Specializarea Finane i Bănci [608271]
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCURE܇TI
FACULTATEA DE ܇TIIN܉E ECONOMICE
Specializarea Finan܊e ܈i Bănci
LUCRARE DE LICENȚĂ /
DISERTA܉IE
Coordonator științific
Prof.univ.dr. Dorin JULA
Absolvent: [anonimizat]܈ti, 201 7
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCURE܇TI
FACULTATEA DE ܇TIIN܉E ECONOMICE
Specializarea Finan܊e ܈i Bănci
Master „Management Financiar”
Turismul balnear din România în context european
Coordonator științific
Prof.univ.dr. Dorin JULA
Absolvent: [anonimizat]܈ti, 201 7
Declarație
Prin prezenta declar că Lucrarea de licență / disertație cu titlul Dz Turismul
balnear din România în context european dz este scrisă de mine și nu a mai fost
prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior
din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate,
inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor
de evitare a plagiatului:
toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie
din altă limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a
sursei;
reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori
deține referința precisă;
rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.
București , 07.06.2017
Absolvent: [anonimizat]
_________________________
ȋsemnătura în originalȌ
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………….. 4
Capitolul 1 – TURISMUL BALNEAR – CONCEPT, REPERE TEORETICE … 6
1.1 Caracteristici ale turismului balnear ………………………………………………. 6
1.2 Tendințe ale cererii în turismul balnear………………………………………………. 8
1.3 Destinații în turismul balnear european……………………………………………… 11
1.4 Turismul balnear în România …………………………………………………….. 16
1.4.1 Potențialul turistic balnear al României………………………………… 17
1.5 Situația turismului balnear Românesc…………………………………………….. 20
1.6 Principalele stațiuni balneare din România……………………………………….. 21
1.6.1 Băile Herculane…………………………………………………………. 24
1.6.2 Slănic Moldova…………………………………………………………. 25
1.6.3 Băile Tușnad……………………………………………………………. 26
1.6.4 Vatra Dornei ……………………………………………………………. 26
1.6.5 Covasna …………………………………………………………………. 27
1.6.6 Govora …………………………………………………………………… 28
1.6.7 Sovata ………………………………………………………………………. 28
Capitolul 2 – STRATEGII DE DEZVOLTARE TURISTICĂ ………….……….. 30
2.1 Planificarea strategică…………………………………………………………….. 30
2.2 Promovarea produsului turistic …………………………………………………… 31
2.3 Dezvoltarea stațiunilor pilot de tratament anti -îmbătrânire……………………….. 33
Capitolul 3 – STUDIU DE CAZ – STA܉IUNEA BAZNA, Jude܊ul SIBIU ……….. 36
3.1 Stațiunea Bazna – trecut și prezent………………………………………………… 36
3.2 Bazna – Stațiune balneoclimaterică………………………………………………… 37
3.3 Analiza potențialului turistic al stațiunii Bazna……………………………………. 39
3.4 Principalele obiective turistice ale comunei Bazna ………………………………… 41
3.5 Baza materială a stațiunii Bazna………………………………………………….. 42
3.6 Analiza bugetului din perspectiva veniturilor stațiunii Bazna……………………. 46
3.7 Perspective de dezvoltare a stațiunii Bazna………………………………………. 48
3.7.1 Analiza SWOT a fenome nului turistic în stațiunea Bazna…………….. 49
3.7.1.1 Evaluarea potențialului turistic……………………………….. 50
3.7.1.2 Analiza SWOT ………………………………………………… 50
3.7.1.3 Elaborarea strategiei de dezvoltare turistică…………………. 52
3.7.1.4 Implementarea strategiei ……………………………………….. 53
3.7.2 Promovarea produsului turistic …………………………………………. 53
3.7.3 Efectele sociale și economice ale dezvoltării stațiunii Bazna………….. 54
3.7.4 Circuite turistice legate de comuna Bazna ……………………………… 56
CONCLUZII …………………………………………………………………………. 58
BOBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………. 60
ANEXE ………………………………………………………………………………. 62
4
INTRODUCERE
Disciplinele știinĠifice ce au ca obiectiv de cercetare activitatea turistică sunt variate, de
la economia și organizarea turismului la marketing în turism, de la statistică și strategie în turism
la geografia turismului.
Prezenta lucrare, cu titlul „Turismul balnear din România în context european ”,
urmărește să prezinte potenĠialul turistic natural și antropic, valorificarea lui la ora actuală, cât și
premisele și direcĠiile strategice de dezvoltare . Proiectele concepute in acest sens, s -au realizat și
au fost gândite in funcĠie de elementele naturale, antropice, sociale, economice ce stau la baza
funcĠionarii activită܊ii turistice in staĠiunea Bazna dar și in arealul apropiat.
În vederea obĠinerii informaĠiilor necesare elaborării acestei lucrări a fost necesară
deplasarea în staĠiunea Bazna, precum și în împrejurimi. În acest sens am luat contact cu diferite
instituĠii si birouri din cadrul acestora, spre exemplu: Primăria Comunei Bazna, Centrul de
informare turistică Bazna, diverse unită܊i de cazare locale.
Vizita în sta܊iunea Bazna a însemnat cea mai importantă acĠiune în realizarea acestei
lucrări , deoarece am reușit sa culeg informaĠiile necesare și totodată să îmi creez o imagine clară
despre situaĠia în care se afla staĠiunea în momentul de fa܊ă . Documentarea a avut ca scop atât
culegerea de date referitoare la poten܊ialul turistic al sta܊iunii cât ܈i ob܊inerea de date care privesc
situa܊ia economică a comunei ܈i proiectele de investi܊ii pe care inten܊ionează să le desfă܈oare ,
proiecte de investi܊ii care în mod sigur odată finalizate vor sporii atractivitatea sta܊iunii.
Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole .
Capitolul 1 ne familiarizează cu conceptul de turism balnear atât în ceea ce prive܈te
principalele caracteristici al e acestuia cât ܈i climatul concuren܊ial la nivel european ܈i la nivelul
teritoriului României prin prezentarea principalelor sta܊iuni balneare, a serviciilor ܈i
posibilită܊ilor de tratament oferite de acestea .
Capitolul 2 descrie conceptul de planificare strategica ܈i principalele metode de
promovare a turismului precum ܈i oportunită܊ile pe care le va oferii turismul balnear datorită
îmbătrânirii popula܊iei vest -europene.
Capitolul 3 debutează cu o scurtă descriere a evolu܊iei sta܊iunii Bazna, a resurselor , a
poten܊ialului turistic a l sta܊iunii ܈i a principalelor obiective turistice ale sta܊iunii. Tot în acest
capitol se face o trecere în revistă a evolu܊iei veniturilor totale la bugetul local în perioada 2014-
2016 precum ܈i a ponderii veniturilor realizate prin prisma specificului comunei ܈i anume de
sta܊iune turistică balneară .
Tot în cadrul acestui capitol se face analiza SWOT pentru eviden܊ierea punctelor tari /
slabe ale sta܊iunii, analiză care poate sta la baza elaborării de strategii în vederea unei dezvoltări
5
economice durabile , dezvoltare cu impact major asupra popula܊iei din zonă. Tot în vederea
dezvoltării zonei sunt prezentate ܈i alte circuite turistice de pe urma cărora sta܊iunea ar putea
beneficia prin includerea în aceste circuite a sta܊iunii ܈i implicit cre܈terea afluxului de turi܈ti ܈i a
expunerii sta܊iunii pe pia܊a turismului .
Un teritoriu interesează din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse
turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracĠii turisti ce sau resurse turistice.
6
CAPITOLUL I
TURISMUL BALNEAR – CONCEPT, REPERE TEORETICE
1.1 Caracteristici ale turismului balnear
Turismul de tratament ܈i cură balneo -medicală este o formă specifică a turismului de
odihnă, care s -a dezvoltat considerabil în ultimele decenii, odată cu sporirea stresului ܈i a bolilor
profesionale provocate de ritmul vie܊ii moderne din marile aglomera܊ii urbane. Turismul balnear
reprezintă deplasarea unor persoane de diferite vârste, sexe ܈i profesii în sta܊iuni
balneoclimaterice sau climatice, ori în localită܊i cu factori naturali de cură pentru îngrijirea
sănătă܊ii, odihnă, cură cu substan܊e balneare naturale (ape minerale sau termominerale, nămoluri
terapeutice, mofete etc.), cu extracte sau medicamente pe bază de plante, p entru profilaxie,
întinerire, înfrumuse ܊are sau numai pentru turism.
Un alt punct de vedere prezintă turismul balnear ca fiind ” un ansamblu de mijloace Юi
dotări turistice menite să pună în valoare factorii naturali balneari (apele minerale, nămolurile,
gazele terapeutice, litoralul cu complexul său de factori terapeutici Ю i altele) ”.1
Trebuie însă să facem precizarea, că, de܈i în unele ܊ări europene (Fran܊a, Spania, Italia
.܈a.) turismul balnear se referă în primul rând la turismul de litoral, având ca motiva܊ie odihna,
excludem această accep܊iune, atribuind turismului balnear motiva܊ii precum odihna, îngrijirea
sau refacerea sănătă܊ii ܈i repunerea în formă, precum ܈i utilizarea factorilor naturali de cură
(inclusiv în zonele de litoral). Astfel, turismul balnear acoperă următoarele concepte :
termalism, respectiv utilizarea terapeutică a apelor minerale calde, pentru turi܈tii afla܊i
într-o sta܊iune termală ;2
balneoterapie, respectiv utilizarea băilor curative pentru efectuarea unor tratamente;
balneoclim atoterapie, care îmbină utilizarea factorilor balneari (ape minerale ܈i termale,
lacuri, nămoluri, gaze terapeutice) cu cea a ac܊iunii diverselor tipuri de climat, în scop
profilactic ܈i curativ3;
talasoterapie, care presupune utilizarea elementelor din me diul marin (apa mării,
nămolurile, algele, climatul marin).
1 Vasile Glăvan (coord.), Tendin܊e si perspective ale ofertei tur istice balneare în contextul european, ICT, Bucuresti,
pag. 3.
2 Gabriela Stănciulescu, Nicolae Lupu, Gabriela ܉igu, Dic܊ionar poliglot explicativ de termeni utiliza܊i în turism,
Editura All, 1998.
3 Elena Borlescu, Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României, Editura All, Bucure܈ti,19 96.
7
Astăzi se vorbe܈te tot mai mult despre turismul de sănătate, ca un concept care tinde să –
l înlocuiască pe cel de turism balnear, sub accep܊iunea sa clasică.
În zilele noastre se caută solu܊ii pentru modificarea ܈i activizarea for܊elor fizice ܈i
morale de care dispune individul, pentru a- ܈i recăpăta echilibrul ܈i a redobândi sănătatea.
Perfec܊ionarea asisten܊ei medicale este cerută de progresul ܈tiin܊ei ܈i tehnicii, de
confruntările tot mai acute în adaptarea organismului uman la noile procese de muncă ܈i via܊ă.
Omul modern este un om activ, de aceea men܊inerea capacită܊ii sale de muncă, cu implica܊ii
sociale ܈i economice majore, este o preocupare nu doar a individului, ci ܈i a numeroase
organisme na܊ionale sau interna܊ionale, inclusiv a Organiza܊iei Mondiale a Sănătă܊ii.
Turismul balnear îndepline܈te o func܊ie socială de mare importan܊ă: de prevenire a
îmbolnăvirilor, respectiv de evitare a factorilor de risc ce provoacă înrăută܊irea în continuare a
stării sănătă܊ii pacien܊ilor, prin instruirea sistematică a turi܈tilor privind respectarea după
terminarea curei a unui regim de via܊ă pe baza unor recomandări individualizate pentru fiecare
pacient, precum ܈i prin ini܊ierea turi܈tilor pentru recunoa܈t erea unor simptome de îmbolnăvire
premature sau de agravare a stării lor de sănătate, pentru a se adresa din timp cadrelor medicale
de specialitate ܈i precum a evita riscul unor noi îmbolnăviri.
De asemenea, turismul de tratament ܈i cură balneară ac܊ionea ză ca factor social,
contribuind la satisfacerea necesită܊ilor ܈i preferin܊elor de odihnă ale diferitelor segmente de
consumatori, la redobândirea sănătă܊ii, la profilaxia unor boli, dar ܈i la cre܈terea randamentului
muncii, la reducerea zilelor de concediu medical, cu efecte generale în beneficiul întregii
societă܊i.
Privit din perspectiva func܊iei economice pe care o îndepline܈te, turismul balnear
determină cre܈terea gradului de ocupare a capacita܊ii de cazare, concomitent cu reduce rea
indicelui de sezon alitate din sta܊iuni, consecin܊ă a elasticită܊ii reduse a cererii pentru turismul
balnear în raport cu sezonul.
Latura profilactică a turismului balnear joacă un rol din ce în ce mai important în
dezvoltarea acestuia. Dacă avem în vedere că nevoia de sănătate a omului reprezintă premisa
principală a manifestării cererii pentru activită܊ile specifice în sta܊iunile balneare, în ultimii ani s –
a conturat tot mai pregnant cura balneară preventivă.
8
Orientarea ܈i dezvoltarea laturii profilactice a turismului balnear este determinată de
faptul că afec܊iunile cardiovasculare ܈i cancerul sunt cauzate, în principal de obiceiuri de via܊ă
defectuoase, stres, o proastă gestionare a timpului de odihnă, o igienă alimentară
necorespunzătoare. În consecin܊ă numeroase sta܊i uni balneare s-au axat pe prevenirea acestor
aspecte defavorabile pentru via܊a oamenilor.
1.2 Tendin܊e ale cererii în turismul balnear
Sănătatea, conform defini܊iei Organiza܊iei Mondiale a Sănătătii, este ”o condi܊ie de
bunăstare fizică, psihică si socială ܈i nu reprezintă numai lipsa bolii sau infirminita܊ii”, de aceea
trebuie privită sub toate aspectele sale: biologic, social, familial, ecologic etc. Nevoia de sănătate
constituie premisa principală a manifestării cererii pentru activită܊i balneoturistic e.
Cererea specifică acestei forme de turism prezintă o serie de particularită܊i, generate de
faptul că manifestarea ܈i dinamica ei au la bază o serie de factori economici, demografici,
psihologici, organizatorici etc. dar ܈i o serie de nevoi obiective (nevoia de sănătate, de men܊inere
sau de refacere a capacita܊ii de muncă) ܈i subiective.
Motiva܊ia principală a cererii pentru turismul balnear este legată de nevoia obiectivă de
efectuare a unui tratament. La rândul ei, această motiva܊ie se rela܊ionează cu cele trei tipuri de
asisten܊a medicală: pentru cura si terapie, de recuperare func܊ională ܈i profilaxie.
Morbiditatea, respectiv gradul de răspândire a unor boli în totalul popula܊iei planetei,
rămâne principalul factor al cererii balneoturistice. De܈i durata medie de via܊ă a crescut în
întreaga lume, atingând 61,5 ani la nivelul planetei, anumite afec܊iuni continuă să facă
numeroase victime; bolile cardiovasculare au cea mai mare inciden܊ă, atât în privin܊a indicilor de
prevalen܊ă (ponderea bolnavilor în total popula܊ie), cât ܈i a mortalită܊ii. Conform Organiza܊iei
Mondiale a Sănătă܊ii, bolile cardiovasculare constituie prima cauză de deces pentru popula܊ia din
grupa de vârstă 45 – 64 de ani ܈i care înregistrează ponderi ridicate ale mortalita܊ii: S.U.A.
(53,6%), Austria (48,2%), Italia (46,1%), Elve܊ia (44,6%) etc. Datorită acestei situa܊ii, în anul
1991, ziua mondială a sănătă܊ii (7 aprilie) a fost declarată ca zi pentru sănătatea inimii.
Peste 20 milioane de americani suferă din cauza reumatismului, în Fran܊a 400.000 de
femei suferă de artrită reumatoidă, iar în Germania medicii consultă lunar 580.000 de bolnavi de
reumatism. În plus, în ܊arile dezvoltate economic se observă o sporire a ponderii popula܊iei
vârstnice în totalul popula܊iei astfel: în Marea Britanie (13,4%), în ܉ările Scandinave (36,5%), în
9
Germania (13,9%). În plus, 35% din popula܊ia adultă din ܊ările nordice suferă de afec܊iuni
reumatismale, din acesta 10% fiind cu incapacitate temporară de muncă4.
Alte boli cu o frecven܊ă mai deosebită s unt bolile metabolismului, respiratorii (mai ales
în rândul copiilor), ale sistemului nervos ܈i altele. Astfel, sta܊iunile balneoturistice s -au adaptat
mai ales pentru tratarea unor asemenea afec܊iuni.
Într-un raport recent al OMS se apreciază că aproxim ativ 20 milioane de oameni din
Europa se deplasează anual dintr -o ܊ară în alta în scopuri balneoturistice.
Această tendin܊ă a rezultat cu claritate ܈i dintr -o investiga܊ie efectuată în Germania,
conform căreia:
20% din turi܈ti sunt atra܈i de sta܊iunile balneare deoarece consideră că
tratamentul balnear ajută la men܊inerea sănătă܊ii;
circa 12%, consideră că tratamentul balnear contribuie la regenerarea ܈i
men܊inerea capacita܊ii de muncă;
circa 25 % efectuează un sejur într -o sta܊iune balneară pentru a se od ihni, a
se destinde;
peste 32% vin într- o sta܊iune balneară pentru tratarea unei afec܊iuni.
25%32%11% 20%
12%
Mentinerea sanatatii
Regenerare/Mentinerea capacitatii de munca
Odihna / destindere
Tratarea unei afectiuni
Alte considerente
Fig. 1.1 – Factori determinan܊i în practicarea turismului balnear
Deci, se profilează tot mai pregnant ideea prin care cura balneară devine o ofertă de
sănătate atât pentru bolnavi, cât ܈i pentru oamenii sănăto܈i, ca ofertă de petrecere a timpului liber
în condi܊iile unor sta܊iuni privite ca ”oaze naturale”, într -o ambian܊ă lipsită de poluare, de
4 Rodica Minciu, Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Sylvi, Bucure܈ti, 1995, pag. 87.
10
consum de alimente preparate prin metode industriale, chimice, de consum de medicamente,
alcool, tutun etc.
De asemenea, legat de tendin܊a de cre܈tere a cererii pentru tratamente preventive, se
consideră că, în ultimii ani, se manifestă o tendin܊ă tot mai accentuată a popula܊iei de respingere
a tratamentelor medicamentoase ܈i înlocuirea lor cu tratamente naturale tradi܊ionale pe care le
găsesc în cadrul sta܊iunilor balneare.
O altă tendin܊ă ce se conturează în turismul balnear prive܈te categoriile de popula܊ie
care practică această formă de turism. Dacă în prima jumătate a secolului XX -lea, plecările în
sta܊iunile balneare erau accesibile în exclusivitate persoanelor cu venituri ridicate, în cea de a
doua, subven܊iile ܈i facilită܊ile acordate de guverne sau diferite organiza܊ii ob܈te܈ti au făcut
posibilă antrenarea în asemeni activită܊i ܈i a persoanelor cu venituri medii ܈i modeste.
Schimbările socio -economice intervenite în lume în ultimul timp a determinat sporirea numărului
persoanelor cu venituri medii. Ca atare, volumul cererii pentru turismul balnear al acestui
segment de popula܊ie va fi în continuă cre܈tere, preferin܊ele acestei categorii îndreptându -se în
special pentru structuri ܈i dotări mai pu܊in preten܊ioase dar care să asigure servicii de bună
calitate.
