Specializarea: FINANȚE ȘI BĂNCI LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator Conf. univ. dr. ec. Isac Claudia Absolvent Daraban Ioana Petroșani 2015 Universitatea… [617997]

0 Universitatea din Petroșani
Facultatea de Științe
Specializarea: FINANȚE ȘI BĂNCI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator
Conf. univ. dr. ec. Isac Claudia
Absolvent: [anonimizat]
2015

Universitatea din Petroșani
Facultatea de Științe
Specializarea: FINANȚE ȘI BĂNCI

STUDIUL PRIVIND PENSIILE PRIVATE
OBLIGATORII LA ALLIANZ ȚIRIAC

Coordonator
Conf. univ. dr. ec. Isac Claudia
Absolvent: [anonimizat]
2015

Cuprins
Pag.
Capit olul 1. Prezentarea generala a sistemului de pensii în România 3
1.1. Sistemul de pensii în România 3
1.2. Sistemul public de pensii 10
1.2.1. Casa Națională de Pensii Publice – prezentare generala 10
1.2.2. Categorii de pensii publice în România pilonul I 11
1.3. Prezentare generala a pensiilor private obligatorii 14
1.3.1. Autoritatea de Supraveghere Financiara 14
1.3.2. Pensiile private obligatorii 17
1.3.3. Pensiile private facultative 20
Capitolul 2. Sistemul de pensii private obligatorii pilonul II 23
2.1. C adrul juridic al implementării sistemului de pensii administrat privat 23
2.2. Analiza statistică a pilonului II de pensii private obligatorii 26
Capitolul 3. Pensiile private obligatorii la ALLIANZ ȚIRIAC 37
3.1. Prezentare generala Allinaz Țiriac Pensii Private 37
3.2. Fondul de pensii a dministrat privat AZT Viitorul Tău 38
3.3. Politica de investiție, structura portofoliului și riscurile aferente acestora 43
3.3.1. Politica de investiție 43
3.3.2. Riscurile aferente fondului 44
3.3.3. Structura portofoliului 47
Concluzii și propuneri 49
Bibliografie 52

3
CAPITOLUL 1
PREZENTARE GENERALĂ A SISTEMULUI DE PENSII ÎN
ROMÂNIA
1.1 Sistemul de pensii în România
România are o tradiție îndelunga tă în ceea ce privește asigurările sociale, acestea
fiind introduse într-un regim modern, încă de la începutul secolului XX.
Din acest punct de vedere ne putem compara cu statele occidentale dezvoltate,
fiind printre primele 4 țări europene care au introdus la vremea respectivă un sistem
asiguratoriu obligatoriu.
În 1918, funcționau deja în România trei legi de asigurări: una românească
(Legea pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești, cunoscută și
sub numele de Legea Nenițescu din 1912, asigurând beneficii pentru maternitate, boală,
bătrânețe, accidente de muncă) în vechiul regat, o lege maghiară în Ardeal și una
austriacă în Bucovina.
Legea Nenițescu introduce pentru prima oara în România principiul asiguratoriu
obligatoriu pentru accidente, boală, maternitate, bătrânețe, invaliditate pentru
salariații corporațiilor. Contribuțiile pentru pensia de bătrânețe erau plătite în părți egale
de către muncitor, patron și stat. Limita de vârstă era de 65 de ani iar perioada minimă
de cotizare de 23 de ani.
În 1933, au fost adoptate Legea nr. 55 pentru unificarea asigurărilor sociale pe
întreg teritoriul național (Lege a Ioanițescu) și regulamentul ei de aplicare. Conducerea
sistemului de asigurări revine statului și patronilor. Prin acest act normativ, erau
asigurate următoarele riscuri; îngrijire medicală, medicamente și accesorii medicale;
ajutoare bănești de boală, accident, maternitate și deces; pensii de invaliditate din boală
sau accident; pensii de urmaș. Printre elementele negative ale legii sunt însă neincluderea
în sistem a agricultorilor și neincluderea pensiei de bătrânețe și a ajutorului de șomaj
printre beneficii. Funcționarii publici erau singurii care aveau dreptul la pensie
pentru limită, dar printr-o serie de legi speciale vârsta standard de pensionare era
diferită în funcție de locul de muncă (cum ar fi 62 de ani pentru membrii Curții de
Conturi, 57 ani pentru toți funcționarii Ministerului de Finanțe, 62 de ani pentru
avocați, 57 de ani pentru funcționarii Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, etc.).
În 1938 pensia de bătrânețe este însă reintrodusă. Astfel, în deceniul patru al
secolului XX-lea se poate aprecia că populația activă din urban în România era

4
acoperită prin asigurări sociale într-un grad ridicat.
Sistemul de asigurări de stat deținut de România din perioada postbelică până
în prezent este unul de tip PAY G, cheltuielile pentru pensiile curente fiind acoperite de
generația activă, urmând ca și ei să fie sustinuți la rândul lor de generațiile viitoare.
Odată cu venirea regimului comunist, toate fondurile publice sau private au
fost incluse în bugetul de stat prin Legea nr. 10/1949. Astfel, prin Legea nr. 10/1949 s-au
desființat Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, Casa Generală de Pensii, precum și 112
case și fonduri de pensii publi ce și particulare, fiind preluate de stat, bugetul
asigurărilor sociale incluzându-se în bugetul statului.
Asigurările sociale, după 1949, încep să constituie pilonu l de bază al protecției
sociale în România, alocațiile de șomaj și cele de asistență socială fiind
nerecunoscute. În aceste condiții, fondului îi este alocat un procent ridicat din cheltuielile
pentru protecție socială, cheltuielile fondului fiind centrate în special pe furnizarea de
pensii (de bătrânețe, invaliditate, urmaș); sunt acordate însă si alte beneficii (în caz de
boală, deces, maternitate).
Prin Legea din 10/1949, cuantumul pensiei de bătrânețe era de 50- 80% din
salariu, cea de invaliditate era de 33 – 100 % din aceasta. Pensia urmașilor reprezenta 50 –
100% din pensia susținătorului decedat, în funcție de numărul urmașilor. Prin Legea nr.
10/1949 s-au creat condiții mai avantajoase pentru salariații care lucrau în condiții
grele sau vătămătoare sănătății, respectiv grupele I și a II-a de muncă, atât în ceea
ce privește vârsta de pensionare – care putea fi redusă până la 50 de ani.
În 1954 sunt introduse avantaje de pensionare anticipată și creșterea
indemnizației pentru cei din grupele de muncă periculoasă. Baza de calcul folosită era
câștigul mediu brut lunar din ultimele 12 luni, plafonat la o anumita sumă.
Contribuțiile erau plătite de către angajatori, toate unități ale statului.
În 1959, în lege au fost incluse casnicele și m uncitorii agricoli, care puteau
contribui la sistem. Obligativitatea încadrării în muncă înainte de 1989 dar și
obligativitatea cotizării angajatorului au dus la o acoperire intr-o proporție foarte ridicată a
populației cu asigurări sociale. Rata înaltă de angajare și rata mare de colectare a
contribuțiilor a facut ca sistemul să funcționeze fără dezechilibre financiare.
Protecția socială era oferită în exclusivitate salariaților și celor asimilați lor.
Legea nr. 27/1966 privind pensile de asigurări sociale de stat și pensia
suplimentară, intrată în vigoare la data de 01.01.1967 a păstrat în parte
reglementările anterioare și a instituit pensia suplimentară. Astfel, prin Legea nr. 27/1966,

5
s-a modificat modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie, baza de calcul fiind
constituită de media retribuțiilor actualizate corespunzătoare funcțiilor din perioada aleasă
de către solicitant ca bază de calcul. Datorită procentelor mari de calcul prevăzute de lege
pensia de asigurări sociale putea fi egală cu salariul, motiv pentru care legea a fost
modificată prin reducerea procentelor de calcul cu 5-10%, precum și prin folosirea ca bază
de calcul a salariilor brute în loc de salariile actualizate. De asemenea, prin acest normativ
s-a introdus dreptul la pensia suplimentară, prestație care avea la bază ideea că nivelul
veniturilor pensionarilor să nu fie inferior celui al salariaților.
Din cauza cheltuielilor ridicate, fondul a necesitat o reechilibrare, în perioada
1968 – 1972, aceasta realizându-se prin diminuarea cuantumului pensiei.
Un moment important în evoluția asigurărilor sociale din România îl reprezintă
anul 1977. Astfel, au fost elaborate Legea nr. 3/1977 privind asigurările sociale de stat și
asistență socială, Lege a nr. 4/1977 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale
ale membrilor cooperativelor agricole de producție și Legea nr. 5/1977 privind pensiile și
alte drepturi de asigurări sociale ale țăranilor cu gospodărie individuală din zonele
necooperativizate.
Prin Legea nr. 3/1977 s-a realizat câteva modificări de fond: a crescut vechimea
necesară, cu 5 ani ajungându-se la 25 de ani pentru femei ș i 30 pentru bărbați; a
scăzut sever beneficiile pentru pensiile de invaliditate gradul III, în ceea ce
privește atât procentul de calcul cât și cuantumul drepturilor cuvenite acestor
pensionari care erau obliga ți să desfășoare activitate în muncă; s-a introdus pensia pentru
membrii CAP-urilor și țăranii individual i necooperativizați. Apar de asemenea
sisteme separate de asigurări pentru cooperative mesteșugărești, culte, avocați,
uniunil e de creație, militarii și angajații poliției.
Contribuțiile la sistem erau după 1977 de 14% (procent care a evoluat la
20% în 1990) din fondul de salarii al angajatorului, salariații contribuind doar cu 2% la
fondul pentru pensia suplimentară (între 1986- 1999 procentul a devenit 3%
respectiv, 5%). Până la apariția Legii nr. 80/1992 , privind pensiile și alte drepturi de
asigurări sociale ale agricultorilor, Legile nr. 4/1977 și 5/1977 prevedeau două tipuri de
contribuții pentru asigurările sociale ale agricultorilor și anume: contribuții pentru pensii
și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție
și contribuții pentru pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale țăranilor cu gospodărie
individuală din zonele necooperativizate.
Beneficiile de pensii în perioada comunistă se situau la un nivel comparabil

6
cu veniturile salariațiilor, excepție făcând pensiile agricultorilor, foarte reduse. În anul
1989 marea majoritate a populației era acoperită de sistemul de pensii, acesta
funcționând fără probleme financiare majore, în condițiile unei rate de dependen ță a
pensionarilor de populația activă scazută încă.
Analiza evoluției sistemului asigurărilor sociale în România în perioada 1945
– 1989, scoate în evidență o serie de caracteristici principale, cum ar fi: centralismul
excesiv în finanțarea, administrarea și plățile sistemului de asigurări sociale; controlul
exclusivist al tuturor actvităților sistemului realizat de stat; lipsa de transparență
privind funcționalitatea și administrarea sistemului; cadrul instituțional și necesarul
de personal și instruirea acestuia neasigurate la nivelul necesităților; acordarea unor
prestații neconcordante cu nevoile reale, în baza tratamentului global a unor mari categorii
de risc; excluderea unor categorii de populație din rândul beneficiarilor de asigurări
sociale prin nerecunoașterea oficială a fenomenelor de sărăcie, șomaj etc (exemplu:
persoane fără capacitate de muncă și fără venituri, persoane ce desfășoară activități pe
cont propriu).
După 1989, necesitatea realizării unor îmbunătățiri unor îmbunătățiri în cadrul
sistemului, cu caracter reparatoriu pe de o parte, precum și nevoia de a face față
schimbărilor generate de tranzația către economia de piață, au impus noi măsuri
legislative, materializate prin: pensionarea inaintea împlinirii vârstei de pensionare, pe
termen limitat, a unui număr de salariați, în ideea creării de noi locuri de muncă
pentru absolvenții diferitelor forme de învățământ și pentru alte categorii de popu lație, în
1990; îmbunătățirea prestațiilor și/sau acordarea unor prestații noi pentru categorii ale
populației care au avut de suferit în perioada comunistă; noi reglementări în ceea ce
privește încadrarea unor locuri de muncă în condiții grele și foarte grele de muncă în
categoriile I și II de muncă; creșterea și diferențierea contribuției de asigurări sociale
de stat pe grupe de muncă; de asemenea, s-a legiferat o cr eștere cu 2% a
contribuției care să permită compensarea parțială a creșterii prețurilor medicamentelor;
îmbunătățirea nivelului prestațiilor de asigurări sociale, prin indexarea, compensarea și
majorarea acestora în scopul acoperirii parțiale a efectelor creșterii mari a prețurilor;
integrarea în sistemul asigurărilor sociale de stat a unora dintre sistemele
independente de asigurări sociale, ca de ex. Biserica Ortodoxă, cooperația
meșteșugărească, artiștii platici, scriitorii etc.; reglementări noi privind întregul sistem
de asigurări sociale pentru agricultori, în condițiile dispariției în 1989 a
contribuabililor la acest sistem (fostele cooperative agricole de producție); sistemul

