SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI ANALIZA UNITĂȚILOR DE CAZARE CU PISCINĂ DIN JUDEȚUL MARAMUREȘ Îndrumă tor: Absolvent: Conf. Univ.dr. Gabriela… [628183]

UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI CLUJ – NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
EXTENSIA SIGHETU MARMAȚIEI
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

ANALIZA UNITĂȚILOR DE CAZARE
CU PISCINĂ DIN JUDEȚUL
MARAMUREȘ

Îndrumă tor: Absolvent: [anonimizat]. Univ.dr. Gabriela Ilieș Savu (Botiș) Maria Ileana

Iulie 2020
Sighetu Marmației

2
CUPRINS

3
INTRODUCERE

4
Capitolul 1
Caracterizarea generală a județului Maramureș

1.1.Localizare
Județul Maramureș este situat în partea de nord -vest a ță rii, fiind învecinat cu
județele Suceava la est , Bistrița -Năsăud, Cluj, Sălaj la sud , Satu Mare la vest . În partea de
nord județul Maramureș este delimitat de frontiera României cu Ucraina, unde râul Tisa
formeză granița pe o lungine de 62 km. Maramureșul este localizat între paralelele
47020’00” și 48000’15” latitudine nordică și meridianele 22052’30” și 25007’30” logitudine
estică.
Maramureșul are o formă alungită în direcție longitudinală, deoarece distanț a dintre
punctele extreme nord -sud este de 60 km, iar pe direc ția vest -est este o distanță de 160 km.
Județul Maramureș are o suprafață de 6304 km2, din suprafaț a României , județul
Maramureș reprezentând 2,6%.

Fig. 1. Localizarea geografică a județului Maramureș

5
Structura județului Maramureș din punct de vedere administrativ cuprinde 13 orașe,
din care două municipii: Baia Mare , care este reședință d e județ și Sighetu Marmației,
respectiv 63 de comune. Maramureșul ca ș i zonă etnografică este împărțit în: Țara
Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarul ui și o parte din Țara Codrului.
1.2. Accesibilitate
Județul Maramureș cu o supr afață de 6304 km2 oferă atât turiștilor cât și
localnicilor diferite căi de transport pe raza județului:
– transport rutier ;
– transport feroviar ;
– transport aerian .
Transportu l rutier pe raza județului Maramureș este străb ătut de principalele rute:
– drumuri naționale: DN 18 Borșa – Vișeu de Sus – Sighetu Marmației – Baia Mare, DN 17C
Moisei – Săcel, DN 19 Sighetu Marmației – Satu Mare, DN 1C Seini – Baia Mare – Șomcuta
Mare – Dej.
– drumuri județene: DJ 187 Ruscova – Poienile de Sub Munte , DJ 186 Vadu Izei – Rozavlea –
Dragomirești – Săcel , DJ 186B Ferești – Călinești – Budești, DJ 109F Ferești – Ocna Șugatag –
Budești – Cavnic – Băiuț – Târgu Lăpuș, DJ 184 Baia Sprie – Cavnic, DJ 18 2C Surdesti –
Copalnic Mănăștur – Remetea Chioarului, DJ 182B Baia Mare – Cătălina – Șomcuta Mare,
DJ 193 Hideaga – Ardusat, DJ 108E Hideaga – Mireșu Mare – Chelința, DJ 108A Ardusat –
Ulmeni – Țicău, DJ 108 D Gârdani – Oarța de Jos.
Transportul feroviar în județul Maramureș nu este foarte dezvoltat, deoarece pe
raza județului avem doar trei magistrale care fac le gătura cu e xteriorul județului , atât cu
municipiul Bucureș ti, cât și cu zona de vest a ță rii ( Satu Mare, Oradea, Arad, Timișoara).
O primă rută feroviar ă care străbate județul este magistrala 400 , care face legătura
între oraș ul Baia Mare și județul Satu Mare având o cale ferată cu linii simple ,
neelectri ficate .
A doua rută feroviară , face leg ătura între orașul Baia Mare și jude țul Sălaj, care la
fel are cale ferată cu linii simple neelectri ficate , dar totodat ă are un nod feroviar la Ulmeni,
unde calea ferată care se îndreaptă spre Oarța de Jos este închisă.

6
A treia rută feroviară , care se afl ă în Țara Maramureșului este magistrala 409 , dar
aceasta străbate doar o parte din Țara Maramureșului și anume pe Valea Vișeului, de la
Sighetu Marmației – Vișeu de Jos – Salva.
În această zonă găsim mai multe tipuri de căi ferate, cum ar fi:
– cale ferată cu linii simple , neelectrificate care se întin de de la Câmpul ung la Tisa până la
Vișeu de Jos unde este un nod feroviar , unde se bifurcă spre Borșa și respectiv spre județul
Bistrița -Năsăud. Secto rul de cale fertă de la Câmpulung la Tisa la Sighetu Marmației este
nefuncțional, respectiv sectorul de la Vișeu de Jos la Borșa care este tot nefuncțional.
– cale ferată cu ecart ament larg care se întinde pe sectorul Câmpul ung la Tisa – Valea
Vișeului, mai exact face legătura cu Ucraina. Acest sector este închis deoarece accesul în
Ucraina se face pri n transportul rutier la Sighetu Marmației prin tra versarea podul ui de
peste râul Tisa.
– cale ferată cu ecart ament îngust care are ca punct de plecare localitatea Vișeu de Sus, pe
Valea Vaserului. Această cale ferată are ca obiectiv principal turismul, deoarece pe aceas ta
se deplasează mocă nița care of eră turiștilor peisaje, trăiri ș i mom ente frumoase.
Rețeaua de cale ferată din județ ul Maramureș are o stare tehnică în general bună,
dar cu t oate acestea nu permite trenurilor viteze mai mari de 60 -80 km/h.
Transportul aerian din județul Maramureș are ca punct de plecare aeroportul din
Tăuții Măgherăuș. Este un a eroport internațional cu un numă r mic de zboruri extern e, dar
are zboruri interne aproape către toate aeroporturile.

7

Fig. 2. Rețeaua căilor de comunicație și transport a județului Maramureș

8
Tabel nr. 1. Distanța dintre Aeroportul Internațional Maramureș și orașele județului
Maramureș
Nr. crt. Județul Maramureș Aeroport Internațional Maramureș
1. Baia Mare 10 km
2. Baia Sprie 19 km
3. Borșa 132 km
4. Cavnic 37 km
5. Dragomirești 99 km
6. Săliște a de Sus 103 km
7. Seini 20 km
8. Sighetu Marmației 73 km
9. Șomcuta Mare 26 km
10. Ulmeni 44 km
11. Târgu Lăpuș 53 km
12. Vișeu de Sus 114 km
Sursa informațiilor : https://www.google.ro/maps
Aeroportul Internațional Maramureș se află la o distanță de 10 km față de
municipiul Baia Mare , respectiv 73 km față de municipiul Sighetu Marmaț iei. Aeroportul
este localizat î n oraș ul Tăuții Măgherăuș care are ca arteră principală drumul național 1C și
magistrala feroviară care face legă tura cu județul Satu Mare.
Există curse zilnice de auto buze și microbuze, care fac legă tura între Baia Mare și
Sighetu Marmației, dar și între alte localități importante județului. La fel există curse
zilnice de autobuze și microbuze, care fac legătura cu județele învecinate sau alte curse
care fac legătura cu import ante orașe de pe teritoriul țării.
1.3. Caracterizarea arealului
1.3.1. Relief
Județul Maramureș este s ituat în grupa nordică a Carpaț ilor Orientali, din care
rezultă că relieful ju dețului este predominant muntos, dar totodată iși fac apariția
depresiunile ș i dealurile. Relieful județului este reprezent at de lanțul de munți vulcanici ș i
anume munții Oaș, Gutâi, Țibleș ( Vf. Țibleș 1839 m) și de lanțul de munți cristalini

9
format din munții Maramureșului ( Vf. Farcău 1957 m, Vf. Tor oioaga 1930 m) și munții
Rodnei cu Vf. Pietrosul Rodnei (2303 m) fiind cel mai înalt din județ și Vf. Ineu (2279 m ).
Depresiunea Maramureșului este înconjurat ă de cele dou ă lanțuri munto ase, iar în partea de
sud-vest a județului se regă sesc depresiunea Băii Mari și depresiunea Lăpușului. Tot în
partea de sud -vest sunt prezente o serie de dealuri ( dealul Asuajului, dealul Chioarului,
dealurile Boiului, dealul Vimei, dealul Prisaca ) și culmi ( culmea Breaza, culmea
Codrului).
1.3.2. Hidrografia
Rețeaua hidrografic ă a județului Maramureș e ste formată din două mari bazine
hidrografice:
– Râul Tisa cu afluenții Iza și Vișeu , care este situat în parte a de nord a județului fă când
limita de graniț ă dintre România și Ucraina .
– Râul Someș cu afluenții Lăpuș și Bârsău , care este situat în partea de sud-vest a județului
făcând totodată limita dintre județele Satu Mare și Maramureș.
Hidrografia județ ului este completată de o serie de lacuri naturale și antropice .
Din categoria lacurilor naturale din județul Maramureș car e au un impact p uternic în
peisajul montan putem enumera:
a) Lacurile glaciare : Lacul Lala Mare , care are o suprafață de peste pa tru hectare și
este localizat în Munții Rodnei, sub vârful Ineu, Lacul Iezer , care este localizat sub
vârful Pietrosul Rodnei în Munții Rodnei, la o altitudine de 1825 m și care face
parte din rez ervația naturală Pietrosul Mare. Alte lacuri glaciare sunt: Lacul
Vinderel, Lacul R epedea, Lacul Buhăiescu .
b) Lacurile sărate sunt importante în turismul balnear, cele mai importante din jude țul
Maramureș se regăsesc în Dep resiunea Maramureșului. Totodată, lacurile sărate
sunt de origine antropică în cea mai mare parte, deoar ece sunt legate de exploatările
de sare, în care ulterior s -a infiltra t apa, iar prin prăbușirea ocnelor a u rezultat
lacurile. În Maram ureș lacurile sărate sunt concentrate în localitățile Ocna Ș ugatag
unde se localizează Lacul Găvrilă fiind cel mai mare lac de mină din România și
alte lacuri de dimensiuni mai mici (Lacul Mihai, Lacul Pipiriga, Lacul Varșing,
etc.) și Coștiui .