Pe de altă parte, ”curele de sănătate”, odată intrate în con܈tiin܊a popula܊iei, determină
mărirea numărului de solicitan܊i de astfel de activită܊i care sunt dispu܈i la cheltuieli ridicate
pentru servicii performante. Este suficient amintind existen܊a produselor de tipul ”repunere în
formă” sau înfrumuse܊are, care se adresează clientelei cu venituri ridicate, tendin܊ă care nu mai
corespunde imaginii de ”turism social” a turismului balnear.
Dintr- un alt punct de vedere, segmentele de clien܊i ai sta܊iunilor balneare s -au
diversificat; de la segmentul persoanelor de vârsta a treia, preponderente în aceste sta܊iuni, s -a
ajuns la o pondere ridicată a persoanelor active, implicate în via܊a economică a societă܊ii,
motivate fie de odihnă, de refacere fizică ܈i psihică, fie de organizarea a nume roase reuniuni în
sta܊iunile balneare, care ܈i -au adaptat oferta spre acest tip de cerere, cu dotari ܈i servicii adecvate.
În al doilea rând, a apărut un important segment reprezentat de copii (în Fran܊a ܈i Germania
există o largă sus܊inere a acestui segment), având ca motiva܊ie tratamentul afec܊iunilor
respiratorii, al pielii, al sistemului nervos etc. În sfâr܈it, un segment important este cel al
sportivilor, balneoterapia asociindu- se cu medicina sportivă în profilaxie, pentru a reduce
riscurile activită܊ilor sportive; în unele ܊ări tratamentul balnear este inclus în programele de
pregătire ale sportivilor, iar numeroase sta܊iuni termale ܈i -au dezvoltat centre de pregătire
olimpică.
11
Semnificative sunt tendin܊ele manifestate în ultimul timp în ceea ce prive܈te destina܊iile
turistice. Astfel, se remarcă reorientarea interesului turi܈tilor de la zonele însorite de litoral spre
cele cu ambian܊ă reconfortantă ܈i posibilită܊i de consolidare a stării fizice, ca urmare a reducerii
intensită܊ii ”modei” litoralului ܈ i mai ales a sfaturilor medicale cu privire la efectele negative ale
expunerii prelungite la soare asupra sănătă܊ii oamenilor. În acest context, sta܊iunile
balneoturistice din zonele depresionare ܈i montane, de litoral muntos vor fi din ce în ce mai
solicitate.
În aceea܈i ordine de idei este important de semnalat că au intervenit schimbări în
destina܊iile turi܈tilor asiatici, în special chinezi ܈i japonezi. În ultimul timp se manifestă din
partea acestora o tendin܊ă de a ie܈i din cadrul oferit de ܊ările lor atât pentru agremente cât ܈i
pentru consolidarea sănătă܊ii lor. De regulă preferin܊ele acestora se îndreaptă spre sta܊iuni
balneare cu cadru plăcut, cu condi܊ii de confort mediu, dar cu servicii irepro܈abile5.
În ܊ările Europene Occidentale efectuarea concediului în altă parte decât în propria
re܈edin܊ă a devenit o obi܈nuin܊ă a omului modern.
Evolu܊ia condi܊iilor de via܊ă din Europa, îmbunătă܊irea nivelului de trai ܈i reducerea
ratei natalită܊ii sunt tendin܊ele unei îmbătrâniri a popula܊iei continentului. Popula܊ia europeană
cunoa܈te o îmbătrânire în fiecare an. Sunt deja regimuri în Germania ܈i nordul Italiei unde mai
pu܊in de ¼ din popula܊ie este sub 20 de ani. Peste puĠine decenii, mai mult de ¼ din europeni va
avea peste 60 de ani ܈i mai pu܊in de 1/5 va avea până în 20 de ani. Se consideră deci că, în
perspectivă, cre܈terea numărului persoanelor în vârstă va fi urmată de sporirea numărului
vacan܊elor petrecute în sta܊iuni balneoclimaterice ca destina܊ii preferate de acest segment turistic.
1.3 Destina܊ ii în turismul balnear european
Tratamentele balneare au ocupat un loc important în practica terapeutică, încă din
antichitate. Sunt cunoscute ܈i astăzi vechile sta܊iuni clădite de Imperiul Roman în expansiunea sa
în Europa, cum sunt Vichy ܈i Aix-les-Bains (Fran܊a), Baden bei Zurich (Elve܊ia), Aachen
(Germania) sau Băile Herculane sau Geoagiu- Băi (România).
Oferta turistică balneară are la bază factorii naturali de cură, de caracteristicile că rora
depind nivelul de organizare ܈i tipul de amenajare a sta܊iu nilor balneoclimaterice. Echipamentele
܈i serviciile turistice variază astfel atât de la o sta܊iune la alta, cât ܈i în func܊ie de profilul sta܊iunii
– axat pe tratamentul unui tip de afec܊iuni sau complex.
5 ***Studii de modernizare, dezvoltare durabilă a turismului Юi diversificarea ofertei turistice româneЮti , INCDT,
Bucur e܈ti, 1995.
12
O caracteristică aparte o constituie existen܊a unită܊ilor integrate, care oferă, conform
principiului ” totul sub acela܈i acoperi ,” ܈ întreaga paletă de servicii turistice de cazare (în
diferite formule), alimenta܊ie, tratament, agrement (anima܊ie).
Echipamentele de alimenta܊ie se adaptează ܈i ele cereri i, oferind servicii adecvate
tratamentului balnear, prin prezen܊a în număr mare a restaurantelor cu specific (pescăresc,
vânătoresc, cu meniuri din bucătăria interna܊ională sau locală) ܈i mai ales a restaurantelor
dietetice, în special acolo unde profilul de bază al sta܊iunii o impune. Meniurile sunt rezultatul
colaborării dintre administratorii unită܊ilor de alimenta܊ie, medicii ܈i nutri܊ioni܈tii, astfel încât
alimenta܊ia să facă parte integrată din cura balneară.
Echipamentele de tratament sunt deosebit de diverse, ca ܈i tehnicile de cură. Ele sunt
strâns legate de profilurile de bază ale sta܊iunilor, care sunt din ce în ce mai mult completate cu
noi aplica܊ii, astfel încât să răspundă necesită܊ii efectuării unor tratamente complexe. Astfel, pe
lângă profilurile clasice de bază – reumatologie, dermatologie, O.R.L., bolii cardiovasculare ܈i
ale circula܊iei, obezitate, bolii digestive, bolii ginecologice, repunere în formă etc., au apărut noi
profiluri care să le completeze pe cele interioare (exemplu: afec܊ iunilor stomatologice sau a
mucoaselor bucale tratate în sta܊iunile Aix-les-Bains ܈i Marlioz , Fran܊a) sau chiar unele inedite:
antistres, antitabac, înfrumuse܊are (exemplu: sta܊iunea Ragdale, Marea Britanie), slăbire,
longevitate (exemplu : Lechere-les-Bains din Fran܊a, Albena din Bulgaria) etc.
Tehnicile de cură utilizează factorii naturali, dar depind ܈i de capacită܊ile organizatorilor
de a oferi ceva inedit, adaptat cerin܊elor pie܊ei sau anumitor segmente de clien܊i, precum ܈i,
evident, de timpul afec܊i unilor tratate.
O mare parte a resurselor balneare ale Europei se concentrează în câteva ܊ări care de܊i n
în mod eviden t ܈i cele mai multe sta܊iuni balneare, multe atrase în circuitul turistic interna܊ional.
Printre aceste ܊ări se numără în primul rând Fra n܊a, Italia, Germania dar ܈i Spania, Belgia, Cehia,
Slovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Marea Britanie ܈i România.
FRAN܉A
Fran܊a este recunoscută ca o destina܊ie majoră în turismul balnear. Pe teritoriul Fran܊ei
se regăsesc circa 1200 surse de ape minerale ܈i termale (concentrate mai ales în jumătatea estică
a ܊ării, în nord -estul ܈i sud -estul Masivului Central, precum ܈i în sud -vestul ܊ării, în provincia
Gascogne) ܈i peste 100 de sta܊iuni balneare, care înregistrează o pondere importantă a circula܊ie i
turistice interna܊ionale din Fran܊a. Resursele balneare sunt reprezentate în principal de ape
13
minerale carbogazoase, bicarbonate, sulfuroase, sulfate, sărate ܈i radioactive, dar se valorifică
foarte bine ܈i elementele climatului marin, prin talasoterapie.
O mare parte din sta܊iuni apar܊ine sectorului privat, dar se remarcă faptul că
administra܊ia publică locală joacă un rol important în dezvoltarea sta܊iunilor balneare, tendin܊a în
cadrul acestora fiind de a se orienta spre forme de gestiune de tipul ”societă܊ilor economice
mixte” sau ”regii municipale”, sta܊iunea balneară devenind o întreprindere care trebuie
gestionată ܈i promovată către public.
În domeniului ofertei turistice, merită amintită tendin܊a de asociere a unor sta܊iuni
balneare, având ca rezulta t câteva lan܊uri termale care urmăresc promovarea unei oferte de
servicii coerentă ܈i de calitate, centralizarea informa܊iilor ܈i a rezervărilor, impunerea unei
imagini de marcă a produsului oferit. Aceste lan܊uri termale sunt:
Chaine Thermale du soleil, cel mai cunoscut sistem asociativ în turismul balnear
francez, care grupează 20 de sta܊iuni din centrul ܈i sudul Fran܊ei;
Eurothermes, formată din asocierea a 9 sta܊iuni;
Therma France, lan ܊format din 3 sta܊iuni;
Campagnie Europeene des Bains, care grupeaz ă 3 sta܊iuni mici ܈i mijlocii
orientate către produsele de repunere în formă;
Theralliance, reunind 3 sta܊iuni;
Promotherme, cu 6 sta܊iuni termale.
Cele mai cunoscute sta܊iuni balneare franceze sunt: Vichy , renumită pentru valoarea
resurselor sale mineral e încă din vremea Imperiului Roman, situată într -un cadru natural
atrăgător, în nordul Masivului Central; Vittel ܈i Bains les Bains (în provincia Lorraine),
Divonne les Bains ܈i Evian (în zona Lacului Leman), Aix les Bains (provincia Savoia), Mont
Dore ܈i La Bourboule (provincia Auvergne, în Masivul Central) ܈i altele. Acestora li se adaugă
sta܊iunile de pe litoralul Mării Mediterane ܈i al Oceanului Atlantic ( Toulon, Narbonne, Hyeres,
Frejus, Cannes, Nice etc.), care utilizează binefacerile mării ܈i ale cli matului specific,
promovând talasoterapia.
ITALIA
Dezvoltarea termalismului în Italia a fost favorizată de existen܊a unor bogate resurse de
ape minerale clorurate- sodice, bicarbonate, oligominerale, dar ܈i al climatului marin, valorificat
însă într -o mic a măsură prin talasoterapie.
14
Baza turistică balneară din Italia cuprinde circa 300 de centre termale, răspândite pe
întreg teritoriul ܊arii, în care echipamentele hoteliere de calitate medie sunt predominante.
Sta܊iunile balneare func܊ionează pe baza aprobării Serviciului Sanitar Na܊ional6.
Cele mai cunoscute sta܊iuni sunt Montecatini (în regiunea Toscana), renumită în
tratamentul bolilor digestive ܈i ale aparatului circulator, Ischia, în insula omonină din vestul
Italiei, Abano Terme, lângă Vene܊ia o sta܊iune modernă cu produse de repunere în formă, ܈i
Rimini , cea mai cunoscută sta܊iune balneară la Marea Adriatică, San Pellegrino, în nordul ܊ării
(Lombardia), la poalele Alpilor, Salsomaggiore Terme, lângă Parma (provincia Emilia –
Romagna), Guardia (în Trentino – Alto Adige, nordul ܊ării) etc.
Multe dintre aceste sta܊iuni se grupează în cadrul unor asocia܊ii simillare celor franceze,
în scopul facilitării activită܊ilor promo܊ionale ܈i comerciale (Federterme, Assoterme, Unioterme).
SPANIA
Turismul balnear span iol se bazează în primul rând pe zonele de coastă, litoralul fiind
prima destina܊ie turistică a Spaniei; pe lângă turismul de odihnă ܈i recreere, aici s -a început din
anii 80 o readaptare a ofertei în scopul practicării talasoterapiei, preluându -se experie n܊a
franceză. Astfel, ca un răspuns la cererea în cre܈tere pentru această tehnică de cură, au fost create
centre de talasoterapie la Benidorm, Alicante, Malaga, Valencia ܈i altele, atât pe litoralul Mării
Mediterane, cât ܈i pe Coasta Cantabrică.
Apele mine rale sunt ܈i ele prezente în vastul podi( ܈ meseta spaniol ,)܈ cu compozi܊ii
diverse (clorurate, bicarbonate, sulfatate, sulfuroase, feruginoase, arsenicale, oligominerale,
carbogazoase, radioactive), ceea ce a permis amenajarea a circa 80 de sta܊iuni termal e. Printre
acestea, enumerăm: Archena, Alicun, San Adrian de Besos, Solares, Panticosa, Cucho,
Fuente amarga ܈i altele.
GERMANIA
Germania de܊ine cele mai multe centre balneare din Europa (circa 400), de܈i resursele
de ape minerale nu sunt foarte diversif icate; predomină apele clorurato -sodice, bicarbonate,
sulfuroase, feruginoase, arsenicale, carbogazoase, care se regăsesc mai ales în zona Bavariei
(sudul ܊ării) ܈i în Podi܈ul Renaniei (sud -vestul ܊ării).
Circa 80% dintre sta܊iunile balneare se află în subordinea administra܊iei locale ܈i mai
pu܊in de 10% dintre sta܊iuni sunt de stat. Aproape 40% din totalul înnoptarilor în Germania
6 ***Studii de modernizare , dezvoltare durabilă a turismului Юi diversificarea ofertei turistice româneЮti, INCDT ,
Bucuresti, 1995.
15
reprezintă înnoptari în sta܊iuni balneare7, multe dintre acestea aflându- se între primele destina܊ii
în turismul german(de ex: Bad Gogging, Bad Kissingen ܈i altele). Asigurările sociale contribuie
cu până la 70% din costul tratamentului în sta܊iunile balneare.
Printre cele mai renumite sta܊iuni se numără: Baden Baden, Bad Durrheim ܈i Bad
Wurzach în landul Baden-Wurttemberg (sud-v estul ܊ării), Bad Gogging ܈i Bad Kissingen în
Bavaria, Wiesbaden, Bad Nauheim ܈i Bad Homburg (fostă re܈edin܊ă princiară, lângă Bonn) în
Westfalia, Bad Lobenstein (cu băi de nămol) în Turingia ܈i multe altele. Acestora li se adaugă
sta܊iunile balneare de pe ܊ărmul Mării Britanice sau al Mării Nordului, cu peisaje pitore܈ti ܈i
atrac܊ii cultural interesante, dar cu un sezon turistic scurt.
În ܊ările central ܈i est europene, cele mai cunoscute ܊ări pentru oferta lor balneară
tradi܊ională sunt: Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Rusia, Bulgaria ܈i România.
CEHIA
Cu o mare bogă܊ie de ape minerale, nămoluri ܈i gaze terapeutice, răspândite pe întreg
teritoriul ܊ării, Cehia are o lungă tradi܊ie în turismul balnear, aflat în prezent într -un proces de
restructurare, ca de altfel ܈i în celelalte ܊ări din estul Europei.
Sta܊iunea cea mai cunoscută este Karlovy-Vary sau Karlsbad (”Băile lui Carol”, ora܈ul
fiind întemeiat de Carol al IV- lea în 1375), cunoscută ca sta܊iune balneară din 1348, cu 12
izvoare termale (cu o t emperatură de 40 -72°C), unele din ele arteziene, cu o bază de tratament
dezvoltată ܈i o capacitate mare de cazare, precum ܈i cu monumentele istorice interesante. Tot în
Boemia Occidentală, sta܊iuni cunoscute sunt ܈i Marianske-Lazne, cu circa 40 izvoare minerale,
un peisaj pitoresc ܈i lacuri amenajate pentru practicarea sporturilor, Frantiskovy-Lazne, cu circa
300 de ani vechime, cu gaz mofetic ܈i nămol terapeutic, Jachymov, cu ape termale ܈i
radioactive ܈i multe altele8.
În Boemia de nord, cunoscute sunt s ta܊iunile Tepijce, Dubi, Libverda, cu ape minerale
radioactive, carbogazoase; în estul ܊ării se remarcă sta܊iunile balneare Zeleznice, Bohdanec,
Teplice, Darkov, Slatinice etc9.
7 ***Adaptarea ofertei balneoturistice româneЮti la cerințele pieței internaționale, INCDT, Bucure܈ti, 1993.
8 V. Glăvan, Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, Bucure܈ti, 2000, pag.89.
9 Idem
16
UNGARIA
Răspândite pe întreg teritoriul ܊ării, apele minerale constituie o mare bogă܊ie a Ungariei;
alături de Lacul Balaton, ele se constituie într -un element de marcă al turismului ungar.
O mare parte din resursele de ape minerale se concentrează în capitala Budapesta, unde
au fost amenajate câteva centre termale foarte bine d otate, cu echipamente moderne ܈i hoteluri de
lux: Gellert, Rac, Rudas, Csaczar, Balf; insula Margarita , situată pe Dunăre, în inima
ora܈ului, de܊ine ܈i ea hoteluri termale luxoase ܈i un ܈trand termal, utilizând resursele de ape
minerale.
Alte sta܊iuni balneare de renume interna܊ional sunt: Harkany, cu ape termale,
Hayduszoboszlo, denumită ܈i ”Mecca reumaticilor”, Debrecen, Sarvar, Gyula ܈i altele.
Dar cea mai mare concentrare de sta܊iuni turistice balneare se întâlne܈te în jurul Lacului
Balaton (589 km² , cel mai mare lac din Europa Centrală, cu o adâncime de 3 -4m) care oferă
peisaje pitore܈ti, cu plaje mai ales pe latura sudică ܈i coline ܈i păduri în partea nordică; apa sărată
a lacului, izvoarele minerale, climatul blând, varietatea cadrului natural ܈i frumuse܊ea a܈ezărilor
au făcut din această zonă o destina܊ie turistică majoră a Ungariei. Printre sta܊iunile din jurul
lacului, enumerăm: Keszthely, centrul turistic principal, cu un muzeu al lacului Balaton, Heviz,
vestită pentru apele sale termale, Tyhany, Badacsony, cu un cadru natural deosebit, la poalele
muntelui omonim, cu plaje ܈i podgorii cu vinuri de renume interna܊ional, Blatonfured, Siofoc,
cea mai modernă sta܊iune de pe malul sudic al lacului, Balatonfolvar, cu plaje deosebite – toate
sta܊iuni cu o puternică circula܊ie turistică interna܊ională.
1.4 Turismul balnear în România
܉ara noastră de܊ine o mare varietate de factori naturali de cură, practic toate cate goriile
men܊ionate în subcapitolul precedent. Apele minerale se constituie într -o rezervă inepuizabilă,
complexă ca structură inepuizabilă, complexă ca structură fizico -chimică ܈i termică, în România
existând toate categoriile de ape cunoscute pe plan mondial10. Ele se concentrează mai ales în
arealul montan (catena vulcanică Oa܈ – Gutâi- Căliman i- Harghita), dar ܈i în zonele subcarpatice
܈i de câmpie. Lacurile terapeutice ( Techirghiol, Amara, Ursu- Sovata, Mangalia, Balta Albă,
Lacul Sărat,Slănic, Telega, Ocna Эugatag, Ocna Sibiului etc.), nămolurile, gazele terapeutice
(TuЮnad, Covasna, Balvanyos , Borsec, Vatra Dornei etc.), salinele ( Târgu Ocna, Praid, Slănic )
completează oferta de factori terapeutici.
