SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI B ĂNCI Lucrare de licență Coordon ator stiințific Conf.dr. Ioan viorica Absolvent Minculescu Violeta GALAȚI 2017 2… [622760]

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI B ĂNCI

Lucrare de licență

Coordon ator stiințific
Conf.dr. Ioan viorica

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI B ĂNCI

Studiu de caz

Coordon ator stiințific
Conf.dr. Ioan V iorica

Absolvent: [anonimizat]
2017

3
Cuprins

CAPITOLUL 1 PREZENTARE I.F.N. – C.A.R. SOLIDARITATEA ………………… 5
1.1 Aspecte generale despre IFN ………………………….. ………………………….. …………… 5
1.2 Institutia Financiara Nebancara ………………………….. ………………………….. ……… 6
1.3 Organizarea și desfășurarea activității I.F.N. – C.A.R. Solidaritatea ………………. 8
CAPITOLUL 2 Descriere generală ………………………….. ………………………….. ………………. 19
2.1 Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
2.2 Descrierea pachetelor de produse de pe piață ………………………….. ………………….. 22
2.3 Creditul bancar – definire și caracteristici ………………………….. ……………………… 24
2.4 Relația bancă – client ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
CAPITOLUL 3 Studiu de caz ………………………….. ………………………….. …………………… 27
CAZ 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 27
CAZ 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 29
CAPITOLUL 4 Comparatie intre IFN si BCR ………………………….. ………………………….. 32
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 39

4
Introducere

5
CAPITOLUL 1 PREZENTARE I.F.N. – C.A.R. SOLIDARITATEA

Casa de Ajutor Reciproc, denumită prescurtat C.A.R., este asociație fără scop
patrimonial, organizată pe baza liberului consimțământ al salariaților, în vederea
întrajutorării financiare a membrilor săi.

1.1 Aspecte generale despre IFN

La modul general, o institutie financiara este o entitat e care furnizeaza servicii financiare
clientilor sai, adica, o companie care ofera clientilor sai (persoane fizice sau juridice)
servicii legate de bani. Exista nenumarate exemple ale activitatii institutiilor financiare si
ale diferitelor tipuri de instit utii financiare.

Pentru a asigura buna functionare a institutiilor financiare, securitatea si stabilitatea
sistemului financiar, au fost infiintate agentii supranationale si nationale cu obiective
diferite. Printre obiectivele urmarite se numara reglement area si monitorizarea institutiilor
financiare. Sistemul European al Bancilor Centrale este format din Banca Centrala
Europeana si bancile centrale nationale ale tarilor membre ale Uniunii Europene, si anume,
in cazul Romaniei, BNR. Prin urmare, atunci can d aveti in vedere un produs sau un anumit
serviciu financiar, dincolo de a analiza oferta entitatii financiare, trebuie sa va informati
daca a fost monitorizata si/sau aprobata de catre BNR.

Pe scurt, in cadrul entitatilor sau institutiilor carora li se p ot adresa atat agentii economici
cat si persoanele fizice exista diferite tipuri. Intre acestea:

1. Institutiile bancare: au ca obiect principal de activitate depozitele financiare si acordarea
creditelor; sunt organizate ca societati comerciale pe actiun i si, in Romania, isi desfasoara
activitatea sub supravegherea BNR (banca centrala).

6

2. Institutiile financiare nebancare (IFN): aici facem referire la o entitate a carei activitate
este desfasurata cu titlu profesional, in conditiile pe care legea le sta bileste – in speta,
Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, in Romania. Potrivit legii, IFN –
urile pot acorda credite precum:

 de consum,
 ipotecare,
 imobiliare,
 microcredite,
 finantare tranzactii comerciale,
 operatiuni de factoring,
 scontare,
 forfetare.

1.2 Institutia Financiara Nebancara

Autorizarea din partea BNR inseamna posibilitatea desfasurarii activitatii unei astfel de
institutii nebancare, aceasteia fiindu -i si monitorizata activitatea de catre BNR.

Pentru a functiona ca Institutie Financiara Nebancara, aceste societati trebuie sa detina un
capital social de minim de 1 milion de euro pentru acele institutii ce acorda doar credite de
nevoi personale si de 6 milioane de euro, pentru cele ce vor sa detina in portofoliu si
produsele de natura ipotecara.

De asemenea, actionarii unui IFN sunt obligati sa indeplineasca niste conditii de calitate si
stabilitate financiara, asemenatoare cu cele ale bancilor, BNR urmarind indeaproape
indeplinirea acestor deziderate.

7
In general, sum a de bani se calculeaza in mod proportional cu veniturile lunare ale
solicitantului, iar in cazul creditelor ipotecare sau celor garantate conteaza si valoarea
ipotecii, respectiv garantiei.

Dupa ce sunt depuse actele solicitate, IFN -urile aproba sau nu c reditele; in cazul in care
aproba, respectiva societate iti transmite si suma de bani. Procesul de evaluare si de
verificare a actelor, inclusiv semnarea contractului nu dureaza foarte mult, in general timpii
de acordare variaza intre 7 zile pentru imprumu turile ipotecare si ajung si pana la 24 de
ore, pentru cele de rapide, acordate online.

Dobanzile practicate de IFN -uri pentru aceste credite nebancare variaza foarte mult, de la
cele ipotecare, cu valori cuprinse intre 9 si 10%, pana la cele rapide ce po t atinge si 200%,
ba, daca vorbim de creditele pana la salariu discutam de o dobanda anuala efectiva ce trece
de 3.000 – 4.000%.

Evident ca dobanzil e creditelor nebancare sunt mult mai mari decat cele percepute de catre
banci pentru produsele lor financi are, insa, nu trebuie confundat segmentul de credite
rapide cu intreaga clasa de imprumuturi nebancare. Exista si la IFN -uri produse financiare
acceptabile ca dobanda, acestea fiind in general creditele de nevoi personale, creditele
garantate si cele ipote care.

IFN-urile au devenit celebre nu prin creditele lor de nevoi personale ci mai ales prin
produsele de tip rapid – imprumuturi rapide. Acestea au putut fi accesate inclusiv de cei
inscrisi in Biroul de Credit ca rau -platnici ai bancilor. Acesti restant ieri nu se mai pot
imprumuta la banci, ba nici multe dintre IFN -uri nu ii accepta. Exista insa clasa de credite
rapide, cu dobanzi mari si conditii de eligibilitate minimale ce pot fi accesate si de catre
restantieri, acesta fiind motivul pentru care au de venit celebre intr -un timp atat de scurt.

