Specializarea Finan Ńe și B ănci [601617]

1
Universitatea „TOMIS”
Facultatea de Știin Ńe Economice
Specializarea Finan Ńe și B ănci

LUCRAREA DE LICEN łĂ

ÎNDRUM ĂTOR ȘTIIN łIFIC
Lector Univ. Dr. Maria Carmen Bucur
ABSOLVENT: [anonimizat] łA
2016

2

Universitatea “Tomis”
Facultatea de Știin Ńe Economice
Specializarea Finan Ńe și B ănci

LUCRARE DE LICEN łĂ

CONTRIBUTIILE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE
FINANTAREA SISTEMELOR DE SANATATE IN STATELE MEMBR E ALE UNIUNII
EUROPENE

Îndrum ător știin Ńific
Lector Univ. Dr. Maria Carmen Bucur

Absolvent: [anonimizat] Ńa
2016

3

C U P R I N S

Introducere ………………………………… …………………………………………… ……………………………p.04
Capitolul I : Contributiile de asigurari sociale de sanatate ……………………………………..p.06
1.1. Aparitia si dezvoltarea sistemelor de protecti e sociala…………………………………… ……..p.06
1.2. Necesitatea si rolul asigurarilor sociale de s anatate ……………………………………. ………..p.07
1.3. Evolutia sistemului asigurarilor sociale de sa natate in Romania……………………………. .p.09
1.4. Fondul na Ńional unic de asigur ări sociale de s ănătate ………………………………………. …..p.11
1.5. Reglementarea colectarii Contributiilor de asi gurari sociale de sanatate, prin Codul fiscal
……………………………………………………… …………………………………………… ………………….p.13
1.5.1. Caracterul obligatoriu al Contributiilor de asigur ări sociale de s ănătate
………………………………… …………………………………………… …………………………………p.13
1.5.2. Categoriile de contribuabili, pl ătitori de venit la sistemul de asigur ări sociale de
sănătate
…………………………………………… …………………………………………… ………………………………….p.13
1.5.3. Categoriile de contribuabili, exceptate de la pl ăta contributiilor la sistemul de asigur ări
sociale de s ănătate ……………………………………………………….. ………………………………p.15
1.5.4. Veniturile pentru care se datoreaz ă contribu Ńia si cotele de contribu Ńii
…………………………………………… …………………………………………… ………………………………….p.16
1.5.5. Calculul, declararea la organul fiscal si im punerea de catre acesta a veniturilor pentru
care se datoreaza contribu Ńii de asigur ări sociale de s ănătate …………………… ………….p.16
1.5.6. Contributia de asigur ări sociale de s ănătate datorata de persoanele care nu realizeaza
venituri……………………………………………………… …………………………………………… ……p.17

Capitolul II : Finantarea sistemelor de sanatate in statele membre ale Uniunii
Europene. Analiza datelor statistice furnizate de E urostat ………………………….p.20
2.1. Notiuni generale privind finantarea sistemelor de sanatate in statele membre ale Uniunii
Europene. ………… …………………………………………… …………………………………………… ……p.20
2.2. Analiza datelor statistice privind finantarea sistemelor de sanatate, la nivelul statelor
membre ale Uniunii Europene……………………………… …………………………………….p.23
2.2.1. Nivelul resurselor financiare alocate pentru finantarea cheltuielilor din sistemele de
sanatate de catre statele membre ale Uniunii Europe ne ……………………………………….. …..p.25
2.2.2. Structura resurselor financiare alocate pent ru finantarea cheltuielilor din sistemele de
sanatate de catre statele membre ale Uniunii Europe ne ……………………………………………. .p.21
2.2.3. Cheltuielile efectuate pentru sistemele de s anatate de catre statele membre ale Uniunii
Europene, dupa functia indeplinita ……………….. …………………………………………… ………….p.24
2.2.4. Cheltuielile efectuate pentru sistemele de s anatate de catre statele membre ale Uniunii
Europene, dupa destinatie ……………………… …………………………………………… …………………p.25
2.2.5. Indicatori de sanatate semnificativi pentru evaluarea sistemelor de sanatate din statele
membre ale Uniunii Europene ………………………………………………… ..……….…p.27
2.2.6. Evolutia numarului de paturi de spital, la n ivelul Uniunii Europene…… ……….….p. 29
Concluzii ………………………………….. …………………………………………… …………………………….p.31
Bibliografie ……………………………….. …………………………………………… ……………………………p.38

4
Introducere
Finantele publice constituie principalul instrument al statului în strângerea si distribuirea
veniturilor statului, urmarind repartizarea acestor a, pe categorii de obiective ale institutiilor
publice ale statului, capabile s ă vin ă în sprijinul nevoilor cet ătenilor.
Finantele publice urmaresc indeplinirea unor sarcin i si obiective precis determinate,
pentru satisfacerea cu mijloace specifice a unor ne cesitati obiective, îndeplinind un rol social si
economic deosebit de important, asigurand mijloacel e financiare pentru functionarea
mecanismului economico-social al statului.
In sistemul fiscal romanesc, sistem de tip declar ativ, principala obligatie care le revine
contribuabililor o constituie declararea si plata i mpozitelor, taxelor si contributiilor sociale pe
care acestia le datoreaza bugetului general consoli dat, administrat de Ministerul Finantelor
Publice prin Agentia Nationala de Administrare Fisc ala.
Unul dintre obiectivele principale ale Agen Ńiei Na Ńionale de Administrare Fiscal ă este
colectarea veniturilor bugetului general consolidat , datorate de contribuabilii persoane juridice și
persoane fizice.
Lucrarea de fata prezinta un subiect de actualitat e in fiscalitatea romaneasca, al carui
cadru legislativ a fost conturat incepand cu anii 2 000 si anume ”Contributiile de asigurari
sociale de sanatate”, cu referire la finantarea sistemului de sanatate, p rin contributii prelevate de
la persoanele fizice care au calitatea de asigurat la sistemul de sanatate si sunt obligate la plata
acestor contributii, precum si obligatiile persoane lor juridice sau altor entitati fara personalitate
juridica, privind calcularea, retinerea la sursa, i nregistrarea in evidentele contabile, declararea la
organul fiscal si plata contributiilor, in conformi tate cu prevederile Codului fiscal si ale Codului
de procedura fiscala.
Legislatia specifica privind finantarea sistemului de sanatate prin contributii sociale este
in continua evolutie, fiind cautat echilibrul intre necesitatea de a asigura un nivel ridicat de
finantare pentru realizarea unui sistem performant de ocrotire a sanatatii (la randul sau, in plin
proces de modernizare) si realizarea unor mecanisme pentru impunerea la plata contributiilor
obligatorii de sanatate, in functie de veniturile r ealizate, a unor categorii largi de contribuabili,
dar si de protejare a categoriilor de persoane defa vorizate, exceptate de la plata contributiei.
Tematica tratata se afla pe agenda de lucru a A.N. A.F., prin intermediul careia se
colecteaza contributiile si este gandita in stransa legatura cu politicile guvernamentale de
crestere a finantarii si modernizarii sistemului de sanatate si cu dezideratul autoritatilor fiscale
privind imbunatatirea colectarii prin cresterea niv elului de conformare voluntara a
contribuabililor si cu programele demarate in acest sens.
Lucrarea este alcatuita din doua parti, in prima p arte fiind facuta o prezentare a
prevederilor legislatiei specifice si consideratii teoretice, iar in partea secunda fiind prezentata
analiza datelor statistice furnizate de Directoratu l pentru statistica a Uniunii Europene –
Eurostat, comparativ, privind finantarea sistemelor de sanatate in statele membre ale Uniunii
Europene.
In Capitolul I intitulat ” Contributiile de asigur ari sociale de sanatate”, am adus în prim
plan prezentarea cadrului legislativ în domeniul as igurarilor sociale de sanatate in Romania,
privind reglementarea acestora, prin Codul fiscal s i prin legislatie specifica (Legea sanatatii,
ordine ale presedintelui CNAS, etc), prezentarea ca tegoriilor de contribuabili, obligati la plata
contributiilor, a categoriilor de contribuabili, ex ceptate de la pl ăta contributiilor la sistemul de
asigur ări sociale de s ănătate, precizarea veniturilor pentru care se datorea z ă contribu Ńia si
cotele de contribu Ńii, precum si alte elemente specifice.
In partea a doua a lucrarii, intitulata ”Finantare a sistemelor de sanatate in statele
membre ale Uniunii Europene. Analiza datelor statis tice furnizate de Eurostat”, am prezentat
si analizat date comparative privind finantarea sis temelor de sanatate in statele membre ale
Uniunii Europene, avand ca sursa portalul Eurostat, pentru statistica, al Uniunii Europene.

5
Din analiza datelor statistice privind finantarea sistemelor de sanatate, rezulta nivelul
resurselor financiare alocate de fiecare stat pentr u finantarea cheltuielilor de sanatate, structura
resurselor financiare alocate si se prezinta indica tori de sanatate semnificativi pentru evaluarea
sistemelor de sanatate din statele membre ale Uniun ii Europene.
Analiza acestor date statistice arata unde se pozi tioneaza Romania, privind finantarea
sistemului national de sanatate, in raport cu celel alte state membre ale Uniunii Europene.
Romania se afla pe ultimul loc intre statele membre ale Uniunii Europene, in ceea ce priveste
finantarea alocata pentru ocrotirea sanatatii. Din acest motiv, precum si din cauza problemelor
de organizare si de natura administrativa, sistemul de s ănătate national se confrunta cu
importante dificultati.
Atat timp cat finantarea sistemului de sanatate nu se va face la nivelul statelor membre
ale Uniunii Europene, vor exista discrepante mari i ntre performanta sistemului de sanatate din
Romania si cele din Uniunea Europeana.
Concluzia este ca reformarea reala a sistemului de sanatate se poate face numai in
conditiile cre șterii nivelului de finan Ńare a sectorul de s ănătate, la nivelul de 8-10% din PIB,
situat la media Uniunii Europene.
Fondurile alocate trebuiesc gestionate eficient, i n conditii de transparenta si buna
administrare, iar sistemul trebuie sa fie reformat, prin utilizarea unor mecanisme de alocare a
resurselor si decontare a cheltuielilor bazate pe p erformanta medicala, eficien Ńa și calitatea
actului medical, in beneficiul intregii societati.