Turismul balnear are tradi܊ie în România, primele sta܊iuni balneare – Băile Herculane,
Geoagiu- Băi, Băile Călan, Ocna Sibiului, Călimăne܈ti -Căciul ata – fiind cunoscute pe vremea
10 V. Glăvan, Turismul în România , Editura Economică, Bucure܈ti, 2000, pag. 90 -92.
17
românilor. Mai târziu, începând cu secolul al XVIII- lea, exploatarea factorilor naturali de cură a
căpătat dimensiuni tot mai mari, iar în secolul al XX -lea au fost dezvoltate ܈i promovate pe plan
interna܊ional sta܊iuni bal neare precum Băile Herculane, Băile Govora, Sovata, Vatra Dornei,
Băile Tu܈nad, Covasna, Băile Olane܈ti, Călimăne܈ti -Căcilita, Băile Felix, Eforie Nord,
Neptun, Slănic Moldova .܈a. În prezent, în România există circa 160 de sta܊iuni ܈i localită܊i
balneare11, de importan܊ă locală, na܊ională ܈i interna܊ională, care însumează 16 -17% din totalul
capacită܊ii de cazare a României. Multe dintre sta܊iunile balneare trec astăzi printr -un proces de
reconstruire, modernizare, de adaptare a ofertei de produse ܈i servicii la tendin܊ele pie܊ei
turistice.
1.4.1 Poten܊ialul turistic balnear al României
PotenĠialul turistic balnear reprezintă o categorie aparte de resurse turistice,fiind cea mai
veche și caracteristică formă de turism practicată in Romania – balneoturismul. El cuprinde apele
minerale și termale,nămolurile și gazele terapeutice,lacurile și sarea terapeutică. România
dispune de o mare bogăĠie de factori naturali de cură,răspândiĠi pe aproape întreaga suprafaĠă a
Ġării de pe litoralul românesc și pană in MunĠii Carpa Ġi.
Turismul balnear este singura formă de turism din Ġara noastră care se bazează pe un
potenĠial permanent,de mare complexitate,practic inepuizabil. România se î nscrie printre Ġările
europene cu un fond balnear remarcabil. Această valoare este accentuată de complexitatea
factorilor naturali,respectiv regăsirea în aceea܈i staĠiune a factorilor principali de mediu,alături de
o gamă largă de substanĠe minerale de cură,cu efecte polifactoriale benefice și de existenĠa în
România a tuturor tipurilor de substan Ġe minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a
profilurilor de tratament balneare.
Turismul balnear nu se adresează numai celor cu probleme medicale,ci și celor care vor
să se relaxeze,să -și regăsească vitalitatea si o bună condiĠie fizică,mentală și spirituală.
Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importanĠele sale efecte sociale și
economice,turismul balnear a devenit un segment major al pieĠei turistice internaĠionale,spre care
se centrează importante mijloace materiale și umane,cu implicare tot mai profundă a știinĠei și
tehnicii,a prestării unor servicii turistice și medicale de o factură complexă și de un înalt nivel
calitativ,chemate să satisfacă cerinĠele vitale ale omului modern determinate de evolu܊ia
condiĠiilor de viaĠă și a stării de sănătate a populaĠiei.
ExistenĠa celor c âteva mii de izvoare naturale și a altor câteva sute apărute prin diferite
lucrări de exploatare geologica foraje,puĠuri,galerii efectuate pe teritoriul Ġării noastre a
determinat dezvoltarea de-a lung ul secolelor a unui număr important de locuri și localităĠi în care
11 M. Florian, Tendințe în turismul balnear , în Revista Română de Turism, nr.4/1994.
18
s-a practicat cura balneară cu ape minerale,termominerale,gaze și nămoluri terapeutice sau în
care apele au fost îmbuteliate și transportate în scopul folosirii în cură și consumul aliment ar.
Numărul mare al unor locuri de valorificare a acestui important factor natural de cură ne
îndreptăĠește să considerăm România drept ,,Tara apelor minerale,,.Acest renume este întărit și
de faptul că alcătuirea geologică complexă a teritoriului Ġării n oastre a înlesnit formarea unei
largi varietăĠi fizice și chimice de ape minerale,legate fiecare de un anumit specific litologic sau
tectonic al subsolului regiunii respective.
Cercetările hidrogeologice au arătat că subsolul României conĠine o varietate d e resurse
balneare situate in interiorul sau la suprafaĠa scoarĠei terestre. Aceste resurse sunt reprezentate în
primul rând de substanĠele minerale terapeutice,care prin proprietăĠile fizico -chimice răspund
necesităĠilor profilactice și medicale de menĠinere,consolidare,refacere a stării de sănătate,a
capacităĠii de muncă și de reconfortare fizică și psihică individuală. In al doilea rând, factorii
climatici existenĠi in România, datorită poziĠiei geografice radiaĠia solară, circulaĠia atmosferică,
temperatura, umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor fac din climatoterapie un mijloc
eficient,care contribuie în orice staĠiune balneară la completarea ofertei de tratament.
SubstanĠele minerale terapeutice se regăsesc atât in apele minerale și termominerale căt
și în apa lacurilor terapeutice a nămolurilor și turbelor.
Apele minerale
Apele minerale sunt răspândite pe mai mult de 20% din suprafaĠa Ġării la diferite
adâncimi,având o largă gamă de proprietăĠi fizico -chimice și terapeutice în funcĠie de geneza lor.
Sunt considerate ape minerale terapeutice,apele ivite la suprafaĠă dintr -o sursă naturală sau aduse
la zi prin foraje și ale căror caracteristici fizico -chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu
rol terapeutic.
Clasificarea apelor minerale:
ape oligominerale (Călimănești, Slănic -Moldva, Băile Olănești și cu caracter termal la
Băile Felix,Călan,Moneasa,Geoagiu Băi,VaĠa de Jos);
ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, BiborĠeni, Vatra Dornei, Buziaș,
Lipova, Tușnad, Boresc)
ape minerale clorurato-sodice (Băile Herculane,Someșeni,Ocna Sibiu);mixte(Slănic
Moldova,Sângeorz Băi, BăltaĠești, Malnaș Băi).
ape minerale sulfate (Slănic Moldova,Sărata Monteoru,VaĠa de Jos,Amara,Ocna
Șugatag, BălĠăĠești, Băile Govora, Călimănești);
19
ape minerale sulfuroase,unele având caracter mixt datorită componentelor clorurate,
sodice, alcaline (Băile Herculane, Călimănești, Băile Olănești, Pucioasa, Săcele);
ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Mălnaș Băi, Vâlcele, BiborĠeni,
Tușnad);
ape minerale arsenicale (Covazna, Saru Dornei);
ape minerale iodurate (Băile Olănești, Călimănești, Cozia, Bazna);
ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz Băi, Borsec);
Ape termominerale
PrezenĠa apelor geotermale și termominerale pe teritoriul României este legată de
tectonică, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termică. Acestea nu sunt pure, ci reprezintă
diferite concentraĠii minerale de săruri solubile, existând astfel ape termale bicarabonate,
sulfuroase, clorurate, clorurat-sufuroase, c u utilizări multiple în cura externă și se găsesc în
staĠiuniile : Băile Herculane, Călimănești, Căciulata, Băile Felix, Băile 1 Mai, Călacia si VaĠa de
Jos.
Apa lacurilor terapeutice
Romania dispune de un total de 3.500 lacuri cu caracter permanent din care 63% au
origine naturală,iar 27% antropice. Prin calităĠile farmacologice și farmacodinamice ale apelor
lor, o buna parte din lacuri prezintă interes terapeutic deosebit. Se clasifică în: lacuri de
liman(Techirghiol),lacuri de câmpie(Amara,Slobozia,Săr at-Brăila) si lacuri in masivele de
sare(Sovata,Târgu- Ocna,Slănic,Ocnele Mari).
Nămoluri si turbe
Nămolurile reprezintă mâluri care conĠin peste 10% substanĠe organice,iar turba este un
depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse,in c ondiĠii de exces,de
umiditate anacrobiană. Există nămoluri sapropelice bogate in hidrosulfură de fier
coloidală(Amara, Lacul Sărat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) si nămoluri minerale
sulfuroase (Săcelul) sau nesulfuroase (Sangeorz Băi).
Turbele prin fracĠiunile organice și minerale pot căpăta valoare terapeutică. Turbele se
găsesc în zona Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia, Tratamente cu nămoluri și turbe se practică în
staĠiunile Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Băile Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, Techirghiol,
Eforie Nord, Bazna.
20
Gazele mofetice
Prin intermediul fisurilor din scoarĠa terestră și în urma excavării rocilor, ajung la
suprafaĠă gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoarĠei terestre. In Ġara noastră, zona
Harghita- Căliman este foarte bine cunoscută pentru emana܊iile gazoase numite mofete. Băile
Tușnad, Borsec, Balvanyos, Buzias, Covasna sunt staĠiunile cele mai importante unde acest
factor terapeutic este valorificat în spaĠii amenajate. Solfatarele reprezintă emanaĠii nat urale de
gaze unde gazul carbonic include și hidrogen sulfurat. În judeĠele Covasna si Harghita există
emana܊ii carbogazoase-sulfuroase de altitudine,unice în Europa. La Turia, Șugaș Băi, Harghita
sunt prezente asemenea emana܊ii și utilizate în scop terape utic.
1.5 Situa܊ia turismului balnear Românesc
Până în 1989 oferta din turismul balnear românesc a avut o dezvoltare extensivă,bazată
pe ideea asigurării unui număr cât mai mare de locuri,la preĠuri accesibile,realizându -se astfel
condiĠiile practicării,pe plan intern, a unui turism de masă,de tip social. De asemenea,în staĠiunile
incluse în circuitul internaĠional s -au făcut investiĠii pentru creșterea calităĠii produsului turistic
,,cură balneară,, oferit turiștilor străini. Rezultatul programelor de dezvol tare a turismului balnear
până în 1989 s -a materializat în realizarea unei baze tehnico-materiale moderne pentru acea
perioadă.
Datorită caracterului de turism de masă de tip social,care s -a imprimat turismului
balnear până în 1989,investiĠiile au fost orientate spre dezvoltarea și diversificarea mijloacelor de
cazare oferite cetăĠenilor români și străini în scopul satisfacerii cererii,atât din punct de vedere al
structurii- hoteluri de diverse categorii,vile,case ale pensionarilor,căsuĠe și campinguri,cât ș i din
punct de vedere al numărului de locuri oferite.
Din 1990 au suferit schimbări majore în societate,care au determinat o evoluĠie
contradictorie,sinuoasă a economiei și implicit a turismului din România. Scăderea
performanĠelor economice,înregistrată după 1989 în marea majoritate a sectoarelor economiei
naĠionale,a avut o legătură directă cu evoluĠia descrescătoare a componentelor ofertei de turism
balnear . Schimbările în structura forĠei de muncă,nivelul înalt al ܈omajului,scăderea puterii de
cumpărare a populaĠiei au avut ca efect și scăderea cererii de turism și turism balnear și implicit a
gradului de ocupare a structurilor de primire,alimentaĠie și tratament.
Din păcate,revenirea României în rândul democraĠiilor europene, începând cu 1989, a
însem nat pentru turismul balnear,în ciuda valorii factorilor naturali de cură,intrarea intr -o criză
profundă,baza tehnico -materială suferind o degradare continuă.
În Ġara noastră există 160 de staĠiuni și localităĠi balneare ce deĠin resurse minerale de
cură, din care 24 sunt considerate de importanĠă naĠională cu recunoaștere și pe plan european.
21
Cele 24 de staĠiuni de importanĠă naĠională au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare
din România în funcĠie de gradul de dotare al acestora . Acest gen de clasificare poate fi
considerat limitat și nerealist reflectând înzestrarea la un moment dat a staĠiunilor balneare,de
obicei incompletă și mai ales insuficientă pentru valorificarea complexă și raĠională a resurselor
balneare.
Toate aceste staĠiuni au un potenĠial valoros, dar atractivitatea lor turistică este
influenĠată negativ intr -o măsură mai mare sau mai mică,de celelalte componente ale ofertei
turistice, cum ar fi: modul defectuos de exploatare al resurselor,gradul scăzut de cunoaștere al
zăcământului în unele staĠiuni,poluarea accentuată a aerului și apei,valoarea estetică redusă a
cadrului natural din unele staĠiuni, structuri de cazare și de tratament cu uzură fizică și
morală,diversitatea redusă a structurilor de alimentaĠie publică în toate staĠiunile, numărul redus,
calitatea și diversitatea necorespunzătoare a structurilor de agrement din staĠiuni, comerĠul
general și specific necorespunzător, calitatea improprie a dotărilor de infrastructură.
Prezentarea succintă a acestor aspecte evidenĠiază faptul că dincolo de particularităĠile
staĠiunilor balneoturistice, determinate în mod obiectiv de poziĠia lor în teritoriu și fondul
balnear, există o serie de elemente defavorizante, comune tuturor, care include cu precădere,
calitatea și diversitatea structurilor de cazare, servirea mesei și agrement, comerĠul general și
specific și calitatea unor dotări de infrastructură.
1.6 Principalele sta܊iuni balneare din România
În România există în prezent un număr mare de staĠiuni balneoclimaterice. Relieful
variat al României a facilitat existenĠa a numeroși factori naturali de cura care au dus la apariĠia
unui numar mare de staĠiuni balneoclimaterice, unele de intres naĠional, altele de interes regional
sau local. Din numărul mare de staĠiuni ce sunt răspândit e uniform pe tot cuprinsul României
cele mai cunoscute și dezvoltate din punct de vedere turistic, dar mai ales din punct de vedere al
factorilor naturali de cura, sunt Băile Felix, Călimănești Căciulata, Băile Olănești, Bă ile Tușnad,
Covasna, Sovata, Vatr a Dornei, Slănic Moldova.
22
Fig. 1.2 – Pozi܊ionarea sta܊iunilor balneare pe teritoriul României
Sursa: http://statiunibalneare.wordpress.com/harta-balneo/
În figura de mai s us (figura 1.2) este reprezentată poziĠionarea celor mai cunoscute staĠiuni
balneare pe întreg teritoriul României, acestea fiind numerotate de la 1 la 34 în felul următor:
1.AMARA; 2.BAZNA; 3.BĂILE 1 MAI; 4.BĂILE FELIX; 5.BĂILE GOVORA; 6.BĂILE HERCULANE; 7.BĂILE
OLANESTI; 8.BĂILE TUSNAD; 9.BORSEC; 10.BUZIAS; 11.CALIMANESTI-CACIULATA; 12. COVASNA;
13.GEOAGIU BAI ; 14.LACUL SARAT ; 15.MONEASA ; 16.OCNA SIBIULUI ; 17.OCNA SUGATAG ; 18.PRAID ;
19.PUCIOASA ; 20.SARATA MONTEORU ; 21.SANGEORGIU DE MURES ; 22.SANGEORZ BAI ; 23.SLANIC
MOLDOVA ; 24.SLANIC PRAHOVA ; 25.SOVATA ; 26.TURDA; 27.VATRA DORNEI; 28.VATA DE JOS;
29.VOINEASA; 30.EFORIE NORD; 31.TECHIRGHIOL; 32.NEPTUN; 33.SATURN; 34.MANGALI A.
Capacitatea de cazare a staĠiunilor balneare din România este reprezentată în tabelul
următor:
Tabelul nr. 1.1
Nr.
Ctr.
Sta܊iunea
Jude܊ul
Nr.
Unita܊i
Nr.
Camere
Nr.
locuri
Nr.locuri
permanente Rang
după
Nr.
locuri
1
Slănic Moldova
Bacău
40
1.490
3.910
3.558
4
2
Băile Felix
Bihor
21
3.305
6.426
6.426
1
3
Sângeroz Băi
Bistri܊a – Năsăud
16
1.013
2.089
2.089
13
4
Băile Herculane
Cara܈ – Severin
19
2.756
6.189
6.189
2
23
5
Covasna
Covasna
14
1.256
2.545
2.056
11
6
Băile Tu܈nad
Harghita
66
1.291
2.857
1.490
9
7
Borsec
Harghita
74
1.174
2.863
1.370
8
8
Sovata
Mure܈
84
1.764
3.884
2.277
5
9
Vatra Dornei
Suceva
22
1.275
2.768
2.536
10
10
Buzia܈
Timi܈
38
1.090
2.382
2.338
12
11
Călimane܈ti – Caciulata
Vâlcea
57
2.424
5.707
3.964
3
12
Govora
Vâlcea
26
1.269
3.051
2.879
7
13
Băile Olăne܈ti
Vâlcea
25
1.485
3.215
2.933
6
Sursa : Nicolae Neașcu, Monica Neașcu, Andreea BăltăreĠu, Marcela Drăghilă Resurse și destinații turistice interne
și internaționale Editura Universitară București 2011
Î n următorul tabel (Tabel 1.2) este prezentată Ierarhizarea staĠiunilor în plan general și
după gradul de dotare:
Tabelul 1.2
Nr.
Ctr. StaĠiuni balneare de mare interes
turistic Indice de
atractivitate între
3,00 și 2,00 StaĠiuni balneare
cu indicele de
atractivitate
favorabil (între
1,99 și 1,50) StaĠiuni
balneare de
interes
naĠional
1 Băile Hercula ne 2,23 ●
2 Călimănești -Căciulata 2,20 ●
3 Slănic Moldova 2,18 ●
4 Eforie Nord-Techirghiol 2,14 ●
5 Băile Tușnad 2,12 ●
6 Vatra Dornei 2,12 ●
7 Mangalia Sud 2,11 ●
8 Covasna 2,11 ●
9 Borsec 2,10 ●
10 Băile Olănești 2,09 ●
11 Băile Govora 2,08 ●
12 Sovata 2,05 ●
13 Geoagiu Băi 2,04 ●
14 Buziaș 2,02 ●
15 Băile Felix -1 Mai 2,00 ●
16 Amara 1,96 ●
17 Sângeroz Băi 1,94 ●
18 Slănic Prahova 1,90 ●
19 Neptun 1,88 ●
20 Balvanzos-Turia 1,84
21 Stâna de Vale 1,83 ●
22 Sinaia 1,82 ●
23 Moneasa 1,79 ●
24 Borșa 1,74 ●
24
25 Ocna Sibiului 1,74
26 Lacul Sărat 1,72 ●
27 Bazna 1,72
28 Tinca 1,69
29 Lipova 1,65
30 Brădet 1,65
31 Mangalia Sud 1,53 ●
Sursa:*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale,
I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1993.
1.6.1 Băile Herculane
Așezare. StaĠiunea este situată în
sud-vestul Ġării, pe valea râului Cerna, fiind
străjuită la est de MunĠii MehedinĠi și la vest
de MunĠii Cernei. Orșova (19 km), Drobeta –
Turnu Severin (41 km) și Caransebeș (71 km)
sunt centrele urbane cele mai apropiate.
Factorii naturali terapeutici: apele minerale din s taĠiune se grupează în următoarele
mari categorii: ape minerale clorurosodice, bicarbonate, slab sulfuroase, cu o mineralizare totală
de 0,5- 2,6 g/l și o temperatură de 38,5 -53,5°C și un grad ridicat de radioactivitate ce ajunge până
la 22 MmC/1, ceea ce l e situează printre primele de acest fel din România; ape clorosodice,
bicarbonatate, calcice; ape clorurosodice, bromoiodurate, slab sulfuroase; o caracteristică a
apelor minerale de la Băile Herculane constă în cantitatea de hidrogen sulfurat, a cărui
concentraĠie ajunge până la 60 mg/l.
Posibilități de tratament: aerohelioterapie, băi termale în bazin descoperit, băi termale
sulfuroase și sărate, în vane și bazine acoperite, buvete pentru cură internă cu ape minerale,
instalaĠii de hidrotermoterapie (și saună), electroterapie, kinetoterapie, hidrokinetoterapie în
bazine, inhaloterapie, cură de teren.
