE CULTURALE 14

CIRCULAȚIA TURISTICĂ 15

TIPURI ȘI FORME DE TURISM 15

CONCLUZII 17

BIBLIOGRAFIE 18

[anonimizat]-Deda, o zona deosebită situată aproape de casă.

[anonimizat], potențial natural cât și potențial antropic.

Originalitatea, complexitatea și unele elemente unice a [anonimizat] a peisajului, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-și satisfacă atât nevoile fizice cât și psihice.

[anonimizat] o [anonimizat]-mezotermale. [anonimizat]. Tot langă Toplița se găsesc si numeroase locuri special amenajate pentru pasionații de pescuit și vânătoare.

Fig1. [anonimizat](peisaj)

[anonimizat] – Mănăstirea Doamnei(1658-ctitorie a [anonimizat]. Ștefan), Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie(1847-[anonimizat]), Monumentul-mausoleu de la Secului unde in fiecare an au loc ceremonii de comemorare; [anonimizat](Ciupercile de Piatră de lângă Toplița) și piramide de la Gudia deasemenea și munții cu peisaje sălbatice si păduri incă neatinse de prezența omul în zonă (Călimani și Ghurghiu) sunt doar câteva elemente ce aduc în prin plan potențial turistic in zona defileului.

Toată descrierea de mai sus reprezintă o [anonimizat] a imprejurimilor acestuia.

[anonimizat], pe o lungime de circa 40 [anonimizat] a acumulărilor de lave a [anonimizat] a Topliței și bazinul Transilvaniei.

[anonimizat], [anonimizat], Stânceni, [anonimizat], și Deda fiind străbătută de drumul care leagă municipiul Toplița de Reghinși anume drumul național DN15.

Fig2. [anonimizat] (sursa Google Earth)

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

Potențialul turistic natural este omniprezent pe tot parcursul defileului, c, cuprinzând cadrul natural și componentele acestuia, dintr-un teritoriu. Ansamblul cadrului natural sau elementele aparținătoare acestuia sunt capabile de a atrageun segment de turiști care pot fii efectivi sau chiar si potențiali turisti ai zonei.

Aici, potențialul turistic este unul natural dat de originalitatea și complexitatea elementelor din defileu, elemente unice ale peisajului geografic din lungul văii si din imprejurimi. Natura oferă tablouri de un pitoresc deosebit, la realizarea căruia contribuie apa Mureșului murmurând, stâncile violete de andezit cu forme de turnuri sau ziduri care ies din verdele întunecat oferit de padurile de molid sau din si de mesteceni.

POTENȚIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI

Relieful, care reprezintă cea mai bogată și totodată variată resursă activă a globului terestru, alcătuiește și această coloana vertebrală a bogatului peisaj din defileu.

Acest factor omniprezent, oferă un cadru propice pentru activitățiile recreative. Elementele de relief au implicarea in creerea trasăturilor atractive ale altor elemente ale cadrului natural, apartinând ordinului climatic si hidrologic.

Numărul mare de forme de relief, peisaje, paduri, cat si ape etaleaza placute și multiple atractii in zona, pentru iubitori de natură si de liniștea oferită de aceasta.

Referitor la geneza defileului, aceasta este pusă pe seama captării, unii cercetători susțin că defileul s-ar fi format in levantian, anterior formării unei terase de 40m aparținând Râului Mureș sau că adâncirea defileului este oarecum mai recentă. Se mai admite și că ar corespunde unei văi de eroziune care s-a format într-o depresiune intracolinară, modelată în ultima treime a pliocenului sau că ar fi existat o strâmtoare lacustra pliocena care a servit ca deversor a lacului Giurgeu.

Valea transversală nu este doar un simplu culoar al Mureșului și nici nu constituie un defileu continuu; fiind formată din bazinete tectonice separate de strâmtori înguste cu aspect de chei, chei regăsite si in alte regiuni ale României.

Fig3. Peisaj Defileu Toplița-Deda

OBIECTIVE TURISTICE HIDROGRAFICE

Râurile prezente in defileu cat si in imprejurimi oferă posibilitatea de a fii valorificate, acestea creând lacuri de acumulare, ceea ce ajută la alimentarea cu apă a populației din zonă, apariția în zonă a bazelor turistice si de agrement. Pescuitul în zonă este unul dintre principalele atracții turistice insă acesta aduce doar o mica nișă de turiști. Fiind un grad redus de poluare al apelor există posibilitatea dezvoltării unui patrimoniu piscicol ce poate fi valorificat prin pescuitul de recreere si de reconfortare.

