Specializarea: Finanțe Bănci [609937]

Universitatea „Petre Andrei” Iași
Facultatea de Economie
Specializarea: Finanțe Bănci

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordinator științific ,
Prof.dr. Alexandru Trifu
Student: [anonimizat] 2020

Universitatea „Petre Andrei” Iași
Facultatea de Economie
Specializarea: Finanțe Bănci

SISTEMUL PUBLIC NAȚIONAL DE
ASIGURĂRI SOCIALE ȘI F ORMELE
DE PROTECȚIE ALE CETĂȚENILOR

Coordinator științific ,
Prof.dr. Alexandru Trifu
Student: [anonimizat] 2020

Cuprins

CAPITOLUL 1.
Protecția socială. Componentă a politicii sociale

1.1. Piața muncii și protecția socială 6
1.1.1. Descrierea funcțiilor sociale 10
1.1.2. Piața muncii în România 14
1.2. Reconversia profesională 22
1.3. Protecția socială a persoanelor în vârstă
25
CAPITOLUL 2.
Impactul social – economic al activității de asigurare și protecție socială

2.1. Securitatea socială vb asistența socială 29
2.2. Sistemul asigurărilor pentru șomaj din România
(comparație cu UE) 32
2.3. Impactul COVID -19 asupra protecției sociale
39
CAPITOLUL 3.
Rolul AJOFM -urilor în asigurarea dezvoltării locale 41
Concluzii 47
Bibliografie 49

Lista figurilor
Figura 1. Riscurile sociale acoperite de către protecția socială 7
Figura 2. Criteriile clasificării schemelor de protecție 7
Figura3. Rata locurilor de muncă vacante în România, în perioada 2016 -2019 15
Figura 4. Diferențe față de perioadele anterioare pe activități economice. 16
Figura 5. Tendințele ratelor locurilor de muncă vacante pe niveluri de grupe
majore. 19
Figura 6. Evoluția ratei de ocupare a populației de 15 ani și peste, pe grupe de
vârstă 33
Figura 7. Rata șomajului pe grupe de vârstă, sexe și medii, în trimestrul IV
2019 33
Figura 8. Evoluția numărului de persoane șomere pe grupuri de vârstă 34
Figura 9. Costuri pe oră de muncă estimate în Europa 2019 36
Figura 10. Relații între cele 3 entiăți 38
Figura 11. Structura pe nivel de ocupabilitate a celor 43.517 persoane 42
Figura 12. Numărul de persoane integrate pe categorii cu dificultăți de
încadrare 43
Figura 13. Încadrarea la nivel național pe sexe, în funcție de mediul din care
provin 44
Figura 14. Structura pe grupuri de vârsta 44
Figura 15. Structura pe niveluri de învățământ 45
Figura 16. Structura în funcție de statutul persoanei a flate în căutarea unui loc
de muncă. 45

Lista tabelelor
Tabelul 1. Funcțiile protecției sociale și explicațiile acestora 9
Tabelul 2. Diferențe față de perioadele anterioare pe activități economice 17
Tabelul 3. Diferențe față de perioadele anterioare pe grupe majore de
ocupații 18
Tabelul 4. Numărul locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei
naționale 20
Tabelul 5. Rata locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații 21
Tabelul 6. Oferta de locuri de muncă pe niveluri de educație în România,
2013 -2025, mii de persoane 22
Tabelul 7. Structura pe nivel a persoanelor încadrate 23
Tabelul 8. Numărul persoanelor care au beneficiat de Programul 155 24
Tabelul 9. Fondurile dedicate pensiilor persoanelor în vârstă 27
Tabelul 10. Instrumente ale organizațiilor internaționale 30
Tabelul 11. Participarea populației la forța de muncă, pe sexe și medii, în
trimestrul 4, anul 2019 32
Tabelul 12. Persoane șomere pe categorii de vârstă 35
Tabelul 13. Măsuri aplicate pentru ocuparea forței de muncă 43

6

CAPITOLUL 1.
PROTECȚIA SOCIALĂ – COMPONENTĂ A POLITICII SOCIALE

Conform FAOSTAT, protecția socială se definește ca fiind un ansamblu de
măsuri care au ca obiectiv principal minimizarea riscului și a vulnerabilității sociale și
economice.
În vederea atingerii obiectivului de eradicare a sărăciei, protecția socială
reprezintă un aspect important, astfel, în anul 2013, conform FAO, protecția socială a
contribuit la scoaterea din sărăcie a aproximativ 150 milioane de persoane.
Unele dintre obiectivele protecției sociale sunt:
 Scăderea sărăciei în mod direct prin aju tor financiar productiv;
 Are efect asupra îmbunătățirii siguranței alimentare, oferind acces direct și
imediat la diverse tipuri de alimente;
 Asigură menținerea desfășurării vieții în momente de criză și sprijină familiile și
comunitățile în cazul dezastr elor fie naturale, fie artificiale;
 Susține sustenabilitatea resurselor naturale.
Organizațiile care se ocupă de îndeplinirea acestor obiective sunt instituțiile
publice și prívate, iar la nivel național sunt stabilite politici de dezvoltare rurală,
strategii pentru siguranța alimentelor. Conform FAO, este foarte importantă
implementarea protecției sociale mai ales în zonele rurale.
Din punct de vedere politic, protecția socială repr ezintă o investiție și nu o
cheltuială. Aproximativ toate țările, inclusiv dintre cele mai sărace pot beneficia de o
astfel de susținere. Un sistem de protecție socială foarte bine proiectat și implementat,
are efecte pozitive un doar asupra societății, c i și asupra la îmbunătățirii economiei
locale. Așadar, se poate oferi acces la o alimentație de o mai bună calitate și în același
timp se poate diversifica consumul de alimente în cazul căminelor sărace.
O transformare stucturală presupune realocarea resurselor, în vederea unei
utilizări productive. Acțiunile cu privire la protecția socială au impacturi semnificative
asupra beneficiarilor. Astfel, îmbunătățirile de capital și mobilitatea forței de muncă

7
susțin atât în mod direct cât și indirect transf ormarea dinamicii structurale la nivelul
tuturor generațiilor. De asemenea, protecția socială mai are scop ul de a creșt e
productivitatea agricolă .

1.1. Piața muncii și protecția socială
Conform ESSPROS1 protecția socială acoperă toate inte rvențiile provenite din
surse publice sau private și care au ca scop protecția populației în cazul riscurilor
asociate șomajului, responsabilităților care au de -a face cu îngrijirea copiilor, îngrijirea
sănătății sau în cazul invalidității, pierderii soțului/ iei sau a unui părinte, factorul
bătrânețe cât și locuință sau în situația excluziunii sociale.
În ceea ce privește sistemele naționale de protecție socială, acestora le sunt
alocate resurse financiare în confo rmitate cu nevoile populației. Astfel, chel tuielie care
stau la baza protecției sociale sunt reprezentate de:
 Plăți în numerar ale populației în vederea protecției acesteia de riscurile anterior
menționate,
 Rambursări ale cheltuielilor făcute de persoanele aflate sub protecție;
 Bunuri și servicii destinate în mod direct persoanelor protejate.
În România, instituțiile care susțin schemele de protecție socială sunt
următoarele: Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Sănătății, Casa Națională
de Asigurări de Sănătate,Mi nisterul Apărării Naționale, Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului
și Adopție, Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, Casa Națională de
Pensii Publice, cât și sis temul conturilor naționale împreună cu sistemul conturilor de
sănătate și respectiv ancheta derulată în cadrul organizațiilor non profit care de
asemenea , prestează astfel de servicii de protecție în țara noastră.
Protecția socială are la bază scheme de protecție socială, reprezentate de acte
sau grupuri de acte normative, care sunt atât elaborate cât și implementate de
insituțiile care guvernează și finanțează prestațiile sociale. Așadar, schemele de

1 European system of integrated social protection statistics (ESSPROS)

8
protecție îndeplinesc funcția de protecție a r iscurilor și a nevoilor menționate în figura 1
și sunt adresate unui grup bine definit de beneficiari.
Cele mai importante riscuri sociale care sunt acoperite de către pro tecția socială sunt
prezentate in figura 1:

Figura 1. Riscurile sociale acoperite de către protecția socială.

Criteriile care stau la baza clasificării schemelor de protecție socială sunt
prezentate în Figura 2.

Figura 2. Criteriile clasificării schemelor de protecție. Sursa www.insse.ro
Boal ăsauîngrijirea sănătății
Invaliditate
Bătrânețe
Urmași
Familie sau Copii
Șomaj
Locuință
Excluziune socială
•Scheme de protecție socială care sunt
administrate la nivelul administrației publice
locale;
•Scheme de protecție socială care nu sunt
administrate la nivelul administrației publice.
Crit eriul puterii de decizie
•Scheme obligatorii de protecție socială;
•Scheme voluntare de protecție socială.
Criteriul obligativității prin
puterea legii
•Scheme de protecție socială contributive;
•Scheme de protecție socială necontributive;
Criteriul strabilirii
drepturilor sociale
•Scheme universale de protecție socială;
•Scheme generale de protecție socială
•Scheme speciale de protecție socială
Criteriul sferei de
cuprindere
•Scheme de protecție socială de bază,
•Scheme de protecție socială suplimentară,
Criteriul nivelului de
protecție socială furnizat

