Specializarea Finant e si Ba nci [622430]

1
Universitatea Hyperion Bucure sti
Facultatea de S tiinte Economice
Specializarea Finant e si Ba nci

Servicii bancare pentru populat ie

Coordonator ,
Prof.Univ. Dr. Anca Cristea
Absovlvent,
Radu Mihai

Bucure sti, 2018

2
Cuprins

Introducere……………………………………… ……………………..….pag.3 -4
Capitolul 1 – Produse si servicii b ancare
1.1 – Caracteristicile produselor si serviciilor bancare……………………………….pag.5 -10

1.2 – Clasificarea produselor si serviciilor bancare…………………………………..pag.10 -18

1.3 – Produse si servicii electronice……………………………… ……………….……pag.18 -21
Capitolul 2 – Instrumente b ancare
2.1 – Instrumente de economisire…………………………………………………..…..pag.22 -23
2.2 – Instrumente de credit……………………………………………………………..pag.23 -31
2.3 – Dobanda si rata dob anzii…………………………………………………………pag.31 -32
Capitolul 3 – Studiu de caz: Credit pentru nevoi personale……………pag.33 -41
Concluzii……………………………………………………………………pag.42 -45
Bibliografie……………………………………………………………..….pag.46

3
Introducere

Obiectivul general al acestei lucr ari este acela de a oferi o percep tie corect a si o perspe ctiva
practic a asupra serviciil or ai produselor bancare , in scopul consolid arii anumitor concepte .
In aproape toate tarile lumii exist a numeroase b anci si tipuri de b anci, structurate dup a
criterii bine definite, care sunt incorporate in sisteme bancare dezvoltat e si integrat e in economia
national a a fiec arei tari. Impreun a cu celelalte institu tii financiare si cu societ atile de asigur ari,
sistemul bancar indepline ste rolul de intermediar financiar intre agen tii economici si intre stat si
agen tii economici, el gestion and instrumentele si parghiile financiare ale tarii conform regulilor
proprii , cu respectarea legisla tiei in vigoare .
Piata bancar a este in continu a expansiune si in cautare de noi idei si produse cu care b ancile
sa vina in intampinar ea clien tilor si, mai ales, pentru atragerea de noi poten tiali clien ti. In acest sens,
promovarea continu a a noilor produse si servicii bancare de c atre bancile comerciale reprezint a
intotdeauna o tema de actualitate. In prezent toate b ancile comerciale ac tiveaz a in condi tiile unui
risc inalt datorat situa tiei de criz a pe care a inregistrat -o economia, a instabilit atii situa tiei politice si
instabilit atii legi slative, precum si a inflatiei.
Pozitia produselor si serviciilo r bancare pe pia ta, depinde de res ursele financiare ale b ancii,
de lichidit atile acesteia intr-o anumit a perioad a, dar si de capacitatea si de strategia f iecareia de a
identifica ni sa de pia ta si segmentele tinta pentru produsele promovate, de politica adoptat a in
utilizarea mijloacelor de promovare si stimul are a vinzarilor, precum si necesitatea diversific arii
produselor si serviciilor oferite. Toate aceste aspecte fac parte din marketingul bancar, iar
solutionarea acestora se realizeaz a numai printr -un management si leadership performant .
Procesul de constituire a mecanismelor economiei de pia ta determin a transform ari
consid erabile in domeniile de activitate ale unei economii , inclusiv si in sfera bancar a. In societatea
contemporan a, produc atorii din sfera serviciilor sunt orienta ti in promovarea unui produs
profesional, ceea ce inseamn a ca necesit a un nivel de executare intelectual inalt. Institu tiile
universale care o fera un complex larg de servicii sunt bancile comerciale .
Scopul temei const a in delimitarea si exemplificarea continutului serviciului si produsului
bancar. Diversitatea produselor si serviciilor bancare au o importan ta deosebit a, datorit a rolul ui pe
care il au b ancile in economie, prin prezen ta unui numar mare si variat de riscuri bancare, prin
faptul c a banca, mai mult ca oricine, opere aza cu banii societ atii (la formarea c apitalului social si
operand cu conturile clientelei). Proiectul are drept scop ini tierea in diversitatea produselor si

4
serviciilor bancare noi, incerc and s a realizeze urm atoarele obiective: intelegerea no tiunilor de
produs si serviciu bancar si determinarea tipurilor de produse si servicii bancare.
Produsul bancar este document ul bancar (certifica t), eliberat de banc a in scopul deservirii
clientului si realiz arii opera tiunii bancare (de exempl u: cambia, cecul, depozitul etc.). Serviciul
bancar este opera tiunea bancar a de deser vire a clientului . Astfel, deschiderea unui cont bancar este
un produs, iar deservirea contul ui este un serviciu bancar. A tit produsul, c at si serviciul bancar
presupun ob tinerea unui venit sub for ma de comision. In majoritatea cazurilor, produsul ba ncar are
un caracter primar iar serviciul bancar are un caracter secundar. Atit produsul, c it si serviciul bancar
vin s a satisfac a nevoile clien tilor si imp lica, intotdeauna, obtinerea unui profit de catre banc a.
Philip Kotler , unul dintre liderii mondiali in domeniul marketingului si Gary Armstrong , un
profesor emerit al Universit atii North Carolina, formeaz a una dintre cele mai competente echipe de
autori pentru realizarea unu i manual de marketing si descriu produsul ca fiind „ orice lucr u care
poate fi oferit unei pie te pentru interesarea, achizi tia, folosirea sau consumul , capabil de a satisface
o dorin ta sau o nevoie” .
In activitatea bancilor comerciale, produsele care de tin cea mai relevant a pondere s unt:
creditul, cardul bancar, depozit ul si leasing -ul.
Este necesar a in aceast a perioad a diversificarea c it mai mare a serviciilor si produselor
bancare, din urm atoarele considerente :
1. nevoia apropierii bancilor de partenerii pe care ii deserve ste;
2. rolul b ancilor si diversificarea atribu tiilor in economia de pia ta;
3. diversificarea activit atilor economice in economia de pia ta;
4. gasirea unor forme de atragere a resurselor b anesti necesare b ancilor comerciale;
5. diversificarea plasament elor;
6. constituirea, consolidarea si dezvoltarea bursei de valori;
7. participarea b ancilor la constituirea capitalului social al unor societ ati comerciale;
8. concuren ta altor b anci;
9. diferen tierea instrumentelor de depozit;
10. utilizarea publi citatii pentru promov area produselor si serviciilor bancare.
In 1991, Peter Doyle , unul dintre liderii scolii de marketing din Europa, afirma despre produs
ca poate fi „ orice intrune ste nevoile clien tilor”.
Prin diversificarea produselor si serviciilor, b ancile c omerciale co ntribuie la infaptuirea
politicii financiar -monet are si valutare a tarii, iar in acela si timp , prin diversificarea instrumentel or
de plat a, pot diminua sau chiar elimina blocajul financiar.

5

Capitolul 1
Produse si servicii bancare

1.1. Caracteristicile produse lor si serviciilor bancare
Caracteristicile produselor si serviciilor bancare combin a elemente specifice sectorului
serviciilor cu elemente strict legate de activitatea bancar a. Dintre acestea, pot fi amintite:
– Condi tionarea de regl ement arile bancare si fiscale: in cazul in care nu exist a o baz a legal a,
produsele si serviciile bancare nu pot fi promovate, astfel incat putem afirma c a introducerea
unor noi produse si servicii bancare este determinat a de efect ele legii;
– Produsele si serviciile bancare sunt imateriale, adic a nu fac obiectul unei uzuri morale si
fizice, iar procesul de imbatranire/uzur a moral a este mai lung;
– Sunt propuse direct clien tilor si nu dau posibilitatea unei redistribu iri, rezerv ari prealabile
sau unei reconcesion ari.
In general, instit utiile bancare furnizeaz a clien tilor urm atoarele tipuri de produse si servicii:
1. Credite:
Institu tiile bancare imprumut a sume de bani clien tilor lor, care pot fi persoane fizice sau
persoane juridice, pentru finan tarea activit atilor si afacerilor, pentru i nvestiga tii si derulare de
proiecte , pentru ac hizitia de bunuri mobile sau imobile, pentru nevoie personale etc.
Clientul unei institu tii bancare trebuie s a plateasc a o dob anda pentru produsul primit si o serie
de comisioane pentru serviciile prestate de i nstitu tia bancar a (analizarea oportunit atii acord arii
creditului, administrarea contului , rambursare anticipat a etc.). Aceste comisioane si dob anzi
reprezint a un venit al institu tiei bancare .
2. Schimb valutar:
Institu tiile bancare pot asigura clien tilor lor servicii de schimb valutar prin crearea posibilit atii
asigur arii schimbului majorit atii valutelor tarilor lumii. Prin prestarea acestui serviciu, institu tia
bancar a percepe comision de schimb valutar sau un curs valutar diferit fa ta de cursul valutar statu at
de banca na tional a a unei tari, diferen ta de curs valutar si/sau comisionul reprezent and venituri ale
bancii.

6
3. Incasarea taxelor , impozitelor , amenzilor si facturilor :
O persoan a fizica sau juridic a care trebuie s a plateasc a taxe, impozite , amenzi si diferite facturi ,
poate folosi sistemul bancar pentru plata sumelor datorate statului, diferitelor institu tii ale statului
sau organiza tiilor comerciale si noncomerciale .
4. Constituirea de garan tii bancare:
Pentru solu tionarea unor diferende judiciare sau a alt or cauze legale, institu tiile bancare ofer a
serviciul de garan tie bancar a, serviciu prin intermediul c aruia se pot constitui depozite cu sume care
au rol de garan tie.
5. Seifuri si casete pentru p astrarea valorilor.

