Specializarea Finanțe, bănci și asigurări [625521]

Specializarea Finanțe, bănci și asigurări

Lucrare de disertație

Coordonator
Conf. Univ. Dr. Zăpodeanu Daniela
Absolvent: [anonimizat], 2018

Specializarea Finanțe, bănci și asigurări

Produse și servicii bancare pentru
profesii liberale

Coordonator
Conf. Univ. Dr. Zăpodeanu Daniela
Absolvent: [anonimizat], 2018

Cuprins

1. PRODUSE SI SERVICII BANCARE AFERENTE
PROFESIILOR LIBERALE ………………………….. …………………….. 1
1.2 Orientări în promovarea de noi produse și servicii bancare în
contextul mutațiilor structurale din economie ………………………….. …………. 2
1.2 Conditiile de accesare a unui împrumut pentru profesii liberale ………. 7
2. UNIUNEA SI ASOCIAȚIILE DE PROFESII LIBERALE ……. 12
2.1 Uniunea Profesiilor Liberale Din România ………………………….. ……….. 12
2.2 Colegiul med icilor dentiști din Rom ânia ………………………….. …………… 15
3. STATISTICI AFERENTE PROFESIILOR LIBERALE ………. 16
4. STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………. 21
4.1 BT – Divizia pentru medici ………………………….. ………………………….. ……22
4.2 Libra Internet Bank ………………………….. ………………………….. ……………. 28
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. .33
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. …………………….. 35
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 37

1
1. PRODUSE SI SERVICII BANCARE AFERENTE PROFESIILOR
LIBERALE

În condițiile actuale ale dezvolt arii economice și a cresterii fluxurilor comerciale, a
fenomenului de globalizare și a existentei unei concurenț e acerbe , unele dintre cele mai masive
schimbari din ultima decada si jumatate s-a infaptuit în sistem ul bancar.
Instituțiile de credit constituie , în toate colturile lumii, actori activi la realitatea economică,
caracterizati de dinamisc , flexibilitate și cu o mare adaptibilitate la schimbările ce se petrec in
piața, avand capacitatea de a creea cerere de servicii si produse . Avand ca punct de pornire faptul
ca instituțiile de credit, prin natura activităților d erulate , funcți onand într-un mediu reglementat,
se consideră faptul că o economie este cu atât mai sănătoas a, mai sigura si cu performante mai
ridicate , cu cât sistemul bancar operează in baza principii lor de prudențialitate și de management
al ricurilor .
Sistemul integrat de management al calității permite îmbunătățirea intr-o forma continua a
calității produselor și serviciilor furnizate de societatile bancare , permitand astfel creșterea
satisfacției clienților și a celorlate părți implicate iar pe aceasta baza, îmbunătățirea permanenta a
performanțelor băncilor în afaceri. Pentru obtinerea unor avantaje a la long , instituțiile de credit
trebuie să ia în calcul aspect specifice ale implementării acestor sisteme de management al calității
legiferate de standa rdele internaționale în aferente .1
Instituțiile de credit prezente in România au de a face din ce în ce mai mult cu exigențele,
sistem mului eficient de management al calității. Ele au înregistrat în ultimii ani o creștere
semnificativă a numărului lor, o m odificare substanțiala a structurii de capital și a acționariatului,
o diversificare considerabilă a ofertei de produse și servicii, o accentuare a concurenței, toate
acestea pe fondul preocupărilor constante ale BNR pe de -o parte, de creare a structurii normativ e

1 Nicolae Danil ă, Aurel Octavian Berea – Managementul bancar, fundamente si orientări, Editura
Economică, 2000

2
necesar e pentru asigurarea unei funcționări prudențiale și de supraveghere permanenta a
performanțelor acestora și pe de altă parte, de configurare a instituțiilor și reglementărilor aferente
aderării la UE.

1.2 Orientări în promovarea de noi produse și servicii bancare în contextul
mutațiilor structurale din economie

Pentru a exista ca afaceri viabile, băncile au nevoie de clienți. Diferitele tipuri de clienți au
cerințe diferite, în concordanță cu afacerile lor sau cu nevoile personale, oferind un potențial
important pentru dezvoltarea activității bancare. Cerințele și nevoile clienților se pot schimba, după
o perioadă de timp, în funcție de noile condiții existente în economie și societate. Pentru o bancă
este avantajos să aibă diferite tipuri de c lienți, întrucât astfel, va primi depozite și va acorda
împrumuturi atât pentru afaceri cât și persoanelor particulare
In domeniul strategiei bancare, problema dezvoltarii de noi servicii și produse ocupă un
loc central în conditiile intensificării concurenței și a luptei tot mai acerbe pentru ”păstrarea sau
lărgirea “segmentului de piață”.2
In ceea ce privește gama de inovații, acestea privesc două categorii importante
pe de o parte, instrumentele financiare derivate (futures, options, forward, swaps, caps,
floor, collars etc.)
iar pe de altă parte, noi instrumente mente de bază, respectiv produse și servicii bancare
(factoring, leasing, custodie, carduri, evaluarea bonității clientului, operațiuni pe piața
de capital, credite în proces de privati zare, credite pentru populație, credite pentru
anumite categorii sociale si concepute speciale pentru anumite nevoi precum cele
pentru profesii liberale, servicii de a consultanta bancară etc.)

În cadrul strategiei bancare, preocupările in vederea introduce rii de produse sau servicii

2 Cezar Basno, Nicolae Dardac – Produse , costuri și performanțe bancare, Editura Economică, 2000

3
bancare noi au ca scop : de a satisfice cerintele clientilor , în condiții de eficienta economica,
productivitate, cost și un nivel ridicat al calitatii comparat cu cee ace ofera concurenta ; asigurarea
unei avarietati de produse și servicii, cel putin la un nivel asemenator sau chiar mai bun al unor
banci concurente atat pe piata bancara in general cat si pe diferite nise, in special ; promovarea
unor produse si servicii croite special pe nevoile clientului, personalizarea suite de serviicii
oferite si o mai mare apropiere de client prin abordarea si relationarea mai prietenoasa cu acesta ,
care sa faca posibila o imbunatatire relatiilor contractuale , a gamei accesate de catre client si a
unei cresteri organice sanatoase.
In vederea implementarii strategiei bancii in acet domeniu este imperios necesar ca
directiile operative ale bancii sa determine3:

Segmentul de activitate (industrie, transporturi, construcții, comerț, agricultură, turism
etc.) și gama de clienți cărora li se adresează noile produse și servicii. în acest context, prezintă
importanta:
 mărimea firmei, stabilitatea economico -financiară a acesteia din ultimii 5 -6 ani, precum
si gradul de acoperire a producției cu contracte sau comenzi la intern sau export pentr u
perioada următoare (pe termen scurt sau mediu) apecte care influențează nemijlocit
administrarea firmei de către bancă, precum și profitabilitatea.

 nivelul de tehnicitate al societății comercialei măsura în care se adaptează’ la noile
cerinte legate de modernizare, cu consecințele reflectate în costurile privind cercetarea,
existenta de produse pe stoc sau mărimea fondurilor solicitate de la bancă;
 orientarea firmelor spre operațiuni comerciale externe (export -import, transporturi,
constructii turism int ernațional) sau pe piețele externe de capital, ceea ce afectează genul
de operatiuni solicitate de la bancă și amploarea tranzactiilor valutare;
 căile de atragere de noi clienți potențiali viabili și cu certe posibilități de dezvoltare, în
legatura cu care sunt necesare informații privind pozitia lor actuală, perspectivele de
afaceri so oferirea de condiții preferențiale de servire, de tipul “băncii de casă”.

