Specializarea: Geografia turismului [625333]

1
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea: Geografia turismului

Analiză geodemografică a macro -județului
Tulcea -Galați

Prof.asist. dr: Daniel Tudora

Realizat de : Pădurariu Mădălina
Grupa: GT16

Iași 2015

2
CUPRINS

I Dinamica naturală a populației în macro -județul
Tulcea – Galați ……………………………………………………… 3
II Structura pe grupe de vâ rste și sexe în macro -județul
Tulcea -Galați ……………………………………………………….. 9
III Structura ocupațională la nivelul macrojudețului
Tulcea -Galați …………………………………………………………. 15
IV Tipologia geo -demografică a macro -județului Tulcea –
Galați …………………………………………………………. 17

3
I. Dinamica naturală a populației în macro -județul Tulcea -Galați
Dinamica populației reprezintă totalitatea schimbărilor ce deter mină,
structura , numărul cât și răspândirea populației unui teritoriu, într -un anumit interval de
timp, ca urmare a nașterilor, a deceselor, dar și a imigrărilor și emigrărilor. Dinamica
populației se extinde din bilanțul natural sau prin sportul natural a l populației.
Dina mica populației trebuie privită ca mișcare naturală (mobilitate
demografică), dar și ca mobilitate teritorială (migrații).
Mișcarea naturală reprezintă schimbările asupra numărului populației ce
aparține unui teritoriu , în urma deceselor și nașterilor care au loc. A stfel, primii indicatori
analizați vor fi cei ai natalității și mortalității celor doua județe (Tulcea și Galați) .

4
E voluția natălității medii
010203040506070
na t66 na t69 na t72 na t75 na t78 na t81 na t84 na t87 na t90 na t93 na t96 na t99 na t02 na t05V alori nNatalitatea reprezintă elementul dinamic al bilanțului natural, acesta
cunoscând o mai mare variabil itate în spațiu și timp în comparație cu mortalitatea,
întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat decât aceasta. Natalitatea se
calculează raportând numărul născuțiilor vii dint -un an la 1000 locuitori.
Natalitatea depinde în mare măsură de comportamentul și interesele grupului
uman și de aceea se poate vorbi despre două tipuri de natalitate: potentială și reală.
Analizând cartograma nat alității se poate remarca o disproporționalitate la
nivelul ratei natalității între cele două judete. În ceea ce privește natalitatea în județul
Tulcea se observă o rată modestă a acesteia . Valori ridicate ale natalității se pot observa
în județul Galați într-un numar de comune superior celor din județul Tulcea.
Având in vedere cele doua or așe, valorile ridicate ale natalității s -au păstrat în
general în comunele de la periferia orașelor (Smârdan, Filești) , unde este disponibilă
accesibilitatea către axele principale de transport . De asemenea, rata natalită ții este mai
mare în unele zone, unde religia și tradițiile sunt importante și respectate.

În ce privește graficul de mai sus, acesta reprezintă evoluția natalității pe o
perioadă de 40 de ani. Astfel, se poate observa o creștere importantă din anul 1966 și o
scădere bruscă odată c u anul 1968, scădere vizibilă și în prezent . Natalitatea a crescut
datorită decretului dat de regimul comunist care interzicea avortul și su sținea financiar
nou-născuții. Conform datelor statistice se obeservă o scădere a natalității după anul 1989

5
deoarec e au fost eliberalizate avorturile , apar metodele contraceptive, mentalitățile
tinerilor se schimbă, femeile se emancipează și participă la activități economice .
Mortalitatea reprezintă elemenul pasiv al dinamicii naturale a populației ,
înregistrâ nd proce sul demografic al deceselor într -o populație dată și într -o perioadă dată
de timp (de obicei un an) . Indicatorul mortalității se exprimă în promile, ca și majoritatea
celorlalți indicatori demografici.