Pentru pastrarea diferitelor valori (metal e pre tioase, sume de bani, acte de valoare etc.) in seiful
institu tiilor bancare sau in casete de valori , in incaperi special amenajate in sediul acestora,
persoanele fizice si juridice trebuie s a plateasc a un comision de administrare si pastrare in sigura nta
pe toat a perioada c at aceste valori sunt men tinute in sediul institu tiei bancare .

6. Cecuri de c alatorie:
Un cec de c alatorie cuprinde promisiunea unei institu tii bancare de a pl ati o anumit a suma de
bani or icarei persoane c are de tine file de cec de la p ersoana in numele c areia a fost emis respectivul
instrument financiar -bancar.
7. Plati privind der ularea cheltui elilor guvernamentale:
Institu tiile bancare pot efectua pl ati in numele guvernului unei tari, in baza unei conven tii
guvernamentale prin care stat ul se angajeaz a sa ramburseze sumele pl atite, in special cele privind
finan tarea unor proiecte de investi tii de stat.
8. Deschiderea de conturi bancare:
Deschiderea unui cont bancar este, in cele mai multe cazuri , inceputul unei rela tii de colaborare
intre un client, persoan a fizica sau juridic a, si institu tia bancar a. Reprezint a un serviciu pe care
institu tia bancar a il face clientului si este important ca aceast a relatie de parteneriat sa decurg a
corect, at at din punctul de vedere al b ancii, c at si din punc tul de vedere al clientului, cu respectarea
cadrul ui legislativ in vigoare .
Prestarea acestui serviciu de c atre institu tia bancar a, incub a costuri pe care clientul este obligat
sa le suporte, cosutir reprezentate de comisioane percepute de banc a pentru ace st serviciu.

7
9. Servicii privind transferul fondurilor:
Institu tiile bancare furnizeaz a servicii privind pl atile prin transerul fondurilor in numele si la
cererea clien tilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, care variaz a in func tie de
valoarea sumei si tehnica de transfer a banilor.
10. Cump ararea si vanzarea ac tiunilor ;
O ac tiune este o unitate de proprietate intr-o companie, care a decis s a vanda o parte din aceste
parti de proprietate , prin tranzac tionare la burs a. Reprezint a o unitate in capitalul companiei, este
dematerializat a si se tranzac tioneaz a electronic. Investi tia in actiuni listate este realizat a pentru
divident sau pentru c astigul de capital din diferen tele de pre t la cump arare si vanzare.
Institu tiile bancare pot cump ara sau vin de ac tiunile companiilor listate la burs a sau ac tiunile
propriei institu tii sau pot indeplini rolul de intermediar pentru clien tii sai.
11. Private banking:
Reprezint a serviciile bancare de investi tii si alte servicii financiare oferite de b anci persoanelor
fizice, cu valoare net a, cu niveluri ridicate de venituri sau active financiare considerabile. Serviciile
sunt redactate pe o baz a mai personal a decat serviciile bancare cu am anuntul, in mas a, realizate, de
obicei, prin consilieri bancari dedica ti.
Operati uni bancare privind atragerea de resurse
Pentru a putea exista ca entitate juridic a, orice societate bancar a are nevoie de capital
constituit prin aportul ac tionarilor si apoi de atragerea resurselor financiare disponibile de pe pia ta.
Volumul opera tiunilo r active ale unei institu tii bancare , structura activ a si maturitatea lor ,
sunt determinate de volumul, structura si maturitatea resurselor atrase.
Pentru a putea func tiona legal , in Rom ania, societatea bancar a trebuie sa fie autorizat a de
catre Banca Na tionala a Rom aniei.
Capitalul social reprezint a principala component a a fondurilor proprii ale unei b anci. Limita
minim a a capitalului social si a fondurilor proprii este reglementat a de Banca Na tional a a Rom aniei
prin Norma publicat a in Monitorul Oficial.
Fondurile proprii se determin a pe baza metodologiei de calcul prev azute prin Norme ale
Bancii Na tionale a Rom aniei si trebui e sa fie mai mari dec at capitalul social , subscris si varsat al

8
unei b anci, intruc at exist a o serie intreag a de rezerve si alte fond uri care se adaug a la capitalul social
pentru a forma fondurile proprii.
La infiin tarea unei b anci, v arsamintele in contul capitalului social trebuiesc a fi efectuate in
form a baneasc a, in totalitate, in momentul constituirii, intr-un cont deschis la o ban ca, persoan a
juridic a romana, sau la filiala unei b anci str aine autorizate s a functioneze pe teritoriul Rom aniei.
Capitalul social reprezint a fondurile avansate ini tial de ac tionari, din care b ancile isi acoper a
achizi tionarea de sedii, logistic a, cheltuie li de constituire etc., fi ind insa important ca acesta s a nu
fie imobilizat , in intregime , in active nepurt atoare de dob anda, iar o parte c at mai mare a capitalului
social subscris si varsat, trebuie s a ramana liber pentru demararea si initierea afacerilor generatoare
de venituri.
Principala catego rie de opera tiuni din care societ atile bancare isi atrag resursele necesare
desfasurarii activit atii de intermediere pe pia ta sunt opera tiunile de acceptare de depozit.
Principalele categorii de depozite utilizate pe plan na tional si interna tional sunt:
1. Contul curent in valut a:
Este a dresat clien tilor b ancii, persoane fizice si juridice sau entitatilor fara personalitate
juridic a rezidente sau nerezidente , inregistrate sau ne inregistrate in Rom ania pentru opera tiuni cu o
anumit a valut a (EURO, USD, CHF etc.).
2. Contul curent in lei
Este a dresat clien tilor b ancii, persoane fizice si juridice sau entit atilor f ara personalitate
juridic a rezidente sau nerezidente, inregistrate sau ne inregistrate in Rom ania pentru opera tiuni in
moneda na tional a. Contul curent este indispensabil in rela tia cu orice banc a, indiferent c a este vorba
de incasarea veniturilor, ob tinerea unui credit sau constituirea unui depozit, deschiderea unui cont
curent este primul pas.
3. Certificatul de depozit
Reprezint a un titlu de cred it pe termen scurt emis de banc a, care atest a depune rea unei sume
de bani pe baza c areia, la scaden ta, se poate incasa at at suma depus a, cat si dobanda aferent a.
4. Depozitul pentru vacan ta
Este adresat persoanelor fizice care pot efectua depuneri de sume in cont pe intreaga
perioad a de la deschidere p ana la scaden ta.

9
5. Depozitul pentru pensii
Este un depozit oferi t exclusiv persoanelor fizice, in care s e pot efectua depuneri pe tot
intervalul dintre data deschiderii si cea a scaden tei.
6. Contul de depozi t, la termen , in lei
Este adresat clien tilor persoane fizice si juridice ori entit atilor f ara personalitate juridic a, se
constituie pe o anumit a perioad a de timp (1, 3, 6, 9 12 sau 24 luni) si se inchide la scaden ta. Cu c at
perioada de c onstituire este mai mare, cu at at rata dob anzii este mai mare.
7. Certificatul de depozit escrow
Este un cont de depozit bancar temporar, deschis pentru p astrarea sau depozitarea unor sume
de bani , in lei sau in valut a, pana la inchiderea unui cont, livrarea unor m arfuri sau produse sau p ana
la indeplinirea unor condi tii specifice intr-un contract/angajament incheiat intre dou a parti
contractuale. In acest caz, banca indeplineste rolul de agent escrow, iar deponentul sumelor este
titularul de depozit.
8. Contul de depozit , la termen , in valut a
Este adresat clien tilor persoane fizice si juridice ori entit atilor f ara personalitate juridic a, este
constituit intr-o valut a acceptat a in sistemul interbancar iar perioada de constituire este similar a cu
cea a contului de depozit , la termen , in lei. La acest tip de cont de depozit, rata dob anzii este
sensibil mai mic a fata de rata dob anzii pe care banca o acord a contului de depozit in lei.
9. Certificatul de depozit cu discont
Este adresat persoanelor fizice si juridice ori entitatilor f ara personalitate juridic a, rezidente
sau inregistrate in Romania. Este un intrument bancar ce ofer a posibilitatea cump aratorului sa intre
in posesia unui astfel de titlu platind o suma mai mica decat valoarea lui nominala care se va incasa
la scadenta. Diferenta dintre suma de cumparare si valoarea nominala a certificatului de depozit cu
discont o reprezinta tocmai „dobanda” care este „avansata” de banca inca din momentul cumpararii.
10. Depozitul pentru minori
Conform legislatiei romanesti in vig oare, capacitatile juridice totale se dobandesc la varsta
de 18 ani. Dupa varsta de 18 ani, persoanele fizice au dreptul sa constituie depozite la banci , la
vedere sau la termen , in conditii legale. Astfel, d epozitul pentru minori este destinat persoanelor cu
varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani, care sunt in situatia de a avea capacitati juridice limitate.

