Specializarea: geografia turismului [301743]

[anonimizat], CLUJ-NAPOCA

Facultatea de geografie

Specializarea: geografia turismului

lucrare de licență

stadiul actual și posibilități de dezvoltare a [anonimizat], Absolvent: [anonimizat]. dr. [anonimizat]-Napoca, 2016

CUPRINS

1. [anonimizat]

1.1. Așezare geografică

1.2. Scurt istoric

1.3. Demografie

1.4. Religie

2. [anonimizat]

2.1. Rolul structurilor geologice

2.2. Rolul fondului morfologic

2.3.Rolul resurselor climatice

2.4. Rolul resurselor hidrografice

2.5. Arii protejate

3. [anonimizat]

3.1. [anonimizat]

3.2. Obiective culturale

3.3. Obiective religioase

3.4. Complexele arhitectonice urbane

3.5. Monumentele și statuile

3.6. Parcurile și spațiile verzi

3.7. Festivaluri și evenimente

3.8. Obiective economice

3.9. Potențialul turistic etnografic al localităților din proximitatea Clujului

4. INFRASTUCTURA TURISTICĂ

4.1. Baza materială turistică

4.2. Capacitatea de cazare turistică

4.3. Capacitatea de alimentație turistică

4.4. [anonimizat]

4.5. Căi de comunicație și mijloace de transport

5. STADIUL ACTUAL AL VALORIFICĂRII RESURSELOR ATRACTIVE

5.1. Dinamica actuală a [anonimizat]

5.1. Durata medie a sejurului

5.2. Sezonalitatea in turism

5.4. Locul de proveniență a turiștilor

6. [anonimizat]

7. [anonimizat]

7.1. Efectele pozitive ale turismului

7.2. Efectele negative ale turismului

8. ANALIZA SWOT

9. [anonimizat]

10.[anonimizat]-NAPOCA

Lucrarea, „Stadiul actual și posibilități de dezvoltare a [anonimizat]” aduce la cunoștință situația actuala a [anonimizat], [anonimizat], istorice, [anonimizat]-a lungul timpului apariția fenomenului turistic.

[anonimizat], dar și un oraș care deține un potențial turistic bogat și numeroase posibilități de dezvoltare a turismului realizabile chiar în viitorul apropiat.

[anonimizat], poate deveni principalul „actor” [anonimizat]:

Primul capitol – „[anonimizat]” – pune accentul pe așezarea geografică a [anonimizat].[anonimizat]: [anonimizat], religia și căile de transport.

Capitolul doi “[anonimizat]” descrie o analiză a situației existente a [anonimizat], precum și dezvoltarea fenomenului turistic actual. Potențialul natural face referire la relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna si sol.

În capitolul trei Resurse atractive antropice – premise ale afirmării activităților cu profil turistic” am evidențiat potențialul atractiv al edificiilor istorice monumentale, monumentele de arhitectură religioasă, dar și o descriere a obiceiurilor tradiționale, portului și folclorului, păstrate de la stramosi.

Capitolul patru al licenței intitulat „Infrastructura turistică” prezintă elementul prioritar de sprijin în buna funcționare a activitățiilor turistice.Astfel capitolul dezvolta: baza materială turistică,capacitatea de cazare si alimentație turistică si bazale de agrement-divesrtisment și sportive.

Capitolul cinci Stadiul actual al valorificării resurselor atractive” am evidențiat importanța zonei prin intermediul analizei circulației turistice.Am redat principalii indici care caracterizează circulația turistică în tabele ce reproduc: numărul turiștilor, numarul înnoptarilor și durata medie a sejurului. Capitolul mai descrie sezonalitatea, dar și locul de proveniență a turiștilor care au poposit în “orasul comoara” al Transilvaniei.

Capitolul șase “Tipuri si forme de turism in Cluj-Napoca” infățișeaza tipurile de turism practicate și practicabile în teritoriul analizat.

Capitolul șapte “Principalele elemente de risc turistic-starea mediului natural si factorii naturali de risc” prezintă starea actuala a cadrului natural, dar și efectele positive și negative ale fenomenului turistic in municipiul Cluj-Napoca.

Capitolul opt – „Analiza SWOT” – reflectă posibilitatea dezvoltării și promovării turismului în municipiul Cluj-Napoca prin compararea punctelor tari cu punctele slabe sau a oportunităților cu amenințările. Prin această analiză am încercat să arăt că există care favorizează în viitor prezența orașului Cluj-Napoca în turismul international. (festivaluri,evenimente sportive).

În capitolul noua – „Strategii privind dezvoltarea turismului în municipiul Mediaș” – am redat strategii de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca care urmăresc o mai buna colaborare între autoritățile locale și populația băștinasă prin valorificarea potențialului local, pentru a obține o dezvoltare teritorială echilibrată.

În ultimul capitol al lucrării de licența “Traseu turistic urban” am realizat un traseu turistic focusat pe turismul cultural, istoric si religios din centrul orasului Cluj-Napoca.

1. Încadrarea arealului studiat in sistemul turistic zonal-regional

1.1. Așezare geografică

Municipiul Cluj-Napoca este unul dintre marile si principalele orașe ale Romaniei, ocupând o poziție centrală în regiunea de nord-vest a țării. Acesta se învecinează la nord-est cu județul Maramureș și Bistrița – Năsăud, la est cu județul Mureș, la sud cu județul Alba, iar la vest cu județele Bihor și Sălaj, orașul fiind plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’.

Așezarea municipiului Cluj-Napoca într-un veritabil amfitatru natural, ferit de vânturi, de oscilații climatice și de calamități naturale, i-a oferit posibilități de extindere și dezvoltare de-a lungul epocilor pe care le-a traversat. Dacă malul stâng al Someșului Mic era puțin favorabil extinderii suprafeței locuibile a orașului, versantul drept, cu cele șapte terase ale sale, i-a permis amplasarea mai întâi a primei vetre de locuire, pe care s-a ridicat în epoca romană municipiul Napoca, înconjurat de ziduri, apoi a orașului medieval Cluj, cu cele două centuri de ziduri din piatră care îl înconjurau, asigurând sistemul de apărare propriu. În epoca modernă și contemporană, orașul a înglobat segmentul de vărsare in Someșul Mic a văilor Popeștilor, Chintenilor, Becașului, Popii, fiind antrenate în procesul de urabanizare satele din vecinatate: Mănăstur, Florești, Baciu, Valea Chintăului, Someșeni.

1.2. Scurt istoric al municipiului

Istoria este una dintre resursele de baza ale turismului în Cluj Napoca, indiferent că este vorba despre clădiri, vestigii arheologice, monumente, edificii fapte sau legende, punându-se accentul în deosebi pe multitudinea de resurse ale teritoriului studiat dar și găsindu-se numerose posibilitați de dezvoltare a fenomenului turistic.

Locuit înca din epocile străvechi, în arealul său s-au succedat etape evolutive importante prin care și-a definit identitatea urbană proprie, vizibilă până în zilele noastre. Denumirea Cluj-Napoca derivă din caracteristicile locului: Napuca in vechea limbă dacică semnifică “vale înverzită”, ”loc umed”, denumire menținută sub forma Napoca în timpul provinciei romane Dacia, când așezarea a fost ridicată de către impăratul Hadrian (118 e.n.) la rangul de municipiu. La începutul Evului Mediu, datorită amplasamentului între dealurile care închideau principala terasă locuită pe care se ridică fortificația medievală, începe să poarte denumirea de Clus-Cluj, semnificația din limba latină fiind de “loc închis”.

Extinderea așezării la sfârșitul Antichității, în Evul Mediu și în Epoca Modernă și Contemporană, a urmat axa Someșului Mic, în aval și amonte, înglobând și zona de confluență cu Valea Nadășului, făcând în felul acesta jocțiunea cu satele Someșeni, Mănăștur și Baciu. Clujul a ajuns, astfel, orașul principal al Transilvaniei, denumit chiar “orașul comoară” la sfârșitul Evului Mediu și centrul cultural-științific din perioada contemporană. Astfel, municipiul Cluj-Napoca se prezintă ca o sinteza a unei întregi evoluții istorice, fiind astăzi o importantă aglomerație urbană, în plină dezvoltare urbanistică, depozitar al unor bogate valori cultural-artistice si deținătorulul unui potențial turistic semnificativ.

1.3. Demografie

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Cluj-Napoca se ridică la 324.576 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 317.953 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,71%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, realizat cu ocazia Zilei Mondiale a Populației, în anul 2014, și dat publicității, cel mai populat oraș din țară este în continuare Bucureștiul cu 1.883.400 locuitori, iar pe locul doi se clasează Cluj-Napoca cu 324.600 locuitori, ceea ce îl face un oraș popular, de unde survine și interesul turiștilor.

2.4. Religie

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși într-un procent de 65,62%, dar există și minorități formate din reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Iar pentru procentul de 7,91% din populație, nu se cunoaște apartenența confesională.

3.Resursele atractive ale cadrului natural – premise ale afirmării activităților cu profil turistic

Componentele naturale de bază precum substratul geologic, relieful, clima, hidrografia, vegetația, fauna și solul nu constituie doar un simplu suport al activităților antropice,ci sunt indispensabile in aparitia fenomenului turistic din teritoriul analizat.

2.1. Rolul structurilor geologice

Substratul geologic divers, predominant sedimentar, dar și cu prezența pe areale restrânse a formațiunilor magmatice și metamorfice, favorizează prezența unei largi game de resurse minerale, de interes economic, și a unor formațiuni geologice insolite,cu valențe turistice, în imediata apropiere a orașului. “Geologia zonei urbane clujene se caracterizează printr-o mare varietate de formațiuni litostratigrafice, repartizate în conformitate cu evoluția, modul de asociere și succesiunea factorilor geologici care au activat în diferite perioade de timp” (după Stoian,L.C., 2011). “Din punct de vedere geologic Clujul se situează la contactul a două mari unități structurale: zona cristalinomezozoică a orogenului carpatic și formațiuni aparținând Bazinul Transilvaniei” (Ciupagea, 1970, citat de Danci,I., 2012). Predomină formațiunile sedimentare neozoice: sedimentarul Neozoic alcătuit din pietrișuri, conglomerate, nisipuri, gresii slab cimentate,argile,gipsuri,sare.

“Regionarea geomorfologică a unor teritorii restrânse cum este cazul teritoriilor urbane prezintă probleme specifice datorită acțiunii prepoderente a factorilor geomorfologici de modelare exogeni în raport cu litologia, uniformitatea tectonică și mobilitatea redusă a substratului. În aceste condiții sistemul taxonomic utilizat este dominat de unități de grad inferior (interfluvii, unități de versant, terase). Orașul Cluj-Napoca fiind dezvoltat pe un substrat litologic complex, unde predomină formațiuni de alternanță stratigrafică, diferențiate și sub raport tectonic, la care s-au adaugat manifestările variate ale agenților externi din Pliocen și Cuaternar, a făcut posibila aparitia turismului in zona studiată.” (după Baciu,C., 2009).

2.2. Rolul fondului morfologic

Relieful este o componentă structurală și funcțională a teritoriului care influențează localizarea, tipologia și caracteristicile activității antropice, dar și caracteristicile de bază ale peisajului urban. În zona studiată asimetria culoarului Someșului Mic are implicații semnificative asupra macroformei orașului, a organizării sale interne și asupra morfologiei peisajului. Astfel identificăm în Cluj –Napoca următoarele sectoare de relief: masivul Feleacului,interfluviul Cetățuia – Hoia, Dealul Lomb – Steluța, dealurile Chintăului, sectorul colinelor periferice Someșeni – Apahida, culoarul depresionar Florești – Apahida, sectorul teraselor Someșului Mic și Nadașului.

2.3. Rolul resurselor climatice

Dintre caracteristicile climatice care stau la baza stabilirii specificului climatic al zonei de studiu amintim: temperatura aerului, umiditatea aerului, nebulozitatea și durata de strălucire a Soarelui, precipitațiile atmosferice și presiunea aerului.

Clima prezintă o importanță deosebită în definirea peisajului. Fiind vorba de zone restrânse ca suprafață cum sunt orașele, succesiunea anotimpurilor generează diferențieri climatice cu implicații evidente în definirea peisajelor având o influență directă asupra tuturor activițăților, în special domeniul turismului fiind cel mai afectat si totodată cel mai dependent de condițiile climatice. Zona caracterizată este una prielnică pentru activitațile turistice, neînregistrându-se fenomene meteorologice extreme.

Fiind situat în nord-vestul țării, teritoriul județului Cluj se găsește în cea mai mare parte a anului sub dominarea circulației zonale din vest și nord-vest. Regimul vântului este influențat atât de formele de relief cât și de ansamblul condițiilor fizico-geografice, care modifică viteza și direcția vântului.

Radiația solară are un rol important în derularea activității turistice, mai ales prin practicarea helioterapiei în sezonul estival. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C. Temp. medie in ianuarie este de – 3 °C, iar cea a lunii iulie, de 19 °C. Temp. minimă absolută a fost de – 34,5 °C (înregistrată în ianuarie 1963), iar maxima absolută, de 38,5 °C (înregistrată în august 1952). (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napoca)

Regimul termic al aerului constituie o trăsătură deosebită asupra turiștilor prin asigurarea confortului termic, dar totodată poate influența tipul de turism practicat și intensitatea activităților turistice.

Astfel putem afirma faptul că temperaturile sunt prielnice pentru desfașurarea activităților turistice, astfel încât valorile extreme pot favoriza practicarea unor forme de turism specifice (înot, săniuș,patinaj, schi). Riscul pentru șocul de hipertermie sau pentru hipotermie este relativ scăzut. Acest lucru face din această regiune o zonă unde se poate practica turismul sub toate formele lui, în toată perioada anului, indiferent de anotimp. Nebulozitatea influențează turismul, precum și activitățile turistice doar atunci când formațiunile noroase determină regimul precipitațiilor și pot diminua durata de strălucire a Soarelui, limitând astfel posibilitatea efectuării curei heliotermice sau desfășurarea excursiilor pe perioade mai lungi de timp. Are rol însemnat vara deoarece fluxurile turistice sunt mai intense și turiștii caută să descopere frumusețiile naturii prin plimbari, fotografii sau vizitarea obiectivelor turistice. Iarna, influența este mai redusă deoarece altitudinile reduse nu permit desfășurarea pe arie largă a sporturilor de iarnă. Precipitațiile atmosferice împreună cu temperatura aerului pot influența negativ sau pozitiv activitățile turistice în funcție de cantitatea, intensitatea, durata și frecvența acestora. Astfel dintre categoriile de precipitații, o mare influență asupra turismului o reprezintă fenomene meteorologice precum: ploaia, ninsoarea, viscolul și stratul de zăpadă. În ceea ce privește valoarea precipitațiilor în municipiul Cluj-Napoca, repartiția este una innegala cu valori cuprinse intre 600-1000 mm. Vântul poate influența derularea activităților turistice prin direcție și viteză. Prin poziția sa, orașul Cluj-Napoca este supus mai mult unei circulații atmosferice din sectorul vestic și nord-vestic. Cu privire la viteza vânturilor în Cluj-Napoca, aceasta variază în funcție de momentul zilei, de anotimp și de orografia locală.

2.4. Rolul resurselor hidrografice

Hidrografia, formată din râuri influențează in mod hotarâtor dezvoltarea,estetica și ambianța orașelor străbătute, acestea fiind elemente definitorii în atragerea turiștilor.