10
c) Lacuri de origine antropică sau de acumulare (lacuri de baraj), acestea sunt
numeroase și cele mai impunătoare , fiind situate în partea din amonte a
principalelor râuri. Aceste lacuri sunt realizate în scop economic (energetic,
industrial, aproviz ionarea cu apă, etc.), practic lacurile de acumulare dețin în
prezent baze turistice (Lacul de Acumulare Firiza, Lacul Bodi , Lacul Albastru,
Barajul Runcu, etc.)

Fig. 3. Harta fizică a județului Maramureș
(Sursa: https://www.marasilva.ro/ariiprotejate.php )
1.3.3. Clima
Clima județului Maramureș este temperat -continental ă moderată, cu o evidentă
diferențiere pe categorii de relief și altitudine, din care reiese că temperaturile medii anuale
variază de la +10oC în depresiuni și -1oC în zona montană. Cantitatea anuală de preci pitații
este cuprinsă între 700 și 1500 mm . Stati sticile medii în decursul unui an arată că 274 de
zile/an sunt cu valori pozitive și totodată din analiza temperaturi lor medii lunare rezultă că
cea mai că lduroasă lună din an este Iulie, iar cea mai rece este Ianuarie.

11
1.3.4. Arii naturale protejate
Județul Maramureș are un patrimoniu natural deosebit de valoros, dispunând de mai
multe arii nat urale protejate. Totodată datorită suprafeței totale a ar iilor naturale protejate,
județul Maramureș ocupă a doua poziție la nivel național.
Tabelul nr. 2 . Inventarierea ariilor naturale protejate din Maramureș
Denumirea ariei Localizarea Tipul ariei
Arboretul de castan
comestibil de la Baia Mare Baia Mare Forestier
Arcer Țibleș -Bran Groșii Țibleșului Mixt
Cheile Babei Baba Geologic
Cheile Tătarului Mara Hidro -geologic
Cheile Lăpușului Târgu Lăpuș Botanic și geologic
Coloanele de la Limpedea Baia Mare Geologic
Cornu Nedeii -Ciungii
Bălăsinii Borșa Faunistic
Creasta Cocoșului Mara Mixt
Izvorul Bătrâna Moisei Hidro -geologic
Lacul Albastru Baia Sprie Hidro -geologic
Lacul Morărenilor Breb Mixt
Mlaștinile Vlășinescu Baia Mare Botanic
Mlaștina Tăul Negru Strâmbu -Băiuț Botanic
Mlaștina Iezerul Mare Desești Floristic și faunistic
Mlaștina Poiana Brazilor Giulești Mixt
Poiana cu narcise Repedea Floristic și peisagistic
Pădurea Bavna Satul Fersig, comuna
Satulung Forestier
Pădurea Crăiasa Ocna Șugatag Forestier
Pădurea de Larice Rona de Sus Forestier
Pădurea cu pini Comja Seini Forestier
Pădurea Ronișoara Rona de Sus Forestier
Peștera și izbucul Izvorul Săcel Mixt

12
Albastru al Izei
Peștera Boiu Mare Boiu Mare Speologic
Peștera cu Oase de la Poiana
Botizii Băiuț Speologic
Peștera din Dealul Solovan Sighetu Marmației Speologic
Peștera Vălenii Șomcutei Șomcuta Mare Speologic
Rezervația fosilieră
Chiuzbaia Chiuzbaia Paleontologic
Rezervația științifică Piatra
Rea Borșa Mixt
Rezervația științifică
Pietrosul Mare Borșa, Moisei Mixt
Rozeta de piatră Ilba Ilba Geologic
Stâncăriile S âlhoi –
Zâmbroslavele Borșa Peisagiustic și geo-botanic
Tăul lui Dumitru Firiza Botanic
Vârful Farcău – Lacul
Vinderel – Vârful Mihăilescu Poienile de Sub Munte,
Repedea Mixt
Sursa informației: https://ro.wikipedia.org
1.3.5. Populație și aș ezări
Populația județ ului Maramureș , conform Institutului Național de Statistică , la 1
ianuarie 2020 este de 520 551 locuitori, care deocamdată sunt date provizorii. Până în anul
1990 populația județului Maramureș a avut o tendință crescătoare, care ulterior a început să
scadă contin uu. În anul 1992 populația județ ului era de 554 896 l ocuitori , iar în anul 2019 a
ajuns la 522 302 locuitori.

13
Graficul 1. Evoluția populației în județul Maramureș în perioada 1992 -2020

Sursa informației: http://statistici.insse.ro
Din totalul de 522 302 locuitori ai județului Maramureș la 1 ianuarie 2019, 49%
reprezintă populație de sex masculin, iar 51% reprezintă populație de sex feminin.
Graficul 2. Populația pe sexe din județul Maramureș în anul 2019

Sursa informației: http://statistici.insse.ro
Populația urbană la 1 ianuarie 2019 , conform Institutului Național de Statistică , este
de 313 957 locuitori într -un procent de 60%, iar cea rurală este de 208 345 locuitori având
un procent de 40%. În cadrul populației urbane, ponderea cea mai mare o deținea populația
municipiului Baia Mare cu 46% care este și reședință de județ, urmat ă de Sighetu
Marmației cu 14%, Borșa 9%, Baia Sprie 5% , Cavnic 6%, iar restul procentelor sunt
împă rțite la celelalte orașe . 500000 510000 520000 530000 540000 550000 560000
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
Anul 2017
Anul 2018
Anul 2019
Anul 2020 Numar persoane
49%
51%
sex masculin sex feminin

14
Graficul 3. Populația pe medii din județul Maramur eș în anul 2019

Sursa informației: http://statistici.insse.ro
În funcție de grupele de vârstă din populația județul ui Maramureș, ponderea cea
mai mare o deține grupa de vârstă 40 -44 ani cu un procen t de 9%, urmată de grupele de
vârstă 30-34 ani, 35 -39 ani și 45 -49 ani cu un procent de 8%. Grupa de vârstă de la 75 de
ani în sus deține cea mai mică pondere, respectiv de 1%, 2% și 3% .
Graficul 4. Populația pe grupe de vârstă din județul Maramureș în anul 2019

Sursa informației: http://statistici.insse.ro
60% 40%
populația urbană populația rurală
5% 5% 5%
5%
6%
7%
8%
8% 9% 8% 7% 6% 6% 5% 4% 3% 2% 1% 0- 4 ani 5- 9 ani
10-14 ani 15-19 ani
20-24 ani 25-29 ani
30-34 ani 35-39 ani
40-44 ani 45-49 ani
50-54 ani 55-59 ani
60-64 ani 65-69 ani
70-74 ani 75-79 ani
80-84 ani 85 ani si peste

15
Județul Maramureș a devenit o unitat e administrativă după Marea Unire din 1918,
care a cuprins partea de nord -est, având ca reședință orașul Si ghet. La 17 februarie 1968,
orașul Baia Mare este declarat municipiu, după ce limitele adminis trative ale județului au
fost modificate pentru a cuprinde și Țara Chioarului, Țara Lăpușului și o parte din Țara
Codrului, rezultând actualul județ.
Din punct de vedere a l tipului de aș ezări , Maramureșul se împarte în două, datorită
formelor de relief care îl definesc. În partea de nord -est a Maramureșului găsim așezări
urbane și rurale care se întind pe cele patru văi (Valea Marei, Valea C osăului, Valea Izei și
Valea Viș eului), având ca structură tipul de sate adunate. În ceala ltă parte a
Maramureșului , de sud -vest, există o concentrare mai mare de aș ezări urbane și rurale
deoarece altitudinile sunt mai mic i. În partea aceasta tipul de așezări este mai răsfirat fa ță
de Țara Maramureșului deoarece infrastructura căilor de comunicație este mai dezvoltată.
Infrastructura de cazare a j udețului Maramureș în anul 2019 cuprindea un total de
262 de unități de cazare. Ponderea cea mai mare a tipului de structură de primire turistică o
au pensiunile agroturistice în număr de 147, urmată de pensiunile turistice , 63 la număr și
hotelurile care se regăsesc într -un număr de 33, restul de unită ți de primire turistică
regăsindu -se într -un numă r mic.
Tabelul nr. 3 . Structuri de primire tur istică cu funcție de cazare din Maramureș în
anul 2019
Nr.crt. Tipul de primire turistică Numărul unităților de cazare
1. Hoteluri 33
2. Hosteluri 4
3. Moteluri 6
4. Vile turistice 3
5. Cabane turistice 3
6. Campinguri 2
7. Căsuț e turistice 1
8. Pensiuni turistice 63
9. Pensiuni agroturistice 147
Sursa informației: http://statistici.insse.ro