10
Operatiunile bancare de activ sunt:
– Operatiuni de plasament;
– Operatiuni de creditare.
Operatiunile bancare de pasiv sunt:
– Constituirea depozitelor;
– Formar ea fondurilor proprii;
– Operatiuni de refinantare.
Operatiunile de creditare se constituie, in functie de statutul juridic al clientilor, in doua
categorii distincte: creditarea agentilor economici si creditarea persoanelor fizice.
In functie de destinatie, creditele acordate agentilor economici p ot fi: pentru activitate a de
exploatare sau pentru constituirea unor active fixe. Creditele pentru constituirea de active fixe sunt
acordate pe termen scurt si au o pondere redusa, pe cand cele pentru activitatea de exploatare se
realizeaza sub forma creditarii creantelor si a creditelor de trezorerie.
Din punct de vedere a creditarii creantelor , se pot distinge urmatoarele tipuri de credite :
a. Pensiune,
b. Scontarea,
c. Imprumuturi pe gaj de efectuare publica,
d. Imprumuturi p e gaj de efectuare comerciala.
Din punct de vedere al creditelor de trezorerie, credite le pot fi :
1. Creditele specializate,
2. Avansul in cont curent.
Operatiuni le de plasament consta in actiuni si in achizitia de efecte publice, reprezentand o
modalitate de va lorificare a resurselor detinute de banca, in vederea obtinerii unui profit din
activitatea bancara.
Operatiuni le de refinantare intervin atunci cand bancile isi consuma fondurile proprii si
resursele atrase prin depozite si constau in atragerea de resurse de la Banca Centrala, operatiunile
concrete prin care se realizeaza r efinantarea sunt reconstatarea si lombardarea.
Constituirea depozitelor reprezinta cea mai importanta operatiune de pasiv a bancilor de
depozit, fiind principala modalitate de mobilizare a capitalurilor disponibile temporar in economie

11
si de fructificare a acestora prin intermediul bancii. Ponderea depozitelor bancare in resursele unei
banci reflecta increderea pe care depon entii o au in insitutia bancara respectiva.
Fonduril e proprii se formeaza prin modul de constituire a capitalului social subscris si varsat ,
precum si prin emiterea si subscrierea de actiuni. La momentul inscrierii, c apitalul social al unei
banci trebuie varsat integral sub forma baneasca si este obligatorie mentinerea unui nivel minim al
acestuia.
Fondul de rezerva, ca element al fondurilor proprii , se constituie prin repartizarea a 20% din
profitul brut al bancii , pana cand fondul egaleaza capitalul social.
Printre p rincipalele componente ale activului bilantier se rem arca plasamentele , care au o
pondere sporita de 70-80% din totalul activelor.
Pe langa operatiunile de activ si de pasiv, bancile comerciale efectueaza si o alta categorie de
operatiuni necuprinse in bilant, cu denumirea de operatiuni de comision, in cadru l carora se pot
distinge :
– Operatiuni de incasare , prin care banca prime ste si remite documente pentru incasarea de la
diferiti clienti;
– Operatiuni de mandat, prin care se efectueaza unele operatiuni in numele clientilor lor;
– Operatiuni de acreditiv, prin c are sunt transferate sume din contul unui client cumparator
intr-un cont de depozit bancar la dispozitia bancii furnizorului.
Bancile comerciale sunt organizate ca societati comercial e si urmaresc realizarea de profit.
Analizarea operatiunilor active si pa sive ale bancilor comerciale necesita o buna cunoastere a
structurii bilantului acestora, care se reflecta in pasiv prin constituirea de resurse, iar in activ prin
utiliz area resursel or.

1.2. Clasificar ea produselor si serviciilor bancare
In functie de na tura lor, serviciile bancare se pot clasifica:
– Servicii mixte : acele servicii ce iau nastere prin munca personalului si prin utilizarea
echipamenteleor avute in dotare. Printre acestea se numara efectuarea platilor pentru clientii
bancii.

12
– Servicii pure : acele servici i obtinute exclusiv prin munca personalului. Ca si exemplu putem
aminti consultatiile.
– Servicii ce au ca suport capitalul : cele care se reflecta in bilant: depozitele constituite si
creditele acordate.
Tipuri de clienti si servicii bancare
„Clie ntul” nu are o definit ie consacrata. Se pot face cateva precizari despre clienti, care
schiteaza o definitie a clientului din punct de vedere al bancilor.
Putem enumera oricare din urmatoarele:
– Clientii folosesc unele sau toate serviciile oferite de banci ;
– Clientii apeleaza, uneori, la una din unitatile bancii, pentru a solicita efectuarea de
operatiuni ;
– Termenul „client” presupune ca o persoana juridica sau fizica are o relatie de afaceri cu
banca .
Cateva din aspectele relatiei dintre banci si clientii lor au fost definite prin lege. Acestea se
refera la indatorirea bancii de a avea grija de client si la responsabilitatea bancilor de a se asigura ca
sistemul si tehnologia folosita pr otejeaza banca insasi, cat si proprii ei clienti.
Relatia dintre banca si c lienti
Relatiile care exista intre banca si client sunt cele dintre debitori si creditor.
Intr-o prima varianta, clientul poate fi creditorul, iar banca debitorul. Reversul acestei
situatii se inregistreaza in cazul in care clientul imprumuta banii de la b anca. Banca nu este doar un
pastrator al banilor, intrucat ea poate folosi fondurile in scopul unor afaceri, dar isi asuma obligatia
de a restitui, la cerere, valoare depozitelor.
Potentialul de aface ri oferite de clienti bancii
Pentru a exista ca afaceri viabile, bancile au nevoie de clienti. Diferitele tipuri de clienti au
cerinte diferite, in concordanta cu afacerile lor sau cu nevoile personale, oferind un potential
important pentru dezvoltarea activitatii bancare. Cerinte le si nevoiele clientilor se po t schimba, in
timp, in functie de noile conditii existente in societate si economie. Pentru o banca , avantajul este sa
aiba in portofoliu mai multi si diferite tipuri de clienti, astfel incat sa poata primi depozite si poata
acorda imprumuturi, atat pentru afaceri, cat si pentru persoane particulare.

13
Prin satisfacerea nevoilor clientilor si prin oferta de servicii performante, bancile isi vor
pastra clientii si vor fi in masura sa ofere noi servicii. Intr -o economie de piata, este un fapt bine
stabilit ca p rodusele bancare specializate sunt mai usor de dezvoltat si utilizat de catre clientii
existenti, decat de catre noii clienti. Este important sa se identifice diferitele tipuri de clienti si
cerintele specifice acestora.
Tipuri si categorii de clienti
Pentu un bancher, este important:
– Sa recunoasca tipurile diferite de clienti ;
– Sa identifice tranzactiile necesare pentru fiecare tip de clienti ;
– Sa cunoasca prevederile legale existe pentru diferite tipuri de clienti .
Clientii pot fi impartiti , din punct de ve dere juridic, in doua categorii: persoane juridice si
persoane fizice. Persoanele juridice pot fi, la randul lor, grupate in functie de forma juridica de
organizare, forma de proprietate si tipul de activitate economica.
Persoanele juridice
Modul de consti tuire a societatii este reglementat de legislatie. In ceea ce priveste conturile
bancare ale persoanelor juridice, trebuie precizat faptul ca, pe baza prevederilor legii privind
activitatea bancara, fiecare banca si-a elaborat reglementari proprii referito are la deschiderea si
operarea in aceste conturi. In tara noastra, legile si actele normative se publica in Monitorul Oficial.
Este important pentru banci sa stie daca un client -persoana juridica reprezinta o societate
comerciala corect constituita din pun ct de vedere legal, inainte de a face afaceri cu el. Exista mai
multe forme de organizare a societatii comerciale in Romania, definite de Legea nr. 31/1990.
Trasaturi ale societatii comeriale, in calitate de clienti ai bancilor:
– Sunt infiintate in anumite forme specifice care determina atat modul de organizare, cat si
desfasurarea activitatii acestora;
– Obtinerea, prin lege a calitatii de personalitate juridica;
– In caz de incetare a platilor, sunt supuse falimentului;
In calitatea lor de clienti ai bancii, s ocietatile comerciale trebuie sa respecte cerintele stabilite de
banca, cu privire la deschiderea si functionarea conturilor bancare ale acestora.
Tipuri de societati comerciale care functioneaza in Romania

14
Societatile in nume colectiv : Trasaturile acestu i tip de societate sunt:
– Numarul minim de membrii asociati este 2, pentru a se putea incheia contract de societate;
– Capitalul social poate fi oricat de mic si este format din aportul asociatilor, fiind divizat in
parti sociale care , in principiu, nu sunt t ransmisibile;
– Raspunderea asociatilor este nelimitata si solidara , pentru obligatiile sociale;
– Toti asoci atii au calitate de comercianti si se considera, in practica, ca asociatii si -au acordat
reciproc mandat de a administra, unul pentrul celalat societat ea;
– Fiecare dintre asociati poate fi declarat falit, ca urmarea a greselilor unuia dintre ei, ca o
consecinta a clauzei solidaritatii dintre asociati;
– Asocierea lor le confera posibilitatea de a face comert in nume colectiv.
Societati in comandita simpla : Principala particularitate a acestui tip de societate este ca
reuneste doua categorii de asociati: comanditati si comanditari.
Comanditatii:
– Au dreptul exclusiv de a participa la conducerea firmei;
– Raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile firmei;
– Numele lor este inclus in denumirea societatii comerciale;
– Reperezint a elementul activ al societatii si au calitate de comercianti.
Comanditarii:
– Contribuie cu aport de capital, raspunderea lor limitandu -se la nivelul acestuia;
– Nu au calitatea de comerciant, deci nu pot intervenii in relatiile comerciale ale societatii cu
tertii, deci nici cu bancile;
– Nu au dreptul sa participe la conducerea societatii decat in cazuri speciale, prin procura, in
acest caz raspunzand, solidar si nelimitat, cu averea, asemanator comanditatilor;
– Numele lor nu poate fi inclus in denumirea firmei;
– Au dreptul de a exercita acte de supraveghere, de a cunoaste bilantul, contul de profit si
pierderi, registrele comerciale etc.
Societatile in comandita pe actiuni : asociatii sunt comandit ati si comanditari, iar in acest
caz comanditarii raspund fata de datoriile si obligatiile societatii numai in limita capitalului subscris
sub forma de actiuni.
Capitalul social este reprezentat prin actiuni. Aportul asociatilor poate fi in bani si in natura,
dar este evaluat si materializat in actiuni.