Județul Cluj dispune de un potențial hidrografic ridicat, constituit din rețele hidrografice de

suprafață, cascade, acvifere cu ape minerale, lacuri sărate și cu apă dulce. Rețeaua

hidrografică a județului Cluj este reprezentată de bazinele a trei râuri principale: Someșul,

Crișul Repede și Arieșul.

Necesarul de apă potabilă al județului este asigurat prin: lacuri de acumulare cu funcții

complexe (Beliș – Fântânele, Tarnița, Someșul Cald, Gilău, Florești, Drăgan), o salbă de

lacuri pe râul Fizeș – afluent al Someșului, afluenții acestuia cu utilitate piscicolă și mici

lacuri pe pârâul Chinteni, Hașdate, Valea Râcilor.

O categorie aparte o constituie lacurile sărate utilizate în scopuri balneare și de agrement care

apar solitar (Ocna Dej) sau sub formă de complexe lacustre (Cojocna). Apele subterane sunt

exploatabile pentru alimentarea cu apă potabilă, industrială și tratament balnear.

3.5. Rolul resurselor biogeografice în diversificarea ofertei turistice a teritroriului analizat

Învelișul biogeografic este format din cele două componente: componenta fitogeografică și cea zoogeografică. Datorită particularitaților reliefului, vegetația este una variată si urmărește treptele de relief. În cadrul învelișului vegetal se impune pădurea, cel mai complex ecosistem natural, care e structurat pe verticală. Acest sistem este polifuncțional deoarece conduce la nuanțarea climatului, la oprirea sau încetinirea efectelor de eroziune,la diminuarea poluării, constituie adăpost pentru fauna. În funcție de arealul forestier din jurul unui oraș, în cazul de fața Cluj-Napoca, de diferența de încărcare pe unitatea de suprafață rezultă importanța turistică a pădurilor.

Zona din jurul orașului este înconjurată de păduri și ierburi unde pot fi găsite plante rare, cum ar fi: papucul doamnei, stânjenelul, șerpărița, căpșunica.

Pădurilor de recreere le poate sporii potențialul atractiv,cursurile de apa. Acestea funcționează ca și mediu recreativ si de agrement care deține un ridicat impact turistic. Funcția de receere poate fi îmbinată cu activitați din ce în ce mai atrăgătoare pentru turiști precum: culegerea fructelor de padure, ciuperci, plante medicinale și aromatice.

Vegetația prezintă caracteristicile amestecului dintre elementele floristice ale Câmpiei Transilvaniei și ale zonei montane, rezultând asociații de vegetații aparținând pajiștilor umede, semiumede, uscate sau de plante lemnoase. În partea de nord-est, se afla Valea Caldă și rezervația botanică “Fânatele Clujului”.

Fauna se structurează altitudinal, formând biocenze care individualizate contribuie la menținerea echilibrului ecologic și trofic. Din punct de vedere turistic ne interesează doar o parte din fauna, și anume cea de ordin cinegetic si piscicol. În pădurile din apropiere (Pădurea Făget, Pădurea Hoia) trăiește o faună bogată și diversificată, cu specii precum: porcul mistreț, iepurii, veverițele, burscul, vulpea.

2.6. Arii protejate

Zonele protejate naturale cu potențial natural deosebit situate pe teritoriul admistrativ al Municipiului Cluj-Napoca sunt: Pădurea Făget, Băile Someșeni, Dealul Galcer – Sfântu Ion Izvor, Fânațele Clujului,Pădurea Hoia – Baciu, Dealul Sf.Gheorghe și Pădurea Tufele Roșii (după Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca, 2011, autor MINESA – Institutul de Cercetări Miniere, completat).

3. Resurse atractive antropice – premise ale afirmării activităților cu profil turistic

În funcție de principala componentă a cadrului natural și a valorificării diferite se formează amenajări turistice diferite ca și mărime, forma, aspect și funcționalitate accentuându-se astfel personalitatea turistică a zonei.

Potențialul turistic antropic reunește creațiile omului de-a lungul timpului, concretizate în elemente de cultură și istorie, artă si civilizație, tehnico-economice și socio-demografice care, prin caracteristicile lor, atrag atenția turiștilor. Potențialul turistic antropic al municipiului Cluj-Napoca păstrează un valoros tezaur turistic- folcloric, dar și un impresionant patrimoniu istoric-cultural de o valoare impresionantă generat de amestecul culturilor existente.

Astfel putem identifica în zona istorică urbană, clujeană subzone istorice selectate după anumite criterii cum ar fi: datarea, valoarea arhitecturală și artistică, valoarea urbanistică, omogenitatea valorică cu gradul de finisare urbană. Relația dintre aceste criterii este cea care dă valoare unei zone, implicit o valoare peisagistică. Între aceste zone valoroase menționăm: Incinta fortificată din anul 1405, Piața Mihai Viteazu, strada Barițiu, strada Constanța, Strada Horea, piața Gării, atelierele CFR, Piața Avram Iancu,strada Dorobanților, bulevardul 21 Decembrie 1989, Strada Moților, Ansamblurile pavilionare verzi din Grădina Botanică, Agronomia, Strada Avram Iancu, Cimitirul Central, strada Republicii, Malul Someșului, Parcul Central “Simion Barnuțiu”, strada Pavlov, Parcul Babeș, Parcul Rozelor, Cetățuia, Strada Emil Racoviță, Cartierul Andrei Mureșanu, Cartierul Grigorescu, Parcul Feroviarilor și locuințele CFR, Piața 1 Mai, ansamblul Clujana cu fabrica și baza sportivă Clujana, Zone de protecție a imaginii urbane – controlul perspectivelor.

Din punct de vedere cultural, Clujul prezintă urmatoarele avantaje:

– orașul cu cel mai bogat patrimoniu cultural din România ( imediat dupa capitală);

– candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană;

– anul acesta,în 2015 a câștigat titlul de Capitală Europeana a Tineretului;

– Școala de pictură de la Cluj-Napoca aduce locul 3 la nominalizarea ca oraș al viitorului artei- Art Cities of the Future/Phaidon 2013;

– orașul deține 2 teatre naționale si 2 opere naționale;

– înfățișează o diversitate culturală și lingvistică;

– prezintă un spațiu de inovație social, un mediu civic, dinamic și experimental;

– domeniul artistic este puternic reprezentat datorită studiilor superioare de la – Universitatea de Artă și Design, Academia de Muzică Gheorghe Dima, Universitatea Babeș-Bolyai – Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Sapientia – Facultatea de Film și Media

– este gazda unor importante festivaluri de talie internațională din România- Tiff, Untold și Electric Castle;

– Fabrica de Pensule reprezintă un spațiu colectiv și independent de artă contemporană, primul și cel mai mare spațiu de acest fel din România;

– găzduiește cel mai mare festival de muzica rock/electro si anume Peninsula,mutat in oraș din Târgu Mureș.

Potențialul cultural-istoric

“Cuprinde mai multe categorii de obiective monumente și situri arheologice, monumente și ansambluri de arhitectură, clădiri și ansambluri memoriale, monumente de artă plastică, monumente tehnice, locuri istorice, parcuri și grădini” (Cândea Melinda,Erdeli G.,Șimon Tamara-Potențial turistic si turism)

Obiectivul se poate impune prin impact istoric, destinația inițiala, starea de conservare precum și gradul de atractivitate. Turiștii ce doresc să se delecteze cu urmele trecutului îndepartat al acestei zone ce aparține meleagurilor Transilvaniei, meleaguri ce abundă în istorie, au la dispoziție un număr mare de obiective și situri arheologice ce fac legătura trecutului cu prezentul.

Vestigiile arheologice și obiectivele istorice sunt de o importanță deosebită în cadrul patrimoniului turistic al unui așezări, iar orașul Cluj-Napoca păstreaza și el câteva mărturii ale trecutului. Obiectivele istorice asupra cărora ne oprim să le dezvoltăm sunt: Bastionul Croitorilor și Turnul Lăcătușilor.

Bastionul Croitorilor făcea parte din Vechea Cetate a Clujului, construită în secolul al XV-lea la ordinul regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei. Bastionul a fost construit de breasla croitorilor, care îl și proteja. Dupa doua secole, această funcție era preluată de mercenarii germani din solda orașului.

De-a lungul timpului, Bastionul croitorilor a fost distrus și reconstruit în mai multe rânduri. A fost locul unei răzmerițe a mercenarilor,dar și al unor asedii.

Fig. 1. Bastionul Croitorilor

A fost afectat și de o explozie cauzată de un fulger care a lovit magazia de muniții. În timpul războaielor dintre curuții, răsculați și lobonți (1703-1711) a fost aruncat în aer. A fost reconstruit de generalul austriac Kriegsbaum (1718), care este și forma actuală. În perioada comunistă a fost amenajat aici un Muzeu de Istorie al orașului, care includea și un atelier de restaurare și un laborator de fotografie, dar care nu era deschis publicului larg. Astăzi, Bastionul Croitorilor a fost redeschis ca spațiu multifuncțional, incluzând Centrul de Cultură Urbană, o sală de conferințe, un salon de expoziții și o cafenea.

Turnul Lăcătușilor a fost construit în 1574 și a aparținut celei de-a doua incinte medievale de apărare a orașului (situat pe actuala stradă a Tipografiei).

Edificiul constituie unul din puținele părți ale acestei incinte care se mai păstrează și astăzi. Mai târziu, turnul a fost înălțat, fiind folosit până la începutul secolului XX de către pompieri pentru supravegherea orașului. Acesta a fost folosit și ca foișor de supraveghere de unde i se atribuie și numele de "Turnul Pompierilor".

După ce a încetat a mai fi folosit ca punct de observare a incendiilor, turnul a găzduit Muzeul

Fig.2. Turnul Pompierilor

Pompierilor, care în prezent nu mai funcționează.

Importanța acestora pentru potențialul turistic al orașului reiese în deosebi din vechimea acestora și apoi din funcția pe care au avut-o în trecut.

Obiective culturale

Obiectivele culturale s-a constat că au un potențial dublu de atragere a turiștilor, atât prin clădirea/imobilul în sine cât și prin activitățile care se desfășoara în cadrul acestora.

Având dezvoltat și domeniul cultural, municipiul Cluj-Napoca deține o serie de centre culturale și educaționale.

Teatrul national “Lucian Blaga”, este localizat în centrul istoric al orașului, în Piața Ștefan Cel Mare, nr. 2 – 4. Teatrul a fost inaugurat la data de 18 septembrie 1919, alături de Opera

Nationala din Cluj și

Fig. 3. Teatrul national Lucian Blaga

Conservatorul de muzică „Gheorghe Dima”. Acesta a fost înființat în mod simbolic, la aniversarea unui an de la momentul realizării Unirii Transilvaniei cu Romania, din 1 decembrie 1918. Clădirea are o capacitate de 1000 de locuri și este contruită în stil baroc-rococo.

Teatrulul Național „Lucian Blaga“ oferă producții teatrale și un cadru de cercetare artistică cu performanțe atât la nivel local cât și național, pentru îmbunătățirea artistică și profesională a mediului teatral și creșterea nivelului de dezvoltare culturală a comunității orașului. Clădirea, găzduiește și Opera Română care este cea mai veche instituție lirico-dramatică.

De asemenea putem identifica și Opera Maghiara de Stat și Teatrul Maghiar de Stat, dar și Filarmonica de Stat Transilvania, o instituție muzicală de spectacole, acestea fiind valoroase pentru sectorul turistic în deosebi prin activitățile care se desfășoară în cadrul lor.

Muzeele sunt clasificate după specificul obiectelor găzduite și au fost identificate următoatele tipuri: de istorie, de artă, etnografic, ale științelor naturale, de profil- Grădina Botanică, Muzeul de Istorie a Farmaciei, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Etnografic, Muzeul Apei, Muzeul Botanic, Muzeul de Speologie, Muzeul Minerologiei, Muzeul Zoologic, Vivariu.

Grădina Botanică “Alexandru Borza” reprezinta o instituție de o mare prestanță a Universității Babeș-Bolyai. Bazele acesteia au fost puse de către profesorul Alexandru Borza în 1920 . Pe o suprafață de 14 ha, pe un teren potrivit pentru creșterea și dezvoltarea plantelor de pe diferite continente, sunt cultivate un

Fig. 4. Grădina Botanică “Alexandru Borza”

numar impresionant de circa 10.000 de categorii specifice.

Grădina Botanică este segmentată în mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal.

Sectorul ornamental deține o multitudine de specii și varietăți de plante care au calitatea de a fi, prin excelență, decorative .

Un număr de 120 taxoni de lalele, zambile, brândușe, narcise, sunt prezente aici în fiecare primăvară. În sezonul estival, sectorul ornamental iau naștere circa 350 de varietăți de trandafiri , precum și de speciile și varietățile florilor de grădină, cunoscute și cultivate în toata lumea, ca și plante decorative.

Există peste 200 de taxoni de Tagetes, Zinnia, Callistephus, Petunia, Dahlia, Canna, Gladiolus, Ocimum, Verbena, Ipomoea și atâtea altele.

În cadrul compartimentului fitogeografic, Orientul este reprezentat de o grădina japoneză care cuprinde elemente de peisaj specifice. Flora din țara noastră este si ea foarte bine reprezentată pentru toate regiunile geografice: câmpia și podișul transilvan, zona Banatului, vegetația munților Carpați, zona Moldovei și Olteniei, litoralul Mării Negre.

O importanta atracție este și Grădina Romană, cunoscută și sub denumirea de grădina lui Pliniu, dominată de statuia zeiței Ceres și încadrată de două sicrie veritabile descoperite în vechiul oraș roman Napoca. Aici se găsesc plante care se cultivau în orașele romane, precum și în grădinile țăranilor din Dacia Traiana, a căror denumire științifică poate fi regăsită în denumirea populară a unor plante de la noi.

Compartimentul sistematic este unul dintre cele mai importante ale grădinii având o suprafață de 4 ha și care deține cele mai importante familii de plante.

Grădina mai beneficiază de două sere în care se cultivă plante din zona ecuatorială, tropicală, subtropicală și care sunt importante pentru activitatea de cercetare. Complexul de sere, cuprinde șase compartimente: sera cu plante acvatice, sera cu palmieri, sera cu vegetație din zona mediteraneană și Australia, sera cu plante suculente, cu bromaliacee, sera cu ferigi și orhidee.

Sectorul economic grupează plantele după modul lor de utilizare în: plante alimentare, tehnice, furajere, melifere și tinctoriale.

Grădina Botanică clujeană mai deține si un sector al plantelor medicinale. Aici se cultivă plante de leac tradiționale, utilizate de poporul român, dar și cele cuprinse în Farmacopeea Română.

Grădina mai deține două zone de atracție: Herbarul și Muzeul botanic Herbarul conține 655.000 de coli din toată lumea, cu valoare științifică deosebita și care sunt mereu la dispozitia studenților, turiștilor și a cercetătorilor din România și din străinătate.

Muzeul de Istorie a Farmaciei este găzduit de un local construit în secolul al XV-lea. Aici a funcționat prima farmacie laică. Din anul 1752 farmacia este condusă de Tobias Mauksch, iar în anii 50 al secolului XIX aparține familiei Hintz. Dinastia Mauksch-Hintz în decurs de 8-9 generații a dat peste 20 de farmaciști. În această casă a funcționat până în 1949 Farmacia Sf. Gheorghe.