9
Criteriul puterii de decizie face referire la instituția care ia cele mai importante
decizii: nivelul beneficiilor, termenii de acordare a acestora și un în ultimul rând
modalitățile de finanțare ale acestora. Conform acestui criteriu, schemele pot fi
controlate din punct de vedere guvernamental sau nu. Astfel, în cazul schemelor
controlate din punct de vedere guvernamental, Guvernul este cel care ia toate deciziile
cu privire la nivelul beneficiilor, termenii de acordare ale benefiilor cât și modul de
finanțare a schemei. Nu este suficientă clasificarea unei astfel de scheme într -o manieră
simplă, deoarece Guvernul are dreptul la nivel formal sa determine politica unei scheme
date, sau conducătorii schemei respective au obligația de a trimite anumite deciz ii în
vederea aprobării de către autoritățile publice. Protecția socială controlată de către
Guvern are la bază o legislație sau un regulament.
Criteriul obligativității prin puterea legii are la bază legile cu privire la
apartenența Criteriul stabilirii drepturilor sociale se referă la baza conform căreia
persoanele protejate sunt sau nu eligibile pentru a beneficia de aceste drepturi.
Criteriul sferei de cuprindere se referă la acea parte a populației care beneficiază
de protecție. Astfel, schemele uni versale2 sunt acelea care pot fi aplicate întregii
populații, atât rezidenți cât și cetățeni indiferent de statutul socio profesional. Astfel de
scheme sunt aplicate în serviciul național de sănătate din Danemarca, Italia,
Spania,Cipru.
Schemele generale se aplică preponderent populației active.
Schemele speciale sunt destínate protecției unei populații cu un număr restricitv
de persoane (lucrători de cale ferată, fermieri, clericii).
Criteriul nivelului de protecție socială furnizat, face referire la î nsuși nivelul
protecției, care poate fi de bază sau suplimentar. Un nivel de protecție de bază se
bazează pe contribuțiile persoanei în cauză la stat. Este posibil ca o persoană, care a
lucrat într -un sector privat un număr de ani înainte să devină un anga jat al unei intitiții
de stat, ca pensia acesteia să îi fie plătită din două scheme de bază.
Funcția de protecție socială se definește în raport cu destinația, astfel are rol de
protecție a populației în fața riscurilor sociale menționate anterior. Con form sistemului
de bază, beneficiile sociale se clasifică ținându -se cont de funcție și respectiv tip.
Funcția unui beneficiu social face referire la scopul principal pentru care este prevăzută
protecția, indiferent de legislație sau de predevederi institu ționale. Tipul beneficiului se

2 EUROPROSS Manual and User guidelines, 2019 Edition

10
referă la modalitatea în care este prevăzută protecția populației care beneficiază de
protecție .
Conform ESSPROS, funcțiile protecției sociale sunt redate în Tabelul 1.
Funcțiile protecției sociale și explicațiile acestora.
SURSA ESSPROS
FUNC ȚIE DEFINIȚIE
BOALĂ SAU ÎNGRIJIREA
SĂNĂTĂȚII Suport financiar pentru boli de natură fizică, excluzând
invaliditatea. Astfel se încearcă menținerea sau îmbunățire a
nivelului de sănătate al persoanei protejate, indiferent de
natura bolii.
INVALIDITATE Indemnizații în numerar sau în natură , în raport cu inabilitatea
persoanelor cu dizabilități fizice sau psihice implicate în
activități economice și sociale.
BĂTRÂNEȚE Indemnizații în numerar sau în natură adresate persoanelor în
vârstă.
URMAȘI Indemnizații în numerar sau în natură în cazul morții unui
membru al familiei.
FAMILIE SAU COPII Indemnizații în numerar sau în natură pentru femeile
însărcinate, naștere sau adopție, creșterea și îngrijirea copiilor.
ȘOMAJ Indemnizații în numerar sau în natură în situații de șomaj.
LOCUINȚĂ Intervenții cu scopul de a ajuta familiile cu venituri sub o
anumită limită în vederea cheltuielilor cu privire la locuință.
EXCLUZIUNE SOCIALĂ Indemnizații în numerar sau în natură care au ca scop
combaterea excluziunii sociale.

În ceea ce privește clasificarea în funcție de tip, aceasta se realizează pe două
nivele astfel:
 Indemnizații care sunt periodice sau avantaje forfetare;
 Beneficii în natură.

11
1.1.1.Descrierea funcțiilor sociale
1. Funcția Boală sau Îngrijirea sănătății acoperă , pe de o parte , beneficii
în numerar care compensează parțial sau în totalitate pierderile în cazul incapacității
prestării serviciului datorită unei boli sau a unei răni. Pe de altă parte, acoperă îngirijrea
medicală necesară pentru menținerea, recuperarea sau îmbunătă țirea sănătății
persoanelor protejate.
În general, scopul prestațiilor în numerar este limitată, deoarece indemnizațiile
care înlocuiesc salariul în cazul unei boli sau în cazul maternității sunt asigurate de către
funcțiile Familie sau Copii respectiv funcția Invaliditate. În acest caz se iau în
considerare prestațiile în numerar oferite de către angajator în perioada de concediu
medical.
Așadar, această funcție va acoperi următoarele bunuri și servicii care sunt folosite
fie pentru prevenție, vindecare sau realibilitare:
Servicii : servicii me dicale și paramedicale oferite de medici specialiști ori
alte persoane din serviciul medical, laboratoare de teste sau alte tipuri de
examinări, îngrijire dentală, fizioterapie, tratamente termale, transportul
persoanelor bolnave, tratamente preventive pre cum vaccinuri, spitalizare.
Bunuri : produce farmaceutice, proteze medicale, haine și suplimente
medicale.
Tipurile de beneficii în cadrul acestei funcții sunt:
Prestații în numerar , în cazul concediului medical. Acesta poate fi plătit
fie prin scheme soc iale de protecție, fie direct de către angajator. Alte
beneficii în natură sunt reprezentate de diverse plăți către persoanele
protejate care sunt în legatură cu boala.
Beneficiile în natură sunt de 3 tipuri:
i. În asistența medicală a pacientului – și se rea lizează în momentul
în care persoanele protejate sunt spitalizate în clinici, sanatorii,
ori alte instituții cu rol medical iar condiția este ca pacienții să
petreacă acolo măcar o noapte.
ii. În afara asistenței medicale a pacientului se realizează în casele
pacienților.

12
iii. Produse farmaceutice – rețetele compensate.
În ceea ce privește ajutorul alocat persoanelor alcoolice sau celor dependente de
droguri, acestea se raportează în cazul funcției Excluziune socială.
Mai există două tipuri de spitalizare și anum e spitalizare de zi sau spitalizarea
acasă.

2. Funcția Invaliditate acoperă beneficii precum indemnizații persoanelor
pensionate pe caz de boală, servicii de reabilitare specifice dizabilităților și bunuri și
servicii, altele decâ t cele medicale persoanelor cu dizabilități.
Dizabilitatea reprezintă inabilitatea completă ori parțială de a se angaja în
activități economice care duc la menținerea unui confort de viață datorită unei
deficiențe fie permanentă sau limitată.
Beneficiile alocate acestei funcții sunt:
Prestații în numerar precum:
i. Pensii de handicap sunt plăți periodice pentru menținerea venitului unei
persoane care are o vârstă inferioară celei normale de pensionare.
ii. Pensionarea anticipată atunci când persoana în cauză este aptă pentru
muncă.
iii. Indemnizație de îngrijire care se oferă persoanelor care au nevoie în
permanență de asistență.
iv. Stimulente economice de handicap, în cazul în care persoanele cu
dizabilități participă la diferite forme de activitate socială.
v. Alte beneficii în numera r.
Beneficii în natură:
1. Cazare;
2. Asistență în realizarea activităților zilnice.
3. Reabilitare.

3. Funcția Bătrânețe acoperă riscuri aso ciate îmbătrânirii precum
pierderea veniturilor, venituri improprii, lip sa independenței, participarea scăzută în
activită țile sociale. Astfel, această funcție acoperă beneficii care sunt în legătură cu

13
înlocuirea salariului cu pensie atunci când este vorba despre o persoană care a lucrat, ori
asigură un anume venit persoanelor care au atins vârsta pensionării.
Beneficiile a locate acestei funcții sunt următoarele:
Prestații în numerar precum:
Pensii;
Pensii anticípate;
Pensii parțiale ;
Indemnizații de îngrijire;
Alte beneficii financiare;
Beneficii în natură :
Cazare;
Asistența în realizarea
activităților zilnice;
Alte beneficii.

4. Funcția Urmași implică beneficii precum venituri permanente sau
temporare în cauz a morții unuia din membrii familiei, ajutor pentru costurile funerare.
Beneficiile în cazul acestei funcții sunt:
Prestații în numerar
Pensie de urmaș
Alte beneficii financiare.
Beneficii în natură
Cheluieli pentru
costurile funerare
Alte beneficii în natură.

5. Funcția Familie sau Copii presupune beneficii precum suport financiar
pentru locuință pentru aducerea pe lume a copiilor, asistență financiară pentru
persoanele carea au în grijă rude, servicii sociale menite sa asiste și să protejeze familia,
în special pe copii.
Beneficiil e în cazul acestei funcții sunt următoarele:
Prestații în numerar
i. Venituri în cazul concediului maternal
ii. Indemnizații de creștere a copilului în cazul nașterii sau a adopției;
iii. Concediu pentru creșterea copilului;
iv. Asistență pentru familia sau pentru copil;
v. Alte beneficii financiare.
Beneficii în natură
i. Asistență pentru copii,

14
ii. Cazare,
iii. Ajutor pentru creșterea copiilor,
iv. Alte beneficii.
Vârsta limită superioară de acordare a acestor beneficii sunt în strânsă legătură
cu nivelul obligatoriu de studii, în func ție de fiecare țară.
6. Funcția Șomaj acordă beneficii precum înlocuirea totală sau parțială a unui
salariu în cazul unei concedieri, oferă un venit persoanelor care vor sa
reintre pe piața muncii, contribuie la costurile de formare a persoanelor care
sunt î n căutarea unui loc de muncă.
Beneficiile alocate acestei funcții sunt următoarele:
Prestații în numerar :
Beneficii complete în cazul perioadei
de șomaj atunci când persoana este
aptă pentru muncă dar în
imposibilitatea de a găsi un job ,
inclusiv persoane care un au lucrat
înainte.
Beneficii parțiale care sunt acordate o
perioadă determinată.
Pensionare anticipată datorită
diverselor motive care au de -a face cu
piața muncii.
Asistență pentru training -uri
vocaționale.
Salarii compensatorii plătite de către
angajatori.
Alte beneficii financiare.
Beneficii în natură :
Mobilitate și relocare
Training -uri
vocaționale
Asistență pentru
găsirea unui loc de
muncă
Alte beneficii.

Trainingurile vocaționale sunt dedicate strict persoanelor fără loc de muncă sau
persoane care lucrează însă sunt în pericol de pierdere a jobului.
7. Funcția Locuință presupune ajutorul din partea autorităților publice în
cheltuielile cu privire la locuinț ă.

15
Beneficiile în cazul acestei funcții sunt:
Beneficii în natură :
i. Ajutorul plății chiriei
ii. Case sociale
iii. Beneficii proprietar chiriaș.

8. Funcția Excluziune Socială apare ca un răspuns în cazul sărăciei și
situațiilor precare în domeniul sănătății, educațional sau al pieței muncii.
Beneficiile caracteristice acestei funcții sunt:
Prestații în numerar :
1. Suport financiar
persoanelor cu resurse
insuf iciente.
2. Alte beneficii financiare.

Beneficii în natură
1. Cazare
2. Reabilitare în urma
consumului de alcool ori
droguri
3. Alte beneficii.