15
Societati pe actiuni : aceasta forma de societate reprezinta forma tipica a societatilor
comerciale, ea permitand acumularea de capitaluri pentru realizarea de societati mari -comerciale,
industriale, bancare.
Aportul de capital al actiunilor poate fi in bani sau in natura, care este evaluat si materializat
in actiuni.
Societatile cu raspundere limitata : capitalul societatii este divizat in parti sociale care,
potrivit contractului de societate si prevederilor stipulate in statut, nu se negociaza la bursele de
valori.
Membrii acestui tip de societate sunt responsabili de pasivul social numai in limita sumelor
depuse drept parti sociale, precum si patrimoniul societatii.
Clientii persoane fizice
In ansamblul act ivitatii bancare in Romania , clientii persoane fizice au o pondere redusa .
Pentru aceste categorii de clienti exista tipuri de conturi destinate special.
Pentru persoanele fizice, deschiderea unui cont la o banca presupune:
– Cerere de deschidere de cont ;
– Prezentarea actului de identitate .
Un client persoana fizica poate fi descris ca o persoana ce detine un c ont bancar pentru uzul
personal. Acest tip de client trebuie sa respecte reglementarile existente iar banca trebuie sa se
asigure ca acesta nu deschid e si nu foloses te conturi bancare in scopuri ilegale.

Servicii bancare
Deschiderea de conturi bancare
O banca atrage bani de la clientii sai, iar pentru depozitele constituite le plateste dobanda. Plata
dobanzi i pentru depozite este o cheltuiala pentru banc a.
Atat pentru persoane fizice cat si pentru persoane juridice, bancile deschid urmatoarele tipuri de
conturi:
– Conturi curente in lei si \sau valuta, conturi in care titularii pot face operatiuni de incasari si
plati curente ;

16
– Conturi de depozit in lei si \sau valuta, in care depunerile se fac pentru un anumit termen, iar
in aceasta perioada titularii nu pot efectua nici depuneri si nici plati ;
– Conturi pentru credite destinate sa evidentieze creditele acordate de banca clientilor si din
care urmeaza ca acestia sa dispuna plati ;
– Conturi blocate in care sunt depuse sume in lei si \sau valuta, reprezentand capitalul social
necesar constituirii unei societati comerciale ;
– Conturi blocate cu destinatie speciala , in care disponibilitatile banesti sunt temporar blocate
in raport de o anumita operatiunie, ca masura de protectie pentru banca si pentru buna
desfasurare a unor obligatii de plata catre strainatate ;
– Conturi cu suma dobandita prin participarea la licitatiile valutare , evidetiaza sume in lei sau
valuta rezultate prin operatiunile de vanzare \cumparare de valuta sau lei pe piata
interbancara, ordonate de clienti si efectuate de banca in contul acestora .
Facilitati de imprumut
Banca imprumuta clientilor lor sume de bani pentru finantarea afacerilor acestora. Unele
banci ofera imprumuturi atat persoanelor juridice, cat si persoanelor fizice. Clientul trebuie sa
plateasca un tarif pentru analizarea de catre banca a oportunitatii acordarii creditului si o dobanda
pentru creditul primit. Aceste dobanzi si tarife reprezi nta un venit pentru banca.
Servicii privind transferul fondurilor
Banca furnizeaza si servicii privind platile prin transferul fondurilor in numele si la cererea
clientilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu comision al carei marime varia za in
functie de tehnica de transfer a banilor si valoare sumei. Comisionul aduce un venit bancii.
Alte servicii oferite de banci
Valuta : banca poate sa asigur e clientilor posibilitatea de a procura majoritatea valutelor
tarilor lumii. Bancile vand moneda straina la cursuri de schimb competitive si percep un comision
pentru serviciul prestat. Principalii concurenti ai bancilor sunt agentii le de turism si casele de
schimb valutar.
Cecurile de calatori i: sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoa nelor care
calatoresc. Cecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata serviciilor si bunurilor, in toate tarile lumii
sau poat fi schimbate, oricand, in numerar. Cecurile de calatorie pot fi procurate de la orice banca.
Pana de curand, majoritatea bancilo r emiteau propriile cecuri de calatorii.

17
Plati privind derularea cheltuielilor guvernametale : banca efectueaza plati in numele
guvernului, in special cele privind finantarea unor proiecte de investitii de stat.
Incasarea taxelor , impozitelor si amenzilor : o persoana care trebuie sa plateasca amenzi ,
taxe si impozite, poate folosi sistemul bancar pentru plata sumelor datorate diferitelor institutii sau
statului.
Servicii de executor testamentar : bancile ofera clientilor acest tip de serviciu specializat,
legat de mostenirile si proprietatile clientilor decedati. Banca trateaza rezolvarea acestor probleme
cu autoritatile administrative, la cererea urmasilor sau a b eneficiarilor respectivei proprietati.
Consemnarea de depozite : la banci se pot constitui sume i n depozit cu rolul de garantie, care
sunt pastrate pe perioada solutionarii unor diferende judiciare sau a altor cauze.
Case te pentru pastrarea valorilor : clientii unor banci pot folosi seifurile acesteia pentru
pastrarea unor valori. Serviciul se numeste casete pentru pastratrea valorilor, iar banca percepe un
comision. In baza acestui serviciu, clientii isi pot lasa spre pastrare articolele de valoare, testamente,
cutii inchise sau alte documente importante. Banca emite o chitanta pentru bunurile lasate, astfel isi
asuma raspunderea asupra acestora.
Seifurile : acest tip de serviciu la fel ca si casetele de valori, implica folosirea unor spatii
special ameajate care apartin bancii. Clientului i se pune la dispozitie un seif, accesul la seif fiind
sub un dub lu control, banca pastrand o cheie si clientul cealalta. Clientul depoziteaza de unul singur
bunurile in seiful sau. Accesul la seif poate avea loc oricand in timpul orel or de program ale bancii,
timp in care clientul poate extrage sau depune orice obiecte de valoare sau documente.
Asigurarea de calatorie : permite rambursarea sumelor cheltuite desi poate exista o limita
maxima a sumei recuperabile. Tarile din Uniunea Europeana au incheiat acorduri reciproce cu
privire la asigurarea asistentei medicale.
Banc ile la domiciliu : se refera la posibilitatea bancilor de a oferi clientilor serviciul bancar
acasa sau prin telefon. Folosind metodele electronice, clientii au acces la conturile lor fara sa -si
parasesca domiciliu l.
Depunerile pentru o noapte : banca poate se deschida un depozit in absenta clientului si apoi
sa crediteze contul clientului. Clientul aduna banii destinati depozitarii peste noapte urmand sa -i
verse cu regularitate sau la anuminte perioade de timp. Bancile au spatii special amenajate si percep
un comis ion pentru acest serviciu.

18
Eurocecuri le: sunt reprezentate de o carte de credit „eurocec” care permite clientului sa
schimbe cecurile, in numerar, la bancile afiliate la sistemul Eurocec, din orice tara din Europa.
Avantajul utilizarii eurocecurilor , fiind comparat cu folosirea cecurilor de calatorie, este dat de
faptul ca, in limita unei anumite sume, clientul nu trebuie sa achite in prealabil contravaloarea
acestora. Valoarea cecurilor este debitata in contul clientului, in momentul transmiterii lo r la banca
emitenta.
Achizitionarea si vanzarea actiunilor : la cererea clientilor, banca poate oferi servicii de
vancare si cumparare de hartii de valoare. Atunci cand un client doreste sa faca astfel de afaceri, in
primul rand va solicita bancii cursul pe piata a hartiilor de valoare pe care doreste sa le cumpare
sau, dupa caz, sa le vanda. Banca obtine aceste informatii de la un broker care ii va comunica
ultimul curs inregistrat pe piata.
Serviciul de consultanta in afaceri : acest serviciu este oferit de banca, pentru afaceri mai
mici. Banca se poarta ca un analist financiar si il sfatuieste pe client cum sa amelioreze problemele
financiare, cum sunt cele privind bugetul de venituri si cheltuieli, debitorii, costurile si fluxul de
numerar. Pentru acest se rviciu banca percepe un tarif.
Unit Trust : este un serviciu bancar care se refera la operatiuni de investitii, de plasamente,
care permite unui investitor sa investeasca intr -un portofoliu de actiuni, micsorand marja de risc a
investitiei. Termenul „ unit t rust” semnifica pozitia bancii ca entitate de incredere in administrarea
plasamentelor clientilor.

Plati si operatiuni bancare internationale
Transferul international de fonduri
Indiferent de tipul fluxului valutar, acesta se realizeaza prin banci. Bancil e diferitelor tari
stabilesc, intre ele, relatii de corespondent bancar, avand deschise pe baza de reciprocitate conturi,
pe de o parte, pentru a usura si a permite o cat mai rapida miscare a banilor, iar pe de alta parte,
pentru a asigura securitatea tran sferurilor internationale de fonduri.
Dechiderea reciproca de conturi in valuta este numai o parte din serviciile pe care bancile
aflate in relatie de corespondent bancar si le ofera reciproc.