6
CAPITOLUL I
CONTRIBUTIILE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

1.1. Aparitia si dezvoltarea sistemelor de protect ie sociala

Aparitia si dezvoltarea sistemelor de protectie soc iala, are la baza dezvoltarea relatiilor
legate de piata muncii pe fondul dezvoltarii econom ico-sociale, avand drept rezultat formarea
categoriei sociale a salariatilor si devenirea aces teia ca partener social al institutiilor statului.
Dezvoltarea sistemelor de protectie sociala a fost determinata de dezvoltarea categoriei
partenerilor sociali si de aparitia unor noi sistem e de relationare institutionalizate, cu
participarea activa al autoritatii statului. Aparit ie procesului industrializarii si dezvoltarea
categoriei sociale a salariatilor a condus la apari tia unor sisteme de asigurari sociale obligatorii,
in prima faza fiind determinate de criteriul ocupat ional, cu precadere in activitatile industriale,
unde dificultatea conditiilor de munca cât si riscu l social erau maxime.
Pana sa se ajunga la sistemul actual de asigurari s i protectie sociale s-au parcurs anumite
etape, in stransa legatura cu dezvoltarea socio-eco nomica a omenirii, pornind de la forme
incipiente ale asigurarii lucratorilor manuali.
In cursul secolului al XIX-lea au aparut in princ ipalele tari europene industrializate,
primele acte normative in domeniul protectiei socia le, in principal in domeniul asigurarilor
obligatorii de accidente si de invaliditate, de bol i profesionale, avand drept obiectiv asigurarea
pacii sociale si a unui echilibru in viata economic a sociala a statului.
Urmare revolutiei industriale si a dezvoltarii gen erale a societatii, a aparut o categorie
noua, cea a muncitorilor industriali, care era depe ndenta în totalitate de plata regulata a salariilor
si de cuantumul lor si care a inceput sa constienti zeze rolul sau economic si sa se organizeze ca
partener social, in sindicate.
Deoarece contributiile si cotizatiile impuse de as igurarea obligatorie, încarca suplimentar
costul de productie, la inceput au aparut asigurari contra riscurilor mai grave (cum este
accidentul) sau mai putin costisitoare (cum este bo ala) si ulterior au fost legiferate asigurarea
altor riscuri (asigurarea de pensii, care presupun e existenta unor fonduri si cotizatii mari).
Perioada de la sfarsitul sec.al.XIX-lea si pana la inceputul sec.XX reprezinta perioada in
care s-a dezvoltat gandirea privind formarea sistem elor de asigurari sociale si protectie sociala a
lucratorilor. În aceasta perioada a avut loc crista lizarea si clarificarea principiilor privind baza
financiara si resursele financiare pentru protectia sociala.
Ca regula, resursele financiare pentru acoperirea r iscurilor profesionale (legate de
securitatea in munca, igiena si medicina muncii, pe ntru compensarea pierderii capacitatii de
munca provocata de accidente de munca si boli profe sionale) se constituie de catre angajator,
iar pentru alte forme de riscuri sociale costurile cu acoperirea riscurilor se repartizeaza între
angajatori si angajati.
In secolul XX, dezvoltarea economico-sociala gener ala a societatii si in particular
dezvoltarea din punct de vedere cantitativ si calit ativ a pietei muncii, precum si complexitatea
mecanismelor de protectie sociala a lucratorilor în procesul muncii, au impus necesitatea
obiectiva a reglementarii problemelor de protectie sociala a lucratorilor de catre stat. Aceasta s-a
realizat in stransa legatura cu reglementarea probl emelor privind conditiile de munca si
promovarea conceptului de securitate sociala a intr egii populatii si a determinat implicarea
statului în formarea sistemelor de asigurari si asi stenta sociala, de asistenta medicala, de
protectie a muncii si pregatire profesionala.
Datorita dezvoltarii tehnologice a activitatilor p roductive, a organizarii moderne a
productiei industriale prin introducerea proceselor de mecanizare si automatizare, a crescut
complexitatea muncii si au aparut noi conditii de m unca, caracterizate prin scaderea consumului
de energie fizica si cresterea solicitarii neuropsi hice a lucratorilor, ceea ce a condus la scaderea
pretentiilor fata de capacitatea de efort fizic a l ucratorului si la cresterea cerintelor pentru

7
recuperarea aptitudinilor psihice si capacitatii sa le de a se adapta evolutiei conditiilor tehnice ale
productiei. Aceasta tendinta presupune o buna prega tire profesionala, competenta si
responsabilitate sporite, o mai mare disciplina a m uncii, o atentie distributiva si sporita in cursul
activitatii productive, toate ducand in final la su prasolicitare neuropsihica, cresterea
fenomenului imbolnavirilor profesionale, a numarulu i maladiilor neuropsihice si
cardiovasculare, a imbatranirii premature si uzurii organismului uman. Cresterea solicitarii
neuropsihice a adus in prim plan probleme precum co mpensarea consumului neuropsihic, a
caror rezolvare necesita resurse mai mari decat cel e cauzate de consumul fizic, ca asigurarea
timpului pentru odihna zilnica si concediul periodi c, modul de viata, conditiile la locul de
munca, protectia muncii, perfectionarea profesional a, cresterea calitatii vietii populatiei.
Odata cu evolutia societatii umane, s-a incercat r ezolvarea acestor probleme prin
imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale populatiei, crearea unui cadru legislativ
modern privind protectia muncii, prin crearea unor sisteme de asigurare si de protectie sociala,
cu asigurarea accesului larg al populatiei la servi ciile de asistenta medicala, recuperare
medicala, profesionala si sociala.
Dezvoltarea si functionarea sistemelor de protecti e sociala au fost posibile prin
finantarea acestora de catre stat, din surse public e si din alte surse, private. Colectarea si
redistribuirea resurselor se efectueaza prin interm ediul finantelor publice.
Finantele publice sunt necesare, în mod obiectiv si nu subiectiv, deoarece contribuie la
realizarea sarcinilor si functiilor statului, care nu ar putea fi infaptuite fara parghii financiare 1.
Interventia statului in economie, cu ajutorul finan telor, nu are caracter neutru, ci
indeplineste un rol activ, prin repartizarea unei i mportante parti din produsul intern brut, in
scopul satisfacerii nevoilor economice si sociale 2.
Finantele publice sunt utilizate in scopul realizar ii dezvoltarii economice si sociale a tarii
intr-un cadru echilibrat 3.

1.2 Necesitatea si rolul asigurarilor sociale de sa natate

Asigurarile sociale de sanatate constituie acea com ponenta a sistemului asigurarilor
sociale, care vizeaza riscul pierderii starii de sa natate, al îmbolnavirii populatiei.
Starea de boala este o situatie de fapt nefavorabil a, care poate fi prevenita prin
promovarea unor politici sociale corespunzatoare, r espectiv existenta unui sistem de sanatate
care sa asigure mentinerea, tratarea si recuperarea starii de sanatate a populatiei.
Starea de sanatate, reprezinta o buna stare a organ ismului uman, pe plan fizic, psihic si
social, caracterizata prin absenta bolilor si a afe ctiunilor invalidante. Starea de sanatate a
populatiei reprezinta un indicator al nivelului de dezvoltare a societatii si al standardului de
viata al populatiei. Conceptul de bunastarea social a este strans legat de cel de ocrotire si
asistenta sociala si in domeniul sanatatii.
Starea de sanatatea a populatiei active constituie una dintre resursele economice ale
societatii, intrucat aceasta influienteaza capacita tea de munca a lucratorilor, cu implicatii asupra
productivitatii muncii si rezultatelor economice al e activitatilor desfasurate. Acest continut
economic al starii de sanatate a populatiei determi na importanta socio-economica a ocrotirii
starii de sanatate a populatiei si implicit a dezvo ltarii unui sistem coerent si eficient de asigurari
sociale de sanatate.
Asigur ările sociale de s ănătate reprezint ă principalul sistem de ocrotire a s ănătăŃii
popula Ńiei, prin asigurarea unui pachet de servicii de baz a.

____________________
1 Maria Carmen Bucur – Finantele publice in etapa ac tuala, Publicatia „Legea si viata” nr.11/2006, Chis inau, pag.42,
2 Ibidem, pag.44,
3 Ibidem, pag.45,

8
Asigur ările sociale pentru s ănătate constituie un sistem de rela Ńii economico-sociale de
ocrotire a s ănătăŃii popula Ńiei, sunt obligatorii și func Ńioneaz ă descentralizat pe baza principiului
solidarit ăŃii sociale și a subsidiarit ăŃii în colectarea și utilizarea fondurilor precum și a dreptului
alegerii libere de c ătre asigurat a medicului, a unit ăŃii medico-sanitare și a casei de asigur ări
pentru s ănătate .
Având în vedere dispozi Ńiile legale în vigoare se pot defini asigur ările sociale de
sănătate ca un ansamblu de norme juridice prin care se reglementeaz ă îngrijirea medical ă a
salaria Ńilor și a altor categorii de persoane prin intermediul se rviciilor medicale,
medicamentelor, materialelor sanitare și dispozitivelor medicale, urm ărindu-se îndeplinirea de
calitate a acestor presta Ńii de c ătre casele de asigur ări sociale de s ănătate ce func Ńioneaz ă pe baza
fondurilor constituite în acest scop .4
Conform definitiei date in dic Ńionarul explicativ al limbii române, prin ocrotirea
sănătăŃii se în Ńelege un complex de m ăsuri luate de stat pentru prevenirea bolilor, înt ărirea și
refacerea s ănătăŃii, prelungirea vie Ńii și a capacit ăŃii de munc ă a oamenilor .