1.2. Piața muncii în România
Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014 -2020 are ca obiectiv
ocuparea tinerilor, însă este luată în considerare situația la nivelul Uniunii Europene,
datorită situației îngrijorătoare a ratei șomajului în rândul tinerilor.

Factori care determină creșterea valorii ratei șomajului în ceea ce privește tinerii
în România
nivelul
educației,
astfel cele
mai scăzute
valori se
regăsesc în
rândul
tinerilor cu
nivel scăzut
de educație
abandonul
școlar
neconcordanță
între
calificarea
tinerilor și
cerințele pieței
muncii
lipsa încrederii
în eficiența
cursurilor de
formare
profesională
sau în
programele de
conversie
profesională
lipsa
experienței
de muncă
lipsa
motivației
tinerilor
pentru
ocuparea
unui loc de
muncă

16
Așadar, măs urile implementate de A.N.O.F.M3 au ca obiective scăderea perioadei
de șomaj și de inactivitate în rândul tinerilor, dar și creșterea șanselor de ocupare a unui
loc de muncă în raport cu pregătirea profesională.
Este urmărită în același timp promovarea m ăsurilor legislative care vin în
sprijinul tinerilor, pentru a se realiza o tranziție coerentă de la sistemul educațional spre
piața forței de muncă, avându -se în vedere următoarele:
 Învățarea de tip non – formal este susținută ca fiind un sprijin pentru tineri, și
ajută la dobândirea unor competențe care ușurează accesul pe piața muncii;
 Facilitarea accesului la informații cu privire la drepturile și obligațiile
angajaților, etc.
 Beneficierea de orientare în carieră, astfel încât tinerii să se poată info rma cu
privire la piața muncii;
 Facilitarea accesibilității la serviciile publice care au ca scop ocuparea forței
de muncă.
 Susținerea organizațiilor non guvernamentale ca fiind cele mai importante
instrumente în cazul învățării non -formale;
În România, rata locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei
naționale este redată în Figura 3.

Figura3.. Rata locurilor de muncă vacante în România, în perioada 2016 – 2019.
Sursa EUROSTAT4

3 Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 0,000,200,400,600,801,001,201,40
010000200003000040000500006000070000
Tr. 3 Tr. 4 Tr. 1 Tr. 2 Tr. 3 Tr. 4 Tr. 1 Tr. 2 Tr. 3 Tr. 4 Tr. 1 Tr. 2 Tr. 3
2016 2017 2018 2019numărul locurilor
de muncăvacanterata locurilor de
muncăvacante (%)Numarul locurilor de …
Rata locurilor de munca …

17
Conform graficului se poate observa o analiză a ratei locurilor de muncă pe o
perioadă de 4 ani, începând cu anul 2016, respectiv trimestrul 3 și 4. Pentru anul 2017 și
2018 au fost luate în considerare toate cele 4 trimestre, în timp ce în anul 2019 s -au luat
în considerare doar prímele 3 trimestre. Se poate observa o tendință descrescătoare din
anul 2016, trimestrul 3, când rata atingea 1,34% până în anul 2019, trimestrul 3, când
rata atinge un procent de 1,11.

Figura 4. Diferențe față de perioadele anterioare pe activităț i economice .
SURSA EUROSTAT

Figura 4 evidențiază tendințele ratei locurilor vacante din trimestrul 3 al anului
2019, comparativ cu trimestrul 2 al aceluiași an, respectiv trimestrul 3 al anului 2019 cu
același trimestre al anului 2018.

4 Eurostat este biroul statistic al Uniunii Europene situat în Luxemburg. Misiunea sa este de a furniza
statistici de înaltă calitate pentru Europa. În îndeplinirea misiunii sale, Eurostat promovează următoarele
valori: respect și încredere, încurajarea exce lenței, promovarea inovării, orientarea spre servicii,
independența profesională. -1,00-0,80-0,60-0,40-0,200,000,200,400,600,80
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R Spp*)
CAEN REV.2 Tr. 3 2019 vs Tr. 2 2019 Tr. 3 2019 vs Tr. 3 2018

18
Tabelul 2. Diferențe față de perioadele anterioare pe activităț i economice . SURSA EUROSTAT

rata loc.munca nr.loc.vacante rata loc.vac nr.loc.vacante
Denumirea activităților economice Cod CAEN
Rev.2 Nivel
secțiune TRIM 3
2018 TRIM 2
2019 TRIM 3
2019 TRIM 3
2018 TRIM 2
2019 TRIM 3
2019 Tr. 3
2019 vs
Tr. 2
2019 Tr. 3 2019
vs Tr. 3
2018 Tr. 3 2019
vs Tr. 2
2019 Tr. 3
2019 vs
Tr. 3
2018
Agricultură, silvicultură și pescuit A 0,58 0,66 0,56 660 752 640 -0,10 -0,02 -112 -20
Industria extractivă B 0,16 0,28 0,31 77 131 147 0,03 0,15 16 70
Industria prelucrătoare C 1,53 1,13 1,17 18193 13295 13638 0,04 -0,36 343 -4555
Producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat D 0,50 0,60 0,51 272 330 286 -0,09 0,01 -44 14
Distribuția apei; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontaminare E 1,17 1,08 1,65 1099 1012 1542 0,57 0,48 530 443
Construcții F 0,71 0,67 0,62 2775 2640 2471 -0,05 -0,09 -169 -304
Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor G 0,78 0,81 0,84 6003 6324 6536 0,03 0,06 212 533
Transport și depozitare H 1,78 1,43 1,41 4747 3865 3791 -0,02 -0,37 -74 -956
Hoteluri și restaurante I 0,49 0,91 0,42 1016 1923 927 -0,49 -0,07 -996 -89
Informații și comunicații J 1,69 1,49 1,42 2946 2646 2586 -0,07 -0,27 -60 -360
Intermedieri financiare și asigurări K 0,90 0,97 1,17 756 798 951 0,20 0,27 153 195
Tranzacții imobiliare L 1,20 0,41 0,81 220 75 146 0,40 -0,39 71 -74
Activități profesionale, științifice și tehnice M 1,13 0,78 0,88 1583 1108 1265 0,10 -0,25 157 -318
Activități de servicii administrative și activități
de servicii suport N 0,83 1,03 1,02 2437 3029 3033 -0,01 0,19 4 596
Administrație publică și apărare; asigurări
sociale din sistemul public O 3,01 2,48 2,22 8255 6916 6154 -0,26 -0,79 -762 -2101
Învățământ P 0,82 0,36 0,58 2836 1286 2016 0,22 -0,24 730 -820
Sănătate și asistență socială Q 2,15 1,89 1,90 7239 6466 6522 0,01 -0,25 56 -717
Activități de spectacole, culturale și recreative R 1,99 1,91 1,95 1260 1270 1296 0,04 -0,04 26 36

19
Tabelul 3. Diferențe față de perioadele ante rioare pe grupe majore de ocupaț ii. SURSA EUROSTAT

rata loc.munca nr.loc.vacante rata loc.vac nr.loc.vacante
Denumirea grupelor majore de
ocupații Cod COR
2008 Nivel
grupă majoră TRIM 3
2018 TRIM
2 2019 TRIM 3
2019 TRIM 3
2018 TRIM 2
2019 TRIM 3
2019 Tr. 3
2019 vs
Tr. 2
2019 Tr. 3
2019 vs
Tr. 3
2018 Tr. 3
2019 vs
Tr. 2
2019 Tr. 3
2019
vs Tr.
3 2018
Membri ai corpului legislativ, ai
executivului, înalți conducători ai
administrației publice, conducători și
funcționari superiori GM1 0,72 0,61 0,60 2447 2096 2057 -0,01 -0,12 -39 -390
Specialișt i în diverse domenii de
activitate GM2 1,59 1,25 1,32 16750 13488 14195 0,07 -0,27 707 -2555
Tehnicieni și alți specialiști din
domeniul ethnic GM3 1,25 1,13 1,10 5865 5405 5255 -0,03 -0,15 -150 -610
Funcționari administrativi GM4 1,44 1,35 1,31 4419 4243 4120 -0,04 -0,13 -123 -299
Lucrători în domeniul serviciilor GM5 1,08 1,17 1,11 8426 9295 8821 -0,06 0,03 -474 395
Lucrători calificați în agricultură,
silvicultură și pescuit GM6 0,44 0,93 0,55 100 193 119 -0,38 0,11 -74 19
Muncitori calificați și asimilați GM7 1,18 0,97 0,95 8274 6723 6546 -0,02 -0,23 -177 -1728
Operatori la instalații și mașini;
asamblori de mașini și echipamente GM8 1,31 1,07 1,09 7434 6043 6065 0,02 -0,22 22 -1369
Ocupații elementare GM9 1,49 1,13
1,18
9979 7497 7867 0,05 -0,31 370 -2112 % Rata si Numarul locurilor de munca …

20

Figura 5. Tendințele ratelor locurilor vacante pe niveluri de grupe majore.
SURSA EUROSTAT

Conform figurii 5, se poate observa că rata cea mai negativă în cazul trimestrului
3 al anului 2019 vs trimestrul 2 al aceluiași an se înregistrează în cazul grupei majore de
lucrători calificați în agriculură, silvicultură și pescuit, cu un procent de 0,38, în timp ce
rata cea mai mare de locuri vcante se înregistrează în cazul grupei majore de specialiși
în diverse domenii, cu un pro cent de 0,07.
În ceea ce privește trimestrul 3 al anului 2019 versus trimestrul 3 al anului 2018,
rata cea mai negativă a locurilor vacante se înregistrează în cazul grupei majore de
ocupații elementare (0,31%), în timp ce picul maxim este întregistrat l a grupul major de
lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit (0,11%).
-0,40-0,30-0,20-0,100,000,100,20
GM1 GM2 GM3 GM4 GM5 GM6 GM7 GM8 GM9pp*)
CORTr. 3 2019 vs Tr. 2 2019 Tr. 3 2019 vs Tr. 3 2018

21
Tabelul 4. Numărul locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei naționale
SURSA EUROSTAT
Activități economice (secțiune CAEN Rev.2) Numărul locurilor de mun că
vacante
Trimestrul
III 2019 Perioade precedente
Trimestrul
II 2019 Trimestrul
III 2018
Total economie 55045 54983 63694
A: Agricultură, silvicultură și pescuit 640 752 660
Total industrie 15613 14768 19641
B: Industria extractivă 147 131 77
C: Industria prelucrătoare 13638 13295 18193
D: Producția și furnizarea de energie electrică și
termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 286 330 272
E: Distribuția apei; salubritate, gestionarea
deșeurilor, activități de decontaminare 1542 1012 1099
F: Construcții 2471 2640 2775
G: Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea
autovehiculelor și motocicletelor 6536 6324 6003
H: Transport și depozitare 3791 3865 4747
I: Hoteluri și restaurante 927 1923 1016
J: Informații și comunicații 2586 2646 2946
K: Intermedieri financiare și asigurări 951 798 756
L: Tranzacții imobiliare 146 75 220
M: Activități profesionale, științifice și tehnice 1265 1108 1583
N: Activități de servicii administrative și activități de
servicii suport 3033 3029 2437
O: Administrație publică și apărare; asigurări sociale
din sistemul public*) 6154 6916 8255
P: Învățământ 2016 1286 2836
Q: Sănătate și asistență socială 6522 6466 7239
R: Activități de spectacole, culturale și recreative 1296 1270 1260
S: Alte activități de servicii**) 1098 1117 1320
*) exclusiv forțele armate și asimilați
**) cuprinde: activități asociative diverse; reparații de calculatoare, de articole personale și de uz gospodăresc;
alte activități de servicii
Începand cu trimestrul II 2018, anumiți agenți economici care desfășoară activități de fabricare a
autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor (CAEN Rev.2 diviziune 29) au defalcat
activități secundare de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (CAEN
Rev.2 diviziune 62 -63).