Izvorând din Munții Hășmașu Mare, frate cu Oltul, Râul Mureș resprezintă cel mai mare râu intern al României, având un bazin simetric pe parcursul defileului. Cumpăna apelor urcă pe dreapta văii în M-ții Călimani, atingând vârfurile cele mai înalte ca : Retitiș(2021m), Pietrosu(2102m). În defileu, albia Mureșului are o pantă mult mai mare decât în depresiunea Gheorghenilor. Văile afluente, venite din Călimani au o cădere de cca 3,5m/km și un profil longitudinal neregularizat. Cele dinspre masivul Gurghiului au pante mai mari doar în regiunea izvoarelor și un traseu mai scurt. Afluenții formează sursa principală de alimentare cu apă limpede și oxigenată a râului în tot lungul defileului.

Ca și o caracterizare a albiei Mureșului, ea poate fi împărțită în trei sectoare fiecare cu câte un caracter diferit.

Între văile Toplița și Sălard lățimea văii variază până la 800m ; apar terase etajate iar afuenții formează conuri de dejecție. Albia minoră este destul de îngustă(sub 50m) având aluviuni formate din pietriș și pietre, iar in coturi – plaje mici de pietriș și nisip.

Între Sălard și Răstolița valea se îngustează, versanții sunt abrupți, alimentând albia cu blocuri de stâncă și bolovani, fapt care face ca aluviunile să fie de dimensiuni mai mari. Curentul apei este mai mare pe numeroase porțiuni iar apa este mai adâncă. Albia majoră se largește doar la confluența pârâiaselor și a Răstoliței.

De la Rastolița valea se lărgește din nou, albia majoră atinge lățimi mari iar patul albiei minore este format din pietriș și rar din bolovani presărați ici-colo. Valea formează, pe unele porțiuni, răstoace, lărgindu-se sau îngustându-se în funcție de apropierea versanților. La Rastolița lungimea bazinetului ajunge până la 1 km.

Adâncirea apei pe întreg traseul Mureșului în defileu variază de la 0,6-3m. Viteza curentului diferă și ea în funcție de mărimea debitului de apă și a pantei. Se întâlnesc porțiuni cu viteza curentului de 0,5m/sec., dar și unele cu viteză de 1,5m/sec. După grupele de biocenoze constatate în punctele cercetate și indicii dezvoltării lor cantitative și numerice pe unitatea de suprafață, Mureșul în defileu, se încadrează în categoria râurilor cu capacitate biogenică mijlocie spre ridicată.

Valea Topliței – afluent al Mureșului în localitatea cu același nume, este formată din cele două mari pâraie, Secu și Lomaș, care se întâlnesc ,, La Monument’’. Lomașul  izvorăște de sub vârfurile Retițiș și Bradul Ciont, unul din izvoarele sale pornind din Iezerul Retițișului situat la 1600m altitudine.

Pâraiele Călimănel, Mermezeu și Zebrac – sunt afluenți de dreapta, primul cu debit mai mare, celelalte cu albie îngustă, strecurată prin umbra deasă a padurilor de molid.

Valea Gudei – este afluent de stânga, în amonte de Stânceni, este cantonat în pârâul Gudea Mică, la 6 km amonte de confluența acestuia cu Gudea Mare. Debitul mediu este de 11,1m³/s. Acolo unde versanții se deschid pentru a face loc îngustei depresiuni de la Lunca Bradului, la km 154.1, se varsă în Mureș una dintre apele cele mai frumoase care brăzdează masivul Călimanilor în partea sudică a lui-Ilva.

Sălardul- este cel mai mare afluent pe stânga Mureșului și se formează după cele trei păraie : Gropșoara cu Vârful Mare, Măgura cu Șolea și Pârâul Rece, care se unesc puțin mai sus de casa de vânătoare Sălard, situată la 11km amonte de gura văii.

Afluenți de stânga :Țiba Mare și Țiba Mică

Afluenți de dreapta : Pârâul Jirca care limitează urcușul pe vale a puținelor case ce țin de comuna Lunca Bradului.