16
Județul Maramureș, din punct de vedere a l atracțiilor turistice , propune o ofertă
turistică bogată, de la drumeții pe munte, până la case tradiționale, muzee, obiective cu
specific religios sau monumente naturale. Maramureșul oferă iubitorilor de natură peste 30
de arii protejate care sunt situat e în regiuni montane sau în văi (peșteri, lacuri, cascade, văi,
vârfuri montane , dar și o floră și o faună bogată). La nivelul județului Maramureș există
numeroase muzee, case memoriale și monumente istoric e. În plus, Maramureșul îți oferă
ocazia să admir i celebrele porți de lemn, casele, bisericile și mănăstirile de lemn care sunt
unice prin arhitectura lor.
În vizorul turiștilor sunt urm ătoarele atracții: cele opt biserici de lemn care fac parte
din patrimoniul UNESCO, Cimitirul Vesel de la Săpânța, Moc ănița de pe Valea Vaserului,
Memorialul Victimelor Comunismului și a Rezistentei de la Sighetu Marmației, satele
maramureșene de pe V alea Izei, Muzeul Satului Maramureș ean din Sighetu Marmației,
Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, etc.
Numărul de sosiri a l turiștilor în județul Maramureș în unitățile de primire turistică
cu func ție de cazare în anul 2018 a fost de 255 812 de turiști, din care un număr de 218 266
de turiști au fost români , într-un procent de 85% , iar diferența de 37 546 de turiști au fost
străini într-un procent de 15%.
Graficul 5. Sosiri ale turiștilor în unitățile de cazare pe tipuri de turiști în județul
Maramureș 2018

Sursa informației: http://statistici.insse.ro
Numărul de înnoptări în județul Maramureș în anul 2018, în unitățile de cazare este
de un total de 468 165 de turiști, din care un număr de 403 197 sunt cetățeni români
85% 15%
Romani
Straini

17
ponderea fiind de 86% și restul de 64 968 de turiști sunt cetățeni străini având un procent
de 14% .
Graficul 6. Înnoptări ale turiștilor în unitățile de cazare pe tipuri de turiști în județul
Maramureș 2018

Sursa informațiri: http://statistici.insse.ro

86% 14%
Romani
Straini

18
Capitolul 2
Infrastructura turistică în Maramureș

Infrastructura turistică cuprinde ansamblul elementelor create de om, menite să
pună în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un anumit teritoriu.
Infrastructura turistică este reprezentată prin: unitățile de cazare și alimentaț ie
publică, căile și mijloacele de transport turistic, dotările pentru recreere și cură, dotări
auxiliare sau complementare.
2.1. Analiza bazelor de cazare
Baza de cazare este componenta cea mai importantă a infrastructurii turistice, care
asigură turiștilor cazarea pentru un interval de timp de odihnă și înnoptare, în baza unor
tarife diferențiate în funcție de gradul de confort, sezon și alte funcții caracteristice
(alimentație, agrement, etc.) .
2.1.1 Tipuri de structuri de cazare
„Conform norme lor metodologice, în România pot funcționa următoarele tipuri de
structu ri de primire turistice cu funcț ie de cazare, clasificate astfe l:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele ;
2. hoteluri -apartament de 5, 4, 3, 2 stele ;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele ;
4. hoteluri pentru ti neret 3, 2, 1 stele ;
5. hotelu ri de 3, 2, 1 stele ;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele ;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele ;
8. cabane turistice, cab ane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele ;
9. sate de vacanță de 3, 2 stele ;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele ;
11. spații de comparare organizate în gospodăriile populației de 3, 2, 1 stele ;
12. popasuri turistice de 2, 1 stele ;
13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele ;

19
14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 stele (margarete) ;
15. apartamente sau camere de închiria t în locuințe familiale ori în clă diri cu altă
destinație de 3, 2, 1 stele ;
16. structuri de p rimire cu funcție de cazare pe nave fluviale și maritime de 5, 4, 3,
2, 1 stele ” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 24) .
În județul Maramureș structu ra de primire turistică cu funcț ie de cazare clasificată,
actualizată la 13.03.2020 conform cu site -ul Ministerul ui Turismului identificăm
următoarele tipuri de structuri de cazare: hoteluri, hosteluri, moteluri, vile, cabane turistice,
campinguri, popasuri turistice, pensiuni turi stice urbane, pensiuni turistice rurale,
apartamente sau camere de închiriat.
Hotelul „este o structură de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de
clădiri, care pune la dispoziția turiștilor camere,ga rsoniere sau apartamente dotate
corespu nzător, asigură prestări de servicii specifice și dispune de recepție și de spații de
alimentație în incintă. ”(Ilieș, Marin, 2007, pag. 24)
Una dintre categoriile de clasificare a unui hotel este să se încadreze între o stea și
cinci stele, dar totodată es te un criteriu și capacitatea de cazare care poate fi mică (1-70 de
locuri), mijlocie (71 -150 de locuri) și mare (peste 150 de locuri). La nivelul județul ui
Maramureș se reg ăsesc hoteluri care se încadrează din punct de vedere a clasificării între
una și p atru stele, acestea fiind localizate în orașe sau în apropierea stațiunilor turistice.
Hostelurile „sunt structuri de primire turistică cu o capacitate minimă de 3 camere
sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, în spații amenajate, d e
regulă, în cladiri cu altă destinație inițială decât cea de cazare turistică – minimum 3
camere sau apartamente.” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 26 )
Criteriile minime de clasificare a hostelurilor sunt: minim 3 camere, sp ațiu
amenajat pentru minirecepție , numărul maxim de paturi într -o cameră este 3 sau 4 paturi,
grup sanitar propiu doar pentru 3 stele.
Motelul „este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităților, în
imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată și amenajată atât pe ntru asigurarea
serviciilor de cazare și de masă pentru turiști, precum și pentru parcare în siguranță a
mijloacelor de transport. ” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 25 )

20
Parcarea motelului trebuie să ai bă un număr de locuri cel p uțin egal cu numărul
camerelor de cazare, un număr m inim de 5 camere pentru o stea ș i de 10 camere pentru 2
sau 3 stele. Motelurile sunt localizate în afara localităților, de -a lungul căilor de
comunicație și sunt adresate persoanelor aflate în tranzit care doresc să beneficieze de
servici ile înnoptării.
Vilele „sunt structuri de primire turistice de capacitate r elativ redusă, funcținând
în clă diri independente, cu arhitectură specifică, situate în stațiuni balneoclimaterice sau
în alte zone și localități de interes turistic, care asigură c azarea turiștilor și prestarea unor
servicii specifice .”(Ilieș, Marin, 2007, pag. 26)
Criteriile minime pentru clasificarea vilei sunt: să aibă parcare auto, numă rul
maxim de camere este de 40, spațiu dotat corespunzător pentru prepa rarea mesei și o
sufragerie pentru servirea mesei.
Cabanele turistice „sunt structuri de primire turistice de c apacitate relativ redusă,
funcț ionând în cl ădiri independente cu arhitectură specifică, care asigură cazarea,
alimentația și alte servicii specifice, necesare tur iștilor aflați în drumeție sau la odihnă în
zone montane, rezervații naturale, în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective
de interes turistic. ” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 27 )
Campingurile „sunt structuri de primire turistice destinate să asigu re cazarea
turiștilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze
mijloacele de transport, să își pregătească masa și să beneficieze de celelate servicii
specifice acestor tipuri de unități. ” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 27 )
Popasul turistic „reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă,
formată din căsuțe și/sau bungalouri amplasate într -un perimetru bine delimitat, care
asigură servicii de cazare și alimentație precum și posibilitatea de parcare auto. ” (Ilieș,
Marin, 2007, pag. 27 )
Pensiunile turistice „sunt structuri de primire turistice, având o capaciate de
cazare de până la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, și până la
20 de camere în mediul urban, funcționând în locuințele cet ățenilor sau în clădiri
independente, care asigură în spațiile special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de
pregătire și servire a mesei. ” (Ilieș, Marin, 2007, pag. 26 )

21
Datorită numeroaselor atracții turistice , atât naturale cât și antropice, pe teritoriul
județului Maramureș se regă sește un numă r destul de mare de pensiuni turistice u rbane și
rurale, dar totodată se regăsesc și pensiunile agroturi stice care, la rândul lor, asigură
cazarea și alimentaț ia, dar o parte din alimentația turiștilor este realizată cu produse din
producția proprie a gospodăriei. Localizarea pensiunilor turistice este atât în mediul urban
sau rural, îndeplinind criteriile arealului în care se situează.
Apartamentele sau camere le de închi riat în locuințe familial e sau în clădiri cu altă
destinație sunt structuri de primire turistice având un num ăr limitat de spaț ii pentru servicii
de cazare, oferind posibilitatea de preparare a hranei în același spa țiu cu locatarul sau
separat.
Bazele de c azare pe întreg teritoriul județu lui Maramureș se regă sesc într -un număr
destul de mare. Analizând mai multe surse oficiale și site -uri de rezervări online, numărul
bazelor de cazare diferă. Realitate a certă este cea din teren, însă și aici nu mărul exact este
greu de ide ntificat datorită multitudinii de tipuri de funcț ionare a unităților care cazează
turiști.
Graficul 7. Situația bazelor de cazare din județul Maramureș

