Specializarea FinanĠe și Administrarea Afacerilor [619384]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie și Administarea Afacerilor
Specializarea FinanĠe și Administrarea Afacerilor

TENDINğE PRIVIND IMPOZITAREA VENITURILOR
PERSONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Conducător ȘtiinĠific
Prof. Univ. Dr. Marcel DRĂCEA

Masterand: [anonimizat],
2017

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………. 1

CAPITOLUL I

Impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice în Uniunea Europeană

1.1. Conceptul de impozit………………………………………………………………………………………………………..
3

1.2. Metode de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice………………………………………….. 4

1.2.1. Impunerea separată a veniturilor realizate de persoanele fizice …………………………………… 5
1.2.2. Impunerea globală a veniturilor realizate de persoanele fizice …………. ………..…………… … 5

1.3. Contribuabilii și sfera de aplicare a impozitului pe venit………………………………………………… ……. 6
1.4. Impozitul pe veniturile persoane lor fizice………………………………………………………. 8
1.4.1. Impozitul pe venituril e din salarii………………………………………………………… .. 8
1.4.2.Impozitul pe veniturile din pensii…………………………………………………………… 16
1.4.3.Impozitul pe veniturile din investiĠii………………………………………………………… 17
1.4.4.Impozitul pe veniturile din activităĠi independente…………………………………………. . 18
1.4.5.Impozitul pe veniturile din premii și jocuri de noroc…………………………………… …… 19
1.4.6.Impozitul pe veniturile din cedarea folosinĠei bunurilor………………………………… ….. 20
1.4.7.Impozitul pe veniturile din transferul proprietăĠilor imobiliare…………………………… .. 21

CAPITOLUL II

Studiu de caz privind impozitarea veniturilor personale în Uniunea Europeană

2.1.Impozitarea separată și globală a veniturilor……………………………………………………….. 22
2.2.Impozitarea veniturilor personale din salarii ………………………………………………………. 24
2.3.Impozitarea veniturilor din activităĠi independente………………………………………………… 30
2.4.Impozitarea veniturilor din investiĠii……………………………………………………………….. 31
2.5.Impozitarea veniturilor din premii și jocuri de noroc………………………………………………. 32
2.6.Impozitarea veniturilor din cedarea folosinĠei bunurilor…………………………………………… 33

CONCLUZII ………………………………………………………………………………………… 35

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………… 37

1
INTRODUCERE

Tema anali zată urmărește analiza impozitelor directe, în special impozitele din
veniturile personale, evoluĠia lor și modul de impunere în toate Ġările membre ale Uniunii
Europene.
Obiectivul acestei lucrări este prezentarea unei analize cu privire la regulile de
impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice, a normelor metodologice și calcularea
veniturilor obĠinute din pensii, salarii, premii și jocuri de noroc, activităĠi independente,
investiĠii, etc.
Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei parĠi din averea și/sau veniturile unei
persoane fizice sau juridice la dispoziĠia statului pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Caracterul obligatoriu al im pozitelor trebuie înĠeles în sensul că plata acestora către stat este o
sarcină impusă tuturor persoanelor fizice sau juridice care obĠin venituri dintr -o anumită sursă
sau deĠin avere pentru care, conform legii, datorează impozit.
În toate Ġările care fac parte din Uniunea Europeană , statul percepe impozit pe
veniturile persoanelor fizice. Structura fundamentală a sistemului de impunere pe veniturile
persoanelor fizice este asemănătoare.
Colectarea impozitelor este foarte importantă deoarece contribuie la formarea
veniturilor bugetului de stat, distribuind o parte din materia impozabilă din produsul intern
brut între persoane fizice și juridice, între clase și grupuri sociale.
Impozitele directe se stabilesc pe obiecte materiale sau diverse genuri de a ctivităĠ i, pe
venit sau pe avere. Impozitele directe au evoluat de- a lungul vremii, Ġinâ nd pasul cu
dezvoltarea economiei. Impozitele directe,f iind individualizate, reprezintă forma cea mai
veche de impunere. Ele s- au practicat și în orânduirile precapit aliste, însă o diversificare mai
mare au cunoscut abia în capitalism.
În secolul al XX-lea, în locul impozitelor de tip real (stabilite pe obiecte materiale sau
pe activităĠi), și -au făcut apariĠia impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii, profit) sau pe
avere (mobiliară sau imobiliară), adică impozitele de tip personal, care au condus la
extinderea impunerii prin aducerea printre p lătitorii de impozite ș i a marii mase a muncitorilor
si funcĠ ionarilor. Prin urmare, impozitele directe, fiind nom inative și având un cuantum
și termene de plată precis stabilite, iar aces tea sunt aduse din timp la cunoștinĠa
plătitorilor,sunt mai echitabile, deci mai de preferat decât impozitele indirecte, deoarece la
acestea din urmă consumatorii diferitelor mărfuri și servicii nu știu cu anticipaĠie când ș i mai
ales cât vor plă ti statulu i, sub forma taxelor de consumaĠie ș i a altor impozite indirecte.
În Uniunea Europeană există 28 de sisteme de impozitare, aferente celor 28 de Ġări
membre. Între acestea există diferenĠe în ceea ce privește regimurile fiscale.
EficienĠa unuia sau a altui sistem de impozitare a fost aspru disputată de către diferiĠi
cercetători. Comisia Europeană consideră că nu este necesară o armonizare transfrontalieră a
taxelor statelo r membre. ğările membre sunt libere să își aleagă sistemele de taxe pe care le
consideră potrivite și care corespund preferinĠelor lor, dar cu condiĠia respectării regulilor
comunitare.
Sistemul de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice în Uniunea
Europeană a cunoscut și va mai cunoaște modificări importante, încercându -se adaptarea la
cerinĠele economiei reale și transformarea acesteia într -o pârghie de stimulare a activităĠilor
lucrative.
Având în vedere aceste aspecte, prin lucrarea prez entă mi -am propus o analiză
teoretică, dar și practică a temei alese: “TendinĠe privind impozitarea veniturilor personale în
Uniunea Europeană” .

2
Am ales această temă deoarece am vrut sa -mi însușesc mai multe cunoștinĠe legate de
impozite, în special legate de impozitele din veniturile personale.
A m structurat această temă pe două capitole.
Primul capitol descrie aspectele generale legate de impozitarea veniturilor personale
realizate de persoanele fizice în Uniunea Europeană. Am definit impozitele, am ide ntificat
contribuabilii și sfera de cuprindere a impozitului, am prezentat veniturile personale supuse
impozitării și cota de impunere folosită.
Al doilea capitol este structurat pe baza mai multor studii de caz ce cuprind calcularea
veniturilor obĠinute din salarii, pensii, premii și jocuri de noroc, din activităĠi independente,
investiĠii, etc.

3
CAPITOLUL I

IMPUNEREA VENITURILOR REALIZATE DE PERSOANELE FIZICE
ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

1.1 Conceptul de impozit

Rădăcina etimologică a cuvantului impozit derivă din limba latină de la cuvântul
“imponere ” care înseamnă faptul că statul, în calitatea sa de autoritate publică, impune
supușilor săi obligaĠia de a contribui la acoperirea che ltuielilor sale, plătindu -i anumite sume
de bani, adică impozite.1
Impozitul este resursa financiară cea mai veche și cea mai importantă, originele sale
fiind legate de existanĠa banilor și a statului.
Acesta a fost definit de- a lungul timpului în funcĠie de modul cum a fost perceput și de
modul cum s- a impus de la o etapă la alta.
Astfel, după Iulian Văcărel impozitele reprezintă “o formă de prelevare a unei părĠi din
veniturile sau averea personelor fizice sau juridice la dispoziĠia statului pentru acoperirea
cheltuielilor sale . Această prelevare se face în mod silit, fără contraprestaĠie și cu titlu
nerambursabil. ”
Ioan Talpo ș definește impozitele astfel: “impozitele reprezintă o formă de prelevare
silită la dispoziĠia statului, fără contraprestaĠie directă și cu titlu nerestituibil a unei părĠi din
veniturile sau averea persoanelor fizice și/sau juridice în vederea acoperirii unor necesităĠi
publice. ”
Sintetizând numeroasele definiĠii și teorii cu privire la impozite, putem spune că
acestea reprezintă o prelevare bănească generală, obligatorie și definitivă efectuată de
personae fizice sau juridice în favoarea bugetului de stat la termenele prevazute de lege și în
cuantumul stabilit, fără ca statul să fie obligat să presteze plătitorului un echivalent imediat și
direct.
Impozitele reprezintă o neces itate pentru toate societăĠile deoarece acestea alimentează
bugetul cu venituri bănești și reprezintă instrumente importante de politică economică,
financiară și socială.
Rolul impozitelor se manifestă pe plan economic, social și financiar. Cel mai
important este planul financiar pentru că este principalul mijloc de obĠinere a resurselor
financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Și în plan social rolul impozitelor este important deo arece prin intermediul lor statul
redistribuie o parte din produsul intern brut între perso ane fizice și juridice, între indivizi și
grupuri sociale.
Impozitele se î mpart în două categorii: directe și indirecte.
Impozitele directe se caracterizează prin faptul că se stabilesc nominal în sarcina unor
personae fizice sau juridice,în raport de averea sau veniturile acestora, pe baza cotelor de
impozit prevăzute de lege. La rândul lor, impozitele directe, după criteriile care stau la baza
așezării lor se impart în impozite reale și impozite personale.
Impozitele reale se stabilesc asupra obiectelor materiale, fără a se tine cont de situaĠia
personală a subiectului impozabil.