Răstolița- a treia vale afluentă mai importantă a Mureșului în defileu, pe partea dreaptă(după Toplița și Ilva), este formată din trei pâraie : Tihu, Valea de Mijloc și Secu, pornite de sub vârfurile Rusca(1923m), Bistriciorul(1990m), Zurzugău(1913m) și Țiganca(1395m). Toate trei coboară, însoțite de calea ferată forestieră, sărind peste bolovani și formând numeroase bulboane. Apa și-a săpat albia până pe rocile dure peste care câte un bolovan prăvălit din pereții drepți a făcut stavilă la capăt de bulboane. Ajunsă la Bradul, valea primește afluentul cu același nume și curge printre bolovanii aduși de viitură, în lungul căii ferate și a drumului forestier care o însoțesc de la pârârul Bradul până la vărsarea în Mureș.

Iodul- un pârâu cu un debit mai redus(0.5m³/sec) vine din Munții Gurghiului, curgând cu viteză până la Pârâul Rusului, unde panta descrește, curentul liniștindu-se în căderi peste cascadele podite, reconstruite după puhoiul ce a avut loc aici în anul 1965. Însoțit de drumul forestier care urcă și pe Pârâul Rusului, Iodul primește încă două pâraie afluente, Văiuga și Trecerea, apoi parcurge o distanță de 1.5km înainte de a se vărsa în Mureș la km 140.3.

Gălăoaia- se varsă în Mureș lângă cabana turistică Gălăoaia, traversând DN 15 pe lângă km 135.6 al acesteia.

Afluenți : Gălăoaia Mare și Gălăoaia Mică.

Bistra- este ultimul afluent pe dreapta al Mureșului în defileu. Deși izvorăște de sub culmile Călimanilor, unde aceștia lasă loc Munților Bârgăului, Bistra adună numeroase pâraie cu ape bogate pentru a forma un râu cu adevărat pitoresc. După ce pâraiele Coffu, Valea de Mijloc și Stegia se unesc la 11km amonte de gura văii, acolo unde drumul forestier își oprește urcușul ramificându-se pe Coffu, Bistra curge printr-o albie strânsă în umbra pădurii de fag în amestec cu bradul.

Afluent de stânga : Donca.

Pe lângă afluenții amintiți mai există o serie de afluenți reprezentați prin cursuri de ape permanente : Dușei, Mermezu, Jingului, Neagra, Fântânelul, Andreiasa, Vișei, Ulmului, Arșiței(afluenți pe dreapta), Măgheruș, Mărșințelul de Sus, Mărșințelul de Jos, Pleșcoasa Mare și Pleșcoasa Mică, Tomoioaga, Pârâul Borzii, Pârâul Jghiabului(afluenți de stânga).

Stațiunile balneo-climaterice sunt cunoscute încă din antichitate pentru efectele terapeutice, turismul balneo-climateric fiind cel mai vechi. Acesta este reprezentativ prin valorificarea unor resurse naturale, hidrominerale precum și gazele mofetice, nămoluri terapeutice și condițiile bioclimatice cu efecte benefice. Calitatea factorilor terapeutici s-a impus prin puterea de atractie determinată de dezvoltarea stațiunilor de importanță națională și internațională, precum și a stațiunilor de mină dimensiune cu amenajări sumare, de importanță locală, aici încadrându-se și stațiunea Bradul-stațiune sezonieră cu ape mezotermale, aflată la o altitudine de 680m.

Fig4. Statiunea Bradul (Standul Bamfy)

POTENȚIALUL TURISTIC AL CLIMEI

Dacă relieful asigură suportul material al tuturor activităților recreative, climatul impune “starea” lor de desfășurare, generând “atmosfera” favorabilă sau nefavorabilă, catalizând sau dimpotrivă înhibând derularea acesteia.

Majoritatea turiștilor dar mai ales numeroși cercetători reduc importanța climei la ”timpul frumos” a cărui frecvență și durată este definitorie pentru recreere. Ca urmare, impactul climatic în turism se manifestă în primul rând la nivelul psihologiei individului, vremea urâtă devenind prin inconvenientele sale un prag peste care opțiunea turistului trece rareori.