3 Aurel Octavian Berea – Strategia bancara, 2002, editura Expert

4
Conditiile de lansare a noilor produse si servicii, astfel incat acestea sa prezinte un grad
inalt de eficienta, in care scop se vor avea in vedere:
 moalitatea prin care sunt satisfacute unele trebuinte sau solicitări ale clientului în mod
prietenos si rapid , in vederea menti nerii si cresterii increderii clientilor fata de
imaginea bancii , precum si de a oferii servicii si pachete complete la costuri realiste
fata de puterea de cumparare a categoriei cararo se adreseaza;
 oferirea noilor produse și servicii se poate face folosi nd fie propunerea de vânzare
“individuală” sau a unui “pachet” de noi instrumente bancare, care conțin unele
elemente “atractive” -adevărate locomotive care să antreneze și alte instrumente în
curs de afirmare;
 proiectarea evoluției produsului sau serviciului în timp, în corelare strânsă cu cea a
altora similare și cu așteptările băncii pe linie de profitabilitate. Pe această linie se va
urmări și îmbunătățirea pe parcurs a noilor produse, oferindu -se clienților unele
produse și servicii mai evoluat e, capabile să facă față cu succes cerințelor clienților și
situației impuse de concurență.

In vederea lansarii unor noi produse si servii se va avea in vedere si luarea in calcul a
unei aparent necunoscute si anume – politica de risc , cu scopul de a reduce la m aximum
riscurile si de a cresterepe cat mai mult beneficiile:
 un spectru larg de produse și servicii comune promovate pentru clienții obișnuiți;
 lansarea unor produse și servicii de inalta specializare , care s a fie adresate unei
tipologii aparte de clienti si anume cei carestiu ce vor si ar plati (poate chiar un pret
mai ridicat) pentru a beneficia ce acel produs sau serviciu „de varf” ;
 acțiuni care să contracareze riscul financiar rezultat dintr -o rată diferită a dobânzii,
riscul valutar datorat modificărilor de curs de schimb sau a riscului concurențial, în
situația în care o parte din firme beneficiaza de diferite avantaje sau conditii
preferentiale.

5
Caracteristicile principale ale produselor bancare sunt :4
 sunt imateriale;
 sunt condiționate de reglementări bancare și fiscale;
 sunt propuse direct clienților;
 implică angajarea clientului în mod direct

În ceea ce privește piața produselor și serviciilor bancare BNR s -a preocupat permanent si
a urmarit a se realiza un sistem bancar puternic, consolidat, sigur , care să ofere o bună intermediere
generand încredere populatiei .5
Principalul obiectiv al BNR în acest domeniu îl constituie impulsionarea dezvoltării
produselor și serviciilor bancare pentru care nivelurile în registrate pe piață sunt mai mici raportate
cu ale pieței potențiale. Pentru a atinge acest obiectiv BNR a efectuat în ultim a perioada o seri e de
studii care au avut scopul de a identifica cauze le care duc la o pondere relativ scazuta a unor
produse sau servicii din oferta oferta băncilor, precum și a acelor factor i care incetinesc dezvoltarea
lor.
Conform a studiilor realizate, BNR ar trebui să treacă la o reglementare și supraveghere
bancară proactivă, incercand astfel sa anticipeze anumiti factori, tend inte si evolutii ale piete pentru
a reusi sa adopte anumite masuri care sa duca la o dezvoltarea sanatoasa .
Multe din produsele și serviciile bancare oferite pe piață se află într -o etapa initiala de
dezvoltare, factorii care incetinesc dezvoltarea lor fii nd in strasa legatura cu :
Structura macroeconomica la un moment dat
Cadrul legal insuficient dezvoltat
Comportamentul actorilor de pe piață

Gradul de educatie financiar -economica, in speta educatia bancara al unor clienti efectivi
sau potentiali este la un nivel scazut ceea ce poate duce la anumite neconcordante intre client si
banca si la o comunicare deficitara intre cele doua parti (ambele fiind perdante in acest caz).

4 Tudorache D, Ivan M, Rusu L, Țârdea P, Mihai C, Management financiar –bancar, Editura Cartea
Universitară, București, 2004
5 Produse Si Servicii Bancare, Mihai Nedelescu , Cristina Stãnescu, Editura Universitarã Bucure sti, 2012

6
Clientii personae fizice sau juridice apeland in ultimul moment la serviciile bancii iar societatea
bancara poate in unele cazuri nu a acordata in toatalitate atentia necesara nevoilor clientului prin
includerea unor servicii de consultanta oferite acestora.6
Per totalul sistemului bancar, referitor la eficiența activității desfasurate , esete necesar a fi
depuse eforturi suplimentare din parte a unor institu tii de credit cu scopul de a ramane competitive
fata de concurenta din mediul extern. În ultim a vreme , băncile comerciale au descoperit o nouă
nișă de piață: profesiunile liberale (avocați, notari publici, arhitecți, executori judecătorești,
contabili autorizați, medic i, farmaciști, evaluatori, ziariști etc.) și PFA (comercianți, prestatori de
servicii sau asociații familiale).
Specialiștii din domeniile profesiilor liberale, care doresc să își finanțeze activitatea curentă
sau investițiile în echipamente, spații și mi jloace de transport, găsesc astăzi o ofertă de credite
destul de variată, tot mai multe bănci luând decizia de a crea produse specializate pentru aceste
categorii profesionale. Creditele acordate persoanelor care desfășoară profesiuni liberale au apărut
relativ târziu pe piața românească, dar ele au câștigat rapid teren, o dată cu punerea la punct a
legislației muncii în acest domeniu. La ora actuală, practic nu mai există nici o restricție pentru
creditarea persoanelor din categoria profesiunilor liberale sau a persoanelor autorizate. În lipsa
carților de muncă, băncile s -au orientat rapid și au stabilit alte tipuri de garanții pentru obținerea
împrumuturilor.
Pentru acestea, băncile comerciale oferă împrumuturi specializate după tiparul creditelor
pentru p ersoane fizice. Restricțiile impuse în cazul persoanelor fizice neaplicându -se prin normele
BNR, creditele pentru PFA ofera acces mai facil la împrumuturi, la obținerea unei finanțări ceva
mai mari decât dacă același individ ar fi accesat împrumutul ca sim plu salariat.
Profesiile liberale sau meseriile libere sunt acele care ofera posibilitatea practicantului in
a avea un control asupra activitatii pe care o desfasoara . Mai exact, el poate avea in acelasi timp
atat rolul de patron cat si cel de angajat. Principalele meserii incluse in categoria celor liberale

6 http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/4f2a2bdb1b3a1Produse_si_servicii_bancare_ -_pag._1 –
30.pdf

7
sunt: notar public, farmacist , arhitect, medic , auditor financiar, avocat contabil, expert tehnic,
medic, scriitor, evaluator , artist s.a. Cine desfasoara o activitate pe cont propriu ca avo cat, consilier
juridic, notar, medic, farmacist, taximetrist etc. poate obține spre exemplu imprumuturi atât pentru
desfasurarea activita tii, cât și pentru investiții. Inclusiv să -și cumpere mașini, case sau terenuri.
Câteva bănci au în portofoliu aceste p roduse bancare, dar condițiile pentru obținerea
împrumuturilor sunt stricte.
Cei care practica profesii liberale au de regula castiguri mari, isi p ermit o mai buna gesti une
a timpul ui, reusind intr -o anumita masura sa si controleze volumul de munca. Liber profesionitii
nu se pot baza pe un venit constant, acesta fluctuad mai mult ca in alte domenii fiind astfel mai
dificial in a previziona venituri si incasarile pe o perioada mare de timp si cu o precizie cat mai
ridicata . Astfel , anumite banci active pe pi ata noastra au venit solutii de finantare persoanlizate
pentru acestia. Nu toti care au contract e de colaborare cu o firmă poate obține un imprumut , chiar
dacă poate demonstra cu declarațiile privind veniturile realizate (Formularul 200) că obține de ani
buni aceste venituri. Este nevoie de o autorizație care să ateste că solicitantul este liber -profesionist
și își desfășoară activitate conform Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. Adică solicitanții trebuie să
fie înscriși într -un ordin profesional recunoscut, cum ar fi Colegiul Medicilor, Ordinul Arhitecților
din România etc.
1.2 Conditii le de accesare a unui împrumut pentru profesii liberale