1 Iulian VăĐărel și ĐoleĐtivul, ͞Finanțe puďliĐe͟, Ϯ00ϯ

4
Deoarece nu se are în vedere nici un criteriu de echitate fiscal ă la stabilirea impozitelor
reale și nu se Ġine seama de posibilităĠile de plată ale celui care deĠine acele bunuri, ace stea se
mai numesc și impozite obiective.
Spre exemplu, o persoană care are în proprietate o suprafaĠă de teren și o casă trebuie
să plătească impozitul pe teren și impozitul pe clădire fără a se Ġine seama că acea persoană
este singură, fără venituri și bolnavă.
Impozitele reale prezintă mai multe dezavantaje:2
-nu se putea cuprinde în baza de impozitare întreaga materie impozabilă, ceea ce conduce la
practicarea evaziunii fiscale pe scară largă;
-prezenta un puternic caracter regresiv;
-lipsa unor reglementări unitare cu privire la aceste impozite.
Drept urmare, s- a procedat la o anumită diferenĠiere a sarcinii fiscale, în funcĠie de
mărimea averii sau a veniturilor și de situaĠia personală a fiecărui plătitor, ceea ce a marc at
trecerea la sistemul impozitelor personale.
Trecerea de la impozitele reale la cele personale s- a produs în unele Ġări în a doua
jumatate a secolului al XIX-lea, iar în altele în p rimele decenii ale scolului XX și se datorează
mai multor cauze.
Dat fiind faptul că în perioada capitalismului muncitorii nu puteau plăti impozite reale
pentru că nu deĠineau clădiri și proprietăĠi funciare, ei plateau impozite indirecte, afectându -le
puterea de cumpărare. Astfel, fiind tot mai greu de suportat plata impozitelor indirecte de
către cei cu venituri mici, a devenit o necesitate trecerea la impozitele personale.
Impozitele personale se caracterizează prin aceea că privesc direct contribuabil ul în
funcĠie de venitul global ori în funcĠie de diferitele surse de venituri ale sale.
ğinând cont de faptul că impozitul este o categorie financiară a cărui evoluĠie și
apariĠie se îmbină cu cea a statului și a relaĠiilor bănești, în timp facând obiectul multor
controverse în legatură cu rolul său în economie, s -au stabilit impozite pe venit diferite pentru
perso ane fizice și pentru persoanele juridice.
Impozitul pe venit reprezintă acel impozit la care plătitorul (aceeași persoană cu
suportatorul) es te persoana fizică sau juridică care realizează venit și, în același timp,
reprezintă una din cele mai importante surse de venituri ale bugetului de stat.
Impozitul pe venit repre zintă o importantă sursă de venituri a bugetului de stat, izvorul
finan Ġării cheltuielilor publice și al formării venitului bugetului de stat.

1.2. Metode de impozitare a veniturilor realizate de persoanele fizice

Deși impozitul pe venit este un impozit individual, deoarece privește strict persoana
care a realizat venitul, se întâlnesc însă situaĠii când mai multe persoane contribuie la
realizarea venitului iar impozitul nu mai poate fi individualizat (impozitul agricol de
exemplu). Așadar, în această situaĠie, impozitul se stabilește fie Ġinând cont de anumiĠi fact ori
sociali (vârsta contribuabilului, numărul persoanelor aflate în întreĠinere), fie fără să se Ġină
cont de acești factori.
În practica fiscală se cunosc două sisteme de impunere a veniturilor persoanelor fizice:
unul este reprezentat de impunerea separ ată pentru fiecare categorie de venit iar celălalt este
reprezentat de impunerea globală, indiferent de sursa de provenienĠă.

2 DraĐea M., SiĐhigea N., BerĐeanu B., Ciurezu T., ͞Finante puďliĐe͟, Editura Universitaria, Crai ova, Ϯ00ϲ, pag. ϰϱ

5
1.2.1. Impunerea separată a veniturilor persoanelor fizice

Impunerea separată se realizează fie prin instituirea mai multor impozite pentru fiecare
sursă de venit in parte, fie prin instituirea unic, dar care să asigure un tratament diferenĠiat
pentru fiecare categorie de venit.
Impunerea separată este avantajoasă în multe privinĠe:3
 este mai lejeră faĠă de sistemul impunerii venitului global deoarece nu este afectată de
efectele progresivităĠii impunerii;
 perimite impunerea diferenĠiată a veniturilor obĠinute de o persoană fizică, adaptată
specificului materiei impozabile;
 este mai comodă pentru plătitor.
Pentru fisc, impuner ea separată prezintă și dezavantaje:
 presupune o activitate mai costisitoare și mai laborioasă pentru încasarea impozitelor;
 nu permite cunoașterea situaĠiei de ansamblu a plătitorului;
 are un randament mai scăzut;
 dezavantajează persoanele care realizează un singur venit.
Datorită acestor dezavantaje în majoritatea Ġărilor practica impunerii separate a
veniturilor realizate de persoanele fizice este în restrângere. În Romania , impunerea separată a
fost practicată până în anul 2000, când a fost înlocuită cu impunerea globală a veniturilor
realizate de persoanele fizice.

1.2.2. Impunerea globală a veniturilor persoanelor fizice

Impunerea globală a veniturilor realizate de persoane fizice este cea mai întâlnită
formă de impozitare a veniturilor în economiile moderne. Aceasta constă în cumularea
veniturilor totale obĠinute de o persoană fizică,indiferent de sursa de provenienĠă și supunerea
venitului cumulat la un singur impozit. Acest tip de impozit este numit impozit sintetic sau
impozit global.
P entru folosirea impunerii globale sunt necesare următoarele condiĠii:
 fiecare persoană să realizeze mai multe venituri;
 veniturile să fie declarate, ceea ce presupune dotarea cu mijloace avansate de
administrare și control a impozitelor;
 o severă disciplină financiară;
 veniturile să nu fie susceptibile de evaziune fiscală;
 introducerea impunerii globale să determine un randament fiscal mai ridicat decât
impunerea separată a veniturilor.
Elementele de aplicare în cazul impunerii globale sunt: obiectul impunerii (totalitatea
veniturilor obĠinute de persoane); contribuabilii (adică persoanele rezidente pentru veniturile
obĠinute în Ġara de origine a acestora); baza de impozitare (semnificând venitul global net
stabilit prin adunarea veniturilor particulare la c are se adaugă deduceri și corective); cota de
impozit. Astfel se stabilește cuantumul impozitului datorat de o persoană pentru totalitatea
veniturilor sale.

3 Matei Gh., ͞Finante puďliĐe͟, Editura Universitaria, Craiova Ϯ00ϲ, pag ϯ0

6
Baza de calcul este dintre toate elementele implicate în impunere cel mai laborios și
având prin ex celenĠă element tehnic. Evaluarea ei este precedată de delimitarea și
determinarea categoriilor de venituri care urmează a fi însumate. Succesiunea operaĠiunil or de
parcurs este următoarea: determinarea veniturilor nete pe fiecare categorie de venituri care
intră în sfera impozitului (categoriile de venituri pot fi alcătuite din mai multe venituri, de
pildă veniturile din salarii pot însemna salarii din surse diferite); determinarea venitului
global, care reprezintă suma tuturor veniturilor nete pe categorii de venituri obĠinute de o
persoană; determinarea venitului global brut, semnificând venitul global din care s -au dedus
deficitele ce pot fi imputate asupra sa ; determinarea venitului global net ca diferenĠă între
venitul global brut și elementele deductibile fiscal (reprezintă obligaĠiile personale ale
contribuabilului) și abateri cu caracter social. Această mărime fiscală este venit impozabil
(baza de calcul). Pentru a fi reală mai trebuie să fie și disponibil, adică să fie î ncasat de
contribuabil.4
Printre avantajele impunerii globale a veniturilor persoanelor fizice întalnim:5
 progresivitatea tarifului, ceea ce asigură venituri egale -impozite egale;
 observarea materiei impozabile a contribuabilului;
 face posibilă personalizarea impozitului;
 are randament fiscal ridicat;
 reduce sustragerea de la plată.

Dezavantajele impunerii globale a veniturilor:
 nediferenĠierea sarcinii fiscale în funcĠie de natura venitului;
 defavorizează acele persoane care obĠin venituri din mai multe surse;
 presupune un volum mare de lucru pentru control și pentru întocmirea declaraĠiilor.

1.3. Contribuabilii și sfera de aplicare a impozitului pe venit

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice este perceput de către stat în toate Ġările din
Uniunea Europeană, structura sistemului de impunere fiind asemănătoare, diferenĠele
întâlnindu- se în ceea ce privește cotele de impunere stabilite ca procent asupra veniturilor
impozabile.
Veniturile impozabile se obĠin prin deducerea unei sume fixe numită “ deducere de
bază”, din venitul net obĠinut de contribuabil. Deducerea poate lua diferite form e. Astfel, în
unele Ġări, această deducere se poate prezenta sub forma impozitării primei tranșe de venit c u
cota de 0 % , iar în altele se acordă o reducere a obligaĠiei fiscale prin “credit al impozitului de
bază” adică din impozitul calculat și datorat se deduce o sumă fixă, egală pentru toĠi
contribuabilii. Totuși, în cele mai multe Ġări, se practică deducerea personală de bază, care
reprezintă o sumă fixă care reduce baza de impozitare a fiecărui contribuabil.6
Conform legii, contribuabilii sau plătitorii impozitului pe venit sunt următorii:
a)persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenĠa într -un anumit stat;
b)persoanele fizice nerezidente care realizează venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat.
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt:
 venituri din activităĠi independente;

4 http://referat-referate.blogspot.ro/2013/02/analiza-tehnicilor- de-asezare-si.html ; accesat 04.04.2017
5 DraĐea M., SiĐhigea N., BerĐeanu B., Ciurezu T., ͞Finante puďliĐe͟, Editura Unive rsitaria, Craiova, 2006, pag. 23
6 Iulian VăĐărel și ĐoleĐtivul, ͞Finanțe puďliĐe͟, Ϯ00ϯ

7
 venituri din salarii;
 venituri din cedarea folosinĠei bunurilor;
 venituri din pensii;
 venituri din investiĠii;
 venituri din premii și jocuri de noroc;
 venituri din activităĠi agricole;
 venituri din transferul proprietăĠilor imobiliare;
 venituri din alte surse.
Impozitul pe venit se așează, în majoritatea cazurilor, pe fiecare persoană care a
realizat venituri, fiind o impunere individuală. Uneori acest lucru nu este posibil și atunci,
impozitul vizează un grup de persoane, caz în care impunerea se face pe ansamblul
persoanelor care au participat la realizarea acestora adică pe o familie sau pe o gospodărie ( se
întâmplă frecvent acest aspect în cazul impozitului agricol).7
Cotele de impunere folosite pentru determinarea impozitului pe veniturile persoanelor
fizice sunt:
-cote fixe;
-cote procentuale (proporĠionale, progresive sau combinate), cele mai utilizate fiind cote le
progresive.
În sistemul progresiv de impunere, procentul de impunere crește odată cu veniturile.
Astfel, cu cât contribuabilul câștigă mai mult, cu atât plătește mai mult. În situaĠia în care
contribuabilul are mai multe surse de venit, banii trebuie î nsumaĠi pentru a determina
procentul final.
Cota de impunere în cazul impozitului progresiv este superioară la cei cu venituri mai
mari. Sistemul de impozitare progresiv se bazează mai mult pe cei bogaĠi, iar sistemul de
impozitare regresiv se bazează mai mult pe cei cu venituri reduce.
În secolul al XIX- lea, Karl Marx susĠinea un sistem de impunerea a veniturilor
progresiv, cât mai ridicat. Astfel, cei care obĠineau cele mai mari venituri erau taxaĠi cu cele
mai mari cote de impozitare.
Principala cara cteristică a impunerii în cote progresive este că nivelul nu rămâne
constant, ci crește odată cu sporirea venitului impozabil.
Noul sistem de impozitare cu cotă unică, presupune taxarea tuturor veniturilor obĠinute
de contribuabil o singură dată, la reali zarea lor, cu un procent fix. Orice alte venituri
suplimentare ar realiza persoana respectivă, acestea vor fi impozitate cu același procent.
Într- o economie globală în care forĠa de muncă și mișcarea capitalului depășesc
graniĠele naĠionale, politicile f iscale adoptate de fiecare stat au devenit din ce in ce mai
importante în încercările de atragere a resurselor financiare internaĠionale. În ultimii ani, Ġările
emergente au încercat să atragă investiĠii străine prin reducerea nivelului de taxare, iar Ġări le
dezvoltate impun un nivel ridicat de fiscalitate, pentru protejarea economiei naĠionale.