Prin poziția geodrafică, spațiul studiat prezintă unele trăsături specifice : etaj climatic de deal, etaj climatic de munte-subetajul munților mijlocii și scunzi.

Temperaturile medii anuale se păstrează în jurul valorilor de 6-8˚C, cele din luna Ianuarie între -4 și -6˚C iar în luna Iulie între 16-18˚C, cu mici diferențieri pentru sectoarele de bazinet depresionare, unde cresc în comparație cu limitele indicate și scad în secțiunile de vale mai îngustă sau foarte strâmtă.

Radiația globală are valori în jur de 110kcal/cm²/an.

Cantitățile medii anuale de precipitații atmosferice se grupează în jurul valorilor de 700-800mm.

-precipitațiile medii măsurate în punctul Stânceni au fost de 787mm.

-în luna Ianuarie cad aproximativ 40-50mm.

-în luna Iulie cad aproximativ 100-200mm.

Anumite diferențieri cantitative sunt prezente pentru cele doua extremități ale defileului, în sensul că pentru marginea de Vest se constată unele creșteri ale volumului de precipitații atmosferice. De asemenea, sub aspect topoclimatic există anumite diferențieri și intre bazinetele depresionare din lungul defileului, aspect însă destul de eterogen.

Vănturile – cea mai mare frecvență o dețin, în general, vânturile de Nord-Vest care depășesc 12-14% și într-o mai mică măsură cele de Nord-Est cu valori cuprinse între 8-10%. Sunt prezente influențele invaziilor curenților de aer rece din Nord și un circuit cu efect de scurgere a aerului mai rece pe direcția Est-Vest.

Stratul de zăpadă, deși este neuniform repartizat, deține grosimi medii de 50-60cm în jumătatea de Vest a defileului și de 45-50cm în Est. Numărul zilelor cu strat de zăpadă este de 120-140.

O caracteristică de efect topoclimatic, condiționată de configurația geografică specifică defileului și ca urmare a poziției geografice a acestuia, se reflectă evident în trăsătura de excesivitate a regimului termic. Defileul Mureșului se înscrie ca unul dintre polii frigului din țara noastră, alaturi de localitațile Bod, Joseni, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc. Astfel la Toplița, la 13 februarie 1935, temperatura minima absolută a atins -34,8˚C ( Bod -38,5˚C în data de 25.01.1942, Miercurea-Ciuc -38,4˚C la 14.01.1985, Gheorgheni -35˚C la 11.02.1929).

Fig5. Peisaj din zona Topliței

Tabloul condițiilor topo și microclimatice este completat de prezența și a unor fenomene meteorologice cu un regim mai deosebit de manifestare. Ceața este un fenomen deosebit de frecvent, anual ea fiind prezentă, în medie mai mult de 200 zile.

La Toplița bruma se produce cca 35-40 zile pe an, iar 7-8 zile există condiții de formare a chiciurei.

Se observă frecvent în zona Stânceni fenomene de inversiune termică, ce determină supraviețuirea, în plină zonă de munte, a unor specii forestiere din zona colinară.

Pe lângă celelalte componente ce țin de potențialul turistic, factorii climatici favorabili recreerii și odihnei, ocupă și ei un loc important în derularea fenomenului turistic.

FLORA ȘI FAUNA

În zona Topliței vegetația este foarte bogată, datorită amplasării geografice a bazinului care formează arealul multor specii variate. La marginile râurilor sunt multe plante hidrofile care nu se găsesc în alte zone ale depresiunii.
În zona noastră cea mai frecventă formă de vegetație este pădurea. Pădurea dominatoare este cea de brad, dar la 900 de metri deasupra mării deja apar si alte specii. La marginea zonei noastre apar și alte soiuri de brad, dar și fag, plop, alun, tisa, aceasta din urmă este foarte rar. Mai putem găsi diferite tufișuri, care din păcate sunt foarte sărace, iar în unele locuri lipsesc. În poienele dintre păduri putem admira tufișuri de zmeură, alun, coacăză. Zona noastră este foarte bogată în terenuri pentru pășunat și terenuri pentru cosit. În zonele mai joase, pe locurile vechilor păduri găsim arătoare, locuri pentru pășunat, pentru cosit. Aceste zone au calitate mai slabă din cauza multor tufișuri și a terenurilor pietroase, precum și solului de o calitate slabă.