8
1.3 Organizarea și desfășurarea activității I.F.N. – C.A.R. Solidaritatea

Casele de ajutor reciproc sunt organizate sub forma unei asociații fără scop lucrativ.
Din acest punct de vedere se supune reglementărilor specifice aprobate prin O.G. 26/2000
privind asociațiile și fundațiile.
Membrii asociației pot fi doar persoane care obțin venituri de natură salarială.
Scopul unei astfel de asociații este întrajutorarea membrilor săi prin acordarea de
împrumuturi cu dobândă. Dobânda se reîntoarce la fondurile membrilor c.a.r., după
deducere a cheltuielilor statutare. Împrumuturile se acordă în baza unui contract, care se
constituie ca titlu executoriu. Fiecare CAR este supravegheat de către uniunea teritorială si
de către cea națională, în scopul asigurării continuității activității.
C.A.R. S olidaritatea Brăila își desfășoară activitatea conform statutului propriu, în
acord cu statutul cadru al caselor de ajutor reciproc ale salariaților din România și cu
normele legale în vigoare.
Obiectul de activitate al C.A.R. Solidaritatea Brăila îl cons tituie acordarea de
împrumuturi membrilor săi cu dobândă care se reîntoarce la fondul social al acestora, după
deducerea cheltuielilor și constituirea fondurilor statutare. Activitatea Casei de Ajutor
Reciproc este nonprofit și are la bază următoarele obie ctive :
 atragerea în rândul membrilor, pe baza liberului consimțământ, a unui număr cât
mai mare de persoane;
 întrajutorarea membrilor săi prin acordarea de împrumuturi;
 protejarea fondurilor sociale ale membrilor împotriva inflației;
 încurajarea membril or săi să -și constituie fonduri sociale solide;
 participarea tuturor membrilor săi la buna desfășurare a activității și la controlul
utilizării fondurilor obștești, potrivit prevederilor statutului propriu și a normelor
financiare în vigoare;
 asigurarea î n mod egal, a acelorași drepturi și obligații pentru fiecare membru;
 promovarea unor programe educaționale privind împrumuturile și alte servicii
necesare membrilor;
 asigurarea încasării tuturor împrumuturilor și a dobânzilor aferente în funcție de
condi țiile stabilite prin contractele de împrumut.

9
Principiul fundamental de organizare și funcționare este independența în raporturile cu
alte organizații obștești, organizații politice, sindicate, organe economice, de stat sau
administrative.
Casa de Ajutor Reciproc Solidaritatea își desfășoară activitatea pe baza statutului
propriu, aprobat de adunarea generală (conferința) membrilor c.a.r., cu respectarea Legii
nr.122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților, cu
modificări le și completările ulterioare, O.G. nr.26/2000, și a altor reglementări legale în
domeniu.
În activitatea casei se aplică următoarele principii democratice de organizare și
funcționare:
 alegerea prin vot a organelor proprii de conducere și de control;
 caracterul obștesc al organelor de conducere și de control, conducerea
colectivă și răspunderea solidară a cestora;
 adoptarea hotărârilor cu majoritate simplă de voturi, cu excepția celora
privind modificarea statutului, afilierea la uniunea teritorială jude țeană,
fuziunea sau lichidarea, când sunt necesare 2/3 din voturile membrilor
participanți;
 prezentarea și raportarea periodică a situației organizatorice și a fondurilor;
 controlul efectuat de cenzorii proprii și de uniunea teritorială județeană la
care e ste afiliată;
 prezentarea anuală, în adunarea generala (conferință) a situației financiare și
a rezultatelor obținute.
Casa de Ajutor Reciproc Solidaritatea este afiliată la Uniunea Teritorială Județeană
Brăila. Este reprezentată la nivel teritorial de uni unea județeană, iar la nivel național și
internațional de Uniunea Națională.
Activitatea Casei de Ajutor Reciproc Solidaritatea este supravegheată de Direcția
de supraveghere din cadrul Uniunii Naționale, prin reprezentatul său în teritoriu.
Organele de co nducere și de control ale casei sunt:
 adunarea generală (conferința) – organul suprem de conducere

10
Datorită numărului mare de membri și a dispersiei acestora în teritoriu, nu
poate fi asigurată prezența majoritară a membrilor, prin urmare se convoacă
conferința, conform normei de reprezentare stabilite de consiliul director.
Conferința se constituie din reprezentanții membrilor c.a.r., aleși și delegați.
Adunările generale (conferințele) pot fi ordinare sau extraordinare. Adunarea
generală (conferința) ordinară se convoacă anual, de către consiliul director, până la
finele trimestrului I al anului. Adunarea generală (conferința) extraordinară poate fi
convocată ori de câte ori este necesar, de către: consiliul director; comisia de
cenzori (prin vot în u nanimitate); uniunea teritorială județeană sau uniunea
națională; membri c.a.r., prin voința exprimată în scris a cel puțin o treime din
numărul acestora. Adunarea generală (conferința) extraordinară are un scop bine
determinat care se anunță în deschider ea lucrărilor. Convocarea se face cu cel puțin
10 zile înaintea datei fixate, prin mijloace convenite de consiliul director sau prin
mijloace publicitare. La prima convocare, este legal constituită dacă la lucrări
participă cel puțin 2/3 din numărul membri lor (delegaților). La următoarele
convocări, este legal constituită dacă participă cel puțin jumătate din numărul
membrilor (delegaților). Hotărârile adunării generale (conferinței) se adoptă cu
majoritate simplă de voturi, exprimată de cei prezenți la luc rări, cu excepția
hotărârilor care privesc modificarea statutului, afilierea, sau lichidarea casei, care se
adoptă prin votul a 2/3 dintre membrii prezenți. Cu ocazia tuturor adunărilor
generale (conferințelor) se incheie procese verbale care sunt contrase mnate de
președinte și de secretar și constituie acte permanente ale casei.
 consiliul director – organul executiv de conducere a activității între două
adunări generale (conferințe)
Consiliul director este format dintr -un număr impar de membri, numărul
minim fiind de 3 membri și 2 membri supleanți. Activitatea consiliului director este
voluntară. Nu pot fi membri ai consiliului director persoane care sunt incapabile sau
care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals,
înșelăciun e, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, rude de gr.I, II
sau soți între ei sau cu salariații c.a.r.. Consiliul director este legal constituit în
prezența a 2/3 din membri, iar hotărârile se adoptă prin votul majorității simple a
celor p rezenți la lucrări. Membrii consiliului director sunt solidar răspunzători fată
de c.a.r. pentru modul în care își îndeplinesc obligațiile asumate.

11
 comisia de cenzori
Casa de ajutor reciproc este verificată de cenzorii proprii aleși, subordonați
numai adun ării generale (conferinței) membrilor. Cenzorii asigură respectarea
legislației în domeniul financiar – contabil, a prevederilor statutului, astfel încât să
prevină frauda internă sau alte deficiențe în activitatea casei. Verifică inopinat, cel
puțin o dat ă pe lună, soldul faptic al tuturor gestiunilor de casierie și concordanța
acestuia cu cel scriptic din registrele de casă, după ce s -a asigurat că a fost stabilit
corect. Verifică lunar, prin sondaj, modul de organizare și conducere a evidenței
contabile privind operațiunile de casierie și bancă; procedurile și modul de
constituire a fondurilor sociale, de acordare și încasare a împrumuturilor; calculul
dobânzilor asupra soldurilor la fondurile sociale și împrumuturi. Verifică lunar
asigurarea concordanței între evidența contabilă sintetică și cea analitică; modul de
recuperare a împrumuturilor și dobânzilor nerestituite la termenele contractuale. De
asemenea, verifică și certifică toată documentația propusă consiliului director
pentru aprobarea suportării din rezerva de risc și transferarea în evidență specială,
în afara bilanțului, a împrumuturilor și a dobânzilor restante pentru care a intervenit
termenul de prescripție, dacă pentru prescrierea acestora nu există persoane
vinovate.
Membrii comisiei de cen zori și președintele acesteia sunt aleși de adunarea
generală (conferința), dintre membri c.a.r.. Cenzorii, în număr de 3 și 2 supleanți
trebuie să aibă pregătire economico – financiar – contabilă. Cel puțin unul dintre
cenzori să fie expert contabil. Cen zorii nu pot fi salariați ai casei, nu pot fi rude sau
soți cu membrii consiliului director și nici cu salariații c.a.r.. Cenzorii răspund
solidar conform normelor legale pentru neexercitarea sau exercitarea
necorespunzătoare a obligațiilor asumate ca aleg erii lor în această funcție.
Procesele verbale ale ședințelor consiliului director și cele încheiate de cenzori vor
fi întocmite în scris, și fac parte din evidența permanentă a casei, fiind la dispoziția
membrilor c.a.r.
Patrimoniul Casei de Ajutor Reci proc a fost constituit la înființare sub formă de
aport social al membrilor și se completează prin depunerea aportului de către fiecare
membru la înscriere.