Acestea sunt cateva din conditiile pe care majoritatea bancilor le vor impune in vederea
accesarii unui credit de investitii pentru cei din domeniul profesiilor liberale. Pe langa acestea,
oricare banca din Romania mai poate cere diferite acte si documente aditionale care sa ates te
anumite incertitudini sau nelamuriri in privinta celor cerute si depuse deja. Observam ca lista de
baza a documentelor necesare este mult mai stufoasa si mai cuprinzatoare decat necesarul minim
pentru persoanele fizice dar se situeaza aproximativ in ace easi plaja fata de necesarul persoanelor
juridice.

8
Criterii de eligibilitate
Solicitantii de credit trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii:
1. sunt cetateni romani sau rezidenti romani;
2. au desfasurat activitate fara intrerupere in domeniu minim 1 an de zile si minim 6
Iuni ca si persoana fizica
3. au sau isi vor deschide cont curent la banca respectiva ;
4. nu se află, la momentul solicitării creditului, în diverse litigii cu Banca pentru
neîndeplinirea unor obligații contractuale sau de altă natură, ante rioare acestei
solicitări;
5. nu sunt instituite popriri pe conturile clientului;
6. la creditele contractate in ultimele 12 luni, figureaza in CRC cu serviciul datoriei A
7. nu figureaza in CIP cu interdictie de emitere cecuri;
8. nu figureaza la S.C. Biroul de Credit cu informatii negative, conform prevederilor
din procedurile interne ale Bancii privind transmiterea si obtinerea datelor
referitoare la creditele bancare Ia/de la Biroul de Credit, in vigoare la data analizei;
9. nu are datorii restante (mai vechi de 60 de zile) la bugetul de stat sau al asigurarilor
sociale;
10. venitul mediu lunar pe ultimele 12 luni din activitatile prestate trebuie sa fie cel
putin 850 lei;
11. se incadreaza in categoria A, B sau C de risc general de creditare impotriva sa nu a
fost des chisa procedura insolventei in baza Legii 85/2006.
Tabel nr.1 Sursa: https://www.cec.ro/UserFiles/File/Criterii_de_eligibilitate_Credit_pentru_investitii.pdf

9
Lista documentelor necesare
 Cererea de credit
 Autorizatia de functionare a asociatiei familiale/persoanei fizice autorizate vizata la
zi de organele competente. In cazul producatorilor agricoli individuali, se va solicita
si certificatul de producator agricol individual eliberat de primarie
 Certificat de inregistrare la Registrul Comertului/ Organizatiile profesionale care le
autorizeaza certificatul constatator de la Registrul Comertului aflat in perioada de
valabilitate. Aceste documente vor fi depuse in copie la dosarul de credit, dupa ce se
vor viza “conform cu origin alul” de catre ofiterul cont / ofiterul servicii clienti.
 Actele de identitate ale membrilor asociatiei familiale/persoanelor fizice autorizate
 Actul de identitate al garantilor
 Declaratie privind acordul pentru accesarea Centralei Riscului de Credit
 Declaratie privind acordul de transmitere, prelucrare si consultare a informatiilor
la SC Biroul de Credit SA
 Declaratia de impozit pe venit din activitati independente pe ultimul an, depusa la
organele fiscale si cuantumul debitelor cu care este inregist rat
 Declaratia estimata de venit pe anul in curs depusa la organele fiscale
 Declaratia privind impozitul pe venitul global pe ultimul an, depusa la organele
fiscal Carte de Munca daca e cazul
 Adeverinta de venit/de stare materiala a clientului eliberata de administratia
financiara/primarie;
 Adeverintele de stare materiala eliberate de primariile comunale producatorilor
agricoli individuali trebuie sa ateste proprietatea si/sau folosinta asupra terenului
sau animalelor, venitul net anual, precum si daca figureaza sau nu cu debite
neachitate
 Dovada spatiu lui – cu contract de inchiriere cel putin pe perioada de creditare sau
in proprietatea personala a imprumutatului
 Situatia datoriilor si creantelor cu bugetul statului – certificat de atestare fiscala care
sa ateste ca nu are datorii restante si documente care sa dovedeasca plata efectuata

10
catre bugetul asigurarilor sociale, pentru pensii si sanatate (ultimele chitante, ordine
de plata)
 Copie dupa Registrul – jurnal de incasari si plati pentru ultimele 12 luni incheiate
(pentru clientii care au mai putin de 12 luni si mai mult de 6 luni de activitate se
solicita pentru perioada respectiva)
 Chestionar completat de client
 Situatia prognozata a platilor si incasarilor (Cash -Flow) pe toata durata creditelor
mai mari de 18.000 lei/5.000 EUR/6.000 USD)
Tabel nr. 2 Sursa : https://www.cec.ro/UserFiles/File/Documente_necesare_Credit_pentru_investitii.pdf
Aceste conditii sunt nece sare, ca documente de baza, pentru clientii noi care nu au si nu au
mai beneficiat de produse sau servicii bancare de la institutia de credit respective. Aceste conditii
pot fi negociate in functie de bonitatea clientului, marimea cifrei de afaceri, indica torii economico –
financiari ai firmei precum si istoricul clientului raportat la banca respectiva (daca a mai beneficiat
de anumite servicii din partea bancii de la care doreste sa ia un imprumut etc .) precum si de diferite
oferte de fidelizare si de bonusuri acordate dupa un anumit timp petrecut alaturi de banca. Se
incearca astfel o diferentiere pe mai multe paliere, banca adresandu -se atat potentialilor clienti prin
atragerea de noi client cat si pen tru fidelizarea si mentinerea unei relatii de lunga durata cu actualii
client care au contractat fie doar un produs sau serviciu sau chiar pachete complete.
Deoarece piata tinde spre maturitate bancile incearca prin mai multe mijloace sa ramana
aproape de client, diferentiindu -se de concurenta iar unul din mmodurile prin care realizeaza acest
lucru e prin oferirea unor oferte personalizate pentru nevoile specific ale clientului, croite special
pentru el cat si printr -o legatura am putea spune mai personala, banca plasandu -se ca un prieten,
ca un ajutor de nadejde in raport cu actualul si potentialul client.
In cazul finantarii unor proiecte de investitii sunt necesare si urmatoarele
documente:
 factura proforma (pentru a putea stabili valoarea creditului si a contributiei
solicitantului)
 contract/precontract de vanzare -cumparare

11
 autorizatia de construire eliberata de primarie , avizele si acordurile necesare realizarii
proiectului;
 proiectul de executie;
 contractul de executie incheiat cu antreprenorul general;
 devizul general de lucrari, precum si devizele pe categorii de lucrari.
Tabel nr.3 Sursa : CEC Bank
Pentru medici majoritate bancilor solicita urmatoarele documente:
 Cerere de credit
 Documente referitoare la functionarea PFA -ului
 Registrul (jurnal) de incasari si plati pe anul in curs/centralizatorul privind profitul obtinut/
repartizat
 Decizia de impunere pentru plati anticipate/ Declaratia speciala privind veniturile din
activitati independente
 Declaratia de venit global sau Deci zia de impunere anuala finala pentru veniturile din anul
anterior
 Actele reprezentantului
 Documente referitoare la imobilul adus in garantie
Garantii necesare
 Ipoteca asupra imobilului achizitionat si/sau asupra altui imobil si polita de asigurare
pentru i mobilul/imobilele adus/aduse in garantie
 Ipoteca asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor PFA -ului si titularilor acestuia
deschise la banca respectiva si asupra totalitatii veniturilor obtinute de catre PFA
 Contract de fidejusiune semnat de titularii PFA -ului si sotii/ sotiile acestora in favoarea
bancii