Indicații terapeutice: afecĠiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicală,
dorsală și lombară însoĠită sau nu de cervicobrahilagii, lombosciatalgii e tc., artroze, poliartroze);
afecĠiuni reumatismale inflamatorii (spondilita anchilozantă);afecĠiuni reumatismale
abarticulare;afecĠiuni posttraumatice;afecĠiuni neurologice periferice; afecĠiuni metabolice și de
nutriĠie; afecĠiuni associate.
25
Atracții turi stice: Palatul Coronini, Grota cu aburi, Șapte Izvoare, grota Haiducilor,
Ruinele Castrului Roman Drobeta, Ruinele CetaĠii Sarmizegetuza, Muzeul de Istorie, Peștera lui
Adam, Cascada Cernei, Sărbătoarea narciselor de la Zervești (rezervaĠie botanică), Păstrăvaria de
la Bârzava, Lacul Gozna (bază nautică, terenuri de sport).
1.6.2 Slănic Moldova
Așezare. StaĠiunea este eșezată pe
versantul estic al CarpaĠilor Orientali, pe valea
pârâului Slănic, într -o regiune cu păduri de fag
și brad, la o distanĠă de 18 km de orașul Târgu
Ocna. Un parc mare natural, amenajat cu bun
gust, conferă staĠiunii un farmec deosebit.
Factorii naturali terapeutici: apele minerale de la cele peste 20 de izvoare se
clasifică, din punct de vedere al compoziĠiei chimice, în următoarele grupe: ape minerale
clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate.
Indicații terapeutice: afecĠiunii ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide și
hiperacide, ulcere gastrice și duodenale la minimum trei luni de la perioada dureroasă, stări după
stomac operat, colite cronice nespecifice); afecĠiuni hepato -biliare (dischinezie biliară, colecistită
cronică necalculoasă sau calculoasă, stări după ficat operat – colecistoctomie); afecĠiuni ale
căilor respirator ii (astmul alergic, traheo- bronșitele cronice, bronșiectezia, emfizemul pulmonar,
rino- sinuzitele cronice); afecĠiuni metabolice și de nutriĠie (forme ușoare și medii de diabet,
obezitate); afecĠiuni ale rinichiului și căilor urinare; afecĠiuni neurologice periferice; afecĠi uni
posttraumatice; afecĠiuni asociate (reumatisme degenerative sau abarticulare, afecĠiuni
cardiovasculare, endocrine, ginecologice, profesionale, nevroza astenică).
Atracții turistice: Cazinoul Slănic Moldova, popicărie și terenuri de sport, parcul
staĠiunii, drumeĠii la Cheile „300 de scări”, Cascada Slănic (599 m altitudine), păstrăvărie,
drumeĠii pe valea Slănicului pe muntele „Pufu” și muntele „Corbu”, Ruinele CurĠii Domnești,
arhitectura tradiĠională din lemn, barajul și Lacul Poiana Uzului, ğărcătoarea – rezervaĠia
cinegetică, Mănăstirea Bogdana.12
12 *** Pliante staĠiuni și hoteluri, reviste de turism
26
1.6.3 Băile Tușnad
Așezare: StaĠiunea este situată pe malul stâng al
Oltului, la contactul masivului volcanic Harghita
cu MunĠii Bodoc, la distanĠa de 32 km de
Miercurea- Ciuc, 37 km de Sfântu Gheorge și 67
km de Brașov.
Posibilități de tratament: aeroheliterapie, băi în bazine descoperite, cu apă minerală
hipotermală, băi calde cu apă minerală carbogazoasă, în căzi, mofete, instalaĠii de
hidrotermoterapie, electroterapie, b azin pentru hidrokinetoterapie, inhaloterapie, cură de teren.
Indicații terapeutice: nevroza astenică; afecĠiuni cardiovasculare; afecĠiuni asociate.
Atracții turistice: Lacul Ciucaș (servește iarna ca patinoar, iar vara ca faleză pentru
plajă și pentru sp orturi nautice), Lacul Sfânta Ana din muntele Ciomatu (singurul lac vulcanic
din România, monument al naturii), Tinovul Mohoș („Lacul cu Mușchi” – ce se întinde pe o
suprafaĠă de 80 ha și care păstrează specii rare, ca roua cerului (plantă carnivoră) și roz marinul
ruginiu), Stânca Șoimilor (848 m), Stâncile Turnurilor (761 m) din muntele Pleșuvul Mare,
Turnul Alb (construit în 1873, de unde se deschide o splendidă panoramă asupra staĠiunii și
împrejurimilor, Cetatea medievală Vapa.13
1.6.4 Vatra Dornei
Așezare. StaĠiunea este situată în
nordul Ġării, la confluenĠa râurilor Dorna și
BistriĠa, în una dintre cele mai frumoase
depresiuni din CarpaĠii Orientali, numită și
“ğara Dornelor”, la o distanĠă de 40 km de
Câmpulung Moldovenesc, 110 km de Suceava
și 83 km de BistriĠa.
13 *** Pliante staĠiuni și hoteluri, reviste de turism
27
Factorii naturali terapeutici: ape minerale carbogazoase, feruginoase, slab
bicarbonate, sodice, calcice, magneziene, hipotone; nămol de turbă transportat de la Poiana
Stampei și folosit la tratament atât sub formă de băi de nămol, cât și la împachetări; bioclimat
montan cu character tonic stimulant.
Indicații terapeutice: afecĠiuni cardiovasculare, afecĠiuni reumatismale degenerative,
afecĠiuni reumatismale abarticulare, afecĠiuni posttraumatice, afecĠiuni neurologice periferice și
centrale, afecĠiuni asociate.
Atracții turistice. Cazinoul, ExpoziĠia de Artă Populară, telescaun până la dealul
Negru, iaz pentru pescuit sportive, Mănăstirile Bucovinei (VoroneĠ, Putna, Arbore, Dragomirna),
sporturi de iarnă (schi, săniuș), excursii la Lacul Roșu și Cheile Bicazului, Planetariul,
Observatorul astronomic de la Suceava, Parcul orașului (50 ha), Muntele Runcu.
1.6.5 Covasna
Așezare: StaĠiunea este eșezată la
poalele versantului vestic al MunĠilor BreĠcului,
în partea sudică a depresiunii Târ gu Secuiesc, la
o distanĠă de 31 km de Sfântu Gheorghe și 60
km de Brașov. Orașul a fost atestat documentar
în anul 1584.
Indicații terapeutice: afecĠiuni cardiovasculare; afecĠiuni ale tubului digestive;
afecĠiuni hepatobiliare; afecĠiuni asociate.
Atracții turistice: Comandău (localitate aflată la 1071 m altitudine, în mijlocul unei
întinse păduri de conifere; are amenajată o pârtie de schi cu schilift; în apropiere se afla
complexul de mlaștini cu turbă Comandău -rezervaĠie naturală), Zăbala (cu o biserică monument
istoric fortificată din sec. XV), Poiana Narciselor de la Valea Zânelor, Balta Dracului (emanaĠii
de gaze), Muzeul Breslelor din Târgul Secuiesc, Balvanyos- staĠiune turistică, Tabără de
sculptură în lemn, excursii la Chei le Bicazului.
28
1.6.6 Govora
Așezare. StaĠiunea este așezată în
nord-estul Olteniei, într-o depresiune
subcarpatică, pe valea râului HinĠa, înconjurată
de dealuri acoperite de păduri de fag, stejar și
brad, la distanĠă de 12 km de gara Govora și 21
km de Râmnicu Vâlcea.
Factori naturali terapeutici: ape minerale cu concentraĠii și compoziĠii chimice
variate, cuprinzând trei categorii: ape minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurate concentrate,
ape minerale clorurate sodice, sulfuroase concentrate și ape minerale sulfuroase, slab bicarbonate
hipotone; nămol mineral sapropelic transportat de la Ocnele Mari; bioclimat de curăĠare.
Posibilități de tratament: aeroterapie, băi calde cu ape minerale în căzi și bazine,
instalaĠii pentru aplicaĠii de nămol cald, instalaĠii pentru terapie respiratorie, pneumatoterapie,
inhaloterapie, kinetoterapie respiratorie, instalaĠii de hidrotermoterapie, electroterapie,
hidrokinetoterapie, cură de teren.
Atracții turistice: ColecĠia muzeală de istorie, etnografie și artă (unde sunt expuse
unelte și ceramică neolitice, obiecte din perioada daco -romană, ceramică autohtonă, o bogată și
valoroasă colecĠie de carte veche românească ce reliefează activitatea tiparniĠei de la Govora –
centru tipografic din 1637), Complexul arhit ectonic și istoric Govora, Peștera Muierii,
Mănăstirea Cozia, Peștera Polovragi, Târgul folcloric de ceramică de la Horezu, Culele de la
Măldărești, Casa memorială Anton Pann.
1.6.7 Sovata
Așezare. StaĠiunea este situată pe partea vestică
a MunĠilor Gurghiului, între culmile bogat
împadurite și ferăstruite de afluienĠii Târnavei
mici.
29
Posibilități de tratament: aerohelioterapie, băi în lacuri helioterme și sărate, băi calde
cu apă minerală, în căzi și bazine, aplicaĠii cu nămol cald, instalaĠii pentru tratamente
ginecologice cu apă minerală și nămol, instalaĠii de hidrotermoterapie electroterapie,
kinetoterapie bazine pentru hidrikinetoterapie, cură de teren.
Atracții turistice: Lacul Ursu (este cel mai solicitat în terapeutică, datorită f enomenului
de helioterapie și concentrării de săruri), Băile Ghera (care valorifică apele sărate bogate în
substanĠe cu proprietăĠi hormonale, ale unor izvoare din apropiere), Muntele de sare (declarat
rezervaĠie naturală împreună cu Lacul Ursu și pădurea de stejar din jur), Valea Pârâului Sărat,
Valea Alunișului, Popasul Stâna de Vale, Hanul turistic Ursul Negru, Praid (staĠiune
balneoclimaterică sezonieră), Ghindari (aici se află o topitorie de in și o reprezentativă biserică
medievală, monument de arhitectură), MunĠii Gurghiu.
30
CAPITOLUL II
STRATEGII DE DEZVOLTARE TURISTICĂ
2.1 Planificarea strategică
Planificarea în turism face parte din procesul de ansamblu de luare a
deciziilor,asigurându-se precizarea obiectivelor de atins,stabilir ea și selectarea variantelor de
acĠiune,implementarea acestora și evaluarea rezultatelor care se obĠine pe seama lor.Planificarea
strategică are drept scop maximizarea eficienĠei utilizării resurselor locale și dezvoltarea unei
viziuni asupra viitorului c omunităĠii și de a ajuta comunitatea să orienteze dezvoltarea
economică și socială spre realizarea unor obiecte fezabile pe termen mediu și lung.
Strategia este,prin urmare,o perspectivă, o poziĠie,un plan,un model, o punte între
politică,pe de o partee, și tactică -sau acĠiunile concrete,pe de altă parte.Planificarea strategică
este o activitate de management,de organizare și de decizie.
ExistenĠa unei strategii de dezvoltare pune la dispoziĠie o imagine completă asupra
modului în care se pot îmbunătăĠii economia,mediul,infrastructura etc.Oferă un cadru de
lucru,astfel,după analiza nevoilor și perspectivelor fiecărui grup de interes,stabilește obiective de
dezvoltare și se concretizează intr -o serie de proprietăĠi și măsuri pentru îndeplinirea
obiectivelor.
Principalele componente ale unei decizii strategice în turism sunt:
scopurile si obiectivele vizate- locul dorit pe piaĠă
imaginea și poziĠia pe piaĠă a produsului sau serviciului –percepĠia clienĠilor(reali
sau potenĠiali)
strategiile și programele – fixează acĠiunile ce vor avea loc în vederea atingerii
obiectivelor
bugetul-resursele necesare atingerii obiectivelor propuse
controlul periodic al modului în care se derulează acĠiunile,cum sunt folosite
resursle etc.
Strategia de produs are o serie de obie ctive,acestea fiind strâns legate de mărimea gamei
de produse și sevicii care compun oferta,de gradul de noutate al acestora,cat si nivelul lor
calitativ.
Strategia de produs se utilizează pentru atingerea următoarelor obiective: consolidarea
poziĠiei obĠi nute intr- un anumit segment de piaĠă,creșterea gradului de pătrundere în consum a
31
unui produs sau serviciu,lărgirea pieĠei produsului prin atragerea de noi segmente de turiști,o mai
bună poziĠionare a produselor în cadrul ofertei naĠionale,creșterea cotei de piaĠă a produsului sau
serviciului.
În cadrul strategiei de produs există câteva direcĠii principale:
Strategia de flexibilitate a produsului turistic presupune o urmărire cât mai atentă a
evoluĠiei cererii turistice,a pieĠei turistice cât și capacitatea de adaptare permanentă a ofertei la
cerinĠele și exigenĠele cererii pe piaĠa turistică. Această strategie are la bază urmărirea
permanentă a pieĠei și presupune desfășurarea unei politici promoĠionale active,ofensive.
Strategia de diferențiere – difere nĠierea prin produs se realizează prin poziĠionarea
acestuia în cadrul ofertei turistice la nivel zonal,naĠional,internaĠional,prin caracteristicile
specifice ale produsului,prin stilul produsului și satisfacĠiile pe care acesta le oferă etc. Strategia
de diferenĠiere prin produs Ġine cont de calitatea acestora cât și puterea lor de a se ada pta la
exigenĠele pieĠei,acestea din urmă fiind impuse de consumatori.
Prin diferenĠierea personalului de comercializare și prestare a serviciilor,se urmărește
satisface rea cerinĠelor turiștilor,respectul faĠă de turiști,credibilitate în rândul
clienĠilor,comunicare cu clientela turistică etc. Toate aceste necesită o pregătire adecvată în
domeniul relaĠiilor publice.
2.2 Promovarea produsului turistic
Promovarea produsului turistic constă în transmiterea,pe diferite căi,de mesaje și
informaĠii menite să informeze pe operatorii de turism și pe turiștii potenĠiali asupra
caracteristicilor produsului turistic și asupra elementelor componente ale serviciilor turistice
oferite sp re comercializare,să le dezvolte o atitudine pozitivă faĠă de interprinderile prestatoare
de servicii turistice,cu scopul de a provoca modificări favorabile în mentalitatea și obiceiurile
turiștilor.
Componentele principale ale politicii de promovare sunt: promovarea vânzărilor,relaĠiile
publice și publicitatea.
Promovarea vânzărilor se adresează cu preponderenĠă vânzătorilor, în scopul
dinamizării activităĠii de vânzare, prin intermediul unei cunoașteri mai complete a produselor
oferite.
Este o variabilă cu acĠiune pe termen scurt,aducând consumatorului avantaje
economice, materiale și imediate. Mijloacele folosite pentru promovarea vânzărilor în turism pot
32
fi considerate următoarele: participarea la târguri și expoziĠii cu standuri proprii:afișe,calendare
cu antetul firmei;distribuirea de cadouri surpriză, pliante, broșuri, cataloage, programe
educaĠionale, mijloace audio -vizuale, diapozitive, casete video, CD.
Trăsătura comună a acestor tehnici de promovare o constituie acordarea unor
înlesniri,care în ulti ma analiză ieftinesc produsul turistic,făcându -l accesibil unor segmente de
consumatori cu posibilităĠi reduse. Reducerile de tarife sunt frecvent întâlnite în practica
organizatorilor de turism cât și reducerile progresive de tarife în raport cu numărul d e zile
cumpărate pentru un anumit sejur.
Această facilitate are o puternică influenĠă promoĠională în materialele publicitare ea
apare sub forma unei săptămâni gratuite acordate celor care cumpără o săptămână sau două de
sejur. Aici o zi de sejur apare red usă cu 50% respectiv 33% faĠă de tariful iniĠial. GratuităĠile se
oferă fie tuturor categoriilor de populaĠie,în special la unele servicii de agrement,intrări la muzee
și expoziĠii etc.,cel mai frecvent gratuită܊ile se oferă familiilor cu copii.
Relațiile publice reprezintă un stadiu preliminar pentru campaniile de promovare și de
publicitate. Acestea acĠionează asupra opiniei publice prin liderii de opinie,care prin poziĠia lor
profesională deĠin o influenĠă asupra opiniei publice în general. Est e cazul reporturilor de la
radio, a ziariștilor din presă, redactorilor jurnalelor televizate, personalităĠilor și președinĠilor
diverselor asociaĠii etc.
În relaĠii publice,este important de analizat și sensibilizat anumite segmente ale marelui
public,tinerii,mediile religioase,segmentele consumatoare pentru anumite produse.
Principalele grupuri Ġintă în relaĠiile publice sunt:
Interne – personalul firmei, acĠionării, furnizorii, distribuĠia etc
Externe – clienĠii efectivi și potenĠiali, autorită܊ile locale și guvernamentale,
asociaĠiile profesionale, grupurile de presiune și liderii de opinie.
Publicitatea este un instrument promoĠional de marketing ce concură la dirijarea
produselor și serviciilor spre pieĠele de desfacere,spre consumatori.Publicitatea este un mijloc de
comunicare de masă care necesită un destinatar și un mijloc de comunicare,destinatarul fiind
grupul care va recepĠiona mesajul.Publicitatea susĠine noul produs pe piaĠă,consumatorul
recunoscând utilitatea produsului.
Prin publicitate se poate facilita:
lansarea unui nou produs sau serviciu
33
introducerea unui nou preĠ sau tarif,
sporirea vânzării unui produs sau serviciu prin prelungirea sezonului,
pătrunderea pe o nouă piaĠă sau atragerea de noi segmente de consumatori.
2.3 Dezvoltare a stațiunilor pilot de tratament anti -îmbatrânire
Îmbătrânirea a devenit o problemă pentru toate statele din Uniunea Europeană. Durata
medie de vârsta a trecut de 70 de ani.
Îmbătrânirea populaĠiei vest – europene reprezintă o extraordinară capacitate de creștere
pentru staĠiunile balneare din România care ar dori să se lanseze pe acestă piaĠă, mai ales pentru
cele specializate în afecĠiunile reumatice:
În 2030, persoanele de peste 60 de ani vor reprezenta mai mult de un sfert din populaĠia
FranĠei, faĠă de 20 % astăzi; nici Germania, nici Ġările nordice nu mai reușesc să asigure
reînnoirea generaĠiilor. În 2030, cei de peste 60 de ani vor reprezenta 37 până la 38% din
populaĠia Germaniei și 30 până la 31% din populaĠia Ġărilor nordice;
Acestă evoluĠie se bazează pe o speranĠă medie de viaĠă în progresie constantă: 75 de
ani pentru bărbaĠi și 83 de ani pentru femei în FranĠa;
În plus, puterea de cumpărare a unei persoane de peste 50 de ani este de acum înainte
superioară cu 30% celei a altor categorii de vârstă. Seniorii deĠin 50% din venitul net al
gospodăriilor din Europa de Vest.14
010203040
Olanda Franța Regatul Unit Spania Suedia Germania Italia SUA2000
2050
Figura nr. 2.1 – Ponderea persoanelor cu vârsta cu vârsta de peste 60 de ani (în %)
Sursa:*** Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear Faza 2 Detente consultants, J. Benabdallah,
Noiembrie 2009
14 ***, Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear Faza 2 Detente consultants, J. Benabdallah, Noiembrie
2009
34
În Europa de Vest, seniorii de 55 până la 64 de ani se află într -o perioadă de tranzacĠie
între viaĠa activă și pensionare și, în general, participă încă la piaĠa muncii. Ei beneficiază de un
nivel de viaĠă superior atât celui al persoanelor mai tinere, cât și celui al persoanelor mai în
vârstă decât ei. La cealaltă extremitate, persoanele de peste 75 de ani au în general un nivel de
viĠă relativ mai modest decât media populaĠiei. Per total, nivelul de viaĠă mediu al seniorilor este
ușor superior mediei ansamblului populaĠiei.