Existenta sistemului public national de asigurari sociale de sanatate se intemeiaza pe
principiul solidaritatii sociale, conform caruia to ti membrii societatii contribuie solidar la
finantarea sistemului, isi asuma reciproc obligatii dar si beneficiaza de drepturi egale in ceea ce
priveste prevenirea, limitarea sau inlaturarea risc urilor sociale constituite de accidentele de
munca, starea de boala, de invaliditate sau de pier dere a capacitatii de munca. 5
Un alt principiu care sta la baza sistemului publi c national de asigurari sociale de
sanatate este cel al unicitatii. Potrivit acestui p rincipiu, statul a organizat un singur sistem publi c
national de asigurari sociale, garantat de stat, ba zat norme de drept, pentru diminuarea riscurilor
sociale care pot apare in situatia existentei unor sisteme multiple de asigurari sociale de stat, un
sistem unitar fiind mai simplu de organizat, admini strat, finantat si controlat. De asemenea,
sistemul asigurarilor sociale de sanatate se inteme iaza pe principiul obligativitatii, potrivit
caruia, toate persoanele participante sunt obligate sa contribuie financiar pentru a beneficia de
serviciile de asigurari sociale de sanatate. Confo rm acestui principiu, asiguratii au obligatia sa
contribuie la finantarea sistemului de sanatate pri n plata de contributii de asigurari sociale de
sanatate si au dreptul sa beneficieze de servicii d e ocrotire a sanatatii. Principiul egalitatii are i n
vedere faptul ca persoanele asigurate beneficiaza d e aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii
daca indeplinesc aceleasi conditii prevazute de leg e. Principiul autonomiei si descentralizarii
presupune ca asigurarile sociale de sanatate se ad ministreaza prin organe competente. In acest
scop, s-a infiintat Casa Nationala a Asigurarilor d e Sanatate, organism insarcinat cu
administrarea legislatiei in domeniul asigurarilor sociale de sanatate, competent cu organizarea
si administrarea sistemului public de asigurari soc iale de sanatate din Romania.

In Constitu Ńia României se prevede la art. 34 faptul ca drept ul cetatenilor la ocrotirea
sănătăŃii este garantat, iar statul este obligat s ă ia m ăsuri pentru asigurarea igienei și s ănătăŃii
publice si pentru organizarea asisten Ńei medicale și a sistemului de asigur ări sociale pentru
boal ă, accidente, maternitate și recuperare, controlul exercit ării profesiilor medicale și a
activit ăŃilor paramedicale, precum și alte m ăsuri de protec Ńie a s ănătăŃii fizice și mentale a
persoanei, care se stabilesc potrivit legii.
"Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat. Stat ul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea
igienei si a sanatatii publice. Organizarea asisten tei medicale si a sistemului de asigurari
sociale pentru boala, accidente, maternitate si rec uperare, controlul exercitarii profesiilor

_________________________________
4 Ion Plumb, A.S.E. Bucuresti, Serviciile de s ănătate și asigur ările sociale de s ănătate,
5 Claudiu George BOCEAN, Consideratii privind buget ul Fondului national unic de asigurari sociale de s anatate,- revista
„Raporturi de munca“ nr. 5/2013– editata de „Tribun a economica“,

9
medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si
mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii." 6
Statul este garantul drepturilor populatiei exercit ate prin sistemul public de asigurari
sociale. Statul sprijina sistemul asigurarilor soci ale in situatii de dificultate, prin acoperirea
deficitelor financiare, potrivit prevederilor legii .
Dreptul constitu Ńional la ocrotire sociala se regaseste in dispozi Ńiile unor acte
interna Ńionale în domeniul s ănătăŃii.
Astfel, in „Declara Ńia universal ă a drepturilor omului”, adoptat ă la 10 decembrie 1948
de Adunarea General ă a Organiza Ńiei Na Ńiunilor Unite, se prevede la articolul 25, c ă orice
persoan ă are dreptul la un nivel de via Ńă corespunz ător asigur ării s ănătăŃii sale, la îngrijire
medical ă și la serviciile sociale necesare.
Adunarea General ă a O.N.U. a adoptat la 19 decembrie 1966, Pactul in terna Ńional cu
privire la drepturile economice sociale și culturale, care stipuleaza dreptul pe care îl ar e orice
persoan ă la securitate social ă, inclusiv la asigur ări sociale (la articolul 9) precum si dreptul pe
care îl are orice persoan ă de a se bucura de cea mai bun ă s ănătate fizic ă și psihica pe care o
poate atinge (la articolul 12).

1.3. Evolutia sistemului asigurarilor sociale de sa natate in Romania

In tara noastra, asigur ările sociale de s ănătate au fost reglementate odat ă cu adoptarea
Legii nr. 145/1997, ca o nou ă form ă alternativa de asigur ări sociale de stat, al ături de cele
existente la acel moment. Aceasta a constituit o pr ima etapa in reformarea sistemului de
protectie a sanatatii in tara noastra, ca obiectiv de interes social major, fiind parte integrant ă din
sistemul securit ăŃii sociale. Sistemul national de sanatate are drept obiective accesul persoanelor
la servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, in vederea asigurarii unei bune stari
de sanatate a populatiei.
La momentul actual, domeniul s ănătăŃii publice este reglementat prin Legea nr. 95
republicat ă, din 14 aprilie 2006, privind reforma în domeniul s ănătăŃii.
La art. 2 si 3 din Legea nr. 95 din 2006 se preved e responsabilitatea societ ăŃii pentru
sănătatea public ă, ca principiu care sta la baza asisten Ńei de s ănătate public ă, precum si care sunt
autoritatile publice centrale (Ministerul Sanatatii , Casa Nationala de Asigurari de Sanatate) si
locale cu atributii in domeniul sanatatii publice:
“Art. 2 – (1) Asisten Ńa de s ănătate public ă reprezint ă efortul organizat al societ ăŃii în
vederea protej ării și promov ării s ănătăŃii popula Ńiei. Asisten Ńa de s ănătate public ă se realizeaz ă
prin ansamblul m ăsurilor politico-legislative, al programelor și strategiilor adresate
determinan Ńilor st ării de s ănătate, precum și prin organizarea institu Ńiilor pentru furnizarea
tuturor serviciilor necesare.
(2) Scopul asisten Ńei de s ănătate public ă îl constituie promovarea s ănătăŃii, prevenirea
îmboln ăvirilor și îmbun ătăŃirea calit ăŃii vie Ńii.
(3) Strategia sistemului s ănătăŃii publice urm ăre ște asigurarea s ănătăŃii popula Ńiei în
cadrul unor comunit ăŃi s ănătoase.
(4) Asisten Ńa de s ănătate public ă este o component ă a sistemului de s ănătate public ă.
(5) Ministerul S ănătăŃii reprezint ă autoritatea central ă în domeniul s ănătăŃii publice.
(6) Asisten Ńa de s ănătate public ă este coordonat ă de c ătre Ministerul S ănătăŃii și se
realizeaz ă prin toate tipurile de unit ăŃi sanitare de stat sau private, constituite și organizate
conform legii.
(7) Responsabilitatea pentru asigurarea s ănătăŃii publice revine Ministerului S ănătăŃii,
direc Ńiilor de s ănătate public ă jude Ńene și a municipiului Bucure ști și altor structuri de
specialitate ale Ministerului S ănătăŃii, Casei Na Ńionale de Asigur ări de S ănătate, denumit ă în

________________________
6 Constitutia Romaniei, art.34,

10
continuare CNAS, structurilor de specialitate din c adrul ministerelor și institu Ńiilor cu re Ńea
sanitar ă proprie, precum și autorit ăŃilor din administra Ńia public ă local ă.
(8) Asisten Ńa de s ănătate public ă este garantat ă de stat și finan Ńat ă de la bugetul de
stat, bugetele locale, bugetul Fondului na Ńional unic de asigur ări sociale de s ănătate sau din
alte surse, dup ă caz, potrivit legii.
Art. 3 – Protec Ńia s ănătăŃii publice constituie o obliga Ńie a autorit ăŃilor administra Ńiei
publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice.” 7
Asa cum se precizeaza in Legea nr.95/2006, privind reforma în domeniul s ănătăŃii,
principalele obiective ale sistemului de asigur ări sociale de s ănătate le constituie protejarea
asigura Ńilor fa Ńă de costurile serviciilor medicale în caz de boal ă sau accident si asigurarea
protec Ńiei asigura Ńilor în mod universal, echitabil și nediscriminatoriu, în condi Ńiile utiliz ării
eficiente a Fondului na Ńional unic de asigur ări sociale de s ănătate.
Asigur ările sociale de s ănătate sunt obligatorii și func Ńioneaz ă ca un sistem unitar, avand
la baza urm ătoarele principii:
– alegerea liber ă de c ătre asigura Ńi a casei de asigur ări;
– solidaritate și subsidiaritate în constituirea și utilizarea fondurilor;
– alegerea liber ă de c ătre asigura Ńi a furnizorilor de servicii medicale, de medicamen te și de
dispozitive medicale, în condi Ńiile prezentei legi și ale contractului-cadru;
– descentralizarea și autonomia în conducere și administrare;
– participarea obligatorie la plata contribu Ńiei de asigur ări sociale de s ănătate pentru formarea
Fondului na Ńional unic de asigur ări sociale de s ănătate;
– participarea persoanelor asigurate, a statului și a angajatorilor la managementul Fondului
na Ńional unic de asigur ări sociale de s ănătate;
– acordarea unui pachet de servicii medicale de baz ă, în mod echitabil și nediscriminatoriu,
oric ărui asigurat;
– transparen Ńa activit ăŃii sistemului de asigur ări sociale de s ănătate;
– libera concuren Ńă între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigur ări de s ănătate.
Asigur ările sociale de s ănătate obligatorii pot coexista cu alte forme de asig urare a
sănătăŃii, care nu sunt obligatorii și pot fi oferite voluntar de societatile de asigura re autorizate
conform legii, ca asigurari voluntare complementare sau suplimentare de s ănătate, care pot
acoperi riscurile individuale în situa Ńii speciale, pe lâng ă serviciile acoperite de asigur ările
sociale de s ănătate. Existenta acestor asigurari voluntare de s ănătate nu exclude obliga Ńia de a
pl ăti contribu Ńia pentru asigurarea social ă de s ănătate obligatorie.