6
E voluția mortalității medii
05101520253035
na t66 na t69 na t72 na t75 na t78 na t81 na t84 na t87 na t90 na t93 na t96 na t99 na t02 na t05V alori mCel mai important factor ce influe nțează mortalitatea este nivelul de trai
material și spiritual al populației. Comunele și grupurile umane cu un nivel de trai
superior celorlalte și cu mentalități avansate obțin, de regulă, mortalități mai mici,
deoarece în aceste situații populația are l a dispoziție o alimentație satisfăcătoare, locuințe
corespunzătoare, apă potabilă controlata.
În ceea ce privește valorile mortalității înregist rate ale macro -judetul ui
analizat în cartograma de mai sus , putem sesiza că aceste valori se înscriu într -un ecart
mare de circa 24 ‰, valoare ce ne evidențiază îmbătrânire a demografică. De asemenea,
o alte cauze importante ce duc la o va loare ridicată a mortalității au în vedere de cele mai
multe ori gradul de îmbătrânire a populației, un nivel de trai scăzut cât și lipsa accesului
la un sistem sanitar.
Valorile reduse ale mortalității de peste 3 ‰ se regăsesc în arealele din jurul
principalelor axe rutiere, ca urmare a infrastructurii dezvoltate și a accesibilității mult mai
mari a populației la serviciile sanitar e. Aceste valori reduse ale mortalității sunt datorate
nivelului de dezvoltare economic , accesibilitatea către mijloacele de transport, cât și
gradului de instruire a populației spre cunoaștere și dezvoltare.

Având în vedere graficul evoluției mortalită ții medii, putem observa o
creștere constantă a mortalității o dată cu anul 1977 cu mici oscilații, însă, odată cu

7
îmbunătățirea serviciilor sanitare după anul 2000, observăm că mortalitatea a cunoscut o
scădere. De asemenea, un alt factor ce a dus la scăd erea mortalității este reprezentat de
construirea spitalelor private.
Elementul determinant al dinamicii populației este Bilanțul său natural , cu
cele doua componente ale sale natalitatea și mortalitatea . Valorile bilanțului natural pot fi
pozitive (atunc i când populația crește , caz în care este denumit și spor natural ), negative
(atunci când populația scade , caz denumit și deficit natural ) sau apropiate de zero (când
populația este constantă pe o anumită perioadă de timp).

8
E voluția bilanțului natural mediu
-1001020304050
na t66 na t69 na t72 na t75 na t78 na t81 na t84 na t87 na t90 na t93 na t96 na t99 na t02 na t05V aloribnBilanțul natural al populației este redat de regulă în promile și poate fi
exprimat, ca o diferentă între natalitate (coponenta activă) și mortalitate (componenta
pasivă)
Din cartograma relizată se observă că valorile negative ale bilanțului natural
domină în cele doua jud ețe, în comuna Frecăței din judetul Tulcea, se înregistreză o
valoare de -12.05 ‰ ,în timp ce în comuna Casimcea se înregistrează o valoare de peste
17‰. Populația din aceste comune este destul de îmbătrânită, populația tânară
îndreptându -se către zonele urbane dezvoltate. De asemenea, lipsa unui sistem sanitar
bun contribuie la o rată mare a mortalității și duce la înregistrarea unor valori negative ale
bilanțului natural.
În ceea ce privește analiza bilanțului natural în comunele din județul Galați,
comuna Oancea înregi strează o valoare de -16.68 ‰, județul î nregistrând și valori
pozitive .

Graficul de mai sus reprezintă evoluția bilanțului natural din anul 1966 până
în anul 2006. Astfel, obs ervăm că bilanțul natural a scăzut foarte mult o data cu anul 196 8
și până în prezent. Începând cu anul 2000 se observă o evoluție negativă a bilanțului
natural.