Fig. 5. Muzeul de Istorie a Farmaciei

Colecția de istorie a fost realizată de către prof. Iuliu Orient și este expusă în patru camere și în pivniță. Expoziția cuprinde 3000 exponate: vase de faianță și sticlă, prese, cântare, instrumente de laborator, mobilier vechi, medicamente, rețete, sigilii ale farmaciilor medievale. Pe tavanul biroului sunt păstrate frescele originale, din sec. al XVIII-lea, cu simboluri farmaceutice. În laboratorul din pivniță sunt expuse numeroase mojare din bronz (secolele XVI-XIX).

Muzeul de Arta Cluj-Napoca reprezintă o instituție publică de cultură ce conservă și pune în valoare patrimoniul atât real cât și virtual de artă romanească și universală.Deține o colecție de peste 12.000 de piese de pictură, sculptură, arte grafice și decorative.

A fost înființat în anul 1951,dar funcționeaza din anul 1956 în Palatul Banffy – o cladire baroca

Fig. 6. Muzeul de Arta Cluj-Napoca

constituită pe baza planurilor arhitectului J. E. Blaumann, între anii 1774 – 1785, având destinația de reședintă a guvernatorului Transilvaniei. Este cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca și unul de referință pentru arhitectura de secol XVIII din Romania, decorația arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer.

Artiștii români care prin activitatea lor au contribuit la constituirea unei arte naționale reprezentative începand cu secolul al XIX-lea sunt ilustrați cu opere semnate Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Arta romanească a primei jumătăți a secolului XX este reprezentată de lucrări semnate Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Darascu, Gh. Petrascu, Francisc Sirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiata, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea și Corneliu Medrea, legați de evoluțiile artei europene nu numai prin opțiuni stilistice și tematice ci și prin contacte și legături personale cu unii dintre cei mai notorii exponenți ai acesteia. Conexiunile cu arta europeană sunt marcate in modul cel mai evident la artiștii care au evoluat sub semnl avangardei istorice, reprezentați în Galeria Mihailescu, M. H. Maxy, Milita Petrascu și Vasile Popescu.

Muzeul de Arta Cluj-Napoca este o institutie publică de cultură a cărei misiune este de a conserva, cerceta și Arta din Romania celei de-a doua jumatati a secolului XX este reprezentată de opere ale artiștilor Catul Bogdan, Al. Ciucirencu, Aurel Ciupe, Ion Tuculescu, Ion Vlasiu, Constantin Lucaci și Corneliu Baba, semnificative pentru detașarea artiștilor de rețetele ideologico-artistice impuse de regimul comunist.

Calitatea manifestărilor organizate de catre Muzeul de Arta Cluj-Napoca a fost recompensată în ultimii ani cu premii naționale acordate de Ministerul Culturii și Cultelor pentru expozițiile Cultura și arta armenească la Gherla, Abosi Nagy Bela si Avangarda din Romania în colecții clujene.

Muzeul de Istorie a Transilvaniei se găsește într-o clădire monument de arhitectură a secolului al XIX-lea, Casa Petrichevich-Horvath Daniel, construită in stil neoclasic. Din 1937 muzeul este deschis publicului, prezentând o bine organizată secție de istorie antică din țară, o valoroasă

Fig. 7. Muzeul de Istorie a Transilvaniei

pinacotecă, o colecție de ceramică medievală și modernă, un lapidar medieval și o colecție etnografică.

Colecțiile actuale ale Muzeului National de Istorie a Transilvaniei cuprind peste 400.000 de bunuri culturale din expoziția de bază care prezintă evoluția istorică și gradul de civilizație pe teritoriul Transilvaniei, ilustrată prin obiecte provenite din descoperiri arheologice, colecții medievale și moderne de ceramică, cositoare, sticlărie, armament, documente si fotografii, cărți și ziare. În anul 1999 s-a deschis publicului și Tezaurul ce prezintă peste 4.600 de piese din aur și argint: idoli eneolitici, tezaure monetare antice și medievale, bijuterii cu pietre prețioase și semiprețioase, medalii și decorații precum și obiecte de uz casnic din metal prețios.

Curiozități ale muzeului:

Colecția egipteană – o mumie autentică în sarcofagul ei de lemn pictat, datând din secolul III i. Hr. Colectia de cahle – cuprinde aproximativ 700 de exemplare întregi sau fragmente, datate din secolele XIV-XIX, precum și doua sobe, una in stil clasicist în expoziția permanentă și una populară.Arme orientale – securi sau săbii-pistol, arbalete sau chiar o țeava de tun cu ghiulele.

Mobilierul – în diferite stiluri vest europene – o dovadă a faptului că nobilimea ținea pasul cu moda Europei – poate constitui o imagine a unui interior luxos, întregit de covoare, lăzi de zestre si broderii.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost fondat de profesorul Romulus Vuia in 1922 și face parte din elita muzeelor românești de profil, grație calității de excepție a patrimoniului său. Deține peste 41.000 de obiecte tărănești tradiționale, datând din secolele XVII-XX, secondate de un fond documentar de peste 80.000 de piese.

Fig. 8. Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Curiozități:

– cu peste 80 de ani vechime neîntreruptă, muzeul a ajuns cel mai mare de acest gen din Romania si între cele mai prestigioase din Europa (al șaselea);

– muzeul funcționează în clădirea „Reduta”, ce a adăpostit în perioada 1848 – 1865 Dieta Transilvaniei, iar între 1894 – 1895, a fost sediul celebrului proces al memorandiștilor;

– conține 50.000 de fotografii, 5.000 de diapozitive, 12.000 de reviste de specialitate (Arhiva etnografico-folclorica .

Parcul Etnografic Romulus-Vuia este o secția în aer liber a Muzeului Etnografic-un muzeu al satului, fiind chiar primul muzeu in aer liber din Romania, aflat în zona Hoia. A fost înființat în anul 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678.

Fig. 9. Parcul Etnografic Romulus-Vuia

Acesta adapostește- 13 gospodării cu 90 de constucții, 34 de instalații tehnice țarănești, 5 case-atelier, 3 biserici de lemn și o poartă de cimitir.N. Cianga

Muzeul Apei a fost inaugurat la 14 octombrie 1992 de către Regia Autonomă Județeană Apă – Canal Cluj (actuala Companie de Apă Someș) marcând aniversarea centenarului Uzinelor de Apă si Canalizare Cluj. A fost amenajat intr-un cadru natural deosebit, în clădirea primei stații de pompare de la sursa subterană, pusă in funcțiune in anul 1898.

Fig. 10. Muzeul apei

În muzeu și în spatiul exterior sunt expuse sute de obiecte, țevi, conducte, pompe, documente, hărti, fotografii, planuri tehnice, registre, unelte si utilaje, capace de canal din toate colțurile lumii.

Curiozități:

– este primul și singurul Muzeu al Apei din Romania;

– motto-ul sub care funcționează muzeul este „Apa este viață”. În centrul sălii principale există o fântână arteziană, care ilustreaza foarte bine aceasta deviza.

Muzeul Botanic a fost înființat de Asociația Muzeului Ardelean, fondată în 1859. Colecțiile au fost mult extinse și pot fi vizitate la parterul Institutului Botanic din incinta Grădinii Botanice. Muzeul are peste 6900 exponate: plante cu interes economic, industrial, farmaceutic, o vastă și valoroasă colecție dendrologică, dar și produse manufacturiere realizate în diferite zone ale

Fig. 11. Muzeul Botanic

țării. Putem admira multe curiozități botanice dintre care hârtia de scris din frunze de palmier, rarități din deșertul Namib, sau colecția de semințe de palmieri cu circa 180 specii, printre care și cea a palmierului Lodoicea seychellarum, care atinge 16 kg.

Muzeul de Speologie "Emil Racoviță " este singurul muzeu de acest gen din Romania. Este amenajat în 3 încăperi ale fostei închisori medievale a orașului,aceasta fiind cea mai veche clădire funcționala din oraș. Se spune că, înainte de execuție, aici au fost închiși renumitul Baba Novac, capitan în oastea lui Mihai Viteazul și duhovnicul său. Paradoxal, punctul de atracție al muzeului este această cameră.

Fig. 12. Muzeul de Speologie "Emil Racoviță "

Vizitatorii pot admira roci care păstreaza urme ale unor animale dispărute si diferite sedimente pe care Emil Racoviță le-a descoperit in subteran. De asemenea muzeul conține și obiectele cu care a lucrat exploratorul român, cum ar fi aparatele de fotografiat, microscopul sau lada de campanie.

Emil Racoviță este primul român care a ajuns in Antarctica, a pus piatra de temelie a biospeologiei, știința care studiaza fauna si flora peșterilor. El a întemeiat, la Cluj, cel dintâi Institut de Speologie din lume, adevărat centru al cercetărilor biospeologice mondiale.

Muzeul de Speologie "Emil Racoviță" este unul dintre cele mai importante obiective turistice nu doar din municipiul Cluj-Napoca ci din Transilvania,care nu trece neobservat de turiști.

Muzeul Zoologic face parte din Patrimoniul Universității ,,Babeș-Bolyai'', și este format din mai multe colecții știintifice de animale. Ca valoare științifică și după numărul de exemplare conservate, Muzeul Zoologic se situeaza pe locul al – II – lea,la nivel național, după Muzeul ,,Gr. Antipa'', din București.

Fig. 13. Muzeul Zoologic

În cadrul expoziției de bază avem expuse și animale care reprezintă rarități, specii dispărute, sau endemisme ca de exemplu nautilul (Nautilus sp.) relict din era primară, care se găsește doar in Oceanul Pacific, (Lymulus polyphemus) singura formă actuală din grupul demult dispărut al Trilobiților, asperetele (Romanychtis valsanicola) , care se găsește doar în apele râului Vâlsan și câțiva afluenți , tuatara (Sphenonon punctatus) care trăiește în Noua Zeelandă și care este rudă cu reptilele preistorice, pasărea kiwi (Apterix öeweni) tot din Noua Zeelandă, porumbelul-evantai (Goura victoria) vulturul-bărbos (Gypaetus barbatus) și vulturul pleșuv (Aegypius monachus), ambele specii dispărute definitiv din fauna țării noastre, ornitorincul (Ornithorhynchus anatinus) și echidna (Zaglosus brujnei) din Australia.

Muzeul de Mineralogie al Universității Babeș-Bolyai preia o parte din colecțiile Institutului de Mineralogie si deține o mare varietate de minerale. Colecțiile au fost reorganizate, reînnoite prin donații, schimburi, achiziții și colectări de către profesori și studenți.

Muzeul deține in present

Fig. 14. Muzeul de Mineralogie

un număr de circa 16.500 eșantioane (dintre care in jur de 12.500 minerale, peste 3700 geme prelucrate și 223 meteoriți) grupate în 13 colecții, expuse în 36 de vitrine. Putem identifica cea mai variată și reprezentativă colecție de acest gen din Transilvania. Muzeul este amplasat în centrul orașului, în clădirea Universității Babeș Bolyai, în holul clădirii și în 2 săli de expoziție. Pentru grupuri organizate se poate asigura ghidaj de specialitate gratuit in diferite limbi printre care în română, engleză sau franceză.

Muzeul Vivariul a fost construit intre anii 1998 – 2000. Cuprinde aproximativ 57 de specii de animale. La deschidere, în 2001, adăpostea doar o colecție de reptile si amfibieni. La ora actuala, pe lângă acestea, mai adăpostește 10 specii de pești, 9 specii de micromamifere si 6 specii de păsări. Dintre acestea

Fig. 15. Muzeul Vivariul

amintim: Vipera pufăitoare, Boa curcubeu, Gekko leopard, Văranul de Nil, Chinchilla, țestoasa dobrogeană, Salamandra.

În ceea ce privește municipiul Cluj Napoca nu s-a identificat nici o casă memorială care să fie deschisă publicului spre vizitare, în 1995 fiind închisă și Casa Memorială Emil Isac, aceasta fiind retorcedată propietarilor.

3.3. Obiectivele religioase

Acestea vor fi clasificate după următoarele criterii: vechimea cu cât un edificiu religios este mai vechi cu atât este mai atractiv pentru turiștii; stilului arhitectonic, reflectă cel mai bine caracteristicile timpurilor în care au fost contruite, dar și amplasarea acestora. În funcție de acest criteriu s-au evidențiat următoarele tipuri de biserici: biserici construite în Perioada Feudală (sec IX – XV), biserici construite în perioada Principatului Transilvaniei(1526 – 18679) , biserici construite în perioada în care Clujul a fost integrat Imperiului Austro Ungar (1867 –începutul sec XX), biserici construite în sec XX până în zilele noastre. Al doilea criteriu utilizat a fost cel al stilului arhitectonic, pentru municipiul Cluj-Napoca constatându-se o varietate de stiluluri arhitectonice și combinații între ele: romanic, gotic, baroc, neogotic, neoclassic, maur, secesiunii vieneze și bizantin. Al treilea criteriu utilizat, a fost cel al amplasamentului, în funcție de acesta individualizându-se două tipologii de biserici: cele construite în interiorul vechii cetăți medievale a Clujului și biserici amplasate în afara zidurilor vechii cetăți medievale a Clujului.

1.Biserica Bob, cu hramul Înălțarea Domnului, este prima biserică greco-catolică construită în Cluj și cea mai veche biserică românească din oraș.Biserica a fost construită în stil baroc, având o structură asemănătoare cu cea a Bisericii Ortodoxe din Deal, execepție făcând turnul. În acest lăcaș a avut loc cununia, în anul 1864, dintre Veronica Micle, o apropiată a poetului national Mihai Eminescu și Ștefan Micle, viitorul rector al Universității din Iași.

Fig. 16. Biserica Bob

2.Biserica Franciscană din Cluj este unul din cele mai vechi și mai semnificative lăcașuri de cult clujene, situat în actuala Piața Muzeului nr. 2. Hramul bisericii este pe 5 august, de sărbătoarea „Maria Zăpezii”. Edificiul se află înscris în lista monumentelor istorice. Dispune de un patrimoniu care cuprinde obiecte de cult, manuscrise și o bibliotecă. Aici a funcționat și o școală cu renume, la care a învățat Nicolaus de Mirabilibus, ajuns mai târziu profesor la Universitatea din Florența.

Fig. 17. Biserica Franciscana

3. Biserica Calvaria

Fortificația și Biserica Romano-Catolică „Calvaria" datează din secolul al X-lea. În secolul al XI-lea aici a fost ridicat un convent benedictin, distrus de invazia tătară din 1241. Biserica în forma ei actuală a fost construită între 1470 și 1508 și renovată în secolul al XIX-lea.Biserica Calvaria, cu hramul Sf. Maria, este

Fig. 18. Biserica Calvaria

cel mai vechi monument istoric și de arhitectură păstrat în fostul sat Cluj-Mănăștur, din apropierea Clujului. Din vechile construcții se mai păstrează doar corul bisericii, prevăzut cu o navă mai simplă, construită în secolul al XIX-lea pe vechile fundații. Biserica este înconjurată de un val înalt de pământ, urmă a fortificațiilor elipsoidale din evul mediu, când întregul areal dispunea de șanțuri de apărare spre sud, est și vest, spre nord existând o pantă naturală abruptă.

4. Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Edificiul a fost ridicat în Piața Centrală din Cluj și se numără printre monumentele emblematice ale orașului. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj și

Fig. 19. Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail

putem afirma că este unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România, cu 70 de metri lungime și o înălțime maximă de 80 de metri. De-a lungul vremii, edificiul a fost martor la diverse momente importante: aici a fost botezat Matei Corvin (1443-1490), și tot aici au fost investiți ca principi ai Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel Báthory.