Conform datelor oficiale oferite de Institutul Național de St atistică pe anul 2018, la
nivelul județului Maramureș erau deschise 264 unități de cazare (3,1% din total ul național)
cu un total de 7 223 locuri de cazare (2% din total ul național). 262 594
445
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600
Baze de cazare în evidența
statistici.insse.ro Baze de cazare în evidența
Ministerul Turismului Baze de cazare existente
pe site -uri web Nr. baze de cazare

22
Tabelul nr. 4 . Evoluția capacității de cazare la nivelul județului Maramureș și pentru toată
țara
Ani Județul Maramureș România % din total România
Unități
de
cazare Locuri
existente Locuri în
funcțiune Unități
de
cazare Locuri
existente Locuri în
funcțiune Unități
de
cazare Locuri
existente Locuri în
funcțiune
2009 186 4207 1440173 5095 303486 61104435 3,7% 1,4% 2,4%
2010 191 4368 1563958 5222 311698 63808286 3,7% 1,4% 2,5%
2011 172 4629 1569958 5003 278503 68417259 3,4% 1,7% 2,3%
2012 171 4730 1541731 5821 301109 74135614 2,9% 1,6% 2,1%
2013 180 4805 1713831 6009 305707 77028488 3,0% 1,6% 2,2%
2014 168 4636 1679290 6130 311288 77676817 2,7% 1,5% 2,2%
2015 197 5614 1830604 6821 328313 81872539 2,9% 1,7% 2,2%
2016 225 6451 2069555 6946 328888 83323220 3,2% 2,0% 2,5%
2017 277 7157 2358184 7905 343720 87655762 3,5% 2,1% 2,7%
2018 264 7223 2446276 8453 353835 89075891 3,1% 2,0% 2,7%
Sursa informației: http://statistici.insse.ro
Conform datelor oficiale oferite de Institutrul Național de Statistică în intervalul de
timp 2009 -2018 se observă următoarea situație cu privire la capacitatea de cazare din
județul Maramureș:
– numărul structurilor de cazare pe teritoriul județului Maramureș a avut o creștere ușoară
cu suișuri și coborâșuri, numărul cel mai mare de unităț i de cazare s -a înregistrat în 2017
cu 277 de unități de cazare, iar numărul cel mai mic de unități de cazare a fost în anul 2014
cu 168 de unități de cazare.
– numărul locurilor de cazare existente a crescut treptat , cu mici diferențe în perioada 2009 –
2014, pâ nă la sfârșitul anului 2018 creș terea numărul ui locurilor de cazare a fost mai mare
înregistrându -se cu aproximativ 2 400 mai multe locuri de cazare.
– capacitatea de cazare în funcțiune (număr locuri -zile) are o creștere, la nivelul anului
2018 s-a înregistrat un număr de 2 446 276 locuri în funcțiune față de anul 2009 care în au
fost înregistrate un număr de 1 440 173 locuri în funcțiune.

23
Există însă o diferență mare între datele existente în baza de date a Institutului
Național de Statistic ă și datele furnizate de Ministerul Turismului. În urma actualizării
datelor la 13.03.2020 , totalul structurilor de primire turistică cu funcție de cazare este de
594 de unități de cazare care cuprinde următoarele tipuri de structuri de cazare: hoteluri,
hosteluri, moteluri, vile, cabane turistice, campinguri, popasuri turistice, pensiuni turistice
urbane, pensiuni turistice rurale, apartamente sau camere de închiriat.
Graficul 8. Tipuri de structuri de primire cu funcție de cazare în județul Maramureș

Sursa informației : http://turism.gov.ro
Așa cum se observă în graficul de ma i sus, cele mai întâ lnite unități de cazare sunt
pensiunile turistice rurale care se regăsesc într -un num ăr de 226 conform datelor furnizate
de Ministerul Turismului, următoarele unități de cazare sunt apartamentele sau camerele de
închiriat care sunt în n umăr de 164, iar locul trei îl ocupă pensiunile tur istice urbane care se
regăsesc într -un număr de 107. Res tul de unități de cazare se regă sesc într -un număr destul
de mic de la 3 5 de unități de cazare care sunt reprezentate de hoteluri , până la 3 unități de
cazare care sunt reprezentate de popasuri turistice.
2.1.2. Structura unităților de cazare pe categorii de confort și locuri de cazare
Structurile de primire tu ristice se cla sifică pe stele, respectiv flori în cazul
pensiunilor turistice rurale, în funcție de caracteristicile constructive, dotările și calitatea
serviciilor pe care le oferă. Clasificarea structurilor de primire turisti ce are ca scop prioritar 35 17 8 6 15 13 3 107 226
164
0 25 50 75 100 125 150 175 200 225 250 Nr.baze de cazare

24
protecția turiș tilor, constituind o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de
confort ș i a ofertei de servicii.
Conform norme lor metodologice ale ordinului 510/2002 , structurile de primire
turistice se pot clasifica de la 1, 2, 3, 4, 5 stele/flori și în fu ncție de dimensiunea camerei și
a patului.
”În cad rul structurilor spațiilor de cazare există următoarele tipuri:
– cameră cu pat individual, reprezentând spațiul desti nat folosirii de către o singură
persoană. Lă țimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;
– cameră cu pat matrimonial, reprezent ând spaț iul destinat folo sirii de către una sau două
persoane. Lăț imea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;
– cameră cu pat dublu, reprezentând spaț iul destinat folosirii de c ătre două persoane.
Lățimea patului dublu este de minimum 160 cm;
– cameră cu două paturi individuale, reprezentând spațiul destinat folosirii de către două
persoane;
– cameră cu trei paturi individuale;
– cameră cu patru paturi individuale;
– camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale.
– cameră cu priciuri, reprezentând spațiul destinat utilizării de către mai multe persoane.
Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din a lte materiale pe care se asigură un spațiu
de 100 cm lăț ime pentru fiecare tu rist;
– garsoniera, reprezentând spaț iul compus din: dormitor pentru două persoane, salon,
vestibul ș i grup sanitar pr opriu. Dormitorul poate fi despărț it de salon ș i printr -un
glasvand sau alte soluț ii care permit o delimitare estetică ;
– apartament, repr ezentând spaț iul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum
5 dormitoare), sufragerie , vestibul, cu echipare sanitară proprie. La categoria 5 stele va
exista un gru p sanitar pentru fiecare două locuri, ia r la categoria 4 stele, precum ș i la
restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri ;

25
– lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 și 5 stele și de
minimum 19 0 cm în cazul hotelurilor de 1 ș i 2 stele; ” (Ordinul 510/2002)
După cum știm , la nivelul județului Maramur eș într -o pondere mai mare se re găsesc
pensiunile turistice rurale, urmate de restul de structuri cu funcție de cazare. O analiză mai
detaliată a unităților de cazare este clasificarea pe categorii de confort la nivelul județului.
Catego riile de confort pe care le regă sim în Maramureș sunt 1, 2, 3, 4 stele/flori, nu
avem unități de cazare care să îndeplinească categoria de confort pentru 5 stele/flori.
Graficul 9. Structuri de primire turistice pe categorii de confort

Sursa informației: http://turism.gov. ro
Conform datelor analizate de pe site -ul Ministerul Turismului, categoria de confort
care are pondere a cea mai mare este de 3 stele/flori care încadrează un număr de 324 de
unități de cazre, urmată de categoria de confort de 2 stele/flori cu 217 unități de cazare, 4
stele/flori cu un număr de 32 de unități de cazare și într -un număr destul de mic se
regăsește catego ria de confort de 1 stea/flori, cu doar 21 de unități de cazare care
îndeplinesc criteriile de clasificare pe categorii de confort.
La nivelul județului predomină catego ria de confort de 3 stele/flori, dar toto dată
structurile de primire cu funcție de cazare care îndeplinesc acest criteriu sunt pensiunile 35 17 8 6 15 13 3 107 226 164
Hotel Hosteluri Moteluri Vile Cabane
turistice Camping
uri Popasuri
turistice Pensiuni
turstice
urbane Pensiuni
turistice
rurale Apartam
ente/ca
mere de
închiriat
4* 6 0 0 0 0 0 0 12 13 0
3* 23 6 5 5 7 1 1 57 112 108
2* 5 10 3 1 8 8 2 38 97 45
1* 1 1 0 0 0 4 0 0 4 11 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