Fig6. Fegetație Defileul Toplița-Deda

Vegetația are un rol important în protejarea solului, dar și pentru o bună dirijare a apei în urma ploilor. În cazuri de ploi îndelungate dar moderate, apa se scurge în totalitate. O parte însemnată a ploilor rămâne pe frunze și se evaporă. Vegetația ajută la protejarea solului și astfel se reduce și depunerea pietrelor și a nisipului din apă. Vegetația apără solul și de loviturile picăturiilor de ploie și astfel solul nu se degradează, oprește erodarea.

Fig7. Ursi în împrejurimile Topliței

Pădurea este un loc ideal pentru animalele sălbatice, iar debitul râurilor este prielnic pentru înmulțirea peștilor.
În zona Topliței putem aminti următoarele animale, ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, căprioara, râsul, vulpea etc. Dintre păsări se pot amintii cocosul de munte, ciocănitoarea de munte etc. Dintre păsările de apă, rața sălbatică este cea care cuibărește în zona noastră.

3.5. REZERVAȚII NATURALE SI MONUMENTE ALE NATURII

Cele două componente ale ariilor naturale protejate au impact deosebit asupra turismului.

Rezervațiile Naturale au în vedere acele arii naturale protejate al caror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic; potrivit scopului pentru care au fost desemnate pot avea caracter predominant botanic, zoologic, forestier, geologic, peisagistic, speologic, de resurse genetice, de zonă marină, etc.

Monumentele Naturii au ca și scop protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebită, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenințate cu dispariția, arbori seculari, asociații floristice sau faunistice, fenomene geologice precum și alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural dată de unicitate sau raritate.

Rezervația Peisagistică Defileul Mureșului Toplița-Deda

Tipul rezervației: Rezervație Peisagistică, adică o arie terestră unde interacțiunea oamenilor cu natura, de-a lungul timpului, a generat o suprafață cu trăsături distincte, cu valori semnificativ estetice, ecologice și sau culturale și adesea cu o diversitate biologică mare.

Situația administrativă: suprafața protejată se întinde pe teritoriul administrativ a localităților Stânceni, Lunca Bradului, Răstolița și Deda.

Total suprafață peisagistică: 6343ha.

Fig8. Peisaj Mureș, Defileu Toplița-Deda

Pe lângă elementele de floră și faună amintite mai sus, valoarea peisagistică este dată și de versanții împăduriți, puternic înclinați, formațiunile geologice interesante, toate acestea creând o varietate a peisajului natural. Stâncile andezitice sub formă de ace, turnuri, colți și alte forme de relief interesante, atrag din depărtare și încântă pivirea. În zona Bistra atrag atenția, pe un versant lin, formele globulare a coronamentelor exemplarelor de goruni izolați din pășunea comunei Deda. Puțin mai sus, desișurile de mesteceni și alun fac contrast de culoare atât toamna cât și vara. Pe malul celălalt al Mureșului, pe versantul opus, se văd făgete mature , care devin roșiatice toamna.

Din sus de Androneasa, versanții se apropie de Mureș și defileul se îngustează, peisajul căpătând caractere montane, cu stânci proeminente și păduri compacte de amestecuri de molid și fag. Toamna culorile dominante sunt cele roșiatice în amestec cu verdele închis cu pete galbene(mesteacăn, paltin) care dau farmec deosebit zonei.

Rășinoasele domină în mod natural restul defileului, cu mențiunea că pe versanții însoriți mai apare în proporție mai redusă, în amestec, fagul, respectiv pâlcuri de mesteceni.

POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

AȘEZĂRI UMANE

Orașul Toplița– situat în Nordul Depresiunii Giurgeu, în zona de intrare a râului Mureș în Defileul Toplița-Deda, la confluența cu pârâul Toplița. Toplița se învecinează la Nord cu localitătea Bilbor, la Est cu localitățile Sărmaș, Gălăutaș și Subcetate, la Sud cu Gurghiu și Lăpușna iar la Vest cu localitatea Stânceni. Numărul locuitorilor, la 1 iulie 1997, a fost de 16823 dintre care 8236 de sex masculin și 587 feminin. Surafața este de 5,29km² iar densitatea de 3180 loc./km².