5.Catedrala Mitropolitană Ortodoxă

Mitropolia Ortodoxă Română a Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului.A fost ridicată în perioada anilor 1923-1933, după planurile

Fig. 20. Catedrala Mitropolitana Ortodoxa

arhitecților Constantin Pomponiu și George Cristinel, înscriindu-se în curentul stilistic românesc. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj-Napoca,purtând și hramul Adormirii Maicii Domnului.Arhiepiscopia Ortodoxă a Clujului deține o valoroasă colecție de artă religioasă și documentară, inaugurată în anul 1938 și reorganizată în 1975. Fondul de bază este constituit din icoane pictate din secolele XVII – XIX și din obiecte liturgice. Colecția muzeală cuprinde documente privind istoria eparhiei, obiecte de cult, icoane pe lemn și sticlă, manuscrise, veșminte, cruci, tipărituri cu caracter etnografic și mărturii despre trecutul neamului românesc.

6.Biserica Ortodoxă din Deal

Numită și Biserica Sfânta Treime din Deal, a fost construită în perioada 1795-1796, prin contribuția orășenilor și meșteșugarilor români din Cluj, cu sprijinul negustorilor greci și macedoneni din Cluj și a negustorilor români din Brașov.În perioada interbelică a

Fig. 21. Biserica Ortodoxa din Deal

slujit drept catedrală a Episcopiei Vadului și Feleacului, având în colecțiile sale diferite obiecte de cult valoroase, între care amintin Liturghierul din 1797.

3.4. Complexele arhitectonice urbane

Acestea reprezintă o categorie aparte de atracții turistice, iar pentru Cluj-Napoca au fost identificate următoarele tipuri: piețe care sunt mărginite de clădiri istorice în diferite stiluri arhitecturale, care fie sunt în întregime zone pietonale fie sunt și cu artere de circulație (Piața Unirii, Piața Muzeului, Piața Avram Iancu, Piața Mihai Viteazu); străzi care de o parte și alta au clădiri considerate valoroase din punct de vedere arhitectonic sau prin fizionomia lor pot fi considerate complexe arhitectonice cu funcție turistică (strada Iuliu Maniu sau strada Oglindă, strada Potaissa, Bulevardul Eroilor); clădiri sau grupări de mai multe clădiri care au o valoare arhitectonică ridicată cu valențe turistice (palatele de pe strada Horea, Casa Tranzit, Palatul Toldalagi – Korda, Clădirea Primariei, Casa Piariștilor, Palatul Poștei, Clădirea Gării Centrale).

3.5. Monumentele și statuile

Au fost clasificate în: grupuri statuare (Grupul statuar Matei Corvin, Școala Ardeleană și Grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan), monumente (Monumentul Memorandiștilor, Monumentul Glorie Ostașului Român, Monumentul Eroii Neamului sau Crucea de pe cetățuie, Monumentul Stâlpii Împușcați), statui (Statuia lui Mihai Viteazu, Statuia lui Baba Novac, Statuia Fecioarei Maria sau Statuia Ciumei, Statuia Sf Gheorghe, Statuia Lupa Capitolina,Statuia lui Mihai Eminescu și Lucian Blaga) și obelisc (în Cluj-Napoca regăsindu-se doar unul singur Carolina din Piața Muzeului).

Ansamblul monumental Matei Corvin, alcătuit din cinci statui reprezentându-i pe regele Matia și pe cei patru generali ai săi, a fost dezvelită în anul 1902 în Piața Mare a Clujului. Macheta lucrării, operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, a obținut în anul 1900 marele premiu al Expoziției Universale de la Paris. Monumentul clujean a devenit de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale orașului.Ansamblul este clasificat ca monument istoric în Lista monumentelor istorice sub denumirea Statuia ecvestră a lui Matei Corvin. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în fața căreia sunt plasate următoarele 4 statui (de la stânga spre dreapta): Blasius Magyar, bătrânul conducător al trupelor de mercenari, faimoasa „Armată Neagră”Paul Chinezu, comitele de Timiș Ștefan Szapolyai, viceregele Ungariei Ștefan Báthory, voievodul Transilvaniei.

Grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan a fost realizat de sculptorul Ion Vasiliu și ii evocă pe cei trei conducători ai răscoalei țărănești din 1784-1785.

Fig. 22. Grupul statuar Horea, Cloșca și Crișan

Grupul statuar Școala Ardeleana (1973) este opera sculptorului Romulus Ladea și reprezintă trei corifei ai mișcarii Școala Ardeleană.Personalitățile reprezentate sunt Petru Maior,Gheorghe Șincai și Samuel Micu.

Fig. 23. Grupul statuar Școala Ardeleana

Monumentul Memorandiștilor este un obiectiv turistic aflat în orașul Cluj-Napoca și a fost ridicat în memoria memorandiștilor care au luat atitudine împotriva asupririi austro-ungare, a politicii de deznaționalizare a românilor, pentru obținerea drepturilor politice și religioase. Aflat în Piața Unirii, Monumentul Memorandiștilor a fost ridicat în anul 1994, la comemorarea centenarului de la procesul Memorandiștilor din mai 1894.

Fig. 24. Monumentul Memorandistilor

Monumentul Glorie Ostașului Roman realizat de sculptorul Radu Aftene este amplasat în Piața Avram Iancu fiind închinat memoriei celor care s-au jertfit pentru apărarea gliei străbune, unitatii si independentei nationale.

Fig. 25. Monumentul Glorie Ostașului Roman

Monumentul Eroii Neamului, o cruce de fier inaltă de aproape 30 m, ridicata in memoria eroilor revoluției de la 1848. Crucea este amplasată pe un soclu betonat având forma unei case, de pe acoperișul căreia se ridică crucea. A fost ridicată in locul vechii cruci de lemn

Fig. 26. Monumentul Eroii Neamului

ridicata in anii 1936-1937, dar aceasta a fost vandalizata si dinamitată in 1948.Pe plăcuța comemorativă sunt mentionați prefectul Clujului, Alexandru Bătrăneanu, tribunii săi, alături de care a luptat impreuna cu Avram Iancu si istoricul german Stephan Ludwig Roth.

Monumentul „Stâlpii împușcați” sau Monumentul Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 se află în Piața Unirii din Cluj-Napoca. A fost realizat în anul 2003 de sculptorul Liviu Mocan, cuprinde opt piese din bronz și este dedicat eroilor uciși în Piața Unirii la Revoluția din 1989.

Fig. 27. Monumentul „Stâlpii împușcați”

Statuia Lupa Capitolina din municipiul Cluj-Napoca este situată pe Bulevardul Eroilor. Monumentul a fost dăruit orașului în anul 1921 de către o delegație de profesori și studenți italieni ca simbol al legăturii de latinitate dintre România și Italia. Monumentul este o copie fidelă a lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus și Remus. Realizată din bronz, statuia este o copie a celebrei statui din Roma. Inițial a fost amplasată pe un soclu de piatră

Fig. 28. Statuia Lupa Capitolina

în fața clădirii ce adăpostea Consiliul popular municipal. Pe soclu s-a fixat și un medalion de bronz cu efigia împăratului Traian și inscripția „Alla citta di Cluj Roma Madre”.

Statuia Sfântului Gheorghe reprezentat în timp ce omora balaurul, este o copie a Statuii Sfântului Gheorghe din Praga, originalul realizat de meșterii clujeni Martin și Gheorghe, la sfârșitul Evului Mediu. Copia a fost realizată în anul 1904 de restauratorul Kálmán Lux. Statuia a fost amplasată la Cluj în jurul anului 1900, inițial în „Piața Sf. Gheorghe” (numită în prezent "Piața Lucian Blaga"), în fața Bibliotecii Universitare.În anul 1960, statuia a fost mutată în mica piață din fața Bisericii

Fig. 29. Statuia Sfantului Gheorghe

Reformate-Calvine de pe str. Kogălniceanu, locație considerată mai potrivită, în care se află și în prezent. Statuia ecvestră îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe îmbrăcat în zale, ucigând un balaur, al cărui corp este acoperit cu solzi identici zalei de pe armura sfântului.

Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazu este situată în Piata Mihai Viteazu din Cluj Napoca, fiind amplasată pe o platforma cu trei rampe. Monumentul a fost decorat cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii si Unirea Moldovei si a Transilvaniei cu Țara Românească.

Pe soclul statuii se afla o stemă sigilară a

Fig. 30. Statuia lui Mihai Viteazu

domnitorului care reunește însemnele heraldice ale celor trei țări române.Amplasarea in Cluj-Napoca,in anul 1976 a statuii ecvestre impresionantă a lui Mihai Viteazu stârnește și in zilele nostre o mulțime de întrebări,printre care cea mai răsunatoare fiind-Care sa fie legatura dintre unificatorul de la 1600 și municipiul Cluj-Napoca?

Statuia lui Baba Novac, realizată de Virgil Fulicea,în 1975 este amplasată în dreptul Bastionului Croitorilor din oraș. Dupa înfrangerea lui Mihai Viteazu de la Mirăslău, căpitanul Baba Novac si preotul Saski au fost prinși și aduși spre judecată în cetatea Clujului. Arși de vii in piața Clujului la 5 februarie 1601, au fost puși în țepe în fața Turnului Croitorilor. Statuia este turnată în bronz, având înalțimea de 1.80 m, statuia este montată pe un soclu de beton. Pe soclu se află inscripția-„Baba Novac căpitan al lui/Mihai Viteazu/ucis în ziua de 5 februarie 1601/S-a ridicat acest/monument spre cinstirea memoriei/sale in anul 1975.”

Fig. 31. Statuia lui Baba Novac

Monumentul a fost amplasat inițial pe strada Universității, în fața Bisericii Piariștilor, pe atunci Biserica Iezuiților, care avea alături colegiul iezuit, pe locul căruia a fost construită Universitatea Francisc Iosif din Cluj, actualmente Universitatea Babeș-Bolyai.

Statuia Fecioarei Maria-

Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744 de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer , ca semn de recunoștință pentru ocrotirea adusă Clujului în perioada ultimei mari epidemii de ciumă, de aceea poartă și numele de „Statuia Ciumei”. Datorită calității sale estetice, „Coloana Mariei Immaculata" este unul dintre principalele monumente ale sculpturii baroce din Transilvania. De asemenea, coloana reprezintă și primul monument public al orașului. Semnificația monumentului era sporită și de rolul său urbanistic, acesta fiind inițial amplasat în punctul central al ansamblului piațetei baroce din vechea stradă a Turzii (actuala stradă a Universității), delimitată de edificiile ecleziastice și de învățământ ale Ordinului Iezuit.

Fig. 32. Statuia Fecioarei Maria

Clujul cinstește cea mai mare minte a poeziei românești cu monumentul din fața Teatrului Național, una dintre cele mai importante instituții culturale ale României, monument care îl înfățișează pe Mihai Eminescu printr-o statuie înaltă de 3 metri, care pare că veghează neîncetat asupra clujenilor alături de un alt

Fig. 33. Statuia lui Mihai Eminescu

poet important al românilor, Lucian Blaga. Statuia turnată în bronz este opera sculptorului Ovidiu Maitec și a fost inaugurată în 1976.

Lucian Blaga este comemorat prin statuia care îl înfățișează în fața Teatrului Național Român ”Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.Lucrarea artistică are 3 metri înălțime și aparține sculptorului Romulus Ladea, care a realizat-o în anul 1986.

Fig. 34. Statuia lui Lucian Blaga

Obeliscul Carolina este monumentul laic cel mai vechi al orașului. Statuia este o coloană memorială, realizată în amintirea vizitei la Cluj a împăratului Francisc I si a soției acestuia, Carolina Augusta, între 18-27 august 1817, pentru a

Fig. 35. Obelisul Carolina

calma spiritele datorită foametei din oraș de dupa războaiele napoleoniene. În 4 octombrie 1831, are loc dezvelirea Obeliscului Carolina, cu ocazia zilei onomastice a împăratului. Inițial, a fost în actuala Piață a Unirii, dar la sfârșitul secolului 19 a fost mutat în Piața Muzeului.

3.6. Parcurile și spațiile verzi

Acest sector reprezintă un alt element de atracție pentru turiștii aflați in zonă. Constituie insule de vegetație, unde atât cetațenii cât și turiștii regăsesc atmosfera prielnică pentru relaxare și destindere. Unele pot îngloba zone destinate agrementului sau practicării sporturilor.

Parcul Central din Cuj are o vechime de peste 180 de ani, iar istoria lui începe în anul 1827, când Asociația de Binefacere a Femeilor a închiriat actualul teren cu scopul de a amenaja un loc destinat recreației. În prezent Parcul Central este un loc în care oricine dorește poate să facă plimbări, jogging sau pur și simplu să se relaxeze pe o bancă. În Parcul Central se află Clădirea Casino, o clădire de inspirație vieneză, unde se organizează diferite evenimente culturale, târguri, concerte. În vecinătatea Clădirii Casino se găsește Restaurantul Chios (un loc emblematic pentru Cluj), unde se pot savura diferite specialități culinare sau băuturi. Terasa Restaurantului Chios are deschidere la Lacul Chios și oferă o priveliște deosebită.

Cetățuia este probabil una dintre cele mai liniștite zone din Cluj Napoca. Un loc romantic, cu o istorie bogată și o panoramă superbă asupra orașului – definesc cel mai bine vechea fortăreața a Clujului. Fortificația construită in perioada Habsburgică veghează asupra orașului, fiind situată aproape de zona centrală, pe malul Someșului.

Cele 237 de trepte duc spre fortificația construită dupa planurile arhitectului Giovanni Morando Visconti intre anii 1715 si 1735. Interiorul incintei fortificate a găzduit clădiri administrative, cazărmi, depozite de muniții si depozit de alimente.

Scopul principal al fortificației a fost de a asigura controlul asupra orașului, dupa trecerea Transilvaniei sub stăpanire austriaca, dar pe parcursul timpului a fost folosită și ca închisoare, aici fiind întemnițat și executat pastorul sas Stephan Ludwig Roth.

În prezent, din vechea fortificație s-au mai păstrat o parte din ziduri, câteva clădiri, două porți și reduta care a fost transformata în Turnul Parașutiștilor. Hotelul Belvedere, o constructie masivă și modernă, veghează orașul din vârful dealului. Lânga hotel se găsește opera sculptorului Virgil Salvanu, Crucea de pe Cetățuie, o cruce de lemn amplasată in anul 1995, în locul celei din lemn, distrusă de autoritățile comuniste in anii 1950, care amintește de martirii Revoluției de la 1848.

Istoria veche se împletește cu modernul zilelor noastre, dând naștere unui loc romantic și perfect pentru o escapadă din forfota orașului. Liniștea si panorama asupra Clujului, mai ales dupa lasarea întunericului, când se aprind becurile orașului, oferă clipe de neuitat atât pentru băștinașii orașului, dar mai ales pentru turiști care ramân profund impresionați de peisaj. Pentru cei care aleg să petreacă o dupa amiază liniștita pe Cetățuia sunt pregatite numeroase moduri de destindere. Astfel, puteți găsi alei pe care se pot face plimbări si clubul La Gazette, iar în partea din spate se găsește o parte din zidul construit din pământ, un parc de copii, un teren de baschet cu nocturna si teren de fotbal.

Pădurea Hoia este situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, în apropiere de Muzeul Satului. Pădurea este folosită ca loc de agrement. În ultimii ani s-a amenajat un Bike Park, iar în zonă sunt practicate și alte sporturi, precum paintball, airsoft sau tirul cu arcul. Există unele discuții legate de faptul că în Pădurea Hoia la fel ca in padurea Baciu ar avea loc fenomene paranormale, idee care atrage în zonă practicanți de yoga, Wicca și amatori de paranormal.