19
Amploare relatiilor de corespondent bancar si numarul conturilo r deschise in strainate
depind de marimea bancilor, pozitia lor in ierarhia internationala si interesul financiar pentru o
anumita zona economica.
Toate platile cu strainatatea ale unei banci, indiferent daca aceste plati privesc operatiunile
proprii ale b ancii: incasare, comisione, plati, rambursari de rate, dabanzi sau operatiuni efectuate
din ordinul clientilor lor, se fac prin intermediul acestor conturi.
Evidentierea tranzactiilor internationale
Cand banca din Romania dispune plati din \in contul ei, in strainate, se evidentiaza , simultan,
operatiunea in fisa contului oglinda a contului deschis la banca din strainatate. Dupa efectuarea
operatiunii, banca din strainatate trimite extrasul de cont bancii din Romania . Banca din Romania
va confrunta cele doua documente si poate comfirma soldul, iar in cazul in care constata nereguli va
contacta banca corespondenta in vederea reglementarii acestora.
Plati indirecte
O problema aparte o constituie situatia in care banca din tara de destinatie a sumelor de platit
nu are relatii de corespondent bancar cu o banca din Romania . In acetse situatii dispoziti a privind
plata este transmisa de catre banca romaneasca unei banci corespondente, din tara de destinatie, care
are relatii de corespondent cu banca destinatara.
In cazul in care, in tara de destinatie, o banca nu are relatii de corespondent bancar, se
apeleaza la alte banci corespondente din alte tari, in asa fel incat, o singura plata va implica o
succesiune de tranzactii intre mai multe banci.

1.3.Produse si servic ii electronice
Constituie o noua generati e de produse si servicii bancare create ca urmare a progresului
electronic. Rolul lor este acela de a fluidiza traficul informational bidirectional banca -client si
totodata de a majora volumul vanzarilor.
In aceasta categorie se pot include :
– Internet Banking ;
– Mobile Banking ;
– Cardurile .

20
Rezultatul in ceea ce priveste utilizarea p roduselor se lasa inca asteptat, l ucru care se poate
datora si timpului relativ redus scurs de la aparitia lor, in comparatie cu produsele tr aditionale
existente .
Internet Banking
Concomitent cu evolutia tehnologica, serviciile bancare au putut fi accesate de la distanta,
iar cel mai cunoscut med iu de acces il reprezinta internetul. Legatura cu banca ramane computerul,
oricare ar fi acesta, care trebuie sa aiba o conexiune la internet 24 de ore din 24. Astfel, de oriunde
din tara sau strainat ate, se pot efectua operatiuni bancare evitand drumurile la banca.
Principala problema cu care se confrunta bancile in vederea implementarii unui astfel de
serviciu o reprezinta securitatea datelor. Din acest motiv, trebuie ca banca sa investeasca masiv in
sistemul IT. O alta problema pe care trebuie o banca de retail trebuie sa o solutioneze, este numarul
persoanelor fizice ce acceseaza aceste servicii in co nditiile in care doreste pe un orizont de timp
relativ redus o acoperire a investitiilor.
Internetul va fi locul in care o mare parte a proceselor intime ale unei afaceri se vor muta,
intimitatea si securitatea pe care acest mediu il ofera pentru succesul unei afaceri va beneficia de
acest confort.
Mobile Banking
Similar cazului in care dezvoltarea internetului a determinat majoritatea bancilor sa ofere
servicii de operatiuni prin internet si in cazul dezvoltarii telefoniei mobile, bancile au creat un nou
serviciu de operatiuni prin telefon denumit mobil banking sau phone banking, la care au reactionat
pozitiv.
La nivel european serviciile de mobile banking se impart in:
– Mobile Customer suport ;
– M-commerce ;
– M-payment .
Cardul
Este u n instrument de plata bazat pe electronica, aparut ca o alternativa la instrumentele
„clasice” de plata, iar destinatarul acestuia are dreptul de acces la o procedura de autorizare si plata
cu cardul.

21
Un card este realizat din material plastic ce are inglobate componente electronice speciale
pentru decodificarea diferitelor operatiuni, in principal pentru a oferi destinatarului acces la contul
bancar si efectuare elecronica de plati.
In ceea ce priveste operatiunile de carduri, succesul acestora depinde de un numar mare de
clienti, o retea bine pusa la punct de ATM -uri si POS -uri si un sistem IT performat. Dar lucrurile
sunt mai complicate, deoarece institutiile bancare trebuie sa aib a in vedere si alte aspecte si anume :
inlocuirea cardurilor pierdute intr -un timp relativ scurt, asigur area cash -ului si a modului in care se
face alimentarea ATM -urilor, conditiile de securitate, suportarea fraudelor pentru anumite
operatiuni, procesarea tuturor tranzactiilor, supravegerea fiecaruia dintre aceste cu o camera video,
monitorizarea permanenta a sistemului, upgradarea software -ului si hardware -ului ATM -urilor.
Prin cardurile oferite, bancile ajuta si peroanele juridice pentru plata salariilor si prin
acordarea anumit or facilitati salariatilor , pe baza protocolului incheiat acestea, respectiv : descoperit
de cont, comisioane reduse sau 0% comisioane, plata facturilor etc.
Bancassurance
Produsele de tip „bancassurance” sunt un sistem de vanzari incrucisate a produselor bancare
si a politelor de asigurare.
Succesul produselor de bancassurance are la baza o serie de elemente:
– Imbinarea eficienta a produselor specifice de asigurari cu cele bancare, in functie de tipul
clientilor ;
– Utilizarea fara obstacole a informatiilor din baza de date ale celor doua institutii ;
– Elaborarea unui sistem informational s i de control pentru facilitatea comunicarii intre cele
doua institutii si urgenatrea rezolvarii problemelor critice ;
– Alegera partenerilor corespunzatori pentru distribuirea produselor de tip bancassurance ;
– Instruirea adecvata a personalului din domeniul ba ncar si din cel al asigurarilor ;
– Segmentarea de bancassurance inregistreaza o tendinta ascendeta, cu precadere in pietele
emergente ;
– Stabilirea unei scheme organizatorice flexibile si concrete de implementare a acestor
produse specifice .
Principalul avanta j al produselor il reprezinta protectia financiara a familiei prin componenta de
asigurare, cu posibilitatea obtinerii unor randamente superioare dobanzii bancare.

22
Private Banking
Activitatea de private banking implica operatiuni pentru persoane fizice cu valoare neta
mare care prefera in primul rand confidentialitatea si un standard ridicat al serviciilor . Private
banking desemneaza activitatea de consiliere financiara personalizata si administrare a banilor
clientilor cu venituri mari sau care detin acti ve lichide insemnate. Activitatea de private banking are
in vedere ne voile unice ale fiecarui client .
Clientul de private banking beneficiaza de relatia directa cu un bancher personal ca unic
reprezentant al bancii. Acesta are rolul de legatura intre clien t si directiile/departamentele din cadrul
bancii in scopul indeplinirii nevoilor financiare ale acestuia in cel mai complet si usor mod.
Serviciul de private banking este oferit clientilor de banci in schimbul unei taxe sau unui
comision, acestea variind d e la o banca la alta, in functie de strategia adoptata.

23
Capitolul 2
Instrumente Bancare

2.1.Instrumente de economisire
Alaturi de instumentele de credit si aproape cu un acelasi nivel de imortanta, instrumentele
de economisire reprezinta parg hii vitale pentru atingerea obiectivelor strategiilor bancilor de retail.
Intr-o economie cu o concurenta din ce in ce mai acerba intre institutiile financiar -bancare,
castigarea clientelei devine un obiectiv principal al activitatii desfasurate intr -o astfel de institutie.
Abilitatea echipei de specialisti bancari joaca un rol important. Este de datoria lor stabilirea
pretului produselor de economisire, in asa fel incat sa fie atins optimul calitate -cost.
Odata cu diferentiera si dezvoltarea produselor de economisire se observa si o modificare in
preferintele clientilor.
In domeniul bancar toate produsele au un cost, poate fi mai mult sau mai putin ascuns.
Includerea in pretul produselor unor costuri ascunse poate fi sesizat sau nu pe piata, iar scopul ca
determina astfel de practici bancare poate fi redus la un singur cuvant „profitul”.
Comisioanele si taxele aplicate de fiecare banca sunt o mare parte a veniturilor non -dobanda.
Marea majoritate a bancilor, in scopul protejarii veniturilor fata de volatili tatea generata de cauze
exogene, incearca sa atinga un nivel de egalitate intere veniturile nete relizte din dobanzi si cele
non-dobanda.
Intr-o piata in continuarea evolutiei, clientul a inceput sa acorde o atentie sporita si altor
elemente: canalele dist ribuite ale produselor, siguranta in utilizarea produselor bancare, calitatea
serviciilor bancare oferite in general de banca, timpul de raspuns aferent unei solicitari, facilitati si
produse conexe produsului solicitat.
Plusul de securitate si de sigurant a a investigatiilor clientilorii determina pe acestia sa opteze
pentru dobanzi situate sub media sistemului. Se observa pragul trecut de economia romaneasca,
unde, practicarea unei dobanzi ridicate ducea la atragerea resurselor unui numar mare de persoane,
fara ca aceasta sa isi ia in considerarea ‚sanatatea’ financiara a institutiilor.

24
Alt aspect avut in vederea acesteiase refera la elementul de detaliu al dobanzii: faptul ca este
fixa sau variabila. Se constata o dispozitie a clientilor catre dobanzile fi xe in detrimetrul celor
variabile, atat la produsele de creditare cat si la cele de economisire.
Putem distinge cateva dintre linii de actiune pe sectorul de retail banking in urma
elementelor prezentate mai sus: depistare inca din fazele incipiente a dera pajului economic ,
divesrsificare a produselor bancare, puterea de adaptibilitate la conditiile schimbatoare de mediu, un
proces cat mai constatat de atragere a resurselor de la clienti, o inclinatie mare catre cross -selling.