7
a fost reconsiderat din punct de vedere al finanțării, iar administrativ a fost preluat în
structura Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Astfel, printre modificările aduse legislației în domeniul pensiilor în vigoare
în 1989, respectiv a Legii nr. 3/1977, care au determinat îmbunătățirea
sistemului public de pensii putem enumera: Decretul – lege nr. 70/1990 privind
modificarea și completarea unor reglementări referitoare la pensii, asigurări sociale și
ocrotiri sociale, s-a redus vârsta de pensionare pentru cei care au lucrat în grupele I și
a II-a de muncă, proporțional cu timpul lucrat în astfel de activități; totodată s-a
reglementat posibilitatea ca pensionarii de invaliditate gradul III, să primească pensia fără
obligația de a lucra, pentru beneficiairii pensiei de urmași, copiii invalizi puteau
beneficia de pensie și după vârsta de 16, pe durata invalidității; Decretul – lege nr.
60/1990 privind pensionarea cu reducere de vârstă a unor salariați, s-a reglementat
reducerea vârstei de pensionare prevăzute de lege cu 1 an până la 5 ani pentru
persoanele care au solicitat pensionarea în perioada 01.03.1990 – 31.12.1990; Legea
nr. 73/1991 privind stabilirea unor drepturi de asigurări sociale, precum și de modificare
și completare a unor reglementări din legislația de asigurări sociale și pensii, prin care s-a
reglementat posibilitatea ca persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din
cauza unor boli obișnuite sau a accidentelor în afara muncii să beneficieze de pensie de
invaliditate dacă au realizat în raport cu vârsta cel puțin jumătate din vechimea în
muncă precum și prelungirea pentru acordarea pensiei de urmaș până la
împlinirea vârstei de 26 ani, pentru copiii beneficiari ai acestei pensii care urmează
studiile universitare.
Pensia anticipată a fost reglementată de Legea nr. 2/1995, de prevederile acestui act
normativ bene ficiind persoanele care îndeplineau cumulativ următoarele condiții: aveau
vechimea de cel puțin 25 de ani femeile și cel puțin 30 de ani bărbații, beneficiaseră de
ajutor de șomaj și de alocație de sprijin pe durata maximă prevăzută de lege și
împliniseră vârsta de 50 de ani femeile respectiv, 55 de ani bărbații.
Decretul – lege nr. 98/1990 privind acordarea unor drepturi personalului
din transporturile pe calea ferată, care prevedea că pensia de urmaș se stabilea în proporție
de 100% din pensia titularului, salariat sau pensionar CFR; Hotărâre a Guvernului nr.
267/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră, prin care se
acorda pensia de urmaș indiferent de vârstă sau de starea sănătății, soțiilor casnice ale
pensionarilor care au decedat ca urmare a accidentelor de muncă sau a îmbolnăvirilor
profesionale din activitatea de subteran, încadrarea în grupe de muncă a personalului

8
TESA din chimie, petrochimie, etc., care a atras reducerea vârstei de pensionare pentru
categorii de pensionari care nu au lucrat în condiții vătămătoare.
După 1989 guvernele României au încercat să aplice o reformă structurală
în ceea ce privește pensiile și alte forme de asigurări sociale bazate pe contribuții, care au
avut drept consecință necesitatea unor schimbări.
Prin apariția Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale, s-a reformat sistemul de pensii. Acest act normativ a reglementat
sistemul de pensii în perioada 1 aprilie 2001 – 31 decembrie 2010. Această lege a restrâns
accesul la beneficii, prin creșterea progresivă a vârstelor de pensionare și a stagiului de
cotizare, stabilirea unei noi formule de calcul al pensiei, plafonarea venitului asigurat
(până în 2007), divizarea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale între
angajator și angaja t. Sistemul de pensii a fost organizat ca un sistem unic, garantat de stat,
bazat pe principiul redistribuirii.
Legea nr. 19/2000 a suferit numeroase modificări, astfel: Legea nr. 338/2002
prin care se consacra reducerea vârstei standard de pensionare în cazul femeilor care au
născut și au crescut cel puțin 3 copii până la vârsta de 10 ani, posibilitatea completării
automate a sporului de vechime pentru perioada 01.03.1970 – 01.04.1992, după această
dată fiecare spor trebuind să fie dovedit cu carnetul de muncă sau cu adeverințe; OUG nr.
19/2007, apărută după constatarea faptului că un număr de pensionari nu aveau
înregistrate salariile în carnetele de muncă pentru perioadele anterioare datei 1963,
astfel încât la determinarea punctajului mediu anual, se utiliza un punct pentru fiecare
lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare date de 01.01.1963 ; Legea
nr. 250/2007, prin care se statua că trecerea de la pensia anticipată/anticipată parțială
se făcea la cerere, termenul de soluționare a cererilor de înscriere la pensie s-a mărit
de la 30 de zile la 45 zile, iar termenul de aplicare a reducerii pentru persoanele care au
desfășurat activitate în grupa I de muncă a fost mărit la 10 ani (până la 01.04.2011);
Legea nr. 11/2008, care a modificat articolul din lege prin adăugarea a două cauze ale
ivirii invalidității (SIDA și neoplaziile); OUG nr. 100/2008 s-a aplicat în perioada
01.10.2008 – 02.11.2008 pentru asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă
încadrate în grupa I respectiv grupa a II-a de muncă, prin acordarea unui număr
suplimentar de puncte (de 0,50 puncte pentru fiecare an de spor acordat pentru vechimea
realizată în grupa I de muncă și 0,25 puncte pentru fiecare an de spor acordat în grupa a
II-a de muncă); OUG nr. 209/2008 s-a aplicat începând cu data de 09.12.2008
pentru asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I

9
respectiv, grupa a II-a de muncă, în sensul majorării punctajelor anuale (50%, respectiv
25%).
După 1990 s-au adoptat măsuri de creștere a contribuțiilor pentru a face față
nevoilor financiare ale sistemului, ca urmare a sporirii rapide a numărului de
pensionari. În 1991, contribuția a ajuns la 20% din fondul de salarii. Din 1992,
contribuțiile sunt stabilite pe grupe de muncă la 25, 30, 35% din fondu l de salarii.
Din 1999, contribuțiile angajatorilor sunt de 30, 35 ori 40% în functie de grupa de muncă.
Prin Legea 19/2000, contribuțiile rămân aproximativ la aceleași valori din 1999,
reprezintă în medie 37% din venit, 2/3 din partea angajatorului și 1/3 din partea
salariatului. Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de
condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale și se aprobă anual prin legea
bugetului asigurărilor sociale.1

Figura nr. 1.1.
Structura s istemul ui de pensii din România

1 http://www.prefectura -teleorman.ro/doc/comunicate/01_Analiza_sis tem_pensii_publice.pdf

10
1.2 Sistemul public de pensii
Pilonul I , pensii de stat , cadrul juridic fiind constituit de Lege a nr. 19/2000 privind
sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurari sociale , are un caracter obligatoriu și
se bazează pe redistribuirea banilor încasați și este administrat de sectorul public. Astfel,
contribuabilii de azi plătesc pentru asigur area veniturilor pensionarilor de azi, pensiile lor
fiind plătite în viitor de contribuabilii acelui moment. Marea problemă este însă reducerea
continua a numărului de contribuabili și creșterea numărului de pensionari.2
1.2.1 Casa Naționala de Pensii Publ ice prezentare generala
CNPAS administrează și gestionează sistemul public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale și a fost creată prin Legea nr. 19/2000.
Sediul CNPAS se află în București. Sistemul include și o rețea teritorială, respectiv
Casa de Pensii a Mun. București și casele județene și locale de pensii, care constituie
servicii publice investite cu personalitate juridică. Ministrul Muncii, Solidarității Sociale și
Familiei are rolul principal in procesul decisional referitor la administrar ea bugetului
asigurărilor sociale de stat. Ministrul este indrituit să transfere anumite atributii bugetare
conducătorului executiv al CNPAS. De asemenea, îndeplinirea responsabilităților CNPAS
face obiectul controlului ministerului.
Administrarea curentă este asigurată de un Președinte (care este și secretar de Stat
în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei) și de un Consiliu de Administrație
format din 19 membri (inclusiv Președintele). Membrii Consiliului de Administrație sunt
reprezentanți ai Guvernului, organizațiilor patronale, sindicale și de pensionari
reprezentative la nivel național. Sunt desemnați pe o perioadă de 4 ani, dar pot fi revocați
de către cei care i -au desemnat.
CNPAS își elaborează statutul propriu care se aprobă prin Hot ărâre de Guvern.
Statutul stabilește atribuțiile Consiliui de Administrație și ale Președintelui CNPAS, modul
de organizare și funcționare al CNPAS precum și atribuțiile caselor județene de pensii.
CNPAS are rolul principal în administrarea majorității pre stațiilor de asigurări sociale,
incluse în conceptul de securitate socială de către legislatorul comunitar. Deține un rol
cheie în asigurarea resurselor necesare pentru m ecanismele de protecție social , în stabilirea
unor proceduri detaliate, în finanțarea și organizarea sistemului conform legislației și
practicii naționale.

2 Beju, V . Asigur ari și protec ție social a. Editura „Dimitrie Cantemir”, Tîrgu Mures, 2003

11
Principalele responsabilități ale CNPAS sunt:
 îndrumarea și monitorizarea aplicării dispozițiilor legale de către casele teritoriale
de pensii și de către persoanele fizice și juridice investite cu drepturi și obligații în
domeniu;
 colectarea și virarea contribuțiilor de asigurări sociale pentru asigurații individuali
și a altor venituri, potrivit legii;
 furnizarea datelor necesare pentru fundamentarea și elaborarea bugetului
asigurăril or sociale de stat;
 organizarea evidenței naționale a contribuabililor la sistemul public precum și a
drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale;
 îndrumarea și monitorizarea reexaminărilor medicale și a activităților de recuparare
a capacității de mu ncă;
 reprezentarea în fața instanțelor;
 elaborarea de rapoarte pentru Guvern și partenerii sociali;
 aplicarea acordurilor internaționale de asigurări sociale la care România este parte
și dezvoltarea relațiilor cu autoritățile similare de asigurări sociale din alte țări;
 organizarea selecției și perfecționării profesionale pentru personalul propriu;
 implementarea, extinderea, întreținerea și protecția sistemelor automate de calcul și
de evidență .3
1.2.2 Categorii de pensii publice în România pilonul I
În Ro mânia, prin sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii :
Pensia pentru limit ă de vârstă : pentru obținerea unei pensii pentr u limita de vârsta
este necesară îndep linirea cumulativa a doua condiț ii: împlinirea vârstei -standard de
pensionare și realizarea stagiulu i minim de cotizare. Beneficiază de reducerea vârstei
standard de pensionare asiguraț ii care au realizat stagii de cotiza re în una sau mai multe din
următoarele situații: au desfășurat activitate în condiț ii de muncă speciale (fosta grup a I);
au desfășurat activitate în condiț ii de muncă deosebite (fosta grupa II); au desfășurat
activitate în alte condiții de munca; au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap
preexistent calitatii de asigurat; nevazatorii care au realizat ca nevazator cel puțin o treime
din stagiul complet de cotizare; beneficiari ai Decretului -lege nr. 118/ 1990.
Pensia anticipate : pensia anticipata se acorda cu cel mult 5 ani înainte de
împlinirea vârstei standard de pensionare, cu conditia ca asiguratul să depășească stagiul

3 http://www.cnpas.org/portal/media –
type/html/language/ro/country/null/user/anon/page/default.psml/template/generic?url=%2Fcontent%2Fcnpas
%2Fab out.html

12
complet de cotizare cu cel puțin 8 ani. Nu poate fi cumulata cu niciun fel de alte venituri de
natura profesionala. Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleasi condiții cu cele
ale pensiei pentru limita de vârsta. La acordar ea pensiei anticipate, reducerea vârstei
standard de pensionare nu poate fi cumulata cu nici o alta reducere. La data îndeplinirii
conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârsta, pensia anticipata se transforma
în pensie pentru limita de vârs ta și se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate și a
eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendar e a platii pensiei
anticipate. Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limita de vârstă se face din
oficiu.
Pensia ant icipat ă parțial: persoanele asigurate care au realizat stagiile complete de
cotizare prevazute de l ege, precum și cele care au depăș it stagiul complet de cotizare cu
până la 8 ani pot solicita pensie anticipata partiala, cu reducerea vârstelor -standard de
pensionare cu cel mult 5 ani. La stabilirea stagiului de cotizare pentru a cordarea pensiei
anticipate parț iale nu se iau în considerare aceleași perioade menț ionate la pensia
anticipata. Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pen siei pentru
limita de vârsta care s -ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare luna
de anticipare, până la îndeplinirea conditiilor pentru obținerea pensiei pentru limita de
vârsta. La acordarea pensiei anticipata partiala, reducerea v ârstei standard de pensionare nu
poate fi cumulata cu nici o alta reducere.
Pensia de urma ș: daca persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condițiile
pentru obținerea unei pe nsii, au dreptul pensie de urmaș :
– copiii : până la vârsta de 16 ani; dacă îs i continuă studiile într -o formă de
învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăș i
vârsta de 26 de ani; pe toata durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s -a ivit
în perioada în care se aflau în una dint re situații le prevă zute mai sus;
– soțul supravie țuitor: la împlinirea vârs tei-standard de pensionare, dacă durata
căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani. Dacă durata căsă toriei a fost mai mica de 15
ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit se di minu eaza cu
0,5% pentru fiecare lună , resp ectiv 6% pentru fiecare an de căsă torie în minus;
indiferent de vârsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata
căsătoriei a fost de cel puțin 1 an; indife rent de vârsta și de durata căsăt oriei, dacă
decesul soțului susțină tor s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei
boli profesionale și daca nu realizează venituri lunare dintr -o activitate profesională
pentru care asigurarea este obligatori e ori dacă acestea sunt mai mici d e 35% din