12
Pentru realizarea obiectului și scopului Casei de Ajutor Reciproc, prin bugetul de
venituri și che ltuieli se prevăd fonduri pentru fiecare capitol de cheltuieli, urmărindu -se
asigurarea surselor de constituire și modul de cheltuire a acestora, în conformitate cu
prevederile statutului propriu.
Casa de Ajutor Reciproc constituie și dispune de următoare le fonduri:
 fonduri proprii, permanente, constituite pe baza următoarelor surse:
aporturi, rezerve statutare, rezerve de risc, rezerve din reevaluare, alte
rezerve,
 fonduri proprii temporare și fonduri cu scop special: excedentul de
repartizat membrilor c. a.r.; fondul pentru ajutor în caz de deces;
 fonduri rambursabile: fondurile sociale constituite din contribuțiile
acumulate de membri; la care se adaugă dobânzile anuale; împrumuturi
angajate din fondul de lichidități al Uniunii Teritoriale județene și/sau al
Uniunii Naționale și din alte surse conform legislației în vigoare.
Aportul social este depersonalizat, face parte din patrimoniul casei, constituindu -se
la înființarea casei și completându -se cu depunerile efectuate de membrii noi înscriși.
Rezerva st atutară constituie patrimoniu obștesc indivizibil, nu poate fi reclamat de
membrii individuali sau distribui acestora. Sursa principală de constituire a rezervei
statutare este excedentul realizat la închiderea exercițiului financiar. Rezerva statutară
trebuie menținută de casă pentru a realiza siguranța contribuțiilor la fondurile sociale ale
membrilor și pentru a acoperi eventualele pierderi din funcționarre, altele decât cele din
împrumuturi neîncasate.
Rezerva de risc se constituie din rezultatul exerci țiului înregistrat la finele anului
financiar. Pentru a asigura administrarea prudentă a fondurilor membrilor prin urmărirea
calității activelor și controlul cheltuielilor, casa de ajutor reciproc va evalua lunar calitatea
portofoliului de împrumuturi și v olumul pierderilor potențiale cauzate de împrumuturi care
au depășit termenul de rambursare, constituind și menținând rezerva de risc la nivele
satisfăcătoare în orice moment. Rezerva de risc se înființează în cazul neconstituirii de
provizioane, utilizând u-se pentru stingerea împrumuturilor nerecuperabile și neacoperite
prin provizioane, precum și a deficitului anual. Soldul rămas neutilizat la finele anului se
reportează în anul următor, păstrându -se aceleași destinații.

13
Rezerva statutară și rezerva de r isc, constituite, trebuie menținute de casă la nivelul
de cel puțin 10% din activele totale.
Fondul social al membrilor c.a.r. este materializat. Acesta este evidențiat pe fiecare
membru c.a.r. în parte și aparține acestora sau moștenitorilor legali și po ate constitui
garanție pentru împrumuturile contractate.
Excedentul de repartizat constituie capital tranzitoriu al casei și se crează din
rezultatul realizat la închiderea exercițiului financiar rămas după suportarea din acesta a
cotelor statutare privin d rezerva statutară și de risc. Excedentul astfel determinat se cuvine
și se repartizează membrilor casei, proporțional cu fondul social acumulat. Casa de Ajutor
Reciproc va urmări ca acest fond să fie suficient pentru a proteja contribuțiile membrilor la
fondul social. Excedentul de repartizat membrilor se poate constitui și anticipat în fiecare
lună, în funcție de rata dobânzii anticipate, dar se repartizează membrilor la încheierea
exercițiului financiar sau la retragere fondului social acumulat.
Fondur ile casei sunt utilizate pentru:
 acordarea de împrumuturi membrilor;
 plasamente în active lichide sub formă de numerar sau instrumente
financiare pe termen scurt, ușor de transformat în numerar, în cuantum de
15% din totalul fondurilor sociale;
 fondurile c are depășesc solicitările de împrumut ale membrilor pot fi
investite în alte instrumente cu risc redus, titluri emise și garantate de stat,
depuneri la instituții financiare acreditate de Banca Națională a României,
depuneri la fondul de lichidități, confo rm aprobării consiliului director al
casei.
Casa de Ajutor Reciproc nu poate investi în împrumuturi mai mult de 80% din activele
totale. Investițiile totale ale casei în active neproductive nu vor depăși 5% din activele
totale.
De asemenea, casa trebuie să mențină fonduri lichide în cuantum de 15% din
fondurile sociale ale membrilor. Fondurile lichide reprezintă numerarul din casierie,
sumele aflate în conturi curente la bănci, depozitele constituite la instituțiile financiare sau
depuneri la fondul de li chidități, cu scadența de maximum 30 de zile.
Veniturile casei sunt alcătuite din următoarele surse:

14
 dobânzile încasate din circuitul fondurilor în împrumuturile acordate
membrilor;
 dobânzile încasate pentru disponibilul din contul curent la instituțiile
bancare și cele obținute din certificate de trezorerie și alte titluri de stat;
 dobânzile încasate pentru depozitele constituite la instituțiile financiar –
bancare;
 dobânzile încasate pentru depunerile la fondul de lichidități;
 donații;
 alte venituri din activitățile fără scop patrimonial.
Veniturile realizate în cursul anului, rămase după acoperirea cheltuielilor statutare,
constituie excedentul exercițiului financiar pentru perioada raportată.
Din excedentul exercițiului financiar realizat la finele anul ui, se constituie fondurile
și rezervele casei, conform prevederilor statutului propriu. În timpul anului se pot
prelimina cote pentru constituirea fondurilor și rezervelor numai în limitele prevăzute prin
bugetul de venituri și cheltuieli, la finele anulu i urmând a face regularizarea.
Cheltuielile statutare privind organizarea și funcționarea casei au următoarea
structură:
 cheltuieli materiale;
 cheltuieli cu servicii executate de terți;
 cheltuieli cu personalul, inclusiv cele cu asigurările și protecția so cială;
 cheltuieli de exploatare, inclusiv cele privind contribuția datorată Uniunii
Teritoriale;
 cheltuieli financiare;
 alte cheltuieli.
Cheltuielile de organizare și funcționare, inclusiv contribuția de susținere a
activității Uniunii Teritoriale județene , nu pot depăși 85% din veniturile realizate.
Cheltuielile de organizare și funcționare, inclusiv contribuția de susținere a activității
Uniunii Teritoriale, realizate la finele unui an calendaristic, ce nu pot fi acoperite în
totalitate din venituri, cons tituie deficitul înregistrat la finele exercițiului financiar
respectiv.