În tabelul 4 se poate obseva numărul total de locuri de muncă vacante în trimestrul
2 și 3 al anului 2019 și respectiv trimestrul 3 al anului 2018. De asemenea, se poate
observa o descreștere semnificativă în cazul trimestrului al 3 lea al anului 2018 (63 694)
comparativ cu trimestrul 3 al anului 2019 (55045).

22
Tabelul 5. Rata locurilor de muncă vacante pe grupe majore de ocupații .
SURSA EUROSTAT
Grupe majore de ocupații (COR) Rata locurilor de muncă vacante
– % –
Trimestrul
III 2019 Perioade precedente
Trimestrul
II 2019 Trimestrul
III 2018
Total economie *) 1,11 1,11 1,30
GM1: Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți
conducători ai administrației publice, conducători și
funcționari superiori
0,60 0,61 0,72
GM2: Specialiști în diverse domenii de activitate
1,32 1,25 1,59
GM3: Tehnicieni și alți specialiști din domeniul ethnic
1,10 1,13 1,25
GM4: Funcționari administrativi
1,31 1,35 1,44
GM5: Lucrători în domeniul serviciilor
1,11 1,17 1,08
GM6: Lucrători calificați în agricultură, silvicultură și
pescuit
0,55 0,93 0,44
GM7: Muncitori calificați și asimilați
0,95 0,97 1,18
GM8: Operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și
echipamente 1,09 1,07 1,31
GM9: Ocupații elementare**) 1,18 1,13 1,49
*) exclusiv forțele armate și asimilați (GM0)
**) În conformitate cu Ordinul nr. 1635/2018 al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, denumirea
„Muncitori necalificați” s -a modificat în „Ocupații elementare"

În tabelul 5 sunt evidențiate ratele locurile de muncă vacante, exprimate în
procente în trimestrul 2 și 3 al anului 2019 și respectiv trimestrul 3 al anului 2018. Ca
în situația anterioară, se poate observa o descreștere semnificativă în cazul trimestrul ui 3
al anului 2018, când atingea 1,3% comparativ cu trimestrul 3 al anului 2019 când
înregistra 1,11.
Piața muncii în România are un caracter dinamic, și prezintă modificări la
nivelul structurii ocupaționale a forței de muncă. Dintre facorii cares tau la baza
dificultății gasirii unui loc de muncă, se pot menționa schimbările sectoriale în
economie, concurența la nivelul piețelor de mărfuri, globalizarea și progresul
tehnologic.

23
Tabelul 6. Oferta de locuri de muncă pe niveluri de educație în România, 2013 -2025,
mii de persoane.
SURSA CEDEFOP5 2018
Nivel de
educație Cerere de
expansiune Cerere de
înlocuire Total ofertă locuri de
muncă
Scăzut 386 1449 1836
Mediu -1385 1838 453
Înalt 1241 846 2087
TOTAL 242 4134 4376

1.3. Reconversia profesională
Conform Revistei Rom âne de Statistică, la 26 Martie 2010, la Bruxelles,
Comisia Europeană a luat în considerare o strategie pentru a crește atât numărul
locurilor de muncă, cât și economia. Obiectivul principal a fost acela de a atinge o rată
de angajare de aproximativ 75% p entru femei și bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 64
de ani. În vederea atingerii obiectivului propus, cele mai importante condiții sunt
reorientarea profesională și implicit creșterea locurilor de muncă în mobilitatea
teritorială, având în vedere fapt ul că pe piața muncii, există diferențe mari între cerere și
ofertă.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dispune de măsuri active în
vederea scăderii numărului de persoane inactive și reinserția acestora pe piața muncii.
Programele dedicate să faciliteze reinserția persoanelor inactive pe piața muncii
se bazează pe abilitățile profesionale ale acestora, dar care să fie în concordanța cu
cerințele pieței muncii.
În general, un training profesional are următoarele obiective:
 Obținerea unei calificări profesionale;
 Adaptarea angajatului la cerințele locului de muncă sau la piața muncii;
 Creșterea nivelului de cunoștințe;

5 CEDEFOP – European Center for the development of Vocational Training

24
 Reorientare profesională determinată de restructurarea socio economică;
În vederea atingerii acestor obiective sunt utiliza te metode și proceduri
moderne, iar scopul acestora este de a scădea numărul persoanelor inactive.
Conform Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la data de 3
Martie 2020, 93 de milioane de euro sunt alocați pentru stimularea ocupării forțe i de
muncă în România. Astfel, Serviciul Public de Ocupare acordă facilități financiare în
conformitate cu Legea nr. 76/2002 privind asigurările pentru șomaj și stimularea
ocupării forței de muncă acelor angajatori care încadrează în muncă șomeri, pe o dur ată
nedeterminată. Acest proiect își propune inserția pe piața muncii a 15.700 de șomeri, iar
sprijinul financiar este acordat ca primă de activare pentru 100 de persone care au
vârsta mai mare de 29 de ani. Așadar, acest proiect se poate adăuga la celala te 13
coordonate de către ANOFM, însumând un total de aproximativ 650 milioane de euro,
cu ajutorul cărora sunt susținute măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă.
În conformitate cu Nota privind stadiul realizării aplicării măsurilor de stimular e
a forței de muncă, în primele 2 luni ale anului 20206, în România, în primele 2 luni ale
anului 2020, au fost inserate pe piața muncii un total de 43.517 de persoane, beneficiare
ale măsurilor de stimulare.
Tabelul 7. Structura pe nivel a persoanelor î ncadrate
SURSA ANOFM
Nivel de ocupabilitate Număr
ușor ocupabil 7467
mediu ocupabil 9956
greu ocupabil 14990
foarte greu ocupabil 8084
alte categorii de persoane care nu sunt
profilate 3020

6 SURSA ANOFM

25

Dintre programele speciale, un exemplu este implementarea Programul 155
special pentru localități din mediul rural, în care au fost încadrate un număr de 966 de
persoane după cum reiese din tabelul 7.
Tabelul 8 . Numărul de persoane carea u beneficiat de Programul 155
SURSA ANOFM

Din tabelul 7 reiese că reconversia profesională este un instrument important
care poate ajuta la corectarea dezechilibrelor de pe piața muncii și care are puterea de a
micșora fenomenul de inadecvare a instruirii și pregătirii forței de muncă. 7

7 O analiză Regională a pieței muncii, Viorel Rotilă, Solidaris, 2012, Pagina 170 Măsură Număr
persoane
servicii de mediere 947
programe de formare profesională 5
completarea veniturilor salariale ale șomerilor care se
încadrează înainte de expirarea indemnizației pentru șomaj 27
prima de activare pentru șomerii neindemnizați 26
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea
șomerilor în vârstă de peste 45 de ani sau părinți unici
susținători ai familiilor monoparentale 11
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea
tinerilor NEET 7
stimularea mobilității forței de muncă 6
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea
absolvenților de învățământ 3
acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea
persoanelor cu handicap 1
alte măsuri active 2

26
1.4. Protecția socială a persoanelor în vârstă
În România, Strategia națională pentru dezvoltarea sistemului de asistență socială
pentru persoanele vârstnice are la bază principiile Organizației Națiunilor Unite, care
sunt:

Persoanele în vârstă beneficiază de asistență socială, în raport cu resursele
economice de care dispun, aceasta realizându -se prin intermediul serviciilor sau a
prestațiilor sociale. Persoana vârstnică este considerată persoana care a împlinit vârsta
de pensionare stabilită prin lege și care se regăsește în una din situațiile ce urmează a fi
enumerate:
o Nu deține o familie;
o Nu deține o lucuință și nici nu are posibilitatea de a își asigura condiții proprii
pentru locuit;
o Nu are posibilitatea de a realiza venituri proprii, ori acestea sunt inferioare celor
necesare pentru asigurarea îngrijirii necesare;
o Nu are posibilitatea de a se îngriji de una singură ori are nevoie de îngrijire
specializată,
o Nu are posibilitatea de a -și asigura satisfacerea nevoilor socio -medicale. Respectarea demnității umane
Promovarea împlinirii personale
Promovarea autonomiei persoanei,
promovarea participări și responsabilizării,
Facilitarea accesului la serviciile de îngrijire,
Proximitatea,
Solidaritatea socială,
Parteneriatul,
Abordarea multidisciplinară,
Libertatea de a alege,
Egalitatea de șanse și nondiscriminarea,
Transparența și responsabilitatea publică,
Complementaritatea și abordarea integrală .