Lunca Bradului- comună în județul Mureș, alcătuită din trei sate, situată în depresiunea omonimă la poalele de sud ale munților Călimani și cele din nord ale munților Gurghiu, pe cursul superior al Mureșului, în Defileul Toplița-Deda. Numărul locuitorilor în 1 Iulie 1996 era de 2846, dintre care 1272 de sex masculin și 1214 de sex feminin.

Răstolița- situată la o altitudine de 530m, la poalele munților Călimani și Ghurghiu, aceasta se află la mijloc de drum,între orașele Târgu-Mureș și Gheorgheni, incluzând satele Borzea, Iod, Gălăoaia și Androneasa. Comuna are la bază o exploatare forestieră și un șantier pentru construirea unui baraj de hidrocentrală. Aflată la poalele munților, oferă căi de acces în munții Călimani, pe valea Răstoliței și pe valea Vișei, iar în munții Ghurghiu pe valea Iodului. Prima atestare documentară a apărut în 1350, când localitatea a purtat denumirea de Rastolcza Răstoșnea.

Deda– localizată la intrarea în frumosul Defileu Toplița-Deda, comuna oferă locuri unice pentru petrecerea timpului liber în cadrul naturii, fiind mereu o gazdă primitoare și ospitalieră. Centrul comunei impreună cu satele aparținătoare Pietriș, Filea și Bistra Mureșului, numără cca. 5000 locuitori care se ocupă, în majoritate, cu agricultura.

EDIFICII RELIGIOASE

Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie – orașul Toplița

Este ctitorie din anul 1924, a lui Miron Cristea, devenit in 1925 Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Biserica din incinta mănăstirii a fost zidită din lemn de molid în anul 1847, de către preotul Gheorghe Ujică cu fiii săi, Ștefan și Ioan, în comuna Stânceni. După ce Parohia Stânceni și-a zidit biserica nouă în 1910, Patriarhul Miron Cristea a adus biserica în Toplița și a reclădit-o pe pământul său strămoșesc cu gândul de a întemeia o mică mănăstire dar și de a salva un monument de artă arhitectonică. Ctitorii mănăstirii, părinții Patriarhului Miron Cristea, George Cristea și soția Domnița Coman, răposați în 1924, au fost înmormântați în cripta de sub biserică. Lespedea de mormânt este așezată în Pronaosul bisericii. În 1864 biserica a fost declarată monument istoric.

Mănăstirea Doamnei – Toplița

Aflată in localitatea componentă Moglănești, cu o biserică din lemn având hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, datând din 1658, declarată monument istoric și restaurată în 1710, 1747, 1985-1986. Acest asezământ monastic, se pare că a fost întemeiat de Doamna Safta, soția domnului Gheorghe Ștefan, o parte din clădirile anexe fiind construite în 1973-1984.

Fig9. Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie – orașul Toplița

Biserica Ortodoxă – anul zidirii-1867, piatra de temelie a fost pusă de Mitropolitul Andrei Șaguna.

Biserica Ortodoxă din Deal – anul zidirii-1925

Biserica Ortodoxă Călimănel – anul zidirii-1993

Biserica Ortodoxă din Vale – anul zidirii-1998

Biserica Reformată – anul zidirii-1895

Biserica Romano-Catolică – anul zidirii-1867

Biserica Ortodoxă Romană – Răstolița – construcție din lemn, datând din 1812 și care astăzi este monument istoric.

OBIECTIVE CULTURALE

Muzeul Etnografic Toplița

Aflat în administrarea Consiliului Local Municipal Toplița, s-a construit juridic în 18.03.1997, în urma desfințării fostului Complex Muzeal Județul Harghita(1994), când acesta din urmă s-a transformat doar in Muzeu Secuiesc al Ciucului, astfel ramânând istoria, cultura și civilizația românească din Harghita nereprezentată muzeistic.

Inaugurarea Muzeului a fost în 17 Iulie 1998 în cadrul primei ediții a “Zilelor Miron Cristea”, ce a cuprins și vernisajul primelor expoziții și prima sesiune de comunicări științifice.