26
turistice rurale, urmate de apartamente/camere de închiriat, pens iuni turistice urbane,
hoteluri,cabane t uristice, hosteluri, moteluri, vile, campinguri și popasuri turistice ,
categoria de confort de 2 stele/flori cuprinde aceleași tipuri de structuri de primire c u
funcție de cazare care se regă sesc într -un număr mai mic. Categoria de confort de 4
stele/flori cuprinde următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcție de cazare:
pensiuni turistice rurale, pensiuni turistice urbane și hoteluri, iar pentru categoria de
confort 1 stea/floare se regăsesc următoarele tipuri de structuri c u funcție de caz are
aprtamente/camere de închiriat, pensiuni turistice rurale, campinguri, hoteluri și hosteluri.
Pe teritoriul județului Maramureș sunt 594 de unități de cazare conform surselor
oficiale a le Ministerul ui Turismului, având o capacitate tota lă de 10 628 locuri de cazare .
O analiză mai detaliată găsim în graficul de mai jos, în funcție de tipuri de structuri de
primire turistice cu funcție de cazare care se regăsesc la nivelul județului Maramureș și
câte locuri de cazare deține fiecare tip de structură de primire turistică cu funcție de cazare.
Pensiunile turistice rurale ocupă cel mai mare număr la nivelul județului, dar
totodată ele oferă cele mai multe locuri de cazare , într-un procent de 27%, fiind urmate de
hotelu ri care se regăsesc într -un numă r destul de mic pe teritoriul județului Maramureș, dar
ca și locuri de cazare ocupă un loc i mportant având o pondere de 25%,
apartamentele/camerele de închiriat oferă locuri de cazare într -un procent de 17% și
pensiunile turistice urbane având o capa citate de cazare de 15%. Restul de unități de cazare
care se r egăsesc în Maramureș au un procent total de 16% de locuri de cazare comparativ
cu hotelurile, apartamentele/camerele de închiriat, pensiunile turistice urbane și rurale.
Graficul 10. Numărul de locuri de cazare în județul Maramureș

Sursa informației: http://turism.gov.ro 2626
735
268 112 255 284 66 1591 2902
1789
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 Nr. locuri de cazare

27
Județul Maramureș este compus din punct de vedere administrativ din 13 orașe, din
care două sunt municipii, iar restul teritoriului este format din com une și sate. În graficul
de mai jos am analizat numărul unităților de cazare și n umărul de locuri în cele două medii,
urban respectiv rural.
Graficul 11. Analiza unităților și numărul locurilor de cazare din mediul urban și rural

Sursa informației: http://turism.gov.ro
În mediul urban avem un număr mai mare de unități de cazare față de mediul rural,
totodată numărul de locuri de caza re în mediul urban fiind mai mare față de mediul rural,
din care rezultă că există o concentrare mai m are a unităților de tip hotel în mediul urban
față de mediul rural.
2.2. Turismul balnear în Maramureș
Turismul balnear reprezintă un sector major î n cadrul industriei turistice româneș ti
și presupune atâ t realizarea unor tra tamente complexe de recuperare în stațiunile
balneoclimaterice, cât și efectuarea de excursii și călătorii în împrejurimi și relaxare .
Turismul balnear se adresează turiștilor care își petrec mai multe zile într -o stațiune, cu sau
fără recomandare medicală , cu sau fără asigurare de sănătate, acești turiști nu sunt
considerați bolnavi pentru că nici nu sunt.
Turismul ba lnear nu se adresează persoanelor bolnave, doar turiștilor, care vin în
mod regu lat în stațiune pentru a -și îng riji sănătatea și pentru re cuperarea anumitor
funcțiuni organice afectate anterior de o boală sau traumatisme. 234 4923 360 5705
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
unitati de cazare nr locuri urban
rural

28
Principali i factori naturali de cură la nivelul țării , care contribuie la dezvoltarea
turismului balnear sunt:
– apele minerale ;
– nămolurile și gazele terapeut ice (mofetele) ;
– lacurile cu proprietăți terapeutice ;
– salinele .
Pe teritoriul județului Maramureș avem o stațiune balneară la Ocna Șugatag, care
este celebră pentru apele sale sărate. La Ocna Șugatag , în cadrul bazei de tratament , te poți
relaxa, dar totodată poți fi tratat de afecțiuni neurologice, reumatismale sau ginecologice.
Baza de tratament din Ocna Șugatag permite efectuarea unor băi calde în cadă, care este
una din atracț iile turiștilor, dar să nu uităm că atracția principală este bazinul cu apă sărat ă
în aer liber.
În ultima perioadă sectorul turismului balnear este în creștere și include o paletă
largă de servicii , de la turismul medical la cel de tip well ness & spa. Segmentul de turiști
care sunt în căutare de relaxare apelează la servicii și facili tăți oferite de bazele de cazare.
Maramureșul , ca locație turistică , este vizitat datorită atracțiilor naturale sau
antropice, tradițiile și meșteșugurile pentru descoperirea județului, fapt ca bazele de cazare
să fie populate. Unii turiști , pe lângă faptul c ă descoperă frumusețile Maramureșului ,
doresc să se relaxeze și sunt în căutare de baze de cazare care au piscină sau centre spa &
wellness.
În funcție de categoria de confort , unitățile de cazare oferă diferite servicii, cum ar
fi cazare, restaura nt, bar, piscină, etc. La nivelul județului Maramureș am identificat 51 de
astfel de unități de cazare care au ca facilități pentru persoanele care se cazează sau servicii
pentru persoa nele din exterior care doresc să beneficieze de relaxare fără să se caz eze. Deși
sursele de identificare a unităților de cazare sunt doar site -urile de rezervări online, acestea
au fost totodată cofirmate de paginile oficiale ale unită ților de cazare.

29
Tabelul nr. 5 . Structuri de primire cu funcțiuni de cazare care au în do tare piscină
din județul Maramureș
Nr.
crt Numele bazei de
cazare Categoria de
confort Localitatea Județul Site-ul Piscină
interior/exterior
1. Pensiunea
Lăcrămioara 3stele/flori Săcel Maramureș booking.com interior
2. Pensiunea
Camves Inn 4 stele/flori Sarasău Maramureș bookin.com Interior/exterior
3. Hotel Seneca 3 stele/flori Baia Mare Maramureș booking.com Interior/exterior
4. Hotel Eurohotel 3 stele/flori Baia Mare Maramureș booking.com Interior
5. Hotel Romanița 4 stele/flori Recea Maramureș booking.com Interior/exterior
6. Hotel Secret
Garden 3 stele/flori Dănesti Maramureș booking.com Interior/exterior
7. Pensiunea
Cremona 3 stele/flori Baia Mare Maramureș booking.com Exterior
8. Pensiunea
Căprioara 3 stele/flori Baia Mare Maramureș booking.com Interior
9. Hotel Lost rița 4 stele/flori Blidari Maramureș booking.com Interior
10. Pensiunea Soare –
n Maramureș 4 stele/flori Budești Maramureș booking.com Exterior
11. Vila Roseta 3 stele/flori Dumbrăvița
, sat
Cărbunari Maramureș booking.com Exterior
12. Pensiunea La
Dănuț Nu poate fi
identificată Vișeu de
Jos Maramureș booking.com Exterior
13. Hotel Superski 3 stele/flori Cavnic Maramureș booking.com Interior/exterior
14. Motel Moara
Veche 3 stele/flori Săcălășeni Maramureș trivago.ro Interior/exterior
15. Pensiunea Dacii
Liberi 4 stele/flori Petrova Maramureș trivago.ro Interior
16. Pensiunea
Cabana Iza 3 stele/flori Bârsana Maramureș lapensiuni.ro Interior
17. Pensiunea Cosău Nu poate fi
identificată Călinești Maramureș lapensiuni.ro Exterior
18. Pensiunea Frații
Pașca 2 stele/flori Bârsana Maramureș lapensiuni.ro Exterior
19. Pensiunea Marea
Alpină 4 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș lapensiuni.ro Interior/exterior
20. Pensiunea
Crystal 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș lapensiuni.ro Interior/exterior
21. Pensiunea Rustic 3 stele/flori Baia Sprie Maramureș turistinfo.ro Exterior
22. Pensiunea
Denisa 3 stele/flori Băiut Maramureș turistinfo.ro Exterior
23. Pensiunea
Zestrea Brebului 3 stele/flori Breb Maramureș turistinfo.ro Interior
24. Pensiunea În
Poiană 2 stele/flori Glod Maramureș turistinfo.ro Exterior
25. Pensiunea
Manolo 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turistinfo.ro Interior/exterior
26. Pensiunea Poarta
Maramureșului 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turstinfo.ro Exterior
27. Pensiunea
Holiday 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turistinfo.ro Interior/exterior
28. Pensiunea
Teleptean 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turistinfo.ro Interior/exterior
29. Complex Turistic
Lacul Sărat 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turistinfo.ro Interior/exterior
30. Pensiunea Vidra 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turistinfo.ro Interior