În Ġările vest -europene, cei de peste 55 de ani posedă un patrimoniu mai important, în
special cel imobiliar. Luarea în considerare a aspectului proprietătii locuinĠei în măsur area
nivelului de viaĠă ameliorează semnificativ situaĠia relativă a persoanelor cele mai în vârstă.
Ameliorarea nivelului lor mediu de viaĠă este și mai clară, dacă luăm în considerare ansamblul
veniturilor patrimoniului financiar. Cei peste 75 de ani au în acest caz un nivel de viaĠă superior
celui al persoanelor sub 55 de ani.
Pentru a mări atractivitatea României și pentru a atrage o nouă clientelă, este necesar să
se treacă de la o poziĠionare de staĠiune balneară, adesea axată pe afecĠiunile reumatice și
tratamente pentru astm (saline) la cea de staĠiune globală centrată pe lupta împotriva îmbătrânirii,
printr- o deschidere către o clientelă mai tânără, de 50 până la 65 de ani – care astăzi vine puĠin în
staĠiunile balneare.
Contextul curei balneare r eprezintă o „paranteză medicală” în viaĠa unui pacient, care
necesită în special demersuri sistematice de depistare și de diagnostic și elaborarea unor
programe de educaĠie terapeutică (igienă alimentară, educaĠia diabeticului, învăĠarea poziĠiilor
corecte pentru spate…).
Un astfel de demers aplicat în România, pe un numar extrem de limitat de centre
balneare, ar urmări următoarele obiective:
Valorificarea unui atu unic al României, cu prezenĠa personalului medical și
paramedical format și punerea în va loare a unui know-how renumit în primirea
seniorilor (majoritatea clienĠilor staĠiunilor au vârsta de peste 67 de ani, curele Dr.
Aslan sunt încă cunoscute în Europa de Vest);
În completarea curei balneare tradiĠionale, reactualizarea și reafirmarea rolulu i
preventiv și de educaĠie sanitară al centrelor, precum și dezvoltarea unor servicii
inovatoare la distanĠă și pe tot parcursul anului;
35
În sfârsit, conceperea unor oferte noi de îngrijiri, de activităĠi, de agrement și de
structuri de cazare care să corespundă așteptărilor/handicapurilor/dificultăĠilor
seniorilor – accesibilitatea, ergonomie, servicii.15
Această orientare ar putea, de asemenea, să se numere printre obiectivele unui plan
naĠional pentru „Îmbătrânirea frumoasă” elaborat de ministerele sănătăĠii și muncii și vizând
promovarea:
Strategiilor de prevenire a complicaĠiilor bolilor cronice (hipertensiune, tulburări
senzoriale ale mersului, ale echilibrului…);
Comportamentelor favorabile sănătăĠii (activităĠi fizice și sportive, nutriĠie
sănătoasă);
Ameliorarea mediului individual și colectiv și a calităĠii vieĠii persoanei vârstnice:
locuinĠă, ajutoare tehnice, amenajarea orașului;
Întărirea rolului social al seniorilor, favorizând participarea lor la viaĠa socială,
culturală, artistică, consolidând legăturile între generaĠii.
15***Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear Faza 2 Detente consultants, J. Benabdallah, Noiembrie
2009
36
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ – STATIUNEA BAZNA, Jud e܊ul SIBIU
3.1 Sta܊iunea Bazna – trecut ܈i prezent
Premisa înfiin܊ării staĠiunii începe în memorabila zi de toamnă a anului 1671, când acei
ciobani, aprinzând un foc să se încălzească, au descoperit, fără voia lor, zăcământul de gaz
natural de la Bazna .Prin aceasta, ca și prin apele minerale descoperite ulterior, staĠiunea a atras
atenĠia oamenilor nu numai din Transilvania, ci și din alte locuri. După anul 1752, încep să se
facă cercetări, mai întâi de către farmacistul George Bette din Sibiu și apoi și de alĠi spec ialiști.
InformaĠii bogate și amănunĠite ne -au rămas de la Andreas Gaspari, care a lăsat un manuscris cu
observaĠii între anii 1762 -1779 despre starea băilor de aici. Autorul amintește despre existenĠa
mai multor izvoare minerale: ” Baia bisericii ”, ”Baia cerșetorilor ”, ”Fântâna acră” și descrie
starea lor de acuma 200 de ani. Despre ”Baia bisericii ” care era situată la poalele dealurilor c u
vii, în partea de răsărit, scria că ” are apa tulbure, mâloasă, clocotește, este rece și se adună intr –
un bazin natural. Dacă se aprinde foc, arde cu flacără albastră, parcă ar fi alcool aprins . Nămolul
din jurul fântânii arde și mai tare ”.
Autorul lasă o descriere asupra felului cum se întrebuinĠau apele. PacienĠii își amenajau
colibe ori corturi, își duceau cu ei căzi în care făceau baie. Se putea face tratament și la
domiciliu(în sat), unde apa era dusă cu butoaiele. Apa era încălzită moderat și se făc eau 2- 3 băi
zilnic, câte o jumătate de o oră,după care se dormea,se transpira. Cei săraci, amintește autorul,
făceau gropi lângă izvoare, iar apa o încălzeau cu pietre încinse în foc. Pentru tratarea rănilor și a
extremităĠilor,s e foloseau comprese cu apă și nămol.
În anul 1808 încep să se facă cercetări știinĠifice asupra apelor minerale de către medici
și chimiști, care în 1813 au publicat în ” Anuarul medical al statului imperial ” un raport favorabil.
Trecând în 1814 în proprietatea biserici evanghelice din localitate izvoarele de ape minerale de
la Bazna sunt supuse unor analize chimice, se fac recomandări știinĠifice, iar în luna noiembrie se
hotărăște construirea unui stabiliment balnear, urmând ca veniturile să fie încasate de biserică.
În 1835, s- au făcut primele amenajări: 4 cabine și o instalaĠie de încălzit apa în cazane.
Primul stabiliment balnear s-a construit abi a în anul 1843 de către o societate pe acĠiuni formată
din intelectuali din Mediaș. În 1845 au fost înregistrate 637 persoane venite la tratament.
37
În anul 1877 băile au trecut în posesia bogătașului Brekner din Mediaș, care le
arendează pe timp de 70 de ani. El a construit instalaĠii sistematice,c are au contribuit la
dezvoltarea și modernizarea staĠiunii: un local cu 18 cabine pen tru băi calde, mai multe vile, o
sală mare, instalaĠii cu băi de nămol cu două bazine,mai multe bazine cu băi reci etc. Băile au
rămas în posesia lui Brekner până în 1905, când trec din nou în posesia bisericii evanghelice.
În 1902, prof. Spacu de la Universitatea din Cluj, a făcut analize știinĠifice asupra
nămolului, lăudând calită܊ile sale curative. În același an s -a construit un mare local pentru băile
de nămol în aer liber ,la soare, Ziarul ”Telegraful român ” din Sibiu pub lica în 1929, o prezentare
a băilor de la Bazna, din care aflăm că se făceau băi calde și reci, că perioada de tratament era
între 15 mai și 15 septembrie,cu o cură de struguri după 1 septembrie.
În 1949 băile de la Bazna au fost trecute în administraĠia Ministerului SănătăĠii, iar din
1950 – dacă până atunci a avut caracter sezonier – devine cu caracter permanent. StaĠiunea putea
satisface atunci cerinĠele pentru 19 serii pe an, cu o capacitate de tratament de circa 1200
proceduri majore în sezonul cald și 500 -600 proceduri în sezonul rece. După 1950 a crescut și
capacitatea de cazare, au fost instalate sobe de gaze și lumina electrică. În următorii ani staĠiunea
Bazna s- a dezvoltat continuu: au fost construite noi capacităĠi de cazare,baze de tratament,dotări
social-culturale. În 1 970 staĠiunea a primit 13.182 persoane,din care 90% pentru reumatism și
10% pentru ginecologie.
Dacă până în anii 1980 staĠiunea a fost în continuă ascensiune, după 1989 a început o
perioadă de declin, asemenea multor staĠiuni balneare din România. Astfel că în prezent, mai
funcĠionează doar 2 baze de tratament în staĠiune, acestea fiind amplasate în cadrul celor 2
hoteluri de la Bazna, vechile centre tratament fiind lăsate în paragină. Baia de nămol din
staĠiune,este doar o ruină acum, iar unităĠile de caz are care deserveau miile de turi܈ti veniĠi la
tratament sunt acum doar o dovadă că în urmă cu câĠiva ani la Bazna turismul era în floare.
3.2 Bazna – Sta܊iune balneoclimaterică
StaĠiunea Bazna face parte din categoria sta܊iunilor permanente, în care tratamen tele se
fac pe parcursul întregului an. Profilul ei este determinat de complexul de factori naturali, cât și
de dotările de care beneficiază staĠiunea.
Zona de staĠiune se întinde în sudul localităĠii Bazna și cuprinde vile de odihnă, două
baze de tratamen t, aflate în cadrul celor 2 hoteluri din staĠiune și zonă de recreere.
38
FuncĠiunea dominantă: servicii în domeniul medical (odihnă și tratament în:
reumatologie, ginecologie, radiologie), iar funcĠiunile complementare admise sunt: comerĠ cu
produse alimenta re și materiale de construcĠii, reĠele tehnico -edilitare, recreere, sport.
Zona staĠiunii cuprinde subzone ca: subzona de tratament, subzona de cazare, subzona
dotărilor, subzona spaĠiilor verzi, subzona căilor de comunicaĠie.
Bazna se remarcă prin eficienĠa curativă a izvoarelor sale de ape minerale (cloruro –
sodice, iodurate, bromurate) folosite sub formă de băi și a nămolurilor terapeutice fine folosite la
împachetări precum și renumita sare de Bazna utilizată la comprese și cataplasme.
Utilizarea apelo r minerale în staĠiune se face în scop profilactic, terapeutic și de
recuperare. Acestea sunt folosite pentru băi. Apele minerale sărate -iodurate, folosite sub formă
de băi, au acĠiune asupra proceselor inflamatorii cronice, activează circulaĠia mai ales la nivelul
uterului, anexelor și ovarelor. Băile cu ape minerale ca soluĠii de săruri minerale dizolvate în apa
respectivă au un efect complex datorită acĠiunii concomitente a celor trei factori: termic,mecanic
și chimic.
Nămolul de Bazna face parte din categoria nămolurilor care se găsesc în zonele cu gaze
și petrol. Aici nămolul este ridicat la suprafaĠă împreună cu apele minerale de către presiunea
gazelor. El se depune pe fundul lacurilor si al bazinelor în care se colectează apele minerale. Are
o con sistenĠă moale și o dispersiune fină. Analizele chimice făcute de Institutul de Balneologice
din București au constatat că el conĠine 65% substanĠe minerale și 12% substanĠe organice , fiind
astfel un nămol mixt, predominant mineral, cu valoare terapeutică mare.
Nămolul de Bazna prezintă o plasticitate și o consistenĠă moale,cu dispersiune foarte
fină,care nu necesită o pregătire prealabilă pentru tratament,pretându -se datorită proprietăĠilor
sale, la împachetări, după ce mai întâi este încălzit,se aplică p e piele la temperaturi de 42-45 C.
Renumita sare de Bazna nu se extrage dintr- o mină de sare, așa cum se procedează în
cele mai multe cazuri, ci se obĠine în staĠiune, direct din apele de zăcământ sărate, prin evaporare
la încălzire. Metoda,una dintre cele mai vechi din lume, se folosește încă de la începutul
exploatării acesteia și constă în fierberea apei în cuve imense unde în final sarea se cristalizează.
Din punct de vedere chimic, este foarte bogată în cloruri de natriu, potasiu, magneziu, calciu,
iodură și bromură de natriu.
39
3.3 Analiza poten܊ialului turistic al sta܊iunii Bazna
Localizare geografică
Băile Bazna sunt situate în nordul judeĠului Sibiu, în apropierea limitei cu jude܊ul Alba,
într-o regiune deluroasă, lângă comuna Bazna, la altitudinea medie de 320 m. Amplasată în
Podișul Târnavelor, într -o zonă cu livezi și păduri de foioase, staĠiunea beneficiază de un peisaj
pitoresc, de dealuri domoale, cu versanĠi lini și văi largi cu importante zăcăminte de gaz metan și
izvoare minerale care con Ġin sare, iod și hidrogen sulfurat. Exploatarea resurselor în scop turistic
nu ar fi însă posibilă în lipsa acestei poziĠii geografice avantajoase.
Depresiunea este străjuită de dealuri cu altitudini între 400 și 500 de metri, cu valori mai
ridicate în par te sudică (Dealul Pietrii,584 m) și în partea sud -vestică (Dealul Chiciura,598,8 m).
Această poziĠie conferă localităĠii Bazna condiĠii fizico -geografice variate: o climă
moderată, caracteristici bioclimatice complexe și resurse de apă cu un regim moderat favorabil
dezvoltării socio -economice.
Potențialul turistic al reliefului
Aspectul general al reliefului este dat de dealuri puternic fragmentate, de văi ce
înaintează regresiv spre sud . Relieful este puternic fragmentat, văile sunt largi, cu lunci ext inse
(cu sectoare mlăștinoase:Valea Bisericii și Valea Balta) și cu versanĠi asimetrici,în general cu
profiluri concave.
În alcătuirea litologică predomină rocile marnoase și argilo -nisipoase ce condiĠionează
dezvoltarea unor alunecări de teren. Depresiune a în care sunt situate localitatea și staĠiunea este
mărginită de frunĠi de cuestă, cea mai evidentă fiind spre est,în Dealul Bisericii, plantată cu
pădure de pini, pentru a opri și fixa procesele de versant.
Toate aceste componente caracteristice ale rel iefului alcătuiesc un peisaj aparte ce
influenĠează pozitiv activitatea turistică în zonă. Însă cea mai semnificativă este existenĠa gazului
metan, care de altfel alcătuiește, alături de apele minerale, profilul de bază al staĠiunii Bazna cât
și principalu l scop al fluxului turistic.
Potențialul turistic hidrogeografic
Apele care fragmentează teritoriul din zonă fac parte din bazinul hidrografic al Târnavei
Mici. StaĠiunea și comuna Bazna sunt străbătute de pe râul Balta(numit și Valea Morii), cu care
confluează în nordul localităĠii. Pârâul Blata izvorăște de sub Hula Blăjelului și după ce trece
prin apropierea localităĠii,se varsă în Târnava Mică,lângă Cetatea de Baltă.
40
Pârâul Bazna izvorăște de sub dealurile Pietrii și Chiciura,prin două pârâiașe. Își taie o
vale largă în axul domului de Bazna, în care sculptează depresiunea butonieră și în care sunt
situate localitatea și staĠiunea.
Tot din cadrul potenĠialului hidrografic fac parte și apele cu proprietăĠi curative din
această zonă. În regiunea Bazna, alături de gazele naturale, sunt puse în evidenĠă și cantităĠi
apreciabile de ape minerale. Apele minerale de la Bazna sunt legate genetic de zăcăminte de gaz
metan ape minerale de genul celor clorurosodice, iodurate și bromurate în zona stratelor
nisipoase dispuse între domurile gazeifere de la Bazna constituie, alături de gazul metan și sarea
de Bazna,principala atracĠie turistică.
În secolul al XVIII- lea,apele minerale de la Bazna fac obiectul unor lucrări interesante.
Astfel, Rudolf Rothens, în lucrarea sa ”Memorabilae Europae ”(1749) amintește de aceste ape,
iar Dr.Kraus, în studiul ” Izvoare tămăduitoare din monarhia austriacă ” se referă la binefacerea
apelor de la Bazna.
Un loc de un deosebit interes turistic și cu valoare peisagistică este ” Lacul Crater ”
situat pe valea Pârâul Bisericii, în nord- estul staĠiunii. Lacul datează din perioada când s -au făcut
explorările pentru gaz metan. Caracteristic pentru lac este faptul că din adâncuri ies continuu
gaze amestecate cu noroi, făcând ca apa să bolborosească. Este unicul caz din Ġară și print re
puĠinele din lume.
Întreaga reĠea hidrografică, atât lacurile cât și apele curgătoare contribuie la
înfrumuseĠarea zonei,creând o peisagistică foarte potrivită pentru relaxare și agrement.
Potențialul climato -turistic
Climatul localităĠii este tipul temperat -continental moderat,cu umiditate mai ridicată
decât alte regiuni de podiș din Ġară. ÎnălĠimea medie a reliefului,localizarea într -o depresiune de
tip butonieră, generează o temperatură mai redusă,cu veri mai răcoroase și ierni mai blânde și
mai umede.
Potențialul turistic biogeografic
Din punct de vedere fitogeografic, vegetaĠia se încadrează în etajul pădurilor de foioase,
caracteristică dealurilor din Podișul Transilvaniei. Astfel,pe platourile din jur și pe versanĠi se
întind păduri de fag și carpen . În sudul staĠiunii, pe Dealul Colibelor, Dealul Pietrii și Dealul
Chiciura se întinde o mare suprafaĠă cu păduri de fag, gorun, carpen, declarată pădure de
protecĠie și cu rol estetic în ansamblu peisajului.
41
În centrul sta ܊iunii se află un parc în care se întâlnesc molidul, bradul, zada sau laricea,
salcâmul, a rĠarul, platanul, mesteacănul, care oferă un tablou încântător, mai ales toamna, când
frunzele se colorează diferit.
În jurul lacurilor sărate crește o vegetaĠie halofilă, caracteristică sărurilor reprezentată
prin: steluĠă cu flori galbene ,iarbă sărată comună, lobodă. VegetaĠia ierboasă este bogat
reprezentată în fâneĠele din împrejurimile staĠiunii.
Ca element de peisaj, fauna naturală nu se evidenĠiază și nu contrastează faĠă de
împrejurimi în măsura în care să atenĠioneze. Elementele faunistice întâlnite în hotarul și vatra
satului sunt cele obișnuite și comune întregului teritoriu al Transilvaniei. Zona se încadrează în
subprovincia pericarpat ică, cu animale caracteristice pentru pădurea central -europeană.
3.4 Principalele obiective turistice ale comunei Bazna
Biserica Evanghelica
Biserica datează din sec. Al XV -lea, cu părĠi romanice din sec. Al XIII -lea, zid
împrejmuitor din sec.XV-XVI. Bise rica se află în partea de nord -est a localităĠii. Corul este
construit ca un turn și are galerii de luptă și ambrazuri de tragere. Până la sfârșitul sec. Al XIX-
lea turnul corului, ca și cel al porĠii, aveau un drum de strajă neacoperit.
Pe zidul nordic al corului se află o nișa sacramentală de piatră, datată din 1504. Sunt de
asemenea de remarcat orga barocă și strânsă din sec.al XVI -lea. În turn sunt păstrate trei clopote
medievale. Clopotul mare poartă următoarea inscrip܊ie : ”În honore sancti Nicolai benedictus sit
huius campanae sonus in nomine patris filii et spiritus sancti amen!Campanae quae destruat
auram nocivam sanctae trinitas virtus ” , iar clopotul mic, care pare a fi cel mai vechi, databil
ante 1400, are o altă inscripĠie cu majuscule: ”O REX GLORIE VENI ”.
42
Monumentul eroilor români
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea
Război Mondial este amplasat în parcul din centrul
civic al comunei Bazna. Opera comemorativă, în
formă de obelisc, a fost ridicată în 1956, în memoria
eroilor româ ni care au murit în Al Doilea Război
Mondial. Este construit din cărămidă,fiind
împrejmuită cu stâlpi metalici,uniĠi cu lanĠuri.
Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”
Biserica ortodoxă din Bazna,
având hramul ”Adormirea Maicii
Domnului ”, a fost construită în anul 1837
din contribuĠia benevolă a credincioșilor și
este așezată la intersecĠia drumului
principal cu drumul care duce spre satul
Boian, pe o porĠiune mai ridicată de teren.