7 Ghe. Matei, MarĐel DrăĐea, RaluĐa DrăĐea, NarĐis Mitu, ͞Finanțe puďliĐe͟, 2012

8
1.4. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice

1.4.1. Impozitul pe veniturile din salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obĠinute de
o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract
individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special
prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de
forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaĠiile pentru incapacitate temporară de muncă
acordate persoanelor care obĠin venituri din salarii și asimilate salariilor.8
Lunar, venitul brut obĠinut de salariat se diminuează cu impozitul pe venit,
contribuĠiile sociale, alte reĠineri, rezultând venitul net.
Venitul din salarii este diferit în funcĠie de Ġări, firme și domenii. Însă, mărimea
acestuia înregistrează o tendinĠă de creștere, în special datorită creșterii cheltuielilor de
calificare dar și datorită creșterii productivităĠii.

Impozitul pe salarii în România
În România, veniturile din salarii sunt impozitate cu o cotă unică de 16 %.
Contribu Ġiile plătite de angajat sunt următoarele:
-contribuĠia la asigurările sociale de stat: 10,5 %
-contribuĠia la fondul de șomaj: 0,5 %
-contribuĠia la asigurările sociale de sănătate: 5,5 %.

ContribuĠiile plătite de angajator sunt următoarele:
-contribuĠia la asigurările sociale: 15,8 %
-contribuĠia la fondul de șomaj: 0,5 %
-contribuĠia la asigurările sociale de sănătate: 5,5 %

Impozitul pe salarii în Austria
Veniturile din salarii sunt impozitate cu o rată progresivă de la 0 la 50 %.

Venit anual impozabil -Euro- Cota de impozitare
0-11.000 0 %
11.001- 25.000 36,5 %
25.001- 60.000 43,21 %
>60.000 50 %
Sursa: www.europa.eu
ContribuĠiile sociale suportate de angajat sunt în procent de 18,07 %.

Impozitul pe salarii în Belgia
Veniturile din salarii sunt impozitate între 25- 50% în funcĠie de mărimea lor. Au
obligaĠia de a depune o declaraĠie fiscală toĠi rezidenĠii și nerezidenĠii care lucrează pe o
perioadă ce depășește 183 de zile într -un an fiscal.

8 http://www.noulcodfiscal.ro/titlu-4/capitol-3/articol-76.html , accesat 08.04.2017

9
Venit anual impozabil –Euro- Cota de impozitare
<7560 25 %
7.560- 10.760 30 %
10.760- 17.920 40 %
17.920- 32.860 45 %
>32.860 50 %
Sursa: www.europa.eu

Deducerea personală este de 264 Euro, iar deducerea pentru familie este:
-372 Euro pentru familia cu un copil în întreĠinere;
-1008 Euro pentru familia cu 2 copii în întreĠinere;
-2688 Euro pentru familia cu 3 copii în întreĠinere;
-4920 Euro pentru familia cu 4 copii în întreĠinere;
-7260 Euro pentru familia cu 5 copii în întreĠinere;
-9612 Euro pentru familia cu 6 copii în întreĠinere;
-11952 Euro pentru familia cu 7 copii în întreĠinere;
-14472 Euro pentru familia cu copii în întreĠinere;
-2604 Euro pentru fiecare copil după al optulea.
Angajatul plătește o contribuĠie în procent de 13,07 % din salariu.

Impozitul pe salarii în Bulgaria
Veniturile din salarii sunt impozitate cu o cotă unică de 10 %.
În anul 2017 cota de contribuĠii de asigurări sociale este:
-13,16 % pentru angajator;
-10,14 % pentru angajat.
Se acordă o deducere personală anuală de 4049 Euro.

Impozitul pe salarii în Cipru

Pentru impozitarea veniturilor din salarii se folosesc cotele progresive, astfel:
Venit anual impozabil –Euro- Cota de impozitare
<19500 0 %
19.501-28.000 20 %
28.001-36.300 25 %
36.301-60.000 30 %
>60.000 35 %
Sursa: www.europa.eu

Angajatul plătește contribuĠii în valoare de 6,8 % din salariu, iar angajatorul în valoare
de 8,5 % din salariu.

Impozitul pe salarii în Cehia
Veniturile din salarii sunt impozitate cu o cotă de 15 %.
ContribuĠiile plătite de angajat sunt următoarele:
-contribuĠia la asigurările sociale: 6,5%
-contribuĠia la fondul de șomaj: 0,4 %
-contribuĠia la asigurările sociale de sănătate: 4,5 %
-asigurarea de dizabilitate: 1,1 %

10
ContribuĠiile plătite de angajator sunt următo arele:
-contribuĠia la asigurăril e sociale: 19,5 %
-contribuĠia la fondul de șomaj: 3,2 %
-contribuĠia la asigurările sociale de sănătate: 9 %
-asigurarea de dizabilitate: 3,3%

Impozitul pe salarii în Danemarca
Veniturile din salarii sunt impozitate la nivel local și statal cu următoarele cote de
impozitare:

Venit impozabil (DKK) Cota de impunere la
nivel local Cota de impunere la
nivel statal
< 347.200 22,7%-27,8% 5,04 % sau 6%
>347.200 22,7%-27,8% 15%
Sursa: www.banknews.ro

Pentru toĠi contribuabilii se aplică o deducere personală de 42.900 DKK.

Impozitul pe salarii în Estonia
Veniturile din salarii sunt impozitate cu o cotă unică de 21 %, fără a se Ġine cont de
cât de mult sau cât de puĠin câștigă o persoană. RezidenĠii plătesc impozit pentru veniturile
obĠinute în Ġară și în străinătate, iar nerezidenĠii numai pentru veniturile obĠinute în Estonia.
ContribuĠiile reprezintă 33% din salariu.

Impozitul pe salarii în Finlanda
Este întâlnit un sistem dual de impozitare, astfel:
Venit anual
impozabil(Euro) Cota de impunere la
nivel municipal Cota de impunere la
nivel local
1-16.1 00

16,25 % – 22 % 0 %
16.101-23.9 00 6,5 %
23.901-39.1 00 17,5 %
39.101-70.3 00 21,5 %
70.301-100.000 29,75 %
>100.000 31,75 %
Sursa:www.europa.eu
ContribuĠiile pentru sănătate și pentru pensie sunt în procent de 5,3 %, iar contribuĠia
pentru șomaj este în procent de 5,6 %.

Impozitul pe salarii în FranĠa
Este întâlnit un sistem progresiv de impunere, astfel:

Venit anual impozabil (Euro) Cota de impunere
<5.875 0 %
5.875-11.720 5,5 %
11.720-26.030 14 %
26.030-69.783 30 %
>69.783 40 %
Sursa: www.efranta.ro

11

ContribuĠiile de asigurări sociale sunt în procent de 8 % pentru șomaj și pentru
veniturile din salarii și 7,1 % pentru pensii.

Impozitul pe salarii în Germania
Este folosit un sistem progresiv de impozitare, după cum urmează:

Venit anual impozabil
persoane singure (Euro) Venit anual impozabil
familie (Euro) Cota de impunere
< 8.652 17.640 0 %
8.653-53. 665 17.641-108.115 14 %
53.666- 254.406 108.116-512.607 42 %
> 254. 406 >512.608 45 %
Sursa: www.germaniadirect.eu

ContribuĠiile obligatorii sunt:
-contribuĠia la sănătate 14 %
-contribuĠia la fondul de șomaj 2,8 %
-contribuĠia la pensii 19, 9 %
-contribuĠia de îngrijire 1,7 % sau 1,95 % în situaĠia în care persoana angajată are sub 24 de
ani.
Până la un anumit plafon acestea sunt plătite jumătate de către angajaĠi și jumătate de
angajatori. AngajaĠii mai plătesc în plus pentru contribuĠia de asigurări sociale de sănătate
0,9%, de unde rezultă o cotă totală de 14,9 %.

Impozitul pe salarii în Grecia
Pentru impozitarea veniturilor din salarii sunt folosite cote progresive, astfel:

Venit anual impozabil (euro) Cota de impunere
1-25.000 22 %
25.001-42.000 32%
>42.001 42 %
Sursa: www.ccfiscali.ro

ContribuĠiile sociale suportate de angajator sunt în procent de 28,06 %, iar
contribuĠiile sociale suportate de angajat sunt în procent de 16 %.

Impozitul pe salarii în Irlanda
Sistemul de impozitare este unul progresiv iar cotele de impozitare sunt următoarele:
Venit anual impozabil(eur o) Cota de impunere
< 33.8 00 20 %
>33.800 40 %
Sursa: www.ccfiscali.ro

ContribuĠiile sociale suportate de angajator sunt în procent de 10,75 %, iar
contribuĠiile sociale suportate de angajat sunt în procent de 6 %.

12
Impozitul pe salarii în Italia
Sistemul de impozitare este unul progresiv, astfel:

Venit anual impozabil (euro) Cota de impunere
< 15.000 23 %
15.001-28.000 27 %
28.001-55.000 38 %
55.001-75.000 41 %
>75.000 43 %
Sursa: www.torinointernational.com

ContribuĠiile sociale sunt suportate de angajator în procent de 40 -45 % și de angajat în
procent de 10 %.

Impozitul pe salarii în Letonia
În Letonia s e aplică o cotă unică de impozitare de 23 % pentru veniturile de natură
salarială.
ContribuĠiile de asigurări sociale suportate de angajator sunt în procent de 24 %, iar
cele suportate de angajat în procent de 9 %.

Impozitul pe salarii în Lituania
Impozitul pentru veniturile sal ariale este stabilit în cotă unică de 15 %, iar contribuĠiile
sociale suportate de angajator sunt în procent de 30,8 % . ContribuĠiile sociale suportate de
angajat sunt de 9 %.