9
10 5 0 5 10 15.0-4.10-14.20-24.30-34.40-44.50-54.60-64.70-74.80-85
F
M Piramida pe grupe de vârste și sexe în macro-județul
Galați-TulceaII. Structura pe grupe de vârste și sexe în macro -județul
Tulcea -Galați

Structura pe grupe de vârstă și sexe este foarte importantă pentru analiza
demografică, economică și socială a macro -județului. Vârsta și sexul sunt doua dintre
caracteristicile dem ografice importante ce stau la baza analizei pop ulației.

Analizând priamida pe grupe de vârste și sexe în macro -județul Galați -Tulcea
putem observa forma de amorfă a acesteia,reprezintând în același timp și o populație în
scădere . De asemenea, putem observa cu ușurință baza îngustă a piramide i, reprezentată
de vârstele cuprinse între 0 -14 ani. Această bază îngustă a piramidei evidențiază declinul
de după 1989, când comunismul a luat sfârșit, când natalitatea a cunoscut o puternică
scădere datorită eliberarizării avortului .

10
6 4 2 0 2 4 6.0-4.10-14.20-24.30-34.40-44.50-54.60-64.70-74.80-85
F%
M%P iramida pe g rupe de s exe ș i v ârs te în c omuna Murig hiol
(T ulc ea)Cea mai numeroasă populație este cea cu vârsta cuprinsă între 30-35 de ani
(peste 4% la ambele sexe, din populația totală) , când natalitatea î nregistra cote ridicate,
datorită politicii impuse de regimul co munist prin car e se interzic ea avortul.
La grupa de vârstă 35 -40 ce caracterizează populație activă (3 % la populația feminină ,
2,8% populația masculină ), pond erea cea mai mică din intervalul popula ției adulte.
De asemenea, se evidențiază o creștere a populației cuprinsă între vârsta de
45-50 de ani, creștere datorată decre tului din 1966 câ nd se interzicea avortul și se
încuraja creșterea natalității. Astfel, odată cu creșterea natalității crește a și forța de
muncă.
Vârful piramidei este reprezentat de un număr mic de persoan e cu vârstă
cuprinsă între 55 -60 de ani. Acest num ăr mic al popul ației se datorează Celui de Al
Doilea Război Mondial când natalitatea a cunoscut o puternică scădere.

Analizând piramida pe grupe de sexe și vârste în comuna Mur ighiol (Tulcea),
observăm că baza acesteia se încad rează între grup ele de vârste 0 -4 ani, 5 -10 ani., având
o simetrie în ce privește populația masculină.

11
6 4 2 0 2 4 6.0-4.10-14.20-24.30-34.40-44.50-54.60-64.70-74.80-85
F%
M%P iramida pe g rupe de v ârs te ș i s exe în c omuna G rindu
(T ulc ea )La populația cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani se observă o creștere mai ales
a populației de sex masculin, urmată de o scădere vizibilă a grupei de vârstă cuprinsă
între 15 -20 de ani .
Deoarece comuna Murighiol este situată în partea vestică a Deltei Dunării ,
aproape de Brațul Sfântu Gheorghe , prezintă un avantaj pentru tineri datorită implicării
acestora în activități specifice zonei precum: agricultură, pescuit, turism, agroturism,
comerț . De asemenea, putem sesiza cu ușurință valori ridicate ale populației cu vârsta
cuprinsă între 50 -55 ani (peste 3% la am bele sexe din populația totală).
Treptat, populația vârstnică scade, formând vârful piramidei , care este
dominat de o populație cu o îmbătrânire avansată, persoanele de sex femin in dominând ,
iar lipsa bărbaților fiind explicată de participarea acestora la Primul Război Mondial.

Piramida pe grupe de vârste și sexe în comuna Grindu (Tulcea) evidențiază că
în această comună predomină populația tânără. Încă de la baza acesteia obs ervăm o
creștere a vârstei cuprinse între 0 -4, 5-9 și 10 -14 ani. Totodată, observăm o continuă
creștere a populației adulte cuprinse între vârstel e 20-24 și 25 -29 până la 30 -34 (cea mai
numeroasă populație) , datorită regimului communist și a politicii impu se care interzicea
întreruperea sarcinii. Astfel, natalitatea înregistra cote maxime.