Pădurea Hoia a început în sec. XX să prezinte interes turistic. În Cheile Baciului se află o cabană cu bar și restaurant, la care se ajunge pe un drum caree se desprinde din DN1F după ieșirea din Cluj-Napoca spre comuna Baciu.

Complexul turistic Făget este situate pe versantul Nordic al Dealului Feleacului. Pădurea Făget este zonă naturală protejată și monument al naturii de interes național, cuprinde arborei gorun și fag. Suprafața ariei protejate este de 10 ha și conservă specii naturale și habitate importante din punct de vedere faunistic, floristic și forestier. Poate fi vizitată în scop științific, educativ și de agrement, oferind posibilități de turism și agrement de week-end în împrejurimile Clujului.

3.7. Festivaluri si evenimente

Tot în categoria potențialului turistic antropic este inclus și cel al festivalurilor și evenimentelor, iar pentru Cluj-Napoca au fost identificate următoarele tipuri: festivalurile artistice naționale și internațioanle, târgurile și expozițiile, evenimentele sportive, congresele și întâlnirile de afaceri. Pe viitor festivalurile și evenimentele pot să joace un rol determinant în potențialul turistic al orașului, cu atât mai mult cu cât se dorește câștigarea titulaturii de Capitală Culturală a Europei în 2021.

Ultimii ani au constituit pentru munipiciul Cluj-Napoca un pas important către turiștii străini ,în special prin festivaluri și evenimente sportive.

Principalele festivaluri care atrag turiști din întreaga lume, găzduite în orașul care poarta numele de inima Transivaniei sunt:

Untold:

Sub egida titlului de Capitală Europenă a Tineretului în 2015, primaria orașului Cluj-Napoca, împreuna cu Federatia Share Cluj-Napoca a organizat în perioada 30 iulie- 2 august cel mai mare festival de muzica și tineret din Romania anului 2015. Pe parcusulul celor patru zile de eveniment au fost invitați de talie mondiala cum ar fi: Avicii,David Guetta, Armin Van Buuren. Evenimentul s-a desfasurat pe două scene principale: Cluj Arena și Sala Polivalentă. De asemenea au mai fost amenajate alte două scene destinate cu precădere artiștilor din România, în Piața Unirii și în Piața Muzeului. Cluj Arena Underground a fost o scenă dedicată în totalitate muzicii electronice. Parcul Central din Cluj-Napoca s-a clasat și el în zona de pre-festival, cuprinzând atât scena dedicată genurilor trip-hop, jazz și reggae, cât și zone speciale de chillout, de târg și diverse activități conexe care au distrat participanții la festival pe parcursul celor patru zile.

Untold Festival, cel mai mare eveniment muzical din 2015 din România, aproximativ 240 000 de spectatori, a câștigat premiul "Best Major Festival", la Gala "European Festivals Awards" care a avut loc în Olanda. Incontestabil, acest premiu aduce beneficii de imagine pentru Romania și în special pentru orașul Cluj-Napoca.

Tiff:

Festivalul Internațional de film Transilvania este primul festival internațional de film de lungmetraj din România, care se desfășoară anual în capitala istorică a Transilvaniei, Cluj-Napoca. A fost înființat în anul 2002 și organizat de Asociația Pentru Promovarea Filmului Românesc. Festivalul are la baza lungmetraje sau scurtmetraje necomerciale produse în special în țările europene. Se desfășoară în trei cinematografe din oraș, Republica, Arta și Victoria, însă la ediția din 2004 s-a realizat o premieră prin introducerea proiecțiilor în aer liber, în curtea Universității Babeș-Bolyai. Altă premieră a avut loc și în anul 2007, an în care festivalul a fost organizat simultan în Cluj-Napoca și în Sibiu.

În februarie 2011, Tiff a fost acreditat de Federația Internațională a Asociațiilor Producătorilor de Film (FIAPF). În acest fel, Tiff a ajuns într-o companie selectă, alcătuită din 40 de alte festivaluri competitive din toată lumea. A câștigat numeroase premii dintre care cel mai mare fiind Trofeul Transilvania, opera artistului Teo Mureșan, este o statuetă ce reprezintă un turn tăiat. Evenimentul a atras de la an la an tot mai multi participanti datorita numelor sonore de talie internationala ca și Debra Winger, Scott Cofey, Albert Serra.

Electric Castle:

Județul Cluj, Palatul Banffy găzduiește festivalul Electric Castle, fiind primul din România care a mutat muzica electronică și suntele live ale concertelor pe scenele indoor sau în aer liber ale unui castel. După prima ediție din 2013, festivalul a fost nominalizat la doua categorii la European Festival Awards (Best New Festival și Best Medium Size Festival), mai târziu ajungând în finală, în primele 10 festivaluri din Europa la categoria Best Medium Size Festival, alături de nume de prestigiu ca Volt, Balaton, Melt sau I love Techno. Numarul participantilor a crescut in fiecare an,de la 32 000 la aproape 100 000 in anul 2015. Line-up:The Prodigy, Morcheeba, Pendulum DJ Set, Feed Me.

Principala concluzie la care s-a ajuns după analiza potențialului festivalurilor și evenimentelor este că: industria festivalurilor, evenimentelor, târgurilor și expoziiților, congreselor și conferințelor poate fi văzută ca și o parte importantă din cadrul sectorului turistic din orașul Cluj-Napoca, în special prin legăturile care se stabilesc cu hotelierii, magazinele, restaurantele, barurile, cluburile și cafenelele, obiectivele turistice și facilitățile pentru divertisment.

3.8. Obiectivele economice

Obiectivele economice cu funcție turistică din Cluj-Napoca nu sunt într-un număr mare, aici fiind incluse noul stadion Cluj Arena, care impresionează prin arhitectură și câteva clădiri de instituții sau foste fabrici a căror spațiu în prezent este folosit pentru desfășurarea de activități cultural artistice (ex Fabrica de Pensule).

Municipiul studiat este de asemenea și un important centru universitar. Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) este una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior de stat din România, continuatoarea tradiției Universității din Cluj, înființată în anul 1872. Din punctul de vedere al numărului de studenți (peste 39.000 ), precum și al diversității specialităților oferite (105), este una dintre cele mai importante universități din România.

Universitatea este denumita inca din anul 1959 dupa bacteriologului român Victor Babeș și dupa matematicianul maghiar János Bolyai.

În anul 2011, Universitatea „Babeș-Bolyai” a fost clasificată în prima categorie din România, cea a universităților de cercetare avansată și educație.

3.9. Potențialul turistic etnografic al localităților din proximitatea Clujului

Resursele de origine etnografică, ocupă un rol distinct în cadrul obiectivelor rurale de proveniență antropică, în primul rând prin specificitatea lor, știut fiind faptul că fiecare etnie posedă un patrimoniu propriu spiritual și material, rezultat din

evoluția conștiinței sale în timp și a răspândirii populației în spațiu.

Astfel că, prezența mai multor etnii (români, maghiari, rromi) pe un spațiu

geografic relativ restrâns reprezintă o particularitate deosebită,

multiculturalitatea manifestându-se și din punct de vedere etnografic.

Tocmai această interferență a caracteristicilor etno-folclorice proprii fiecărei

etnii trebuie să reprezinte, în perspectivă, un element care să dinamizeze

cererea și oferta turistică în arealul studiat.

O caracteristică a resurselor etnografice este îmbinarea permanentă a edificiilor și obiectivelor cu funcție atractivă, cu manifestările ce se desfășoară într-un cadru adecvat.

Dintre evenimentele atractive antropice, de o importanță majoră sunt: folclorul,

tradițiile și obiceiurile; portul, jocurile și cântecele populare.

Folclor, tradiții și obiceiuri

O bună parte din tradițiile și obiceiurile din bătrâni se mai păstrează și astăzi în localități din județul Cluj. Strâns legate de anumite sărbători religoase și ritualuri ancestrale, aceste obiceiuri se transformă în adevărate spectacole de muzică, dans, port tradițional, bucătărie locală, îndemânare artistică, creativitate și joc. Multe obiceiuri au fost legate de ocupațiile țăranilor: munca la câmp sau la pădure, păstoritul, construcția caselor, pregătirea cânepii sau a lânii pentru confecționarea îmbrăcăminții.

Manifestarea cultural-artistică "Fii satului" constituie si ea o atractie cultural- turistica a Clujului. În multitudinea tradițiilor, "Târgul coaselor" (marcheaza începutul cositului) și "Târgul de toamnă de la Negreni" reprezintă cele mai spectaculoase evenimente cu aspect comercial de peste an. Pe lângă manifestările folclorice, tradiționalele evenimente atrag turiști interesați de diferite articole de port popular, artizanat, articole de mobilier vechi.

Cele mai multe dintre obiceiurile calendaristice de iarnă ale creștinilor sunt de Craciun si de Anul Nou. Cea mai cunoscută tradiție este fără doar si poate cea a colindatului, mai ales în satele din Transilvania această tradiție este mai puternic resimțită decât oriunde. Seara flăcăii satului se strâng în cete mari, uneori chiar de peste 20 de persoane și merg din casă în casă pentru a colinda. Drept mulțumire gazdele îi răsplătesc cu fructe, nuci, prăjitură și un pahar de vin fiert pentru a-i încălzi. Cunoscuta formația de colindători instruita de Valer But este o prezență permanentă la concursul "Colind Iancului", o amplă manifestare folclorică ce se desfășoară la Cluj-Napoca constituie o atractie pentru turisti în preajma sărbătorilor de iarnă.

Tradiția mersului cu steaua de Anul Nou este și ea una importantă în Transilvania. În urma grupului de colindători vine un alt grup care are asupra sa o stea confecționată din lemn și carton, împodobită cu betea și în mijloc cu o poză înfățișând Nașterea Domnului.

Portul, jocurile și cantecele populare

Portul popular din Transilvania este cel cu catrință. Catrința este o piesă dreptunghiulară (40-50 cm) care se poartă vertical în față și în spate, de la brâu în jos. În zona Clujului se găsește catrința „cu trup vânăt” țesută pe fond roșu de la poale, ornamentată cu alesături.

Portul popular femeiesc este alcatuit din: năframă, cămașă brodată cu motive populare, brâu, poale, pănzături, pieptar și opinci din piele de bou sau porc tăbăcită.

Costumul bărbătesc e mai simplu, compus dintr-o cămașă lungă, pantaloni lungi strâmți și sunt confecționați din material țesut în casă pe țesătoare. Peste cămașă bărbații îsi pun un brâu țesut manual sau un chimir de piele.

Fig. 36. Portul popular barbatesc si femeiesc

Sursa: www.romanianmuseum.com–-portul

În melodiile interpretate de cântăreți remarcabili din zona Clujului, se simte acel grai specific ardelenesc cu ale lor regionalisme care face ca toate melodiile ardelenești sa fie inconfundabile. Cu toate că muzica din fiecare județ ardelean pare ușor diferită, ceva rămâne constant de fiecare data: graiul ardelenesc din îndrăgitele melodii.

În Transilvania, și mai cu seama în zona Clujului, găsim mai multe melodii pentru fiecare tip de joc. Predomină jocurile de perechi, alături de cele bărbătești, de virtuozitate. Jocurile mai răspândite sunt: Ardeleana, Învârtita și Jocurile feciorești. În fiecare zonă găsim și jocuri locale specifice: Hațegana, Jieneasca, Țarina, De-a lungul, Purtata (joc vocal de fete), Jocul de Oaș.

Folclorul românesc este foarte complex si mai putem enumera alte elemente precum: proverbe și zicători, ghicitori, balade, doine, basme, colinde, urături, orații de nuntă, cântece populare, tradiții și superstiții.

În concluzie putem afirma ca atât tradițiile, obiceiurile, portul si jocul popular din zona Transilvaniei constituie o parte importanta din turismul cultural al Clujului, dat fiind interesul foarte pronunțat al turiștilor din afara țării care se arată tot mai interesați de datinile și meșteșugurile noastre stămoșești.

4. INFRASTUCTURA TURISTICA

Turismul este dependent de infrastuctura turistică, deoarece aceasta include elemente fără de care fenomenul turistic nu ar putea avea loc: baza materiala turistica, capacitatea de cazare și alimentație turistică, bazale de agrement-divertisment, căile și mijloacele de transport.

4.1. Baza materiala turistica

Baza materiala constituie primul element al produsului turistic și cuprinde baza de cazare, bazele sportive, unități comerciale cu specific turistic, tipuri de comunicații folosite în turism.

Municipiul Cluj-Napoca deține o gamă variată de structuri de primire a turiștilor ce includ servicii de cazare și alimentație, agrement și divertisment, cât și alte servicii complementare. Astfel putem enumera cele mai importante: hoteluri, hotesteluri, mosteluri, pensiuni, cabane, vile turistice.

În cele ce urmează vom enumera și clasifica unitățile de cazare turistică din municipiul Cluj-Napoca:

Tabelul 1: Structuri de primire turistica cu functie de cazare in anul 2015

Sursa:date preluate de la Institutul Național de Statistică, municipiul Cluj-Napoca

Dupa cum putem observa, în tabelul de mai sus, pe primul loc ca și număr de unități de cazare în municipiul Cluj-Napoca, se poziționează hotelurile, urmate de pensiuni turistice în anul 2015.

Valorificarea resurselor naturale și antropice se realizează prin baza tehnico-materială existentă. Această bază cuprinde mijloacele materiale de care se folosește fenomenul turistic pentru desfășurarea funcțiilor sale și are rolul de a satisface ridicat cererea turistică la un nivel ridicat.

Pe langă infrastructură, atât de necesară în fenomenul turistic, o pondere importantă o dețin resursele naturale și antropice. Infrastuctura turistică trebuie să includă și o buna calitate a serviciilor oferite printr-un personal calificat, dotărilor corespunzatoare, toate acestea fiind necesare desfășurării activităților turistice. Astfel insuficiența spațiilor de cazare și alimentație publică, dotările insuficiente sau necorespunzatoare, numărul insufient al lucrătorilor sau slaba calificare a personalului, influențeaza în mod negativ fenomenul turistic.

4.2. Capacitatea de cazare turistica

Capacitatea de cazare este elementul primordial al bazei materiale turistice fiind dependentă de dezvoltarea activităților turistice.

Aceasta deține doua ramuri:

– Capacitate de cazare existentă – care reprezintă numărul total al locurilor de cazare de folosința turistică, mentionate în ultimul act de recepție, omologare, clasificare a unității de cazare;

– Capacitatea de cazare în funcțiune – numărul de locuri de cazare de care pot beneficia turiștii, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile într-o anumită perioadă.

Astfel, capacitatea de cazare este elementul esențial al bazei materiale turistice fiind dependentă de dezvoltarea activităților turistice.

Tabelul 2: Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică:

Sursa:date preluate de la Institutul Național de Statistică, municipiul Cluj-Napoca

Tabelul 3: Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică:

Sursa:date preluate de la Institutul National de Statistica,municipiul Cluj-Napoca

Dupa cum putem observa, unitatea de cazare predominantă în Cluj-Napoca este hotelul, datorită gradului de confort ridicat și facilităților oferite la standarde înalte atât de potrivite, în special pentru turismul de afaceri. Locul al doilea este ocupat de pensiuni turistice prielnice mai ales pentru turismul cultural. Vilele turistice „dețin bronzul” la capitolul unităților de cazare existente în arealul studiat, fiind definite ca și structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcționând în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în stațiuni balneoclimaterice sau în alte zone și localități de interes turistic, care asigură cazarea turiștilor și prestarea unor servicii specifice. Ultimul loc este ocupat de campinguri mai puțin frecventate datorită confortului scăzut și ratei încă reduse de turiștii iubitori de natura.