27
Asistența socială est e acordată la cererea persoanei interesate, sau a
reprezentantului legal al acesteia. Dreptul la asistență socială a vârstnicilor este
stabilitca urmare a unei anchete sociale, care se realizează luându -se în considerare toți
factorii care influențează i mposibilitatea persoanei de a -și asigura satifacerea nevoilor
curente ale vieții.
La nivel național, grila de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice cuprinde
criteriile de încadrare în gradul de dependență.Încadrarea se realizează prin evaluarea
statu surilor funcționale, senzoriale și psiho afective ale persoaneiîn cauză.
În Legea nr. 17/2000 sunt descrise serviciile comunitare asigurate și anume:
 Îngrijire temporară sau permanentă la domiciliu – se realizează doar la indicația
medicilor.
i. Servici i socio – medicale
ii. Servicii medicale ;
 Îngrijire temporară sau permanentă într -un cămin pentru persoane vârstnice.
 Îngrijire în centre de zi.
Criteriile de selecție a persoanelor vârstnice în căminele pentru bătrâni se
realizează în funcție de următoarele priorități:
o Persoana în cauză are nevoie de o îngrijire deosebită care nu poate fi
asigurată la domiciliu;
o Nu se poate gospodări singură;
o Este lipsită de susținători legali.
Principiile care stau la baza funcționării sistemului de asistență socială sunt
menționate în art. 4 din Legea nr.47/2006 și sunt următoarele:
Universalitatea
Respectarea demnității umane
Solidaritatea socială
Subsidiaritatea

28
La nivelul Uniunii Europene, fondurile dedicate pensiilor persoanelor în vârstă sunt redate în tabelul 9 .
SURSA EUROSTAT
GEO/TIME 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Belgium 38.986,16 41.140,22 42.780,54 45.261,29 46.081,39 48.283,30 49.614,81 51.950,25 53.001,98 55.304,35
Bulga ria 2.486,72 3.075,17 3.312,54 3.364,52 3.387,43 3.609,54 3.757,71 3.905,05 4.051,42 4.195,97
Czechia 12.585,83 12.897,21 13.836,15 15.033,53 15.069,12 14.737,79 14.052,21 14.571,24 14.897,35 15.826,27
Denma rk 28.217,05 30.075,41 30.586,01 31.616,59 32.431,42 35.460,45 37.144,12 36.761,75 35.644,59 36.625,31
Germa ny (until
1990 former
territory of the
FRG) 307.501,51 314.480,40 319.903,31 322.688,86 329.529,16 335.259,52 345.079,52 358.710,06 371.930,68 384.946,66
Estonia 1.145,15 1.253,34 1.284,38 1.297,81 1.361,25 1.430,28 1.509,91 1.659,82 1.719,49 1.819,88
Ireland 12.021,68 12.871,31 12.909,62 12.756,68 13.413,63 13.796,17 13.831,96 14.421,53 15.471,55 16.431,52
Greece 31.798,17 33.943,17 33.484,75 33.964,56 33.783,32 30.152,29 30.643,79 31.306,55 30.914,42 29.760,66
Spain 102.936,22 108.719,07 113.984,25 118.357,94 122.562,96 128.874,96 132.384,73 136.334,78 140.592,11 144.596,81
France 265.884,69 276.489,56 286.328,00 298.330,17 309.127,09 318.689,59 325.367,17 330.961,45 336.660,67 342.727,67
Croat ia 4.480,86 4.651,19 4.751,20 4.651,14 4.649,90 4.737,64 4.736,46 4.769,46 4.861,32 5.023,71
Italy 233.935,00 243.081,00 248.679,00 254.405,00 259.934,00 265.534,00 267.631,00 271.954,00 271.750,00 274.343,00
Cypru s 1.165,60 1.239,74 1.378,53 1.483,92 1.587,26 1.679,76 1.750,39 1.805,16 1.848,19 1.897,61
Latvia 1.379,54 1.562,94 1.802,74 1.746,11 1.818,36 1.862,58 1.860,45 1.880,75 1.914,80 2.004,05
Lithu ania 2.397,25 2.550,99 2.367,78 2.372,85 2.525,87 2.525,02 2.543,63 2.557,51 2.646,18 2.833,82
Luxembourg 3.274,09 3.534,55 3.680,87 3.953,88 4.220,73 4.449,58 4.623,69 4.837,26 5.008,94 5.333,53
Hunga ry 11.619,13 10.188,42 10.582,30 10.933,07 9.284,47 9.588,73 9.441,03 9.636,75 9.802,85 10.177,49
Malta 532,47 564,19 620,64 619,25 660,56 674,07 698,19 720,51 768,22 816,47
Nethe rlands 72.539,00 75.492,00 78.003,00 81.579,00 84.219,00 86.464,00 88.320,00 89.649,00 91.812,00 92.521,00
Austria 39.479,75 41.223,96 42.773,10 44.073,06 45.940,75 47.626,46 49.254,26 50.241,91 51.235,10 52.297,80
Polan d 42.164,63 38.827,60 42.568,46 42.869,94 44.858,76 46.821,79 48.353,76 49.938,61 48.739,09 51.161,91

29
Portugal 22.709,25 23.797,63 24.564,69 25.281,73 24.465,81 26.692,74 26.983,58 26.855,30 27.226,42 27.766,92
Roman ia 10.631,75 11.120,78 11.735,96 12.065,70 11.563,48 11.962,69 12.370,76 12.978,81 13.520,01 15.027,72
Slovenia 3.590,94 3.856,91 3.995,86 4.132,22 4.087,72 4.186,75 4.199,67 4.223,63 4.276,97 4.338,59
Slova kia 4.615,25 5.323,53 5.550,88 5.729,74 5.999,60 6.248,80 6.607,74 6.793,08 6.884,48 7.182,59
Finland 20.052,34 21.780,97 22.812,41 23.621,03 25.027,13 26.454,41 27.489,07 28.001,79 29.101,85 30.197,42
Swede n 39.967,97 38.383,01 42.770,70 46.170,68 49.836,86 52.895,57 50.765,07 51.193,24 52.523,52 53.699,08
Unite d Kingdom 201.398,33 192.747,58 209.257,93 214.328,90 242.292,23 236.118,25 259.635,38 297.487,98 259.258,15 259.662,92
Iceland 740,73 716,28 748,32 872,69 938,50 1.001,61 1.170,87 1.336,02 1.655,39 2.093,16
Norwa y 23.694,81 23.851,59 26.725,02 29.861,98 33.855,49 34.677,98 34.946,67 35.676,45 36.182,90 37.636,47
Switzerland 40.748,31 44.622,73 49.818,64 57.454,37 59.937,43 60.068,93 62.259,40 72.306,94 72.092,36 72.022,32
Monte negro : : : : : 375,02 376,48 379,95 383,73 394,49
North Macedonia : : : : : : : 726,76 769,90 829,08
Serbi a 4.090,03 4.132,84 3.842,72 4.170,85 4.216,08 4.410,59 4.353,34 4.084,91 4.031,19 4.115,95
Turke y 1.043,27 1.220,56 1.396,59 1.616,71 1.864,85 2.114,09 2.378,16 2.690,23 3.247,34 3.669,61
Bosni a and
Herzegovina : : : : : 1.571,00 : 1.682,96 1.707,15 1.725,94

În tabelul 9 sunt exemplificate țările Uniunii Europene și respectiv fondurile alocate pensiilor persoanelor în vârstă, exprimate în
milioane de Euro, într -o perioadă de 10 ani. Se poate observa tendința crescătoare a sumelor atribuite, de la 10.631,75 în anul 2008 până la
15.027,72 în anul 2017.

30

CAPITOLUL 2
IMPACTUL SOCIAL – ECONOMIC AL ACTIVITĂȚII DE
ASIGURARE ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

2.1. Securitatea socială vs asistența socială
Securitatea socială este văzută ca un concept care asigură ajutor în cazul
riscurilor asociate bătrâneții, îmbolnăvirii, etc. Securitatea socială este înțeleasă în
prezent ca un concept dinamic care influențează sfera socială în aceeași măsură în care
influențează și politicile economice.
Fiecare individ este unic și își dorește un trai decent și independent, însă faptul
că facem parte dintr -o societate demonstrează că nu putem trăi izolați. În interiorul
societății acesta se bucură de independență, însă contribuie în același timp și la
menținerea sistemului de sănătate.
În toate timpurile și societățile, indiferent de stadiul de dezvoltare, au existat
persoane care au avut nevoie de îngrijiri medicale, fie persoane cu handicap sau
persoane vârstnice c are nu au posibilitatea de a -și satisface nevoile. Așadar, persoanele
în vârstă, neajutorate, șomerii, persoanele care suferă de boli dificile sunt cei care au o
nevoie deosebită de ajutor de la societate. În același timp, femeile însărcinate necesită
asistență în toate stadiile și până la naștere inclusiv.
În cazul în care persoanele menționate anterior nu pot dispune de ajutor din
partea societății, se creează condții care duc la distrugerea ordinii.
Conceptul de securitate socială este amplu, și in clude atât asigurarea socială, cât
și asistența socială. Diferența dintre cele două constă în scopul operațiunii.
Securitatea socială este considerată un stimulent pentru dezvoltare, fiind
menținută de contribuabili (persoane active pe piața muncii). Așa dar, dreptul la
securitate socială este unul dintre cele mai importante drepturi ale omului. În Art. 25 al
Declarației Universale a Drepturilor Omului, este menționat faptul că orice persoană
care face parte dintr -o societate are dreptul la securitate soc ială, acest lucru fiind
rezultatul efortului național dar și al cooperării la nivel internațional.

31
La nivel internațional sunt adoptate diferite instrumente juridice, care se
găsesc sub formă de pacte, convenții, recomandări și pot fi obligatorii sau n u. Direcțiile
de referire ale acestor instrumente sunt fie în mod expres la coordonarea sistemelor în
domeniul securității sociale, fie la drepturile omului, cât și la standardele minime de
securitate socială sau de migrație.
În tabelul 9 sunt redate ins trumentele organizațiilor internaționale.
Tabelul 10 . Instrumente ale organizațiilor internaționale
SURSA www.ilo.org

Instrumente ale organizațiilorinternaționale

Instrumentele
Organiza ției
Națiunilor Unite Declarația Universală a Drepturilor Omului și
Pactul international cu privire la drepturile economice,
sociale și culturale

Convenția ONU cu privire la drepturile migranților
Instrumentele
Organizația
Internațională a
Muncii Convenția nr. 19 privind egalitatea de tratament (compensațiile în
caz de accident), 1925
Convenția nr. 118 privind egalitatea de tratament (securitate
socială), 1962
Convenția Nr. 48 privind menținerea drepturilor la pensie ale
lucrătorilor migranți, 1935 și Convenția Nr. 157 privind
menținerea drepturilor de securitatesocială, 1982
Alte convenții și recomandări OIM
Instrumentele
Consiliului Europei Acordurile interimare europene cu privire la schemele de
securitatesocială

Convenția europeană cu privire la asistența socialăși medicală
Convenția europeană cu privire la securitatea socială
Alte instrumente ale Consiliului Europei
Clauzele model pentru acordurile bilaterale în domeniul
securității sociale

Conform ILO, securitatea socială se definește ca fiind securitatea pe care o
furnizează societatea împotriva diferitelor riscuri la care membrii acesteia sunt supuși.
Așa cum a fost menționat anterior, securitatea socială este formată din
asigurarea socia lă și asistența socială.