30
31. Pensiunea Casa
Miller 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turistinfo.ro Exterior
32. Pensiunea Larisa 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turistinfo.ro Interior
33. Pensiunea Select 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turistinfo.ro Interior
34. Hotel Salina 2 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turistinfo.ro Interior
35. Pensiunea Iedera 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș turistinfo.ro Interior/exterior
36. Primera Dru
Hotel&Spa 4 stele/flori Tăuții
Măgheruși Maramureș booking.com Interior/exterior
37. Hotel Castel
Transilvania 4 stele/flori Baia Mare Maramureș booking.com Exterior
38. Casa Tomșa Nu poate fi
identificată Rozavlea Maramureș booking.com Exterior
39. Pensiunea Ioana 2 stele/flori Borșa Maramureș booking.com Exterior
40. Pensiunea
Complex
Summer Time 3 stele/flori Cavnic Maramureș booking.com Exterior
41. Hotel Crăiasca 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș romania.direc
tbooking.ro Interior/exterior
42. Hotel Roman 3 stele/flori Borșa Maramureș romania.direc
tbooking.ro Interior
43. Hotel Nord 3 stele/flori Borșa Maramureș romania.direc
tbooking.ro Interior
44. Hotel Mirag e
Resort 4 stele/flori Vișeu de
Sus Maramureș romania.direc
tbooking.ro Interior/exterior
45. Pensiunea
Popasul din Deal 3 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș romania.direc
tbooking.ro Interior
46. Pensiunea Anca 2 stele/flori Desești Maramureș travelminit.ro Interior
47. Pensiunea Hanul
Margine 2 stele/flori Ocna
Șugatag Maramureș travelminit.ro Exterior
48. Pensiunea Tavisa Nu poate fi
identificată Sighetu
Marmației Maramureș travelminit.ro Exterior
49. Hostel Roata cu
Noroc 3 stele/flori Sighetu
Marmației Maramureș booking.com Interior
50. Hotel Gabriela 3 stele/flori Vișeu de
Sus Maramureș booking.com Interior
51. Pensiunea Vadu
Izei 3 stele/flori Vadul Izei Maramureș booking.com Interior

Conform tabelului de mai sus ponderea cea mai mare a structurilor de primire cu
funcție de cazare care au în dotare piscină o au pensiunile turistice cu un procent de 67%,
fiind urmate d e hoteluri cu un procent de 27% , restul de unități de cazar e regă sindu-se într –
un numă r mic pe teri toriul județului.

31
Graficul 12. Tipuri de structuri de primire cu funcțiuni de cazare care au în dotare piscină.

Tot o analiză , conform tabelului de mai sus , despre poziționarea piscinei pe
structurile de primire cu funcți uni de cazare, dacă este în interiorul unități i de cazare sau în
exterior, sau sunt unități de cazare care au piscină în interiorul acestuia și exteriorul unități i
de cazare. Pensiunile turistice sunt echilibrate în cea ce privește situația de dotare cu
piscină, dar cele mai multe se regăsesc la exterior. Pentru hoteluri situația stă un pic mai
diferit , deoarece jumătate din hoteluri au piscină atât în interor cât și la exterior. Restul
unităților de cazare (motel, hostel și vilă ) au în dotare câte o piscină dar motelul doar
interior/ exterior, hostelul are piscină interioară și vila are piscină exterioară.
Graficul 13. Analiza structurilor de primire cu funcțiuni de cazare conform
amplasării piscinei

27%
67% 2% 2% 2%
Hotel
Pensiuni turistice
Motel
Hostel
Vile
14 34 1 1 1
Hotel Pensiuni
turistice Motel Hostel Vile
Piscină
interioară/exterioară 7 8 1
Piscină exterioara 1 15 1
Piscină interioara 6 11 1 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

32
Majoritatea unităților de cazare care au în dotare piscină din județul Maramureș pe
care le analizăm au propriul site web, unde se găsesc informații despre unitatea de cazare
respectivă. Deși am indentificat 51 de structuri de primire cu funcțiuni de cazar e care au în
dotare piscină , datorită site -urilor de rezervări online, am interogat fiecare unitate de cazare
în parte dacă dispune de propiul său site web. După o analiză, am stabilit că doar 33 de
unități de cazare au propriul lor site, iar restul unităț ilor de cazare se pot identifica doar pe
site-urile de rezervări online sau site -urile de socializare.
Graficul 1 4. Analiza utilizării site -ului web de către unitățile de cazare care au în
dotare piscină în Maramureș

Pe lângă serviciile de piscină oferite de către unitățile de cazare analizate din
Maramureș aproximativ jumătate din ele au servicii de wellness & spa (jacuzzi,saună
umedă, saună uscată, salină, sală de fitness). Cu o pondere de aproape 100% hotelurile
dețin aceste servicii de wellness & spa, iar pensiunile turistice au o pondere mult mai mică
dar acestea pot să nu ofere în totalitate toate serviciile de wellness & spa.
Graficul 15. Servici ile oferite de structurile de primire cu funcțiuni de cazare în
județul Maramureș

65% 35%
Da
Nu
14 34 1 1 1
Hotel Pensiun
i
turistic
e Motel Hostel Vile
Wellness & Spa 13 8 0 0 0
Piscină 1 26 1 1 1 0% 20% 40% 60% 80% 100%

33
Repartiția unităților de cazare cu piscină pe teritoriul județul ui Maramureș a re ca
punct de plecare cele două municipii și anume Baia Mare , care este reședința de județ ș i
Sighetu Marmației.
Majoritatea bazelor de cazare care au în dotare pi scină se concentrează în Țara
Maramureșului. Un prim criteriu este că avem o stațiune balneoclimaterică d e interes local
la Ocna Șugatag, care are și o bază de tratament pentru afecțiunile neurologice,
reumati smale sau ginecologice. Un alt criteriu important este practicarea turi smului
cultural și de recreere, scoaterea în evidență a tradițiilor și meșteșugurilor. Turismul sportiv
este și el un criteriu care pune în valoare Țara Maramureșului prin stațiunea de schi de la
Borșa. Datorită practicării diferitelor forme de turism, baz ele de cazare și -au diversificat
facilitățile oferite turiștilor.
Cealată parte se concentrează în zona etnografică a Țării C hioarului și Lăpușului.
Pentru acestă zonă , reședința de județ , Baia Mare deține numărul cel mai mare de unități de
cazare care au în dotare piscină. Tipurile de turism de practicat e în această zonă ar fi la fel
ca și în Țara Maramureșului, doar că în această zonă nu avem stațiune balneoclimaterică,
dar avem un plus , deoarece stațiunea de schi de la Cavnic este mai dezvoltată din punct de
vedere turistic .
Graficul 16. Repartiț ia unităților de cazare dotate cu piscină pe zone etnografice

71% 29% Țara Maramureșului
Țara Chioarului/
Țara Lăpușului

34

Fig. 4. Repartiția unităților de cazare ca re au în dotare piscină în județ ul Maramureș

35
Capitolu l 3
Metodologia de lucru

2.1. Etapa realizării studiului
După alegerea temei, am pus la punct o metodă de lucru pentru parcurgerea în ordine a
etapelor de lucru , la adaptarea subiectului. Astfel, am parcurs următoarele etape:
1. Stabilirea arealului de lucru – județul Maramureș.
2. Documentarea – am adunat informații despre județ (din bibliotecă, de pe internet).
3. Metoda cartografică – am realizat harta județul ui pentru localizarea arealului.
4. Etapa de cercetare în teren – am parcurs diferite trasee pentru identificarea
anumitor unități de cazare care au în dotare piscină.
5. Etapa de analiză – prelucrarea datelor, transpunerea notițelor.
2.2. Metode utilizate pentru fiecare etapă
Prima etapă a constat în stabil irea arealul ui de lucru pentru a pregăti partea de
documentare cu privire la arealul studiat, căutarea de informații atât din biliotecă cât și de pe
internet, urmând să realizez o hartă cu infrastructura căilor de comunicație pentru a-mi fi mai
ușor în etapa de teren unde am localizat obiectivele și am parcurs diferite trasee pentru
identificarea anumitor unit ăți de cazare care au în dotare piscină. Ultima etapă a fost ac eea de
analiz ă, de transpunere a notițelor, prelucrarea datelor și realizarea unui chestionar adresat
administratorilor de unități de c azare din Maramureș. Aces te etape mi -au fost de ajutor în
elaborarea structurii lucr ării de licență.
2.3. Instrumentele de lucru
Pentru realizarea etapelor de lucru am folosit instrumentele: hărți, GPS -ul pentru
localizarea mai ușoară a unităților de cazar e, site -uri oficiale pentru partea de analiză, site –
urile web a le unităților de cazare, programe de grafică (Corel Draw) și instrumente de scris.