Intr-un final putem deduce ca gradul de confort este prioritar in analiza atat cantitativa cat si calitativa a capacitatii de cazare din arealul studiat.

4.3. Capacitatea de alimentație turistică

Aceasta cuprinde: unități de alimentație din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, unități de alimentație publică situate în municipii, pe trasee și în statiuni turistice;

Structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație se clasifică astfel:

– restaurante;

– baruri;

– fast-food-uri;

– cofetării.

4.4. Bazele de agrement-divertisment și sportive

Infrastructura de agrement-divertisment și sportivă a fost prezentată prin intermediul activităților pe care le găzduiesc și care sunt generatoare de turiști. S-a făcut o inventariere atât a bazelor sportive, de agrement si divertisment, cât și a nivelul de clasificare a acestora (importanță națională și internațională) și prezentarea celor mai importante dintre ele, care ar putea să găzduiască în viitor evenimente sportive majore care să atragă un număr semnificativ de turiști.

In continuare vom enumera, pe rand, zonele atât de agrement și divertisment, cât și cele sportive disponibile în orașul Cluj-Napoca.

Cele mai importante și mai variate spații de agrement sunt:

– Gradina Botanică „Alexandru Borza” –

– Parcul National Etnografic „Romulus Vuia” –

– Parcul Ion Luca Caragiale –

– Parcul Central –

– Parcul Cetațuia –

– Clubul Montan Carpați 29 –

– Dirt Parc –

– Pădurile Faget si Hoia –

– Lacul „Iullius Mall” –

Dintre formele de divertisment practicabile în oraș mai putem aminti barurile, cluburile și restaurantele: Q Cafe, People Bar, After Eight, Big Apple, Caro Club, Zaza Club, Noa Club, Diesel Club, Samsara Foodhouse, Baracca, Chios Restaurant, Aroma Restaurant.

Bazele sportive din oraș de talie internațională sunt: Sala Sporturilor „Horea Demian”, Stadionul CFR, Stadion “Dr. C-tin Rădulescu” și Stadionul Municipal ,,Ion Moina’’.

4.5. Căi si mijloace de transport

Căile și mijloacele de transport reprezintă pentru turism o rețea densă de linii și noduri de-a lungul căreia are loc un ansamblu de distribuiri și redisribuiri ale fluxului și produsului turistic.

Căile și mijloacele de transport asigură efectuarea călătoriei, a segmentului referitor la actul recreativ fără de care turismul ca fenomen este de neconceput.

De asemenea aprecierea modului unor anumitor categorii de transport care satisfac cerințele specifice deplasărilor turistice trebuie să se aibă în vedere următoarele caracteristici:

• gradul de mobilitate și accesibilitate în vederea asigurării deplasării pe spații extinse;

• ponderea ocupată de deplasarea de la locul de reședință la cel de destinație;

• capacitatea de transport, regularitatea, gradul de confort, securitatea oferită;

• rapiditatea necesară respectării înțelegerilor de închiriere și rezervare a locurilor.

Astfel, căile de acces spre municipiul Cluj-Napoca urmează traseele vechilor drumuri antice, medievale, și moderne, astăzi asfaltate, al căilor ferate care au legat orașul de centrele din vest și de zona centrală a Transilvaniei. Pe DN 1(E 60,E 81), se afla la 483 km de Bucuresti, având legaturi cu Brașovul (262km), Sibiul (168km), Baia Mare (148km), Alba Iulia(98km), Dejul (61km), Turda (31km). Spre nord comunică pe drum național cu municipiile Zalău (83km) și Satu Mare (173km). Principala ieșire spre centrul Europei este la Oradea-Borș (160km). Legăturile pe calea ferata ale Clujului urmează căile rutiere.

Municipiul Cluj-Napoca beneficiază de legături aeriene intense prin moderna autogară de la Someșeni,devenită astăzi aeroport internațional,al cărui trafic aerian este în permanență creștere.

5. Stadiul actual al valorificării resurselor atractive

Municipiul Cluj-Napoca abundă de resurse turistice atractive naturale sau antropice care atrage un numar mare de turiști atât români cât și străini, interesați de practicarea mai multor tipuri si forme de turism, repectiv: cultural, religios, sportiv, de agrement, cinegetic, balnear, medical.

Circulația turistică este elementul sintetic care reflectă cel mai fidel modul și nivelul de valorificare al potențialului turistic. Efectul circulației turistice este combinat: social, contribuind la posibilitățile de organizare a timpului liber, la profilaxia unor afecțiuni, refacerea potențialului biologic sau ameliorarea stării de sănătate, lărgirea orizontului informațional; de acumulare economică, mai ales pentru regiunile receptoare de fluxuri turistice, care-și valorifică perpetuu sau sezonier oferta turistică primară, regenerabilă prin amenajare și adaptare.

Circulația turistică are și un caracter aleator, acesta decurgând din substratul subiectiv al opțiunii, iar volumul acesteia nu este întotdeauna direct proporțional cu cel al valorii patrimoniului turistic și al amenajărilor bazelor materiale. Problema esențială este de stimulare a circulației turistice, în condițiile practicării sale în limitele menținerii echilibrului ecologic, pentru atingerea parametrilor de eficiență, a ansamblului amenajărilor și menținerea constantă a acestora, aducând după sine, în mod inerent, apariția de noi forme de practicare a turismului.

Principalii indici ce caracterizează circulația turistică sunt:

– Numărul de turiști;

– Numărul înnoptărilor;

– Durata medie a sejurului;

– Sezonalitatea;

– Locul de proveniența a turiștilor.

5.1. Dinamica actuală a circulației turistice din Cluj-Napoca

În tabelul de mai jos, vom reda numărul de turiști care au sosit în structurile de primire turistică din municipiul Cluj-Napoca în anul 2014. Astfel numărul total de turiști pe anul 2014 este de 262578 persoane, în scădere cu aproximativ 2557 persoane față de anul 2013, potrivit INSSE Cluj. Numim sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare atunci cînd o persoană se înscrie în registrul structurii de cazare turistică pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți neîntrerupte. În fiecare structură de cazare se socotește o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din șederea sa neîntreruptă.

Tabelul 4: Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, Cluj-Napoca

Sursa:date preluate de la Institutul Național de Statistică, municipiul Cluj-Napoca

Datele din tabelul de mai sus, evidențiază faptul că turiștii, atât cei români, cât și cei străini, au ales ca și unitate de cazare preponderent hotelul, astfel încât sosirile turistice în această unitate sunt cele mai mari, si anume peste 200000. Astfel că, din aceste statistici, deducem că turiștii aleg să se cazeze în hoteluri datorită gradului cel mai ridicat de confort și dotărilor auxiliare. Dacă primul loc este ocupat de hoteluri în preferințele turiștilor, ultimul loc este ocupat de hotelurile apartament ultimele locuri sunt ocupate de campinguri și de hotelurile apartament.

Daca în cazul sosirilor se înregistrează o scadere în anul 2014, față de anul precedent, înnoptările cresc cu aproximativ 27213, astfel încât se determină un indice prin care se pune în evidență numărul de zile pe care un turist le petrece în zona de destinație turistică, fie în scop turistic, fie în alte scopuri. Înnoptarea turistică este considerată a fi fiecare noapte petrecută de un turist sau pentru care un turist este înregistrat (prezența sa fizică nefiind necesară) într-o structură de cazare turistică.

Tabelul 5: Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, Cluj-Napoca

Sursa:date preluate de la Institutul Național de Statistică, municipiul Cluj-Napoca

De asemenea, remarcăm o creștere a numărului de înnoptări în hoteluri turistice datorită gradului de confort, personalului calificat și a facilităților oferite turiștilor, în special turiștii aflați în tranzit. Ultimul loc este ocupat de capinguri datorită confortului redus și a dotărilor insuficiente.

5.2. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiștilor într-o anumită zonă. Se determină împărțind numărul de zile-turist la numărul de turiști cazați în structurile de primire turistică.

Tabelul 6: Durata media a sejurului, Cluj-Napoca, 2014

Sursa: întocmit de autor, pe baza datelor furnizate de la Institutul Național de Statistică, Cluj-Napoca

5.3. Sezonalitatea în turism

Aceasta prezintă o serie de particularități față de alte sectoare ale economiei, datorită dependenței mari a circulației turistice față de condițiile naturale, caracterului nestocabil al serviciilor turistice și rigidității ofertei. Oscilațiile sezoniere ale activității turistice sunt mai accentuate, au implicații mai profunde și de anvengură, posibilitățile de atenuare a lor sunt relativ limitate și solicită eforturi mari din partea organizatorilor. De asemenea, pe masura intensificării circulației turistice variațiile sezoniere sunt mai mari și mai cuprinzatoare, presiunea exercitată asupra industriei turismului și asupra altor activități, devenind tot mai puternica. Se pune deci, cu tot mai multa acuitate problema atenuarii sezonalității, găsirii unor mijloace care să stimuleze practicarea turismului pe durata întregului an, realizându-se astfel reducerea concentrării în anumite perioade și prelungirea sezonului turistic.

Modalități de atenuare a sezonalității:

– prelungirea sezonului prin promovarea unor programe sociale;

– reducerea prețurilor;

– diversificarea serviciilor de agrement;

– introducerea progresului tehnic de dezvoltarea și diversificare a ofertei;

– planificarea vacanțelor, concediilor;

– intensificarea ofertelor promoționale;

– organizarea unor manifestări diverse în extrasezon.

5.4. Locul de proveniența a turiștilor

În funcție de locul de proveniență sau originea turiștilor se disting două forme de turism și anume:

– turismul intern practicat de populația unei țări din interiorul granițelor naționale;

– turismul internațional rezultat al deplasării persoanelor în afara granițelor țării lor de reședință.

Spre exemplu, pe parcursul anului 2013, aproape 350.000 de turiști au vizitat Clujul, dintre care aproape 66.000 au fost străini.( relevă o statistică transmisă cluj.travel de Direcția Regională de Statistică Cluj). Comparativ cu anul 2012 numărul turiștilor străini a crescut cu 5,2%, se mai arată în statistică.

Cei mai mulți turiști străini provin din Ungaria, Germania, Italia, dar și din Franța și Marea Britanie. Cât despre turiștii din mediul intern, majoritatea provin din comunele (Gilău, Apahida, Cojocna) sau orașele vecine ale Clujului (Alba Iulia, Sălaj, Bistrița-Năsaud).

6. Tipuri și forme de turism practicate în municipiul Cluj-Napoca

Turismul de afaceri se situează pe primul loc în ierarhizarea formelor de turism practicate în municipiul Cluj-Napoca. Acesta se desfașoară datorită oportunităților create in ultimii 10-15 ani pentru investitorii străini, care în colaborare cu Agentia de Dezvoltare Nord-Vest, Camera de Comerț și Industrie Cluj, dar și cu alte organizații sau firme private organizează demonstrații și expoziții pentru publicul larg. Ultimii ani au adus Clujului numeroase proiecte de dezvoltare industrială, iar orașul continuă să atragă investiții în numeroase domenii. Pentru întâmpinarea cererii de facilități oferite investitorilor, au fost concepute centre de afaceri, care pun la dispoziția oamenilor de afaceri săli de conferințe, garaje, tehnologii IT de ultima generație, centre de relaxare si facilități necesare prospectării pieței sau demarării unei întreprinderi comerciale. În apropierea aeroportului, se găsește cel de-al doilea centru expozițional de servicii și mărfuri din Romania, Expo Transilvania, care desfașoară o activitate complexă și intensă.

Turismul cultural deține un procent însemnat datorită potențialului atractiv alcătuit din numeroase și diverse monumente si obiective culturale, istorice, etnografice, religioase, sportive. Principalele festivaluri culturale și socio-culturale din Cluj-Napoca sunt: Festivalul International “Lucian Blaga”, Festivalul “Toamna muzicală clujeana”, Festivalul dansurilor bărbătești din Transilvania, Festivalul international de film “Transilvania”, Festivalul internațional de animație Puck-Animafest; Zilele Clujului, Zilele porților deschise, Ziua Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului, Festivalul de Teatru Experimental Man.In.Fest,Festivalul QuartFest, târgurile si expozițiile Expo Transilvania, Festivalul Rave Delahoya.De asemenea Clujul are și edificii culturale de mare atractivitate turistică: Casa Matei Corvin care este locul de naștere al viitorului rege al Ungariei, Grădina Botanică care constituie una dintre principalele atracții turistice pe plan intern și internațional, Muzeul de Istorie al Transilvaniei ce conține piese valoroase ce au aparținut ce culturii dacice din Munții Orăștiei, Muzeul Etnografic al Transilvaniei care este reprezentant al artei populare clujene.

Turismul de târguri și evenimente este puternic accentuat în oraș, în special în ultimii ani când Clujul este gazda unei multitudini de evenimente, în special dedicate tineretului, datorită titlului de Capitală Europenă a Tineretului. Chiar dacă această formă de turism a luat avânt în ultimii ani, anul 2015 reprezintă vârful piramindei în turismul de evenimente. Organizația Sudenților pentru Turismul Romanesc (OST) a organizat evenimentul “Zile de Turism” care se baza pe promovarea turismului montan și de aventură chiar în incinta orașului. Vom enumera câteva acțiuni care fac parte din acest proiect: Târgul de Turism Montan, de Aventură și Sporturi Extreme „Mocănița” organizat în Piața Muzeului; Zile de Mișcare atât pentru locuitori cât și pentru turiștii care doresc să-și mențină tonusul și sănătatea prin mișcare urbană, dar și pentru amuzament (întreceri pe role, biciclete, curse de alergare); Zile de Aventură, o campanie de promovare și susținere în rândul tinerilor a sporturilor care pot fi practicate în mediul natural. De asemenea, de o importanță deosebită este festivalul Tiff, Untold și Electric Castle, care au spart gheața în turism. Alte festivaluri și evenimente desfășurate in municipiu sunt: Festivalul Turcesc, Someș Delivery 2015, Festivalul teatrului de păpuși-AnimaFest, dar și festivaluri de muzica salsa, tango.

Turismul medical reprezintă o parte importantă a turismului din Cluj-Napoca. Capitala Ardealului este și Capitala medicală din aceasta zona a României. Astfel datorită centrelor universitare specializate pentru segmentul medical, spitalelor universitare, instituțiilor de elită, centrelor medicale atât publice cât si private de mare prestigiu, medicilor specialiști, cu renume internaționale și cariere care contribuie la creșterea brandului național în domeniul medical, Cluj-Napoca este în top 3 al orașelor în preferințele pacienților din țară. De asemenea, în ultimii ani au apărut și clinici de lux specializate în stomatologie și estetică medicală la care apelează si turiștii din afara României.

Turismul de tranzit se afirmă prin traversarea a doua artere rutiere internaționale E60 și E58 care au ca și punct de întânire orașul Cluj-Napoca pentru a face legatura atât cu centrul și sudul țării, cât și cu Moldova. Este traversat și de magistralele feroviare București-Episcopia Bihorului și de Bucuresti-Dej-Halmeu, amândouă având conexiuni transfrontaliere. De o importanță deosebită pentru infrastuctura de tansport atât de necesară turismului este și aeroportul “Avram Iancu” Cluj-Napoca care se află într-o continuă dezvoltare.