2.2.Intrumentul de credit
Credi tul bancar
Are avantajul unei mai mari flexibilitati comparativ cu cel comercial, sumele disponibile pot
fi orientate catre diferite forme de activitate economica. La modul general, sunt reprezentati
paticipantii la creditul bancar, de un agent nebancar, pe de o parte, si de banca pe de alta.
Creditul ca incredere – considerarea creditului ca incredere se fundamenteaza pe definitiile
date acestui concept. Temenul de credit isi are originea in cuvintele latine „creditum” si „de
credere” care desemneaza inc rederea in cineva sau ceva. Aceasta incredere se concretizeaza in
relatiile dintre debitor si creditor, in sensul ca cel din urma trebuie sa prezinte o anumita bonitate,
astfel incat sa genereze increderea din partea creditorului.
Creditul ca expresie in r elatiile de redistribuire – porneste de la continutul economic al
creditului, respectiv transferul unei parti din produsul social de la circuitul economic la unii din
participanci catre alti participanti la acest circuit. Putem considera creditul, ca o com ponenta a
relatiilor de repartitie. Este stiut faptul ca relatiile de repartitie sunt forme particulare ale relatiei de
redistribuire, care au caracter temporat.
Creditul ca forma a relatiilor de schimb – creditul poate fi vazut ca „un schimb care incepe in
prezent si se termina in viitor” sau ca „un acord prin care anumite bunuri, servicii sau o cantitate de
moneda sunt cedate in schimbul unei promisiuni de plata viitoare” .
Prin luare a in considerare a celor trei abordari mentionate mai sus, se poate real iza o
definitie a creditului , si anume : „Creditul reprezinta o categorie economica ce exprima relatii de
repartirie a unei parti din PIB sau din venitul national, prin care se mobilizeaza si se distribuie

25
diponibilitatea din economie si se creeaza mijloace de plata, in scopul satisfacerii unor nevoi de
capital si al realizarii unor obiective ale politicii economice ”.
Functiile prin care se evidentiaza creditul:
– Functia de repartitie ;
– Functia de emisiune ;
– Functia de redistribuire ;
– Functia de control ;
– Functia de mobilizare ;
– Functia de purtator de dobanda .
Pentru a satisface nevoile specifice ale clientilor -agenti economici, bancile acorda diferite tipuri
de credite. Acestea difer a in functie de termen, rata dobanzii, perioada dintre rambursari.
Operatiunea de credit este actul prin care banca pune sau se obliga sa puna la dispozitia clientilor,
fondurile solicitate sau isi ia un angajament prin semnatura, de natura avalului, garantiei sau
cautiunii in favoarea acestora.
Prin credite pe termen scurt se inteleg o peratiunile de imprumut a unor sume de bani pe o durata
ce nu depaseste 12 luni, cu exceptia creditelor pentru produse cu ciclu lung de fabricatie. Creditele a
caror durata de rambursare este intre 1 -5 ani sunt considerate pe termen mediu, iar cele care
depasesc durata de 5 ani, dar nu mai mult de 30 ani, sunt credite pe termen lung.
Termenele de plata a ratelor de imprumut si dobanzilor se stabilesc prin documente contractuale
incheiate de banca cu imprumutatii. Serviciul datoriei este criteriul suveran in functie de care se
clasifica creditele si plasamentele pentru care nu s -au declansat proceduri judiciare. Acesta se
stabileste numai in functie de obligatiile de plata ale imprumutatului.
Debitorii se includ in una din urmatoarele categorii:
– Serviciul dat oriei bun -situatia in care dobanzile si ratele sunt platite la scadenta sau cu o
intarziere maxima de 15 zile;
– Serviciul datoriei slab – situatia in care dobanzile si ratele sunt platite cu o i ntarziere de pana
la 30 de zile;
– Serviciul datoriei necorespun zator – situatia in care dobanzile si ratele sunt platite cu o
intarzire de peste 30 de zile.
In functie de tipul debitorului, creditul bancar se poate clasifica astfel :

26
– Credite acordate persoanelor juridice ;
– Credite acordate persoanelor fizice ;
– Credite ac ordate statului ;
– Credite acordate altor banci .
In functie de destinatie, creditul se poate clasifica astfel :
– Credite pentru consum: acele credite acordate pe termen scurt, mediu si lung in scopul
acoperirii bunurilor, costurilor si serviciilor curente ale agentilor economici;
– Credite productive: pentru activitatea curenta – credite pe termen scurt cu o perioada de
creditare de maxim 12 luni, acordate agentilor economici pentru desfasurarea activitatii
curente; pentru investitii – se acorda pe termen mediu s i lung, destinate constructiei de
locuinte, achizitionarii de teren, imobil, avand ca si garantie insasi investitia realizata de
catre debitor.

Elementele si trasaturile creditului
Pentru evidentierea functiilor si caracteristicile creditului, este necesa ra prezentarea elementelor
incluse in relatiile de credit:
– Promisiunea de rambursare;
– Scadenta ;
– Participantii la raportul de credit ;
– Dobanda.
Promisiunea de rambursare reprezinta angajamantul debitorului de a rambursa valoare a
capitalului imprumutat la sca denta, plus dobanda ca pret al creditului. Datorita unei conjuncturi
nefavorabile, interne sau externe, debitorul se poate afla in incapacitate de plata sau poate intarzia
plata sumelor ajunse la scadenta. Este necesar, ca la nivelul creditului, sa se adop te masurile
necesare pentru prevenirea si eliminarea riscului de nerambursare, printr -o analiza temeinica a
solicitantului de credite, din mai multe puncte de vedere: pozitia pe piata inerna si in cadrul ramurii,
situatie financiara, gradul de indatorare, forma juridica si raportul cu ceilalti participanti pe piata.
Scadenta sau termenul de rambursare stabilit in contract , este diferit a in functie de
particularitatile sec torului de activitate si de nivelul eficientei activitatii beneficiarilor de credite.
Exista o diversitate a termenelor scadente, de la 24 de ore pana la duratele medii si lungi in cazul
imprumuturilor obligatorii. Intre scadenta si modul de rambursare a creditului se poate stabili o

27
corelatie: creditele pe termen scurt sau rambursabile inte gral la scadenta, in timp ce creditele pe
temen mijlociu si lung implica rambursarea esalonata.
Participantii la raportul de credit , creditorul si debitorul sunt denumiti in literatura de
specialitate cu termenul „ subiecte ale raportului de credit”. Anali za participantilor la raportul de
credite evidentiaza marea diversitate a acestora si dimensiunile ample ale creditarii. Se procedeaza
la grupare a acestora in trei categorii principale : statul, populatia – persoane fizice si agentii
economici.
Dobanda reprezinta o caracteristica a creditului si constituie, dupa cum se desprinde din
literatura de specialitate, pretul capitalului utilizat sau „chiria”, pe care o plateste debitorul pentru
dreprul care i se acorda, cel de a folosi capitalul imprumutat. Nivelul dobanzii se coreleaza cu rata
profitului obtinuta de intreprinzatori. Cuantificarea dobanzii se realizeaza prin utilizarea ratei
dobanzii, care se constituie intr -un instument de influentare a cererii si ofertei de credite.
Un nivel redus a ratei dobanzii antreneaza o cerere sporita de credite, ceea ce determina efecte
favorabile asupra economiei si productiei, au un cost ridicat al creditelor, respectiv o rata a dobanzii
ridicata, genereaza diminuarea cererii de credite. Rata infatie, cpmparativ cu rata do banzii utilizata
in contractul de credit, conduce la constatarea faptului, ca in perioadele cu inflatie sporita, creditele
constituie pentru debitori o modalitate perfecta de finantare.
In functie de aceleasi elemente, inflatia, se utilizeaza in raporturil e de credit, doua tipuri de
dobanda: dobanda fixa si dobanda variabila. Dobanda fixa este stabilita in contractul de credit si nu
se modifica pe intreaga durata a creditului. Dobanda variabila este modificata periodic in functie de
presiunile inflationiste si de evolutia nivelului dabanzii pe piata.
Formele creditului
Diversitatea formelor sub care se modifica creditul in economie a impus utilizarea mai multor
criterii semnificative de clasificare, in functie de care se disting:
1. Dupa calitatea debitorului s i creditorului se disting:
– Creditul privat ;
– Creditul public.
2. Dupa intinderea drepturilor creditorului:
– Credite denuntabile;
– Credite nedenuntabile ;
– Credite legale .

28
3. Dupa natura economica si participantii la relatia de creditare:
– Creditul comercial ;
– Creditul bancar ;
– Creditul de consum ;
– Creditul de obligare .
4. Dupa scopul acordarii creditului:
– Credite de productie ;
– Credite de circulatie ;
– Credite de consum .
5. Dupa modul de strangere al obligatiilor de plata:
– Credite amortizabile ;
– Credite neamortizabile .
6. Dupa natura garantiilor:
– Credite reale ;
– Credite personale .
7. Dupa calitatea debitorului se debiteaza:
– Creditul acordat persoanelor fizice ;
– Creditul acordat persoanelor juridice .
8. Dupa termenul la care trebuie rambursat creditul:
– Credite pe termen s curt;
– Credite pe termen mediu;
– Credite pe termen lung .
Creditul comercial este caracterizat prin:
– Este creditul pe care si -l acorda agentii economici la vanzarea marfii sub forma amanarii
platilor ;
– Avantajul formei de credit consta in faptul ca intreprinzatorii pot desface produ ctia fara sa
astepte momentul in ca re cumparatorii vor detine bani;
– Creditul comercial prezinta unele limite, astfel orice intreprinzator va putea vinde marfa pe
credit in masura in care acesta detine rezerve de capital care sa ii permita continuarea
activ itatii;
– O limita a creditului comercial deriva din destinatia marfurilor vandute prin acest tip de
credit, cei doi participanti la raportul de credit trebuie sa apartina aceluiasi sector de
activitate.