15
Deficitul înregistrat se acoperă în anul următor din rezerva de risc rămasă
neconsumată, aflată în sold la finele anului precedent. Deficitul rămas neacoperit se
reportează, pentru a fi acoperit din rezultatul exercițiului financiar al anului următor.
Deficitul neacoperit nu poate fi reportat mai mult de doi ani, după această perioadă casa
intrând în lichidare.
Dezvoltarea piețelor financiare și diversificarea instrumentelor financiare , au
determinat adaptarea și diversificarea serviciilor oferite de casa de ajutor reciproc, astfel
încât să se poată asigura continuarea cu succes a activității casei.
Tipurile de împrumuturi acordate de Casa de Ajutor Reciproc Solidaritatea sunt
următoare le:
 împrumuturi tradiționale, în cuantum de până 5 ori fondul social acumulat;
 împrumuturi de urgență, pe termen de 1 – 4 săptămâni, acordate membrilor
pentru a -i ajuta să traverseze perioade de dificultate temporară, generate de
lipsa resurselor bănești;
 împrumuturi pe termen scurt, pentru o durată de 1 – 12 luni. Plafonul
maxim pentru aceste împrumuturi se calculează în funcție de raportul dintre
rata lunară a împrumutului plus dobânda și venitul lunar net. Împrumutul și
dobânda se achită în rate lunare s tabilite prin contractul de împrumut;
 împrumuturi pe termen mediu, acordate pentru 1 – 5 ani. Aceste
împrumuturi pot fi acordate dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele
condiții: casa are capacitate financiară adecvată și beneficiarul de împrumut
poate a coperi rata împrumutului plus dobânda aferentă.
Casa, dacă nu are suficiente disponibilități financiare pentru satisfacerea
solicitărilor de împrumut pentru membrii săi, poate apela la împrumuturi de la fondul de
lichidități al Uniunii Teritoriale și/sau a l Uniunii naționale, de la alte instituții financiare, în
condiții care se negociază. De asemenea, casa care înregistrează exces de lichiditate, îl
poate depune la fondul de lichidități al Uniunii Teritoriale și/sau al Uniunii Naționale, în
condiții care s e negociază, în conturi bancare sau în titluri de stat.
Casa acordă împrumuturi cu dobândă numai membrilor săi. În baza contractelor de
împrumut încheiate, în condițiile stabilite de statutul propriu, de politicile și procedurile de
împrumut.

16
Consiliul dir ector aprobă politicile și procedurile de împrumuturi, ținând cont de
următoarele criterii:
 categoria și mărimea împrumutului;
 capacitatea de plată;
 durata împrumutului;
 rata dobânzii și modalitatea de calcul a acesteia;
 tipul de garanții, în funcție de sc opul împrumutului acordat și de capacitatea
de a aduce garanții;
 procedurile pentru acordarea împrumutului;
 procedurile pentru urmărirea termenelor de plată ale împrumutului;
 procedurile pentru plata împrumutului și modalitățile de recuperare;
 procedurile pentru recuperarea împrumutului nerambursat la termenele
stabilite.
Fiecare împrumut este solicitat printr -o cerere scrisă pe formular tipizat, specific.
Cererea va cuprinde tipul împrumutului, mărimea acestuia, garanția oferită, precum și alte
informații care sunt solicitate de politicile de împrumuturi. Cererile de împrumut vor însoți
contractele de împrumut. Cererile sunt aprobate conform statutului și politicilor de
împrumuturi. Un membru al casei sau un grup de membri ai aceleiași case care depind de
același buget nu pot împrumuta sau nu pot avea obligații față de casă mai mari de 5% din
totalul portofoliului de împrumuturi.
Împrumuturile se acordă cu aprobarea consiliului director sau a salariatului
împuternicit de acesta. Înaintea aprobării împrumutul ui se verifică:
 îndeplinirea condițiilor de constituire a fondurilor;
 elementele înscrise în cerere;
 existența adeverinței din care să rezulte venitul net lunar;
 modul în care au fost restituite împrumuturile anterioare;
 eventualii factori de risc (per turbări socio -economice specifice zonei,
migrații, restructurări, etc.);
 dacă nivelul net acoperă rata lunară la fondul social, împreună cu rata
lunară a împrumutului plus dobânda aferentă (se aplică și în cazul
giranților);
 acoperirea cu garanții a împru muturilor;

17
 giranți, ipotecă, fond social;
 alte informații necesare acordării împrumutului.
Contractul de împrumut se încheie în formă scrisă după aprobarea cererii de
împrumut, în două exemplare, dintre care un exemplar se înmânează beneficiarului de
împrumut, împreună cu graficul de rambursare. El este titlu executoriu, conform legii.
Contract ul de împrumut conține:
 părțile contractante;
 obiectul contractului;
 termenul de acordare și mărimea împrumutului;
 dobânda – rata anuală a dobânzi modificarea acesteia, modul de calcul,
modul de încasare, dobânzi penalizatoare;
 garanțiile asigurătorii;
 rambursarea împrumutului și a dobânzilor;
 răspunderea pentru nerambursarea la scadență a împrumutului și a dobânzii;
 obligații și drepturi ale părților;
 litigii;
 alte clauze;
 semnăturile autorizate.
Rata dobânzii la împrumuturile acordate membrilor se va sta bili în funcție de rata
inflației și de fluctuațiile pieței financiare. Casa de ajutor reciproc poate opta pentru una
dintre următoarele metode de calcul al dobânzii la împrumuturile acordate membrilor:
metoda plăților descrescătoare sau metoda prin anuită ți.
Rata dobânzii la împrumuturile acordate se stabilește astfel încât casa de ajutor
reciproc să -și acopere cheltuielile statutare, să -și constituie rezervele statutare și să -și
formeze excedentul repartizabil membrilor săi. În prezent, C.A.R. Solidaritat ea practica
dobânda de 10,83% pe an.
La recuperarea împrumuturilor și a dobânzilor aferente, se are în vedere următoarea
ordine:
 încasarea dobânzilor aferente împrumutului;
 încasarea eventualelor penalități de întârziere;
 încasarea ratei scadente din împru mut;

18
 recuperarea cheltuielilor de judecată, dacă este cazul.
În situația în care există împrumuturi nerestituite la termen, casa de ajutor reciproc
urmărește la domiciliu și la locurile de muncă atât titularii de contract, cât și giranții
acestora. Dacă un a sau mai multe rate dintr -un contract de împrumut ajung într -un stadiu
de restanță de 3, 6 luni, contractul se reziliază și toate ratele neajunse la termen devin
scadente. Asupra ratelor restante se pot calcula dobânzi penalizatoare care, însumate, nu
pot depăși dobânda legală. Casa de ajutor reciproc evaluează lunar calitatea portofoliului
de împrumuturi și volumul pierderilor potențiale cauzate de împrumuturile ce nu au fost
restituite la termenele scadente sau la scadență, și constituie și menține provi zioane în
valoare de 100% din soldul împrumuturilor restante peste 12 luni sau în valoare de 35%
din soldul împrumuturilor restante între 1 și 12 luni. Pentru a diminua riscul de nerestituire
a împrumuturilor acordate, casa de ajutor reciproc poate încheia contracte de asigurare. În
cazul trecerii la executarea silită a membrului debitor, casa de ajutor reciproc va acoperi
din oficiu împrumuturile pe seama fondului social al acestuia, apoi îl va urmări pe debitor
și/sau pe giranții acestuia numai pentru sum a restantă și dobânzile aferente. Dacă după
acoperirea împrumutului și dobânzii restante mai rămâne în sold fond social, titularul va
putea sa -și retragă suma respectivă.