1.4. Fondul na Ńional unic de asigur ări sociale de s ănătate

La art.265 din Legea nr. 95/2006 se prevede constit uirea Fondului na Ńional unic de
asigur ări sociale de s ănătate, pentru finantarea serviciilor medicale, a med icamentelor și
dispozitivelor medicale:
“Art. 265 – (1) Fondul se formeaz ă din:
a) contribu Ńii ale persoanelor fizice și juridice;
b) subven Ńii de la bugetul de stat;
c) dobânzi, dona Ńii, sponsoriz ări, venituri ob Ńinute din exploatarea patrimoniului CNAS și
caselor de asigur ări, precum și alte venituri, în condi Ńiile legii;
d) sume din veniturile proprii ale Ministerului S ănătăŃii.
(2) Colectarea contribu Ńiilor persoanelor juridice și fizice care au calitatea de angajator,
precum și a contribu Ńiilor datorate de persoanele fizice obligate s ă se
asigure se face de c ătre Ministerul Finan Ńelor Publice, prin ANAF și organele fiscale
subordonate acesteia, potrivit prevederilor Codului de procedur ă fiscal ă.
_________ ________________________
7 Legea nr.95/2006 a reformei in sanatate, art.2 si art.3

11
(3) În mod excep Ńional, în situa Ńii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetulu i fondului,
dup ă epuizarea fondului de rezerv ă veniturile bugetului fondului se completeaz ă cu sume care
se aloc ă de la bugetul de stat.
(4) Fondul de rezerv ă se constituie în anii în care bugetul fondului est e excedentar, nu
prime ște sume în completare de la bugetul de stat potrivi t alin. (3) și se constituie numai dup ă
acoperirea deficitelor din anii preceden Ńi ale bugetului fondului.”8
Tot aici, la alin.(5) se prevede faptul ca venituri le asupra c ărora se stabile ște contribu Ńia pentru
concedii și indemniza Ńii de asigur ări sociale de s ănătate și cota de contribu Ńie sunt prev ăzute în
Codul fiscal.
De asemenea, exista sume primite de la Uniunea Euro peana,care provin in principal din
urmatoarele surse de finantare externa:
– Fondul European de Dezvoltare Regionala;
– Fondul Social European;
– alte facilitati si instrumente postaderare.
La art.266, 267 si 268 din Legea nr. 95/2006 se pr evede, pentru persoanele asigurate,
obligatia platii contributiei de asigurari sociale de sanatate:
“Art. 266 – (1) Persoana asigurat ă are obliga Ńia pl ăŃii unei contribu Ńii b ăne ști lunare pentru
asigur ările de s ănătate, cu excep Ńia persoanelor prev ăzute la art. 224 alin. (1).
(2) Veniturile asupra c ărora se stabile ște contribu Ńia de asigur ări sociale de s ănătate sunt
prevazutein Codul fiscal.
(3) Persoanele fizice cu venituri lunare din pe nsii al c ăror cuantum dep ăș ește valoarea,
întregit ă prin rotunjire în plus la un leu, a unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal
respectiv datoreaz ă contribu Ńia lunar ă pentru asigur ările sociale de s ănătate, calculat ă
potrivit prevederilor Codului fiscal, cu modific ările și complet ările ulterioare
Art. 267 – (1) Persoanele juridice sau fizice c are au calitatea de angajator au obliga Ńia s ă
calculeze și s ă vireze la fond contribu Ńia stabilit ă de lege datorat ă pentru asigurarea s ănătăŃii
personalului din unitatea respectiv ă.
Art. 268 – (1) Pentru beneficiarii indemniza Ńiei de șomaj contribu Ńia se calculeaz ă și se vireaz ă
odat ă cu plata drepturilor b ăne ști asupra c ărora se calculeaz ă de c ătre cei care efectueaz ă
plata acestor drepturi.
(2) Persoanele care au obliga Ńia de a se asigura și nu pot dovedi plata contribu Ńiei sunt
obligate, pentru a ob Ńine calitatea de asigurat:
a) s ă achite contribu Ńia legal ă lunar ă pe ultimele 6 luni, dac ă nu au realizat venituri
impozabile pe perioada termenelor de prescrip Ńie privind obliga Ńiile fiscale, calculat ă la
salariul minim brut pe Ńar ă în vigoare la data pl ăŃii, calculându-se major ări de întârziere;” 9

Utilizarea și administrarea Fondului na Ńional unic de asigur ări sociale de s ănătate se face
in conditiile prevazute la art.271 din Legea nr. 95 /2006, astfel:

“Art. 271 – (1) Sumele colectate în condi Ńiile art. 265 alin. (2) se utilizeaz ă astfel:
a) pentru plata serviciilor medicale, medicamen telor, materialelor sanitare și a dispozitivelor
medicale, inclusiv a celor acordate în baza documen telor interna Ńionale cu prevederi în
domeniul s ănătăŃii la care România este parte;
b) o cot ă de 3% pentru cheltuielile de administrare, func Ńionare și de capital ale CNAS și
caselor de asigur ări de s ănătate. Prin legile bugetare anuale se poate aproba d ep ăș irea limitei
de 3%;
c) fondul de rezerv ă în cot ă de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS , în condi Ńiile
prev ăzute la art. 265 alin. (4).

________________________
8 Legea nr.95/2006 a reformei in sanatate, art.265
9 Legea nr.95/2006 a reformei in sanatate, art.267-2 68;

12
(2) Veniturile fondului se utilizeaz ă și pentru plata indemniza Ńiilor de asigur ări sociale de
sănătate în condi Ńiile legii.” 10
Cheltuielile curente prevazute in bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate au multiple utilizari:
– cheltuieli de personal;
– bunuri si servicii;
– dobanzi;
– proiecte cu finantare din fonduri externe;
– asistenta sociala;
– active nefinanciare.
La art. 274, alin.(1) din Legea nr. 95/2006, se pre vede faptul ca bugetul Fondului
na Ńional unic de asigur ări sociale de s ănătate se aprob ă de Parlament, la propunerea Guvernului,
ca anex ă la legea bugetului de stat.

1.5. Reglementarea colectarii contributiilor de asi gurari sociale de sanatate, prin Codul
fiscal

1.5.1. Caracterul obligatoriu al contributiilor de asigur ări sociale de s ănătate

Contributiile de asigur ări sociale de s ănătate (denumite in continuare C.A.S.S.) sunt
contribu Ńii sociale obligatorii, datorate bugetului Fondului na Ńional unic de asigur ări sociale de
sănătate, care sunt reglementate prin Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal
(denumit in continuare Codul fiscal), la Titlul V- Contribu Ńii sociale obligatorii.
La art.2 din Codul fiscal se prevede care sunt impo zitele, taxele și contribu Ńiile sociale
obligatorii, reglementate de Codul fiscal :
“ Art. 2 – Impozitele, taxele și contribu Ńiile sociale obligatorii reglementate de Codul fisc al (1)
Impozitele și taxele reglementate prin prezentul cod sunt urm ătoarele:
a) impozitul pe profit;
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilo r;
c) impozitul pe venit;
d) impozitul pe veniturile ob Ńinute din România de nereziden Ńi;
e) impozitul pe reprezentan Ńe;
f) taxa pe valoarea ad ăugat ă;
g) accizele;
h) impozitele și taxele locale;
i) impozitul pe construc Ńii.
(2) Contribu Ńiile sociale obligatorii reglementate prin prezentu l cod sunt urm ătoarele:
a) contribu Ńiile de asigur ări sociale datorate bugetului asigur ărilor sociale de stat;
b) contribu Ńiile de asigur ări sociale de s ănătate datorate bugetului Fondului na Ńional unic de
asigur ări sociale de s ănătate ;
c) contribu Ńia pentru concedii și indemniza Ńii de asigur ări sociale de s ănătate datorat ă de
angajator bugetului Fondului na Ńional unic de asigur ări sociale de s ănătate;
d) contribu Ńiile asigur ărilor pentru șomaj datorate bugetului asigur ărilor pentru șomaj;
e) contribu Ńia de asigurare pentru accidente de munc ă și boli profesionale datorat ă de
angajator bugetului asigur ărilor sociale de stat;
f) contribu Ńia la Fondul de garantare pentru plata crean Ńelor salariale, datorat ă de
persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006

________________________
10 Legea nr.95/2006 a reformei in sanatate, art.271;

13
privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata cre an Ńelor salariale, cu
modific ările ulterioare.” 11
Conform prevederilor Codului fiscal, contribu Ńiile de asigur ări sociale de s ănătate
datorate bugetului Fondului na Ńional unic de asigur ări sociale de s ănătate, sunt contributii
obligatorii.