36
Capitolul 4
Analiza unităților de cazare cu piscină din județul Maramureș

Analizând diferite site -uri care ne oferă informații despre unitățile de cazare care au în
dotare piscină , după cum am scos în evidență în capitolul 2 pe teritoriul județului Maramureș
am identificat 51 de astfel de unități de cazare care pe langă o piscină mai au diverse facilități
de relaxare (jacuzzi,saună umedă, saună uscată, salină, sală de fitness, masaj).
Serviciile și facilitățile care le oferă structurile de primire cu func țiuni de cazare care
au în dotare piscină diferă în funcție de categoria de confort pe care o îndeplineste.
Îm Maramureș avem 14 de hoteluri care sunt dotate cu piscină, din care cele mai multe
îndeplinesc condițiile pentru categoria de confort de 3 stele acestea fiind într -un număr de 8
hoteluri, regăsim 5 hoteluri care îndeplinesc categoria de confort de 4 stele și doar un hotel pe
întreg teritoriul județului Maramureș care are c a și categorie de confort de 2 stele . Această
analiză este conform tabelul ui cu numărul 5 din capitolul 2.
Graficul 17 . Hoteluri dotate cu piscină pe categorie de confor t în Maramureș

Despre pensiunile turistice care au în dotare piscină se regăsesc într -un număr de 34
pe întreg teritoriul județului. Datorită analizei din capitolul 2 cu tabelul numărul 5 rezultă că
un număr de 21 de pensiuni turistice îndeplinesc cond ițiile de confort pentru 3 stele /flori , 5 1 8
5
0 1 2 3 4 5 6 7 8
2 stele 3 stele 4 stele Hoteluri Nr. unități
de cazare

37
pensiuni turistice pentru categoria de confort de 2 stele/flori și 4 pensiuni turistice au
categorie de confort de 4 stele/flori.
Graficul 18. Pensiunile turistice dotate cu piscină pe categorie de confort în Maramureș

Celelalte tipuri de unități de cazare (vilă, motel, hostel) îndeplinesc condițiile pentru
categoria de confort de 3 stele.
Pentru a afla cât mai multe detalii despre unitățile de cazare care au în dotare piscină
am realizat un chestionar pe c are l -am transmis administratorilor prin intermediul poștei
electronice sau a rețelelor de socializare. Acest chestionar a fost realizat și distribuit în
perioada 15.05.2020 – 01.06.2020 și ma ajutat să aflu detalii despre piscine (amplasarea,
forma , dimes niunea, adâncimea), ce i -a determinat pe administratori să construiască și cât de
importantă este piscina pentru unitatea lor de cazare.
4.1 Chestionar adresat administratorilor unităților de cazare cu piscină
1. Ce v-a determinat să construiți o piscină în unitatea dumneavoastră de cazare?
……………………………………………………………………………………………………….
2. Credeți că piscina reprezintă un plus pentru unitatea de cazare?
………………………………. ………………………………………………………………………
3. Amplasarea piscinei:
a) Interior
b) Exterior
c) Mixt (interior/exterior) 5 21
4 4
0 5 10 15 20 25
2 stele/flori 3 stele/flori 4 stele/flori nu am identificat
categoria de
confort Pensiuni turistice Nr. unități
de cazare

38
4. Cum ați descrie piscina în funcție de dimensiuni?
a) Mică
b) Medie
c) Mare
5. Care este forma piscinei din cadrul unității dumneavoastră de cazare?
a) Rotundă
a) Dreptunghiulară
b) Ovală
c) Alte forme
6. Adâncimea piscinei:
a) < 1,2 metri
b) 1,2 – 1,6 metri
c) 1,7- 2,0 metri
d) > 2,0 metri
7. Care este temperatura medie a apei?
…………………………………………………………………………………………………………..
8. Datorită existenței piscinei aveți clienți mai mulți?
……………………………………………………………………. ……………………………………
9. Folosiți piscina pe întreaga perioadă a anului sau sezonier?
…………………………………………………………………………………………………………
10. Este o piscină încălzită?
a) Da
b) Nu
11. Ce alte facilități oferă piscina dumneavoastră?
a) Jacuzzi
b) Saună
c) Salină
d) Masaj
e) Zonă de șezlonguri
12. Ce tip de apă se folosește în piscină?
a) Termală
b) Sărată
c) Dulce
13. Ce tipuri de finisaje ați folosit pentru interiorul piscinei?

39
a) Mozaic
b) Gresie
c) Liner PVC
d) Altele
14. Dacă ar fi să construiți din nou piscina, ați face la fel?
a) Da
b) Nu
15. Ce ați schimba la piscină?
a) Dimensiunea
b) Tipul de finisaj
c) Forma
d) Nimic
16. Cât de importantă este piscina în unitatea dumneavoastră de cazare pe o scară de la 1
la 10? (1 fiind cel mai puțin important, iar 10 cel mai important)
…………………………………………………………………………………………………………….. ………
17. Primiți feedback de la clienți cu privire la piscină?
a) Da
b) Nu
18. Vă ajută acest feedback să aveți clien ți mai mulți?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
19. Vă este mai ușor să promovați unitatea de cazare folosindu -vă de imaginea piscinei?
a) Da
b) Nu
c) Indiferent
20. Cât vă costă lunar întreținerea piscinei?
a) 0-500 lei
b) 500-1 000 lei
c) > 1 000 lei
21. În concluzie, merită să detineți o piscină în unitatea dumneavoastră de cazare?
a) Da
b) Nu

40
4.2 Analiza rezultatelor chestionarului
Chestinarul a fost transmis către 51 de unități de cazare, din care am primit răspuns
doar de la 16 unități. Răspunsurile la întrebări au fost centralizate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 6. Analiza chestionarului cu rezultate sintetizate
Nr. crt Întrebare chestionar Răspuns
1. Ce v-a determinat să construiți o piscină în
unitatea dumneavoastră de cazare? – Diversificarea facilităților
– Pentru a atrage mai mulți
clienți
2. Credeți că piscina reprezintă un plus pentru
unitatea de cazare? – Da
– Nu prea
3. Amplasarea piscinei : – Interior
– Exterior
– Mixt (interi or/exterior)
4. Cum ați descrie piscina în funcție de dimensiuni? -Medie
5. Care este forma piscinei din cadrul unității
dumneavoastră de cazare? – Dreptunghiulară
– Altă formă
6. Adâncimea piscinei: – 1,2-1,6 metri
– 1,7-2,0 metri
7. Care este temperatura medie a apei? – Interior 30 -35 grade
– Exterior 24 -30 grade
8. Datorită existenței piscinei aveți clienți mai
mulți? -Da
9. Folosiți piscina pe întreaga perioadă a anului sau
sezonier? – Toată perioada anului
– Sezonier
10. Este o piscină încălzită? – Da
– Nu
11. Ce alte facilități oferă piscina dumneavoastră? – Zonă de șezlonguri
– Saună
– Jacuzzi
12. Ce tip de apă se folosește în piscină? – Dulce
– Sărată
13. Ce tipuri de finisaje ați folosit pentru interiorul – Mozaic

41
piscinei? – Liner PVC
– Gresie
14. Dacă ar fi să construiți din nou piscina, ați face la
fel? – Da
– Nu
15. Ce ați schimba la p iscină? – Nimic
– Dimesiunea
– Forma
16. Cât de importantă este piscina în unitatea
dumneavoastră de cazare pe o scară de la 1 la 10?
(1 fiind cel mai puțin important, iar 10 cel mai
important) – 10
– 8
– 7
– 5
17. Primiți feedback de la clienți cu privire la
piscină? -Da
18. Vă ajută acest feedback să aveți clienți mai mulți? -Da
19. Vă este mai ușor să promovați unitatea de cazare
folosindu -vă de imaginea piscinei? – Da
– Indiferent
20. Cât vă costă lunar întreținerea piscinei? -500-1 000 lei
– > 1 000 lei
21. În concluzie, merită să detineți o piscină în
unitatea dumneavoastră de cazare? -Da

În tabelul de mai sus au fost centralizate doar câteva din răspunsurile administratorilor,
acele răspunsuri care sau regăsit într -un procent mai mare. D eși nu mi -au răspuns la
chestionar toți administrator i, în concluzie ma ajutat să realizez o statistică să aflu cât de
importantă este piscin a pentru o unitate de cazare.
Pentru prima întrebare răspunsurile au fost destul de variate, dar în mare parte ce i -a
determinat pe administratori să construiască o piscină a fost pentru diversificarea facilităților
și a atrage mai multi clienți. Dacă oferi clienților o gamă mare de diversificare a facilităților
cu atât atragi mai mulți clienți deoarece concurența este foarte mare și fiecare unitate de
cazare își scoate în evidență cele mai bune servicii și facilități pentru imaginea de promovare.
Restul de răspunsuri au fost: cererea din partea clienților, înnot pentru copii , tratament astea
sunt câteva aspecte ce i-a motivat să construiască piscina. Dar au fost răspunsuri cu situația în

42
care s -a construit întâi piscina și centrul spa și la cererea mare din partea clienților s -a
construit și partea de cazare.
A doua în trebarea „ Credeți că piscina reprezi ntă un plus pentru unitatea de cazare? ”
majoritatea au raspuns afirmativ mai ales hotelurile care au un număr mare de locuri de cazare
piscina este un plus de a atrage cât mai mulți clienți . Pensiunile turistice deși au un număr mai
mic de locuri de cazar e, o piscină este un plus pentru ele deoarece pe lângă activitățile pe care
le desfășoară , piscina oferă relaxare. Răspunsurile negative la această întrebare au fost foarte
puține fapt pentru care administratorii nu promovează piscina la maxim pentru unita tea lor de
cazare, deoarece au alte priorități de promovare care trebuie scoase în evidență.
De la plusul care îl aduce piscina unei unități de cazare, amplasarea ei este foarte
importantă deoarece durata de funcționare este determinată de amplasarea piscinei. Uni
administratori au optat pentru o piscină interioara care poate avea o durată de funcționare tot
anul, dar pentru lunile de sezon traficul să fie mai redus deoarece atunci sunt cautate piscinile
în exterior. Pentru uni administratori ca să aiba un flux continuu de clienti au optat să aibă
piscină interioară cât și exterioară, deoarece unul din scopurile lor este să ofere facilități pe
întreaga perioadă a anu lui.
Graficul 19. Amplasarea piscinei