Impozitul pe salarii în Luxemburg
Este folosit un sistem progresiv complex de impunere:

Venit anual impozabil (euro) Cota de impunere
<10.335 0 %
10.336-12.804 8 %
12.805-13.883 10 %
13.884-15.585 12 %
15.583-17.331 14 %
17.332-19.080 16 %
19.081-20.829 18 %
20.830-22.578 20 %
22.579-24.327 22 %
24.328-26.076 24 %
26.077-27.825 26 %
27.826-29.574 28 %
29.575-31.323 30 %
31.324-33.072 32 %
33.073-34.821 34 %
34.822-36.572 36 %

13
>36.573 38 %
Sursa: www.wordwide-tax.com

ContribuĠiile de asigurări socia le suportate de angajator sunt de 19 %, iar cele
suportate de angajat sunt de 9 %.
Se acordă următoarele deduceri:
-pentru persoanele care locuiesc singure datorită unor cauze speciale (se gospodăresc singure
chiar dacă locuiesc cu alte persoane, sunt vădu ve, au peste 65 ani) cota de impunere este cea
normală până la suma de 39.000 de euro, iar ce depășește 39.000 de euro se impozitează cu 50
%.
-persoanele căsătorite și cele divorĠate pentru primii trei ani de divorĠ se impozitează cu
jumătate din cota de impozitare normală.

Impozitul pe salarii în Malta
Este folosit un sistem progresiv de impozitare, dife rit pentru persoanele individuale și
pentru cupluri:

Impozitare individuală Impozitarea cuplurilor
Venit anual
impozabil (euro) Cota de impunere Venit anual
impozabil (euro) Cota de impunere
<8.500 0 % <11.400 0 %
8.501-14.5 00 15 % 11.401-20.500 15 %
14.501-19.5 00 25 % 20.501-28.000 25 %
19.501-60.000 29 % >28.000 35 %
>60.000 35 %
Sursa: www.wordwide-tax.com

ContribuĠiile sociale suportate de angajator sunt de 10 %, în același procent fiind
suportate și de angajat.

Impozitul pe salarii în Olanda

Olanda impozitează salariile persoanelor fizice pe baza unui barem progresiv, astfel:

Venit anual impozabil (euro) Cota de impunere
<19.922 8,40 %
19.923- 33.715 12,25 %
33.716- 66.421 42 %
>66.421 52 %
Sursa: www.europa.eu

Impozitul pe salarii în Polonia
Este folosit un sistem progresiv în două tranșe:

Venit anual impozabil (PLN) Cota de impunere
<85.528 18 %

14
>85.528 32 %
Sursa: www.ccfiscali.ro

ContribuĠiile de asigurări sociale suportate de a ngajator sunt:
-contribuĠia pentru pensie: 9,76 %
-contribuĠia pentru asigurarea de dizabilitate: 6,50 %
-contribuĠia pentru asigurarea de accidente: 0,97 % – 3,86 %
ContribuĠiile de asigurări sociale suportate de angajat sunt:
-contribuĠia pentru pensie: 9,76 %
-contribuĠia pentru asigurarea de dizabilit ate: 6,50 %
-contribuĠia pentru asigurarea de sănătate și maternitate : 2,45 %

Impozitul pe salarii în Portugalia
În Portugalia persoanele sigure sunt impozitate individual, iar soĠii sunt impozitaĠi în
comun.
Impozitarea salariilor persoanelor fizice se face pe baza unui barem progresiv,astfel:

Venit anual impozabil (euro) Cota de impunere
<7.000 14,5 %
7.001 – 20.000 28,5 %
20.001 – 40.000 37 %
40.001- 80.000 45 %
>80.001 48 %
Sursa: www.wordwide-tax.com

ContribuĠiile de asigurări sociale suportate de angajator sunt în procent de 24 %, iar
cele suportate de angajat sunt în procent de 10 %.

Impozitul pe salarii în Slovacia
Veniturile salar iale sunt impuse cu o cotă de impozitare de 19 % pentru veniturile de
până la 35.022 euro și cu o cotă de 25 % pentru veniturile ce depășesc acest plafon.
ContribuĠiile de asigurări sociale suportate de angajator sunt în proporĠie de 35,2 %,
iar cele suportate de angajat sunt de 13,4 %.
Se acordă deducere personală de 3.435 euro/an pentru fiecare contribuab il.

Impozitul pe salarii în Slovenia
Veniturile salariale sunt impuse prin aplicarea unor cote de impozitare progresivă,
după cum urmează:

Venit anual impozabil (euro) Cota de impunere
1-8.021 16 %
8.022-18.960 27 %
18.961-70.907 41 %
>70.907 50 %
Sursa: www.wordwide-tax.com , accesat 25.04.2017

ContribuĠiile de asigurări sociale suportate de angajator sunt de 16,10 %, iar cele
suportate de angajat sunt în procent de 22,10 %.

15

Impozitul pe salarii în Spania
Sistemul de impozitare este unul progresiv, iar cotele de impozitare sunt următoarele:

Venit anual
impozabil (euro) Cota de impunere
statală Cota de
impunere locală Impozit total
< 12.450 9,5 % 9,5 % 19 %
12.451-20.200 12 % 12 % 24 %
20.201-35.200 15 % 15 % 30 %
35.201-60.000 18,5 % 18,5 % 39 %
>60.000 22,5 % 22,5 % 49 %
Sursa: http://spainaccountants.com/rates.html

ContribuĠiile de asigurări sociale suportate de angajator sun t în procent de 29,9 %, iar
cele suportate de angajat sunt în procent de 6,35 %.

Impozitul pe salarii în Suedia
Pentru impozitarea veniturilor din salarii se folosește un sistem progresiv dual de
impozitare, astfel:

Venit anual impozabil
(SEK) Cota de impunere
datorată bugetului de stat Cota de impunere
datorată bugetelor locale
<328.800 0 %
26-34 % 328.801-495.000 20 %
>495.000 25 %
Sursa: www.europa.eu

ContribuĠiile de asigurări sociale suportate de angajator sunt în procent de 31,42 %, iar
cele suportate de angajat sunt de 7 %.

Impozitul pe salarii în Ungaria
Pentru impozitarea veniturilor salariale,Ungaria folosește următoarele cote:

Venit anual impozabil (HUF) Cota de impunere
<1.700.000 18 %
>1.700.000 36 %
Sursa: www.europa.eu

ContribuĠiile angajatorului sunt în sumă de 27 % din salariul brut, iar cele ale
angajatului sunt în sumă de 17,5 % din salariul brut.

16
1.4.2. Impozitul pe veniturile din pensii

Majoritatea sistemelor de pensii din Uniunea Europeană sunt constituite ca sisteme de
pensii de stat. În ultimii ani, sistemele de pensii au avut implicaĠii majore asupra finanĠelor
publice.
ğările din Uniunea Europeană s -au preocupat cu reformarea propriilor sisteme de
pensii, fiind împinse de constrângerile financiare și de îmbătrânirea populaĠiei.
În prezent, în Uniunea Europeană există patru categorii de state, Ġinând cont de stadiul
reformării sistemelor de pensii:
A. Sisteme de pensii private foarte bine dezvoltate: Olanda, Danemarca;
B. Sisteme de pensii private mai puĠin dezvoltate: FranĠa, Spania;
C. Sisteme de pensii publice “pay as you go ”, reformate, prin introducerea pilonului
obligatoriu pilonul II: România, Estonia, Ungaria, Suedia, Lituania, Letonia, Bulgaria,
Polonia, Slovacia.
D. Sisteme de asigurări sociale tradiĠionale, nefinanĠate și care au trecut la un sistem
privat de pensii: Italia, Austria, Germania.
În majoritatea Ġărilor din Uniunea Europeană este stabilită pensia minimă garantată.
Aceasta reprezintă un mod de compensare faĠă de cei care nu de încadrează în condiĠiile de
pensionare sau faĠă de cei care nu se califică pentru alte scheme de pensii.
Pensia minimă garantată se acordă pe baza verificării veniturilor, fie din sistemul
public de pensii, fie ca parte a sistemului naĠional de asistenĠă socială.
Astfel, în Ġări precum Spania, Bulgaria, Polonia, Cehia se acordă pe baza verificării
veniturilor din sistemul public de pensii, faĠă de sistemul care se întâlnește în România,
Irlanda, Germania, Olanda, Lituania, Letonia.
ğinând cont de drepturile pe care le acordă sistemele publice de pensii, acestea sunt
diferite de la un stat la altul.
În majoritatea Ġărilor europene întâlnim pensii anticipate, pensii pentru limită de
vârstă, pensii de urmaș ori pensii de invaliditate. În alte Ġări,pensia pentru invaliditate nu este
considerată a fi un drept specific pensiei, de aceea sunt instituite sisteme pentru aceste tipuri
de drepturi, fiind suportate de sistemul asigurărilor de sănătate.
Astfel, pensiile pentru limită de vârstă și pensiile anticipate ar trebui să fie considerate
ca o singură categorie de pensii, ca urmare a faptul că în multe Ġări o distincĠie adecvată între
aceste două componente nu se poate realiza fie din cauză că pensionarea anticipată este parte
a sistemului de pensii pentru limită de vârstă, fie pentru că vârsta standard de pensionare
varia ză între femei și bărbaĠi și va crește sau va deveni mai flexibilă cu timpul. Trebuie să
evidenĠiem și faptul că mai multe Ġări au reformat sistemele de pensii, în sensul creșterii
vârstei de pensio nare. Aceste reforme vor crește transparenĠa și coerenĠa fundamentării
sistemelor de pensii, Ġinând cont de populaĠie, forĠa de muncă și proiecĠiile număru lui de
pensionari. În contextul î mbătrânirii populaĠiei, forĠa de muncă activă se diminuează
considerabil la nivelul fiecărei Ġări, aspect ce determină reforme speciale, în funcĠie de
aspectele sociale particulare care trebuie luate în considerare, în funcĠie de particularităĠile
fiecărei Ġări.9
În România, v enitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul
din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei. Pensiile care depășesc 2000 lei se
impozitează cu 16 % pentru ceea ce depășește 2000 lei.

9 www.cnp.ro , accesat 20.04.2017

17

1.4.3. Impozitul pe veniturile din investiĠii

Veniturile din investiĠii cuprind:
1. dividende;
2. venituri impozabile din dobânzi;
3. câștiguri din transferul titlurilor de valoare;
4. venituri din operaĠiuni de vânzare -cumpărare de valută la termen, pe bază de contract,
precum și orice alte operaĠiuni similare;
5. venituri din lichidarea unei persoane juridice.
Pentru veniturile sub formă de dividende, obligaĠia calculării și reĠinerii impozitu lui
revine persoanei juridice. În Ġara noastră, acestea se impozitează cu o cotă de 16 %.
Pentru veniturile sub formă de dobânzi, obligaĠia calculării și reĠinerii impozitului
revine plătitorilor de astfel de venituri. Acestea se impun cu o cotă de 16 % în Ġara noastră.
În Austria, rata de impozitare pentru dividende, dar și pentru veniturile din comerĠ sau
afaceri este de 25 %. În schimb, austriecii nu percep impozit pentru veniturile din dobânzi.
În Bulgaria se întâlnește unul din cele mai mici impozite din Uniunea Europeană.
Impozitul pe dobânzi este de 10 %, în timp ce impozitul pe dividende este de doar 5 %.