1.5.2. Categoriile de contribuabili, pl ătitori de venit la sistemul de asigur ări sociale de
sănătate

La art. 153 din Codul fiscal sunt prevazute pers oanele care au calitatea de contribuabili
pl ătitori de venit la sistemul de asigur ări sociale de s ănătate, cu respectarea prevederilor
legisla Ńiei europene aplicabile în domeniul securit ăŃii sociale, precum și ale acordurilor privind
sistemele de securitate social ă la care România este parte, dup ă caz.
a) cet ăŃenii români cu domiciliul în Ńar ă;
b) cet ăŃenii str ăini și apatrizii care au solicitat și au ob Ńinut prelungirea dreptului de ședere
temporar ă ori au domiciliul în România;
c) cet ăŃenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spa Ńiului Economic European și ai
Confedera Ńiei Elve Ńiene care nu de Ńin o asigurare încheiat ă pe teritoriul altui stat membru
produce efecte pe teritoriul României, care au soli citat și au ob Ńinut dreptul de a sta în România
pentru o perioad ă de peste 3 luni;
d) persoanele din statele membre ale Uniunii Eu ropene, Spa Ńiului Economic European și
Confedera Ńia Elve Ńian ă care îndeplinesc condi Ńiile de lucr ător frontalier și desf ăș oar ă o activitate
salariat ă sau independent ă în România și care rezid ă în alt stat membru în care se întorc de
regul ă zilnic ori cel pu Ńin o dat ă pe s ăpt ămân ă;
e) pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România și care î și
stabilesc re ședin Ńa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europen e;
f) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
g) Agen Ńia Na Ńional ă pentru Ocuparea For Ńei de Munc ă, prin agen Ńiile pentru ocuparea
for Ńei de munc ă jude Ńene și a municipiului Bucure ști, pentru persoanele care beneficiaz ă de
indemnizaŃie de șomaj;
h) Agen Ńia Na Ńional ă pentru Pl ăŃi și Inspec Ńie Social ă, care administreaz ă și gestioneaz ă
presta Ńiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin a gen Ńiile jude Ńene pentru presta Ńii sociale,
pentru persoanele care beneficiaz ă de indemniza Ńie pentru cre șterea copilului;
i) Agen Ńia Na Ńional ă pentru Pl ăŃi și Inspec Ńie Social ă, care administreaz ă și gestioneaz ă
presta Ńiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin a gen Ńiile jude Ńene pentru presta Ńii sociale,
pentru persoanele care beneficiaz ă de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privi nd venitul
minim garantat;
j) Casa Na Ńional ă de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pens ii și casele sectoriale de
pensii, pentru persoanele care realizeaz ă venituri din pensii, precum și pentru persoanele
preluate în plata indemniza Ńiilor pentru incapacitate temporar ă de munc ă ca urmare a unui
accident de munc ă sau a unei boli profesionale;
k) alte entit ăŃi care pl ătesc venituri din pensii;
l) Ministerul Justi Ńiei, prin unit ăŃile sistemului administra Ńiei penitenciare, pentru
persoanele care execut ă o pedeaps ă privativ ă de libertate sau se afl ă în arest preventiv în
unit ăŃile penitenciare;
m) Ministerul Afacerilor Interne, pentru str ăinii afla Ńi în centrele de cazare în vederea
return ării ori expulz ării, precum și pentru cei care sunt victime ale traficului de pe rsoane, care se
afl ă în timpul procedurilor necesare stabilirii identit ăŃii și sunt caza Ńi în centrele special
amenajate potrivit legii;
________________________
11 Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, art.2;

14
n) Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru perso nalul monahal al cultelor recunoscute,
dac ă nu realizeaz ă venituri din munc ă, pensie sau din alte surse;
o) autorit ăŃile administra Ńiei publice locale, pentru persoanele, cet ăŃeni români, care sunt
victime ale traficului de persoane, pentru o perioa d ă de cel mult 12 luni, dac ă nu au venituri.
Tot in conformitate cu prevederile art.153 din C odul fiscal, persoanele care de Ńin o
asigurare pentru boal ă și maternitate în sistemul de securitate social ă din alt stat membru al
Uniunii Europene, valabila pe teritoriul României, trebuie sa faca dovada valabilit ăŃii asigur ării,
în conformitate cu procedura stabilit ă prin ordin comun al pre ședintelui A.N.A.F. și al Casei
Na Ńionale de Asigur ări de S ănătate si nu au obligatia de a contribui la sistemul de asigur ări
sociale de s ănătate din Romania.

1.5.3. Categoriile de contribuabili, exceptate de l a plata contributiilor la sistemul de
asigur ări sociale de s ănătate

La art.154 din Codul fiscal, se prevad categoriil e de persoane fizice care sunt exceptate
de la plata contribu Ńiei de asigur ări sociale de s ănătate, dupa cum urmeaza:
a) copiii pân ă la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pân ă la vârsta de 26 de ani, dac ă sunt
elevi, inclusiv absolven Ńii de liceu, pân ă la începerea anului universitar, dar nu mai mult
de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studen Ńii, precum și persoanele care
urmeaz ă modulul instruirii individuale, pe baza cererii lo r, pentru a deveni solda Ńi sau
grada Ńi profesioni ști.
b) tinerii cu vârsta de pân ă la 26 de ani care provin din sistemul de protec Ńie a copilului.
c) so Ńul, so Ńia și p ărin Ńii f ără venituri proprii, afla Ńi în între Ńinerea unei persoane asigurate;
d) persoanele ale c ăror drepturi sunt stabilite prin legislatia specifi ca privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate din motive politic e de dictatura comunista, veteranii de r ăzboi,
invalizii și v ăduvele de r ăzboi, persoanele care au efectuat stagiul militar î n cadrul Direc Ńiei
Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 19 61, revolutionarii participanti la Revolutia
Romana din decembrie 1989 și la revolta muncitoreasc ă anticomunist ă de la Bra șov din
noiembrie 1987;
e) persoanele cu handicap, pentru veniturile ob Ńinute în baza Legii nr. 448/2006, republicat ă,
cu modific ările și complet ările ulterioare;
f) bolnavii cu afec Ńiuni incluse în programele na Ńionale de s ănătate stabilite de Ministerul
SănătăŃii, pân ă la vindecarea respectivei afec Ńiuni, dac ă nu realizeaz ă venituri asupra c ărora se
datoreaz ă contribu Ńia;
g) femeile îns ărcinate și l ăuzele, dac ă nu realizeaz ă venituri asupra c ărora se datoreaz ă
contribu Ńia sau dac ă nivelul lunar al acestora este sub valoarea salari ului de baz ă minim brut pe
Ńar ă.
Dac ă persoanele fizice enumerate mai sus realizeaz ă venituri din salarii sau asimilate
salariilor, venituri din activit ăŃi independente, venituri din activit ăŃi agricole, silvicultur ă și
piscicultur ă, pentru aceste venituri datoreaz ă contribu Ńie;
Incadrarea persoanelor fizice în condi Ńiile privind realizarea de venituri se face prin
înregistrarea acestora la Casa Na Ńional ă de Asigur ări de S ănătate, în Registrul unic de eviden Ńă
al asigura Ńilor din Platforma informatic ă din asigur ările de s ănătate, prevazut la art. 224 alin. (1)
din Legea nr. 95/2006 si transmiterea datelor catre A.N.A.F.

1.5.4. Veniturile pentru care se datoreaz ă contribu Ńia si cotele de contribu Ńii

Veniturile pentru care se datoreaz ă contribu Ńia si cotele de contribu Ńii sunt prevazute la
art.155, respectiv art.156 din Codul fiscal.
Astfel, pl ătitorii de venit la sistemul de asigur ări sociale de s ănătate, datoreaz ă, dup ă caz,
contribu Ńii de asigur ări sociale de s ănătate pentru urm ătoarele categorii de venituri:

15
– venituri din salarii sau asimilate salariilor ;
– venituri din pensii;
– venituri din activit ăŃi independente;
– venituri din asocierea cu o persoan ă juridic ă;
– venituri din cedarea folosin Ńei bunurilor;
– venituri din investi Ńii;
– venituri din activit ăŃi agricole, silvicultur ă și piscicultur ă;
– venituri din alte surse;
– indemniza Ńii de șomaj;
– indemniza Ńii pentru cre șterea copilului;
– ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/ 2001, cu modific ările și complet ările ulterioare;
– indemniza Ńii pentru incapacitate temporar ă de munc ă drept urmare a unui accident de munc ă
sau unei boli profesionale.
Cotele de contribu Ńii de asigur ări sociale de s ănătate sunt urm ătoarele:
a) 5,5% pentru contribu Ńia individual ă;
b) 5,2% pentru contribu Ńia datorat ă de angajator .

1.5.5. Calculul, declararea la organul fiscal si im punerea de catre acesta a veniturilor
pentru care se datoreaza contribu Ńii de asigur ări sociale de s ănătate