12
2. UNIUNEA SI ASOCIA ȚIILE DE PROFESII LIBERALE

Pentru o mai buna reprezentare la nivel local, national si European, liber profesionistii
pot sa se inscribe, sa fie parte integranta din asociatiile oficiale si legale ale constituite pentru
aproape fiecare din meseriile lor, asociatii apolitice si aguver namentale care sa le reprezinte
intersele sis a urmareasca respectarea drepturilor lor si in a mentine si a intretine relatiile
referitoare la clientii pe care ii au si la populatia in general din zona sau tara din care fac parte. Ei
avand si un rol social semificativ inviata de zi cu zi era imperios necesar siorganizarea la un
nivel mai inalt care sa ii reuneasca pe cei care desfasoara activitati liberale sub o singura umprela
si anume – Uniunea profesiilor liberale de la nivel national si european – interna tional .

2.1 Uniunea Profesiilor Liberale Din România

Uniunea profesiilorliberale din Romania este o organizație neguvernamentală, apolitică,
înființată la data de 11 iunie 2001, în baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 care a dobandit
personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor ținut la Judecătorie.
UPLR este formată din asociații de profesii liberale si este deschisă aderării tuturor
organizațiilor profesionale, persoane juridice care îndeplines c condițiile prevăzute în Statutul său.
UPLR reprezintă aproximativ 140.000 membri ai organizațiilor profesionale si este membru cu
drepturi depline al Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS și al Uniunii Mondiale
a Profesiilor Liberale – UMPL. UPLR participă activ la dialogul social organizat în cadrul

13
Consiliului Economic și Social din România, fiind membru cu drepturi depline al acestui
organism.7

UPLR își desfășoară activitatea în direcția realizării următoarelor obiective:

a) dezvoltarea profesiilor liberale prin crearea unui cadru juridic corespunzător, care să
asigure organizarea lor independentă sau autonomă în raport cu statul și autoritățile publice;
b) adaptarea legislației privind profesiile liberale din România la standardele Uniunii
Europene, inclusiv cea referitoare la recunoașterea reciprocă a diplomelor și calificări
lor profesionale;
c) reprezentarea în organismele publice de specialitate; participarea activă a profesiilor
liberale la dialogul social organizat în România;
d) promovarea solidarită tii profesiilor liberale;
e) apărarea intereselor beneficiarilor actului profesional, prin promovarea calității acestuia;
f) stabilirea de rela ții de cooperare și întrajutorare cu alte organizații simi lare de profesii
liberale pe plan internațional;8
Activitățile UPLR
În vederea aducerii la îndeplinire a obiectivelor propuse și a scopului pentru care a fost înființată,
UPLR va realiza, în principal, următoarele activități:
A. acordarea de sprijin logistic , material și documentar membrilor săi în vederea realizării de
programe, studii, etc. având ca tematică dezvoltarea profesiilor liberale în raport de
perfecționarea modului de organizare și a modului de exercitare a acestora, pe baza liberei
inițiative, î n condiții de concurență, potrivit legii;

7 http://www.uplr.ro/
8 http://uplr.ro/uplr/statutul_uplr.pdf

14
B. organizarea de sesiuni și conferințe având ca tematică dezvoltarea și perfecționarea
profesiilor liberaleși a relațiilor dintre acestea și celelalte profesii;
C. sprijinirea infaptuirii de proiecte de către membrii săi sau de alte organizații
guvernamentale și neguvernamentale care desfășoară activități în legătură cu obiectivele
UPLR ;
D. editarea unor publicații proprii privind domeniile de activitate ale profesiilor liberale;
E. adoptarea Codului deontologic al profesionistului.

Asociațiile membre ale UPLR9
1. Ordinul Arhitecților din România;
2. Camera Auditorilor Financiari din România;
3. Uniunea Națională a Barourilor din România;
4. Camera Consultan ților Fiscali;
5. Asociația Natională a Evaluatorilor Autorizați din România;
6. Colegiul Farmaciștilor din România;
7. Uniunea Națională a Notarilor Publici din România;
8. Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România;
9. Colegiul Național al Asistenților Sociali din România;
10. Asociația Consultanților în Management din România;
11. Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România;
12. Corpul Experților Tehnici din România ;
13. Uniunea Geodezilor din România;
14. Colegiul Medici lor Veterinari din România

9 http://uplr.ro/uplr/uplr.html

15
2.2 Colegiul medicilor denti ști din Rom ânia

Colegiul Medicilor Dentisti din Romania functioneaza in baza Legii 95/2006 – titlul XIII
cat si a Regulamentului de Organizare si Functionare. Toate cadrele medicale – stomatologi si
medici dentisti din Romania care doresc sa exercite meseria , sunt obligati prin lege sa devina
membri ai Colegiului Medicilor Dentisti din Romania, avand drepturi si obligatii conform legii
95/2006 – titlul XIII.

CMDR este o asociatie profesional a, apolitic a, fara scop patrimonial, de drept public, cu
responsabilitati delegate de autoritatea de stat, in domeniul autorizarii, controlului si supravegherii
profesiei de medic dentist ca profesie liberala, de practica publica autorizata.10
Principalele activitati ale Colegiul ui Medicilor Dentisti din Romania:
 controlul si supravegherea exercitarii profesiei de medic dentist,
 aplicarea legilor si a regulamentelor care organizeaza si reglementeaza exercitiul profesiei,
 reprezentarea intereselor profesiei de medic dentist si pastrarea prestigiului acestei
profesiuni în cadrul vietii sociale.

Misiune
De a apara demnitatea, libertatea si independenta profesionala a medicului dentist în
exercitarea profesiei
 de a promova drepturile si interesele medicului dentist in toate domeniile de activitate

10 http://cmdr.ro/prezentare_cmdr.php

16
 de a asigura respectarea de catre medicul dentist a obligatiilor ce ii revin fata de pacient si
de sanatatea publica.

Organizare

Colegiul Medicilor Dentisti din Romania este organizat pe criterii teritor iale, la nivel national,
respectiv la nivelul municipiului Bucuresti, iar filialele teritoriale respectiv a municipiului
Bucuresti au autonomie functionala, organizatorica si financiara. Atributiile Colegiului Medicilor
Dentisti din Romania nu pot fi exerc itate de nici o alta asociatie profesionala.11
Printre atribuțiile și obiectivele CMDR se numără: controlul exercitării profesiei de medic
dentist, prin aplicarea legilor și regulamentelor corespunzătoare, reprezentarea intereselor și
drepturilor acestei p rofesii. Totodată, Colegiul trebuie să aibe în vedere și interesele pacienților,
asigurându -se că medicul își respectă obligațiile față de aceștia și lucrează în favoarea stării lor de
sănătate orală.
Certificatul de membru devine operativ numai dupa încheierea asigurării de răspundere civilă
și va fi vizat anual de către colegiul teritorial căruia aparține respectivul medic. Odată cu
dobândirea statutului de membru al CMDR, medicul va primi și avizul de liberă practică
stomatologică , ceea ce îi permit e să continue formalitățile necesare deschiderii propriului cabinet.