ğara Impozitul pe dividende Impozitul pe dobânzi
România 5 % 16 %
Austria 25 % 0 %
Bulgaria 5 % 10 %
Cehia 15 % 19 %
Cipru 0 % 0 %
Danemarca 28 % 0 %
Estonia 0 % 0 %
Finlanda 24,5 % 0 %
FranĠa 30 % 0 %
Germania 26,37 % 0-25 %
Grecia 10 % 15 %
Irlanda 20 % 20 %
Italia 26 % 12,5 % – 27 %
Letonia 0 % / 15 % / 30 % 0 % – 15 %
Lituania 15 % 10 %
Malta 0 % 0 %
Olanda 15 % 0 %
Polonia 19 % 19 %
Portugalia 25 % 25 %
Slovacia 0 % 19 %
Slovenia 15 % 15 %
Spania 19 % 19 %
Ungaria 0 % 30 %
Sursa: www.wordwide-tax.com

18

1.4.4. Impozitul pe veniturile din activităĠi independente

Veniturile din activităĠi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din
drepturi de proprietate intelectuală și veniturile din profesii libere realizate în mod individual
și/sau într -o formă de asociere inclusiv din activităĠi adiacente. Venit urile comerciale sunt
considerate veniturile din fapte de comerĠ ale contribuabililor, din prestări de serviciu precum
și din prestarea unei meserii. Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de
proprietate intelectuală provin din brevete de invenĠie, desene și modele, mărci de fabrică și
de comerĠ, know -how, procedee tehnice și altele asemenea. Veniturile din profesii libere sunt
considerate veniturile obĠinute din exercitarea profesiilor medicale, de notar, avocat, auditor
financiar, contabil autorizat, consultant fiscal, consultant de plasament în valori mobiliare,
arhitect sau a altor profesii reglementate, desfășurate în mod independent, în condiĠiile legii.10
O activitate independentă este desfășurată dacă sunt îndeplinite cel puĠin pa tru din
următoarele condiĠii:11
– persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a
activităĠii, precum și a programului de lucru;
– activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o
desfășoară;
– persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulĠi clienĠi;
– activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităĠii intelectuale și/sau
a prestaĠiei fizice a acesteia, în funcĠie de specificul activităĠii;
– riscurile inerente activităĠii sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară
activitatea;
– persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, prin personal
angajat sau prin colaborare cu terĠe persoane, în condiĠiile le gii.
– Persoana fizică face parte dintr -un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare,
reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative
speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective.
În Ġara noastră,impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16 % asupra venitului
brut.
În Ġările care fac parte din Uniunea Europeană, impozitarea veniturilor realizate de
persoane fizice din activităĠi independente se face, în general, prin utilizarea aceluiaș i barem
de impozitare ca și în cazul veniturilor din salarii, diferenĠa fiind aceea că în acest caz cotele
procentuale aferente contribuĠiilor sunt mai mari.
În FranĠa se pot folosi două modalităĠi de impozitare a veniturilor realizate din
activităĠi indep endente:
– regimul BIC (Benefices Industriels et Commerciaux), care se adresează industriașilor
și comercianĠilor. Conform acestui regim, daca venitual brut anual este mai mic de 27.000
euro, acesta va fi diminuat cu 50 %, restul de 50 % fiind impozitat.
– regimul BNC (Benefices Non Commerciaux), care se adresează non -comercianĠilor,
adică avocaĠilor, notarilor, doctorilor, contabililor,arhitecĠilor, etc. Conform acestui regim, în
situaĠia în care venitul anual brut este mai mic de 27.000 euro, acesta va fi diminuat cu 34 %,
restul de 66 % fiind impozitat.
În Italia, cotele de impozitare pentru veniturile din activităĠi independente se situează
între 22 % – 28 %.

10 www.avocatnet.ro , accesat 30.04.2017
11 www.avocatnet.ro , accesat 30.04.2017

19
Pentru veniturile din activităĠi independente, plata impozitului se face de obicei
anticipat în două sau mai multe tranșe, pe baza unor estimări, fiind regularizate în anul
următor pe baza declaraĠiei de venituri.

1.4.5. Impozitul pe veniturile din premii și jocuri de noroc

Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile
primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de
forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack -pot. Pentru a se face o delimitare a
veniturilor din premii fata de veniturile din jocuri de nor oc, sunt considerate câștiguri de
natura jocurilor de noroc cele acordate participanĠilor la joc de către orice persoană juridică
autorizată să exploateze astfel de jocuri de noroc.12
În România, veniturile din jocuri de noroc se impun prin reĠinere la sursă, astfel:

Venit obĠinut (lei) Impozit reĠinut
<66.750 1 %
66.751-445.000 667,5 + 16 % pentru ce depășește
66.750 lei
>445.000 61.187 + 25 % pentru ce depășește
445.000 lei
Sursa: www.noutatifiscale.ro

Cotele de impunere pentru veniturile din premii și jocuri de noroc în celelalte Ġări ale
Uniunii Europene sunt următoarele:
ğara Cota de impunere
Cipru 10 %
Danemarca 15 %
Estonia 18 % – câștigurile din loterie
Germania 16 %
Letonia 10 % – câștigurile din loterie
Lituania 5 % – câștigurile din loterie
15 % – câștigurile din bingo
Malta 12 % – câștigurile din jocurile de cărĠi
20 % – câștigurile din loterie
25 % – câștigurile din alte jocuri
Olanda 29 %
Polonia 15 % – câștigurile din loterie
25 % – câștigurile din bingo
Slovacia 15 % – câștigurile din loterie
27 % – câștigurile din cazino

12 www.noutatifiscale.ro , accesat 03.05.2017

20
Slovenia 18 %
Spania 20 %
Suedia 35 %
Sursa: www.wordwide-tax.com

1.4.6. Impozitul pe veniturile din cedarea folosinĠei bunurilor

Veniturile din cedarea folosinĠei bunurilor sunt veniturile, în bani și/sau în natură,
provenind din cedarea folosinĠei bunurilor mobile și imobile, obĠinute de către proprietar,
uzufructuar sau alt deĠinător legal, altele decât veniturile din activităĠi independente . În
această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri și subînchirieri de bunuri mobile
și imobile, precum și veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
Veniturile obĠinute din închirieri și subînchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea
folosinĠei locuinĠei, caselor de vacanĠă, garajelor, terenurilor și altele asemenea, a căror
folosinĠă este cedată în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct, arendare și
altele asemenea, inclusiv a unor părĠi din acestea, utilizate în scop de reclamă, afișaj și
publicitate.13
Venitul brut este cel stabilit în contractul încheiat între părĠi, pe baza chiriei și
reprezintă sumele în bani sau echivalentul lor în natură.
V enitul net se calculează ca diferenĠă între venitul brut și cheltuielile deductibile.
Pentru veniturile din cedarea folosinĠei bunurilor baza de calcul este stabilită ca
diferenĠă între venitul brut, contribuĠia de asigurări de sănătate și cota de cheltui eli forfetare
de 40 %.
Baza de calcul lunară pentru contribuĠia de asigurări de sănătate o reprezintă diferenĠa
între venitul brut și cheltuielile deductibile.
În România, cota de impozit stabilită pentru veniturile din cedarea folosinĠei bunurilor
este în procent de 16 %.
Persoanele fizice care obĠin venituri din chirii datorează plăĠi anticipate. Acestea se
plătesc în patru tranșe: prima tranșă până la 25 martie, a doua tranșă până la 25 iunie, a treia
tranșă până la 25 septembrie, iar cea de -a patra t ranșă până la 25 decembrie.
În Finlanda, veniturile din chirii se impozitează cu 24,5%.
În Italia impozitul din închirieri este 22,5 %. Acesta se plătește după scăderea din venit
a cheltuielilor deductibile. În această categorie se includ cheltuielile ad ministrative,
cheltuielile cu întreĠinerea și reparaĠiile, impozitul aferent bunului.
În Polonia și Grecia, rata de impozitare a veniturilor din chirii este de 20 %.
În Spania se plătește un impozit de 24 % pentru veniturile obĠinute din cedarea
folosinĠei bunuril or.
În Portugalia, rata de impozitare veniturilor din chirii este de 25 %.
În Austria veniturile din chirii de impozitează cu 20 %.

13 www.codfiscal.net ,accesat 04.05.2017

21
1.4.7. Impozitul pe veniturile din transferul proprietăĠilor imobiliare

În Ġările care fac parte din Uniunea Europeană se percepe un impozit asupra
proprietăĠilor imobiliare, adică un impozit privind transferul dreptului de proprietate și al
dezmembrămintelor acestuia, asupra construcĠiilor și terenurile aferente acestora, precum și
terenurile fără construcĠii de orice fel.
În România, începând cu data de 1 februarie 2017, nu se mai percepe impozit pe
veniturile din transferul proprietăĠilor imobiliare, pentru tranzacĠiile care nu depășesc suma de
450.000 lei. TranzacĠiile care depășesc această sumă s e impozi tează prin aplicarea cotei de
3% pentru ceea ce depășește 450.000 lei.
În Spania, cumpărătorul va plăti TVA în procent de 4 % în cazul cumpărării unui imobil
nou. Pentru cumpărarea unui imobil vechi, va plăti impozit de 7 -10%.
În Italia, în cazul cumpărării unei locuinĠe noi, cumpărătorul nu va plăti impozit pe
transferul proprietăĠilor imobiliare, ci TVA în valoare de 10 %.
În Austria se plătește impozit de 3,5% pentru veniturile din transferul proprietăĠilor
imobiliare.
Veniturile obĠinute din transferul proprietăĠilor imobiliare reprezintă o parte importantă a
veniturilor din impozitele de proprietate în Ġări precum Germania, Italia, Olanda.
Impozitele pe transferul proprietăĠilor imobiliare generează anumite dezavantaje:
descurajează deĠinerea de proprietăĠi imobiliare în favoarea închirierii, împiedică mobilitatea
forĠei de muncă, restricĠionează tranzacĠiile pe piaĠa imobiliară.
În Cipru, câștigurile obĠinute din vânzarea proprietăĠilor imobiliare sunt impozitate
astfel:
Valoarea proprietăĠii imobiliate – Euro- Cota de impozitare
<85.000 3 %
85.000-170.000 5 %
>170.000 8 %
Sursa: http://nicosia.mae.ro , accesat 07.05.2017

În situaĠia în care proprietatea se transferă de la o firmă ai cărei acĠionari sunt soĠi sau
copii acestora către unul dintre copii sau către unul dintre soĠi, se plătește o taxă de transfer în
valoare de:
– 4 % dacă transferul proprietăĠii imobiliare se face către copil;
– 8 % dacă transferul proprietăĠii imobiliare se face către unul dintre soĠi.
În Ungaria, se plătește un impozit pe transferul proprietăĠilor imobiliare în valoare de
10% din valoarea de piaĠă sau din preĠul de transfer a proprietăĠii, fiind perceput pentru
tranzacĠiile cu proprietăĠi imobiliare și cu anumite active.
În Malta, câștigurile obĠinute din vânzarea proprietăĠilor imobiliare se impozitează cu o
cotă de 12 %, fiind aplicat tuturor vânzărilor de proprietăĠi imobiliare.
În Germania, se percepe un impozit de 3,5 % pentru transferul proprietăĠilor imob iliare.