13
câstigul salarial mediu brut ; care nu îndeplineș te condițiile prevazute de lege ,
beneficiază de pensie de urmaș pe o perioada de 6 luni de la data decesului, dacă în
aceasta perioada nu realizează venituri lunare dintr -o activitate profesională pentru
care asig urarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câstigul
salarial mediu brut ; care are în îngrijire la data decesului susținătorului unul sau
mai mulț i copii în vârsta de până la 7 ani, be neficiază de pensie de urmaș până la
data î mplinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu
realizează venituri lunare dintr -o activitate profesională pentru care asig urarea este
obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câș tigul salarial mediu brut .4
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din puncta jul mediu anual
realizat de susțină tor, aferent pensiei pentru limita de vârstă aflată în plata sau la care ar fi
avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat, în funcție de număru l urmașilor
îndreptățiț i, astf el: 50% – pentru un singur urmaș; 75% – pentru 2 urmaș i; 100% – pentru 3
sau mai mu lti urmaș i.
Pensia de invalidit ate se cuvine persoanelor care ș i-au pierdut total sau cel puțin
jumatate din capacitatea de munca, din cauza: a ccidentelor de muncă și bolilor
profesionale, conform legii; neoplaziilor, sch izofreniei și SIDA; bolilor obiș nuite și
accidentelor care nu au legatură cu munca. Încadrarea sau neîncadrarea într -un grad de
invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specializat în expertiza medicală și
recuperarea capacității de muncă .
În raport cu gradul de reducere a capacității de munca, invaliditatea este:
– de gradul I , caracterizată prin pierderea totală a capacității de munc ă și a capacității
de autoîngrijire;
– de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu pă strarea
capacității de autoîngrijire;
– de gradul III , caracterizată prin pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de
muncă , persoana putând să presteze o activitate profes ională , corespunzatoare a cel
mult jumă tate din timpul normal de munca.
Pens ionarii de invaliditate încadraț i în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara
pensiei, la o indemniza ție pentru înso țitor, în cuantum f ix. Cuantumul indemnizației pentru
însoț itor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condițiile legii. 5

4 Beju, V . Asigur ari și protec ție social a. Editura „Dimitrie Cantemir”, Tîrgu Mures, 2003
5 http://casadepensiiccb.ro/pensii/tipuri -pensii/

14
1.3 Prezentare generala a pensiilor private obligatorii
Pensiile private obligatorii , componenta obligatorie, bazată pe capitalizare,
administrată privat, cadrul juri dic fiind constituit de Legea nr. 411/2004 privind fondurile
de pensii administrate privat, precum și de normele emise în aplicarea acesteia de către
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, vine în ajutorul pensiei de stat,
aportul contribu abililor fiind acelasi ca și înainte, diferenta fiind ca prin aceasta pensie, 2%
din contributiile de asigurari sociale (majorati anual cu câte 0,5% până la atingerea unui
plafon maxim de 6%) vor fi redirectionate către un fond de pensii private. Contribua bilul
nu va plati mai mult, acest sistem venind doar în ajutorul statului prin preluarea unei parti
din responsabilitate.
Sistemului fondurilor de pensii administrate privat, are ca scop asigurarea unei
pensii care să suplimenteze pensia acordată de sistem ul public, prin colectarea o bligatorie
și investirea unei părți din contribuția individuală de asigură ri sociale. Acest sistem se
bazează pe principii precum:
– obligativitatea participarii la noul sistem pentru persoanele în vârstă de până la 35
de ani, no u intrate pe piata forț ei de muncă și caracterul facultativ pentru celelalte
categorii de persoane, în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate și
contribuie la sistemul public de pensii;
– egalitate a de tratament pentru toți participanț ii;
– contributivitatea, capitalizarea și inv estirea activelor în mod prudenț ial și eficient;
– garantarea solvabilități i fondurilor de pensii administrate privat.
1.3.1 Autoritatea de Supraveghere Financiara
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se înființea ză ca autoritate
administrativă autonomă, de specialitate, cu per sonalitate juridică, independent ă,
autofinanțată, care își exerc ită atribuțiile prin preluarea ș i reorganizarea tuturor atribuțiilor
și prerogativelor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii
Private (C.S.S.P.P.).
ASF este autoritatea competentă din România în sensul art. 22 alin. (1) din
Regulamentul (CE) nr. 1.060/2009 al Parlament ului European și al Consiliului din 16
septembrie 2009 privind agențiile de rating de credit, cu modificările și completările
ulterioare, și are atribuțiile și competențele stabilite prin acesta, exercitate în conformitate
cu prevederile statutului propriu .

15
ASF este autoritatea competentă din România în sensul art. 11 din Directiva
2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind
utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței, cu modificările și
completările ulterioare.
ASF este autoritatea competentă din România în sensul art. 48 din Directiva
2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele
instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale
Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de
abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului.
ASF este autoritatea competentă la nivel național pentru aplicarea și urmărirea
respectării actelor norm ative de directă aplicabilitate emise la nivelul Uniunii Europene, în
domeniile prevăzute de prezentul act normativ, precum și pentru transpunerea și
implementarea în legislația națională a acelor prevederi emise la nivelul Consiliului UE,
Parlamentului UE , Comisiei Europene, precum și al altor autorități europene.
ASF este unica autoritate națională competentă pentru reprezentarea intereselor
României în cadrul Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare – IOSCO,
Autorității Europene pent ru Valori Mobiliare și Piețe – ESMA, Autorității Europene de
Supraveghere pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale – EIOPA și Asociației Internaționale
a Supraveghetorilor în Asigurări – IAIS, fiind membă de drept a acestor autorități
internaționale, în baz a legislației internaționa le aplicabile.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) contribuie la consolidarea unui
cadru integrat de funcționare și supraveghere a piețelor financiare non -bancare, a
participanților și operațiunilor pe aceste piețe și are ca obiective:
– asigurarea stabilității, competitivității și bunei functionări a piețelor de instrumente
financiare, promovarea încrederii în aceste piețe și în investițiile în instrumente
financiare, precum și asigurarea protecției operatorilor și investit orilor impotriva
practicilor neloiale, abuzive și frauduloase;
– promovarea stabilității activității de asigurare și apărarea drepturilor asiguraților;
– asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de pensii private și protejarea
intereselor participanț ilor și ale beneficiarilor.
Atribuț iile principale ale A.S.F. sunt urmatoarele:
 acordarea, suspendarea sau retragerea avizelor și autorizaț iilor fondurilor de pensii,
administratorilor, depozitarilor, auditorilor financiari;

16
 supravegherea prudențială și asigurarea unei bune funcționă ri a sistemului de pens ii
private și controlul activităț ii din sistemul de pensii private;
 controlul constituirii și virării contribuț iei la fondurile de pensii private;
 emiterea de norme privind sistemul de pensii private ș i elaborarea si/sau avizarea
proiectelor de acte normative care privesc supravegherea pensiilor pr ivate sau cu
implicaț ii asupra acestui domeniu și avizarea actelor adminis trative individuale, în
legatură cu sistemul de pensii private;
 verificarea organiz ării, evidențierii și administră rii separat e a activelor și pasivelor
fiecă rui fond de pensii priv ate de cele ale sediile societăț ilor de administrare a
fondurilor de pensi, precum și de celelalte activităț i ale acestuia;
 adoptarea oricăror mă suri, i nclus iv de natura administrativă sau financiara
împotriva Societăț ilor de Pensii ori membrilor organelor de conducere ale acestora
în scopul prevenirii sau remedierii orică ror situații care pre judiciaza interesele
participanț ilor/beneficiarilor la fondurile d e pensii private;
 aplicarea sancț iunilor prevazute de lege;
 informarea și educarea populaț iei cu privire la sistemul de pensii private.
In exercitarea acestor atribuț ii, Consiliul ASF po ate adopta, dupa deliberare în
ședinte, următoarele categorii de act e: norme, hotărâ ri, decizii și avize, care sunt emise și
publicate sub semnat ura Preș edintelui Consiliului.
In exercitarea atribuț iilor sale de control, ASF are următoarele drepturi principale:
– de a controla entităț ile implicate în sistemul de pensii pri vate, cel puțin o data pe
an;
– de a obține de la entităț ile controlate, de la membrii organelor de conducere ale
acestora ori de la persoanele abilitate să controleze aceste entitati orice informatii
privind activitatile lor și cele legate de activele fond urilor de pensii private;
– de acces la orice registre, documente, fisiere sau alte evidente privind activele
fondurilor de pensii private și activitatea acestor entitati ori persoane și de a obtine
copii ale oricaror astfel de documente;
– de acces și de a efectua verificari în sediile societatilor de administrare a fondurilor
de pensii, angajatorilor depozitarilor si, dupa caz, ale altor entitati implicate în
administrarea pensiilor private, inclusiv ale altor societati comerciale sau
administratori carora le-au fost transferate atributii în domeniul pensiilor private.
ASF poate colabora cu diverse institutii și autoritati din tara și din străinătate în
scopul întăririi stabilitații și integrităț ii sistemului de pensii private și a sistemului

17
finan ciar, în general și pentru a obține acces la informaț iile necesare privind modul de
constituire și virare a contribuț iilor de către angajatori.
ASF calculeaza și publica lunar pe site -ul propriu:
– rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private pentru
ultimele 24 de luni;
– rata de rentabilitate a fi ecarui fond de pensii private pentru ultimele 24 de luni;
– rata de rentabilitate minima a tuturor fondurilor de pensii, stabilita de ASF.
In termen de 6 luni de la sfârșitul fiecă rui an, ASF publica un raport privind
evoluția și funcț ionarea fondurilor de pensii private, per formanța societăților de pensii și a
entităț ilor implicate în acest domeniu în anul precedent.6 În tabelele care urmează este
reprezentată analiza comparativa a fondurilor de pensii Pilon II în anul 2014. ANEXA 1
1.3.2 Pensiile private o bligatorii
Pensia privată reprezintă suma plătită periodic participantului/succesorilor acestuia
(beneficiarilor), în mod suplimen tar și distinct de cea furnizată de sistemul public. Pensia
privată se formeaza prin transferul lunar al unei cote din contri buția de asigurari sociale,
plătită în sistemul public de pensii, către un fond de pensii adminis trat privat. Baza de
calcul, reținerea și termenele de plată a contribuț iei la fondul de pensii sunt aceleaș i cu cele
stabilite pentru contribuția de asigură ri sociale. Cota din contribuția de asigurări sociale
care se virează către un fond de pensii se majorează anual, astfel ca în primul an de
funcț ionare a sistemului de pensii administrate priv at cota este de 2% din contribuția de
asigurări sociale, urmâ nd ca în termen de 8 ani să se majoreze cu 0,5 puncte procentuale pe
an, î ncepa nd cu data de 1 ianuarie a fiecă rui an, până când atinge 6% din această
contribuție. Contribuția la fondul de pensii urmează acelaș i regim de deductibilitate ca și
contribuț ia la sis temul public de pensii. Fondul de pensii administrat privat se constituie
printr -un contract de societate civila î ncheiat între cel puțin 5 participanți iniț iali
(fondatorii) și este supus autoriză rii CSSPP. 7
În figura nr. 1.2. se poate observ a evoluția favorab ilă a numărului de participanți
la fondurile de pensii private obligatorii în perioada 2008 -31.09.2014.

6 http://www.asfromania.ro/despre -asf/prezentare
7http://www.csa -isc.ro/consumatori/intrebari -frecvente/pen sii-private

18

01,000,0002,000,0003,000,0004,000,0005,000,0006,000,0007,000,000
4,531,8594,913,152 5,186,3675,516,038 5,772,514 6,039,261 6,203,607Nr. total de aderen ți la fondurile de pensii
private obligatorii
Nr. total de aderenți la fondurile de pensii private obligatoriiFigura nr. 1.2.
Fondul se poate înființa numai după constituirea și autorizarea de CSSPP a
societății care va realiza administrarea sa („Societatea de Pensii”) și dupa avizarea de
CSSPP a prospectului schemei de pensii private aferente (care cuprinde termenii
contractului de administrare și ai schemei de pensii private în care su nt stabilile regulile pe
baza cărora Societatea de Pensii investeș te activele fondului în scopul dobândirii de către
participanț i a unei pensii private).
Pot avea calitatea de participant la un fond de pensii administrat privat numai
persoanele fizice eligibile conform prevederilor le gale. Aderarea la un fond de pensii este
individuală, pe baza unui act î ncheiat între participant și Societatea de P ensii, în principiu
reprezentată de agenț ii de m arketing. Transferul participanț ilor către alte fonduri este
permis , cu respectarea anumitor condiț ii.
Administrarea unui fond de pensii administrat privat se realizează de o Societata de
Pensii autorizată de CSSPP, ce este supusă unor condiții speciale de înființare, organizare
și funcționare. Aceasta reprezintă fondul de pensii în relația cu terții și, ca acti vitate
principală , realizează investirea activelor fondului de pensii (formate din instrumente
financiare și numerar rezultate ca urmare a investirii activelor personale ale fiecarui
participant, f ormate din suma totala acumulată în contu l fiecaruiă ). Societatea de Pensii își
exercită activitatea în schimbul unui comisio n, suportat de către participanț i.
Pentru a atrage noi participanț i, în principiu Socie tatea de Pensii mandateaza agenț i
de marketing, persoane fizice sau juridice autoriz ate în anumite condiții de CSSPP, pentru
realizarea activităț ilor de marketing ale fondurilor de pensii și pentru obținerea acordur ilor
de adeziune ale participanț ilor. În realizarea marketingului fondului de pensii se pot folosi

19
diver se materiale publicit are, condiț ia fiin d ca acestea să fie clare și corecte, conform cu
prospectul schemei de pensii și să nu induca în eroare pontențialii participanț i. Marketingul
fondului se realizează în schimbul unui comision, suportat de către Societatea de Pensii.
Activitatea Societăț ilor de Pensii, inclusiv activitatea de marke ting și publicitate se
demarează de toate Societățile de Pensii începând cu aceeași data stabilită de CSSPP.
Societatea de Pensii trebuie să contracteze un depozitar, instituție de credit autori zată, care
să asigure depozitarea și pă strarea în condiții de siguranță a activelor fondului de pensii.
Valoarea a ctivelor nete și valoarea unităț ii de fond ale unui fond de pensii private sunt
supuse anual audită rii de către un auditor financiar ce î ndep linește anumite condiții de
avizare.
Dreptul la pensia privată se deschide la îndeplinirea condiț iilor de pensionare
pentru limita de vârstă în sistemul public, prestația fiind constituită dintr -o pensie privată
sau o plată unică, după caz. Sistemul de p ensii private este supravegheat și controlat de
către CSSPP, care are de asemenea a utoritatea de a emite reglementă ri în domeniu și de a
aplica sancțiuni în cazul încălcă rii prevederilor legale relevante.
Ca procedura de implementare la nivel practic a si stemului pensiilor private,
prevede rile legale stabilesc o perioadă de 4 luni în care persoanele eligibile să dețină
calitatea de participant pot adera la un fond de pensii ales de către acestea.