3. STATISTICI AFERENTE PROFESII LOR LIBERALE

Însăși prin definiție, prin faptul că au drept obiect furnizarea de servicii de in -teres general
(așa numitele bunuri sociale), profesiile liberale contribuie nemijlocit la protecția drepturilor
sociale și la prosperitatea economică a oricărei națiuni. Este și motivul pentru care la nivel
european (CESE, 2014) se apreciază că profesiile liberale reprezintă o componentă esențială pentru
orice societate democratică, cu un potențial considerabil de creștere pentru ocuparea forței de
muncă și PIB.

11 http://cmdr.ro/index.php

17
Opinia Patronatului Serviciilor Private din România este aceea că perspectiva economică
a profesiilor liberale este strict relaționată cu rolul pe care aceste profesii îl joacă în crearea și
consolidarea unei clase de mijloc solide12, tot mai necesară în condițiile în care, potrivit unui
raport publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE, 2014),
accentuarea inegalităților sociale din ultimii 30 de ani a condus la o erodare a clasei de mijloc,
chiar și în cazul țărilor dezvoltate.

În acest context, este evident faptul că economia mondială are nevoie de noi
modele de stimulare a clasei de mijloc pentru a surmonta aceste decalaje, iar profesiile
liberale joacă în acest caz un dublu rol: pe de o parte, prin faptul că integrează specialiști
cu înalt nivel de calificare, prin urmare contribuind în mod direct la consolidarea clasei de
mijloc, iar pe de altă parte, prin faptul că furnizează servi cii de interes general pentru cetățeni,
fiind astfel propagat un efect de multiplicare al clasei de mijloc și la nivelul altor segmente
sociale, beneficiare ale servicii -lor furnizate de profesioniștii liberali. Importanța profesioniștilor
liberali, ca exponenți ai clasei de mijloc, este reflectată de o serie de cifre și indicatori
comparativi la nivelul Uniunii Europene și ai României.

Astfel, conform studiilor, în UE există cca. 27,5 de milioane de persoane care
activează în sfera profesiilor liberale. De asemenea, 1 din 6 europeni care desfășoară
activități independente activează în sfera profesiilor liberale, tot la fel cum 1 din 6
companii din Uniune a Europeană activează în sectoare specifice profesiilor liberale .13

12 Profesioniștii liberali în România de mâine, Patronatul serviciilor private din Romania, Colectiv de
cercetare: Mihai Marian CIOC, Andreea BUNEA, Oana Cătălina ȚĂPURICĂ, Florin TACHE, 2015.
13 The State of Liberal Professions Concerning their Functions and Relevance to European Civil Society,
European Economic and Social Committee, 2014

18
Ponderea numarului de angajati in firmele care activeaza in domeniul profesiilor liberale
0-9 angajati 10-49 angajati 50-249 angajati 250 si peste
Uniunea
Europeanea 95.5% 3.1% 0.4% 0.1%
Romania 95.7% 3.7% 0.6% 0.1%
Ungaria 98.4% 1.5% 0.1% 0.0%
Bulgaria 96.6% 3.1% 0.3% 0.0%
Polonia 98.2% 1.4% 0.3% 0.1%
Slovacia 97.6% 2.2% 0.2% 0.0%
Tabel 3.1 Sursa : The State of Liberal Professions Concerning their Functions and Relevance
to European Civil Society , 2014
Se poate observa din tabelul de mai sus ca in niciunul din anii analizati ponderea numarului
de angajati intre 0 si 9 nu scade sub 95% ceea ce indica faptul ca firmele care activeaza in domeniul
profesiilor liberale au un spirit antreprenorial ridicat si sustin economia de mijloc a tarii. Acestea
sunt mai putin putin susceptibile in a -si reloca activitatea intr -o alta regiune sau tara in momentele
de criza economica si de momente mai putin favorabile din punc t de vedere economic financiar.
Romania se situeaza aproximativ in acelasi procent cu cel al mediei Uniunii Europeane .
De asemenea, se poate observa ca in tara noastra precum si in Polonia si la nivelul UE se
regasesc 0.1 firme care au peste 250 de angaja ti, de cele mai multe ori acestea fiind multinationale
care isi deschid filiale in alte tari fata de cele de origine si isi desfasoara activitatea in alte tari care
fie sunt mai flexibile cu privire la legislatia in vigoare si la activitatea in sine desfas urata precum
si ca poate in tara respectiva este o lipsa in ceea ce priveste know -how-ul si un numar mai redus
de specialisti.

19
Ponderea numărului de persoane care activează în industriile dominate de profesii
liberale, raportat la forța de muncă la ni velul economiei .

Fig 3 Sursa: The State of Liberal Professions Concerning their Functions and
Relevance to European Civil Society , 2014

Similar altor țări din Europa de Est, România înregistrează un nivel situat undeva la
jumătatea mediei UE (8,2% în raport cu 15,8%), în ceea ce privește numărul persoanelor
care ac -tivează în industriile dominate de profesii liberale, raportat la forța de muncă la nivelul
economiei, la polul opus situându -se o se rie de țări nordice (Danemarca, Suedia, Finlanda), dar și
Marea Britanie, cu niveluri de peste 20% . Profesiile liberale, pe langa rolul extrem de important
pecare il au in economia unei tari mai un un alt rol poate la fel de important si anume acela de
integrator social si de furnizor de servicii sociale pentru populatie.
Putem observa ca statele care au un procent ridicat sunt si cele care de altfel au un sistem
social foarte bine pus la punct, in care cetateanul e pus pe primul loc indiferent de situatie incercand
sa I se ofere conditii optime complete, pe mai multe paliere precum educatie, educatie financiara,
sanatate, mediu incojurator, ospitalitate pe langa serviciile de baza care deja au atins un nivel
extrem de ridicat (acces la electricitate, apa c urenta, canalizare etc.)

20
Valoarea adăugată brută generată de sectoare specifice profesiilor liberale

Tabel 3.2 Sursa : The State of Liberal Professions Concerning their Functions and
Relevance to European Civil Society, 2014

Valoarea adăugată brută generată de sectoare specifice profesiilor liberale este în
medie de cca. 10% în cadrul UE, în România și Bulgaria se înregistrează cele mai mici
niveluri ale acestui indicator, respectiv 6,5% , aspec t nefavorabil pentru tara noastra. Acest procent
reflecta faptul ca productivitea celor angrenati in sectoarele dominate de profesiile liberale este
destul de redusa comparata cu media Europeana si maximele inregistrate in Belgia, Marea Britanie
si Franta.
O pisibila cauza a acestui fapt este aceea ca cei din sectoarele dominate de profesii liberale
nu utilizeaza echipamente performante sau mai bine spus nu isi permit sa intre in posesia unor
echipamente care sa le creasca randamentul si productivitatea fi e din pricina costurilor prohibitive
ale acestora (software – arhitecti etc. si hardware – medici, farmacisti s.a. sau de ce nu a unui spatiu
de lucru optim pentru activitatea desfasurata de ei. Majoritatea bancilor au inceput sa finanteze
segmental profesiilor liberale abia in perioada 2006 -2008, practic nu cu mult timp inainte de
izbucnirea crizei. Au existat insa si banci precum Libra Internet Bank care au inceput sa crediteze
acest sector inc a din 2004, vazand o oportunitate de dezvoltare deosebita a domeniului, incepand

21
a acorda in prima instanta credite sectorului medica fiind prima banca din Romania active in mod
dedicate pe acest segment. Consider ca din 2004 si pana in present lucrurile a u evoluat in bine dar
inca mai e loc de crestere deoarece segmentul creditarii profesiilor liberale nu a ajuns inca la
maturitate, parte din evolutie, crestere si avant fiind erodata in perioada de criza.