22
CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPOZITAREA VENITURILOR
PERSONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

2.1 Impozitarea separată și globală a veniturilor

Pentru a evidenĠia avantajele și dezavantajele impozitării în cote progresive simple și
compuse, se va realiza o analiză pentru calcularea venitului net pe care îl obĠine un
contribuabil în cele două variante.
Un contribuabil obĠine într -un an următoarele venituri:
-venituri din salarii: 11.000 u.m. ;
-venituri din activităĠi independente: 5.000 u.m. ;
-venituri din închirieri: 4.000 u.m. .
Cotele progresive de impunere sunt:

Tranșe de venit Cote progresive simple Cote progresive
compuse
Până la 3.000 u.m. 10 % 10 %
3.001-5.000 u.m. 15 % 300 u.m. + 15 % pentru
ce depășește 3.000 u.m.
5.001-12.000 u.m. 20 % 600 u.m. + 20 % pentru
ce depășește 5.000 u.m.
Peste 12.000 u.m. 30 % 2.000 u.m. + 30 % pentru
ce depășește 12.000 u.m.

1) Impunerea separată se realizează fie prin instituirea mai multor impozite pentru
fiecare sursă de venit in parte, fie prin instituirea unic, dar care să asigure un tratament
diferenĠiat pentru fiecare categorie de venit.

Pentru cotele progresive simple, se obĠin următoare le rezultate:
 Impozitul din salarii
Impozitul din salarii= venitul din salarii * cota de impozitare = 11.000 * 20%=2.200 u.m.

 Impozitul din activităĠi independente
Impozitul din activităĠi independente=venitul din activităĠi independente*cota de impozitare=
=5.000 * 15% = 750 u.m.

 Impozitul din închirieri
Impozitul din închirieri=venitul din închirieri*cota de impozitare=4.000*15%=600 u.m.
Impozitul total rezultat din impunerea separată este:

23
Impozit total=impozitul din salarii+impozitul din activităĠi independente+impozitul din
închirieri=2.200+750+600= 3.550 u.m.

Pentru cotele progresive compuse, se obĠin următoarele rezultate:
 Impozitul din salarii
Impozitul din salarii=venitul din salarii*cota de impozitare=(11.000-5.000)*20% + 600=
=1.800 u.m.

 Impozitul din activităĠi independente
Impozitul din activităĠi independente=venitul din act. Ind.*cota de impozitare=
=(5.000-3.000)*15%+300=600 u.m.

 Impozitul din închirieri
Impozitul din închirieri=venitul din închirieri*cota de impozitare=
=(4.000-3.000)*15%+300=450 u.m.

Impozitul total rezultat din impunerea separată este:
Impozit total=impozitul din salarii+impozitul din activităĠi independente+impozitul din
închirieri=1.800+600+450= 2.850 u.m.

2) Impunerea globală constă în cumularea veniturilor totale obĠinute de o persoană
fizică,indiferent de sursa de provenienĠă și supunerea venitului cumulat la un singur
impozit.
Venitul total se va calcula prin adunarea tuturor categoriilor de venituri:
Venitul total=venituri din salarii+venituri din activităĠi independente+venituri din închirieri=
=11.000+5.000+4.000=20.000 u.m.

Pentru cotele progresive simple, folosirea impozitării cumulate va determina obĠinerea
următoarelor rezultate:
Impozit=20.000*30%= 6.000 u.m.

Pentru cotele progresive compuse, folosirea imp ozitării cumulate va determina obĠinerea
următoarelor rezultate:
Impozit=(20.000-12.000)*30%+2000=
= 4.400 u.m.

În concluzie, atunci când un contribuabil realizează venituri din mai multe surse, el va fi
mai avantajat dacă veniturile sunt impozitate separat, pentru că impunerea separată permite
impunerea diferenĠiată a veniturilor realizate, adaptată specificului materiei impozabile.
Contribuabilul, în ambele variante de impunere globală a veniturilor, va plăti un impozit
mai mare decât la impu nerea separată, pentru că impunerea cumulată dezavantajează
contribuabilii care realizează venituri din mai multe surse.

24
2.2 Impozitarea veniturilor personale din salarii

Un contribuabil obĠine în Româ nia un venit brut de 4.400 lei. Acest contribuabil nu
beneficiază de nici o deducere la impozit în Romania și nici în Ġările membre ale Uniunii
Europene, cursul de schimb valutar fiind 1 Euro= 4,4 lei.
Se va calcula ce venit net lunar și anual realizează contribuabilul în România, precum și
în Ġările m embre ale Uniunii Europene.

1) România
-Lei-
1. Salariu brut 4.400,00
2. ContribuĠia la asigurările sociale de stat
(r1*10,5%) 462,00
3. ContribuĠia la asigurările de sănătate
(r1*5,5%) 242,00
4. ContribuĠia la fondul de șomaj (r1*0,5 %) 22,00
5. Total contribuĠii (r2+r3+r4) 726,00
6. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r5) 3674,00
7. Impozit lunar (r6*16%) 587,84
8. Salariu net lunar (r1- r5-r7) 3086,16
9. Impozit anual (r7*12) 7054,08
10. Salariu net anual (r8*12) 37033,92

Salariu este calculat în moneda naĠională a Ġării noastre. Pentru a calcula venitul în euro,
se face schimbul valutar:
Impozit lunar: 587,84 lei = 133,60 euro
Salariu net lunar: 3086,16 lei = 701,40 euro

2) Austria
-Euro-
1. Salariu brut 1.000,00
2. ContribuĠiile salariatului( r1*18,07 %) 180,7
3. Venit, bază de calcul a impozitului(r1-
r2) 819,3
4. Impozit lunar (r3*0%) 0,00
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 819,3
6. Impozit anual (r4*12) 0,00
7. Salariu net anual (r5*12) 9831,6

Se observă că în Austria veniturile anuale mai mici de 11.000 euro nu se impozitează,
salariul brut fiind diminuat doar de nivelul contribuĠiilor.

25
3) Belgia
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*13,07%) 130,7
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 –
r2) 869,3
4. Impozit lunar (r3* 40%) 347,78
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 521,52
6. Impozit anual (r4*12) 4172.64
7. Salariu net anual (r5*12) 6258,24

4) Bulgaria
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile
salariatului(r1*10,14%) 101,40
3. Venit, bază de calcul a impozitului
(r1-r2) 898,60
4. Impozit lunar ( r3*10%) 89,86
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 808,74
6. Impozit anual (r4*12) 1078,32
7. Salariu net anual (r5*12) 9704,88

5) Cehia
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. Contr ibuĠia salariatului la asigurările
sociale(r1*6,5%) 65,00
3. ContribuĠia salariatului la fondul de
șomaj(r1*0,4%) 4,00
4. ContribuĠia salariatului la asigurările sociale de
sănătate (r1*4,5%) 45,00
5. ContribuĠia salariatului pentru asigurarea de
dezabilitate(r1*1,1%) 11,00
6. ContribuĠii obligatorii (r2+r3+r4+r5) 125,00
7. Venit, baz ă de calcul a impozitului (r1 -r7) 875,00
8. Impozit lunar (r7*15 %) 131,25
9. Salariu net lunar (r1- r6-r8) 743,75
10. Impozit anual (r4*12) 1575, 00
11. Salariu net anual (r5*12) 8925, 00

26
6) Cipru
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*6,8%) 68,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1-
r2) 932,00
4. Impozit lunar (r3*0%) 0,00
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 932,00
6. Impozit anual (r4*12) 0,00
7. Salariu net anual (r5*12) 11184,00

Se observă că în Cipru, veniturile anuale impozabile mai mici de 19.500 euro nu se
impozitează.

7) FranĠa
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*15,1%) 151,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 849,00
4. Impozit lunar (r3*14%) 118,86
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 730,14
6. Impozit anual (r4*12) 1426,32
7. Salariu net anual (r5*12) 8761,68

8) Germania
-Euro-
12. Salariu brut 1000,00
13. ContribuĠiile salariatului (r1*38,4%) 384,00
14. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 616,00
15. Impozit lunar (r3*14%) 86,24
16. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 529,76
17. Impozit anual (r4*12) 1034,88
18. Salariu net anual (r5*12) 6357,12

9) Grecia
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*16%) 160,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 840,00
4. Impozit lunar (r3*22%) 184,80
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 655,20
6. Impozit anual (r4*12) 2402,40
7. Salariu net anual (r5*12) 7862,40

27
10) Irlanda
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*6%) 60,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 940,00
4. Impozit lunar (r3*20%) 188,00
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 752,00
6. Impozit anual (r4*12) 2256, 00
7. Salariu net anual (r5*12) 9024, 00

11) Italia
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*10%) 100,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 900,00
4. Impozit lunar (r3*23%) 207,00
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 693,00
6. Impozit anual (r4*12) 2484,00
7. Salariu net anual (r5*12) 8316,00

12) Letonia
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*9%) 90,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 910,00
4. Impozit lunar (r3*23%) 209,30
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 700,70
6. Impozit anual (r4*12) 2511, 60
7. Salariu net anual (r5*12) 8408,40

13) Lituania
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*9%) 90,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 910,00
4. Impozit lunar (r3*15%) 136,50
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 773,50
6. Impozit anual (r4*12) 1638,00
7. Salariu net anual (r5*12) 9282,00

28
14) Luxemburg
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*9%) 90,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 910,00
4. Impozit lunar (r3*8%) 72,8
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 837,20
6. Impozit anual (r4*12) 873,60
7. Salariu net anual (r5*12) 10046,40

15) Malta
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*10 %) 100,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 900,00
4. Impozit lunar (r3*15 %) 135,00
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 765,00
6. Impozit anual (r4*12) 1620, 00
7. Salariu net anual (r5*12) 9180, 00

16) Olanda
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*31,15%) 311,50
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 688,50
4. Impozit lunar (r3*8,4%) 57,834
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 630,67
6. Impozit anual (r4*12) 694,008
7. Salariu net anual (r5*12) 7568,04