Figura nr. 1.3.
Relațiile dintre entitățile sistemului de pensii private din România
În cazul în care acestea nu își indeplinesc aceasta obligaț ie, persoanele respective
vor fi re partizate aleatoriu de instituț ia de evidență la u n fond de pensii, direct proporți onal

20
cu numarul de partic ipanț i ai unui fond de pe nsii la data efectuării repartiză rii (fondurile
care au reușit să atragă cei mai mulți participanți în perioada de aderare inițială de 4 luni
vor beneficia, proporțional, de numă rul cel mai mare de partic ipanți repartizaț i aleatoriu).
Conform Normei 18/200 7, instituția de evidență a fost desemnată ca fiind Casa Națională
de Pensii și alte Drepturi de Asigură ri Sociale – CNPAS. 8

Figura nr. 1.4.
1.3.3 . Pensiile private facultative
Pilonul III , pensii private facultative , componenta facultativă bazată pe ca pitalizare,
de asemenea administrată privat, cadrul juridic fiind conturat de Legea nr. 204/2006
privind pensiile facultative, precum și normele emise în aplicarea acesteia de către CSSPP
funcționează pe lângă celelalte două tipuri de pensie care sunt ob ligatorii. Orice angajat
poate c ontribui la o pensie facultativă, astfel asigurându -și un venit suplimentar pentru
bătrâneț e. Se poate contribui la un astfel de fond de pensii cu până la 15% din salariul brut
și un mare avantaj este o deducere fiscală pentru angajat, dar și pentru angajator.
PILONUL III este denumirea dată sistemului de pensii facultative, administrate de
companii private, sistem bazat pe conturi individuale și aderare facultativă.
Spre deosebire d e pensiile private obligatorii (Pilonul II) , legislația Pilonului III nu
interzice participarea la pensiile facultative în funcție de vârstă, oricine putând contribui în
sistem cu până la 1 5% din veniturile brute realizat e lunar. Pentru a putea beneficia de o

8Enache, S., Enache, Ș., Pensii, prestații sociale și asigurări . Teorie și practică , Editura Regia Autonomă
Monitorul Oficial, București, 2012

21
pensie facultativă, condițiile legale i mpun ca fiecare participant să aibă cel puțin 90 de
contribuții lunare (nu neapărat consecutive) făcute la fond, o vârstă de cel puțin 60 de ani și
o sumă minimă acumulată.
Pentru angajat, pensia privată aduce siguranță, confort și liniște la momentul
pensionării, prin acumularea și fructificarea contribuțiilor strânse de -a lungul vieții, în
contul/conturile personal din cadrul fondului de pensii facultative.
Pentru o pensie suplimentară celei de din sistemul public și celei „obligatorii”
(sistemul fonduril or de pensii administrate privat – Pilonul II) puteți opta și pentru o pensie
facultativă. în Pilonul III puteți contrib ui cu până la 15% din salariu. Pentru angajatori,
pensia privată facultativă poate reprezenta un instrument eficient de motivare a sala riaților
și de management al resurselor umane dar și o soluție avantajoasă din punct de vedere
fiscal – deductibilitatea fiscală se ridică la 400 de euro/an pentru fiecare angajat și la 400 de
euro/an pentru angajator.
Companiile au acum oportunitatea de a -și atrage angajații de partea lor prin oferirea
de pachete de pensii private facultative (Pilonul III), pentru care beneficiază de deduceri
fiscale.
În momentul în care nu mai lucrăm nu trebuie să fim nevoiți să ne schimbăm
radical standardul de viață. Cu cât contribuția la pensia facultativă e mai mare cu atât
pensia poate fi mai mare. Nu plătești impozit pentru contribuție. Suma cu care contribui se
deduce din impozitul pe venit.
Ești protejat financiar. La 60 de ani, suma acumulată în cont va fi la dis poziția ta.
La fel se va întâmpla și în caz de invaliditate permanentă. în caz de deces, moștenitorii
legali vor beneficia de banii din contul tău. Ai libertate de mișcare. Tu decizi: fondul de
pensii la care contribui, nivelul contribuției și perioada în care o să cotizezi. Siguranța –
rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii se compară cu rata minimă de rentabilitate a
fondurilor din piață. Dacă un fond este sub rata minimă timp de patru trimestre
consecutive, administratorul pierde autorizația de funcționare, iar activele vor fi transferate
altui fond. Acesta nu este singurul element de siguranță oferit de legislația pensiilor
private.9

9 http://www.csspp.ro/pilonul -3

22

Figura nr. 1.5.
Traseul simplificat al banilor in sistemul de pensii

PENSIONAR
PENSIA DE
STAT
PILONUL I PENSIA DIN
SISTEMUL
PILONUL II PENSIA
FACULTATIVA
PILONUL III
STAT
ANGAJATOR
ANGAJAT

23
CAPITOLUL 2
SISTEMUL DE PENSII PRIVATE OBLIGATORII PILONUL II
2.1 Cadrul juridic al implementării sistemului de pensii
administrat privat
Legislația secundară a sistemului de pensii private din România
Norme emise în aplicarea legii nr. 411 /2004 cu privi re la autorizare. Acestea sunt
împărțite pe mai multe subiecte reglementate: autorizarea provenienței capitalului vărsat de
către fondatori, autorizarea fondurilor de pensii private, prospectul schemei de pensii,
autorizarea auditorului financiar, autoriza rea depozitarului, autorizarea multipilon,
autorizarea de constituire a societății de pensii și autorizarea de administrare a fondurilor
de pensii, autorizarea entităților care efectueaza activitatea de marketing, arhivare si
taxele. Normele emise sunt evid ențiate în tabelul nr. 2.1.
Tabel nr. 2.1 .
Norme cu privire la autorizare
Autorizarea provenienței capitalului
vărsat de către fondatori Norma nr. 5/2007 privind proveniența
capitalului social
Autorizarea fondurilor de pensii private Norma nr. 4/2007 , mo dificată prin Norma
ASF nr. 10/2013
Prospectul schemei de pensii Norma nr. 7/2007, modificată prin Norma
nr. 14/2010
Autorizarea auditorului financiar Norma nr. 11/2007, modificată prin Norma
nr. 19/2009; Norma ASF nr. 7/2014
Autorizarea depozitarului Norma nr. 12/2007, abrogată prin Norma
ASF nr. 11/2014
Autorizarea multipilon Norma nr. 8/2010, modificată prin Norma
ASF nr. 13/2014
Autorizarea de constituire a societății de
pensii și autorizarea de administrare a
fondurilor de pensii Norma nr. 12/2010 , modificată prin Norma
nr. 1/2012
Autorizarea entităților care efectueaza
activitatea de marketing Norma nr. 3/20013, modificată prin Norma
ASF nr. 14/2012
Arhivare Norma ASF nr. 1/2013
Taxele Norma nr. 7/2008
Norme emise în aplicarea legii nr. 411/2 004 cu privire la participanți care sunt
împărțiți pe șa se subiecte reglementate cu normele aferente se regăsesc în tabelul nr. 2.2.

24
Tabel nr. 2.2.
Norme cu privire la participanți
Colectarea contribuțiilor individuale ale
participanților la fondurile de pensii
administrate privat Norma nr. 11/2008, modificată prin
Norma nr. 21/2009, Norma nr. 5/2012
Protecția participanților în cazul fuziunii
fondurilor de pensii private Norma nr. 14/2008, modificată prin Norma
nr. 15/2009 si Abrogata prin Norma ASF nr.
12/2013
Utilizarea activului personal net al
participantului la un fond de pensii
privat in caz de invaliditate și în caz de
deces Norma nr. 19/2008, modificată prin Norma
nr. 15/2009, Norma nr 6/2012, Abrogata
prin Norma nr. 7/2015, publicată in M. Of.
nr. 272 din 23.04.2015 care intră în vigoare
la 30 de zile de la publicare
Transferul participanților Norma nr. 12/2009, modificată prin Norma
ASF nr.12/2014, Norma nr.26/2014
Operațiunile de încasări și plăți efectuate
prin conturile fondului de pensii Norma nr.15/2009
Aderarea și evidența participanților la
fondurile de pensii private Norma nr.22/2009, modific ată prin Norma
nr.2/2010, Norma nr.10/2011, Norma
nr.4/2012, Norma nr.1/2015

Norme emise în aplicarea legii nr. 411/200410 cu privire la reguli p rudențiale și
transparență. Regăsim în tabe lul nr. 2.3. subiectele aparținâ nd regulilor prudențiale și
transparență precum și normele emise.
Tabel nr. 2.3.
Norme cu privire la reguli prudențiale și transparență
Provizionul tehnic Norma nr.13/2012
Ratele d e rentabilitate Norma nr.7/2010
Obligațiile de raportare și transparență Norma nr.10/2010, modificată prin Norma
nr.4/2011, Norma nr. 10/2012, Norma nr.
16/2012
Materiale publicitare Norma nr.8/2007, modificată prin Norma
ASF nr. 14/2014
Norme emise în aplicarea legii nr. 411/2004 cu privire la guvernanță corporativă
având un singur subiect reglementat și anume controlul intern, auditul intern și
administrarea riscurilor. Normele emise sunt: Norma ASF nr.3/2014 privind controlul

10 http://www.apapr.ro/images/stories/materiale/lege411.pdf

25
intern, auditul intern și administrarea riscurilor în sistemul de pensii privateș Norma ASF
nr.6/2015 privind gestionarea riscurilor operaționale generate de sistemele informatice
utilizate de entitățile reglementate, autorizate/avizate și/sau supravegheate de ASF.
Norme emise î n aplicarea legii nr. 411/2004 cu privire la măsurile speciale
împarțite pe doua subiecte: supravegherea speciala cu următoarea norma: Norma
nr.20/2008 și administrarea speciala cu Norma nr.7/2009.
Norme emise în aplicarea legii nr. 411/2004 cu privire la investițiile fondurilor de
pensii private care conține doua subiecte: investitii reglementate prin Norma nr.11/2011
privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, modificată prin Norma
nr.19/2012 și Norma ASF nr.8/2013, și derogări de la limitele investiționale reglementate
prin Norma nr.3/2012, modificată prin Norma ASF nr.2/2013.
Norme emise în aplicarea legii nr. 411/2 004 cu privire la contabilitate a sistemului
de pensii private sunt reprezentate în tabelul nr. 2.4.
Tabel nr. 2. 4.
Norme cu privire la contabilitatea sistemului de pensii private
Reguli contabile Norma nr. 14/2007, modificată prin Norma nr.1/2009,
Norma nr.9/2012
Situații financiare anuale Norma nr.3/2011, modificată prin Norma nr.1/2013
Raportări Norma nr.9/2011 modificată prin Norma nr.12/2012 și
Norma ASF nr.4/2013

Norme emise în aplicarea legii nr. 411/2004 cu privire controlul activității, spălarea
banilor și sancțiuni internaționale cu trei subiecte: controlul entităților reglementat prin
Norma nr.3/2010 ab rogată prin Regulamentul nr.1/2014 care la rândul ei a fost abrogată
prin Regulamentul nr..2/2015, spălarea banilor reglementat prin Norma nr. 9/2009, și
sancțiuni internaționale reglementat prin Norma nr.11/2009 modificată prin Norma
nr.4/2010.11

11 http:// www.csa -isc.ro/legislatie/legislatie -sectoriala/legislatie -pensii/legislatie -secundara -csspp/norme –
csspp