4. STUDIU DE CAZ

Profesiile liberale au un rol imp ortant in societate a romaneasca . Cei care desfasoara
activitati in sectorul profesiilor liberale fac parte din categoria oamenilor cu studii superioare,
majoritatea dintre ei inspirand un nivel ridicat de incredere atat clientilor lor cat si
partenerilor d e afaceri. Acestia au si o amprenta sociala ridicata in comunitatile si regiunile in
care ei sunt stabiliti si desfasoara activitati avand un rol important in economia local in
primul rand sim ai apoi, consolidat, in cea nationala.
Consider ca micii antreprenori au constituit pentru noi, ca tara, in perioada capitalismului
recent si actual – coloana vertebrala a economiei care, desi mai vulnerabili in fata unor
discrepante si anormalitati economic o-financiare decat companiile multinationale, totusi
micii antreprenori reusesc sa faca fata perioadelor de criza si de ce nu sa speculeze noi
oprtunitati in piata, cand unele firmele mari transnationale isi reloca activitatea in medii mai
propice dpdv financiar si legislative lasand un gol in urma lor in econo mia regionala si
nationala.
Astfel, am ales sa fac un studiu de caz la 2 dintre cele mai importante banci din
segmentul profesiunilor liberale si nu numai. Vom vedea ca daca una dintre ele este
considerate a fi o banca de nisa, fiind si print re primele car e au abordat in mod direct si activ
acest domeniu, ceala lta a creat o divizie speciala care se ocupa de tot ce inseamna produse si
servicii pentru medici.
In analiza mea am avut ca punct de plecare ca baza, un caz ipotetic aferent clientilor noi
din segmentul medicilor dentisti care doresc sa isi achizitioneze echipamente medicale pentru

22
cabinetul propriu in valoare de aproximativ 20.000 de euro, pe o perioa da de 5 ani la venituri
nete lunare de aproximativ 5000 de lei/ luna (sau de 1075 euro lunar).

4.1 BT- Divizia pentru medici

Divizia Pentru Medici este un model unic pe piața bancară din Romania, iar ceea ce ii
recomandă sunt următoarele:
 Susțin medicii întreprinzători prin finanțări pentru proiecte personale sau profesionale,
precum și pentru inițiative de amploare
 Produse și servicii dedicate medicilor
 Abordare personalizată
 10 sedii din țară dedicate colaborării cu dumneavoastră
 Medici in echip a de consultanta financiara
Povestea Diviziei Pentru Medici a început în anul 2007 și este o inițiativă a Băncii
Transilvania, susținută de Colegiul Medicilor din România. 14Accesul mai dificil al medicilor din
sistemul public la imprumuturi in calitate de persoane fizice, abilita ti financiare mai reduse ale
medicilor si experienta limitata de business a acestora au motivat Banca Transilvania sa infiinteze
“Divizia pentru Medici”. Portofoliul de clienti fiind gestionat de o divizie special conceputa

14 https://diviziapentrumedici.ro/despre -noi/

23
alcatui ta din 120 de medici si consultanti financiar . În cei peste 10 ani a u acumulat experiență și
au învățat de la comunitatea medicală. Acum, 33% dintre medicii din Romania au cont la BT15.

Tabel 4.1.1 Sursa : http://www.zf.ro/banci -si-asigurari/top -10-cele-mai-mari -banci -din-romania –
primii -zece-jucatori -controleaza -83-din-activele -totale -concentrarea -la-varf-fiind-mai-mare -16554615
Banca Transilvania se situeaza pe locul 2 in topul bancilor din Romania dpdv. al activelor
totale in anul 2016 cu o valoare de peste 51 mld. de lei si o cota de piata de peste 13%. Sloganul
bancii este acela de “Banca a oamenilor intrprinzatori” si este de admirat faptul ca o banca
romaneasca (a reusit sa urce constant in top si sa se mentina acolo pe o piata dominata de grupuri
financiare straine cu operatiuni in mai multe state din Uniunea Europeana si nu numai. Modelul
bancii Transilvania a ramas neschimbat si anume acela de banca intrepinzatoare chiar daca a ajuns
la dimensiuni con siderabile in acest moment prin intermediul cresterii organice si a achizitiilor
unor alte banci (Volksbank) reusind sa se plieze dupa nevoile clientului sis a se adapteze nevoilor
pietei precum a facut -o in 2008 cand a infiintat divizia pentru medici. Grupul financiar BT este un
grup solid, robust care a reusit sa treaca cu brio printr -o criza economica masiva indreptandu -se
cu pasi inceti dar sigur spre pozitia fruntasa din Romania in ceea ce priveste activele totale.

15 http://ghiseulbancar.ro/stiri/s olutii -de-finantare -pentru -profesiile -liberale/10833

24

Tabel 4. 1.2 Sursa: http://www.zf.ro/zf -24/topul -celor -mai-profitabile -banci -din-romania -in-2017 –
17070964
Grupul financiar BT, ca si in tabelul de mai sus, se situeaza pe locul 2 si in cee ace proveste
profitabilitatea cu o usoara scadere fata de 2016 cand a fost pe prima poz itie cu nu mai putin de
1,23 mld de lei profit. In 2017, profitul se situeaza in jurul sumei de 1,19 mld de lei sub cel al
BRD. Profitabilitatea ridicata a bancii reprezinta un indicator important pentru strategia bancii care
reflecta faptul ca deciziile l uate au fost bune reusind sa ofere produse si servicii croite pe nevoile
clientului
Servicii oferitie – Divizia pentru medici:
 Pachet de cont curent
 Cont curent
 Creditul imobiliar
 Creditul auto
 Reamenajare – Credit de Nevoi Nenominalizate cu Ipotecă
– Creditul pentru Investiții Medicale
– Creditul pentru Nevoi Profesionale
 Achitarea datoriilor la Buget

25
 Plata furnizorilor
 Card de cumpărături
 Acces facil pentru pacienții mei – Creditul Pacient
 POS
 Acces la cont de pe mobil
 Asistență la plata salariilor
 Credit pentru echipamente
 Bani pur și simplu
 “Vreau să merg la Congres ”- Credit de nevoi personale
 Credite Programul Operațional "Inițiativa pentru IMM"
 Leasing operational16

2008 2014 2015
9000 de clienti

Cota de piata este
aprox. 25% Cota de piata este
de aprox. 30%

40 de mii de
conturi pentru
doctori
2600 de credite
acordate
Valoare cumulate
credite
acoradate: aprox.
100 mil. euro
Tabel 4. 1.3 Sursa: BT – divizia pentru medici
La finalul anului 2015 BT a acordat ,cumulat in cei 8 ani de activitate,peste 350 de
milioane de euro credite. Gestionand tot la finalul lui 2016 aproximativ 160 de milioane de euro
depozit e.

16 https://diviziapentrumedici.ro/specializare -med/chirurgie -dento -alveolara/

26
In cei aproape 11 ani de activitate, facand un calcul in urma declaratiilor de presa ale
directorilor diviziei de medici17 (credit mediu acordat – 25000 de euro/ an la un nr de 2500 de client
reiese ca soldul total al creditelor de la infiintarea divizie se situeaza in jurul valorii de pe 650 de
milioane de eur o.