17) Portugalia
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*10%) 100,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1-r2) 900,00
4. Impozit lunar (r3*28,5%) 256,5
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 643,5
6. Impozit anual (r4*12) 3078
7. Salariu net anual (r5*12) 7722

29
18) Slovacia
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠia salariatului la sănătate(r1*4%) 40,00
3. ContribuĠia salariatului la șomaj(r1*1%) 10,00
4. ContribuĠia salariatului la pensie(r1*4%) 40,00
5. ContribuĠia salariatului la asigurarea de
boală(r1*1,4%) 14,00
6. ContribuĠia salariatului la
invaliditate(r1*3%) 30,00
7. ContribuĠii obligatorii (r2+r3+r4+r5+r6) 134,00
8. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r7) 866,00
9. Impozit lunar (r8*19%) 164,54
10. Salariu net lunar (r1- r7-r9) 701,46
11. Impozit anual (r9*12) 1974,48
12. Salariu net anual (r10*12) 8417, 52

19) Slovenia
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*22,1%) 221,00
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 779,00
4. Impozit lunar (r3*27%) 210,33
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 568,67
6. Impozit anual (r4*12) 2523,96
7. Salariu net anual (r5*12) 6824,04

20) Spania
-Euro-
1. Salariu brut 1000,00
2. ContribuĠiile salariatului (r1*6,35%) 63,50
3. Venit, bază de calcul a impozitului (r1 -r2) 936,50
4. Impozit lunar (r3*19%) 177,935
5. Salariu net lunar (r1- r2-r4) 758,565
6. Impozit anual (r4*12) 2135,22
7. Salariu net anual (r5*12) 9102,78

În concluzie, la un venit brut lunar de 1000 euro, cel mai avantajos sistem fiscal pentru
contribuabil este cel din Cipru, unde salariul net lunar ajunge la 932 euro, iar cel mai mai
puĠin avantajos este cel din Belgia, unde salariu net lunar ajunge la 521,52 euro.
Contribuabilii cu venituri mici sunt scutiĠi de impozit în Ġări precum Cipru, Austria,
FranĠa,Finlanda, Grecia, Luxemburg, Malta deoarece acestea practică o cotă de impozitare
mai mare pentru cei cu venituri mari, presiunea fiscală mai mare căzâ nd astfel în sarcina celor
bogaĠi.

30
Pentru contribuabil, cele mai dezavantajate sisteme de impozitare sunt cele din Slovenia,
Germania și Belgia, iar cele mai avantajoase sisteme fiscale sunt cele din Cipru, Austria,
Bulgaria, Luxemburg.
În exemplul de ma i sus, venitul net în România este de 701,40 euro, ceea ce poziĠionează
România în grupul Ġărilor membre ale Uniu nii Europene cu o fiscalitate peste medie.

2.3. Impozitarea veniturilor din activităĠi independente

Un contribua bil realizează un venit brut lunar de 4.200 lei, respectiv 1000 euro ( 1 euro
=4,2 lei), din activităĠi independente.
Se va realiza o analiză pentru a se vedea cât câștigă dacă veniturile sunt impozitate în
România, respectiv Luxemburg.

Pentru România, venitul net realizat est e:
-Lei-
1. Venit brut 4.200
2. CAS (r1*10,5%) 441
3. ContribuĠia la șomaj (r1*0,5%) 21
4. CASS (r1*5,5%) 231
5. ContribuĠii obligatorii (r2+r3+r4) 693
6. Venit net, bază de calcul a impozitului (r1 –
r5) 3507
7. Impozit datorat (r6*16%) 561,12
8. Venit net (r6-r7) 2945,88

Pentru Luxemburg, venitul net realizat este:
-Euro-
1. Venit brut 1000
2. ContribuĠia la sănătate (r1*0,2%) 2
3. ContribuĠia la șomaj (r1*2,5%) 25
4. ContribuĠia la pensii (r1*16%) 160
5. ContribuĠia la îngrijire pe termen lung
(r1*1,4%) 14
6. ContribuĠii obligatorii (r2+r3+r4+r5) 201
7. Venit net, bază de calcul a impozitului (r1 –
r6) 799
8. Impozit datorat (r6*0%) 0
9. Venit net (r7-r8) 799

Venitul obĠinut de contribuabil în Luxemburg:
799 Euro = 3355.80 Lei

31
Analizând veniturile nete obĠinute de contribuabili, se constată că la un venit brut de
4.200 Lei, respectiv 1000 Euro, se va obĠine un venit mai mare în Luxemburg, respectiv
3355,80 Lei, comparativ cu România, unde va obĠine 2945,88 Lei.
Cu toate că în România contribuĠiile totale sunt în procent mai mic faĠă de cele din
Luxemburg, contribuabilul câștigă mai mult în Luxemburg deoarece impozitul este de 0 %,
comparativ cu România unde impozitul este de 16 %.
În situaĠia în care venitul obĠinut ar fi mai mare de 20.000 Euro, atunci contribuabilul ar
fi câștigat mai mult în România pentru că rata de impozit rămâne de 16 %, iar în Luxemburg
se impozitează cu o rată cuprinsă între 28 % – 30%, în funcĠie de venit.
În concluzie, contribuabilii cu venituri mai mari sunt avanta jaĠi de sistemul de impozitare
în cotă unică practicat în România, pe când cei cu venituri mai mici sunt avantajaĠi de
sistemul de impozitare progresiv practicat în Luxemburg.

2.4. Impozitarea veniturilor din investiĠii

La o societate s- au repartizat dividende la sfârșitul anului 2016 în sumă de 220.000 Lei,
respectiv 50.000Euro (1 Euro = 4,4 Lei). Primul acĠionar are o cotă de participare la capitalul
social de 70 %, iar cel de- al doilea acĠionar are o cotă de participare de 30 %.
Se va calcula ce venit obĠine statul român din impozitarea acestor dividende, precum și
celelalte Ġări care fac parte din Uniunea Europeană.

În România:
TOTAL Primul
acĠionar 70 % Al doilea
acĠionar 30 %
TOTAL DIVIDENDE (RON) 220.000 154.000 66.000
IMPOZIT PE DIVIDENDE (LEI)-
5 % 11.000 7.700 3.300
IMPOZIT PE DIVIDENDE
(EURO) 2500 1.750 750

ğara – Impozit Impozit
pentru
50.000 Euro Primul acĠionar 70
%
(35.000 euro) Al doilea acĠionar
30 %
(15.000 euro)
Austria – 25% 12.500 8.750 3.750
Bulgaria – 5 % 2.500 1.750 750
Cehia – 15% 7.500 5.250 2.250
Cipru – 0% 0 0 0
Danemarca – 28
% 14.000 9.800 4.200
Estonia – 0% 0 0 0
Finlanda – 24,5% 12.250 8.575 3.675
FranĠa – 30% 15.000 10.500 4.500
Germania – 13.685 9579,5 4105,5

32
27,37%
Grecia – 10% 5.000 3.500 1.500
Irlanda – 20% 10.000 7.000 3.000
Italia – 26% 13.000 9.100 3.900
Lituania – 15% 7.500 5.250 2.250
Malta – 0 % 0 0 0
Olanda – 15% 7.500 5.250 2.250
Polonia – 19 % 9.500 6.650 2.850
Portugalia – 25% 12.500 8.750 3.750
Slovacia – 0% 0 0 0
Slovenia – 15 % 7.500 5.250 2.250
Spania – 19 % 9.500 6.650 2.850
Ungaria – 0% 0 0 0

Din Ġările analizate, se constată că cei avantajaĠi la plata impozitului sunt cei din statele
unde cota impozitului este mai mică sau chiar nula, iar cei mai dezavantajaĠi sunt cei din
Danemarca, Germania, unde cota aferentă este de 28%, respectiv 27,37 % .
ğara noastră este la un nivel mediu de impozitare a dividendelor.

2.5 Impozitarea veniturilor din premii și jocuri de noroc

O persoană fizică obĠine un câștig la loterie în valoare de 70.000 euro , respectiv 308.000
Lei (1 Euro=4,5 Lei).
Se va calcula câștigul net pe care persoana fizică îl obĠine dacă ar realiza pr emiul în
România și , respectiv, dacă ar realiza premiul în alt stat din Uniunea Europeană.

ğara Cota de impozit Impozit
România 667,5 + 16 % pentru ce
depășește 66.750 lei 39.267,5 L ei
Cipru 10 % 7.000
Danemarca 15 % 10.500
Estonia 18 % 12.600
Germania 16 % 11.200
Letonia 10 % 7.000
Lituania 5 % 3.500
Malta 20 % 14.000
Olanda 29 % 20.300
Polonia 15 % 10.500
Slovacia 15 % 10.500

33
Slovenia 18 % 12.600
Spania 20 % 14.000
Suedia 35 % 24.500

Din analiza de mai sus se constată că cel mai mic impozit pe câștigurile din loterie se
percepe în Lituania, doar 5 %, iar cel mai mare impozit se percepe în Suedia, unde ajunge
până la 35 %.

2.6. Impozitarea veniturilor din cedarea folosinĠei bunurilor

Doamna Popescu Elena deĠine un apartament cu 3 camere pe care l -a închiriat în anul
2016 pe o perioadă de 6 luni, din data de 1 iulie 2016 până la data de 31 decembrie 2016.
Potrivit contractului încheiat, chiria care s- a perceput era în sumă 400 Euro/lună, cheltuielile
cu întreĠinerea care au fost estimate la suma de 100 Euro/lună urmând a fi achitate de chiriaș.
Cursul de schimb publicat de BNR în luna iulie 2016 a fost de 1 Euro=4,4 Lei.
Se va calcula impozitul pe care contribuabilul în plătește în România, precum și
impozitul pe care contribuabilul l- ar plăti dacă acest contract de închiriere ar fi realizat în
Austria.

În România avem următoarea situaĠie:

-Lei-
1. Venituri din chirii (400
Euro*4,4Lei/Euro) 1.760
2. Cheltuieli achitate de chiriaș
(100 Euro*4,4 Lei/Euro) 440
3. Venit brut lunar (r1+r2) 2.200
4. Cheltuieli deductibile aferente
venitului (r3*25 %) 550
5. Venit impozabil lunar estimat
(r3-r4) 1.650
6. Venit impozabil estimat aferent
celor 6 luni 9.900
7. Impozitul anual plătit anticipat
(16 % * r6) 1.584
8. Sumă încasată pentru toată
perioada (r6-r7) 8.316

Contravaloarea în Euro a sumei încasate de proprietar este de 1.890 Euro.