Potrivit prevederilor art.168 din Codul fiscal, pe rsoanele fizice și juridice care au
calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora , precum și institu Ńiile au obliga Ńia de a calcula
și de a re Ńine la surs ă contribu Ńiile individuale de asigur ări sociale de s ănătate, precum și
obliga Ńia de a calcula contribu Ńiile de asigur ări sociale de s ănătate datorate de ace știa, dup ă caz.
Contribu Ńiile de asigur ări sociale de s ănătate individuale calculate și reŃinute, se pl ătesc, pân ă la
data de 25 inclusiv a lunii urm ătoare celei pentru care se pl ătesc veniturile sau pân ă la data de 25
inclusiv a lunii urm ătoare trimestrului pentru care se datoreaz ă, dup ă caz, împreun ă cu
contribu Ńia angajatorului ori a persoanelor asimilate angaja torului, datorat ă potrivit legii.
Calculul contribu Ńiilor de asigur ări sociale de s ănătate individuale se realizeaz ă prin
aplicarea cotei 5,5% asupra bazelor lunare de calcu l.
Calculul contribu Ńiilor de asigur ări sociale de s ănătate datorate de angajatori sau
persoane asimilate acestora se realizeaz ă prin aplicarea cotei de 5,2% asupra bazei lunare d e
calcul.
Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau pers oanele asimilate
acestora si institu Ńiile, precum și persoanele persoanelor fizice care realizeaz ă venituri din
activit ăŃi independente, din asocieri f ără personalitate juridic ă sau din cedarea folosin Ńei
bunurilor, sunt obligate s ă depun ă lunar, declara Ńia fiscala privind veniturile realizate.
Persoanele fizice prev ăzute mai sus sunt obligate s ă efectueze în cursul anului pl ăŃi
anticipate cu titlu de contribu Ńii de asigur ări sociale de s ănătate care se stabilesc de organul
fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza declara Ńiei de venit estimat sau a declara Ńiei
privind venitul realizat. Baza de calcul al contrib u Ńiei de asigur ări sociale de s ănătate se
eviden Ńiaz ă lunar în decizia de impunere, iar plata se efectue az ă trimestrial, în 4 rate egale, pân ă
la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare t rimestru.
Obliga Ńiile anuale de plat ă a contribu Ńiei de asigur ări sociale de s ănătate datorate de
persoanele fizice men Ńionate, se determin ă de organul fiscal competent, prin decizie de
impunere anual ă, pe baza declara Ńiei fiscale depuse de persoanele fizice.
Categoriile de persoane care au obliga Ńia de a efectua pl ăŃi anticipate cu titlu de
contribu Ńii de asigur ări sociale de s ănătate, sunt precizate la art.174 din Codul fiscal si anume:
– persoanele fizice care realizeaz ă venituri din activit ăŃi independente;
– persoanele fizice care realizeaz ă venituri din agricultur ă, silvicultur ă sau piscicultur ă;

16
– persoanele fizice care realizeaz ă venituri din cedarea folosin Ńei bunurilor, cu excep Ńia
veniturilor din arend ă;
– pl ătitorii de venituri pentru persoanele fizice care r ealizeaz ă venituri din drepturi de proprietate
intelectual ă, din asocierea cu o persoan ă juridic ă, precum și din arendarea bunurilor agricole,
impozitate în regim de re Ńinere la surs ă.
Potrivit art.179 din Codul fiscal, organul fiscal c ompetent are obliga Ńia stabilirii
contribu Ńiei anuale de asigur ări sociale de s ănătate datorate de persoanele fizice care realizeaz ă,
într-un an fiscal, venituri din urm ătoarele categorii:
– venituri din activit ăŃi independente;
– venituri din activit ăŃi agricole, silvicultur ă, piscicultur ă;
– venituri din asocierea cu o persoan ă juridic ă;
– venituri din cedarea folosin Ńei bunurilor;
– venituri din investi Ńii;
– venituri din alte surse.
Contribu Ńia anual ă de asigur ări sociale de s ănătate se stabile ște, de organul fiscal
competent, în anul urm ător celui de realizare a veniturilor, prin decizie de impunere anual ă
pentru stabilirea contribu Ńiei de asigur ări sociale de s ănătate, pe baza informa Ńiilor din
declara Ńiile fiscale privind veniturile realizate, precum și pe baza informa Ńiilor din eviden Ńa
fiscal ă, dup ă caz. Contribu Ńia anual ă se calculeaz ă prin aplicarea cotei individuale asupra bazei
anuale de calcul, determinat ă ca sum ă a bazelor lunare de calcul asupra c ărora se datoreaz ă
contribu Ńia de asigur ări sociale de s ănătate, aferente veniturilor declarate. Baza anual ă de calcul
nu poate fi mai mic ă decât valoarea a dou ăsprezece salarii de baz ă minime brute pe Ńar ă și nici
mai mare decât valoarea a de 5 ori câ știgul salarial mediu brut înmul Ńit ă cu 12 luni. În cazul
persoanelor fizice care realizeaz ă atât venituri dintre cele prev ăzute mai sus, cât și venituri din
salarii sau asimilate salariilor, baza anual ă de calcul al contribu Ńiei de asigur ări sociale de
sănătate utilizat ă la încadrarea în plafonul minim prev ăzut se determin ă ca sum ă a tuturor
bazelor lunare de calcul asupra c ărora se datoreaz ă contribu Ńia de asigur ări sociale de s ănătate.

1.5.6. Contributia de asigur ări sociale de s ănătate datorata de persoanele care nu
realizeaza venituri

La art.180 din Codul fiscal, este reglementata plat a contributiilor sociale de
sanatate obligatorii, de catre persoanele fizice ca re nu realizeaz ă venituri. Persoanele fizice care
nu realizeaz ă venituri de natura celor men Ńionate anterior și nu se încadreaz ă în categoriile de
persoane exceptate de la plata contribu Ńiei sau în categoriile de persoane pentru care plat a
contribu Ńiei se suport ă din alte surse, datoreaz ă, lunar, contribu Ńie de asigur ări sociale de
sănătate și au obliga Ńia s ă solicite înregistrarea la organul fiscal competent , în termen de 15 zile
de la data la care se încadreaz ă în aceast ă categorie. Contribu Ńia se calculeaz ă prin aplicarea
cotei individuale de contribu Ńie de 5,5% asupra bazei de calcul reprezentând valo area salariului
minim brut pe Ńar ă și se datoreaz ă pe toat ă perioada în care sunt încadrate în aceast ă categorie.
Prevederile art.180 din Codul fiscal au fost modi ficate prin art.I, pct.3 din Legea nr.
112/2016 privind aprobarea Ordonan Ńei de urgen Ńă a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea
și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor m ăsuri bugetare, in
vigoare de la data de 02.06.2016, dupa cum urmeaza:
”(1) Persoanele fizice care nu realizeaz ă venituri de natura celor men Ńionate la art. 155
sau care realizeaz ă venituri lunare exclusiv din investi Ńii și/sau din alte surse ale c ăror baze
lunare de calcul se situeaz ă sub nivelul valorii salariului de baz ă minim brut pe Ńar ă și nu se
încadreaz ă în categoriile de persoane exceptate de la plata c ontribu Ńiei sau în categoriile de
persoane pentru care plata contribu Ńiei se suport ă din alte surse datoreaz ă contribu Ńia de
asigur ări sociale de s ănătate astfel:

17
a) lunar, prin aplicarea cotei individuale de contr ibu Ńie asupra bazei de calcul
reprezentând valoarea salariului minim brut pe Ńar ă, și au obliga Ńia s ă pl ăteasc ă contribu Ńia de
asigur ări sociale de s ănătate pe o perioad ă de cel pu Ńin 12 luni consecutive, începând cu luna
în care se depune declara Ńia prev ăzut ă la art. 181; sau
b) la data la care acceseaz ă serviciile acordate de sistemul public de asigur ări sociale
de s ănătate potrivit legii, prin depunerea declara Ńiei prev ăzute la art. 181, aplicând cota
individual ă de contribu Ńie asupra bazei de calcul reprezentând valoarea de 7 ori salariul minim
brut pe Ńar ă”. 12
Persoanele fizice prev ăzute la art. 180 au obliga Ńia s ă depun ă la organul fiscal
competent, în termen de 15 zile de la data la care se încadreaz ă în aceast ă categorie, o declara Ńie
fiscala în vederea stabilirii obliga Ńiilor de plat ă.

________________________
12 Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, art.180, m odificata prin Legea nr.112/2016,art.I,pct.3;

18
CAPITOLUL II

FINANTAREA SISTEMELOR DE SANATATE IN STATELE MEMBRE ALE
UNIUNII EUROPENE.
ANALIZA DATELOR STATISTICE FURNIZATE DE EUROSTAT

2.1. Notiuni generale privind finantarea sistemelor de sanatate in statele membre ale
Uniunii Europene.

Legislatia comunitara in domeniul protectiei social e, preluata de legislatia nationala in
materie, este constituita de Regulamentul (CE) nr. 883 din 29 aprilie 2004 privind coordonarea
sistemelor de securitate social ă, Regulamentul (CE) Nr. 987din 16 septembrie 2009 de stabilire
a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea
sistemelor de securitate social ă si Regulamentul (CE) Nr. 988 din 16 septembrie 200 9 de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privi nd coordonarea sistemelor de securitate
social ă și de stabilire a con Ńinutului anexelor acestuia.
In ceea ce priveste sistemele de sanatate existente in statele membre ale Uniunii
Europene, exista trei tipuri de sisteme de sanatate , sau combinatii ale acestora. In func Ńie de
modalit ăŃile de asigurare a resurselor de finantare si de co lectare a fondurilor de la popula Ńie,
exista:
– sisteme na Ńionale de s ănătate (tip Beveridge), unde predomin ă finan Ńarea publica prin
impozite globale platite de contribuabili;
– sisteme de asigur ări sociale de s ănătate (tip Bismarck), bazate pe contribu Ńiile
obligatorii de asigurare de la populatie;
– sisteme de asigur ări private, cu finantare privata bazata pe prime de asigurare voluntare.
In general exista aceste sisteme coexista, pentru valorificarea avantajelor din fiecare
sistem și eliminarea sau reducerea dezvantajelor, in functi e de politicile alese de fiecare stat în
domeniul sanatatii publice, de traditii si de speci ficul national.
Tendinta de finan Ńare a sistemului de sanatate in cele mai multe stat e membre, este de a
asigura resursele financiare prin impozitare genera la, in ceea ce priveste serviciile de s ănătate
publica, cu impact la nivelul societatii (programe de sanatate publica la nivel national), iar
pentru serviciile de s ănătate la nivel individual finan Ńarea public ă prin impozitare special ă, sau
prin asigurari sociale de s ănătate. Totodata, pentru servicii cu necesitate redu s ă (la solicitarea
pacientului, operatii estetice, servicii la cerere, fara o necesitate imediata dovedita, etc.) se
practica finan Ńarea privat ă a s ănătăŃii sau plata direct ă.
Finan Ńarea și organizarea sistemelor de s ănătate în statele membre ale Uniunii Europene
urm ăre ște tradi Ńiile institu Ńionale, politice și socio-economice na Ńionale. Aceasta se concentreaz ă
într-o serie de obiective sociale în materie de fin an Ńare și de oferire de servicii de îngrijire
medical ă eficace și la un pre Ń abordabil. 13
Statele membre ale Uniunii Europene pot fi grupate utilizand criteriul finantarii sistemelor de
sanatate, astfel:
– state membre care î și finan Ńeaz ă sistemul de s ănătate preponderent prin contribu Ńii de
asigur ările sociale: Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Fran Ńa, Germania, Ungaria, Lituania,
Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Slovacia și Slovenia;
– state membre care î și finan Ńeaz ă sistemul de s ănătate preponderent impozite: Danemarca,
Finlanda, Irlanda, Italia, Malta, Portugalia, Spani a, Suedia și Marea Britanie;
– state membre care î și finan Ńeaz ă sistemul de s ănătate preponderent prin pl ăŃi
directe: Bulgaria, Cipru, Grecia și Letonia.
________________________
13 Ni Ńă L. (2004), Politica social ă în Uniunea European ă, Editura Universitaria, Craiova