32
Asigurarea socială
Asigurarea socială este unul dintre instrumentele care au ca scop prevenirea
sărăciei și implicit oferirea ajutorului în cazul urgențelor. Asigurarea reprezintă
contribuția cu sume de bani pentru a putea fi c ompensat în cazul unei pierderi rezultate
în urma unei situații neprevăzute.
Așadar, asigurarea socială este instrumentul prin care se garantează beneficii
adecvate în cazul șomajului, îmbolnăvirii sau alte tipuri de urgențe.
Asigurarea socială este for mată din următoarele elemente:
 Asigurarea socială este finanțată de către contribuabili, care sunt în
general angajații și angajatorii. Contribuțiile sunt retrase din veniturile
acestora;
 Participarea este obligatorie cu puține excepții;
 Contribuțiile se a cumulează ca fonduri speciale care ulterior vor deveni
beneficii;
 Dreptul unei persoane de a beneficia este asigurat de contribuțiile sale;
 Atât contribuțiile cât și beneficiile sunt în concordanță cu veniturile
persoanei.
Asistența socială
Asistența so cială se referă la asistența prestată voluntar de către societate față de
persoanele sărace și neajutorate, fără a -i obliga să contribuie. Așadar, schemele de
asistență socială furnizează beneficii financiare minime persoanelor care nu au venituri.
Asist ența socială este reprezentată de obligațiile unilaterale ale comunității față
de grupul său și este furnizată de către societate sau de către Guvern persoanelor sărace
și neajutorate.
Diferențele dintre asigurarea socială și asistența socială sunt următ oarele:
 Asistența socială este finanțată de către Guvern, în timp ce asigurarea socială
este finanțată de către Stat;
 Asistența socială este oferită gratis, în timp ce asigurarea socială le este
garantată persoanelor care plătesc contribuții la stat;
 O asigurare socială nu ține cont de venituri, în timp ce asistența socială este
garanatată doar dacă sunt îndeplinite condițiile impuse de către Guvern.

33

2.2. Sistemul asigurărilor pentru șomaj din România (comparație cu UE)
Rata șomajului reprezintă procentul persoanelor cu forța de muncă. Forța de
muncă reprezintă numărul total de persoane angajate și șomere.
Persoanele șomere se încadrează în intervalul de vârste de 15 – 74 de ani, care
sunt fie fără serviciu în săptamâna de re ferință, fie în căutare activă a unui loc de muncă.
În România, p articiparea populației la forța de muncă, pe sexe și medii, în
trimestrul IV 2019 , este redată în tabelul 10.

Tabelul 11 . Participarea populației la forța de muncă, pe sexe și medii, în t rimestrul IV
2019 . SURSA INSSE
Total Masculin Feminin Urban Rural
– mii persoane –
Populația activă 9008 5195 3813 4952 4056
din care:

Populația
ocupată 8654 4963 3691 4803 3851
Șomeri 354 232 122 149 205

– procente –
Rata de
activitate1) 68,8 78,8 58,5 69,9 67,5
20-64 ani 73,8 84,5 62,9 74,4 73
15-24 ani 29,9 37,3 22,2 21 37,6
25-54 ani 84,1 93,3 74,3 87 80,2
55-64 ani 49,5 63,2 37 45,6 55
Rata de ocupare1) 66 75,2 56,6 67,8 63,9
20-64 ani 71,1 80,9 61 72,3 69,5
15-24 ani 24,4 30,3 18,3 17 30,8
25-54 ani 81,6 90,1 72,5 85 77
55-64 ani 48,1 61,1 36,2 44,5 53,3
Rata șomajului 3,9 4,5 3,2 3 5,1
15-24 ani 18,5 19 17,7 18,9 18,3
25 ani și peste 2,9 3,3 2,3 2,3 3,6
1) Calculate pentru populația în vârstă de muncă (15 -64
ani).

34
Conform tabelului se poate observa că în România, în trimestrul 4 al anului
2019, populația activă pe piața muncii a însumat un total de 9.008 mii de persoane,
dintre care 5.195 mii au fost bărbați, și 3.813 mii au fost femei. În același timp, numărul
populației urbane, de 4.962 mii a fost superior numărului populației rurale, care a fost
de 4.056.

Figura 6. Evoluția ratei de ocupare a populației de 15 ani și peste, pe grupe de vârstă
SURSA INSSE
În figura 6 sunt prezentate ratele de ocupare a populaț iei cu vârste cuprinse între
15-74 de ani , pe grupe de vârstă . Așadar, se poate observa tendință crescătoare la
aproximativ toate grupele de vârsta, cu excepția grupei de vârstă de 65 de ani și
respectiv vârste superioare acesteia. Cu toate acestea, grupu l de vârste cuprinse între
15-24 ani înregistrează o creștere a ratei de ocupare de la 23,8% la 24,4%, în timp ce
grupul de vârste curpinse între 25 – 54 de ani înregistrează o creștere a valorilor de la
79%- 81,6%, în timp ce grupul de vârste 55 -64 de ani a crescut de la 47,2% la 48,1%.

Figura7. Rata șomajului pe grupe de vârstă, sexe și medii, în trimestrul IV 2019
0102030405060708090
Tr. IV 18 Tr. I 19 Tr. II 19 Tr. III 19 Tr. IV 1915-24 ani
25-54 ani
55-64 ani
65 ani și peste
0,05,010,015,020,0
15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55 ani și
pesteMasculin
Feminin
Urban
Rural

35
Conform figurii 7 se poate observa că rata șomajului este cea mai mare în rândul
tinerilor de 15 -24 de ani însumând 19%. În ceea ce privește femeile situația este
asemănătoare, rata cea mai mare de șomaj întâlnindu -se în cazul grupului de vârstă de
15-24 de ani (17,7%). În cazul mediilor urban și rural, situația este asemănătoare, astfel
grupul de vârste 15 -24 de ani înregistrează ratele cele mai mari se șomaj, 18,9%
respectiv 18,3.
În tabelul 11 sunt prezentate numărul, exprimat în mii, de persoane șom ere care
au beneficiat de o educație terțiară, pe grupele de vârstă de 15/24 ani și respectiv 65 -74
de ani la nivel european.

Figura 8. Evoluția numărului de persoane șomere pe grupuri de vârstă.

Din figura 8 rezultă că în România, începând cu anul 2010 și până în anul 2019
tendința ratei șomajului este descrescătoare, în anul 2019 înregistrându -se o rată de
6,9%, ceea ce reprezintă o descreștere de mai mult de jumătate comparativ cu anul
2010, câ nd aceasta era de 18,5.

0,05,010,015,020,025,0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019Romania
Romania

36
Tabelul 12 . Persoane șomere pe categorii de vârstă.
SURSA EUROSTAT
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Belgium 12,6 11,3 13,8 17,6 15,1 14,9 14,1 14,4 10,7 9,7
Bulgaria : 4,3 3,8 5,7 : 4,2 : : : :
Czechia 3,5 3,0 3,8 4,9 4,2 3,5 2,1 2,0 1,5 1,0
Denmark 2,7 2,9 2,9 2,1 3,7 3,1 3,8 4,5 3,8 2,6
Germany
(until 1990
former
territory of
the FRG) 12,6 11,5 13,5 11,5 11,7 12,5 11,2 13,0 13,3 13,3
Estonia 2,2 1,8 1,6 1,9 1,3 : 1,3 : : 1,4
Ireland 13,7 11,8 11,3 11,0 10,5 8,6 8,0 6,7 5,9 5,8
Greece 20,7 25,5 29,1 27,9 26,3 25,3 22,2 22,7 16,5 16,1
Spain 104,5 124,3 138,0 148,4 131,5 119,8 108,6 94,7 81,1 86,7
France 82,9 76,5 88,9 104,3 100,3 112,0 113,6 94,4 94,1 96,4
Croatia 3,1 4,7 4,3 6,3 4,2 3,3 3,2 4,2 2,6 2,2
Italy 14,4 16,0 24,6 24,9 27,8 27,0 24,4 21,9 24,2 20,5
Cyprus 2,5 3,3 4,2 6,1 5,8 4,2 3,9 3,2 2,5 1,8
Latvia 3,8 2,5 2,2 3,1 2,8 2,7 2,0 2,0 : :
Lithuania 7,1 5,1 6,1 5,4 4,7 4,4 2,3 2,3 2,5 1,8
Luxembourg : : : : : : : : : 0,5
Hungary 6,9 6,4 6,8 6,0 6,7 3,8 : : : 3,2
Malta : : 0,4 0,4 : : : : : :
Netherlands 10,8 10,3 11,7 15,0 14,6 13,1 12,1 11,5 11,9 12,5
Austria : : : : 7,7 9,0 7,4 6,5 8,1 6,6
Poland 47,8 47,6 48,8 47,5 41,1 33,2 23,8 19,3 17,4 14,3
Portugal 11,1 17,1 21,9 21,4 19,4 18,8 17,7 14,6 13,5 12,9
Romania 18,5 21,2 19,6 22,3 22,2 13,1 9,2 7,1 7,4 6,9
Slovenia 0,9 0,9 1,4 1,5 1,3 0,6 1,0 0,6 0,7 :
Slovakia 5,8 4,2 5,9 5,8 4,5 4,4 4,9 4,5 : :
Finland : : : : 2,2 2,5 2,3 : : 2,2
Sweden 8,0 7,3 10,1 12,1 12,1 11,0 10,3 9,5 8,6 10,0
United
Kingdom 114,0 109,5 121,0 128,5 103,1 96,9 88,5 85,1 84,7 95,8
Iceland : : : : : : : : : :
Norway 1,5 1,7 2,6 2,2 2,6 3,1 2,7 : : :
Switzerlan d 2,9 3,3 3,4 3,3 3,5 5,4 3,7 3,3 3,6 4,2
Montenegro : : : 1,3 : 1,2 : : : :
North
Mace donia 7,0 9,5 10,6 9,8 8,0 7,2 6,6 6,1 5,0 3,6
Serbia 9,3 9,7 9,7 10,3 10,4 12,1 8,5 8,1 6,1 5,0
Turkey 145,5 151,7 154,6 170,8 193,5 223,7 259,8 311,1 : 348,9