Simulare BT divizia pentru medici – credit pentru echipament medical stomatologic

In graficul de mai jos am evidentiat costurile totale teoretice pe care le impune un credit
contractat la BT – divizia pentru medici precum si povara lunara financiara suportata de catre medic
constand in rata totala lunara. Astfel se poate observa ca dobanda lunara este de 6% in timp ce
comisionul de gestiune lunar este de 0.20% iar cel de acordare este de 1.50% .
Creditul efectiv rambursat (principalul) se situeaza int re un minim de aprox. 271 de euro
pe luna pana la un maxim de 406 euro in ultima luna de scandenta in timp ce dobanda de returnat
este de peste 97 de euro in prima luna si de 2 euro in ultima. Putem observa ca in cazul comisionului
de gestiune valorile lun are de returnat sunt de la 40 de euro pana laun minim de 0.81 euro. Astefel
acest imprumut va avea o politica de returnare in rate lunare egale situate in medie la valoare de
409 euro lunar sau estimativ la 1901 lei pe luna la un curs mediu din luna in car e a fost intocmita
aceasta simulare – iulie 2018. Totodata, pentru acest tip de credit banca solictica ca si garantie un
avans de 20% din valoare echipamentului precum si echipamentul in sine care va ramane in posesia
bancii in vederea valorificarii daca cl ientul nu reuseste sa isi indeplineasca obligatiile contractuale.
Mentionez ca acesta simulare a fost realizata pornind de la niste premise de baza si doresc
sa scot in evidenta faptul ca societatea bancara in cauza poate oferi anumite oferte mai avantajoa se
pentru client in urma unor negocieri directe si in urma unei discutii fata in fata cu acesta. Avand
in vedere faptul ca medical stomatolog are venituri teoretice de aproximativ 5000 de lei pe luna
putem sa facem o imagine de ansambul referitoare la pova ra lunara destinata acestuia ea fiind de
sub 50% din veniturile actuale. Bineinteles, ca odata cu achizitionarea echipamentului si
productivitatea acestuia va creste astfel se va impune un nou calcul afferent veniturilor viitoare si

17 http://doctornews.ro/andrei -baican -banca -transilvania -trendul -actual -este-cel-de-nisare -a-businessului –
medical -divizia -pentru -medici -da-in-fiecare -an-cate-2-500-de-credite/

27
a valorii adaugate pe care ii va aduce dupa utilizarea acestuia. Costul total al creditului la finalul
perioadei de rambursare este de 24.554+ 300 de euro commission de acordare =aprox. 24.855 de
euro. 18

18 Sursa Grafic de rambursare – Bt-divizia pentru medici

28

4.2 Libra Internet Bank

In peisajul bancar romanesc, LIBRA INTERNET BANK se remarca prin orientarea spre
inovatie, spre utilizarea aplicatiilor online si a noilor tehnologii in conceperea unor produse si
servicii bancare bazate pe Internet si adaptate secolului XXI.
Fiind prima banca din Romania care a abordat, pr intr-o strategie de nisa, segmentul medical
(din 2004) si IMM, iar apoi succesiv alte profesii liberale si companii medii si mari, LIBRA
INTERNET BANK are la baza conceptul cochet de "mica banca din oras a breslei tale" si de
"bancher pe care il cunosti pe rsonal". Ca membra a grupului american de investitii New Century
Holdings (din 2003), LIBRA INTERNET BANK a castigat increderea celor mai exigenti
reprezentanti ai societatii si ai mediului de afaceri.19

19 https://www.librabank.ro/despre_noi

29
Libra Bank – "Banca Profesiilor Liberale" are in stru ctura portofoliului de credite: profesii
liberale in proportie de 30%; clienti corporate 47%; clienti persoane fizice 23%.
2007
Volumul creditelor acordate
profesiilor liberale  Peste 83 de mil. Lei
 31.78 % din vol total al creditelor
Soldul creditelor pentru profesii
liberale  Peste 124 mil. lei
Activele totale ale bancii  Aprox. 630 mil. lei
Profit net  Peste 3 mil.lei
Tabel 4.2.1 Sursa: Libra Internet Bank
Anul 2007, inainte de criza a reprezentat un an bun pentru Libra. Aproape 32% din volumul
total al creditelor a fost destinat profesiilor liberale cee ace s -a incadrat in strategia societatii
bancare aceea de a fi relevanta pe piata profesiilor liberale. Banca a arata in urmatorii ani de criza
o anumita contanta in cee ace priveste nisa profesiilor liberale, aspect pozitiv din punc de vederea
economico -finaciar.
Pentru 2015, companiile au reprezentat 36%, Profesiile Liberale 23%, Agricultura 12% si
Real Estate – 25%, iar restul reprez enta creditarea persoanelor fizice. “Pare o structura ideala, pe
care nu as vrea sa o schimb. Asa as vrea sa o mentinem si anul acesta, insa cred ca vor fi mici
modificari: o usoara crestere pe Real Estate si vor pierde un pic Profesiile Liberale, pentru ca
piata e mai mica si sumele sunt mai mici. ” Declarati e Emil Bituleanu CEO Libra Internet Bank,
2016
Veniturile luate in considerare sunt acelea obtinute la locul de munca (salarii, sporuri cu
caracter permanent), cele din contracte de prestari servicii, venituri din contracte de inchiriere
inregistrate la Administratia Financiara, pensii (cu exceptia pensiilor pe caz de boala), venituri din
activitati independente (care rezulta din registre de incasari si plati).

30

Sursa: Raport 201620

Produse si servicii bancare destinate profesiilor liberale profesii liberale:
 Cont current
 Cont bancar cabinet
 Cont online Business
 Depozite pentru medici
 Carduri pentru medici
 Carduri cabinet medicale

Tabel 4.2.2 Sursa: Libra Internet Bank

Putem observa o gama completa particularizata in ceea ce priveste activitatea de cont
current si de depozitare cu produse specific pentru cei din domeniul medical.

20 https://www.librabank.ro/documente/Raport -Anual -2016 -Libra -Internet -Bank.pdf

31

 Credite cabinete medicale:
Credit INSTANT pentru medic
Credit ONLINE medici
Credit Studenti Medicina
Credit HIPOCRATE – echipamente medicale
Credit HIPOCRATE – investitii imobiliare
Credit HIPOCRATE – nevoi de afaceri
Linie de credit HIPOCRATE
Credit START -UP
Refinantare credit
 Credite medici persoane fizice (cu si fara garantii mobiliare)
 Credit pentru optici medicale

 Diferite solutii de plata (direct debit)
Tabel 4. 2.3 Sursa: Libra Internet Bank21
De asemenea, si pe partea de creditare se poate oberv a o suita relative completa cu
mentiunea ca se ofera si imprumuturi croite special pentru nevoile medicilor si online pe langa
cele pe cale traditionala. Iese in Evidenta produsul Hipocrate cu valete atat in sfera echipamentelor
medicale cat si in cea a in vestiilor mobiliare si pentru nevoi de afaceri.

Simulare Libra Internet Bank – credit pentru echipament medical stomatologic

In cazul Libra Internet Bank, din graficul de mai jos, observam ca in cazul unui imprumut
cu rate lunare egale , valoarea lunara de rambursat lunara este de 1825 de lei dintre care
mentionez ca suma lunar ce este reprezentata de rambursarea creditului efectiv (principa) este de
1225 (minim) in prima luna si ajungand pana la voalarea maxima de 1813 in ultima luna de
scadenta sau de 3 90 de euro pe luna .