19

Incepand cu anul 1997, prin adoptarea Legii asigur arilor sociale de sanatate nr.145/1997,
Romania a adoptat modelul Bismarck, trecand la un sistem de asigur ări sociale de s ănătate
(bazat pe prime obligatorii de asigurare, in functie de venituri).
În toate statele membre ale Uniunii Europene, indi ferent de modelul de finantare adoptat,
cetatenii contribuie, într-o propor Ńie variat ă la finan Ńarea îngrijirilor medicale. Majoritatea
statelor membre aplic ă exceptari de contribuire la finantare pentru categ oriile cu venituri mici și
pentru persoanele din alte grupuri defavorizate.
Asigur ările obligatorii precum și asigur ările voluntare sunt administrate de Case de
Asigurari de S ănătate, organisme autonome ce administreaza contribu Ńiile, pentru a le redistribui
pentru finantarea bunuriloe si serviciilor medicale .
In ceea ce priveste modul de finan Ńare al spitalelor, acesta variaz ă în general de la un stat
membru la altul, in general fiind perceput tariful pe zi de spitalizare, sau tariful pe grupe de
diagnostic clinic.
2.2. Analiza datelor statistice privind finantarea sistemelor de sanatate, la nivelul statelor
membre ale Uniunii Europene,
Datele prezentate reprezinta informatii publice fur nizate de Oficiul european de
Statistica – Eurostat, pe site-ul oficial pentru st atistica al Directoratului pentru statistica al
Comisiei Europene, au fost comunicate in luna april ie 2015 si se refera la anul 2012. Trebuie
mentionat faptul ca nu sunt disponibile date mai no i si ca nu sunt disponibile date complete,
pentru toate statele membre.

20
2.2.1. Nivelul resurselor financiare alocate pentru finantarea cheltuielilor din sistemele de
sanatate de catre statele membre ale Uniunii Europe ne , sunt reprezentate pe graficul din
imaginea nr.1.
Se remarca faptul ca sunt sase state membre care al oca pentru finantarea sistemului de
sanatate mai mult de 10% din Produsul Intern Brut ( Gross Domestic Product =GDP) si anume:
Olanda, Franta, Belgia, Germania, Danemarca si Aust ria, care aloca dublul cheltuielilor curente,
raportat la P.I.B. fata de Letonia, Estonia sau Rom ania (6% sau mai putin). Discrepantele sunt si
mai mari daca se compara nivelul total al finantari i (public plus privat) pentru sanatate
inregistrate pe cap de locuitor, care variaza de la un nivel maxim de 4056 PPS per locuitor in
Luxemburg, la 735 PPS per locuitor in Romania (un r aport de 5,5:1).
Unitatea de masura PPS (abreviere de la “purchasing power standard”) este o unitate
artficiala, un termen tehnic folosit in statisticil e Eurostat, care se traduce ca putere de cumparare
standard si reprezinta practic valoarea unui cos de cumparaturi standard. Teoretic, cu un PPS se
poate cumpara aceeasi cantitate de bunuri si servic ii in fiecare stat membru. In realitate, preturile
si paritatile diferite ale monedelor in diferite st ate membre, determina ca pentru a achizitiona
aceeasi cantitate de bunuri si servicii, sa fie nec esare sume diferite in state membre diferite.

Imaginea nr.1 : Cheltuielile curente pentru ocrotirea sanatatii, pentru anul 2012
Sursa: Eurostat 14
Pe graficul din imaginea nr.1, sunt reprezentate:
– cheltuieli cu surse de finantare private (exprima te in unitate de masura PPS/locuitor, pe scara
din stanga – reprezentate cu culoarea galbena);
– cheltuieli cu sursa de finantare publica (exprima te in unitate de masura PPS/locuitor, pe scara
din stanga – reprezentate cu culoarea portocalie);
– pondere cheltuieli pentru sanatate (exprimate in % din PIB, pe scara din dreapta – culoarea
albastra).

________________________
14 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/ index.php/Healthcare_statistics

21
2.2.2. Nivelul resurselor financiare alocate pentru finantarea cheltuielilor din sistemele de
sanatate de catre statele membre ale Uniunii Europe ne , defalcate pe surse de finantare,
publice si private, sunt reprezentate pe graficul din imaginea nr.2.

Imaginea nr.2 : Cheltuielile pentru sanatate, defalcate pe surse de finantare, publice si private (%
din total)
Sursa: Eurostat 15

In tabelul din imaginea nr.2, datele inscrise pe co loane reprezinta:
– finantare publica, asigurata de guvern, din impoz itele prelevate (prima coloana);
– finantare publica, din fonduri de securitate soci ala – contributii obligatorii prelevate de la
asigurati (a doua coloana);
– finantare din asigurari private de sanatate (a tr eia coloana);
– finantare prin plati directe facute de asigurati (coloana a patra);
– finantare prin plati directe facute in beneficiul pacientilor de catre entitati non profit, fundatii
umanitare, organizatii neguvernamentale, activand i n domeniul social, etc. (coloana nr.5);
– plati facute de corporatii, altele decat pentru a sigurari de sanatate private (coloana nr.6);
– altele (coloana nr.7).
Din analiza tabelului din imaginea nr.2 rezulta fap tul ca finantarea din fonduri publice
domina sectorul ocrotirii sanatatii in majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene.
Principala exceptie o reprezinta Ciprul, unde finan tarea din fonduri publice reprezinta 46,5% din
totalul finantarii sistemului de sanatate. La polul opus se regasesc state membre care finanteaza
preponderent din fonduri publice sistemele de ocrot irea sanatatii, de la 54,3% in Bulgaria, pana
la 80% si chiar mai mult, in Suedia, Republica Ceha , Danemarca, Luxemburg sau Olanda.

________________________
15 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/ index.php/Healthcare_statistics

22
Analiza finantarii publice a sistemului de sanatat e arata ca aceasta este cel mai utilizata
forma de finantare in statele membre, fiind in Croa tia de 76,9%, in Olanda de 78,3%, in
Republica Ceha de 79,2%, in Suedia de 81,2%, in Dan emarca de 85,2% din totalul finantarii
sistemului de sanatate.
Principala sursa de finantare din fonduri private, au constituit-o platile directe efectuate
de persoanele asigurate, care au asigurat finantare in procent de 47,2% in Cipru, respectiv de
44,5% in Bulgaria, la polul opus aflandu-se state m embre cu mai putin de 10% (7,8% in Franta,
6,0% in Olanda).
Asigurarile private de sanatate au de asemenea o po ndere mica in finantarea sistemelor
de ocrotire a sanatatii ale statelor membre, trecan d de 10% in doar doua state, Slovenia (13,7%)
si Franta (13,7%).
Romania a inregistrat in anul 2012 o cota de 12,1% in ceea ce priveste finantarea din
fonduri publice si 67,8% finantarea din contributii sociale obligatorii, din totalul finantarii
sistemului de sanatate.

23
2.2.3. Cheltuielile efectuate pentru sistemele de s anatate de catre statele membre ale
Uniunii Europene , dupa functia indeplinita (% din total cheltuieli) , sunt reprezentate in tabelul
din imaginea nr.3.

Imaginea nr.3 Cheltuielile alocate pentru sistemele de sanatat e de catre statele membre
ale Uniunii Europene, dupa functia indeplinita (% din total cheltuieli)
Sursa: Eurostat 16

In tabelul din imaginea nr.3, datele inscrise pe co loane reprezinta:
– servicii de sanatate de tratament si recuperare ( prima coloana);
– servicii de sanatate de ingrijire pe termen lung – boli cronice (a doua coloana);
– servicii auxiliare de ingrijire a sanatatii (a tr eia coloana);
– bunuri si dispozitive medicale pentru pacienti in ambulator (coloana a patra);
– servicii de sanatate publica si preventie (coloan a nr.5);
– servicii administrative si asigurari de sanatate (coloana nr.6);
– altele (coloana nr.7).
Din analiza tabelului din imaginea nr.3 rezulta fa ptul ca in anul 2012, serviciile medicale
de tratament si recuperare au reprezentat mai mult de 50% din cheltuielile efectuate in sectorul
ocrotirii sanatatii in majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, cu exceptia Belgiei,
Bulgariei, Slovaciei si Romaniei (cu cel mai mica n ivel – 46,2%).
Bunurile si dispozitivele medicale pentru pacienti in ambulatoriu au reprezentat cea de-a
doua destinatie a finantarii (circa un sfert din to tal cheltuieli), cu un grad mare de diferentiere de

________________________
16 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/ index.php/Healthcare_statistics

24
la stat la stat. Cel mai scazut nivel, de 10,1% a f ost inregistrat in Danemarca, la polul opus
situindu-se, cu peste o treime din total cheltuieli , Ungaria (35,4%), Slovacia (38,0%) si Bulgaria
(41,4%).
Cheltuielile pentru serviciile si programele de sa natate de ingrijire pe termen lung – boli
cronice au reprezentat mai putin de 10% din totalul cheltuielilior efectuate in mai mult de
jumatate din statele membre ale Uniunii Europene, n iveluri mai ridicate fiind inregistrate in
Olanda (25,1%), Danemarca (24,4%)Luxemburg (22,5%), Belgia (22,4%) si Austria (14,5%).
Ponderea cheltuielilor pentru servicii auxiliare c elor de ingrijire a sanatatii (de exemplu
analize de laborator, imagistica, servicii de trans port a pacientilor, etc) variaza semnificativ la
nivelul statelor membre, de la 2% in Olanda, la 8,8 % in Portugalia, cu valori maxime
inregistrate in Cipru (10,7%) si Estonia (11,1%).
Similar, ponderea cheltuielilor pentru serviciile si programele de sanatate publica si
preventie inregistreaza mari diferente in diferite state membre ale Uniunii Europene.
Cheltuielile cu servicii administrative si pentru asigurari de sanatate au o pondere
incepand de la 1,2% din totalul cheltuielilor pentr u ocrotirea sanatatii in Polonia si 1,3% in
Cipru, pana la 4,9% in Belgia, 5,4% in Germania si 6,1% in Franta.