12
6 4 2 0 2 4 6.0-4.10-14.20-24.30-34.40-44.50-54.60-64.70-74.80-85
F%
M%P iramida pe g rupe de v ârs te ș i s exe în c omuna B ăleni
(G alați)La mijlocul piramidei este vizibilă o scădere a vârstei de 35 -39 ani 45 -49 ani ,
de asemenea, în ceea ce privește distribuția pe sexe se observă un dezechilibru, populați a
masculină fiind mai numeroasă . Această scădere de la mijlocul piramidei se datorează
decretului dat de Gheorghe Gheorghiu Dej, mai exact în anul 1957 când s -a legalizat
avortul în România .
În ce privesc grupele de vârste 70 -74, 75-79, 80-85 și peste 85 este vizibilă o
continuă scădere formând vârful piramidei. În vârful piramidei populația feminină este
mai bine reprezentată din cauza creșterii mortalității persoanelor de sex masculin, ce erau
la o vârstă matură în timpul războiului, mai precis în anul 1 916.

Analizând piramida pe grupe de vârstă și sexe a comunei Băleni din județul
Galați, sesizăm că domină în mare parte populația tânără. Astfel, la b aza piramidei este
reprezentată vârsta de 0 -4 ani, urmată de o scădere a vârstei de 5 -9 ani.
Cele mai mari valori se găsesc la populație cuprinsă între vârsta de 20 -24 ani,
o populație tânără , activă, numărul persoanelor de sex feminin atingând un procent mai
mare datorită faptului că acestea duc o viață mai echilibrată, cu mai puține excese, sun t
mai puțin e xpuse accidentelor, dar și datorită consumului mai mic de alimente, alcool,
tutun și stupefiante.

13
Indic ele de îmbătrânire
0.000.100.200.300.400.500.600.700.80
G alati Tulc ea Murighiol G rindu B aleniIvCele mai mici valori ale populației se găsesc chiar în vârful piramidei, unde
datorită implicării în război numarul persoanelor cu sex mascu lin a scăzut.

Îmbătrânirea populației reprezintă un fenomen global și de lungă durată.
Astfel, una dintre consecinț ele îmbătrânirii populației este influența pe termen lung al
sporul ui natural al populației Globului, determinând o scădere a nivelului natalității.
În gra ficul de mai sus observăm că cel mai mare procent al indicelui de îmbătrânire se
înregistrează în comuna Mur ighiol din județul Tulcea (0.70% ). Astfel, populația
preponderent îmbătrânită prezintă un indice de îmbătrânire mare care duc e la scăderea
forței de muncă, în comuna Mur ighiol predominând sectorul primar, oamenii ocupan du-
se în special cu agricultura și pescuitul.
Pe locul doi se înregistrează Tulcea cu un indice de îmbătrânire de 0.65%,
urmat de comuna Grindu cu un indice de îmbătrânire de 0.58%.
În Galați se înregistrează un procent al indicelui de îmbătrânire de 0.45%,
dovadă că în Galați procent ul acestuia este mai mic față de cel din Tulcea. De asemena,
cel mai mic procent al indicelui de îmbătrânire se înregistrează în comuna Băleni din
județu l Galați , dominând o populație tânără.

14
Indic ele de mas c ulinitate
9596979899100101102103104
G alati Tulc ea Murighiol G rindu B aleniIm
Indicele masculinității reprezintă o unitate de studiu demografic, valoarea sa
fiind dată de raportul dintre totalul de persoane de sex masculin și totalul de persoane de
sex feminin la 100. Cu cât valoarea este mai ridicată, cu atât natalitatea regiunii este mai
scăzută, cu cât este mai scăzută , cu atât natalitatea este mai ridicată .
Analizând graficul de mai sus , observăm că indicele de ma sculinitate domină în comuna
Muri ghiol din județul Tulcea, fiind urmat de comun Grindu din același județ. De
asemenea, datorită indicelui de masculinitate ridicat, forța de muncă în comunele din
județul Tulcea este mai mare, ceea ce poate duce și la o productivitate mai mare în ce
privește sectorul primar.