21 https://www.librabank.ro/Profesii_liberale/Medici

32
In cee ace priveste dobanda de restitui t aceasta ajunge la cea mai mare valoare de 375 de
lei in prima luna si pana la minimul din luna cu numarul 60 de d oar 7.6 lei. Din punct de vedere
al comisionului de gestiune acestea scade trepta t, in fiecare luna de la 225 lei in prima pana la 4.5
lei in ultima.
Mentionez ca in cazul acestei banci nu a fost necesar achitarea unui commission de
acordare a creditului. Iar ca si in cazul de mai sus si acesta oferta poate diferentia putin in urma
unei negocieri directe si o analiza la fata locului asupra cabinetului medicului si binentele in
urma unei intalniri fata in fata cu ofiterul de credit. Ca si cost total in cazul Libra Internet Bank,
in conditiile mentionate mai sus, costul total se situeaza in jurul valorii de 23.550 de euro iar
daca ar fi perceput un comission de acordare a creditului de 1.5% suma ar ajunge la aproximativ
23.850.22

22 Sursa grafic de rambursare – Libra Internet Bank

33

CONCLUZII

Piata nationala este una extrem de competitive astfel incat actorii incearca sa se diferentieze
si sa acapareze o felie cat mai mare prin metode, putem spune, mai inovatoare dar si prin revenirea
la inceputuri fata de anii trecuti. Astfel in primul rand putem mentiona in primul rand o mai buna
relationare intre banca si client banca dori nd a fi perceputata ca un partener de incredere alaturi de
care clientul se poate dezvolta armonios bancile incercand sa mentina relatiile cu acestia pe termen
cat mai lung . Totodata societatile bancare incearca sa profite de toate opertunitatile aparute i n piata
si anume de implentare a celor mai noi tehnologii si de mentinerea statului de banci universale dar
printr -o diversificare a strategiei pe care aceasta o va aborda prin oferirea unor produse si servicii
croite special, personalizate pentru nevoile clientilor ei si nu doar prin suite generalizate de produse
si servicii.
Se remarca pe piata din Romania mai multe banci care ofera produse destinate profesiilor
liberale, marea majoritatea a lor avand in portofoliu produse de acest fel. Dar din cele anal izate in
piata consider ca cel e care au facut un pas si mai inainte in vederea personalizarii acestora sun t 2
banci – Banca Transilvania prin divizia pentru medici si Libra Internet Bank. Acestea doua , pana
in momentul de fata, au dus la un alt nivel, in opinia mea acest concept de aplicare a strategiei pe
nevoile si cerintele ferme ale clientului avand departamente separate care se ocupa in special de
nevoile clientilor . Si vorbim de cazuri cat de cat diferite. Una din banci se situeaza pe locul 3 dpd v.

34
al activelor si al profitabilitatii fiind o banca cu acoperire nationala extensa, cu o gama extrem de
variata de produse si servicii care tinteste spre aproape toate categoriile de client existenti in
Romania avand sloganul de “Banca a oamenilot intrapr inzatori” -BT iar pe de alta parte avem o
banca mai mica in afara topului 10 ca si active si profitabilitate dar care este una universala si ca
si paradox si extrem de specializata pe anumite nise printre care amintesc cea mai mare dintre ele,
pentru care m iliteaza activ si au fost fost printer primii care au sustinut nisa profesiilor liberale cu
un aport major incepand din anul 2004 – Libra.
Toate produsele si serviciile disponibile si accesibile persoanelor care fac parte din
segmentul profesiilor liberal e au o insemnata ridicata, incepand ca si exemplu de la posibilitatea
deschiderii si adminitrarii unui cont curent pana produse de depozitare complexe si pe perioade
mai indelungate – produse care desi sunt specializate ele la baza sunt mai mult sau mai put in
identice. Consider ca in vederea dezvoltarii pe termen mediu si lung a unei personae cu activitate
din sfera profesiunilor liberale o mai mare diferenta in acest sens o fac produsele de creditare, cele
doua banci mentionate mai sus reusind se se plieze pe actualele si de ce nu viitoare nevoi de
crestere si consolidare a celor din acest segment de nisa
Astfel, i n urma studiului de caz, daca ar fi sa luam in calcul doar nivelul total al sumei de
restuit lunar si la sfarsitul perioadei contractate, castiga tore ar fi prin prisma pretului cel mai mic –
Libra Internet Bank care reuseste sa ofere un produs -creditul pentru echipament medical la un cost
total mai mare cu peste 1000 euro fata de divizia pentru medici a BT . Ambele banci permit
contractarea de servici i si produse online, pe aceasta ramura diferentiindu -se Libra care ofera o
multitudine de variante din care clientul are de ales in ceea ce priveste intrarea in contact cu banca.
Dintr -o alta perspectiva si anumea de aceea de a fi client cu activitatea in sfera profesiilor
liberale cat si persoana fizica in a folosi serviciile produsele si serviciile in scop persoanla, ca si
experienta completa consider ca grupul financiar Banca Transilvania este o optiune mai potrivita
decat Libra Internet Bank datorita p ozitiei financiare solide pe care o ocupa in Romania precum si
a unei retele teritoriale extrem de extinse si a game de servicii care se extinde cu mult pe granitele
profesiilor liberale.
In final, cele doua banci au un model de strategie diferit dar reusesc sa satisfaca cu brio
marea majoritate a nevoile punctuale pe care clientii din domeniul profesiilor liberale le -ar avea.

35
BIBLIOGRAFIE

1. Nicolae Danil ă, Aurel Octavian Berea – Managementul bancar, fundamente si
orientări, Editura Economică, 2000
2. Cezar Basno, Nicolae Dardac – Produse , costuri și performanțe bancare,
Editura Economică, 2000
3. Aurel Octavian Berea – Strategia bancara, 2002, editura Expert
4. Tudorache D, Ivan M, Rusu L, Țârdea P, Mihai C, Management financiar
–bancar, Editura Cartea Universitară, București, 2004
5. Produse Si Servicii Bancare, Mihai Nedelescu, Cristina Stãnescu, Editura
Universitarã Bucuresti, 2012
6. http://www.editurauniversitara.ro/media/pdf/4f2a2bdb1b3a1Produse_si_serv
icii_bancare_ -_pag._1 -30.pdf
7. https://www.cec.ro/User Files/File/Criterii_de_eligibilitate_Credit_pentru_in
vestitii.pdf
8. https://www.cec.ro/UserFiles/File/Documente_necesare_Credit_pentru_inve
stitii.pdf
9. http://www.uplr.ro/
10. http://uplr.ro/uplr/statutul_uplr.pdf
11. http://uplr.ro/uplr/uplr.html
12. http://cmdr.ro/prezentare_cmdr.php
13. http://cmdr.ro/index.php
14. Profesioniștii liberali în România de mâine, Patronatul serviciilor private din
Romania, Colectiv de cercetare: Mihai Marian CIOC, Andreea BUNEA,
Oana Cătălina ȚĂPURICĂ, Florin TACHE, 2015.

36
15. The State of Liberal Professions Concerning their Functions and Relevance to
European Civil Society, European Economic and Social Committee, 2014
16. http://www.zf.ro/banci -si-asigurari/top -10-cele-mai-mari-banci -din-
romania -primii -zece-jucatori -controleaza -83-din-activele -totale –
concentrarea -la-varf-fiind -mai-mare -16554615
17. http://www.zf.ro/zf -24/topul -celor -mai-profitabile -banci -din-romania -in-
2017 -17070964
18. https://diviziapentrumedici.ro/despre -noi/
19. http://ghiseulbancar.ro/stiri/solutii -de-finantare -pentru -profesiile –
liberale/10833
20. http://doctornews.ro/andrei -baican -banca -transilvania -trendul -actual -este-
cel-de-nisare -a-businessului -medical -divizia -pentru -medici -da-in-fiecare -an-
cate-2-500-de-credite /
21. https://www.librabank.ro/documente/Raport -Anual -2016 -Libra -Internet –
Bank.pdf
22. https://www.librabank.ro/Profesii_liberale/Medici
23. Sursa Grafic de rambursare – Bt-divizia pentru medici
24. Sursa grafic de rambursare – Libra Internet Bank
Sursa logo BT -divizia pentru medici – https://diviziapentrumedici.ro/
Sursa logo Libra Internet Bank – https://www.librabank.ro/
Sursa logo UPLR – http://uplr.ro/
Sursa logo CMDR – http://cmdr.ro/

37

ANEXE