29
Creditul comercial are doua forme:
– Creditul cumparator ;
– Creditul vanzator .
Creditul cumparator se manifesta sub forma platilor in avans si apare ca o prefinantare de catre
beneficiari a produselor pe care intentioneaza sa le achizitioneze .
Creditul vanzator are obiect vanzarea marfurilor cu plata amanata .
Factorii care converg la sporirea dimensiunilor creditului comercial decurg prin trei componente
care actioneaza in acest domeniu , si anume, componenta traditionala, componente comerciala si
componenta financiara.
– Componenta traditionala reprezinta interesele comune ale participantilor in sporirea
fluiditatii schimbarilor si dimensiunea costurilor de orga nizare a activitatii comerciale;
– Componenta comerciala reprezinta utilizarea creditului ca m ijloc de promovare a vanzarilor;
– Componenta financiara reprezinta o alta motivatie a creditului comercial si semnifica
punerea la dispozitia clientului a unei parti din capital sub forma de marfa, pentru care plata
este amanata.
Creditul comercial antreneaza emisiuni de titluri specifice acestui credit, ca titluri de cre anta,
care prezinta avantajul scontarii la banci. In acest mod creditul comercial devine credit bancar, prin
cedare portofoliului de efecte comerciale de catre o banca comerciala, bancile centrale prin
rescontare, se antreaneaza un mecanism de emisiuni de moneda centrala.
Activitatea de creditare se poate realiza prin folosirea metodelor:
– Linia de credit simpla ;
– Avansuri in cost curent ;
– Avansuri de credit revolving ;
– Credite cu destinatie speciala ;
– Linia de credit confirmata .
Linia de credit simpla este nive lul maxim al creditului care i se poate acorda unui client intr -un
cadru prestabilit.
Avansurile in cost curent nu au destinatie prestabilita si din acest motiv sunt denumite credite de
trezorerie , sunt credite pentru acoperirea unor goluri de casa si nu sunt garantate prin anumite
garantii, ci prin starea de bonitate a clientului .

30
Linia de credit revolving este un mecanism de creditare care presupune ca pe masura ce au fost
rambursate creditele anterioare, fara intocmirea de noi documente, se acorda noi cr edite.
Credite le cu destinatia speciala sunt cele pentru care constituirea de stocuri sezoniere privind
creditele pentru productia de conserve, materiile perime agricole, sau pentru stocarea unor materiale
de constructii.
Linia de credit confirmata reprezi nta suma ce poate fi acordata sub forma de credit si care este
convenit de banca, consemnata intr -un document scris.

Creditul de consum
Intre creditul de consum si creditul bancar exista legaturi stranse, in sensul unor raporturi de
determinare. Creditul de consum s emnifica vanzarea , cu plata in rate , a unor bunuri de consum
personal de mare valoare si de folosinta indelungata.
In conditii de insolvabilitate, cumparatorul este obligat sa restituie bunurile, uneori, in
functie de clauzele contractuale, nu s e mai pot recupera nici ratele achitate.
Comerciantii recurg la credite bancare pentru plata in rate.
Creditul obligatar
Constituie o forma a creditului contractat de stat prin lansarea titlurilor de imprumut in
scopul acoperirii deficitului bugetar.
Impru muturile obligatare se pot diferentia astfel:
– Modalitati de rambursare
– Modalitati de lansare
– Tipuri de obligatiuni
Creditul obligatar, in economiile moderne, detine o pondere importanta, care se masoara fata de
PIB ca pondere a datoriei publice.
Creditul i potecar
Reprezinta un credit garantat ca proprietati imobiliare sub forma cladirilor sau de natura
terenurilor.
Are o amploare deosebita in tarile dezvoltate si cunoaste mai multe forme:

31
– Credit ipotecar cu ramburase progresiva ;
– Credit ipotecar cu dobanda v ariabila ;
– Credit ipotecar inversat purtator de anuitati .
Exista si titluri de ipoteca prin care sunt finantate constructiile de apartamente si imobile
destinate afacerilor. Prin intermediul titlurilor de ipoteca sunt finantate aproximativ 60% din
locuintel e de apartamente si imobile destinate afacerilor.
Importanta creditului ipotecar reiese din aceea ca permite mobilizarea capitalurilor disponibile
pe termen lung. In calitate de participanti, pe aceasta piata apar societati de asigurari, bancile
mutale, ba ncile comerciale, ce dovedeste un interes sporit ai investigatiilor, ca urmare a importantei
pe care o acorda autoritatile acestui tip de credite.

2.3.Dobanda si rata dobanzii
Rolul dobanzii
Dobanda reprezinta o forma de remunerare a creditului de catr e debitor,pentru folosirea
capitalului imprumutat. Dobanda poate fi privita ca „pret” al capitalului imprumutat si pate fi
analizata atat ca marime relativa, cat si ca marime absoluta.
Asupra dobanzii si rolul acesteia, in cadrul economiei de piata, s -au format mai multe
acceptiuni:
– Conceptul neoclasic – defineste dobanda ca reprezentand pretul banilor in momentul actual
exprimat in banii de maine ;
– Conceptul clasic – abordeaza dobanda ca fiind reglementata de rata profitului care se obtine
prin folosirea capi talului sau ca pret care trebuie paltit pentru folosirea acestuia, pret stabilit
ca echilibru intre cererea globala de capital oferit pe piata ;
– Conceptul Keynesist – defineste dobanda ca o recompensa pentru renuntarea la lichiditati pe o
anumita perioada de timp.
Forme ale dobanzii
Exista mai multe criterii in functie de care se face analiza tipologiilor de dobanzi.
a. Din punct de vedere al bancilor, se disting dobanda bonificata si cea perceputa

32
Dobanda bonificata – reprezinta nivelul dobanzii cu care sunt re munerate disponibilitatile
banesti ale celor care si -au constituit depozite bancare. Dobanda bonificata este mai scazuta decat
dobanda perceputa la credite.
Dobanda perceputa – exprima dobanda incasata de banci la clientii care beneficiaza de creditele
acordate.
b. Din punct de vedere al nivelului la care se practica dobanda , se pot distinge :
– Taxa privata a scontatului ;
– Taxa oficiala a scontatului ;
– Dobanda practicata pentu titluri guvernamentale si alete efecte de comert emise de societati
comerciale ;
– Dobanda practicata intre intreprinzatori.

c. Din punct de vedere a relatiei existente dintre rata inflatiei si rata dobanzii, se realizeaza
distinctia intre dobanda nominala si dobanda reala.
Rata reala a dobanzii, care exprima cresterea puterii de cumparare actuale este obtinuta dupa
ajustarea ratei nominale prin inflatie. Inregistrarea unei dobanzi reale pozitive este rezultatul
practicarii unor dobanzi inalte in termeni nominali ceea ce semnifica, credite scumpe si investitii
nerentabile. Dobanda reala negativa se manifesta atunci cand rata nominala a dobanzii nu acopera
rata inflatiei.
d. Din punct de vedere al perioadei pe care se acorda creditul si al capitalizarii dobanzii se face
distinctia intre dobanda simpla si dobanda compusa.

33
Capitolul 3
Studiu de ca z:
Credit pentru nevoi personale

Documente
Principalele documente privind realizarea veniturilor solicitate clientilor:
Clientii pentru care veniturile sunt raportate la Anaf si incasate de client in contul curent
BCR:
Fara documente de venit (doar sume a cordate de interogarea la Anaf)
In cazul in care veniturile curente sunt mai mari cu peste 20% fata de veniturile din anul
anterior, BCR va solicita documente suplimentare.
In cazul veniturilor de pensii este necesara prezentarea Deciziei de pensionare def intiva.
Clientii pentru care veniturile nu sunt raportate la ANAF (salariatii MAI, MApN, SRI,
SIE, SPP, Politie Comunitara, Jandarmerie, salariatii penitenciarilor sau ai altorunitati cu caracter
Special) :Adeverinta de salariu ( indiferet daca clientiiinc aseaza sau nu salariul in cont ca BCR)
Clienti pentru care veniturile din pensie nu sunt raportate la ANAF:
Talon de pensie recent sau extars de cont de cont curent .
Decizia de pensionare definitiva .
BCR adminte in calcul si alte tipuri de venituri: venit uri obtinute de clienti din activitati
independente, alte venituri pe perioada determinata incasate de persoane fizice (din alte surse),
venituri obtinute din contracte individuale de munca/ contracte de imbarcare ale navigatorilor, alte
venituri ( renta v iagera, burse doctorale,postdoctorale).
In cazul aprobarii cererii de credit banca transmite tipul de produ, termenul de acordare,
datat acordarii, data scadentei, sumele acordate, sumele datorate, starea contului, data incheierii
contului,valuta creditulu i frecventa platilor,suma platita si rata lunara, calitatea de girant, codebitor
sau beneficiar de polita de asigurare a persoanei fizice in legatura cu produsul acordat.