26
2.2 Analiza statistica a pilonului II de pensii private obligatorii
Începând cu 17 septembrie 2007, potrivit legii, toți salariații sub 35 de ani au fost
obligați să aleagă un fond de pensii privat din cele 18 care fuseseră înființate până atunci,
pentru a le t ransfera sub administrare 2% din salariul lor brut. În același timp, salariaților în
vârstă de sub 45 de ani li s -a oferit posibilitatea de a intra voluntar în sistemul de pensii
private.12
Principalele fonduri de pensii administrate privat sunt: NN (Nation ale-
Nederlanden) companie a cărui nume a fost până acum ING, Allianz -Țiriac Pensi Private
deținând fondul AZT Viitorul Tău pe piața pensiilor private, fiind prezent și pe piața
pensiilor facultative cu două fonduri: AZT Moderato și AZT Vivace13, aceste două fonduri
de pensii private obligatorii fiind cele mai profitabile. De asemenea mai există și alte
fonduri de pensii și anume: Metropolitan Life cu fondul de pensii administrat privat
ALICO, Aegon cu fondul de pensii administrat privat VITAL, BCR Pensii cu fondul de
pensii administrat privat BCR, BRD cu fondul de pensii administrat privat BRD și
Generali cu fondul de pensii administrat privat ARIPI.14
La sfârșitul lunii m ai a anului 2015, un număr de 6.402. 780 persoane sunt
înregistr ate la fondurile de pensii administrate privat (tabelul nr. 2.5.), mai mult cu 1. 74%
față de sfârșitul anului 2014 , cu 12. 9% mai mult față de luna decembrie a anului 2013 și cu
33.68% mai mult decât în luna decembrie a anului 2009.
Tabel nr. 2.5 .
Participanți la fondurile de pe nsii administrate privat ( persoane)
Fond de pensii Dec. 2009 Dec. 2011 Dec. 2013 Dec. 2014 Mai 2015
ING 1,628,301 1,694,866 1,781,170 1,834,000 1,851,800
AZT 1,255,870 1,341,897 1,397,320 1,429,910 1,444,860
ARIPI 465,270 533,581 568,050 601,140 616,340
ALICO 303,830 358,284 847,777 880,300 895,330
BCR 242,930 388,840 474,983 508,070 523,190
VITAL 153,844 206,523 263,990 768,860 783,900
BRD 115,.790 174,345 235,902 270,860 287,360
Total 4,165,835 4,698,336 5,569,192 6,293,140 6,402,780

12 Revista Economistul nr. 36 01.octombrie.2012
13 https://ro.wikipedia.org/wiki/Allianz
14 http://www.finzoom.ro/fonduri -pensii -private -generali -societat e-de-administrare -a-fondurilor -de-pensii –
private~b77e621f -2991 -45ba -9798 -2e7ffa1b969d

27
Primele trei fonduri d e pensii administrate privat: ING , AZT și ALICO dețin la 31
mai 2015, 65.47% din numărul total de participanți, aceasta însemnând 4.191.990 persoane
din 6.402.780.
NN
29%
AZT
23%
ALICO
14%
ARIPI
10%
BCR
8%
VITAL
12%
BRD
4%Cotă de piață in funcție de participanți
NN
AZT
ALICO
ARIPI
BCR
VITAL
BRD

Figura nr. 2.1.
Cotă de piață în funcție de participanți

În tabelul nr. 2.6. și tabelul nr. 2.7. am realizat distribuția participanților pe sexe și
de asemenea distribuția lor pe vârstă și anume persoanele care au până în 35 de ani,
implicit persoanele cu vârstă peste 35 de ani.
Tabel nr. 2.6.
Distribuția participanților pe sexe (persoane)
Fond de pensii
administrat
privat Dec. 2013 Dec. 2014 Mai 2015
Femei Bărbați Femei Bărbați Femei Bărbați
ING 884,040 897,120 909,000 925,000 917,450 934,350
AZT 667,470 729,850 682,710 747,210 689,760 755,110
ARIPI 268,610 299,440 284,020 317,130 291,140 325,210
ALICO 405,940 441,840 421,050 459,250 428,110 467,220
BCR 222,540 252,450 237,930 270,140 245,020 278,180
VITAL 123,060 140,930 360,130 408,740 367,180 416,720
BRD 110.020 125.880 126,450 144,410 134,230 153,130
Total 2,571,770.02 2,761,755.88 3,021,290 3,271,880 3,072,890 3,329,92 0

28
În ceea ce privește distribuția pe vârstă, raportul participanților cu vârstă de până la
35 de ani comparativ cu cei cu vârstă de peste 35 de ani era 51% la 49%. În condițiile
maturizării sistemului, raportul s -a modificat în favoarea participanțilo r cu vârstă de peste
35 de ani. (tabel nr. 2.7.)
Tabel nr. 2.7 .
Distribuția participanților pe vârste (persoane)
Fond de pensii
administrat privat Dec. 2013 Dec. 2014 Mai 2015
Până în
35 ani Peste 35
ani Până în
35 ani Peste 35
ani Până în
35 ani Peste 3 5
ani
ING 803,260 977,910 782,660 1,051,340 770,010 1,081,800
AZT 659,990 737,330 636,490 793,430 628,560 816,300
ARIPI 321,100 246,950 328,180 272,970 332,530 283,810
ALICO 482,270 365,510 472,440 407,870 470,260 425,060
BCR 296,930 178,060 315,88 0 192,190 324,100 199,090
VITAL 179,480 84,510 466,160 302,700 467,430 316,460
BRD 164,360 71,550 191,630 79,230 204,430 82,930
Total 2,907,390 2,661,820 3,193,440 3,099,7 30 3,197,320 3,205,450

Cele mai multe transferuri in și out din anul 2011 până în prezent s -au realizat în
luna septembrie -2012 cu 306 persoane, decembrie -2012 cu un transfer de 372 persoane și
luna iunie -2014 cu 328 de persoane. (figura nr. 2.2. )
0 50 100 150 200 250 300 350 400MAI 2011DEC-11SEP-12DEC-12IUL 2013APR-14MAI 2014IUN 2014APR-15
224246306372190238310328169

Figura nr. 2.2.
Transferuri in și out
Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care
este obligata prin efectul legii, este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către

29
instituția de evidență. În tabelul nr. 2.8. este prezentat numărul de persoane și fondul de
pensii administrat privat la care vor fi repartizate.
Trei mii persoane au semnat acte de aderare pentru a deveni participanți la unul
dintre fond urile de pensii administrate privat din cei aproximativ 41 mii participanți intrați
în sistem în luna decembrie 2014, o creștere anuală nesemnificativă (2%). Aproximativ 38
mii persoane au fost repartizate aleatoriu în decembrie 2014, reprezentând 93% din total.
Cu excepția a două fonduri de pensii administrate privat, ING, care a înregistrat un grad de
repartizare de 67% și BRD cu 94%, celelalte fonduri au înregistrat valori de aproximativ
100%. Numărul persoanelor repartizate aleatoriu a crescut cu 6,5% f ață de decembrie 2013
și cu 41,1% față de iunie 2014.
Pe ansamblu, 234 mii persoane au fost repartizate aleatoriu în anul 2014, o creștere
nesemnificativă, de numai 1%, comparativ cu anul 2013 (231 mii persoane).
Tabel nr. 2.8 .
Repartizarea aleatorie (pers oane)
Fond de pensii Dec. 2010 Dec. 2011 Dec. 2012 Dec. 2013 Dec. 2014 Mai. 2015
ING 2,094 3,266 3,707 4,451 5,405 1,418
AZT 2,094 3,266 3,707 4,451 5,405 1,418
ARIPI 2,094 3,266 3,707 4,451 5,405 1,418
ALICO 2,094 3,266 3,707 4,451 5,405 1,418
BCR 2,094 3,266 3,707 4,451 5,405 1,418
VITAL 2,094 3,266 3,707 4,451 5,405 1,418
BRD 2,108 3,272 3,719 4,469 5,416 1,439
TOTAL 14,672 22,868 25,961 31,175 37,846 9,947

Numai 5 51 persoane au semnat acte de aderare pentru a deveni participanți la unul
dintre fondurile de pensii administrate privat din cei aproximativ 27,3 mii participanți
intrați în sistem în luna martie 2015, o scădere anuală nesemnificativă (1%), dar cu 33%
mai puțin față de decembrie 2014. Pe ansamblu, 82 mii persoane au intrat în sistem în
primul trimestru din acest an, din care 79 mii au fost repartizați aleatoriu, reprezentând
97% din total, valori apropiate de cele înregistrate în trimestrul I din 2014 (82 mii noi
participanți în sistem, din care 78 mii repartizați, 95% din total). Aproximativ 27 mii
persoane au fost repartizate aleatoriu în martie 2015, reprezentând 98% din total. Cu
excepția a două fonduri de pensii administrate privat, ING, care a înregis trat un grad de
repartizare de 91% și BRD cu 96%, celelalte fonduri au înregistrat valori de aproximativ
100%.

30
Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii
private, la data de 31 decembrie 2013, a fost de 14,8 mil iarde lei, respectiv 3,3 miliarde
euro. Față de 31 decembrie 2012, activele totale s -au majorat cu 44,1% (de la 10,24
miliarde lei) și se cifrează la 2,36% din PIB. La data de 31 decembrie 2013, 6,04 milioane
de persoane erau înregistrate ca participanți î n sistemu l pensiilor administrate privat. 3,19
milioane de participanți au avut contribuții lunare, în perioada mai 2008 – decembrie 2013,
iar numărul participanților cu contribuții lunare în decembrie 2013 a fost de 3,72 milioane.
Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private a fost de 13,94 miliarde
lei (aproximativ 3,11 miliarde euro), în creștere cu 44,64% față de 31 decembrie 2012.15
Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii
private a crescut constant pe parcursul anului 2014 (figura nr. 2.2.) , menținând trendul
pozitiv înregistrat în ultimii ani. Astfel, la 31 decembrie 2014 sistemul a atins 20,2 miliarde
de lei (4,5 miliarde de euro), și reprezentau 3,05% din PIB, comparativ cu 2,34% în
decembrie 2013.

Figura nr. 2.3 .
Evoluția activelor totale din sistemul pensiilor private decembrie 2013 -decembrie 2014
Valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii
private a crescu t constant pe parcursul primului trimestru al anului 2015, menținând
trendul pozitiv înregistrat în ultimii ani. Astfel, la 31 martie 2015 sistemul a atins 21,7
miliarde de lei (aproximativ 5 miliarde de euro), reprezentând 3,07% din PIB, comparativ
cu 2,3 7% în martie 2014 și 3,05% în decembrie anul trecut. Evoluția activelor totale din
luna martie a anului 2014 până în luna martie anul 2015, este prezentată în figura nr. 2.3.

15 http://www.asfromania.ro/informatii -publice/statistici/statistici -pensii/evolutie -indicatori

31

0510152025
15.69 16.16 16.84 17.48 17.85 18.32 18.76 19.26 19.73 20.17 20.86 21.42 21.69
Figura nr. 2.4 .
Evoluția activelor totale din sistem ul pensiilor private martie 2014 – martie 2015
Valoarea totală a activelor nete înregistrată la 31 decembrie 2014 de fondurile de
pensii administrate privat a fost de 19,17 miliarde lei, ritmul anual de creștere fiind de
37,15%. (tabelul nr. 2.9.) Valoare a totală a activelor nete înregistrată la 31 mai 2015 de
fondurile de pensii administrate privat a fost de 21,52 miliarde lei, ritmul anual de creștere
fost de 38,72%.
Tabel nr. 2.9.
Valoarea activului net
Fond de pensii Dec. 2010 Dec. 2011 Dec. 2012 Dec. 2013 Dec. 2014 Mai 2015
ING 1,69 2,45 3,65 5,23 7,14 8,01
AZT 1,01 1,50 2,24 3,18 4,24 4,73
ARIPI 0,34 0,52 0,78 1,16 1,59 1,80
ALICO 0,30 0,45 0,68 1,95 2,71 3,05
BCR 0,21 0,34 0,54 0,80 1,14 1,30
VITAL 0,11 0,17 0,27 0,41 1,70 1,95
BRD 0,10 0,16 0,25 0,39 0,57 0,66
TOTAL 4,33 6,41 9,63 13,93 19,17 21,52

În decembrie 2014 au fost virate către fondurile de pensii administrate privat 339,2
milioane de lei, un avans anual de 13,22% și de 2,27% față de iunie 2014. Numărul
participanților cu contribu ții în luna decembrie 2014 a fost de 3,79 milioane, reprezentând
60,29% din total participanți, în scădere față de decembrie 2013 (61,55%).