Pe lângă Muzeul Etnografic, mai există o serie de instituții de cultură, cum ar fi: Biblioteca Orășenească Toplița, Casa de Cultură, Cinematograful Călimani, secțiile Școlii Populare de Artă, Grupul Școlar Tăslăuanu, Colegiul Național Mihai Eminescu, două scoli postliceale, o secție de învătamânt superior.

Colecție sătească – Răstolița.

CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Potențialul turistic, în totalitatea structurii sale(resursele atractive și infrastructura) reprezintă factorul static al fenomenului analizat. El asigură motivația declanșării actului recreativ dar numai în contextul existenței produsului turistic, ca element dinamic. Fără prezența omului, care să valorifice însușirile recreative ale resurselor, să apeleze la serviciile infrastructurii, turismul ca activitate umană este de neconceput. Iată de ce, fluxul turistic are o importanță covârșitoare, intensitatea, ritmurile și orientarea acestuia fixând parametrii ce caracterizează atât procesul in sine, cât și finalitatea social-economică a acestuia.

Înainte de 1989, turismul organizat a reprezentat forma principală, el incluzând aproape exclusiv, cetățenii străini din Vestul Europei sau SUA. Turiștii autohtoni erau reprezentați, în majoritate , de elevi și , sporadic, de turisti individuali. În perioada anilor 1965-1975, el a reprezentat o curbă ascendentă, simetrică cu perioade de relativ “dezgheț” a regimului politic de atunci. Degradarea progresivă a situației socio-economică și politică, răcirea relațiilor cu exteriorul, au determinat o degradare progresivă a turismului extern până la cvadispariția acestuia.

Indicii ce caracterizează circulația turistică sunt:

evoluția numărului de turiști

numărul înnoptărilor

gradul de utilizare a capacității de cazare

TIPURI ȘI FORME DE TURISM

Relația dintre tipurile de turism și spațiul geografic este cât se poate de flexibilă; pe același teritoriu se pot practica mai multe tipuri de turism, selectivitatea aparținând resurselor atractive, existente în perimetrul dat.

Apreciind că orice structurare în domeniul turistic trebuie să se sprijine pe elementele declanșatoare ale fenomenului respectiv, pe nevoia umană de recreere, refacere și culturalizare, actul turistic poate îmbrăca una dintre următoarele expresii tipologice: turism balneoclimateric, turism de recreere, turism cinegetic, cultural, polivalent, etc.

Dintre acestea, în Defileul Toplița-Deda se practică următoarele tipuri de turism:

Turismul balneoclimateric

Acest tip de turism se practică în stațiunile profilate pe utilizarea, în scopuri balneare, a unor resurse naturale, în special resurse hidrominerale și termale, emanații mofetice, nămoluri terapeutice, pe un fond climatic și bioclimatic cu efecte benefice. Aici se adaugă proceduri terapeutice și tehnici moderne ce completează și accentuează efectul factorilor naturali. Este prima formă de turism practicată în ordine cronologică, care a condus totodată la o formă coerentă de amenajare turistică – stațiunea – a cărei dimensiune și complexitate a evoluat în timp.

Calitatea factorilor terapeutici naturali, a condus în timp la formarea stațiunii “Bradul” din Toplița.

Aici marea majoritate a turiștilor provin din zona urbană, dar se constată si o participare relativ importantă din mediul rural, cu precădere a celor din zonele montane, excesiv de umede și friguroase, unde afecțiunile reumatice dau nota dominantă.

Turismul de recreere

Acest tip de turism are ca scop fundamental al practicării sale, satisfacerea nevoilor recreative ale populației, antrenată în munci solicitante, cu un mare consum de energie fizică și psihică, sau locuind în habitate recunoscute prin stresul cotidian.

În Defileul Toplița-Deda, turismul de recreere este practicat de către toate grupele de vârstă, îndeosebi de tineret și populația matură.

Cu privire la durata actului recreativ, predomină, în general, turismul de scurtă și medie durată, echivalent week-end-ului sau unei fracțiuni din concediul de odihnă.

Pe de o parte, turismul de recreere reconstruiește o punte între om și natură, oferindu-i acestuia posibilitatea ca într-un cadru nou, să se elibereze de presiunea vieții de zi cu zi.