19
CAPITOLUL 2 Descriere generală

Banca Comerciala Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup
financiar din România, incluzând operațiunile de bancă universală (retail, corporate &
investment banking, trezorerie și piețe de capital), precum și societățile de profil de pe
piața leasingului, pensiilor private și a băncilor de locuințe. BCR este banca nr.1 în
România după valoarea activelor (peste 15 mld EUR), banca nr.1 după n umărul de clienți
și banca nr.1 pe segmentele de economisire și creditare. BCR este cel mai valor os brand
financiar din România, după gradul de încredere al clienților și după num ărul celor pentru
care BCR este principala instituție cu care fac banking.
BCR oferă gama completă de produse și servicii financiare prin intermediul unei rețele
de 22 de cen tre de afaceri si 23 de birouri mobile dedicate companiilor și 509 de unități
retail localizate în majoritatea orașelor din întreaga țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR
este banca nr.1 din România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR având la di spoziție
cea mai mare rețea națională de ATM – aproape 2.100 de bancomate și POS – 13.500 de
terminale pentru plată cu cardul la comercianți, precum și servicii complete de Internet
banking, Mobile Banking, Phone banking și E-commerce.

2.1 Istoric

1990 – se con stitui e Banca Comercială Română prin preluarea activităților comerciale ale
Băncii Naționale a României
1998 – BCR deschide o filială la Chișinău, în Republica Moldova
1999 – BCR fuzionează prin absorbție cu Bancorex
2001 – BCR Leasing se lansează pe piața românească
2003 – Privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC
2004 – BCR instalează Automate de Schimb Valutar (ASV)2005 – Se înființează BCR
Asigurări de viață

20
2006 – Banca austriacă Erste Bank finalizează achiziționarea Bănci i Come rciale Român e.
Erste Bank a achiziționat 61, 8825%* din acțiunile BCR de la Guvernul Român, BERD și
IFC în urma achitării a 3,75 miliarde Euro.
2007 – BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piața ro mânească2008 – Banca
Comercială Română vinde operaț iunile de asigurări către Vienna Insurance Group
2008 – BCR Banca pentru Locuințe intră pe piața românească
2009 – BCR adoptă un program de emitere de obligatiuni pe termen mediu – Medium
Term Notes (MTN) – in valoare totala de 3 miliarde EUR.

BCR a marcat, de -a lungul timpului, mai multe premiere pe piața bancară românească,
printre care:

1994 – BCR devine primul acceptator de carduri din România și membru principal
EUROPAY
1995 – BCR emite prime le carduri de debit din România sub siglă internaționa lă.prima
tranzacție la un ATM în România
2000 – BCR lansează primul credit de trezorerie pentru persoane fiziceBCR este prima
bancă din România care efectuează operațiuni cu titlur i de valoare pe piața secundară.
2002 – BCR lansează primul credit ipotecar de pe piața bancară românească
2003 – BCR este prima bancă românească furnizoare de credite ipotecare clienților retail și
corporate.
2005 – BCR permite utilizarea, în rețeaua sa d e POS și ATM a cardurilor cu CHIP
(smart -card).
2006 – Banca Comerciala Română lansează în premieră, prin Universitatea BCR,
programul de practică – STUDENT

21
BCR – care permite studenților efectuarea practicii în cadrul a șapte sucursale BCR din
București BCR es te prima instituție bancară din România care a lansat o rețea d e birouri
specializate la nivel națio nal – „EU Office BCR” – dedicate exclusiv fondurilor europene

Dintre cele 3 sisteme de organizare a activității bancare (modelul american, european și
asiatic),BCR Erste prezintă caracteristicile modelului european, mai precis a subsistemului
anglosaxon.Prin centrala ei, B.C.R. îndeplinește funcția de coordonare pentru toate
activitățile ce se desfășoarăîn sucursalele județene și cea a municipiului București,
sucursale și agenții, asigurând aplicareacorectă a legilor, ho tărârilor și a tuturor actelor
normative ce guvernează activitatea bancară.Astfel, centrala băncii elaborează norme
specifice ce trebuie respectate de unitățile însubordine.În cei 19 ani de activitate, BCR a
învățat cum să câștige încrederea și cât de impo rtant este sămențină încrederea clienților
săi. Pentru a atinge acest obiectiv. Banca și -a construit o imaginesocialå bazându -se pe
calitate, valoare și onestitate.
BCR menține cele mai înalte standarde de confidențialitate pentru protejarea informațiilor
referitoare la clienți, afacerile și conturile acestora și este angajată săasigure un dialog
deschis și transparent cu clienții săi.Un element caracteristic subsistemului anglosaxon și
întalnit și în cadruluui BCR este faptul căexistă un departament de mar keting responsabil
cu dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții șitotodată un departament de cercetări de
marketing responsabil cu studierea nevoilor și dorintelor clientilor și în același timp cu
dezvoltarea serviciilor, adaptate nevoilor acestora. Organigrama directiei de marketing se
prezintă astfel:
Direcția Marketing
Cateva at ribuții pe care aceasta le are :
Linia funcțională: Președinte executiv Direcția Marketing Echipa cercetări de marketing
Echipa planificare și urmărire buget Departamentul publicitate Departamentul marketing
regional și Departamentul marketing al clientelei
-Asigură suport în activitatea de planificare a bugetului

22
-Detaliază bugetul planificat al direcției în structura aprobată,
urmarește/verificărealizarea/angajarea bugetul ui direcției
-Fundamentează, implementează și urmărește realizarea planului anual de cercetare pe
bazacercetărilor standardizate la nivelul Grupului Erste Bank și acelora specifice
activitățiicurente din cadrul băncii
-Gestionează relația cu firmele de spe cialitate pentru realizarea cercetărilor de
marketing,interpretează datele cuprinse în rapoartele finale ale cercetărilor și finalizează
concluziile
-Gestionează activitățile de mystery shopping, raportează lunar cota de piață BCR
conformRaportului BNR pri vind comportamentul financiar al populației și companiilor
-Asigură promovarea și respectarea imaginii băncii în conformitate cu standardele
GrupuluiErste Bank, elaborează strategia media pentru planul de marketing
-Gestionează activitățile de planificare și cumparare media, relația cu partenerii media
-Sponsorizează acțiunile sportiveO altă caracteristica BCR, specifică subsistemului
anglosaxon este faptul că activitățile desfășuratesunt grupate în functie de tipul de clienți
în: activitati destinate segm entului retail și activitățidestinate segmentului corporate
.
2.2 Descrierea pachetelor de produse de pe piață