32
Tabel nr. 2.10.
Viramentele contribuțiilor lunare (mil. lei)
Fond de pensii Dec. 2010 Dec. 2011 Dec. 2012 Dec. 2 013 Dec. 2014 Mai 2015
Luna pentru care se
virează contribuțiile Oct. 2010 Oct. 2011 Oct. 2012 Oct. 2013 Oct. 2014 Mar. 2015
ING 50,81 64,58 76,69 107,63 120,08 145,61
AZT 30,56 39,86 49,36 64,97 75,19 91,39
ARIPI 10,67 14,28 18,04 25,13 28,97 35,47
ALICO 9,43 12,20 15,44 40,48 47,04 57,59
BCR 7,19 10,08 13,22 21,78 22,39 27,37
VITAL 3,82 5,40 7,17 10,41 33,27 40,92
BRD 3,63 5,03 6,70 10,11 12,27 16,11
Total 116,11 151,43 186,62 280,51 339,21 414,46

În martie 2015 au fost virate către fondurile de pensii administrate privat 384,2
milioane de lei, un avans anual de 25,57% și de 13,27% față de decembrie 2014. Pe
ansamblu, în primul trimestru din acest an, au fost virate 1,12 miliarde lei, cu o medie
lunară de 0,38 miliarde lei. Cota de contribuție pentru intervalul analizat a fost de 4,5%,
aferentă anului 2014, în perioada martie 2014 – februarie 2015 și 5%, aferentă anului 2015.
Contribuția medie la nivelul participanților cu contribuții în martie 2015 a fost de
101,2 lei (22% creștere anuală și aproximativ 13% creștere trimestrială). Cu o medie lunară
de 114,52 lei, FPAP ING a înregistrat cea mai mare valoare a contribuției. Pe locurile
următoare s -au situat FPAP Alico cu 102,59 lei/participant și FPAP AZT Viitorul Tău cu
97,73 lei/participant. C ele trei fonduri de pensii reprezentau la 31 martie anul curent 68%
din participanții pentru care s -au virat contribuții și 71% din sumele virate", se
menționează în raport.
Potrivit ASF, în martie 2015 au fost virate către fondurile de pensii administrate
privat 384,2 milioane de lei (87,1 milioane de euro), înregistrându -se un avans anual de
25,57% și de 13,27% față de decembrie 2014. Pe ansamblu, în primul trimestru din acest
an, au fost virate 1,12 miliarde lei, cu o medie lunară de 0,38 miliarde lei. C ota de
contribuție pentru intervalul analizat a fost de 4,5%, aferentă anului 2014, în perioada
martie 2014 – februarie 2015 și 5%, aferentă anului 2015. FPAP ING, FPAP AZT Viitorul
Tău și FPAP Alico s -au situat pe primele locuri, împreună atingând 71% din sumele virate.
Numărul participanților cu contribuții în luna martie 2015 a fost de 3,80 milioane,
reprezentând 59,56% din total participanți, în scădere față de decembrie 2014 (60,29%) și

33
martie 2014 (60,14%). Media numărului de participanți cu contribu ții în lună a fost de 3,69
milioane în primele trei luni din 2015, valoare asemănătoare cu cea din primul trimestru
din 2014 (3,69 milioane). Pe ansamblu, în intervalul martie 2014 – martie 2015, media a
fost de 3,74 milioane, iar valoarea maximă, 3,89 mil ioane, înregistrată în februarie anul
curent.16
Tabel nr. 2.11.
Contribuția medie pe participant (lei/participant)
Fond de pensii Dec. 2010 Dec. 2011 Dec. 2012 Dec. 2013 Dec. 2014 Mai 2015
Luna pentru care se
virează contribuțiile Oct. 2010 Oct. 2011 Oct. 2012 Oct. 2013 Oct. 2014 Mar. 2015
ING 44,99 57,25 69,97 91,46 101,43 120,32
AZT 36,26 47,26 57,98 75,09 86,13 102,51
ARIPI 34,95 44,63 54,55 72,65 80,79 95,53
ALICO 43,68 53,25 64,01 79,43 90,28 107,13
BCR 35,22 43,46 52,03 81,25 79,24 92,90
VITAL 36,65 45,42 54,63 71,08 78,15 92,72
BRD 40,09 47,60 56,79 74,60 80,67 98,93
Total medie 38,83 48,41 58,56 77,93 85,24 101

La sfârșitul primului trimestru din acest an, comparativ cu martie 2014, cu
excepția depozitelor bancare și a obligațiunilor munic ipale, sumele plasate în celelalte
instrumente financiare au înregistrat creșteri valorice. Creșterile s -au situat între 10% și
72%, sau de peste trei ori mai mari (de exemplu sumele plasate în obligațiuni ale
organismelor străine neguvernamentale), în con dițiile în care activele totale au crescut cu
38,72%.
Comparativ cu decembrie 2014, au înregistrat creșteri sumele plasate în titluri de
stat, acțiuni, titluri de participare și fonduri de mărfuri și metale prețioase. În cazul sumelor
plasate în celelalte clase de active s -au înregistrat scăderi cuprinse între 1% și 62%, sau de
peste trei ori (ca în cazul instrumentelor de acoperire a riscului) în timp ce activele totale
au crescut cu 7,67%. Din punct de vedere al alocării resurselor financiare pe diferite clase
de active, ponderile în total active ale titlurilor de stat, obligațiunilor organismelor
neguvernamentale străine, acțiunilor și titlurilor de participare au înregistrat creșteri în

16 http://www.economica.net/asf -valoarea -medie -a-unui-cont-in-pilonul -ii-de-pensii -a-ajuns -la-1-000-de-
euro_101757.html

34
martie 2015 comparativ cu aceeași lună din 2014. Celelalte clase de active au înregistrat
scăderi ale ponderilor în total active.
Tabel nr. 2.12.
Structura investiții lor-total (miliarde lei)
Nr.crt Instrumente financiare Mar .
2014 Dec.
2014 Mar .
2015 Mar . 2015
/Mar .2014 Mar .2015
/Dec . 2014
1 Depozite Bancare 1,05 0,76 0,68 -35,33% -10,66%
2 Titluri de Stat 10,02 13,02 14,10 40,71% 8,32%
3 Oblig. Municipale 0,06 0,07 0,03 58,94% -62,25%
4 Oblig. Corporative 0,64 0,80 0,79 22,64% -1,00%
5 Oblig. ale organismelor străine
guvernamentale 0,08 0,25 0,25 217,72% -1,68%
6 Acțiuni 2,32 3,66 4,00 71,94% 9,22%
7 Titluri de participare – OPCVM 0,46 0,58 0,78 70,24% 34,38%
8 Fonduri de mărfuri și metale prețioase 0,01 0,01 0,01 16,56% 11,56%
9 Instrumente de acoperire a riscului 0,02 -0,01 0,02 10,10% -255,66%
10 Sume în curs d e decontare 0,18 0,00 -0,05 -125,89% 2719,77%
Activ total 14,85 19,13 20,59 38,72% 7,67%%

Comparativ cu decembrie 2014 au înregistrat creșteri ponderile titlurilor de stat,
acțiunilor, titlurilor de participare, și ale fondurilor de mărfuri și metale prețioase. Celelalte
instrumente financiare au înregistrat scăderi ale ponderilor în total active.
Conform cerințelor de transparență privind publicarea ratelor de rentabilitate,
CSSPP calculează și publică pe site -ul propriu următorii indicatori de perfo rmanță: rata
medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii private pentru ultimele 24 de
luni, rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii private pentru ultimele 24 de luni și rata
de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pens ii.
Indicatorii de performanță ai fondurilor de pensii administrate privat înregistrați în
martie 2015 au fost ( figura nr. 2.5. și Grafic 14.1): rata de rentabilitate anualizată a
fondurilor de pensii cu grad de risc ridicat: ARIPI: 10,6390%; rata de rent abilitate minimă
a fondurilor de pensii cu grad de risc ridicat: 3,8792%; ratele de rentabilitate anualizate ale

35
fondurilor de pensii cu grad de risc mediu: ALICO: 10,1321%, AZT: 6,8265%,
BCR: 9,8989%, BRD: 11,6911%, ING: 9,7977%, VITAL: 10,11 64%; rata de rentabilitate
minimă a fondurilor de pensii cu grad de risc mediu: 4,8490%; rata medie ponderată de
rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat pentru ultimele 24 luni:
9,4437%.

Figura nr. 2.5.
Rata medie ponderată de rentabilitate martie 2014 – martie 2015

Cota de piață a ratelor de rentabilitate anualizate și a activelor nete se regăsesc în
figura nr. 2.6.

Figura nr. 2.6.
Cota de piață -rate de rantabilita te anualizate, active nete – martie 2015

36
Valoarea medie a unui cont în sistemul de pensii private obligatorii (pilonul II)
pentru cei 3,19 milioane de participanți care au contribuit lunar, în perioada mai 2008 –
martie 2015, a fost de 4.794 lei (1.016 de euro), înregistrându -se un avans anual de 43% și
de 7% pentru primul trimestru, potrivit unui raport al Autorității de Supraveghere
Financiară (ASF). Mai mult de două treimi (69%) dintre participanți înregistrau sume în
cont de până în 5.000 lei. Valoarea contului pentru 20% dintre participanți era cuprinsă
între 5.000 și 10.000 de lei, iar pentru 11% de peste 10.000 de lei.
În realitate nu putem ști nici ce sume se vor întoarce la viitorii pensionari, prin
intrarea lor în plată. Momentan există câțiva indi catori pe care îi avem la dispoziție pentru
documentare: gradul de risc – mediu pentru toate fondurile, ridicat pentru Generali;
plasamente risc scăzut (plafon maxim) între 85 – 90%: -titluri de stat în România, Uniunea
Europeană înt re 55 – 67,5%; -titluri de stat în SUA, Japonia, Canada între 1 – 11%;
obligațiuni private străine între 1,5 – 5%. Plasamen te risc ridicat între 25 – 45%; a cțiuni
listate (plafon maxim) între 25,5 – 50%; comision pentru administrare din contribuție
(inițial) – 2,5%; comision pen tru administrare permanent din active – 0,05%.17
Fiecare persoană va vedea într -un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat cât a
contat, cât a însemnat alegerea din prezent. Cert este că oamenii au urmărit acele fonduri
cu brand și cu experiență în țările l or de origine sau pe terțe piețe.

17 Enache, E., Enache, S., „Pensiile private în România”, Revista Tribuna Economică nr. 3/ 2008

37
CAPITOLUL 3
PENSIILE PRIVATE OBLIGATORII LA ALLIANZ ȚIRIAC
3.1 Prezentare generala Allianz Ț iriac pensii private
Grupul Allianz este un furnizor global de servicii financiare, 85 milioane de clienți
persoane fizice și companii din peste 70 de țări se bazează pe cunoștințe, prezență globală,
puterea noastră financiară și soliditate. In anul fiscal 2014 peste 147.000 de angajați în
întreaga lume au realizat venituri totale de 122.3 miliarde de euro (figura nr. 3.2.) și un
profit operațional de 10,4 miliarde de euro. Allianz SE, societatea -mamă, are sediul central
în München, Germania.18
Societatea Allianz a fost înființată în anul 1890 în data de 5 februarie la Berlin.
Compania a intrat oficial în registrul come rțului cu numele de “Allianz” Versicherungs –
Aktien -Gesellschaft. În 1999 Allianz a pășit în noul mileniu, cu logo -ul pe care este
cunoscut în toata lumea. Acesta combină tradiția cu modernitatea, reprezentând vulturul
care este de încredere și trei domenii cheie a companiei Allianz: asigurări, furnizarea de
pensii, și activele. Vulturul Allianz s -a născut încă din 1923: simbolizând filialele nou
înființate la momentul respectiv. În 1977 această imagine a fost modernizat. Prin contrast,
Allianz a păstrat ima ginea clară a vulturului imperial german, care, în acest caz, a purtat
emblemele celor două orașe în care compania a fost fondată, Munchen și Berlin.19

Figura nr. 3.1.
Evoluția logo -urilor

18https://www.allianz.com/v_1431430380000/media/about_us/who_we_are/documents/1505_Factsheet_GB_
final.pdf
19 https://ww w.allianz.com/en/press/extra_new/125 -years -of-allianz.html/

38
În 2015 Allianz are în spate 125 de ani de istorie, începând iniț ial să funcționeze ca
asigurător de transport german, dezvoltându -se de-a lungul anilor în furnizorul de servicii
financiare care este astăzi.

Figura nr. 3.2.
Regiunile care au obținut cele mai mari venituri pentru Allianz
3.2. Fondul de pensii administra t privat AZT Viitorul T ău
Allianz este prezentă în România prin compania Allianz -Țiriac Asigurări, liderul
pieței de asigurări din România și prin societatea de administrare a fondurilor de pensii
Allianz -Țiriac Pensii Privat e – al doilea jucător pe piața pensiilor obligatorii. Allianz -Țiriac
Pensii Private este al doilea jucător de pe piața pensiilor private obligatorii (pilonul II),20
deținând fondul AZT Viitorul Tău, cu 1,4 milioane pa rticipanți și active nete de 4.740,77
milioane lei în mai 2015. În mai 2015 , compan ia deținea o cotă de piață a activului net de
22% pe segmentul de pensii private obligatorii.
Fondul de pensii administrat privat AZT Viitorul Tău a fost autorizat prin decizia
CSSPP nr. 94/21.08.2007. Fondul are un profil de risc mediu. Fondul de pensii administrat
privat AZT Viitorul Tau se adreseaza persoanelor care doresc performanțe ce rez ulta dintr –
o strategie investițională echilibrată, asumâ ndu-și un grad de risc mediu. Conform legii,
corespunzător profilu lui de risc mediu, activele fondului sunt investite preponderent în

20 https://ro.wikipedia.org/wiki/Allianz

39
instrumente cu venit fix și ale pieței monetare. Fondul poate avea exp unere în acțiuni
cotate pe bursă .
Dinamica acestui fond este una echilibrată, astfel încat să profite de perioadele d e
creștere globală, dar și să ofere protecție în perioadele de recesiune economica. Denumirea
depozitarului este BRD -Groupe Societe Generale S.A., pe parcursul anului 2014
denumirea auditorului a fost: Ernst & Young Assurance Service S.R.L., iar în 2015
denumirea auditorului este: KPMG Audit S.R.L.21
Autoritatea competentă în domeniul reglementării și supravegherii sistemului de
pensii private din România este Autoritatea de Supraveghere Financiară(denumită
Autoritate/ASF). Administrator este ALLIANZ -ȚIRIAC PENSII PRIVATE Societate de
administrare a fondurilor de pensii private S.A., prima societate din România autorizată ca
Administrator al fondurilor de pensii private, atât pentru Pilonul II, cât și pentru Pilonul III.
Fondul s -a constituit pe bază de cont ract sub formă de societate civilă, fără personalitate
juridică, în conformitate cu dispozițiile legislției românești, fondul este autorizat de către
Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Fondul de pensii administrat privat AZT nu poate fi declarat în stare de faliment și
este administrat în condiții cât mai bune de profitabilitate, pe principiul diversificării
riscului și administrării orudenșiale în interesul fiecărui participant de către Allianz -Țiriac
Pensii Private Societate de administrare a fondu rilor de pensii private S.A. .
Obiectivul principal al constituirii fondului este creșterea valorii activelor acestuia
cu scopul de a se crea premizele și condițiile necesare asigurării de pensii participanților
Fondului în considerarea Legii, a Normelor și a altor reglementări aplicabile.
Administratorul va gestiona patrimoniul Fondului cu grija și bună credință, sigurându -se
să primeze interesul participanților. În acest sens, investițiile fondului sunt făcute într -un
mod care să asigure securit atea, calitatea, lichiditatea și profitabilitatea.
Pentru a adera la un fond de pensii trebuie indeplinită condiția de eligibilitate .
Persoana eligibilă reprezintă persoana în vârstă de până la 35 de ani la data luării în
evidență de către instituția de evidență în sistemul asigurărilor sociale, în baza
documentului de asigurare, precum și persoana în vârstă de până la 45 de ani de la data
semnării actului individual de aderare la un fond de pensii administrat privat, care este
asigurată la sistemul publi c de pensii și a cărei identitate nu constituie informație
clasificată, potrivit legii.