Datorită informațiilor culese de pe site -urile web a unităților de cazare și răspunsurile
oferite de către administratori în chestionar, graficul de mai sus ne arată unde sunt amplasate
piscinele. Cele trei categori i de amplasare a piscinei (interior, exterior și mixt) se regăsesc în
mod egal la o diferență mică de 1%, 2%.
35%
33% 32% Interior
Exterior
Mixt
(interior/exterior)

43
Din perspectiva fiecărui administrator dimensiunile piscinei diferă ținând cont că nu
am dat dimensiuni exacte. Într -o pondere cea mai mare au r ăspuns că au o piscină de
dimensiuni medii dar totodată au și piscine mici, în această categorie intră piscinele amenajate
pentru copii și uni administ ratori își clasifică piscina ca fiind de dimensiuni mari.
Despre forma piscine pondrea cea mai mare de răspunsuri este că au o piscină
dreptunghiulară , dar și pentru altă formă . Criterile de răspuns la această întrebare sunt destul
de generale dar interesată de ce alte forme pot avea piscinele am făcut o analiză mai detaliată
din f otografiile de pe site -urile web a unităților de cazare , am identificat forme bob de fasole,
tip L și forme neregulate adaptate la spațiul unde erau amplasate.
Graficul 20. Forma piscinei

În graficul de mai jos am analizat adâncimea piscinei, răspunsul cu ponderea cea mai
mare de către administratori este ca în unitatea lor de cazare adâncimea ideală este de 1,2 -1,6
metri, dar cu o diferență destul de mică alți administratori au specificat adâncimea piscinei lor
se încadrează în 1,7-2,0 metri. Piscina c u o adâncimea mai mică de 1,2 metri se regăsește în
cel mai mic procent deoarece această adâncime este practicată pentru piscinele pentru copii și
nu toate unitățile de cazare au suficient spațiu pentru a amplasarea a mai multor piscine.
Graficul 21. Adânc imea piscinei

6%
59%
6% 29% Rotundă
Dreptunghiulară
Ovală
Altă formă
9%
44% 30% 17% < 1,2 metri
1,2 – 1,6 metri
1,7 – 2,0 metri
> 2,0 metri

44
Răspunsul pentru întrebarea „ Care este temperatura medie a apei? ” variază de la o
temperatură minimă de 24 de grade până la 35 de grade. În tabelul de mai sus am structurat
răspunsurile despre temperatura apei deoarece majoritatea administratorilor au specificat
temperatura apei în funcție de amplasarea piscinei (interior, exterior). Pentru piscinele
amplasate în exterior temperatur a apei este cuprinsă între 24 -30 de grade, iar pentru piscinele
amplasate în interior majoritatea răspunsurilor despre temperatura apei este între 30 -35 de
grade.
Pentru majoritatea unităților de cazare, piscina este un plus datorită existenței ei. La
întrebarea „ Datorită existenței piscinei aveți clienți mai mulți? ” am primit doar răspunsuri
afirmative din partea administratorilor, fapt care indiferent de forma, adâcimea sau mărimea
piscinei, turiști i sunt încântați ca au parte de asemenea facilități.
Cât despre perioada de folosire a piscinei am avut raspunsuri afirmative și negative. În
general piscinele care sunt amplasate în interior pot să ofere aceste facilități pe întreaga
perioadă a anului, cât despre cele amplasate în exterior funcționarea lor e ste limitată de
perioada de sezon.
Indiferent de amplasarea piscine că este în interior sau exterior acesta poate să fie sau
nu încălzită. Pentru acestă întrebare răspunsul majoritar este că piscinele sunt încalzite.
Graficul de mai jos a fost realizat cu ajutorul răspunsurilor primite prin intermediul
chestionarului, acestă analiză este strict la câte raspunsuri am primit la chestionar. Cu
siguranță dacă aveam un răspuns de 100% la chestinar situația era alta.
Graficul 22. Situația piscinelor care au sistem de încalzire a apei

În funcție de tipul unități de cazare, categoriei de confort și spatiul destinat pentru
realizarea piscine, aceasta poate s ă ofere și alte facilități în zona destinată piscinei. În graficul
69% 31%
Da
Nu

45
de mai jos, zona de șezlonguri ocupa cel mai mare procent deoarece acest spatiu este foarte
important să fie amenajat. Pentru restul de facilități fiecare unitate de cazare în functie de
spațiu și obiectivul pentru care s -a gândit să construiască piscina , administratori au specificat
în chestionar că au alocat spatiu și pentru saună, jacuzzi, salină, masaj pentru diversificarea
cât mai mare a facilităților și pentru a atrage cât mai mulți clienți.
Graficul 23. Situația cu alte facilități oferite în zona de piscină

Când vine vorba despre ce tip de apă se folosește în piscinele din Maramureș, găsim
apă dulce și sărată. Cu toate că avem o stațiune balneoclimaterică în Ocna Șug atag unde
predomină piscinele cu apă sărată, la nivelul județului situația stă invers adică apa dulce este
cea mai mult utilizată pentru umplerea bazinelor.
Graficul 24. Tipul de apă utilizat în piscină

Interiorul piscinei se poate realiza cu finisaje de tip mozaic, gresie, liner PVC dar și
alte tipuri. Despre tipul de finisaj pe care l -au folosit pentru a realiza interiorul piscinei
răspunsurile au fost împărțite c -am în mod egal. Graficul de mai jos răspunsurile
19%
23%
10% 13% 35% Jacuzzi
Saună
Salină
Masaj
Zonă de șezlonguri
0%
22%
78% Apă termală
Apă sărată
Apă dulce

46
administratorilor sunt că 35% reprezint ă mozaic, 29% liner PVC, urmat de 29% gresie și 12%
alte finisaje reprezentative unei piscine.
Graficul 25. Tipul de finisaj pentru interiorul piscinei

Fiind întrebați dacă ar construi din nou piscina ar face -o la fel , majoritatea au r ăspun
afirmativ.Iar acei administratori care ar face modificări dacă ar construi -o din nou au răspuns
la următoarea întrebare că ar schimba în primul rând dimensiunea și forma.
Fiecare administrator a fost pus să își catalogheze importanța piscinei pe o sc ară de la
1 la 10 (1 fiind cel mai puțin important și 10 cel mai important) . Am avut răspunsuri variate
dar ponderea cea mai mare a fost bineînteles nota 10 având o importanță mare pentru unitatea
sa de cazare. Când am fomulat această întrebare mă gândeam că o să primesc răpunsuri cu
note mari,dar spre surprinderea mea am avut și câteva răspunsuri cu note de 5. Presupun că
administratorii care au dat astfel de note prioritar pentru ei nu este piscina dar totodata este un
venit în plus pentru ei.
Cu privire la partea de feedback pentru piscină dacă primesc din partea clienților și
dacă acest feedback îi ajută să aibă mai mulți clienți am primit răspunsuri afirmative. Cât
despre promovarea unității de cazare folosindu -se de imaginea piscinei majoritatea au ră spuns
cu da, dar au fost și răspunsuri de indiferent.
Despre costul lunar de întreținere pot să zic că a variat între răspunsurile: 500 -1000 lei
și >1000 lei. Aceste costuri lunare sunt în funcție de câte piscine dispune și ce alte facilităti
mai oferă. D acă avem o singură piscină ne putem încadrea în costurile de întreținere de 500 –
1000 lei. Dacă unitatea de cazare oferă mai multe facilități cum ar fii jacuzzi, saună, salină,
etc., automat și costurile lunare de întreținere cresc, dar tot odată și profitu l crește dacă
serviciile sunt de calitate. La ultima întrebare administratorii care au răspuns ne dau informații
ca merită să ai o piscină.
35%
24% 29% 12%
Mozaic
Gresie
Liner PVC
Altele

47
Concluzii generale privind întregul chestionar :
– acest chestionar ma ajutat să descoper importanța unei piscine și cu ce scopt a
fost construită;
– am aflat informații utile despre amplasarea, dimensiun ea și form a de piscină ,
preferate de către administratorii unităților de cazare;
– a fost util în realizarea chestionarului să aflu informații despre temperatura apei
și modul cum este controlată (încălzită artificial sau nu);
– cu ajutorul chestionarului am aflat ce tip de apă predomină în piscinele din
Maramureș și ce tipuri de finisaj au folos it pentru interiorul piscinei;
– cu siguranță nu ne putem limita la facilitățile piscin ei oferite clienților pe care
le-am prezentat în chestionar, acestea au fost mai generale ținând cont de ce
poate sa oferea un centru spa;
– cât despre timpul de utilizare a piscinei informațiile adunate au fost evidente în
primul rând dacă facem o verificar e de amplasare a piscinei am putea deduce
cât timp este folosită piscina;
– în partea cât de importantă este piscina din punctul de vedere al
administratorului și dacă se folosește de imaginea ei, răspunsurile au arătat cât
de mult își promovează și cât tin la imaginea unități lor de cazare
valorificându -și toate resursele;
– feedback -ul este foarte importan pentru o unitate de cazare deoarece numai așa
poti să af li care sunt minusurile și totodată un feedback bun poate să îti aducă
un număr mai mare de clienți;
– în concluzie administratorii ne -au confirmat că dacă ai o piscină pentru a oferii
diversitate în unitatea de cazare se merită fiindcă aduce un profit mai mare;