Turismul religios își face simțită prezența printr-o serie de edificii relicioase contruite atât din vechime cât și actuale ce îmbină armonios toate stilurile arhitecturale și care oferă orașului o atmosfera deosebit de atractivă pentru turiști. Acest tip de turism se adresează confesiunilor religioase. Dintre aceste edificii enumerăm: Biserica Franciscană, Evanghelică, Calvaria, dar și Catedrala Ortodoxă, Schimbarea la Față, Sinagoga Neologă.

Turismul științific este într-o continuă creștere și dezvoltare datorită celor 11 institutii de Învățământ superior din Cluj-Napoca, printre care:Universitățile Babeș-Bolyai de Medicină și Farmacie, Tehnică, de Agronomie și Medicină Veterinară care organizează în fiecare an manifestări cu participare atât internă cât și internațională, Arhiva de Folclor a Academiei Române, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Institutul de Istorie „G. Bariț, Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Centrul de Studii Transilvane, Institutul de Speologie „Emil Racoviță” (secție – primul institut de acest tip la nivel mondial), Institutul de Geografie și „Observatorul astronomic” . La Cluj funcționează și filiale ale Academiei de Științe Medicale, respectiv ale Academiei de Șiințe Tehnice din România. Tot în Cluj mai există numeroase institute naționale de cercetare-dezvoltare, din diferite ramuri: Institutul de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare , Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, Institutul pentru Tehnica de Calcul, Coneural – Centrul pentru Cercetări Cognitive și Neuronale, Institutul de Cercetări Electronice, Institutul de Cercetare pentru Instrumentație Analitică, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Geologie, Geofizica, Geochimie, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere.Acestora li se mai alatură și instituții culturale, economice sau admistrative.

Turismul extrem sau de aventură îți găsește locul în această ierarhizare prin prezența fragmentării terenului, diferențelor de nivel, declivității pantelor, elemente necesare pentru zboruri cu parapanta sau deltaplanul, motocross, mountain bike.De asemenea au loc demonstrații de salturi din Turnul de Parașutism de pe Cetățuie.

Turismul de spotiv și de agrement are numeroase posibilități de practicare. Meciurile echipelor de fotbal CFR Cluj, respectiv U Cluj reprezintă un important punct de atracție a turiștilor atât pe plan intern cât și internațional. Iar pentru relaxare și deconectare de problemele de zi cu zi, atât localnicii cât și turiștii pot vizita Salina de Suprafață de la Cluj-Napoca pentru efectul său atât de benefic pentru sănătate, în special pentru afecțiunile respiratorii. De asemenea turiștii pot face fotografii și plimbări in aer liber la Gradina Botanică, Parcul Central, Cetățuia pentru a vizualiza panorama orașului.

Turismul balnear în Cluj-Napoca este “prea mic si prea sărac ca să atragă numeroși turiști.” Potențial există, dar Băile Someșeni (acestea constituind singurul poțential al municipiului Cluj-Napoca, restul aflându-se în județul Cluj) sunt în paragină și se întârzie renovarea lor datorită neînțelegerilor dintre moștenitorii acestora .În trecut erau renumite pentru nămolul și apele minerale cu proprietăți terapeutice.

7. Principalele elemente de risc turistic-starea mediului natural si factorii naturali de risc

Fenomenele de risc și dezastrele rezultate produc tot mai multe pagube atât la nivel mondial, cât si intern. Pe viitor, se vehiculează o creștere a riscului asociat acestor fenomene, din cauza efectului coroborat dintre creșterea prognozată a intensității si frecvenței hazardelor în contextul schimbărilor climatice și creșterea vulnerabilității și valorii bunurilor, pe fondul sporirii presiunii antropice și a creșterii standardului de viață.

Municipiul Cluj-Napoca este si el expus unor fenomene de risc cum ar fi: furtunile și vijeliile, valurile de căldură și frig, ploile abundente, inundațiile urbane,inundațiile fluviatile și alunecările de teren.

În activitatea de gestiune a riscului acestor dezastre naturale, trebuie avute în vedere și fenomene de risc cu probabilitate foarte mica,cum ar fi: tornade, viituri de rupere asociate acumulărilor de pe Someșul Cald, viituri spontane pe cursuri mici de apă, care deși prezintă mai mult un ,risc rezidual’, au potențial deosebit de producere a dezastrelor.

Efectele pozitive si negative ale turismului in Cluj-Napoca

7.1. Efectele pozitive

Turismul are o multitudine de efecte pozitive asupra dezvoltării din toate punctele de vedere al municipiului Cluj-Napoca. Printre aceste efecte pozitive menționăm creșterea economiei orașului (prin crearea de locuri de munca care are efecte benefice asupra creșterii nivelului de trai).

În afara efectelor economice directe, indirecte și induse, turismul duce și la creșterea bunăstării comunităților prin:

– dezvoltarea infrastructurii de utilități, transport sau energie, de care este nevoie pentru buna funcționare a destinației turistice, dar de care vor beneficia și locuitorii orașului Cluj;

– îmbunătățirea calității și diversitatea ofertei de bunuri și servicii pentru satisfacția turiștilor, în zonă se va produce și se va comercializa o gamă mai diversificată de bunuri și servicii, de calitate superioară, de care beneficiază si populația locală (varietatea de restaurante, crearea de noi spații de agrement, parcări, dintre care multe sunt deschise și publicului larg, organizarea de diverse evenimente).

Turismul contribuie și la toleranța și înțelegerea reciprocă între popoare.Astfel se diminuează efectul discriminării (de ex.dintre albi și negri) si totodata relația dintre localnici si turiști este benefica de ambele parți datorită schimbului socio-cultural.

Turismul pune în contact rezidenții cu turistii curioși să afle mai multe despre istoria și cultura locului, ceea ce stimulează creșterea nivelului de educație de ambele părti. Învățarea limbilor străine, pentru a facilita comunicarea, pentru a putea interpreta și explica turiștilor elementele specifice si atractive întâlnite aici, reprezintă doar câteva dintre beneficiile pentru localnici. Pentru turiști vizitele la opere, teatre, muzee, biblioteci, monumente sau alte instituții culturale pot reprezenta o oportunitate de a-și îmbogăți cunoștințele despre istoria, cultura sau civilizația locală, dar și pentru a-și exersa abilitățile lingvistice.

7.2. Efectele negative

Prezența omului, ca și turist, are și efecte mai puțin dorite atât asupra componentelor naturale cât și a elementelor de origine antropica. Dintre acestea, cel mai mult au de suferit peisajele naturale,fauna, flora, solul, apele, așezările urbane și monumentele.

Peisajele sunt degradate din cauza intervențiilor antropice menite să satisfacă cerea turistica prin ridicarea de noi structuri turistice, unde soluțiile arhitecturale nu se integrează sub aspect estetic și ambiental. Aceasta conduce la monotonia și banalitatea peisajelor.

Fauna este și ea afectată prin reducerea spațiilor naturale care constituie habitatul necesar pentru diversitatea speciilor de animale, afectând supraviețuirea acestora.

Flora este are de suferit datorită circulației turistice intense și a amenajărilor turistice pentru sporturi, agrement, divertisment.

Solul suportă transformări majore prin faptul că există tendința de ocupare a acestuia cu infrastructuri turistice, tehnico-edilifare și de căi de comunicații (distrugerea spațiilor verzi pentru construirea unor hoteluri).

Așezările urbane, sunt afectate de dezvoltarea activităților turistice. Dezvoltarea infrastucturii turistice si a circulației turistice au repercusiuni negative mai ales asupra centrelor istorice ale orașelor și vechilor construcții, a monumentelor, prin amplificarea formelor de poluare.

Cu alte cuvinte, poate exista o relație de coexistență între turism și mediul natural și antropic, în municipiul Cluj-Napoca, atât timp cât există o balanță echilibrată între cele două.

8. Analiza SWOT

Puncte tari:

– Municipiul Cluj-Napoca este un centru de mare atractivitate turistică, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional;

– Municipiul Cluj-Napoca este considerat un pol de creștere și dezvoltare național;

– Clima orașului este una temperat continental favorabilă practicării unei game variate de forme de turism: turismul de afaceri, cultural, religios, de evenimente, balnear, medical, de odihnă, sporturi de vară și iarnă, drumeție, turism auto;

– Deține numeroase monumente istorice și un vast patrimoniu arhitectural: Catedrala Ortodoxă, Biserica Franciscanilor, Casa și statuia ecvestra a lui Matei Corvin, Muzeul Național de Arta;

– Organizarea unor circuite turistice tematice: religioase, istorice, culturale, artistice ,gastronomice;

– Prezența universităților de prestigiu clujene contribuie la creșterea turismului cultural al orașului;

– Cluj-Napoca deține o variata gamă de restaurante, cafenele și cluburi care atrage o importantă pondere din totalul turiștilor, în special tineretul: Marty Caffe, Casa Tiff, Casa Tauffer, Crazy Caffe, Kharma, Diesel, Bamboo;

– Creșterea numărului și calității evenimentelor reprezentative pentru domeniul în care acestea se desfășoară (cultural, sportiv,divertisment) din ultima perioadă a contribuit la promovarea municipiului ca și destinație turistică, atrăgând din ce în ce mai mulți turiști care consumă, beneficiază de infrastructura locală și se cazează;

– Este un mediu propice pentru activitățile orientate spre experimentare, distracție, viață de noapte;

– Transportul în comun, care face legătura între gară și aeroport;

– Centrul orașului atrage turiști pasionați de arhitecură existentă;

– Existența unui număr mare de agenții de turism care oferă pachete din ce în ce mai complexe, variate si atractive atât in Romania, cât și în străinătate;

– Meciurile echipelor de fotbal CFR Cluj, respectiv U Cluj reprezintă un important punct de atracție a turiștilor atât pe plan intern cât și internațional;

– Cluj-Napoca este perceput ca fiind un oraș sigur din punct de vedere turistic (una dintre nevoile principale ale unui turist fiind securitatea ).

Puncte slabe:

– Promovarea deficitară a ofertei și a potențialului turistic rezultată din lipsa unui Centru de informare turistică al Municipiului Cluj-Napoca;

– Calitatea precară a drumurilor, lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare, mașini descurajează potențialii turiști;

– Absența unor indicatoare de direcționare în cel puțin o limbă de circulație internațională;

– Lipsa finanțării și investițiile mici în domeniul turismului;

– Traseele turistice foarte scurte, care se realizeaza în doar cateva ore;

– Lipsa unui plan durabil pentru finanțare pe termen lung;

– Majoritatea restaurantelor din oraș prezintă doar meniu în limba romană;

– Nivel redus de implicare a comunității în cunoașterea și promovarea unitară a identității turistice a orașului;

– Creativitatea și continuitatea scăzute din perspectiva promovării municipiului ca

destinație turistică prin prezența la târguri turistice internaționale și în ghidurile turistice

recunoscute la nivel internațional;

– Activitățile de agrement cu amprenta identității locale precum și permanentizarea acestora și a animației turistice în localuri sunt slab conturate (muzică, dansuri tradiționale);

– Specificul gastronomic local ardelean este foarte slab valorificat, din totalul unităților de servire a mesei, doar un procent foarte scăzut valorificând gastronomia specifică zonei;

– Nu există locații centrale din care turiștii să poată achiziționa suveniruri;

– Centrele de informare turistică care lipsesc în punctele de intrare ale turiștilor în oraș-gară, autogară, aeroport;

-Calitatea redusă a serviciilor si a standardelor în Romania face ca turiștii să se orienteze spre alte destinații, cu aproximativ aceleași prețuri, unde beneficiază de servicii de o calitate mult superioară.

Oportunități:

– Deschiderea municipiului ca pol de integrare europeană pentru finanțarea, atragerea investitorilor și a turiștilor;

– În anul 2015, municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat Capitala Europeană a Tineretului și prin acest eveniment se pot implementa și sprijini proiecte cu impact major asupra turismului local;

– Municipiul beneficiază de o expunere și promovare puternică din partea diverselor

organizații și instituții de cultură, fiind oraș candidat la titlul de Capitală Culturală

Europeană în anul 2021;

– Dezvoltarea la maximum a potențialului tuturor tipurilor de turism prin implicarea mai sârguincioasă a autoritaților locale;

– Dezvoltarea municipiului ca principal centru universitar, cultural și medical al Transilvaniei, folosindu-se de o îndelungată tradiție și recunoaștere pe plan mondial, precum și dezvoltarea med-turismului- una dintre tendințele actuale (clinici de stomatologie, estetică);

– Resursa umană ce activează pe plan local în activitățile din domeniul turismului

are posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile și competențele în cadrul universităților cu

tradiție din oraș, care oferă oportunitatea de specializare în acest domeniu, având

un nivel calitativ ridicat;

– Spiritul și identitatea locală pot fi valorificate prin activități de agrement și animație

turistică;

– Viața de noapte din Cluj-Napoca este percepută ca fiind un atu care ar putea fi valorificat și din punct de vedere turistic. Datorită statutului de important centru universitar Clujul prezintă atmosfera unui oraș tânăr, dinamic, cult în care, pe lângă oportunitățile de muncă și afaceri, se poate petrece oricând într-un mod agreabil timpul liber;

– Organizarea mai multor activitați de divertisment: cross-uri, maratoane;

– Cluj-Napoca poate deveni o destinație prielnica pentru evenimente (festivaluri, congrese,

conferințe, evenimente culturale) având în vedere evoluția pozitivă a

evenimentelor organizate în ultimii ani în oraș;

– Realizarea traseelor si itinerariilor de tip stea, care să înceapă din centrul orașului;

– Traseele turistice sa fie mai complexe și mai diversificate;

– Valorificarea legendelor orașului, dar și a tradițiilor și obiceiurilor din împrejurimi;

– Gastronomia locală poate fi însăși un element de atractivitate din punct de vedere turistic. Preparatele tradițioanale precum varza a la Cluj, lucscos-ul, năsalul, vargabeles, dar și platourile reci din care nu lipsește slăninuța afumată, brânza, placinta pot reprezenta elemente de referință pentru orice turist care ne vizitează orașul;

– Dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca care să permită aterizarea unor avioane cu o capacitate mai mare, crescând astfel atât importanța municipiului Cluj-Napoca ca destinație turistică și de afaceri cât și numarul de persoane;

– Oferta turistică tot mai diversificată,în special destinațiile internaționale;

– Dezvoltarea mijloacelor de informare a turistilor asupra oportunitatilor turistice pe care le ofera municipiul;

– Resurse umane-calificarea personalului pentru prestarea serviciilor la o calitate superioară;

– Darea în folosința a autostrăzii Borș-Brașov ar atrage mai mulți turiști străini, datorită reducerii timpului și a distanței până în municipiu.

Amenințări:

– Prejudecățile care încă afectează imaginea întregii țări, inclusiv a municipiul Cluj-Napoca, potențialii turiști străini fiind sceptici in privința alegerii acestei destinații;

– Aglomerarea unui număr mare de evenimente într-un interval relativ scurt de timp

poate contribui atât la o performanță mai puțin satisfăcătoare a acestora, precum și la

scăderea gradului de satisfacție al participanților;

– Indicatorii statistici pentru turism care lipsesc, precum și un sistem de urmărire a

activității turistice, pe baza cărora să se evidențieze impactul acesteia în municipiu;

– Clujenii nu își cunosc orașul din punct de vedere turistic aceasta reprezentând o amenințare pentru viitorul turismului;

– Folosirea insuficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local;

– Implicarea insuficientă a autorităților locale și a centrelor pentru turism în valorificarea potențialului municipiului de față;

– Starea precară a drumurilor din oraș;

– Costul ridicat al construcției sau imbunătățirii infrastucturii de turism.