37

Figura 9. Costuri pe oră de muncă estimate în Europa în 201944,7
41,640,5
36,6 36,4 36,335,634,73433,2
28,8
21,8
19,1
17,516,4
15 14,613,5 13,412,5
11,1 10,79,9 9,99,4
7,7
6
05101520253035404550

38

Costurile redate în figura 9 sunt exprimate în euro și se poate observa că la nivel
european Danemarca deține cel mai mare cost pe oră de muncă cu 44,7 euro pe oră, în
timp ce la pol opus, țara cu cel mai mic cost asociat unei ore de muncă este reprezentată
de Bul garia, cu 6 Euro pe oră.
Piața muncii joacă un rol important în funcționarea economiei, așadar costurile
exprimate reprezintă nu doar costurile asociate salariilor, ci și taxele plătite la stat de
către angajator.
Ca rezultat al decretării stadiului de alarmă începând cu data de 16 martie 2020,
Guvernul României ia măsuri active în vederea scăderii numărului concedierilor și
implicit pentru a ajuta angajații. Una dintre măsurile principale este reprezentată de
plata indemnizației pentru șomaj tehnic. Aș adar, în Codul Muncii se specifică faptul că
în cazul intreruperii temporare a activității dion motive economice, tehnologice,
structurale sau altele, contractele de muncă ale angajaților pot fi suspendate temporar.
Așadar, în astfel de situații, angajaț ii nu vor realiza nici o activitate in sectorul muncii
dar angajatorii sunt obligați să le plătească acestora șomaj tehnic lunar, a cărui cuantum
este de cel puțin 75% din salariul brut.
A fost implementată OUG nr.30/20 20, care are în vedere următoarele aspecte:
 Companiile a căror activitate este întreruptă total sau parțial nu trebuie să
obțină niciun certificat cu privire la stadiul de alarmă elaborate de către
Ministerul Ec onomiei, Energiei și Mediului de Afaceri;
 Companiile a căror activitate este re dusă ca rezultat al efectului COVID –
19 un trebuie să índice o scădere a cifrei de afaceri, iar noua abordare
elimină și următoarele aspecte: că astfel de companii trebuie să fie
motívate de absența resurselor financiare pentru a putea plăti salariile
anga jaților și faptul că angajații pot beneficia de șomaj tehnic, căt timp
au un contract de muncă activ.
 Angajații care au un contract activ în această perioadă de urgență nu vor
putea beneficia de șomaj tehnic;
Șomajul tehnic este acordat de către Guvernul României doar pe perioada
stadiului de urgență.

39
Covid – 19 va avea o mare influență asupra pieței muncii la nivel mundial, nu
doar în sectorul sănătății. Astfel, ILO estimează o creștere semnificativă a numărului
șomerilor la nivel global, cuprinsă înt re 5,3 milioane (minim) și 24,7 milioane (maxim).
De asemenea, va crește si subocuparea, iar sectorul turistic va deveni foarte
vulnerabil.
Dintre cele mai vulnerabile grupe, se regăsesc:
 Pesoanele cu probleme de sănătate și vârstnice;
 Persoanele tinere care deja se confruntau cu probleme în ceea ce privește
găsirea unui loc de muncă;
 Femeile;
 Angajații neprotejați;
 Angajații care migrează.
În continuare este prezentată o schemă care ilustrează relația dintre cele 3 entități și
anume persoana în căutare a unui loc de muncă, angajatori și AJOFM.
Figura 10 . Relații între cele 3 entități

40

În concluzie, obiectivele cele mai importante ale AJOFM urilor sunt
următoarele:
 Parteneriatele cu angajatorii în vederea optimizării ocupării posturilor de muncă
vacante;
 Anticiparea cerințelor pieței;
 Pregătirea tinerilor pentru cerințele pieței forței de muncă;
 Abordări inovative pentru ocuparea posturilor vacante;
 Dezvoltarea abilităților în vederea scăderii ratei șomajului;
 Analiza posturilor vacante și informa rea persoanelor în căutarea unui loc de
muncă despre cerere;
 Implicarea angajatorilor în consultanța și ghidarea persoanelor care sunt în
căutarea unui loc de muncă.

2.3. Impactul Covid -19 asupra protecției sociale
Măsurile guvernamentale, care au ca scop principal combaterea pandemiei
afectează drepturile fundamentale ale cetățenilor. Pandemia a afectat deja cel putin
500.000 de oameni, implicând moartea a unui număr foarte mare de persoane.
Așadar, criza a determinat deja un șoc la nivelul economiei mond iale și pe piața
locurilor de muncă și are efecte nu doar asupra cererii ci și a ofertei. Toate domeniile,
indiferent de mărime se confruntă cu schimbări majore precum insolvența și concedieri,
în special sectorul transporturilor, turismului. Prospectele î n ceea ce privește economia
și la piața locurilor de muncă se deteriorează foarte repede, toate acestea manifestând
impacturi foarte negative asupra economiei globale.
La nivel european, politicile trebuie să se coordoneze pentru a limita efectele
acestui virus asupra persoanelor angajate și a familiilor acestora, prioritizându -se
protecția acestora de riscul infectării.
Efectele COVID -19 asupra pieței de muncă se realizează pe 3 direcții și anume:
 Cantitatea joburilor;
 Calitatea joburilor;
 Efectele asupra unor grupuri specifice vulnerabile.

41
Din cauza măsurilor de carantină, are loc o cădere economică fără precedent, și
la nivel internațional au fost luate următoarele măsuri, care au ca scop protecția
cetățenilor.
1) Protecția muncitorilor la locul de muncă:
i. Păstrarea distanței sociale, asigurarea echipamentului de prevenire și
protecție;
ii. Încurajarea lucrului cu ajutorul mediului telematic;
iii. Prevenirea discriminării și a excluziunii sociale datorită COVID -19;
iv. Îmbunătățirea accesului universal la servici ile de sănătate pentru toți,
inclusiv pentru cei neasigurați și familiile lor.
2) Stimularea economiei șia cererii de muncă
i. Implementarea unor politici active, în special de protecție socială;
ii. Politică monetară de acomodare;
3) Protecția angajaților și a venit urilor
i. Protecția socială pentru mai multe tipuri de angajați;
ii. Scheme de angajare inclusiv aranjamente de muncă pentru perioade scurte.
În concluzie, această pandemie este unică din mai multe puncte de ve dere, dar cu
toate acestea sunt multe lecțiile pe ca re le putem învăța atât din crizele economice cât și
din pandemii le precedente, care au evidențiat rolul central al ocupării forțe i de muncă,
protecția socială, dialogul social și a politicilor de recuperare.
Cu siguranță informarea este esențială nu doar pentru lupta împotriva pantemiei
dar și pentru scăderea incertitudinii și creșterea încrederii la nivelul economiei, societății
și a locului de muncă.
Locul de muncă efectiv reprezintă puncte importante de sc himb de informații,
comunicare și trebuie să includă măsuri pentru prevenția și protecția răspândirii
virusului la nivelul angajaților. Angajații și angajatorii pot lucra împreună prin
implementarea măsurilor de prevenție și protecție împotriva răspândiri i virusului la
nivelul locurilor de muncă.
Intervențiile pe scară largă, atunci când sunt dotate cu resurse maxime și politici
inovative, sunt foarte importante deoarece mențin standardul de viața a populației
afectate.
Există segmente specific e ale fo rței de muncă care au fost mai afectate și care
necesită o atenție mai specială.

42

CAPITOLUL 3 .
ROLUL AJOFM -URILOR IN ASIGURAREA DEZVOLTARII
LOCALE

În România, institu ția care s e ocupă de restructurarea calitativă și respectiv
creșterea gradului de ocupare a forței de muncă este reprezentată de Agenția Națională
pentru Ocuparea Forței de Muncă. Această instituție a luat naștere ca urmar e a reformei
economice care a î nceput după anul 1990.
Obiectivele principale ale ANOFM sunt reprezentate de creșterea gradului de
ocupare a forței de muncă și scăderea ratei șomajului.
Atribuțiile principale ale ANOFM sunt:
 Organizarea, prestarea și finanțarea serviciilor de formare
profesională persoanelor neîncadrate în muncă;
 Orientarea persoanelor neîncadrate în muncă;
 Propuneri cu privire la elaborarea proiectului de buget al
asigurărilor pentru șomaj;
 Propune ministerului de resort proiecte de acte normative în
domeniul ocupării și formării profesionale și al protecției sociale
a persoanelor neîncadrate în muncă;
 Organizează servicii de stabilire, plată și evidență a ajutoarelor,
alocațiilor și indemnizațiilor finanțate din bugetul asigurărilor
pentru șomaj;
 Implementează programe finanțate din Fondul So cial European.
În cazul AJOFM, acestea desfășoară și activități de formare profesională și de
evaluare a competențelor profesionale ale persoanelor și furnizează următoarele servicii:
o Formare profesională în vederea dobândirii, menținerii și
nivelului com petitivității profesionale pe piața muncii;
o Informare și consiliere profesională;
o Certificarea formării profesionale a persoanelor.
o Consultanță și asistență pentru începerea unei afaceri;

43
o Completarea veniturilor salariale ale angajaților;
o Stabilirea și pla ta angajaților potrivit legii;
o Subvenționarea locurilor de muncă;
o Reorientarea profesională.
Studiul de caz care urmează a fi prezentat și analizat s -a realizat pentru
Municipiul București, iar datele prezentate au fost publicate pe siteul Agenției Națion ale
Pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Conform Notei privind stadiul realizării aplicării măsurilor de stimulare a forței
de muncă, în prímele două luni ale anului 2020, în municipiul București, 43.517 de
persoane au foost inserate pe piața muncii.

Figura 11 . Structura pe nivel de ocupabilitate a celor 43.517 persoane. SURSA ANOFM

Din figura 9 se poate observa că numărul cel mai mare de persoane, respectiv
14.990 este asociat nivelului greu ocupabil, urmat de nivelul mediu ocupabil cu 9.956
de per soane. Nivelul foarte greu ocupabil are un total de 8084, iar numărul cel mai mic
de persoane încadrate aparține altor categorii de persoane care nu sunt profilate,
respectiv 3020.
Măsurile cele mai importante oferite de către AJOFM sunt:
o Măsuri de medi ere;
o Măsuri de informare.
7467
9956
1499080843020
usor ocupabil
mediu ocupabil
greu ocupabil
foarte greu ocupabil
alte categorii de persoane
care nu sunt profilate

44

Măsurile aplicate în vederea stimulării forțelor de muncă sunt prezentate in
tabelul 11.