21 http://www.aztpensii.ro/PensiaObligatorie/Fonddepensieobligatorie.aspx

40
Modalitatea de aderare și de dobândire a calității de participant la fond. Persoana
eligibilă dobândește calitatea de participant la un fond de pensii administrat priv at la
îndeplinirea uneia dintre următoarele condiții: – a adera la un fond de pensii administrat
privat prin semnarea unui act individual de aderare validat ulterior de instituția de evidență;
-a fost repartizată aleatoriu de către instituția de evidență ș i validată la un fond de pensii
administrat privat. O persoană nu poate fi participant, în același timp, la mai multe fonduri
de pensii administrate privat, dar poate cumula calitatea de participant la un astfel de fond
de pensii administrat privat cu cea de participant la fondurile de pensii facultative.
Contribuția la fond este parte din contribuția individuală de asigurări sociale
datorată sistemului public de pensii se constituie ș i se virează î mpreună și în aceleași
condiții cu cele stabilite pentru c ontribuția de asigurări sociale. Plata contribuției nu
instituie obligații financiare suplimentare pentru participant. După aderare sau repartizare
aeatorie, participanții sunt obligați să contribuie la un fond și nu se pot retrage din
sistemul fondurilor de pensii adinistrate privat pe toată perioada pentru care datorează
contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii și până la deschiderea dreptului
la pensia privată.22
Dacă la începutul anilor 90 raportul de dependență între persoanele act ive și
pensionari era de 3,3:1, în mai puțin de 20 de ani acest raport a devenit subunitar (potrivit
datelor Ins titutului Național de Statistică ). Teoretic, statisticile arată că mai puțin de un
salariat susține mai mult de un pensionar, din contribuții că tre pensia din sistemul public.
În concluzie, sunt din ce în ce mai mulți pensionari și din ce în ce mai puțini contribuabili
activi.
Pensionarii actuali î nsa au dreptul la un trai decent, pentru ca la rândul lor si -au
susținut bătrânii câ t au contribuit la sistemul public de pensii. Pe acest fond, reforma
pensiilor vine să schimbe mentalitatea românilor, să -i educe să economiseasca pentru ei și
pentru viitorul lor și să -și stabileasca drept obiectiv o viață decenta la pensionare.
Practic, reforma pensiil or înseamna extinderea bazel or sistemului de pensii prin
adăugarea a î nca doua surse de pensie ( pilonul II ș i pilonul III) pe lângă pensia din sistemul
public (pilonul I). Noile fonduri de pe nsii, constituite prin contribuț iile individuale ale
participanti lor, sunt admini strate de companii private. România se alătură ță rilor din
Europa Centrală și de Est, care dispun deja de un sistem de pensii private dezvoltat,
reforma sistemului de pensii având î n vedere: restabi lirea echilibrului între generaț ii,
restab ilirea echilibrului financiar al siste mului public de pensii, precum ș i completarea

22https://www.aztpensii.ro/e_web/san/prospect/Prospect_Viitorul%20Tau_detaliat_174_2 5052015.pdf

41
actualului sistem de pensii, de tip "pay as you go" (PAYG – "ești plă tit pe măsură ce ieș i
din sistem").23
Obiectivul principal al Fondului de pensii administrat privat AZ T Viitorul Tău este
creșterea valorii activelor sale cu scopul de a crea premizele și condițiile necesare
asigurării de pensii participanților fondului cu respectarea legii și normelor în vigoare.
Evoluția participanților în cadrul fondului de pensii admi nistrat privat AZT Viitorul
Tău este reprezentată în figura nr. 3.3. Pe parcursul celor șapte ani de activitate, din anul
2008 până în prezent numărul participanților din cadrul acestui fond a crescut cu
aproximativ 400 de mii de persoane.

Figura nr. 3.3.
Evoluția participanților la FPAP AZT

Figura nr. 3.4.
Participanți -cota de piață
Cota de piață realizată în funcție de participanți a FPAP AZT (figura nr. 3.4.) unde
observăm o scădere a acesteia, r ezultată din creșterea numărului de participanți la alte
fonduri de pensii administrate privat.

23 http://www.aztpensii.ro/SistemuldepensiiprivateinRomaniainfo.aspx

42
Distribuția participanților pe vârstă a stabilit o creștere cu 389 de mii de persoane
pe parcursul anilor 2008 -2015 pentru persoanele cu vârstă peste 35 de an i și scăderea celor
cu vârstă până în 35 de ani cu 118 mii de persoane.

Figura nr. 3.5.
Distribuția participanților pe vârstă
Valoarea activului total a crescut de la un an la altul, pornind de la 20 mii de lei în
anul 2008 lu na mai și crescând până în 2009 aceeași lună cu 317 mii de lei. Din 2009 până
în 2014 a crescut cu 3 milioane 300 de mii de lei iar până în luna mai a anului 2015 a mai
crescut cu 31,4% ajungând la 4,7 milioane de lei.

Figura n r. 3.6.
Evoluția valorii activului total
Data de lasare a fondului de pensii administrat privat AZT a fost 19.05.2008 cu o
valoarea activului net de 10,0000. Este prezentată evoluția valorii unitare a activului net în
figura nr. 3.7. . Valoarea unitară a a ctivului net înregistrată la doi ani mai târziu de la
lansare ajunge la 13,5966 în anul 2010 și la 15,6228 în anul 1012, în anul 2014 valoarea
unitară a activului se apropie de 20,000 fiind de 19,2499 ajungând in 2015 la 19,5813.

43

Figura nr. 3.7.
Evol uția valorii unitare a activului net de la lansare (lei)

3.3. Politica de investiție, struc tura portofoliului și riscurile
aferente acestora
3.3.1. Politica de investiție
Politica de investiții a companiei respectă întocmai atât re glementările legale în
domeniu cât și regulile interne ale companiei, reglementări care vizează riscul investiției,
precum și profilul participantului la fondul de pensii.
Obiectivul politicii de investiții a S.C. Allianz -Țiriac Pensii Private Societate de
administrare a fondurilor de pensii private S.A. (AZT -PP) este de a oferi participanților la
fondurile administratorului un venit optim prin aplicarea un ui set de condiții generale și
specifice activității desfășurate.
S.C. Allianz -Țiriac Pensii Private S ocietate de administrare a fondurilor de pensii
private S.A. (AZT -PP) urmărește prin investirea într -o structură mixtă de clase de active cu
profile diferite de risc și performanță, precum și prin diversificarea prudențială atât între
clasele de active, câ t și în interiorul acestora, în limitele și normele de investiții și de
legislație aplicabilă. Ea se face pe categorii de instrumente, între următoarele limite:
– 65%-85% în instrumente cu risc scăzut, adică titluri de stat, obligațiuni și alte valori
mobili are ale organismelorstrăine neguvernamentale;
– 15%-35% în alte instrumente ale pieței de capital, adică instrumente ale pieței
monetare, obligațiuni și alte valori mobiliare emise de autoritățile administrației
publice locale, obligațiuni și alte valori mob iliare tranzacționate pe piețe
reglementate și supravegheate, emise de autoritățile administrației publice locale
din state terțe, valori mobiliare tr anzacționate pe piețe reglementate și

44
supravegheate, titluri de participare emise de organisme de plasamen t colectiv în
valori mobiliare.
Pentru a nu fi expuse riscurilor unei singure piețe financiare sau unui singur sector
economic, investițiile sunt diversificate pe mai multe regiuni geografice și piețe
economice. Investițiile fondurilor de pensii sunt făcut e într -un mod care asigură
securitatea, lichiditatea, calitatea și profitabilitatea.
Activele și pasivele fondului de pensii administrat privat sunt organizate,
evidențiate și administrate distinct, separat de celelalte activități și de contabilitatea prop rie
a administratorului de fond de pensii administrat privat, S.C. Allianz -Tiriac Pensii Private
Societate de administrare a fondurilor de pensii private S.A. (AZT -PP), fără posibilitatea
transferului între fonduri sau între fonduri și administratorul de f onduri.24
3.3.2. Riscurile aferente fondului
Fondul de pensii administrat privat AZT VIITORUL TĂU este supus mai multor
riscuri, acestea fiind structurate în două mari categorii:
1. Riscuri financiare asociate structurii de portofoliu;
2. Riscuri tehnice și de al tă natură
Dintre riscurile financiare asociate structurii de portofoliu se pot aminti:
 Riscul specific instrumentelor financiare este riscul asociat emitenților și
instrumentelor financiare emise de către aceștia;
 Riscul de piață care cuprinde trei tipuri de risc:
 Riscul valutar – este riscul că valoarea unui instrument financiar să fluctueze din
cauza variațiilor cursului de schimb valutar;
 Riscul ratei de dobândă – este riscul ca valoarea unui instrument financiar să
fluctueze din cauza variațiilor ratelo r de piață ale dobânzii;
 Riscul de preț – este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze ca
rezultat al schimbării prețurilor din piață, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate
de factori specifici instrumentele individuale sau emitentului acestora sau factori
care afectează toate instrumentele tranzacționate pe piață;
 Riscul de credit este riscul care derivă din capacitatea emitentului unui instrument
financiar de a -și onora la timp și în totalitate obligațiile de plată care îi revin (plat a
de cupoane, principal, dividende, etc.);
 Riscul de lichiditate este riscul rezultat din incapacitatea de a vinde într -un timp
scurt un activ financiar la o valoare apropiată de valoarea justă;

24htps://www.aztpensii.ro:8888/e_web/san/prospect/Declaratie_Politica_deinvestitii_PilonII_19052014.pdf

45
 Riscul de reinvestire este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare să fie reinvestite
la un randament diferit de cel estimat inițial.
În ceea ce privește riscurile tehnice și de altă natură, aici se pot enumera:
 Riscuri asociate contribuțiilor la fondul de pensi:
 Riscul de neîncasare a contribuției – este riscul ca plata contribuțiilor către fondul
de pensii administrat privat să nu fie efectuat la timp sau deloc, datorită unor factori
externi care nu țin de administratorul de fond de pensii. Această situație poate
afecta valoarea activului net individual și a acu mulărilor obținute de participant.
 Riscul de nealocare a contribuțiilor – este riscul ca sume virate cu titlu de
contribuții în contul fondului de pensii administrat privat să fie alocate eronat sau
să nu fie alocate în termen. Riscul de nealocare poate fi generat de factori precum,
dar fără a se limita la: sisteme informatice de distribuție a contribuțiilor, erori/lipsa
de date de identificare a participanților, etc.
 Riscul de reglementare sau riscul politic reprezintă posibilitatea ca legislația cu
releva nță pentru activitatea desfășurată de către administratorul de fond de pensii
administrat privat să se modifice, astfel încât să producă efecte negative asupra
profitabilității investiționale.
 Riscul operațional este riscul de pierdere ce rezultă din eșuar ea sau funcționarea
inadecvată a proceselor, personalului și sistemelor, inclusiv sisteme informatice.
Riscul IT – o subcategorie foarte importantă a riscului operațional, este riscul ce
derivă din: tehnologii inadecvate utilizate în procesarea informațiil or, situații de
neexclusivitate în utilizarea sistemelor, lipsa sau existența insuficientă de
integritate, infrastructura, control și continuitate;
 Riscul de guvernantă – risc ce se poate descrie și ca risc concurențial deoarece
derivă din sau conduce la s ituații de concurența neloială. În această categorie se
includ: comisioane excesive, conflict de interese, decizii partinitoare referitoare la
activitatea fondurilor, delapidarea de contribuții sau alocare frauduloasă, cât și
stabilirea de obiective și str ategii inadecvate și alte aspecte ce țin de o guvernantă
defectuasă.
Pentru a putea ține sub control aceste riscuri, societatea efectuează evaluări și
controale periodice pe fiecare categorie în parte, existând câte un organism specializat,
astfel:
– compa rtimentul Managementul Portofoliului, se ocupă cu evaluarea și controlul
riscurilor financiare;