Oferta BCR pentru clienții corporate include conturi, decontări complexe, credite pe
termen scurt,mediu și lung, finanțări structurate și credite sindicalizate, finanțări complexe,
servicii de investiții bancare, cash management, garanții și scrisori de ga ranție bancară,
operațiuni cu bilete la ordin. În plus, companiile “blue chips” și societățile mari au atât
posibilitatea de a negocia dobânzile pentrudepozite la un volum semnificativ al
disponibilităților, cât și posibilitatea de a constitui depoziteover night la o rată a dobânzii
atractivă. Ele beneficiază de servicii de cash management pentru omai bună alocare a
resurselor și de servicii de consultanță pentru alegerea modalităților optime definanțare a
proiectelor.Pe langă produsele și serviciile bancare tradiționale, clienții corporate
beneficiază de serviciifinanciare adiționale oferite de bancă împreună cu subsidiarele
Grupului, precum factoring șirespectiv leasing, asset management, consultanță financiară,

23
fuziuni, achiziții și atragere de capital.Adi țional, clientilor le sunt oferite servicii de
asigurare a proprietăților, mașinilor și încărcăturilor, precum și a garanțiilor bancare. BCR
a avut realizări notabile în domeniul activității de internet banking, clienții corporate
beneficiind de serviciile Multicash si e -BCR pentru sporirea calității șieficienței
serviciilor.Conturi curente și servicii atașate
•Conturi curente în lei
•Conturi curente în valută
•Încasari și plăti (ordin de plata, cec, cambia, bilet la ordin)
•Direct debit
•Standing order Ins trumente de investire
•Depozite in lei
•Depozite negociate
•Depozite overnight
•Certificate de depozit cu discount în lei și valutaSolutii de finantare
•Credite:
A)
Pe termen scurt : Linia de credit în lei și valută, credit pentru produse cu ciclu lung de
fabricație, credit pentru (pre)finantarea exporturilor, credit pentru descoperire de
cont(overdraft), operațiuni de factoring intern, operațiuni de factoring extern, facilitatea de
credit multivalută, linia de credit pentru IMM „Ideal Curent BCR”,
B)
Pe termen mediu și lung : facilitatea de credit multiprodus, credit pentru promotorii
mobiliari, credit ipotecar, credit pentru activitatea de leasing, operațiuni de forfetare pe
piața primara de capital,
•Garanții : Scrisoarea de garanție externă, scrisoarea de confort, avalizarea efectelor
decomerț

24
•Internațional : acreditivul documentar, incasso, carduri și servicii conexe (BCR
MastercardBusiness Credit USD, BCR Mastercard Business Debit EUR, BCR Mastercard
BusinessDebit RON, BCR Visa Business Debit USD, BCR Visa Business Electron Credit
Ron,BCR Visa Business Electron IMM Debit RON)
•Electronic banking : Multicash, decontarea eletronică a datoriei vamale
•Alte produse și servicii : întocmirea si verificarea de studii de fezabilitate/plan de
afaceri,colectarea și/sau transportul numerarului

2.3 Creditul bancar – definire și caracteristici

Creditul bancar cuprinde o sferă largă de raporturi angajând modalități diferite pe termen
scurt, mediu și lung privind operațiuni bazate pe înscrisuri sau nu, garantate sau
negarantate în fiecare caz în parte sau în cadrul unui acord general. Această for mă de credit
este foarte larg răspândită având ca obiect acea parte disponibilă a capitalului numită
capital de împrumut. Creditul bancar este principala sursă pentru asigurarea fondurilor
bănești necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei n aționale. El intră în
categoria împrumuturilor în bani.3

Funcțiile creditului :
o Funcția distributivă
o Funcția de transformare a economiilor ȋn investiții
o Funcția de reglare a emisiunii monetare
o Funcția de asigura rea a stabilității prețurilor
Creditul bancar se acordă persoanelor juridice sau persoanelor fizice sub formă
banească de către instituțiile bancare ȋn derularea capitalului de ȋmprumut. Comerci anții
care acordă partenerilor de afaceri credite comerciale sunt nevoiți să apeleze, la rândul lor,
la creditele bancare pentru a -și reconstitui capitalul necesar continuării sau reluării
activităților specifice. Legătura ȋntre creditul comercial și cel b ancar, constă ȋn faptul că

3 Ioan, V. (2010), Monedă și credit, Editura Europlus, Galați, pag. 38.

25
primul nu poate fi conceput fără existența celui de -al doilea, iar creditul bancar se dezvoltă
ȋn mare parte datorită celui comercial. Există perioade de timp – mai mici sau mai mari –
când ȋn activitatea oricărui agent economic sau societate anumite sume de bani rămân
neutilizate, deci inactive. Asemenea disponibilităților bănesti, care de regulă – sunt păstrate
la o instituție financiară, provin din: economii ale populației, sume reprezentând
amortizarea capitalului fix, sume ce se adună pentru salarii, profiturile obținute până la
utilizarea lor, sume ȋncasate de bugetul de stat sau de bănci până la momentul cheltuirii lor
etc. Aceste sume de bani, temporar disponibile, pot fi ȋmprumutate altor agenți economici
care ȋn activităț ile lor au nevoie de credite pentru a se aproviziona, pentr u a-și extinde
afacerile etc. 4 Prin formarea depozitelor bancare pe seama disponibilităților, pe de -o parte,
și acordarea de credite pentru activitatea de exploatare curentă sau realizarea obiecti velor
de investiții, pe de altă parte, băncile și clienții lor (ȋntreprinzătorii) se găsesc ȋ n raporturi
de reciprocitate.5
credit sunt, pe de o parte băncile, iar pe de altă parte
poate contribui la sporirea capitalului real, când vizează proiecte de investiții sau poate
servi doar la mișcarea capitalului, cân
limite în ceea ce p rivește posibilii beneficiari;
că aceștia, având deschise conturi bancare, formează depozit e, pe care banca le folosește
pentru acordarea de credite.6

2.4 Relația bancă – client

Relațiile care există ȋntre bancă și client sunt cele dintre debitor și creditor. Într -o primă
fază, clientul poate fi creditorul și banca debitorul. Situația se s chimbă ȋn cazul ȋn care

4 Minea, S.M., Costaș, F.C. (2013), Dreptul finanțelor publice, Volumul I, Editura Universul Juridic,
București, pag. 114.
5 Turliuc, V., Cocriș, V., Roman, A., Dornescu, V., Stroie, O., Chirleșan, D. (2009), Monedă și credit,
Editura Universitații “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, pag. 166.
6 http://fi nante -banci.luxdesign28.ro/credite -bancare/cele -mai-importante -tipuri -de-credite, consultat la data
06.05.2017