Turismul cinegetic

Constă in practicarea pescuitului și vânatului sportiv. Acestea două se situează la limita dintre sport și divertisment, oferind, de obicei, mari satisfacții celor care practică aceste genuri de relaxare. Ele devin întâlniri cu natura, cu apele sau pădurile, nu numai pentru obținerea trofeului, ci și pentru respectul față de natură.

Defileul Toplița-Deda oferă multiple posibilități în acest sens.

Pescuitul

Se practică pe valea Mureșului și pe afluenții acesteia, însă există unele specii pe cale de dispariție, ocrotite și protejate prin lege: lostrița și lipanul(acestea fiind prezente la gura văilor de munte: Răstolița, Ilva, Gudea, Bistra și Sălard- este considerată una dintre cele mai bogate ape de lipan din țară).

Vânatul

Se practică in Defileul Toplița-Deda, în acest sens construindu-se și cabane de vânătoare pentru segmentul de turiști pasionați de acest sport. Totuși trebuie avut în vedere speciile rare prezente și protejarea lor.

Turismul școlar

Se practică la Răstolița și este o formă aparte a turismului de sejur practicat exclusiv de populația de vârstă școlară, în unități turistice specifice, tabere pentru elevi.

CONCLUZII

Defileul Mureșului între Toplița și Deda, deosebit de pitoresc și atrăgător pentru turism, reprezintă cea mai lungă străpungere completă, de către un râu, a catenei vulcanice Călimani-Harghita.

Valea transversală a Mureșului, tăiată aproape în totalitatea ei în materiale vulcanice, datează încă din perioada anterioară erupțiilor. Aceasta cuprinde sectoare înguste, alternând cu mici depresiuni de eroziune, iar de-a lungul timpului, afluenții Mureșului au format conuri de dejecție din bolovănișuri de andezit.

Din punct de vedere termic, defileul constituie un tentacul al regiunii deluroase din Vest, temperatura medie anuală se incadrează între 6˚-8˚, iar precipitațiile anuale de cca. 800mm. Datorită acestor condiții, Defileul Toplița-Deda dispune de o faună și floră reprezentativă pentru turism, încadrată în Rezervația Peisagistică Defileul Mureșului între Toplița și Deda.

În lungul defileului există trei comune: Stânceni, Lunca Bradului și Răstolița. Ele se încadrează în tipul cu funcții agricol-industriale, remarcându-se și exploatarea si prelucrarea lemnului. Recent la Stânceni a intrat în funcțiune și o stație de îmbuteliere a apei minerale, care valorifică trei izvoare naturale și trei sonde așezate pe dreapta Mureșului, pe pârâul Mermezeu. Toate cele trei comune reprezinta puncte de plecare pe traseele din Călimani și Fâncel, fiind servite de o cale ferată(cu un trafic de cca. 10 mii călători/km și un trafic de mărfuri de cca. 40 mii tone brute pe zi – 1975) precum și de șoseaua Toplița-Deda(cu un trafic mediu zilnic anual de cca 800 de autovehicule – 1970)

Potențialul antropic al Defileului Toplița-Deda este destul de însemnat și este reprezentat prin edificii religioase-Mănăstirea Sfântul Ilie, Mănăstirea Doamnei, obiective culturale, monumente și busturi – bustul lui Miron Cristea în Toplița și Monumentul eroilor de la Gura Secului.

Dispune de o infrastructură care cuprinde: bazele de cazare și alimentație publică de la Toplița, Lunca Bradului și Stânceni, baza de agrement și cură din cadrul stațiunii “Bradul”, infrastructura de transport precum și infrastructura generală care deservește atât turismului cât si nevoilor populației.

Toate acestea fac din defileu o zonă foarte plăcută, în care zeci și sute de turiști își petrec timpul liber la sfârșit de săptămână, respirând aerul ozonat de munte, drumețind pe cărările umbrite și pescuind în apele limpezi ale Mureșului.

BIBLIOGRAFIE

http://www.toplita.info/turism

https://ro.wikipedia.org/wiki/Defileul_Deda_-_Toplița

https://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=75436&d=la-pas-prin-rezervatia-naturala-defileul-deda-toplita–deda-ms

Defileul Deda – Toplița

https://www.toura.eu/ro/tour/731-defileul-muresului-traseu-toplita-deda

Invitație la drumeții în Defileul Deda-Toplița

http://www.valeamuresului.ro/comunitatea.html