Biserica este construită în formă de navă
cu altarul semicircular,având de o parte si
de alta câte trei contraforĠi,care sprijină zidurile exterioare pe o înălĠime de două treimi.
Muzeul de artă populară
În comuna Bazna există și un muzeu de artă populară, amenajat într -o clădire a școlii
din localitatea Boian, cu spriji nul localnicilor care au donat obiecte vechi rămase prin
gospodărie, costume populare autentice, unelte de muncă, acestea oferind o imagine a
obiceiurilor și a portului specifice acestei zone.
43
3.5 Baza materială a sta܊iunii Bazna
Baza materială cuprinde ans amblul mijloacelor de cazare, terapeutice, de agrement,
alimentaĠie publică și transport, destinate satisfacerii cererii turistice. Baza materială este aceea
care permite ”fixarea la obiectiv” a subiecĠilor care, într -un interval de timp prestabilit, valor ifică
componentele fondului turistic natural și antropic. Prin diversitate, dimensiuni, profil arhitectonic
și varietatea formelor de manifestare a acesteia, se impune în peisajul cu valenĠe turistice (unitate
montană, staĠiune, centru urban sau așezare rurală) și face parte din ansamblul de măsuri ce
concură la menajarea turistică.
Între baza tehnico- materială și resursele naturale turistice trebuie să existe o
corespondenĠă atât pe plan calitativ structural cât și pe plan cantitativ al dotărilor. Astfel ,
existenĠa unor resurse de ape minerale justifică construirea unei baze de tratament adaptată la
specificul de valorificare al resurselor respective și dimensionată la nivelul resursei care să
asigure un număr maxim de produceri.
Structurile de cazare tur istică cuprind o multitudine de forme care pot fi clasificate
conform criteriului investiĠiei (grea sau ușoară) și pe baza unor considerente de rentabilitate,
preĠuri și clientelă specifică în:
– hoteliere;
– extrahoteliere (reședinĠe secundare, apartamente mobilate, unităĠi sociale de cazare –
sate de vacanĠă, centre de tineret, case familiare de vacanĠă);
– structuri de cazare nepermanente (camping, cabane).
Cele 10 unităĠi de cazare identificate pe raza staĠiunii Bazna dispun de un număr de 376
locuri de cazare. Cele mai multe sunt de tip pensiune turistică, însă structurile turistice de tip vilă
dispun de cea mai mare capacitate de cazare (128 locuri).
În privinĠa dotărilor și a serviciilor oferite de structurile de cazare din staĠiunea Bazna,
se poate remarca o pondere mare a unităĠilor de cazare care oferă servicii de bar și restaurant.
Deși cele mai importante servicii de menĠinere a sănătăĠii sunt furnizate prin bazele de tratament,
sunt oferite și servicii auxiliare de masaj, saună, fitness, piscină. Mai mult, destul de multe
unităĠi sunt pregătite să ofere turiștilor posibilitatea practicării diferitelor sporturi -ATV, tenis de
masă, teren de sport, plimbări cu bicicleta ,paintball etc.
Gradul de confort al camerelor este destul de ridicat,tele vizorul, minibarul și chiar
telefonul fiind dotări standard pentru unităĠile de cazare din această staĠiune,ca de altfel și
44
accesul la baia proprie. În schimb, serviciul de acces la internet este mai puĠin prezent în oferta
structurilor de cazare din Bazna.
Toate structurile de cazare din staĠiune nu acoperă însă cererea mare a turiștilor care
sosesc la Bazna pentru tratament balneoclimateric. În afară de acestea localitatea mai dispune de
structuri de cazare aflate în clădiri de patrimoniu, dar care sunt î ntr-o stare avansată de degradare
și necesită restaurare,extindere și modernizare.
COMPLEXUL BALNEAR EXPRO , funcĠionabil din octombrie 2000, situat în
extremitatea nordică a staĠiunii,este prima și cea mai importantă investiĠie. Complexul este
catalogat l a rangul de 3* și deservește atât persoane angajate ale Romgazului cât și turiști din
toate colĠurile Ġării și din străinătate. Aici pot fi tratate de la afecĠiunile aparatului locomotor,
afecĠiuni ginecologice, afecĠiuni otolaringologie, endocrine sau afecĠiuni cauzate de stres.
Hotelul dispune de 31 de camere, respectiv 62 de locuri de cazare,repartizate în 7
apartamente, 18 camere duble și 6 camere single. Hotelul dispune, de asemenea de un restaurant
cu o capacitate de 80 de locuri, două baruri cu o capacitate totală de 65 de locuri și un salon de
servire a micului dejun,cu o capacitate de 50 de locuri.
HOTEL DOBSI catalogat la rangul de 3*, este un hotel nou construit, finalizat la
sfârșitul anului 2008. Capacitatea hotelului este de 26 de camere (11 cu pat matrimonial și 15
camere duble) și un apartament. Hotelul dispune de o sală de conferinĠe cu capacitate de 50
locuri, restaurant, sală mică, dejun( capacitate 40 locuri), bază de tratament.
VILA 2 și VILA 15 , recent renovate, deĠin o bază proprie de tratament, un restaurant cu
capacitatea de 180 de persoane, sunt catalogate la rangul de 2* și dispun de 50 de camere cu 100
locuri de cazare. Vilele dispun, de asemenea de un cabinet medical care acordă asistenĠă
medicală de specialitate.
O altă structură de cazare modernizată este VILA 4 , catalogată la rangul de 2*, cu o
capacitate de 15 camere cu 2 paturi.
PENSIUNEA BAZNA , funcĠională din anul 2003, este cea mai mare din localitate și
este catalogată la ragul 3 margarete. Aceasta are o capacitate de 25 de camere duble. Are în
componenĠă un restaurant cu 60 de locuri și un bar.
45
PENSIUNEA BASSEN este o pensiune în stil german, fiind un loc ideal pentru cazare,
întâlniri sau tratament. Este catalogată la rangul de 3 margarete și are o capacitate de 6 camere, 2
dintre ele fiind duble, iar restul cu pat matrimonial.
PENSIUNEA LE LOUP BLANC funcĠionează din anul 2005, dar nu are încă statutul
de pensiune întrucât numărul camerelor pentru turiști este doar de 2. În prezent statutul acestei
unităĠi de cazare este acela de ”camere de închiriat”. Această unitate de cazare dispun e de
asemenea și de un bar și în momentul de fată se fac lucrări de mărime a efectului de cazare c u
încă 10 camere.
PENSIUNEA MARIANA primește turiști din vara anului 2008, fiind singura pensiune
catalogată la rangul de 4*. Îmbină cu eleganĠă elemente tradiĠionale și moderne în cele 11
camere duble. DeĠine sală de mese și spaĠiu de joacă pentru copii.
PENSIUNEA LAVINIA este o pensiune de 3* și are o capacitate de 16 locuri,
repartiza te în 8 camere cu baie proprie și televizor. Dispune și de un salon cu o capacitate de 40
de locuri și bar .
Baza materială terapeutică este un apanaj exclusiv al staĠiunilor balneoclimatice și
parĠial al celor climaterice. Gradul de diversificare al baze i terapeutice,introducerea procedurilor
moderne,care completează eficient terapia naturistă clasică ce valorifică factorii naturali de cură;
dimensiunea acesteia în concordanĠă cu mărimea, structura și calitatea bazei de cazare deter mină
ierarhizarea staĠiunilor,nuanĠând puterea lor de atracĠie.
La Bazna mai există doar două baze de tratament, respectiv la cele 2 hoteluri din
staĠiune Expro și Dobsi, restul centrelor de tratament ne mai fiind practicabile, deoarece se află
într-o stare avansată de degradare .
Complexul Balnear Expro deĠine o bază de tratament cu o capacitate de cca.120
pacienĠi, fiind dotat cu cabinete de kinetoterapie, lectroterapie, parafină, masaj, duș scoĠian,
împachetări cu nămol, băi galvanice, sală de fitness, saună, piscină acoperită cu apă sărată,
laborator pentru analize.
Bazele de tratament completează factorii terapeutici naturali diversificând paletele
tratamentelor majore.
Alături de baza de cazare și cea terapeutică,alimentaĠia publică din staĠiunea Bazna,
contribuie la contura rea profilului acestora și la creșterea puterii lor de atracĠie.Prin specificul
46
produsului oferit,se mărește oferta și se completează celelalte aspecte ale bazei materiale
turistice.
Dimensionarea bazei de alimentaĠie publică este dependentă de mărimea capacităĠii de
cazare(se consideră că pentru un loc de cazare sunt necesare 1,5 -2 locuri pentru a se putea
satisface și necesităĠile turismului de tranzit), iar profilul acestuia, de complexitatea și specificul
funcĠional al obiectivelor turistice. AlimentaĠia publică în staĠiunea Bazna este determinată de
restaurantele, barurile și terasele din cadrul unităĠilor de cazare. În afara acestora,în staĠiune nu
există alte unităĠi de alimentaĠie publică,ceea ce reduce foarte mult opĠiunile turiștilor.
Baza material ă pentru agrement și sport este de asemenea destul de redusă, astfel că
doar Hotelul Expro dispune de terenuri de tenis, mini fotbal, baschet, volei, precum și sală de
fitness și piscină.
În afara spaĠiilor de agrement din dotarea hotelurilor trebuie amintită zona de parcuri
sportive și recreere din localitatea Bazna; aceasta are ca funcĠiune dominantă desfășurarea
activităĠilor sportive și funcĠiuni complementare: recreere, spaĠii verzi, servicii, parcări. Se
evidenĠiază trei subzone care cuprind: terenul de sport din nordul localităĠii; ștrandul și lacurile
aflate în staĠiunea balneoclimaterică.
În Anexa 1 sunt prezentate câteva dintre unităĠile de cazare din staĠiunea Bazna.
3.6 Analiza bugetului din perspectiva veniturilor sta܊iunii Bazna
În cadrul anali zei veniturilor bugetare ale Primăriei Comunei Bazna au fost luate în
considerare sume absolute, în intervalul de timp 2014-2016 (ANEXA 2), sume vizând totalul
veniturilor , formate din următorii indicatori:
• Veniturile proprii
• Sumele defalcate din TVA;
• OperaĠiunile financiare;
• SubvenĠii;
Veniturile proprii la rândul lor sunt formate din Veniturile curente și Impozit pe venit,
profit și câștiguri din capital.
Veniturile curente sunt formate din următoarele subca pitole:
• Venituri fiscale , cu grupele:
Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital
Impozite și taxe pe proprietate
47
Impozite și taxe pe bunuri și servicii
Alte impozite și taxe fiscale
• Venituri nefiscale,cu grupele:
Venituri din proprietate
Vânzări de bunuri și servicii
01,000,0002,000,0003,000,0004,000,0005,000,000
Prevederi bugetare initiale 1,922,009 3,026,430 4,831,290
Prevederi bugetare definitive 2,327,040 4,220,740 3,948,050
Incasari 2,300,697 3,439,192 3,195,5182014 2015 2016
Fig. 3.1 – Evolu܊ia Veniturilor Totale, sume absolute 201 4 – 2016
230,000240,000250,000260,000270,000280,000290,000
Prevederi bugetare initiale 285,000 250,000 260,000
Prevederi bugetare definitive 264,320 272,180 278,190
Incasari 264,320 272,180 278,1902014 2015 2016
Fig. 3.2 – Evolu܊ia Veniturilor din taxe hoteliere, sume absolute 201 4 – 2016
48
0500,0001,000,0001,500,0002,000,0002,500,0003,000,0003,500,0004,000,000
Total Venituri incasate 2,300,697 3,439,192 3,195,518
Venituri din taxe hoteliere 264,320 272,180 278,1902014 2015 2016
Fig. 3.3 – Ponderea Veniturilor din taxe hoteliere în Total venituri, sume absolute 2014 – 2016
3.7 Perspective de dezvoltare a sta܊iunii Bazna
Sta܊iunea Bazna, cu toate că dispune de un potenĠial balnear valoros, atractivitatea sa
turistică este influen܊ată negativ, intr -o măsură mai mare sau mai mica, de celelalte componente
ale ofertei turistice cum ar fii:
structuri de cazare cu uzură fizică și morală avansată
uzura fizică a unor structuri de tratament
diversitatea redusă a structurilor de alimentaĠie publică
numărul redus și calitatea necorespunzătoare a structurilor de agrement
comerĠul general și specific necorespunzător
calitatea improprie a dotărilor de infrastructură
Prezentarea succintă a acestor aspecte eviden܊iază faptul ca dincolo de particularităĠile
balneoturistice, determinate in mod obiectiv de poziĠia în teritoriu și fondul balnear, există o
serie de elemente defavorizante, care include cu precădere, calitatea și diversitatea struc turilor de
cazare, servirea mesei și agrement, comerĠul general și specific și calitatea unor dotări de
infrastructură.
49
Chiar dacă zona beneficiază, pe lângă potenĠialul balnear și de un potenĠial turistic
natural cat și antropic, acest lucru nu este suficient pentru dezvoltarea unei activităĠ i turistice,
fiind nevoie de dotări edilitare, infrastructură la un nivel destul de bun, dar și să ofere
oportunităĠi de afaceri pentru investitorii străini și cei din Ġara.
În cest sens Primăria comunei Bazna, in colaborare cu alte instituĠii cum sunt Con siliul
JudeĠean Sibiu, AJT Sibiu precum și ONG -uri au pus bazele unor proiecte ce urmează a fi puse
în aplicare,acestea urmărind dezvoltarea infrastructurii, amenajarea și reamenajarea unor clădiri
și parcuri, cre܈terea calită܊ii serviciilor,promovarea zon ei și implicit a staĠiunii, dar și reducerea
impactului localnicilor dar și a turiștilor asupra mediului.
3.7.1 Analiza SWOT a fenomenului turistic în sta܊iunea Bazna
În vederea elaborării strategii de dezvoltare turistică a staĠiunii Bazna a fost nevoie în
primul rând de o analiză a potenĠialului turistic de care dispune, pentru a se crea o imagine cât
mai clară a situaĠiei în care se află staĠiunea în momentul de faĠă și pentru a se putea stabilii
obiectivele principale ale planului de dezvoltare precum și modalităĠile prin care acestea se pot
îndeplini.
Metodologia utilizată în procesul de elaborare constă în :
1. Evaluarea potenĠialului turistic
2. Analiza SWOT
3. Elaborarea strategiei de dezvoltare turistica a staĠiunii Bazna
elaborarea viziunii
formularea misiunii
identificarea obiectivelor strategice
identificarea priorităĠilor și măsurilor
identificarea planului de acĠiune
4. Implementarea strategiei :
finanĠarea proiectelor
prioritizarea proiectelor
actualizarea anuală/bianuală a strategiei
50
3.6.1.1 Ev aluarea potențialului turistic
Poten܊ialul turistic al staĠiunii Bazna a fost evaluat și analizat în capitolul 3 al acestei
lucrări . In urma acestei analize s -a constatat că această regiune dispune de resurse turistice
semnificative,atât cât și antropice, însa prezenĠa acestora nu este suficientă pentru dezvoltarea
unei zone turistice ; ea trebuie susĠinuta de un management adecvat, de o putere economică și o
strategie bine pusă la punct, în vederea amenajării și creării unor condiĠii optime pentru
practicarea turismului.
Pentru a pune mai bine în evidenĠă nivelul și situaĠia în care se află staĠiunea Bazna din
punct de vedere turistic,am realizat o analiză SWOT a fenomenului turistic:
3.6.1.2 Analiza SWOT
Puncte tari :
localizarea într- un spaĠiu autentic săsesc cu cea mai importantă concentrare de
biserici fortificate din Transilvania
potenĠial balnear
avantajele climaterice
existenĠa unor obiective turistice (biserici, monumente)
legături bune de transport spre și dinspre Sibiu și Mediaș
potenĠial natu ral atractiv
pozi܊ia geografică (la limita a trei judeĠe: Mureș,Alba și Sibiu)
zonă multiculturală (români, sași, maghiari)
Puncte slabe :
infrastructura insuficient dezvoltate
promovarea inexistentă
foarte puĠine unită܊i turistice, atât de cazare cât și de alimentaĠie publică
nevalorificarea potenĠialelor produse turistice de pe teritoriul comunei care pot
oferi condiĠiile necesare pentru masă și cazare
promovarea slabă a datinilor, obiceiurilor și tradiĠiilor locale
lipsa activităĠilor și evenimentelor culturale
lipsa personalului calificat în turism
gama redusă de produse turistice
lipsa serviciilor conexe turismului
51
imposibilitatea finanĠării nerambursabile a construirii de pensiuni noi
calitatea redusă a unor furnizori de servicii de turism
valorific area insuficientă a bazei materiale și logistice
vechile structuri pentru cazare și tratament sunt lăsate în paragină, lucru care
defavorizează aspectul estetic al staĠiunii
asocierea mentală între orașul Copșa Mică și poluarea industrială poate afecta o
zonă mult mai largă, inclusiv staĠiunea Bazna
Oportunități :
asocierea turismului cu agroturismul
calificarea personalului din turism
exploatarea evenimentelor culturale și tradiĠionale – exist enĠa unor tradiĠii locale
prin care localitatea poate fi cunos cută
înfiinĠarea unor pensiuni agro -turistice
diversificarea serviciilor turistice
extinderea bazei de tratament
posibilităĠi de a organiza tabere de vară pentru elevi, studenĠi, străini, intr-un
mediu plăcut și nepoluat
încheierea de parteneriate cu local ităĠile din spaĠiul U.E.
posibilitatea amenajării unor zone de agrement,trasee turistice ciclism
diversitatea etno- culturală
Riscuri
lipsa unei concepĠii manageriale moderne în raport u potenĠialul economic și
turistic existent
lipsa unui studiu făcut pentru această zonă și informare necorespunzătoare a
administraĠiei locale pentru investiĠii de acest gen
greutatea înlăturării imaginii negative s turismului românesc
neaccesarea finan܊ărilor nerambursabile pentru turism
utilizarea ineficientă a finanĠărilor pentru turism
dezavantaje competitive a staĠiunilor similare
lipsa personalului in vederea calificării
In urma acestei analize s- au stabilit principalele obiective, precum și direcĠiile strategice
de dezvoltare durabilă a turismului în staĠiunea Bazna, în funcĠie de condiĠiile actuale și de
52
posibilităĠile actuale și de posibilităĠile de dezvoltare. In capitolul care urmează acestea sunt
prezentate în funcĠie de importanĠa lor și detaliate .
3.6.1.3 Elaborarea strategiei de dezvoltare turistica
Așa cum se poate observa în tabelul ierarhizării staĠiunilor din România (Tabel 1.2),
staĠiunea Bazna este codașă între celelalte staĠiuni, și acest lucru nu se datorează unor resurse
limitate sau mai puĠin atractive, ci nivelului mai scăzut de dezvoltare.
Dezvo ltarea economică și turistică a staĠiunii Bazna are la bază dezvoltarea
infrastructurii de transport,mediu,de comunicaĠii și culturale,respectând principiile dezvoltării
durabile. Starea actualei infrastructuri întârzie dezvoltarea staĠiunii, prin faptul că îngreunează
accesul investitorilor, turiștilor și a localnicilor dinspre și înspre staĠiune,îndepărtează potenĠialii
investitori și astfel se elimină pârghiile necesare dezvoltării.
Pentru a îndepărta aceste piedici care stau în calea dezvoltării staĠiunii Bazna și implicit
a întregii comune, autorităĠile locale au identificat principalele obiective strategice, elaborând
strategia de dezvoltare economică și turistică a staĠiunii Bazna pentru perioada 2008 -2015.
Această strategie cuprinde viziunea, misiunea, obiectivele strategice, planul de acĠiune precum și
finanĠările necesare pentru realizarea proiectelor.