34

35

36

37

38

39

40

41

42
Concluzii

Banca reprezint a una din componentele principale a le sistemului financiar. Este constituit a
ca si o societate cu caracter universal, realizeaza si ofera produsele si serviciile bancare necesare
pentru o bun a desfasurare a activit atii in toate sectoarele economiei. Chiar daca activitatea b ancilor
a deven it foarte complex a, esen ta acesteia este mijlocirea creditului si efectuarea pl atilor intre
agen tii economici sau/ si persoane fizice. Prin Legea bancar a din 1934 se arat a ca „Prin
intreprinderea de banc a se intelege orice intreprindere comercial a, al c arei obiect principal este
acela de a s avarsi orice fel de opera tiuni asupra sumelor de bani, asupra creditelor, asupra efectelor
de comer t, asupra diferitelor valori negociabile, precum si alte opera tiuni in leg atura cu acestea“.
Bancile deruleaz a opera tiuni bancare in numele clien tilor si in nume propriu. Aceasta
reflect a faptul c a opera tiunile sunt reglementate si inregistrate diferit. Clientela bancar a se
structuraza in trei categorii:
– Clien ti "banci si institu tii financiare";
– Clien ti "persoane juridice nebancare";
– Clien ti "persoane fizice"
Aceast a separare se datoreaza faptului ca au caracteristici diferite in func tie de tipul de
client, pentru ca nivelul riscurilor si opera tiunile bancare sunt diferite.
Multe din produsele si serviciile bancare oferite pe pia ta se afl a intru-un stadiu incipient de
dezvoltare, factorii care incetinesc dezvoltarea acestora.Acesti factori sunt: Condi tiile
macroeconomice. Instabilitatea mediului macroeconomic constituie un impediment pentru bun a
desfasurare a activit atii bancilor, prin faptul c a, planurile de afaceri ce stau la baza credit arii au un
grad sc azut de credibilitate din punctul de vedere al finan tatorului .Existen ta unui cadru legal
inconsecvent si incomplet, dar si proceduri judic iare si extrajudiciare pentru recuperarea crean telor
pe calea execut arii silite, costisitoare sau de lung a durat a, are un impact negativ asupra activit atii de
finan tare, dar si nivelul redus de instruire economic a si, in special bancar a, al consumatorilor
efectivi si poten tiali de produse/servicii bancare impiedic a realizarea unei comunic ari eficiente intre
cele dou a parti. Astfel, mul ti agen ti economici cu necesit ati de finan tare nu apeleaz a la banci dec at
in ultim a instan ta, sau exist a inca banci care nu acord a suficient a importan ta aspectelor referitoare
la includerea in oferta lor a serviciilor de consultan ta destinate clientelei. Pe ansamblul sistemului
bancar, in ceea ce prive ste eficien ta activit atii, sunt necesare eforturi suplimentare din partea

43
institutiilor de credit pentru a fi in masura sa faca fata nivelului de competitivitate extern. Pornind
de la aceste cauze care fr aneaza dezvoltarea produselor/serviciilor bancare ,au fost luate m asuri
pentru stimularea activit atii bancare.
Eforturile tutur or factorilor de decizie pentru crearea unei economii de pia ta functionale,
evolu tia produselor analizate, va depinde de dorin ta operatorilor de a dezvolta aceste pie te. Masurile
pentru impulsionarea activit atii bancare , astfel incat sa creasc a ponderea p artii sanatoase a
economiei, singura pe care b ancile o pot credita in condi tii de siguran ta.
– Modificarea cadrului legislativ pentru a proteja intr-o mai mare m asura a drepturilor creditorilor.
– Instituirea unor m asuri mai aspre de sanc tionare a fraud elor , av and in vedere impactul negativ pe
care acestea il au asupra gradului de incredere in sistemul bancar.
– Consolidarea pie telor financiare
– Cresterea gradului de preg atire economic a a solicitantului de credite, prin dezvoltarea centrelor de
pregatire sau derularea de programe prin care se ofer a consultan ta acestora
– Standardizarea metodelor de analiz a si a con tinutului contractelor de credit la nivelul sistemului
bancar,
– Continuarea imbun atatirii cadrului macroeconomic astfel incat gradul de credibilitate a planurilor
de afaceri s a creasc a atat pentru finan tator, c at si al beneficiar, finan tarea s a se deruleze in condi tii
de siguran ta.
– Cresterea rolului Centralei Riscurilor Bancare si al Centralei Incidentelor de Pl ati in procesul
analize i documenta tiei de credit, prin imbun atatirea informa tiilor furnizate.
Avand in vedere noul statut al Rom aniei, de membru cu drepturi depline al Uniunii
Europene, si contextul generat de criza financiar a interna tional a, BNR a ac tionat, impreun a cu
autorit atile rom ane, in sensul coordon arii si integr arii politicilor na tionale in cadrul de lucru
european. Evolu tia mediului economic interna tional marcanandu -se in anul 2007 de evenimente cu
impact destabilizator asupra mediului bancar si a pie telor de capital, care au culminat cu criza
creditelor ipotecare ,,subprime” in Statele Unite. Criza a ap arut ca urmare a unei lichidit ati excesive,
a unei rate sc azuta de rentabilitate a fondurilor, a plas arii fondurilor in instrumente financiare cu
rentabilitate crescut a si cu risc crescut, a asigur arii insuficiente impotriva riscurilor. Odat a cu
manifestarea crizei economice mondiale in randul tarilor europene, sistemul bancar rom anesc este
expus si el reac tiilor directe sau indirecte ale crizei. Institu tiile de credit d in sistemul bancar

44
romanesc nu au un rol majoritar in creditarea companiilor, r aman principala surs a in cazul
popula tiei. Creditarea s -a orientat c atre IMM -uri precum si catre companiile care activeaz a in
domeniul comer tului si al serviciilor. Regulamentul nr. 11din 2008 al BNR privind creditarea
popula tiei a creat condi tii pentru trecerea de la credite cantitative la credite calitative. Nu se mai
cauta creditarea cu orice pre t, bancile incep s a ia in considerare calitatea creditelor, nu volumul
creditelor.
Remarcam faptul c a managementul unor institu tii bancare, speriat de ceea ce s -a intamplat
pe plan mondial si de repercursiunile crizei financiare, a devenit chiar mai exigent dec at
recomand arile B ancii Na tionale. In acest context economic si financiar, in care produsele bancare
cunosc un oarecare regres in ce prive ste dezvoltarea lor, consider am ca unul dintre produsele care
are sanse s a se dezvolte in continuare este cardul.
Putem concluziona astfel ca:
– evolu tia credit arii interne va depinde tot mai mult de capacitatea b ancilor de a atrage
resurse de pe plan intern; procesul de creditare trebuie continuat pe baze de pruden tialitate deoarece
riscurile din activitatea de creditare, in aceste condi tii de incertitudine economic a, se pot amplifica
de la o perioad a la alta;
– bancile trebuie s a descopere noi oportunit ati de creditare care s a functioneze si in aceast a
perioad a de criz a, contribuind la ie sirea din impasul creat.
Ca si oportunit ati de creditare se recomanda : IMM -urile si firmele care se finan tau pana in
prezent pe plan extern; popula tia cu un grad mare de solvabilitate; societ atile prin care se deruleaz a
proiecte de infrastructur a. Sistem de analiz a bancar a Concluzii 46 Pentru asigurarea viabilit atii unei
institu tii bancare, managementul bancar trebuie s a monitorizeze performan ta institu tiei bancare si
profitabilitatea bancar a, si riscul de lichiditate. Intre profitabilitate si lichiditate bancar a exist a o
stransa interdependen ta, de capacitatea b ancii de a crea lichidit ati si de capacitatea de plasare pe
piata depinz and si profitabilitatea institu tiei bancare.
Pentru limitarea impactului crizei financiare asupra economiei rom anesti si implicit asupra
sistemului bancar, consider am ca sunt necesare crearea urm atoarelor premise: – Luarea constant a a
unor m asuri pruden tiale si administrative de c atre BNR astfel incat sa tempereze cre sterea creditului
neperformant acordat sectorului privat si sus tinerea credit arii in moned a national a in detrimentul
celei in valut a. – Situarea rezervelor minime obliga torii la un nivel ridicat permite ajustarea gradual a
a lichidit atii din sistemul bancar, in func tie de evolu tia condi tiilor de pia ta. – Mentinerea raportului
crean te/restante si indoielnice/capitaluri proprii la un nivel redus. – Mentinerea nivelului garan tat al

45
depozitelor (pe persoan a si pe banc a) constituite la institu tiile de credit la o valoare care s a
incurajeze atragerea de depozite at at de la persoane fizice c at si de la persoane juridice, si in scopul
evitarii panicii, care odat a instalat a ar duce la retragerea masiv a a sumelor depozitate in sistemul
bancar. – Modificarea normelor privind provizionarea, pentru continuarea procesului de
restructurare sau ree salonare a creditelor neperformante ( in prezent, potrivit normelor actuale, nu
pot fi ajuta ti clien tii in cazul unor restructur ari sau ree salonari, fara ca banca s a aiba probleme
privind profitabilitatea si solvabilitatea).
Pastrarea actualului nivel de provizioane afecteaz a lichiditatea si profitabilitatea si
indicatorii de pruden tialitate ai b ancii. – O masura eficient a anticriz a o reprezint a diminuarea ratelor
dobanzilor de politic a monetar a si contribuirea la cre sterea investi tiilor. Rom ania trebuie sa
adapteze politicile macroeconomice la noul context creat de criza financiar a interna tional a, astfel c a
vulnerabilitatea economiei rom anesti fa ta de turbulen tele financiare interna tionale implic a
necesitatea recalibr arii mix -ului de politici economice in concordan ta cu provoc arile generate de
acestea.
O asemenea reechilibrare a pachetului de polit ici macroeconomice vizeaz a reducerea treptat a a
deficitului de cont curent, dezechilibrul extern reprezent and principala surs a de vulnerabilitate a
economiei fa ta de restr angerea lichidit atii si de deteriorarea pie tei financiare interna tionale.
Afirmam c a o economie puternic a, stabil a si viabil a duce la existen ta unui sistem bancar solid si
performant.

46

Bibliografie

1. Virgil Andronache, 2010, Banca si operatiunile comerciale, Editura Universitara
2. Petre Bunescu, Mihai Nedelescu, 2017, Gestiune Banca ra, Editura Pro Universitaria
3. Bogdan Capraru, 2009, Retail Banking, Editura C.H. Beck
4. Vasile Dedu, 2008, Gestiune si Audit Bancar, Editura Economica
5. Vasile Dedu, Costin Nitescu, Ciprian Turcan, 2015, Produse si Servicii Bancare, Editura
Economica
6. Dan Morar u, Mihai Nedelescu, 2013, Produse si Servicii bancare, Editura Pro Universitaria
7. Mihai Nedelescu, Cristina Stanescu, 2012, Editura Universitara
8. WWW.BCR.RO