26
clientul ȋmprumută bani de la bancă. Banca nu doar acceptă depozite, ȋntrucât ea poate
folosi fondurile ȋn scopul unor afaceri dar ȋși asumă obligația de a restitui, la cerere,
valoarea depozitelor. Un potențial important pentru de zvoltarea activității bancare ȋl oferă
diverșii clienți care au diferite cerințe, ȋn concordanță cu afacerile lor sau cu nevoile
personale. După o perioadă de timp, ȋn funcție de noile condiții existente ȋn economie și
societate, cerințele și nevoile clien ților se pot schimba. Diferitele tipuri de clienți,
reprezintă un lucru avantajos pentru bancă ȋntrucât ȋși diversifică serviciile, astfel va primi
depozite și va acorda ȋmprumuturi pentru afaceri dar și pentru persoane fizice. Avantajele
clienților pot fi considerate:

purta asupra lor mari sume de
bani ȋn numer ar);7
Pentru a -și păstra clienții, băncile trebuie să satisfacă nevoile clienților și să ofere servicii
performante. În funcție de serviciile și avantajele oferite, clienții vor alege pe baza nevoilor
o anumită bancă. Acest criteriu va conduce, ȋn timp, la o industrie bancară dezvoltată ȋn
funcție de cerere și vor determina băncile să introducă noi produse și servicii bancare, ȋn
conformitate cu practica bancară internațională. Dintre cele două categorii de clien ți:
persoane fizice și persoane juridice, majoritatea conturilor deschise sunt deținute de către
persoanele juridice.

7 Brezeanu, P. (2011), Finanțele personale în România, Editura C.H. Beck, București, pag. 192

27
CAPITOLUL 3 Studiu de caz

Am ales creditul de nevoi personale in suma de 20000 lei atat la IFN –CAR Solidaritatea
Braila cat si la banca BCR. Mai jos voi atasa graficul de rambursare pentru IFN ,respectiv
BCR. Am ales pentru prima comparatie perioada maxima de rambursare a creditului ,adica
60 de luni si mai apoi perioada medie de rambursare de 36 luni.
CAZ 1

BCR – 60 de luni p erioada de rambusare

28

IFN – perioada de rambursare de 60 luni

29
CAZ 2

BCR – perioada de rambursare este de 36 luni

30

IFN – 36 luni perioada de rambursare

31

32
CAPITOLUL 4 Comparatie intre IFN si BCR

IFN-ul este o institutie financiara nebanca ra care ofera credite. Didferenta dintre o banca si
un IFN este data de faptul ca bancile pot tine depozite pe cand IFN -urile nu.

Motivul pentru care v -ati indrepta catre IFN -uri pentru a solicita un imprumut ar fi generat
de faptul ca puteti astfel sa be neficiati de avantajele puse la dispozitie de banci, dar si de
cele specifice oferite de catre IFN -uri.

Institutiile Financiare Nebancare (IFN -uri) sunt reglementate, ca si bancile, de catre Banca
Nationala a Romaniei, ba mai mult de atat, ele nu pot functiona fara acreditare din partea
BNR.

Avantajele creditelor nebancare in comparatie cu cele bancare:
– un IFN iti trimite banii imprumutati oriunde doresti, nu procedeaza precum bancile sa te
oblige sa iti derulezi operatiunile prin intermediul ei;

– un IFN este destul de maleabil si ii poate oferi clientului o alta perioada de rambursare,
ori alte conditii de rambursare, in functie de veniturile detinute de client la un anumit
moment si de nevoile acestuia;

– IFN-urile accepta mai multe tipuri de v enituri si sunt atente la aceasta insumare a lor, in
functie de care se determina gradul de indatorare al fiecarui client in parte;

33
– aceste societati nebancare ofera mai multa transparenta in privinta costurilor totale
implicate de un credit si mentin o mai buna comunicare pe durata derularii contractului de
imprumut;

– durata de analiza a dosarului este mult diminuata, chiar si pentru creditele ipotecare, in
comparatie cu cea practicata de banci;

– un avantaj major al imprumuturilor nebancare este dat de ratele fixe intalnite la
majoritatea IFN -urilor. Acest aspect este unul foarte important in contextul actual in care
roborul si euriborul sunt in continua fluctuatie.

Pe langa aceasta usurinta de contractare a creditelor nebancare, datorata in principa l
conditiilor reduse de eligibilitate, iFN -urile au implementat pe platformele online proprii
calculatoare prin care clientii iti pot determina ratele unui credit, pot vedea ce suma
maxima pot imprumuta in functie de venitul lunar detinut. In acest fel s -a realizat o crestere
a flexibilitatii in privinta evaluarii cererii de credit precum si o crestere considerabila a
comoditatii de accesare si o diminuare a timpului necesar pentru aceste operatii.

Sunt o serie de IFN -uri ce iti trimit colaboratorii la tin e acasa, ba mai mult de atat, unele iti
ofera si posibilitatea gestionarii creditului la domiciliu, fireste, contra cost. Aceste credite
rapide la domiciliu implica faptul ca respectivul colaborator iti aduce banii acasa, dupa
care se deplaseaza saptamanal sa ridice rata.

Cu alte cuvinte, accesarea online a creditelor nebancare este una ce inlesneste accesul la
bani, venind in sprijinul clientilor.

34
Daca ne gandim ca unele Institutii Financiare Nebancare iti acorda creditul chiar daca esti
restantier la ba nci, deci esti inscris in Biroul de Credit ca rau -platnic, putem spune cu
adevarat ca discutam de imprumuturi permisive, acordate in mod rapid.

Odata cu celebrele credite cu buletinul ce au lasat in urma foarte multi restantieri, in
special la banci, s -a inmultit foarte mult si numarul celor ce doresc sa acceseze
imprumuturi nebancare, in special cele rapide, mai lejere.

Trebuie sa stiti ca nu toate IFN -urile acorda credite restantierilor, celor rau -platnici, insa,
cele care o fac marjeaza pe produsele de tip rapid, acordate online.

Daca v -ati decis sa apelati la aceste imprumuturi nebancare, dorind sa faceti rost de bani
usor, fara batai de cap la accesare si intr -un mod rapid, trebuie sa apelati la societatile ce
furnizeaza astfel de servicii, anume, Institutiile Financiare Nebancare.

Facand o analiza generala a cerintele societatilor nebancare, putem spune ca majoritatea
IFN-urilor solicita conditii minime de creditare.

In piata exista o lunga lista de Institutii Financiare Nebancare ce acorda impru muturi, cu
diferente clare de la una la alta, insa, in privinta conditiilor ce trebuiesc indeplinite,
majoritatea au printre aceste deziderate urmatoarele:

– o varsta cuprinsa intre 21 si 69 de ani;
– un domiciliu stabil in Romania;
– un venit minim lunar , proportional cu suma dorita, proportie ce defineste gradul de
indatorare.

35
La o prima analiza, majoritatea clientilor indeplinesc aceste conditii.

Daca v -ati incadrat la aceste conditii strice de eligibilitate, veti avea nevoie de urmatoarele
documente:

– buletinul sau cartea de identitate;
– fluturasul de salariu (un cupon recent de pensie) sau o adeverinta de venit.