15
III. Structura ocupa țională la nivelul macrojudețului Tulcea –
Galați

Acest capitol dezbate problema ocupării de către populația activă din macro –
județul Tulcea -Galați tuturor ramurilor profesionale, ramuri împărțite pe sectoare
ocupaționale: sectorul primar (agri cultura , vânat, pescuit , minerit ), secundar (industrie și
construcție) și terțiar (servicii) .
Pentru a analiza structura ocupațională ca reprezentare metoda nomogramei
triunghiulare. Astfel, fiecare latură a triunghiului exprimă ponderea populației active
într- unul dintre cele trei sectoare menționate mai sus.
Economia globală s-a dezvoltat în funcție de resursele și f orța de muncă a unei
regiuni , în ultimul secol ea d ezvoltându -se odată cu revoluțiile industriale. Diagrama de
mai sus reprezintă diagrama ternară a macro -județului Tulcea -Galați . Astfel, se observă
un procent destul de mare în sectorul primar, axat în special pe agricultura și creșterea
animalelor care se practică în comunele macro -județului .În cazul orașelor din macrojudeț ,
acestea își axea ză economie a în special pe sectoar ul terțiar .

16

17
01020304050607080
Natalitate P opulație adultă P opulație oc upată în
s ec torul primarTulc ea
G alațiT ipolog ia g eo-demog rafic ă a mac ro-județului T ulc ea-G alațiÎn cartograma repartiției populației ocupate pe cele trei sectoare, putem
observa că sectorul primar domină cele doua județe, deoarece mare a parte a populației se
axează pe cultivarea pământului, agricultur a reprezentând principala ocupație, urmată de
creșterea animalelor.
Sectorul cu o pondere echilibrată apare cel mai bine reprezentat în județul
Tulcea .
Sectorul secu ndar putem spune că lipsește cu desăvârsire din macro -județ,
datorită puținelor fabrici in dustriale, neatingând o valoare de 50%. Valorile pentru fiecare
sector sunt cuprinse între 0 si 100%.
Sectorul terțial domină în județul Tulcea , cu o valoare de peste 50%, fiind
susținut de programele ș i potentialul turistic, de sistemul medical bine pus la punct, de un
comerț dezvoltat .

IV. Tipologia geo -demografică a macro -județului Tulcea –
Galați
Tipologia geo-demografică realizată mai sus , evidențiază că natalitatea
reprezintă un procent scăzut de 10% în Galați, urmat de 12% în Tulcea. Acest proc ent al
natalității scăzute este explicat datorită întreruperelor de sarcină și a metodelor

18 contraceptive. De asemenea, în ce privește populația adultă din cele două județe, nu
există diferențe mari de procente. Astfel, în Tulcea observăm un procent de 60%, în timp
ce în Galați un procent de 61%.
Totodată, t ipologia geo-demografică reprezentată , demonstrează efect ul
direct al acesteia mai ales asupra populației care ocupă sectorul primar. Astfel, cel mai
mare procent de 71% este atins de Galați . Acest pro cent se datorează populației,
majoritatea axându -se pe agricultură, dar și pe creșterea animalelor, acestea reprezentând
principalele acitivită ți.
În ce privește populația ocupată în sectorul primar din Tulcea, aceasta
înregistrează un procent mai mic față de Galați, de 54%, dovadă faptului că în acest
județ, populația se axează și pe sectorul terțial datorită potențialului turistic , serviciilor,
sistemului sanitar dezvoltat.