46
– departamentul Managementul Riscului, se ocupă cu evaluarea și controlul riscurilor
tehnice, operaționale și de altă natură.
Compartimetul Managementul Portofoli ului este responsabil cu analiza
oportunităților investiționale și cu evaluarea acestora, cu diversificarea optimă a investiției
pe tipuri de instrumente dar și în cadrul fiecărei categorii de active, astfel:
a) Fiecare instrument financiar se evaluează la ma i multe niveluri: valoarea
instrumentului în sine, potenți alului acestuia dar și calitatea emitentului – atât din
punct de vedere financiar cât și prin perspectiva guvernantei corporative. Fiecare
instrument financiar cât și emitentul său evaluează inainte de investire și se
monitorizează continuu după investire.
b) Pentru instrumentele piețelor monetare cu venit fix, legislația în vigoare cuprinde
prevederi în privința ratingului instrumentelor în care fondurile de pensii pot
investi.
c) Activele se diversifică în mod corespunzător, astfel încât să se evite dependența
excesivă de un anumit activ, emitent sau grup de societăți comerciale și concentrări
de riscuri pe ansamblul activelor.
d) Procesul de investire se va face respectând limitele din prospectul schemei de
pensii. Urmărirea respectării limitelor se face de către Compartimentul Control
Investiții în mod activ, în sensul că apropierea de limita maximă va fi semnalată
către Compartimentul Managementul Portofoliilor.
Departamentul Managementul Riscului are drep t scop definirea priorităților de
acțiune aferente în ceea ce privește administrarea riscurilor și are ca și scop:
– evaluarea și clasificarea acestor riscuri în funcție de frecvența și posibilitatea de
apariție, cât și de scenariil e referitoare la impactul acest a asupra obiectivelor
societății și/sau ale fondurilor;
– implementarea de măsuri în funcție de rating -urile riscurilor rezultate din faza de
analiză;
– evaluarea eficacității și eficienței acestor măsuri, cât și a nivelului riscului rezidual;
– utilizarea unui sistem unitar de monitorizare și raportare atât a riscurilor cât și a
măsurilor implementate pentru atenuarea riscurilor acestora.25

25https://www.aztpensii.ro:8888/e_web/san/arhiva/prospecte/Prospect%20AZT% 20VIITORUL%20TAU%20
20.05.2009 -07.02.2010.pdf

47
3.3.3. Structura portofoliului
Fondul de pensii administrat privat AZT VIITORUL TĂU are un risc mediu, iar
activele s ale sunt structurate în primă fază astfel:
– 10% în instrumente ale pieței monetare, adică depozite bancare, certificate de
depozit și titluri de stat cu maturitate de până la 12 luni;
– 65% în instrumente cu venit fix, adică obligațiuni guvernamentale (titlur i de stat cu
maturitate de peste 12 luni), municipale și corporatiste;
– 25% în instrumente cu venit variabil, adică acțiuni tranzacționate pe piețe
reglementate și supravegheate, titluri de participare emise de organisme de
plasament colectiv în valori mobi liare, titluri de participare la fonduri închise de
investiții tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate.
Totodată S.C. Allianz -Tiriac Pensii Private Societate de administrare a fondurilor
de pensii private S.A. (AZT -PP) poate modifica unilater al limitele de investire astfel:
 între 0% și 20% pentru instrumente ale pieței monetare;
 între 0% și 15% pentru depozite bancare;
 între 0% și 10% pentru certificate de depozit;
 între 0% și 15% pentru titluri de stat cu maturitate de până la 12 luni emise
de Ministerul comerțului și Finanțelor din România, emise de state membre
ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European;
 între 40% și 90% pentru instrumente cu venit fix:
 între 30% și 60% pentru titluri de stat cu maturitate de peste 12 lu ni emise
de Ministerul Comerțului și Finanțelor din România, emise de state membre
ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European;
 între 0% și 15% pentru obligațiuni guvernamentale emise de state terțe;
 între 0% și 30% pentru obligațiuni m unicipale;
 între 0% și 50% pentru obligațiuni corporatiste tranzacționate pe piețe
reglementate și supravegheate;
 între 0% și 5% pentru obligațiuni și alte valori mobiliare ale organismelor
străine neguvernamentale, dacă aceste instrumente sunt cotate la b urse de
valori autorizate și îndeplinesc cerințele de rating;
 între 10% și 40% pentru instrumente cu venit variabil:
 până la 40% pentru acțiuni tranzacționate pe piețe reglementate și
supravegheate;

48
 până la 5% pentru titluri de participare emise de organis me de plasament
colectiv în valori mobiliare;
 până la 40% pentru titluri de participare la fonduri închise de investiții.
La data de 31.12.2014 , structura portofoliului de investiții a fondului de pensii
administrat privat AZT VIITORUL TĂU26 se prezintă con form tabelului de mai jos,
tabelul nr. 3 .1.
Tabelul nr.3 .1.
Structur a portofoliului de investiții
Portofoliul de instrumente financiare Valoarea actualizată
(lei)
1.Instrumente ale pieței monetare, din care: 366.804.644,25
a. Conturi curente –
b. Depozi te în lei și valută convertibilă 366.804.644,25
c. Titluri de stat cu scadență mai mică de 1 an –
2. Valori mobiliare tranzacționate, din care: 3.771.840.922,42
a. Titluri de stat cu scadență mai mare de 1 an 2.911.693.533,68
b. Obligațiuni emise de ad ministrația publică locală 5.189.777,76
c. Obligațiuni corporative tranzacționate 46.100.488,71
d. Acțiuni 672.529.175,68
e. Obligațiuni BERD, BEI, BM 136.327.926,59
f. Alte obligațiuni emise de organisme străine neguvernamentale –
3. OPCVM 107.563.2 14,06
4. Instrumente de acoperire a riscului, din care: –
a. Futures –
b. Options –
c. Swaps –
d. Forward –
5. Private equity –
6. Alte instrumente financiare –

26https:/ /www.aztpensii.ro 8888/e_web/san/rap_web/files/VIITORUL/2014/Raport_anual/Raport_anual_2014
_VIITORUL_TAU.pdf

49
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Procesul de îmbătrânire din România aproape că a împins sistemu l clasic de pensii,
redistributiv, finanțat prin contribuțiile persoanelor active în sistemul “pay as you go”, spre
colaps, disproporționalitatea dintre personalul angajați -pensionari, dând mari bătăi de cap
bugetului de asigurări sociale.
În România, sist emul de pensii care se sprijinea exclusiv pe contribuția statului, a mai
primit doi piloni de susținere, implementați sub două forme27:
– pensia privată obligatorie (pilonul II);
– pensia privată facultativă (pilonul III).
Pensiile private în România au fost l ansate în toamna anului 2007, după un lung
proces de formare a pieței – autorizarea jucătorilor, a schemelor de pensii, a agenților,
elaborarea legislației secundare. În prezent, la mai bine de 7 ani de la m omentul înființării
reformei, sistemul privat de pensii dă semne că se descurcă bine, însă momentul adevărului
încă nu a venit, acesta fiind deabia în momentul plății către contribuabili a sumelor
cuvenite, peste cel puțin 10 ani de zile de acum înainte.
Prin politicile practicate de către societate, atâ t în ceea ce privește diversificarea
portofoliului cât mai ales prin principiile sănătoase care stau la baza procesului de
soluționare a petițiilor, și anume:
a) Accesibilitate și informare, prin care se urmărește să nu existe nici o barieră
administrativă sa u de sistem în cadrul procesului de soluționare a petițiilor;
b) Capacitatea de răspuns, care se referă la faptul că orice petiție scrisă va primi un
răspuns promt, într -un mod politicos și în funcție de urgența lor;
c) Orientarea către client, în sensul că solu ționarea petițiilor se dorește a fi întotdeauna
în favoarea clienților, iar societatea este mereu deschisă la feedback;
d) Consecvența, conform căreia fiecare petiție este soluționată individual;
e) Costuri, se dorește ca nivelul costurilor suportate de clienți cu rezolvarea petițiilor
să fie minim, majoritatea informațiilor fiind oferite în mod gratuit;
f) Confidențialitate, toate datele cu caracter personal sunt folosi numai în scopul
rezolvării petițiilor și sunt protejate de legile aflate în vigoare face din All ianz-
Tiriac Pensii Private un aliat de nădejde pentru membrii cotinzanți la fondul de
pensii administrat privat AZT VIITORUL TĂU.

27 Isac Claudia –Asigurări și protec ție socială, Ed. Universitară, P etroșani, 2010

50
De la începutul activității pe piață de profil, numărul de cotizanți atrași de către
fondul de pensii administrat privat AZT V IITORUL TĂ U a crescut continuu, plasând
fondul pe poziția secundă în clasamentul jucătorilor de profil în funcție de cota de piață.
Aceeași poziție este ocupată și în cazul valorii activului gestionat de către administratorul
fondului Allianz -Tiriac Pensii Private.
Raportat la media de vârstă a membrilor cotizanți, fondul de pensii administrat
privat AZT VIITORUL TĂU, are membrii din ambele categorii delimitate de lege, atât
grupa 15 -35 de ani care sunt obligați prin lege să adere la un fond de pensii cât ș i persoane
peste 35 de ani, ponderea cea mai mare, dar nu cu mult, fiind deținută de persoanele din a
doua categorie de vârstă, respectiv cei peste 35 de ani.
Prin modul transparent față de membrii fondului, cont personal on -line și
posibilitatea de acces la informațiile dorite prin cel puțin 3 modalități diferite certifică încă
odată faptul că Allianz -Tiriac Pensii Private este un partener de nădejde pentru
contribuabilii fondului de pensii administrat privat AZT VIITORUL TĂU.
Singurul lucru care ar putea fi reproșat societății Allianz -Tiriac Pensii Private este
lipsa scrisorii anuale de informare trimisă acasă membrilor fondului, aspect care este
practicat de alte fonduri de pensii, însă acest lucru nu a fost implementat de conducerea
societății din rațiun i atât economice cât și pentru binele membrilor participanți la fond,
deoarece:
– scrisorile de informare nu arată valoarea contului în timp real, ci la un moment dat,
trecând cel puțin o zi de la emiterea scrisorii până la primirea efectivă a ei, ceea ce
duce nu la informarea ci mai degrabă la dezinformarea contribuabilului fiindcă
valoarea contului calculându -se zilnic aceasta poate să crească sau din contră să
scadă față de valoarea înscrisă în scrisoare;
– costurile de corespondență sunt suportate de către contribuabil ceea ce duce la o
diminuare a valorii de cont, deci la o pierdere;
– membrii cotizanți la fondul de pensii administrat privat au la dispoziție două
moduri de aflare a valorii contului în timp real, contul on -line și SMS la numărul de
telefon de dicat pentru acest aspect.
Dacă nu pierdem din vedere faptul că informarea contribuabililor la fondurile de
pensii private este o obligație, atât legală cât și contractuală, a administratorului de fond
este recomandabil ca societatea să vină cât mai des î n întâmpinarea contribuabililor prin
înștiințarea acestora cu privire la situația pensii private obligatorii.

51
Pentru a face acest lucru compania poate să cumpere spațiu de emisie în cadrul
unor emisiuni de mare audiență prin care să -și învețe membrii cotiz anți cum să acceseze
informațiile cu privire la pensia privată personală, în special modul de utilizare a contului
personal on -line, sau poate da anunț în ziare cu ediție națională, de mare tiraj, prin care să
se adreseze membrilor contribuabili, aceste mă suri fiind mai ieftine decât expedierea
scrisorilor către toți membrii, însă nu la fel de eficiente ca și scrisoarea de inștiințare
personalizată.

52
BIBLIOGRAFIE

1. Enache , S., Enache, Ș. , Pensii, prestații sociale și asigurări. Teorie și practică ,
Editura Re gia Autonomă Monitorul Oficial, București, 2012
2. Enache, E., Enache, S., Pensiile private în România , Revista Tribuna Economică
nr. 3/ 2008
3. Isac Claudia , Asigurări și protecție socială , Editura Universitară, Petroșani, 2010
4. Șeitan, M., Arteni, M., Nedu, A., Evoluția demografică pe termen lung și
sustenabilitatea sistemului de pensii , Editura Economică, București, 2012
5. Ștefură Gabriel , Sistemul privat de pensii – experiena internațională și lecții pentru
România , Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 2010
6. Beju, V. Asigură ri și protecție sociala . Editura Dimitrie Cantemir , Tîrgu Mureș ,
2003
7. ***- Revista Economistul nr. 36 , 01.octombrie.2012
8. ***- Raport anual de informare a participanților AZT VIITORUL TĂU
9. ***- Jurnal Allianz -Țiriac (publicație de uz intern)
10. ***- Prospectul schemei de pensii obligatorii
11. ***- www.prefectura -teleorman.ro
12. ***- www.cnpas.org
13. ***- www.casadepensiiccb.ro
14. ***- www.csa.ro
15. ***- www.csspp.ro
16. ***- www.apapr.ro
17. ***- www.asfromania.ro
18. ***- www.allianz.com
19. ***- www.allianztiriac.ro

53
20. ***- www .aztpensii.ro
21. ***- www.finzoom.ro
22. ***- www.economica.net
23. ***- www.wikipedia.org
24. ***- www.csa -isc.ro