9. Strategii privind dezvolarea turismului in municipiul Cluj-Napoca

Acest capitol al lucrarii este destinat unor strategii realiste de dezvoltare și promovare a turismului in municipiul Cluj-Napoca. Strategiile trebuie să constituie un angajament pentru crearea unei comunități în care oamenii și natura să coexiste, iar generația prezentă să poată trăi și să își poată satisface nevoile, deoarece orice dezvoltare este durabilă pentru că ea satisface nevoile populației actuale fără să le compromită pe cele ale generațiilor viitoare.

Principalele resurse ale municipiului Cluj-Napoca în dezvoltarea turismului:

– potențialul turistic natural;

– potențialul turistic antropic;

– infrastuctura existentă;

– promovarea;

– implicarea autorităților locale și a populației.

Pornind de la resursele principale pe care le deține arealul studiat putem descrie principalele obiective în dezvoltarea orașului din punct de vedere turistic:

Pentru că orice oraș care tinde spre titlul de atracție turistică internatională vom dezvolta în cele ce urmează strategii pentru turismul din municipiul Cluj-Napoca. Pe langă potențialul actual al orașului Cluj-Napoca, există doi mari poli de atragere, în special a turiștilor străini: stadionul Dr. Constantin Radulescu și zona Cetățuia.

În prezent, stadionul Dr. Constantin Radulescu, cunoscut și ca stadionul echipei C.F.R. Cluj, beneficiaza, de o instalatie nocturnă, dar și de alte facilitate precum: sala de conferințe, tabela de marcaj modernă, bănci de rezerve acoperite, sistem automat de udare a ierbii și canalizare.

Pentru a atrage un flux si mai mare de turiști, modernizarea lui este esențiala,

“Prin modernizarea stadionului Dr. Constantin Radulescu din Cluj, cunoscut și sub numele de stadionul Gruia, se dorește realizarea unui stadion în conformitate cu standardele cerute de normele internationale și europene.

La sfârșitul lucrărilor stadionul din Cluj-Napoca va fi cotat de U.E.F.A. la patru stele și astfel va fi capabil să găzduiască meciuri de importanță internatională, inclusiv meciuri oficiale internationale și meciuri contând pentru grupele și fazele superioare ale Ligii Campionilor. Având în vedere că în Europa există doar 24 de stadioane cotate la cinci stele, stadionul Gruia, deși cu o capaciate redusă va fi între cele mai moderne stadioane din Europa, și cel mai modern din Europa de Est.

Realizarea unui astfel de proiect va determina de asemenea crearea de noi locuri de munca pentru populația din orașul Cluj Napoca sau din localitățile apropiate, prin construirea ulterioara a unui hotel în cadrul bazei sportive și prin mărirea capacității stadionului se vor crea sau mări unele fluxuri turistice (în special legate de evenimentele sportive) din marile orașe apropiate. De asemenea, realizarea unui stadion cotat la patru stele la nivel european, și a unei baze sportive adiacente duce la o crestere a prestigiului clubului C.F.R. Cluj si al fotbalului romanesc in general.

Prin acest proiect de modernizare, încercăm să ne aducem contribuția la îmbunătățirea infrastructurii pentru agrement și sport, precum și la retușarea imaginii urbane a întregului oraș. Totodata, atragerea unor fluxuri turistice va determina necesitatea perfecționării infrastructurii de primire turistică în zona. Proiectul constituie o experiență în plus pentru firma noastră, de reușită careia depinde succesul nostru pe viitor în încheierea unor noi contracte în domeniu.

Un proiect viitor ar putea fi reprezentat de ridicarea unei peluze de mici dimensiuni (maxim 10 randuri) pe latura opusa peluzei existente din cauza locului insuficient, precum și amenajarea unei noi parcari supraetajate care ar sprijini o parte din aceasta mini tribuna. Proiectul ar adauga 500 locuri de parcare și alte 1.000 locuri pe scaune

în cadrul stadionului.

Dezvoltarea viitoare a complexului sportiv Gruia ar putea avea în vedere amenajarea unor terenuri de antrenament și a unei sale de fitness de mari dimensiuni pentru jucătorii clubului CFR Cluj.”(sursa: Universitatea Bucuresti Facultatea de Geografie, Sectia Geografia Turismului- Proiect de modernizare a stadionului Dr. Constantin Radulescu din Cluj Napoca)

Cetățuia reprezinta unul dintre monumentele istorice ale municipiului, iar istoricii sunt de părere că un astfel de ansamblul de clădiri și fortificații care mai rezistă timpului sunt foarte valoroase și rare, existând puține clădiri cu funcțiunile respective în prezent, iar lăsarea ei în paragină ar constitui o mare pierdere pentru turismul clujean.

Datorită importanței majore pe care o prezintă, Dealul Cetățuiei, putem afirma că reabilitarea ei este esențială pentru atragerea unui flux major de turiști. În prezent, din păcate, se află într-o stare deplorabilă care nu ii permite introducerea într-un traseu turistic de succes. Deține o serie de lipsuri printre care stâlpii de iluminat, băncile, coșurile de gunoi. De asemenea accesul la monument se realizeaza prin intermediul scărilor și al aleelor care se prezintă intr-o stare precară, fiind acoperite de vegetație.

În opinia mea, investirea unor importante resurse financiare în zona Cetățuiei este de bun augur, deoarece este singura zona din municipiul Cluj-Napoca, pozitionată într-o zonă centrală, care se afirmă printr-o panoramă deosebită oferită întregului oraș, dar și datorită încărcăturii istorice legendare care planează asupra locului. Pentru a nu-și pierde din farmec și din titulatura de obiectiv istoric al Clujului, putem propune reabilitare zonei, a celor doua porți rămase, a zidurilor și a fortificației, fără însă a ajunge până la procesul de modernizare.

Astfel, putem începe o enumerarea unor idei de amenajare a Dealului Cetățuiei, cu propunerea Primăriei Cluj-Napoca, și anume transformarea zonei intr-un Teatru de vară. Datorită faptului că Primaria nu a pus în aplicare încă acest plan și este dispusă să primească și alte propuneri, imi permit să imi aduc și eu contribuția la acest proiect. Una dintre propunerile personale pot spune că face parte din aceeași categorie cu cea a Primăriei, adică amenajarea unui parc de distracții pentru copii, dar și pentru adulții cu sufletul tânăr. A doua propunere este una mai puțin obișnuită și rar folosită, în țara noastră, și anume o expoziție cu prezentare de picturi, care să atrag,ă în special turiști internationali, iubitori de artă, dar și aritiști celebrii de toate naționalitatile. Astfel, orașul Cluj-Napoca și-ar însușii un important capital de imagine în întreaga lume, și de asemenea și un prosper capital financiar.

În concluzie, municipiul Cluj-Napoca își însușește atributele de oraș cultural, istoric, universitar, de festivaluri, evenimente, congrese, afaceri, sportiv și de agrement. Ca orașul Cluj Napoca să se dezvolte și să se impună din punct de vedere turistic trebuie să existe o bună colaborare între autorități și localnici implicați în acest sector. De asemenea, în procesul de concepere a planului de dezvoltare a turismului trebuie să se țină cont de câteva aspecte majore, cum ar fi: dezvoltarea urbană durabilă, creșterea atractivității zonei (patrimoniul cultural, istoric și tradițional reabilitat, conservat și valorizat din punct de vedere turistic); creșterea investițiilor turistice (infrastucturii și rețelei de comunicatie); recunoașterea municipiului Cluj-Napoca ca destinație turistică competitivă pe piețele naționale și internaționale, promovarea imaginii turistice a orașului.

10. Traseu turistic urban-municipiul Cluj-Napoca

Itinerar: Cetățuia- Biserica Franciscană- Obeliscul Carolina- Muzeul Etnografic al Transilvaniei- Biserica Sf. Mihail (Mathias Rex,Monumentul “Stâlpilor Împușcați”)-Palatul Banffy-Muzeul de Istorie al Farmaciei- Catedrala Ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului”- Opera Romană (Statuile lui Mihai Viteazu si Lucian Blaga)

Traseul începe cu Dealul Cetățuiei, deoarece obiectivul oferă o panoramă deosebită asupra întregului oraș, oferind turiștilor o privire de asamblu asupra obiectivelor ce urmează sa fie văzute de-a lungul acestui traseu. Totodată aici se află o frântură istorică a orașului, fortificația fiind construită în perioada Habsburgică, cu scopul principal de a asigura controlul asupra orașului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori și ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluției de la 1848, unde a fost întemnițat și executat pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluției. De asemenea aici se mai găsește Turnul Parașutiștilor și pe colina dealului a fost înălțată o cruce imensă din fier, ridicată în memoria celor întemnițați aici.

Coborâm spre centrul orașului, și ajungem in Piața Muzeului, unde putem admira Biserica Franciscană, care reprezintă unul din edificiile cele mai vechi si semnificative din oraș. Inițial, pe acest loc a existat o mai veche biserică romano-catolică, prima din Cluj, ridicată în secolele XI-XII, dar distrusă în timpul primei invazii a tătarilor. În interiorul bisericii se află și o bibliotecă vestită a franciscanilor, colecție care depașea o mie de volume. În fața bisericii se impune prin inaltimea de 10 m, Obelixul Carolina, care este primul monument laic al Clujului. Basoreliefurile reprezintă stema Clujului, o inscripție latină care evocă vizita împărătesei austriece, intrarea alaiului imperial în Cluj prin Poarta de Mijloc a cetății și vizita la Spitalul Orășenesc, iar obelixul propriu-zis înfățișează un înger care poartă efigiile într-o cunună de lauri și cei 4 vulturi de piatră care țin în plisc lauri, iar reliefurile semnifică momente din vizita împăratului. Din Piața Muzeului ne deplasăm pe strada Memorandumului, unde ne oprim la Muzeul Etnografic al Transilvaniei,care înfiintat in anul 1922, a ajuns cel mai mare de acest gen din România și unul dintre cele mai prestigioase din Europa. Aici putem admira patrimoniul de care dispune muzeul având peste 50.000 de piese de port popular și mărturii ale diferitelor obiceiuri străvechi, reflectând ocupațiile populației transilvănene. Acestea sunt riguros organizate, oferind vizitatorilor o imagine completă a obiceiurilor din Transilvania.Din Memorandumului ajungem în Piața Unirii unde ne atrage atenția Biserica Romano-Catolica Sf. Mihail, care este unul dintre cele mai vechi si mai apreciate monumente de arhitectura gotica, fiind adesea comparată cu Biserica Neagra din Brașov. Catedrala mai este însa renumită și pentru evenimentele la care a fost martoră de-al lungul istoriei, fiind gazda a nu mai putin de 50 de adunari parlamentare. Regele Matei Corvin a fost botezat in biserica la a carei reconstructie va participa mai tarziu, iar regina Izabella a oferit aici coroana regelui Ferdinand I. Principii Transilvaniei Bathory Zsigmond, Rakoczi Zsigmond, Bathory Gabor si Bethlen Gabor au fost confirmați în funcții tot în acest lăcaș. Preotul Catedralei Marton Aron a fost înscăunat ca Episcop al Transilvaniei în 1939, iar în 1944 a rostit în această biserică vestită predica prin care a condamnat persecuția evreilor. Lânga biserică se află și ansamblul statuar Mathias Rex, care alaturi de biserică reprezintă principalul simbol public al Municipiului Cluj-Napoca. Dacă ne intoarcem spre partea dreapta putem observa și Monumentul „Stalpii Împușcați” care aduce un omagiu eroilor Revoluției din Decembrie 1989. Rămânem in Piața Unirii unde încă două obiective ne atrag atenția, Palatul Banffy și Muzeul de Istorie al Farmaciei. Palatul Banffy este considerat a fi cea mai reprezentativă clădire în stilul baroc din Transilvania. Frontispiciul rococo are blazonul familiei Banffy și 6 statui ale unor personaje din mitologie (de la stânga spre dreapta): Hercule, Apollo, Marte, Minerva (Atena), Diana și Perseu. Din anul 1951, palatul adăpostește Muzeul de Artă din Cluj, cu un valoros patrimoniu de pictură, grafică și artă decorativă. Nucleul acestui patrimoniu este Colecția Virgil Cioflec, ce reunește opere ale artiștilor Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu dispuse în peste 20 de încăperi. Muzeul de Istorie al Farmacie (Casa Hinz) are la bază o colecție de obiecte de patrimoniu de origine transilvăneană, colectate de profesorul universitar clujean Iulius Orient., iar in 1954, această colecție a primit cea mai potrivită casă care ar fi putut-o avea: farmacia cea mai veche din Cluj, Casa Hintz. Ne urmăm traseul spre Piața Avram Iancu, unde ne oprim pentru vizitarea Catedralei Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”, care poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". A fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. A fost construită în stil brâncovenesc cu influețe bizantine, catedrala impresionează prin detaliile exterioare cât și interioare, fiind opera arhitecților George Cristinel si Constantin Pomponiu. Construcția este monumentală, foarte spatioasă, cu absidele naosului foarte mici, balcoane laterale susținute de coloane si balcon pentru cor. Din anul 2006 edificiul servește drept Catedrala a arhiepiscopului Vadului, Feleacului si Clujului, care este și mitropolit al Clujului, Crișanei și Maramureșului. Chiar în fața Catedralei se află statuia lui Avram Iancu, care este poziționată în mijlocul unei fântâni arteziene, alcătuită din blocuri de piatră care simbolizează stâncile Munților Apuseni, locul de baștină al lui Avram Iancu. Rămânem în zonă, și în același timp, incheiem și traseul noastru cu Opera Romană, care a găzduit peste două sute de titluri de operă, operete și balete din repertoriul universal demonstrând o largă deschidere spre toate școlile și stilurile. Pe această scenă au fost jucate peste patruzeci de creații românești – multe în premieră absolută – culminând cu Oedip de George Enescu, Meșterul Manole de Sigismund Toduță sau baletul cu cor Luceafărul de Ziuă de Tudor Jarda. Prestigiul teatrului liric clujean a fost purtat și peste hotare, datorită numeroaselor turnee internaționale, precum și a unor valoroși soliști de înaltă ținută artistică, formați la Cluj și deveniți nume de rezonanță universală, precum : Angela Gheorghiu, Alexandru Agache, Carmen Oprișanu, Simona Noja, Nicoleta Ardelean, George Petean. În fața operei, de o parte și de alta, tronează statuile celor mai importanți poeți români: Mihai Eminescu și Lucian Blaga.

Concluzii

Consider că rezultatele studiului realizat de mine, prin metodele utilizate, nu numai că vine în sprijinul ipotezelor redactate mai sus, ci le și confirmă valoarea.

Prin acest studiu am reusit sa expun potentialul turistic actual,dar si perspectivele ce

În concluzie, municipiul Cluj-Napoca a fost, este, și va rămâne un reper în timp și spațiu, atât pe plan cultural,istoric și socio-economic, acestea contribuind astfel la importanța turistică a acestuia .Această stăveche așezare cu ambiții de metropolă europeană modernă continuă să exercite aceeași fascinație asupra căutătorilor de adevărate comori spirituale, oferind cugenerozitate, la tot pasul, inclusiv în împrejurimile sale, o multitudine de perspective. Peisajul uman la rândul său chintesență a ardelenismului, dintotdeauna respiră noblețea și simplitatea într-o rânduială cu totul aparte. Toate acestea nu au cum să nu lase amprente vii in universul intim al turistului, fie el român sau străin, și care va rămâne de cele mai multe ori legat definitiv de urbea de sub Feleac.

BIBLIOGRAFIE