Tabelul 13 . Măsuri aplicate pentru stimularea forței de muncă
Nr
crt. Masuri aplicate Numar de
persoane
beneficiare
1 servicii de mediere a muncii 41.482
2 finzalizare si asolvire programe de formare profesionala 1.503
3 beneficiari de completarea veniturilor salariale 2.119
4 prime de activare 1.220
5 acordare de subventii angajatorilor 2.138
6 prime de insertie 6
7 stimularea mobilitatii geografice 372
8 servicii de consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati
independente sau pentru initierea unei afaceri 47
9 sustinerea stagiilor profesionale pentru absolventii de invatamant
superior 2
10 alte masuri active 138

În urma unei analize pe grupuri țintă a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării
forței de muncă, numărul de persoane care aparțin categoriilor cu dificultăți de integrare
pe piașa muncii sunt redate în figura 10.

Figura 12 . Numărul de persoane inte grate pe categorii cu dificultăți de integrare.
8225326242 1someri de lunga durata
etnie roma
handicap
provin din sistemul de
protectie a copilului
au executat pedepse
privative de libertate

45
Din totalul de 43.517 persoane ocupate, un total de 1464 aparțin unor categorii
cu dificultăți de ocupare și anume: șomeri de lungă durată, persoane de etnie romă,
cetațeni străini, tineri care se află în si sitemul de protecție a copilului, persoane private
de libertate și refugiatți sau beneficiari ai altor forme de protecție internațională.

Figura 13 . Încadrarea la nivel național pe sexe, în funcție de mediul din care
provin.
SURSA ANOFM

Conform figurii 13, un cele mai multe persoane aparțin mediului urban, 22.928
de persoane, în timp ce 20.589 de persoane aparțin mediului rural. Din totalul de 43.517
de persoane, cei mai mulți beneficiari sunt reprezentați de bărbați, cu un număr de
23.944, în timp ce femeile au fost în număr de 19.573.

Figura 14 . Structura pe grupuri de vârstă.
SURSA ANOFM numar
femei;
19.573numar
barbati;
23.944mediul
rural;
20.589
mediul
urban;
22.928
7.609
8.813
10.34616.749persoane cu varsta sub
25 ani
25-35 de ani
35-45 ani
peste 45 ani

46
Din figura 14 , putem observa că cele mai multe persoane inserate au fost cu
vârste mai mari de 45 ani (16.749), urmate de persoanele care aparți n grupei de vârstă
cuprinsă între 35 -45 ani (10.346). persoanele cu vârste cuprinse între 25 -35 ani sunt în
număr de 8.813, în timp ce persoanele cu vârstă mai mică de 25 ani sunt în număr de
7.609.

Figura 15 . Structura pe niveluri de învățământ. SURSA ANOFM

În figura 15 sunt arătate nivelurile de învătământ corespunzătoare persoanelor
carea u fost introduce pe piașa muncii. Se poate observa că cele mai multe persoane
provin din învățământul liceal (15.024), urmate de persoanele care provin din
înățămâ ntul profesional (10.157). Într -o ordine descrescătoare, 9.215 persoane provin
din învățământul gimnazial, în timp ce 4.435 persoane provin din mediul universitar.

Figura 16 . Structura în funcție de statutul persoanei aflate în căutarea unui loc de mun că.
SURSA ANOFM
3.704
9.215
10.15715.0249924.425invamant primar si fara
studii
invatamant gimnazial
invatamant profesional
invatamant liceal
invatamant postliceal
invatamant universitar
32.4837.6163.418someri
neindemnizati
someri indemnizati
persoane aflate in
cautare de loc de
munca

47

Dintre cele 43.517 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, 32.483 erau
șomeri neindemnizați, 7.616 șomeri indemnizați, în timp ce un număr de 3.418 se
încadrează în alte categorii de persoane în căutarea unui loc de muncă.
Așada r, după cum se poate observa în urma acestui studiu, rata ocupării locurilor
de muncă în România este în creștere și că rata șomerilor tinde să scadă.
AJOFM au fost create ca răspuns la noile nevoi ale pieței muncii. Măsurile care
se iau la nivelul AJOFM se axează în principal pe oferirea stimulentelor financiare, care
au ca scop scăderea ratei șomajului în țara noastră.
Din acest studiu reiese faptul că informarea și consilierea persoanelor care se
află în căutarea unui loc de muncă sunt instrumente foa rte importante deoarece ajută
persoanele să se alinieze la cerințele pieței muncii, facilitând astfel găsirea unui loc de
muncă.

48

CONCLUZII

Așadar, protecția socială reprezintă de fapt protecția societății prin diferite
reglementări juridice, asigurând fiecărei persoane o garanție în cazul unui risc social
asociat îmbolnăvirii, bătrâneții, șomajului, familiei, copiilor,invalidității, excluziun ii
sociale.
Conceptul de securitate socială este amplu, și include atât asigurarea socială, cât și
asistența socială. Diferența dintre cele două constă în scopul operațiunii.
Asigurarea socială este unul dintre instrumentele care au ca scop prevenirea
sărăciei și implicit oferirea ajutorului în cazul urgențelor. Asigurarea reprezintă
contribuția cu sume de bani pentru a putea fi compensat în cazul unei pierderi rezultate
în urma unei situații neprevăzute.
Asistența socială se referă la asistența presta tă voluntar de către societate față de
persoanele sărace și neajutorate, fără a -i obliga să contribuie. Așadar, schemele de
asistență socială furnizează beneficii financiare minime persoanelor care nu au venituri.
Sistemele de protecție social ă și infrast ructura p ublică pentru servicii sociale
trebuie să fie flexibile, deoarece atunci când sunt efective și eficiente pot stabiliza
economia și societatea. Rolul de suport al protecției sociale a fost recunoscut la nivel
global. Este important dialogul social între guverne și partenerii sociali la nivel de
macroeconomie.
Semnificativ în acest sens, adică al măsurilor pentru sprijinirea individuală și a
comunităților cu măsuri prompte, World Bank Grtoup este pregătit să asigure 160
miliarde de $ în următoartel e 15 luni, pentru a ajuta țările afectate să facă față
problemelor sanitare, dar și de revenire economică. În acest sens, se vor întări rețelele
de ajutorare a a grupurilor vulnerabile, oprirea prăbușirii economice spre sărăcie, dar și
sprijinirea afaceril or care pot funcționa și reporni economiile ( www.worldbank.org 21
aprilie, 2020)
Actualmente, la nivel global simțim efectele crizei sanitare și economice
determinate de infectarea a aproximativ 3 milioane de persoane cu virusul COVID -19.
Criza a determinat deja un șoc la nivelul economiei mondiale și pe piața locurilor de

49
muncă și ar e efecte nu doar asupra cererii ci și a ofertei. Toate domeniile, indiferent de
mărime se confruntă cu schimbări majore precum insolvența și concedieri, în special
sectorul transporturilor, turismului. Prospectele în ceea ce privește economia și la piața
locurilor de muncă se deteriorează foarte repede, toate acestea manifestând impacturi
foarte negative asupra economiei globale.
La nivel european, politicile trebuie să se coordoneze pentru a limita efectele
acestui virus asupra persoanelor angajate și a f amiliilor acestora, prioritizându -se
protecția acestora de riscul infectării.
Efectele COVID -19 asupra pieței de muncă se realizează pe 3 direcții și anume:
 Cantitatea joburilor;
 Calitatea joburilor;
 Efectele asupra unor grupuri specifice vulnerabile.
Ca rezultat al decretării stadiului de alarmă începând cu data de 16 martie 2020,
Guvernul României ia măsuri active în vederea scăderii numărului concedierilor și
implicit pentru a ajuta angajații. Una dintre măsurile principale este reprezentată de
plata indemnizației pentru șomaj tehnic. Așadar, în Codul Muncii se specifică faptul că
în cazul intreruperii temporare a activității dion motive economice, tehnologice,
structurale sau altele, contractele de muncă ale angajaților pot fi suspendate temporar.
Așadar, în astfel de situații, angajații nu vor realiza nici o activitate in sectorul muncii
dar angajatorii sunt obligați să le plătească acestora șomaj tehnic lunar, a cărui cuantum
este de cel puțin 75% din salariul brut.
În următoarea perioadă, la niv elul pieței de muncă vor avea loc dezechilibre
foarte mari, iar ANOFM va trebui să ajute oamenii prin de creșterea gradului de ocupare
a forței de muncă și prin scăderea ratei șomajului.

50

Bibliografie

1. Anghelache, C., (2012), România 2011, The economic crisis caught , Economic
Publishing House, Bucharest.
2. Corina Buzdugan, Obiectul raportului juridic , Editura Argonaut, Cluj -Napoca,
2005, p. 12
3. Dhirendra Narayan Naik, Social Security and Social Insurance , Nesco
Utility,India ,2016
4. Elena M. Fodor, Drept administrativ , Editura Albastra, Cluj Napoca, 2008,
5. ESSPROS Manual and user guidelines – 2012 edition
6. Euroguidance (2017). Euroguidance network’s highlights 2017: activities and
achievements across Europe .
7. Filip, Gh., ș.a., Finanțe , Editura Junimea, 2002, Iași
8. George Neamțu, Enciclopedia asistenței sociale , Editura Polirom , București ,
2016
9. M. E. Sorescu, I. Berilă, Asistența socială – sistem și profesie , Editura
Universitaria, Craiova, 2005, p. 10 -11.
10. M. Popescu, coord. Pop L. M., Dicționar de politic i sociale , Editura Expert,
București, 2002, p. 105 -106.
11. Maniac,E., Șomajul , Editura Călăuza, Deva, 1999
12. Marinescu, P ., Contabilitatea instituțiilor publice , Editura Argus, București
2003
13. Săvoiu G., Manea C., Simoni S .,The Demographic, Sociological and
Geographical Profile. The Role of the Profile Method in Contemporary
Management , Nicolae Bălcescu Academy Publishing House, Sibiu, , pag. 185 –
199 , 2008
14. Săvoiu Gh., Crăciuneanu V., Țaicu M., (2010), O nouă metodă de analiză
statistică de concentrare sau div ersifi carea piețelor , Revista Română de
Statistică nr.2/2010
15. Săvoiu, G., (2004), Applied statistics in the economic and social , Independența
Economicǎ Publishing House, Pitești.

51
Site-uri web
1. www.anofm.ro
2. www.cedefop.europa.eu
3. www.cnpp.ro
4. www.eurostat.com
5. www.ilo.org
6. www.insse.ro
7. www.kistellar.com/insights