Viziunea
Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii comunei Bazna de
a obĠine venituri suplimentare și de a -și îmbunătăĠii calitatea vieĠii.
Turismul în staĠiunea Bazna se va dezvolta într -o manieră durabilă, cu protejarea și
punerea în valoare a patrimoniului natural, construit și a valorilor culturale.
Misiunea
Misiunea aparatului administrativ al comunei Bazna este de a ac Ġiona în mod direct prin
realizarea unor proiecte prioritare, aflate în sfera competenĠelor sale materiale și teritoriale, cu
efect asupra dezvoltării durabile și echilibrate a turismului în staĠiune și în împrejurimi. Consiliul
local, cu sprijinul Consili ului JudeĠean Sibiu va dezvolta formule de parteneriat cu instituĠii
publice, organizaĠii nonguvernamentale și agenĠi economici pentru realizarea unor proiecte cu
efect asupra dezvoltării durabile și echilibrate a turismului.
Obiective strategice
Dezvoltar ea și modernizarea infrastructurii.
Reabilitarea,conservarea și valorificarea resurselor cu importanĠă turistică.
ProtecĠia și îmbunătăĠirea calităĠii mediului
53
Creșterea aportului turismului la dezvoltarea de ansamblu a comunei și crearea de
noi locuri de muncă.
ÎmbunătăĠirea comunicării și cooperării între autorităĠi publice,instituĠii,organizaĠii
și agenĠi economici în vederea dezvoltării turismului.
Dezvoltarea instituĠională,formarea continuă a resurselor umane din turism.
3.6.1.4. Implementarea strategiei
Dezvoltarea infrastructurii în staĠiunea Bazna presupune mai multe obiective de realizat,
cum sunt: introducerea reĠelei de apă și canalizare, reabilitarea drumului care asigură legătur a
între judeĠele Sibiu, Mureș și Alba, reabilitarea drumului care asigură accesul în staĠiune, DJ 142
H și a zidului de sprijin existent de -a lungul acestui drum, amenajarea unor spaĠii de recreere,
modernizarea și extinderea reĠelei de iluminat public în staĠiune, reabilitarea căminului cultural
din localitatea Bazna,amenajarea unui parc balnear.
3.7.2 Promovarea produsului turistic
Primăria comunei Bazna a inclus în planul de dezvoltare a staĠiunii acest
obiectiv,respectiv de promovare a produselor turistice existente,cât și a dezvoltării de noi
produse turistice,iar prin cipalele acĠiuni prevăzute pentru realizarea obiectivului sunt:
înfiinĠarea unui centru de promovare turistică
clasificarea serviciilor de turism
promovarea turismului ecologic,a agroturismului
organizarea de festivaluri și activităĠi culturale
participare a la târgurile de turism și expoziĠii de profil
realizarea de materiale promoĠionale
ExistenĠa Centrului de Informare Turistică de la Bazna este foarte importantă, dar nu
suficientă. Acest centru necesită dotarea cu aparatură și materiale necesare în scopul promovării
serviciilor de turism,dar și de personal de specialitate care să conducă această activitate de
promovare. În prezent la CIT Bazna există o singură persoană care, cu ajutorul primăriei
comunei se ocupă de tot ceea ce Ġine de turism în staĠiunea Bazna; este imposibil ca o singură
persoană să facă faĠă conducerii acestei activităĠi precum și a derulării ei.
Foarte importantă este menĠinerea unei relaĠii permanente între acest centru de
informare, furnizorii de resurse și servicii de turism din staĠiune și autorităĠile locale,în vederea
realizării activităĠii de promovare a staĠiunii.
54
Una dintre sugestii le propuse de unii turiști veniĠi la Bazna reprezintă o altă direcĠie pe
care autorităĠile locale trebuie să aibă în vedere: aceea de parteneriate cu mass-media (publicaĠii
generale sau de specialitate, televiziunii), un instrument benefic putând fi ”infoturul ” de
cunoaștere a ofertei turistice, reflectat ulterior în articole sau reportaje. ÎntreĠinerea unei bune
relaĠii cu mass -media, pentru creșterea notorietăĠii și îmbunătăĠirea imaginii destinaĠiei turistice
poate fi cheia succesului promovării.
3.7.3 Efectele sociale ܈i economice ale dezvoltării sta܊iunii Bazna
Analizând turismul ca sector economic distinct, cons tatăm că acesta include o gamă
variată de servicii, începând cu servicii de publicitate,promovare,informare,cazare,alimentaĠie
publică,tratament balnear,agrement și divertisment variat.
În ansamblul unei economii naĠionale, turismul acĠionează ca un element dinamizator al
sistemului economic global, el presupunând o cerere specifică de bunuri și servicii, cerere care
antrenează o creștere în sfera producĠiei acestora. De asemenea, cererea turistică determină o
adaptare a ofertei, care se materializează în dezvoltarea structurilor turistice și indirect în
stimularea producĠiei ramurilor participante la: construirea și realizarea de noi mijloace de
transport, instalaĠii de agrement pentru sporturi de iarnă, nautice ș.a. Dezvoltarea turismului
conduce la un semnificativ spor de producĠie.
Pe lâ ngă toate acestea,turismul reprezintă și o cale (în unele cazuri chiar singură) de
valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse și în special a celor naturale : frumuseĠea
peisajelor, calităĠile curative ale apelor minerale sau termale, condiĠiile de climă.
Turismul este capabil să asigure prosperitatea unor zone de favorizate,putând fi un
remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puĠin bogate
în resurse cu valoare economică mare,dar cu importante și at ractivitate resurse turistice naturale
și antropice.
Dezvoltarea unui turism durabil răspunde intereselor actuale ale turiștilor și a
destinaĠiilor acestora (mediul ambient, resurse și comunităĠi locale), menĠinând și ameliorând
posibilităĠile de dezvoltar e viitoare, deziderate printr-o gestionare a tuturor resurselor care permit
satisfacerea nevoilor economice, estetice, sociale ale turiștilor și protejarea integrităĠii economice
culturale și a economistelor locale.
Dezvoltarea durabilă este un concept com plex multidimensional,iar turismul prin
conĠinutul său,se integrează în această dezvoltare. În aceste condiĠii activitatea turistică se
impune a fi abordată într -o concepĠie a dezvoltării, a evaluării tuturor categoriilor de resurse și
55
definirea direcĠiilor și priorităĠilor în creșterea economică,precum și a priorităĠilor și limitelor
acestei dezvoltări și trebuie obĠinute performante pe trei planuri:
pe plan economic, având ca efect creșterea gradului de exploatare și valorificare
a resurselor turistice;
pe plan ecologic, care vizează reciclarea și evitarea degradării mediului în care
se desfășoară activitatea turistică;
pe plan social, urmărind îmbunătăĠirea condiĠiilor de viaĠă ale populaĠiei.
pe plan social, urmărind îmbunătăĠirea cond iĠiilor de viaĠă ale populaĠiei.
Turismul, prin faptul că este un mare consumator de muncă vie, joacă un important rol
în economie. El creează noi locuri de muncă,participând astfel la atragerea excedentului de forĠă
de muncă din alte sectoare,contribuind astfel la atenuarea șomajului. Numărul mare al celor care
lucrează în domeniul turismului are ca explicaĠie faptul că posibilităĠile de mecanizare a
operaĠiunilor turistice sunt limitate.
De asemenea, rămânând tot în sfera relaĠiei turism -forĠă de muncă, trebuie amintit
efectul indirect al creșterii numărului celor ocupaĠi în acest sector. Studiile arată că un loc de
muncă direct din turism poate crea 1 -3 locuri de muncă indirecte și induse. Aceasta se explică
prin faptul că turismul, fiind un mare consumator de bunuri și s ervicii, influenĠează benefic
utilizarea forĠei de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, industria alimentară,
construcĠii).
O altă formă de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezintă
contribuĠia sa la asigurarea unei circulaĠii bănești echilibrate,realizată deopotrivă pe seama
turismului intern și internaĠional.
Pe lângă consecinĠele economice,turismul are și o profundă semnificaĠie socio -umană.
El acĠionează, prin natura sa, atât asupra turiștilor în mod direct, cât și asupra populaĠiei din
zonele vizitate. De asemenea,efectele turismului se răsfrâng și asupra calităĠii mediului, a
utilizării timpului liber și nu în ul timul rând asupra legăturilor dintre naĠiuni.
Turismul este,dincolo de toate,un element care favorizea ză comunicarea,schimbul de
idei,de informaĠii,stimulând lărgirea orizontului cultural cu efect asupra formării intelectuale.
Una dintre cele mai importante funcĠii ale turismului constă în rolul său reconfortant,în
calitatea sa de a contribui la regenerar ea capacităĠii de muncă a populaĠiei,atât prin formele de
odihnă,cât și prin formele de tratamente balneo -medicale. Totodată,turismul reprezintă un m ijloc
de educaĠie,de ridicare a nivelului de instruire,de cultură și civilizaĠie a oamenilor.
Așadar,turism ul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci și la
satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor.
56
Tot în plan socio- economic,dar și politic,trebuie amintit rolul deosebit de important al
turismului în intensificarea și diversificarea legăturilor între naĠiuni pe plan mondial. Într- adevăr,
alături de comerĠul propriu -zis, turismul internaĠional Ġine să devină una din formele principale
de legătură dintre oameni situaĠi pe continente diferite.
Dacă privim activitatea turistică ca pe una de producĠie,cu intrări și ieșiri,se observă că
aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse,cele naturale având un rol
fundamental.
În consecinĠă, turismul exercită influenĠă asupra mediului și comportamentelor sale.
Ca rezultat,turismul va cont ribui din ce în ce mai mult la sensibilitatea fiinĠei umane faĠă
de realităĠile din locurile vizitate,la cultivarea unui climat de înĠelegere reciprocă între
popoare,tocmai prin forĠa de convingere de care este capabil.
Toate aceste idei reprezintă argumentele solide pentru încurajarea dezvoltării turismului
în staĠiunea Bazna, efectele fiind benefice atât pentru dezvoltarea economică a comunei, cât și
pentru dezvoltarea socială a locuitorilor de aici și îmbunătăĠirea vieĠii acestora.
3.7.4 Circuite turistice legate de comuna Bazna
Prin poziĠia sa pitorească,prin împrejurimile ei,cu dealuri acoperite cu livezi și
păduri,staĠiunea constituie un loc de plimbări și drumeĠii potrivit pentru turiștii veniĠi la odihnă
sau tratament.
Localizarea într- un spaĠiu de mare interes turistic,cu numeroase resurse naturale cât și
antropice,oferă posibilitatea includerii staĠiunii Bazna într -o serie de circuite turistice,care leagă
cele mai importante obiective turistice din regiune. Astfel,se poate realiza un circuit al bisericilor
fortificate din Transilvania,inclusiv al celor din comuna Bazna,apoi se poate parcurge ,,Drumul
Vinului,, cu plecare din staĠiunea Bazna etc. În funcĠiile de distan܊a parcursă și de timpul
necesar,aceste circuite se pot parcurge fie cu bicicleta,pentru iubitorii acestui sport,fie cu
automobil.
La Bazna,hotelierii oferă astfel de drumeĠii,plimbări pe jos sau cu bicicleta, pe trasee
asfaltate sau trase de mountainbike, iar bicicletele se pot închiria, există și îndrumători de grup.
Turul bisericilor fortificate din Transilvania (aproximativ 300 km)
LocalităĠile având biserici fortificate din Transilvania oferă o imagine viu colorată a
peisajului cultural,istoric și arhitectural a părĠii sudice a acestei regiuni. . CetăĠile Ġărănești,
construcĠii medievale deosebit de interesante sub aspect istoric și arhitectural, sunt rezultat al
unui efort colectiv al populaĠiei din această parte a Ġării.
57
Acest circuit se poate realiza fie cu automobil propriu, fie cu autocar sau microbuz, în
funcĠie de mărimea grupului,dacă este cazul.
Traseul: Târgu Mureș -Sighișoara -Apold-Bradeni-Dealu Frumos-Agnita- Moșna -Biertan-
Brăteiu -Mediaș -Bazna- VelĠ-Blăjel -Târnăveni -Târgu Mureș.
”Drumul Vinului ” (aproximativ 280 km)
Consiliul Jude܊ean Alba a ini܊iat împreuna cu unul dintre cei mai importan܊i producători
de vinuri din Romania – SC "Jidvei" SRL – un proiect prin care se dore܈te, in primul rând,
promovarea turistica a jude܊ului si a uneia dintre cele mai vechi si mai cunoscute zone
viniviticole din tara – Podgoria Târnavelor. "Dr umul Vinului" este un brand turistic care î܈i
propune sa dezvolte rela܊ii de parteneriat si o armonizare a ofertelor producătorilor de vin.
Toate localită܊ile incluse de܊in in componen܊ă suprafe܊e cultivate cu vi܊a de vie, cele mai
cunoscute podgorii fiind in zona Blaj- Jidvei. Plecând de la poalele Mun܊ilor Apuseni si pana in
inima Podi܈ului Târnavelor, "܉ara Vinului", cum mai este cunoscuta aceasta zona care cuprinde
o veritabila "salba" de podgorii, nu a cunoscut, cu excep܊ia Jidveiului, o dezvoltare si o
promovare sus܊inută.
Proiectul "Drumul Vinului" este o ocazie pentru sprijinirea micilor producători din
aceste localită܊i pentru a -si promova produsele si pentru a- ܈i dezvolta afacerile.
Traseul: Târgu- Mureș -Iernut- Târnăveni -Bazna- Cetatea de Baltă -Jidvei-Blaj-Alba Iulia-
Aiud-Turda- Târgu Mureș .
58
Concluzii
Acest studiu realizat în legătură cu staĠiunea Bazna , a urmărit să prezinte situaĠia
actuală în care se află staĠiunea, dar și posibilităĠi le de dezvoltare din punct de vedere turistic. În
ansamblu, este întocmai situaĠia turismului balnear din România, modul în care este tratat și
valorificat, dar și modalităĠile prin care se poate dezvolta acest segment de turism.
Vizita în staĠiunea Bazna a însemnat observarea aspectului staĠiunii, identificarea
problemelor cu care se confruntă aceasta,dar și relaĠionarea directă cu autorităĠile locale, în
legătură cu aceste probleme.
Analizând potenĠialul turistic natural și ant ropic al staĠiunii Bazna, dar și a
împrejurimilor, am con statat că dispune de resurse importante, care însă nu sunt valorificate
corespunzător. Astfel, Bazna se remarcă prin resursele bogate de ape minerale, nămol și săruri,
cu proprietăĠi curative, fiind o staĠiune balneoclimaterică. Totodată, Bazna este localizată într -o
zonă de mare interes turistic, respectiv sudul Transilvaniei, reprezentativ pentru bogăĠiile
culturale și spirituale, dar și a prezenĠei renumitelor cetăĠi Ġărănești din acest areal. O astfel de
biserică se poate vedea chiar în localitatea Bazna.
O primă concluzie ce se desprinde în urma acestei analize este aceea că factorii de
mediu, resursele umane și economice, potenĠialul turistic, cultura, tradiĠiile și relaĠiile
intercomunitare sunt elemente care nu pot fi ignorate și care trebuie valorificate aducând
benefi cii bugetului local ܈i dezvoltării economice a zonei .
Individualitatea zonei se desprinde din analiza resurselor turistice, naturale și antropice,
premise ale unei activităĠi turistice permanente și de mare perspectivă. În urma prezentării
elementelor cara cteristice și specifice împrejurimilor staĠiunii Bazna și a premiselor de
dezvoltare pe baza cărora se dezvoltă activităĠile turistice în staĠiune, se poate emite o altă
concluzie și poate cea mai importantă, aceea că o activitate turistică trebuie susĠinută de o
activitate economică. PotenĠialul natural și antropic nu este suficient în dezvoltarea unei zone
turistice, ea trebuie susĠinută de un management adec vat zonei, care să corespundă nevoilor reale
identificate, de o putere economică și de o strategie bine pusă la punct, în vederea amenajării și
reamenajării cadrului turistic existent cât și demararea unor noi proiecte în obĠinerea unor
venituri complementare dar și ridicarea nivelului de trai.
În acest sens, Primăria comunei Bazna, în colaborare cu C onsiliul JudeĠean Sibiu, a
creat un proiect de dezvoltare socială, economică și turistică a comunei Bazna și implicit a
staĠiunii, prin care se urmărește : dezvoltarea și modernizarea infrast ructurii de transport și
telecomunicaĠii (factor ce stă la baza dezvoltării activităĠii turistice, acesta facilitând accesul
turiștilor în staĠiune, precum și deplasarea lor în interiorul acesteia), reabilitarea și conservarea
59
resurselor turistice din staĠiune și de pe raza comunei (bisericile fortificate), amenajarea unui
parc balnear în staĠiune, crearea de spaĠii de recreere, îmbunătăĠirea calităĠii mediului. Acest
proiect s- a realizat în urma unei analize amănunĠite a fenomenului economic și turistic din
staĠiune,prin care s -au identificat punctele slabe,riscurile,da r și oportunităĠile de dezvoltare.
Nu se urmărește obĠinerea unor venituri rapide pe un termen scurt, utilizând la
capacitatea maximă structurile existente, sau potenĠialul natural și antropic, ci se încearcă
dezvoltarea și promovarea uni turism durabil,de care să se bucure și generaĠiile viitoare. De
aceea,ca o distincĠie strategică de dezvoltare este și promovarea turismului rural și agroturismul,
cel din urmă fiind văzut mai mult ca o componentă a turismului rural, dar cel mai în măsură să
valorifice pot enĠialul natural, în vederea creșterii nivelului de trai, a susĠinerii și dezvoltării
comunicaĠiilor locale, dar și conservarea mediului natural.
Agroturismul nu vine să înlocuiască activitatea turistică de bază,ci să completeze,să
creeze venitul complemen tar,să asigure locuri de muncă,și mai ales să ajute la diversificarea
formelor de turism practicate.
O altă concluzie ce se desprinde din această lucrare este aceea că promovarea este
esenĠială pentru dezvoltarea turismului. În acest sens este necesară pe de o parte crearea unor
parteneriate între autorităĠile locale și mass -media, pentru creșterea notorietăĠii și îmbunătăĠirea
imaginii turistice a staĠiunii, iar pe de altă parte promovarea se poate realiza prin participarea la
târguri și expoziĠii,realizarea de materiale promoĠionale,organizarea de festivaluri în zonă.
Impactul dezvoltării turismului în staĠiunea Bazna asupra populaĠiei va fi unul pozitiv,în
primul rând prin crearea de noi locuri de muncă, prin diversificarea activităĠilor populaĠiei,
dator ită dezvoltării turismului rural și implicit a dezvoltării orizontului cultural, prin cre șterea
nivelului de trai în urma dezvoltării economice.