34
În Austria avem următoarea situaĠie:
-Euro-
1. Venituri din chirii 400
2. Cheltuieli achitate de chiriaș 100
3. Venit brut lunar (r1+r2) 500
4. Cheltuieli deductibile aferente
venitului (r3*25 %) 125
5. Venit impozabil lunar estimat
(r3-r4) 375
6. Venit impozabil estimat aferent
celor 6 luni 2.250
7. Impozitul anual plătit anticipat
(20 % * r6) 450
8. Sumă încasată pentru toată
perioada (r6-r7) 1.800

Așadar, în România , proprietarul obĠine mai m ult cu 90 Euro decât în Austria.

35
CONCLUZII

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice este datorat de persoanele fizice care au
domiciliul sau rezidenĠa într -un stat, dar și de persoanele nerezidente care obĠin venituri din
surse situate pe teritoriul statului respectiv. Nu datorează impozit pe venit: diplomaĠii străini
acreditaĠi, cu condiĠia reciprocităĠii, uneori militarii, persoanele fizice care obĠin venituri până
la un anumit nivel, familiile regale, suveranii.
Obiectul impozitului îl reprezintă veniturile obĠinute din comerĠ, agricultură, industrie,
profesii libere , bănci, asigurări, realizate de către funcĠionari, liber profesioniști, muncitori,
mici meșteșugari.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice este un impozit individual deoarece se așează
pe fiecare persoană care obĠine venituri. Impozitarea se poate realiza Ġinând cont de anumi Ġi
factori sociali, cum ar fi vârsta, numărul persoanelor aflate în întreĠinerea contribuabilului sau
starea civilă a contribuabilului, sau fără să Ġină cont de acești factori sociali.
Venitul impozabil este cel care rămâne din venitul brut după ce se fac anumite deduceri:
amortizări, cotizaĠiile la asigurările sociale, cheltuieli de producĠie, dobânzi.
De-a lungul timpului au avut loc multe discuĠii legate de modul de impozitare a
veniturilor obĠinute de persoanele fizice, vizând în principal modul în care trebuie să fie
abordate diversele venituri obĠinute de contribuabili (utilizând fie impunerea globa lă , fie
impunerea separată), dar și discuĠii privind sistemul cotelor de impunere adecvat ( utilizând
fie cote proporĠionale, fie cote progresive).
În practica fiscală se întâlnesc ca metode de impozitare a veniturilor obĠinute de
persoanele fizice: impu nerea separată a veniturilor obĠinute din fiecare sursă și impunerea
globală a veniturilor, indiferent de sursa de provenienĠă.
Impunerea separată presupune instituirea de impozite pe fiecare sursă sau instituirea unui
impozit unic, însă care să asigure t ratament diferit pentru fiecare categorie de venit.
Impunerea globală presupune adunarea veniturilor totale realizate de o persoană fizică,
fără a Ġine cont de sursa de provenienĠă și supunerea venitului total la un singur impozit. Acest
sistem de impunere prezintă avantaje( printre care obĠinerea de venituri suplimentare pentru
buget datorită progresivităĠii impunerii, Ġine cont de puterea contributivă a fiecăre i persoane),
dar și dezavantaje( nu Ġine cont de sursele de provenienĠă și de natura ven iturilor).
În multe Ġări au fost stabilite sisteme de impozitare mixte, pentru a elimina dezavantajele
pe care le prezintă impunerea separată și impunerea globală. Însă, în prezent, există o tendinĠă
pe plan mondial de a trece de la impunerea separată la impunerea globală.
Indiferent de sistemul de impunere utilizat, cotele de impozitare sunt fie cote progresive,
fie proporĠionale sau cote combinate. Cea mai întâlnită cotă de impunere este cota progresivă
pe tranșe de venit. Însă nivelul cotelor și numărul tranșelor sunt diferite de la o Ġară la alta.
În România, sistemul de impunere a veniturilor obĠinute de persoanele fizice a cunoscut
și va mai cunoaște modificări importante, încercându -se adaptarea sa la cerinĠele economiei și
transformarea într-o pâ rghie de stimulare a activităĠilor lucrative.
Pentru perioada 2000-2004 f orĠele de guvernământ au optat pentru un sistem progresiv
de impunere a veniturilor obĠinute de persoanele fizice, însă incepand cu 1 ianuarie 2005 s- a
introdus impozitarea în cotă unică, însoĠită de o reducere a nivelului fiscalităĠii.
Imediat după introducerea cotei unice, au avut loc ample discuĠii cu privire la menĠinerea
acesteia sau revenirea la impunerea progresivă.
Cei care criticau introducerea sistemul de impozitare în co tă unică, au fost de părere că
este o măsură pripită, care reprezintă un pericol pentru echilibrul bugetar. Criticii erau de
părere că noua cotă unică trebuie însoĠită de introducerea unor noi taxe, creșterea impozitelor
și taxelor, reduceri de cheltuieli bugetare și majorarea preĠului pentru utilităĠi. În schimb,

36
oamenii de afaceri considerau că eliminarea cotei unice nu este o măsură potrivită pentru că se
vor folosi din nou cotele diferenĠiate , bulversând într -o oarecare măsură economia.
Ca efecte gene rate de introducerea cotei unice se enumeră atragerea unui volum mare de
investiĠii străine în România și stimularea investiĠiilor autohtone.
Cota unică a permis statului să controleze mai ușor sumele adunate la bugetul de stat și a
consolidat afacerile f irmelor puternice. Mai mult, datorită reducerii impozitului, oamenii de
faceri nu și -au mai ascuns afacerile, reușind astfel să se scoată la suprafaĠă un segment
important al economiei subterane.
ğinând cont de avantajele care le implica, tot mai multe Ġări au adoptat cotă unică, astfel
încât în Europa Centrală și de Est cota unică a înregistrat un adevărat succes în ultimii ani.
Cu cât un sistem de impozitare include mai multe deduceri, excepĠii, regimuri speciale,
cu atât el poate fi exploatat mai ușor de către cei cu venituri mari, care beneficiază de
avantajul resurselor materiale, de cunoaștere și o puternică motivaĠie pentru a o face.
Din această cauză se explică de ce o impozitare neutră, ușoară și simplă a dus Rusia la
majorarea spectaculoasă a încasărilor la bugetul de stat.
Așadar, situaĠia economiei românești trebuie văzută în corelaĠie cu fenomenul de
evaziune fiscală, cât și cu perspectiva concurenĠei între Ġările din Europa de Est în ceea ce
privește atragerea capitalului străin.
ğinând cont de acestea, decizia guvernului de introducere a cotei unice reprezintă o
decizie potrivită, deoarece impozitele și taxele au scăzut în regiune sub nivelul din România și
trebuiau adoptate măsuri pentru atragerea investitorilor pe piaĠa din România și pen tru
menĠinerea competitivităĠii.
Introducerea cotei unice rezolvă principala problemă a pieĠei muncii din România.
Contractele legale reprezintă o povară pe care de multe ori angajatorul nu o acceptă. Așa dar,
fie plătește „ la negru ”, fie ezită să facă reglajele necesare între salarii și productivitate. După
principiul „ca să îĠi dau o sută de mii în plus, trebuie să mai dau două la stat.”
Astfel, datorită introducerii cotei unice de impozitare, salariile mici au crescut
semnificativ faĠă de cele mari, cu toate că în cazul salariilor mari influenĠa cotei unice a fost
nesemnificativă.
DiferenĠa mare între dinamica vânzărilor de bunuri și servicii către populaĠie și creșterile
salariale înregistrată în primele două luni ale anului 2005 argumentează faptul că o bună parte
din creșterea salarială s -a regăsit în economisire. De asemenea, o parte însemnată din banii în
plus cu care vor rămâne salariaĠii datorită diminuării impozitului pe salarii, se vor duce la
consum. Dar cum producĠia nu crește peste noapte, acești bani vor genera o creștere a
importurilor și a preĠurilor, așadar Ġinta de inflaĠie propusă de BNR ar putea fi atinsă mult mai
greu.
În concluzie, se poate spune că efectul introducerii cotei unice de impu nere este de
natură mai degrabă socialistă( de reducere a discrepanĠei dintre venituri), iar celălalt efect
liberal ar fi încurajarea muncii legale și cu folos. Cota unică nu este nici “pomană” și nici un
mod prin care statul să lase banii să umble pe piaĠă, fără acoperire, cu singurul scop de a
alimenta inflaĠia sau prin care să golească bugetul până la momentul în care să nu mai poa tă
plăti salariile. Cota unică nu face parte din categoria metodelor miraculoase care i -a ademenit
pe contribuabili cu venituri din nimic.
Într- o economie globală în care mișcarea capitalului și forĠa de muncă depășesc graniĠele
naĠionale, politicile fiscal adoptate de fiecare Ġară au devenit din ce în ce mai importante, în
incercările lor de atragere a resurselor financiare in ternational.
ğările emergente au încercat, în ultimii ani să atragă investiĠiile străine prin reducerea
nivelului de taxare , în timp ce statele dezvoltate impun un nivel mare al fiscalităĠii, având ca
scop protejarea economiei naĠionale.

37
BIBLIOGRAFIE

1. Brezeanu P. Impozitul pe venitul global, Ghid practic, Editura Economică,
București,2002
2. Buziernescu R. Fiscalitatea la zi , Editura Universitaria, Craiova, 2012
3. Corduneanu, C. Sistemul fiscal in stiinta finantelor, Editura Codex, Bucuresti,
1998
4. Dracea, N.M. Politica si armonizare fiscala in Uniunea Europeana
Editura Universitaria, Craiova, 2012
5. Drăcea M., Finanțe publice, Editura Universitaria , Craiova,2006
Sichigea N.,
Berceanu B,
Ciurezu T.
6. Dracea, M. Fiscalitate si armonizare fiscala , Editura Universitaria, Craiova
Florea, N. 2013
7. Drăcea M., Fiscalitatea comparată, Editura Universitaria, Craiova, 2009
Mitu N.,
Dracea R.
8. Drăcea M., Fiscalitate, Editura Universitaria, Craiova 2004
Buziernescu R.,
Matei Gh.,
Nanu R.
9. Matei Gh., Finanțe publice, Editura Universitaria, Craiova 2006
10. Tulai, C-tin, Serbu, S. Fiscalitate comparata si armonizari fiscal, Editura Casa cartii
De stiinta, Cluj Napoca, 2005
11. Văcărel I., Finanțe publice, Editura didactică și pedagogică, București
2007
12. Văcărel I., Finanțe publice , Editura didactică și pedagogică, București
si colaboratorii 2001, EdiĠia a II -a
13. *** www.avocat.net
14. *** www.banknews.ro
15. *** www.ccfiscali.ro
16. *** www.cnp.ro
17. *** www.europa.eu

38
18. *** www.efranta.ro
19. *** http://nicosia.mae.ro
20. *** www.noutatifiscale.ro
21. *** http://www.noulcodfiscal.ro/titlu-4/capitol-3/articol-76.html
22. *** http://spainaccountants.com/rates.html
23. *** www.torinointernational.com
24. *** www.wordwide-tax.com