Daca ati apela la creditele bancare si n -ati avut succes, nu trebuie sa disperati, IFN -urile
solicita dupa cum puteti constata conditii m inime de eligibilitate, iar documentatia este
redusa la maxim. Ce mai trebuie sa faceti este sa alegeti cu grija Insitutia Financiara
Nebancara la care doriti sa va imprumutati.

De exemplu, daca veti avea nevoie de o suma de 3.000 de lei, pe o perioada de 12 luni, la
banca contractand un credit de nevoi personale veti avea o dobanda intre 14 si 25%, deci
costul creditului se ridica la 420 – 750 de lei. Daca n -aveti succes la banci si va veti orienta
catre Institutiile Financiare Nebancare, costul creditulu i va ajunge la 800 – 1.500 de lei,
aferent unor dobanzi intre 30 si 50%. Aceste valori poate vi se par mari pentru produsele
nebancare, insa, trebuie sa stiti ca ele sunt printre cele mai bune practicate de IFN -uri, caci
daca ne orientam catre zona imprumu turilor rapide, dobanzile, si ma refer la dobanzile
anuale efective, variaza intre 100% si 4000%.

Avantajul acestor imprumuturi nebancare, chiar si in situatia acestor dobanzi mai mari, este
dat de faptul ca ele sunt contractate pe perioade destul de redu se, de aceea, dobanda anuala
efectiva nu se simte la costul unui credit pe termen scurt, mai ales daca -l rambursezi in rate
saptamanale.

36
Un aspect important pe care trebuie sa -l luati in considerare atunci cand solicitati un
imprumut nebancar este acela d e a cunoaste in detaliu si de a va lamuri cu privire la toti
termenii contractului de finantare, indiferent de natura acestuia. Cititi cu atentie ce scrie,
iar daca nu intelegeti, solicitati lamuriri; nu ezitati sa intrebati, indiferent de natura
neinteleg erii.

Care sunt avantajele imprumuturilor nebancare?

– rate fixe
– servicii de calitate
– fara costuri ascunse
– poti plati rata si la domiciliu
– stii de la bun inceput cat ai de plata
– nu sunt necesare garantii
– costurile imprumutului raman neschimbate

Costurile creditelor nebancare sunt clar mai ridicate decat a celor bancare, insa, daca avem
in vedere ca aceste Institutii Financiare Nebancare iti furnizeaza un serviciu complex,
asumandu -si niste riscuri majore in cazul creditelor fara gara ntii, poti usor sa intelegi de
unde decurg aceste dobanzi mari. Costul total al imprumutului se stabileste printr -un
contrat, transparent, si nu poate fi schimbat decat cu acordul partilor, ca orice contract,
deci, ce e scris in contract asa ramane, daca n u va dati acordul spre alte optiuni.

Un alt punct important pe care -l intalnim la IFN -uri este acela ca iti pot reesalona ratele, in
cazul in care intervine o problema financiara pe parcurul derularii contractului de credit. La
acest capitol societatile n ebancare sunt mult mai flexibile decat bancile.

37

De asemenea, in cazul societatilor nebancare ce practica gestionarea creditului la
domiciliu, prin faptul ca au colaboratori ce se intalnesc saptamanal cu clientii, determina o
mai buna comunicare si in acel asi timp, clientii pot primi sfaturi despre reesalonari, daca
este cazul, ori despre o optimizare a imprumutului, daca veniturile se modifica pe parcursul
perioadei de creditare.
La nivelul anului 2016, imprumuturile nebancare au o reputatie mult mai buna decat acum
cativa ani in urma, cand, in special sistemele de acordare a creditelor de catre IFN -uri erau
destul de blamate, si ne referim in special la accesarea online, unde se ascundeau o serie de
date importante.

In 2016, a inceput sa existe o concuren ta serioasa intre banci si IFN -uri in privinta
acordarii de imprumuturi rapide, motiv pentru care si conditiile de eligibilitate sunt mai
lejere, si costurile parca s -au mai redus.
Vom avea in 2016 o concurenta acerba in special pe segmentul creditelor rap ide fara
adeverinta de venit, intre IFN -uri si banci. Pe de -o partea IFN -urile vor miza pe creditele
lor rapide usor de accesat, iar pe de alta parte, bancile vor miza exclusiv pe data furnizate
de ANAF, daca primesc acordul din partea clientilor.

Daca vi ne vorba de restantieri, al caror numar a fost intr -o continua crestere, putine
institutii financiare au acceptat sa ii imprumute, insa, cei care au facut -o, le-au alocat forme
de creditare rapida, la niste costuri uriase.

Ramanand printre putinele optiun i de finantare pe care o au restantierii bancilor si cei cu
venituri mici, imprumuturile rapide de la IFN -uri s-au diversificat foarte mult, mai ales la
nivel de accesare.

38
Cea mai rapida forma de imprumut nebancar pe care o intalnim la nivelul anului 2016 este
de acum celebrul credit pana la salariu de la Viva Credit. Aceasta societate nebancara
acorda credite si restantierilor, insa, dobanzile percepute sunt foarte mari.

Alte variante de imprumuturi rapide destinate chiar si restantierilor sunt formele d e
imprumut la domiciliu, cum intalnim de exemplu la Provident. Aceasta institutie ce ofera
credite nebancare, pune la dispozitia clientilor formulare ce se pot completa online si
consultanti care iti vin acasa pentru a discuta conditiile de creditare.

Potrivit datelor BNR, peste 700.000 de persoane fizice inregistrau, la finalul lunii
februarie, anul trecut, restante mai mari de 30 de zile la creditele contractate de la banci si
institutii financiare nebancare, sumele intarziate la plata atingand nivelul d e 9,7 miliarde de
lei.

Variantele de creditare ale Institutiilor Financiare Nebancare, la nivelul anului 2016 s -au
diversificat foarte mult, iar bancile au inceput sa tina pasul. Un lucru demn de remarcat la
inceputul lui 2016 este ca bancile au scos pe p iata imprumuturi rapide, cu un termen de
aprobare si acordare a banilor foarte redus.

Pe de alta parte, IFN -urile ce se axeaza foarte mult pe mediul online, a venit cu oferte
foarte imbietoare, de genul creditelor de nevoi personale marca FRFS, cu o doban da foarte
mica, asemanatoare cu cea practicata de bancile comerciale pentru aceleasi tipuri de
produse.

Oricum, creditele nebancare au mai scazut ca amploare, desi, la nivel european se stie ca
romanii sunt deschisi la astfel de forme de creditare, chiar fara a avea resentimente in
privinta costurilor, evident faptul se datoreaza in special numarului mare de restantieri ce
apeleaza la produsele nebancare si le si primesc.

39
Bibliografie
1. Ioan, V. (2010), Monedă și credit, Editura Europlus, Galați
2. Minea, S.M., Costaș, F.C. (2013), Dreptul finanțelor publice, Volumul I, Editu ra
Universul Juridic, București
3. Turliuc, V., Cocriș, V., Roman, A., Dornescu, V., Stroie, O., Chirleșan, D. (2009),
Monedă și credit, Editura Universitații “Alexandru Ioan Cuza”, Iași
4. https ://www.bcr.ro
5. http://finante -banci.luxdesign28.ro/credite -bancare/cele -mai-importante -tipuri -de-
credite