60
BIBLIOGRAFIE
1. Ionescu I. (2000), Turismul fenomen social economic și cultural , Editura Oscar
Print,București
2. Cocean,P. (1998), Geografia turismului românesc , Editura UniversităĠii Ecologice,Deva
3. Erdeli G., Istrate I. (1996), Potențialul turistic al României ,Editura Univ.București
4. ConĠiu,H.V. (2009), Aspecte critice privind dezvoltarea turismului rural în bazinul
Târnavei , Studia UBB.2/2009,Cluj-Napoca
5. Istrate P.,ConĠiu,H.V. (2009), Arii de interes biogeografic din bazinul Târnavei , Editura
Casa CărĠii de StiinĠă,Cluj -Napoca
6. Voicu-Vedea V., Stroia V., Radu Al. (1988), Mic îndreptar turistic- Băile Bazna ,Editura
Sport- Turis,București
7. Mara V. (2006), Geografia turismului în România. Îndrumător pentru lucrări practice ,
Editura Casa CărĠii de ȘtiinĠă,Cluj -Napoca
8. Andreea B., Nicolae N., Monica N. (2009), Economia turismului Studii de caz statistici
legislații Editura Uranus București
9. Balaure V., Cătoiu I., Vegheș C. (2005), Marketing turisitc , Editura Uranus, București
10. Cosmenscu I. (1998), Turismul – fenomen complex contemporan , Editura Economică,
București
11. Cristureanu C. (1992), E conomia și politica turismului internațional Ed. Abeona,
București
12. Elena B. (1996), Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României , Editura All,
Bucure܈ti
13. Gabriela S., Nicolae L. , Gabriela ܉( . 1998), Dicționar poliglot explicativ de termeni
utilizați în turism , Editura All, Bucure ܈ti
14. Gabriela T. , Mădălina ğ ., Adela T., Crisanta L. (2010) Resurse și destinații turistice pe
plan mondial , Editura Uranus , București
15. Ioncică M ., Stănciulescu G . (2006), Economia turismului și serviciilor , Editura Uranus,
București
16. Iordacek S., Gonciulescu T. (1995), Evoluții și tendințe în turismul de sănătate , colocviul
internaĠional „Turismul și drepturile omului” .
17. Minciu R. (2006), Economia turismului , Editura Uranus, București
18. Mircea F. (1994), Tendințe in turismul balnear , în Revista Română de Tu rism, nr.
4/1994 Bucure܈ti.
61
19. Neacșu N., BăltăreĠu, A., Drăghilă, M. (2009), Resurse și destinații turistice – interne și
internaționale, Ed. Universitară, București
20. Rodica M. (1995), Amenajarea turistică a teritoriului , Editura Sylvi, Bucure܈ti
21. ğală M., Talpeș, A., Lungu, C., (2005), Resurse și destinații turistice pe plan mondial,
Ed. Uranus, București
22. Vasile Glăvan (coord.), Tendințe si perspective ale ofertei turistice balneare în contextul
european , ICT, Bucuresti
23. *** Adaptarea ofertei balneoturistice r omâne܈ti la cerin܊ele pie܊ei interna܊ionale, INCDT,
Bucure܈ti, 1993
24. ***INCDT, studii de modernizare, dezvoltare durabilă a turismului Юi diversificarea
ofertei turistice româneЮti 1995.
25. ***Studii de modernizare, dezvoltare durabilă a turismului Юi diversif icarea ofertei
turistice româneЮti , INCDT, Bucure܈ti, 1995.
Resurse în format electronic
1.Site-ul oficial al comunei Bazna, judeĠul Sibiu, www.comunabazna.ro
2.Văleanu I.,Strategii de dezvoltare a turismului privind staĠiunea Vatra -Dornei(după
1989),lucrare în format electronic,site-ul www.scribid.com
3.OrganizaĠia patronală a turismului balnear din România,site -ul www.spas.ro
4.http://geocomunitatea.evonet.ro/download/Turismul balnear în România.pdf
5.Turismul balnear din România,pe cale de dispariĠie,site -ul www.wall-street.ro
localizarea într- un spațiu autentic săsesc cu cea mai importantă
concentrare de biserici fortificate din Transilvania
potențial balnear
avantajele climaterice
existența unor obiective turistice (biserici, monumente)
legături bune de transport spre și dinspre Sibiu și Mediaș
potențial natural atractiv
poziția geografică (la limita a trei județe: Mureș,Alba și Sibiu)
zonă multiculturală (români, sași, maghiari) infrastructura insuficient dezvoltate
promovarea inexistentă
foarte puține unități turistice, atât de cazare cât și de alimentație publică
nevalorificarea potențialelor produse turistice de pe teritoriul comunei care pot oferi condițiile
necesare pentru masă și cazare
promovarea slabă a datinilor, obiceiurilor și tradițiilor locale
lipsa activităților și evenimentelor culturale
lipsa personalului calificat în turism
gama redusă de produse turistice
lipsa serviciilor conexe turismului
imposibilitatea finanțării nerambursabile a construirii de pensiuni noi
calitatea redusă a unor furnizori de servicii de turism
valorificarea insuficientă a bazei materiale și logistice
vechile structu ri pentru cazare și tratament sunt lăsate în paragină, lucru care defavorizează
aspectul estetic al stațiunii
asocierea mentală între orașul Copșa Mică și poluarea industrială poate afecta o zonă mult mai
largă, inclusiv stațiunea Bazna
asocierea turismului cu agroturismul
calificarea personalului din turism
exploatarea eveniment elor culturale și tradiționale – existența
unor tradiții locale prin care localitatea poate fi cunoscută
înființarea unor pensiuni agroturistice
diversificarea serviciilor turistice
extinderea bazei de tratament
posibilități de a organiza tabere de vară pentru elevi, studenți,
străini, intr -un mediu plăcut și nepoluat
încheierea de parteneriate cu localitățile din spațiul U.E.
posibilitatea amenajării unor zone de agrement,trasee turistice
ciclism
diversitatea etno- culturală
lipsa unei concepții manageriale moderne în raport u potențialul
economic și turistic existent
lipsa unui studiu făcut pentru această zonă și informare
necorespunzătoare a administrației locale pentru investiții de
acest gen
greutatea înlăturării imaginii negative s turismului românesc
neaccesarea finanțărilor nerambursabile pentru turism
utilizarea ineficientă a finanțărilor pentru turism
dezavantaje competitive a stațiunilor similare
lipsa personalului in vederea calificării
SWOT FACTORI INTERNI
FACTORI EXTERNI Puncte tari Puncte slabe
Oportunități Amenințări
ANEXA 2
Veniturile bugetare, sume absolute
Denumirea indicatorilorPrevederi
bugetare
initialePrevederi
bugetare
definitiveIncasari
realizatePrevederi
bugetare
initialePrevederi
bugetare
definitiveIncasari
realizatePrevederi
bugetare
initialePrevederi
bugetare
definitiveIncasari
realizate
TOTAL VENITURI 1,922,009 2,327,040 2,300,697 3,026,430 4,220,740 3,439,192 4,831,290 3,948,050 3,195,518
VENITURI PROPRII 491,549 733,770 723,582 1,309,680 1,361,430 1,173,299 1,796,910 1,409,150 1,347,281
I. VENITURI CURENTE 165,400 165,410 158,343 2,748,630 3,404,580 3,129,911 3,583,090 2,853,760 2,878,631
A. VENITURI FISCALE 143,700 143,710 130,106 2,710,630 3,339,680 3,084,483 3,486,090 2,787,760 2,812,193 A1. IMPOZIT PE VENIT,
PROFIT SI CASTIGURI DIN
CAPITAL 326,149 568,360 565,239 1,081,880 972,580 885,693 1,155,710 930,050 1,013,281
A1.1. IMPOZIT PE VENIT,
PROFIT SI CASTIGURI DIN
CAPITAL DE LA
PERSOANE JURIDICE (rd
7)
A1.2. IMPOZIT PE
VENIT,PROFIT SI
CASTIGURI DIN CAPITAL
DE LA PERSOANE FIZICE 326,149 568,360 565,239 1,081,880 972,580 885,693 1,155,710 930,050 1,012,883
Cote defalcate din impozitul
pe venit 0 15,910 12,800 568,880 153,150 66,253 285,710 232,050 71,009
Sume alocate de la consiliul
judetean pentru echilibrarea
bugetelor locale 326,149 552,450 552,439 513,000 819,430 819,440 870,000 698,000 941,874
A3. IMPOZITE SI TAXE PE
PROPRIETATE 105,000 125,449 110,326 136,000 270,150 271,896 356,000 213,000 172,749
Impozit pe cladiri 42,500 48,986 46,632 51,380 51,380 51,380 60,000 45,000 35,224
Impozitul pe cladiri de la
persoane fizice 36,000 36,000 33,646 37,380 37,380 37,380 40,000 30,000 26,602
Impozitul pe cladiri de la
persoane juridice 6,500 12,986 12,986 14,000 14,000 14,000 20,000 15,000 8,622 2014 2015 2016
Impozit pe terenuri 55,500 68,063 61,558 80,620 214,770 214,770 216,000 162,000 137,525
Impozitul pe terenuri de la
persoane fizice 49,000 49,000 42,495 60,000 60,000 60,000 58,000 43,000 35,135
Impozitul pe terenuri de la
persoane juridice 3,500 17,810 17,810 18,000 18,000 18,000 8,000 6,000 1,393
Impozitul pe terenul
extravilan 3,000 1,253 1,253 2,620 136,770 136,770 150,000 113,000 100,997
Taxe judiciare de timbru,
taxe de timbru pentru
activitatea notariala si alte
taxe de timbru 7,000 8,400 2,136 4,000 4,000 5,746 80,000 6,000
A4. IMPOZITE SI TAXE PE
BUNURI SI SERVICII 1,410,260 1,573,070 1,561,790 1,716,750 2,343,130 2,259,176 2,206,380 1,866,900 1,835,735
Sume defalcate din TVA 1,102,360 1,283,746 1,262,395 1,438,950 2,043,150 1,956,612 1,886,180 1,544,610 1,533,570
Sume defalcate din taxa pe
valoarea adaugata pentru
finantarea cheluielilor
descentralizate la nivelul
comunelor, oraselor,
municipiilor si sectoarelor
Municipiului Bucuresti 1,084,748 1,308,750 1,297,470 1,466,750 2,071 1,361,232 1,481,970 1,218,450 1,218,410
Sume defalcate din taxa pe
valoarea adaugata pentru
drumuri 0 15,000 15,000 20,000 20,000 20,000 55,210 44,160 44,160
Sume defalcate din taxa pe
valoarea adaugata pentru
echilibrarea bugetelor locale 291,441 525,360 525,360 302,000 635,390 635,380 349,000 282,000 271,000
Alte impozite si taxe generale
pe bunuri si servicii 285,000 264,320 264,320 250,000 272,180 272,180 260,000 278,190 278,190
Taxe hoteliere 285,000 264,320 264,320 250,000 272,180 272,180 260,000 278,190 278,190
Taxe pe servicii specifice 400 4 75 800 800 230 200 100 826
Impozit pe spectacole 400 4 75 800 800 230 200 100 826
Taxe pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizarii bunurilor
sau pe desfasurarea de
activitati 22,500 25,000 35,000 26,001 26,001 40,713 60,000 44,000 25,696
Taxe asupra mijloacelor de
transport 22,000 22,000 25,197 26,000 26,000 36,559 56,000 41,000 22,866
Taxe asupra mijloacelor de
transport detinute de
persoane fizice*) 20,900 20,900 21,075 18,000 18,000 25,627 46,000 34,000 18,510
Taxe asupra mijloacelor de
transport detinute de
persoane juridice*) 1,100 1,100 4,122 8,000 8,000 10,932 10,000 7,000 4,356
Taxe si tarife pentru
eliberarea de licente si
autorizatii de functionare 0.205 1 1 1 1 4,154 4,000 3,000 2,830
A6. ALTE IMPOZITE SI
TAXE FISCALE 24,000 24,000 22,369 26,000 26,000 23,785 100,000 56,000 68,618
C. VENITURI NEFISCALE 21,700 21,700 21,700 38,000 64,900 45,428 97,000 66,000 66,438
C1. VENITURI DIN
PROPRIETATE 18,000 18,000 17,796 20,000 20,000 19,816 50,000 30,000 30,928
C2. VANZARI DE BUNURI
SI SERVICII 9,500 9,300 13,856 18,000 44,900 23,562 47,000 36,000 35,510
Venituri din prestarii de
servicii si alte activitati 0.15 4,800 7,259 200 5,200 8,041 26,000 20,000 15,212
Venituri din taxe
administrative 9,500 4,500 6,597 11,000 11,000 7,700 10,000 8,000 9,008
Taxe extrajudiciare de timbru 7,000 2,000 4,597 8,000 8,000 5,031 6,000 5,000 1,920
Alte venituri din taxe
administrative, eliberari
permise 2,500 2,500 2,000 3,000 3,000 2,669 4,000 3,000 7,088
Amenzi penalitati si confiscari 5,200 5,200 5,500 6,800 6,800 7,821 11,000 8,000 8,390
Venituri din amenzi si alte
sanctiuni de aplicat potrivit
dispozitiilor legale 7,696 8,000 6,443 6,800 6,000 7,774 10,000 7,000 8,390
Transferuri voluntare, altele
decat subventiile 21,900 2,050 1,000 1,000 2,900
II. VENITURI DIN CAPITAL 8,000 2,050 100,000 100,000 2,220
III. OPERATIUNI
FINANCIARE 505,180 800,000 647,000
IV. SUBVENTII 20,200 20,200 15,325 11,000 6,717 28,000 25,000 12,502
SUBVENTII DE LA ALTE
NIVELE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE 20,200 20,200 15,325 11,000 6,717 28,000 25,000 12,502
ANEXA 3
Venituri bugetare, ponderi
Denumirea indicatorilorPrevederi
bugetare
initiale –
PonderiPrevederi
bugetare
definitive –
PonderiIncasari
realizate –
PonderiPrevederi
bugetare
initiale –
PonderiPrevederi
bugetare
definitive –
PonderiIncasari
realizate –
PonderiPrevederi
bugetare
initiale –
PonderiPrevederi
bugetare
definitive –
PonderiIncasari
realizate –
Ponderi
TOTAL VENITURI 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
VENITURI PROPRII 25.57 31.53 31.45 43.27 32.26 34.12 37.19 35.69 42.16
I. VENITURI CURENTE 8.61 7.11 6.88 90.82 80.66 91.01 74.16 72.28 90.08
A. VENITURI FISCALE 7.48 6.18 5.66 89.57 79.13 89.69 72.16 70.61 88.00 A1. IMPOZIT PE VENIT,
PROFIT SI CASTIGURI DIN
CAPITAL 16.97 24.42 24.57 35.75 23.04 25.75 23.92 23.56 31.71
A1.1. IMPOZIT PE VENIT,
PROFIT SI CASTIGURI DIN
CAPITAL DE LA
PERSOANE JURIDICE (rd
7) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
A1.2. IMPOZIT PE
VENIT,PROFIT SI
CASTIGURI DIN CAPITAL
DE LA PERSOANE FIZICE 16.97 24.42 24.57 35.75 23.04 25.75 23.92 23.56 31.70
Cote defalcate din impozitul
pe venit 0.00 0.68 0.56 18.80 3.63 1.93 5.91 5.88 2.22
Sume alocate de la consiliul
judetean pentru echilibrarea
bugetelor locale 16.97 23.74 24.01 16.95 19.41 23.83 18.01 17.68 29.47
A3. IMPOZITE SI TAXE PE
PROPRIETATE 5.46 5.39 4.80 4.49 6.40 7.91 7.37 5.40 5.41
Impozit pe cladiri 2.21 2.11 2.03 1.70 1.22 1.49 1.24 1.14 1.10
Impozitul pe cladiri de la
persoane fizice 1.87 1.55 1.46 1.24 0.89 1.09 0.83 0.76 0.83
Impozitul pe cladiri de la
persoane juridice 0.34 0.56 0.56 0.46 0.33 0.41 0.41 0.38 0.272014 2015 2016
Impozit pe terenuri 2.89 2.92 2.68 2.66 5.09 6.24 4.47 4.10 4.30
Impozitul pe terenuri de la
persoane fizice 2.55 2.11 1.85 1.98 1.42 1.74 1.20 1.09 1.10
Impozitul pe terenuri de la
persoane juridice 0.18 0.77 0.77 0.59 0.43 0.52 0.17 0.15 0.04
Impozitul pe terenul
extravilan 0.16 0.05 0.05 0.09 3.24 3.98 3.10 2.86 3.16
Taxe judiciare de timbru,
taxe de timbru pentru
activitatea notariala si alte
taxe de timbru 0.36 0.36 0.09 0.13 0.09 0.17 1.66 0.15 0.00
A4. IMPOZITE SI TAXE PE
BUNURI SI SERVICII 73.37 67.60 67.88 56.73 55.51 65.69 45.67 47.29 57.45
Sume defalcate din TVA 57.35 55.17 54.87 47.55 48.41 56.89 39.04 39.12 47.99
Sume defalcate din taxa pe
valoarea adaugata pentru
finantarea cheluielilor
descentralizate la nivelul
comunelor, oraselor,
municipiilor si sectoarelor
Municipiului Bucuresti 56.44 56.24 56.39 48.46 0.05 39.58 30.67 30.86 38.13
Sume defalcate din taxa pe
valoarea adaugata pentru
drumuri 0.00 0.64 0.65 0.66 0.47 0.58 1.14 1.12 1.38
Sume defalcate din taxa pe
valoarea adaugata pentru
echilibrarea bugetelor locale 15.16 22.58 22.83 9.98 15.05 18.47 7.22 7.14 8.48
Taxe pe servicii specifice 0.02 0.00 0.00 0.03 0.02 0.01 0.00 0.00 0.03
Impozit pe spectacole 0.02 0.00 0.00 0.03 0.02 0.01 0.00 0.00 0.03
Taxe pe utilizarea bunurilor,
autorizarea utilizarii bunurilor
sau pe desfasurarea de
activitati 1.17 1.07 1.52 0.86 0.62 1.18 1.24 1.11 0.80
Taxe asupra mijloacelor de
transport 1.14 0.95 1.10 0.86 0.62 1.06 1.16 1.04 0.72
Taxe asupra mijloacelor de
transport detinute de
persoane fizice*) 1.09 0.90 0.92 0.59 0.43 0.75 0.95 0.86 0.58
Taxe asupra mijloacelor de
transport detinute de
persoane juridice*) 0.06 0.05 0.18 0.26 0.19 0.32 0.21 0.18 0.14
Taxe si tarife pentru
eliberarea de licente si
autorizatii de functionare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.12 0.08 0.08 0.09
A6. ALTE IMPOZITE SI
TAXE FISCALE 1.25 1.03 0.97 0.86 0.62 0.69 2.07 1.42 2.15
C. VENITURI NEFISCALE 1.13 0.93 0.94 1.26 1.54 1.32 2.01 1.67 2.08
C1. VENITURI DIN
PROPRIETATE 0.94 0.77 0.77 0.66 0.47 0.58 1.03 0.76 0.97
C2. VANZARI DE BUNURI
SI SERVICII 0.49 0.40 0.60 0.59 1.06 0.69 0.97 0.91 1.11
Venituri din prestarii de
servicii si alte activitati 0.00 0.21 0.32 0.01 0.12 0.23 0.54 0.51 0.48
Venituri din taxe
administrative, eliberari
permise 0.49 0.19 0.29 0.36 0.26 0.22 0.21 0.20 0.28
Taxe extrajudiciare de timbru 0.36 0.09 0.20 0.26 0.19 0.15 0.12 0.13 0.06
Alte venituri din taxe
administrative, eliberari
permise 0.13 0.11 0.09 0.10 0.07 0.08 0.08 0.08 0.22
Amenzi penalitati si
confiscari 0.27 0.22 0.24 0.22 0.16 0.23 0.23 0.20 0.26
Venituri din amenzi si alte
sanctiuni de aplicat potrivit
dispozitiilor legale 0.40 0.34 0.28 0.22 0.14 0.23 0.21 0.18 0.26
Transferuri voluntare, altele
decat subventiile 0.00 0.00 0.00 0.00 0.52 0.06 0.02 0.03 0.09
II. VENITURI DIN CAPITAL 0.42 0.00 0.00 0.00 0.00 0.06 2.07 2.53 0.07
III. OPERATIUNI
FINANCIARE 0.00 0.00 0.00 0.00 11.97 0.00 16.56 16.39 0.00
IV. SUBVENTII 1.05 0.87 0.67 0.00 0.26 0.20 0.58 0.63 0.39
SUBVENTII DE LA ALTE
NIVELE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE 1.05 0.87 0.67 0.00 0.26 0.20 0.58 0.63 0.39
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea Finane i Bănci [608271] (ID: 608271)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.