25
2.2.4. Cheltuielile efectuate pentru sistemele de s anatate de catre statele membre ale
Uniunii Europene, dupa destinatie (% din total cheltuieli), sunt reprezentate in tab elul din
imaginea nr.4.

Imaginea nr.4 Cheltuielile efectuate pentru sistemele de sanatat e de catre statele membre ale
Uniunii Europene, dupa destinatie (% din total che ltuieli)
Sursa: Eurostat 17

In tabelul din imaginea nr.4, datele inscrise pe co loane reprezinta:
– cheltuieli de sanatate pentru spitale (prima colo ana);
– cheltuieli de sanatate pentru ingrijire in alte u nitati sanitare decat spitale (a doua coloana);
– cheltuieli de sanatate pentru ingrijire in ambula toriu (a treia coloana);
– cheltuieli de sanatate efectuate pentru achizitio nare de bunuri si dispozitive medicale
(coloana a patra);
– cheltuieli de sanatate efectuate cu administrarea programelor de sanatate publica (coloana
nr.5);
– cheltuieli de sanatate pentru administrarea siste mului de sanatate si asigurari de sanatate
(coloana nr.6);
– alte cheltuieli (coloana nr.7);
– altele (coloana nr.8).
Din analiza tabelului din imaginea nr.4 rezulta fa ptul ca in anul 2012, cheltuielile
efectuate cu spitalele au reprezentat cea mai semni ficativa destinatie a cheltuielilor efectuate in
________________________
17 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/ index.php/Healthcare_statistics

26
sistemele de sanatate din statele membre ale Uniuni i Europene, de la o valoare minima de
25,8% inregistrata in Slovacia, pana la mai mult de 45% in Danemarca, Estonia, Suedia si
Grecia. Romania se pozitioneaza la media Uniunii Eu ropene, cu o pondere de 38,9% a
cheltuielilor efectuate pentru spitale, in totalul cheltuielilor de sanatate.
A doua categorie ca pondere o reprezinta cheltuieli le de sanatate pentru ingrijire in
ambulatoriu, situate de un minim de 14,5% in Romani a, pana la peste 30% in Polonia,
Germania, Belgia, Luxemburg, Portugalia, Cipru si F inlanda.
Cheltuieli de sanatate efectuate pentru achizitiona re de bunuri si dispozitive medicale
inregistreaza in majoritatea statelor membre o pond ere intre 15% si 35%, cele mai scazute valori
fiind inregistrate in Cipru, Suedia, Olanda, Danema rca si Luxemburg, iar cele mai ridicate in
Ungaria, Slovacia si Bulgaria.
Trebuie mentionat insa ca nu se poate face o grupar e foarte precisa a cheltuielilor pe
categorii, acestea putand interfera. Spitalele, de exemplu, pe langa serviciile medicale pentru
pacientii internati, putand oferi si tratamente in ambulatoriu, servicii auxiliare celor medicale,
etc.

27
2.2.5. Indicatori de sanatate semnificativi pentru evaluarea sistemelor de sanatate din
statele membre ale Uniunii Europene , sunt reprezentati in tabelul din imaginea nr.5.

Sursa: Eurostat 18
Imaginea nr.5 Indicatori de sanatate pentru statele membre ale Uniunii Europene (la
100.000 locuitori)
In tabelul din imaginea nr.5, datele inscrise pe co loane reprezinta:
– numarul de medici din sistem, in anul 2002 (prima coloana);
– numarul de medici din sistem, in anul 2012 (a do ua coloana);
– numarul de paturi de spital, in anul 2002 (a trei a coloana);
– numarul de paturi de spital, in anul 2011 (coloan a a patra);
– numarul de pacienti externati din spital (excluza nd nou nascutii sanatosi), in anul 2002
(coloana nr.5);
– numarul de pacienti externati din spital (excluza nd nou nascutii sanatosi), in anul 2012
(coloana nr.6);
Din analiza tabelului din imaginea nr.5 rezulta fap tul ca in anul 2012, comparativ cu anul
2002, numarul medicilor practicanti la 100.000 locu itori a crescut in marea majoritate a statelor
membre. Se remarca tendinta de crestere mai mare in cazul statelor membre inalt dezvoltate
economic, si o crestere moderata in cazul statelor foste comuniste (chiar scadere in cazul
Poloniei si Ungariei), justificata prin fenomenul m igratiei medicilor la nivel comunitar, catre
sistemele de sanatate din statele dezvoltate, unde finantarea sistemului permite asigurarea unor
castiguri salariale mari.
________________________
18 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/ index.php/Healthcare_statistics

28
România ocup ă penultimul loc în Uniunea European ă atunci când vine vorba de num ărul
de medici raportat la popula Ńia Ńă rii. Asa se arat ă în ultimul raport al Organiza Ńiei pentru
Cooperare și Dezvoltare Economic ă (OCDE) dat publicit ăŃii. Potrivit rapoartelor Organiza Ńiei
pentru Cooperare și Dezvoltare Economic ă, în România exist ă 2,5 medici la mia de locuitori,
sub media european ă de 3,4 și sub nivelul altor Ńă ri din UE, cum sunt Fran Ńa, Germania, Spania
și Italia. Mai prost decât Ńara noastr ă la acest capitol st ă Polonia, cu 2,2 medici la o mie de
locuitori.
Plecarea medicilor este principalul motiv pentru c are în România exist ă atât de pu Ńini
medici la mia de locuitori. Cele mai recente date a le Colegiului Medicilor din România arat ă c ă
la fiecare patru ore un medic român alege s ă plece la munc ă în str ăin ătate.
Potrivit celor mai recente cifre ale Colegiul Medic ilor din Romania, din 2007 și pân ă la sfâr șitul
anului 2013, peste 14.000 de doctori au p ărăsit Ńara. 19
Migratia medicilor romani, pe langa pierderea direc ta pe care o provoaca sistemului de
sanatate, care se confrunta cu deficit de personal specializat si disfunctii in asigurarea serviciilor
medicale, in special in domeniul medicinei generale , a medicinei de urgenta, tratament si
recuperare, etc., determina si pierderi indirecte, care sunt la fel de importante. Costurile sociale
determinate de fenomenul migratiei cadrelor medical e sunt mari, intrucat societatea suporta
pierderile cu costurile de formare profesionala si specializare a personalului, care sunt de regula
majoritar din cheltuieli publice, si in completare din cele private (la nivelul familiei, burse
private, sponsorizari,etc.), precum si pierderi car e deriva din privarea bugetului de stat si a
bugetelor locale de o serie de venituri din impozit e, taxe si contribu Ńii sociale.
In ceea ce priveste distribuirea medicilor existen ti in sistemul de sanatate din Romania,
la nivelul actual de finan Ńare a sistemului si cu personalul existent, datele statistice (prezentate
de Institutul Na Ńional de Statistic ă, pentru anul 2012) arat ă un nivel ridicat de polarizare a
medicilor în zonele urbane. La nivelul anului 20 11, de exemplu, num ărul medicilor din zona
urban ă a fost de 46.949 (89 procente), iar cel al medicil or din zona rural ă de 5.592 medici (11
procente), lucru care scoate în eviden Ńă dezechilibre regionale grave. Astfel, num ărul
locuitorilor ce revin la un medic în zona rural ă este în prezent de peste 6 ori mai mare decât în
mediul urban, iar cca. 100 de localit ăŃi rurale din Ńar ă nu au nici un medic disponibil. Explica Ńia
este dat ă de faptul c ă zonele urbane – și în special centrele universitare – absorb medicii din
zonele limitrofe sau rurale, ceea ce le face s ă devin ă și mai defavorizate. 20
In acelasi timp si repartizarea medicilor pe re giunile de dezvoltare ale României
este dezechilibrat ă, ceea ce creeaza mari probleme la nivelul sistemul ui.
Aceast ă stare de lucruri exercit ă influen Ńe negative asupra modului de satisfacere a
cererii de servicii medicale în aceste regiuni. De exemplu, în regiunile SUD și SUD-EST revin
773, respectiv 655 de locuitori la un medic, în tim p ce în regiunea NORD-EST se înregistreaz ă
un medic la 2.778 de locuitori. Se constat ă astfel un deficit major de cadre medicale în multe
jude Ńe ale Ńă rii, cum ar fi Alba, Maramure ș, Vaslui, Suceava, Arad și Constan Ńa. Migra Ńia
medicilor români in Uniunea Europeana a provocat un deficit de medici la nivel national,
indeosebi pe regiunile sarace (Moldova) și pe unele specializ ări, care sunt foarte c ăutate în
Ńă rile UE (anestezie, terapie intensiv ă, chirurgie, medici de familie etc.). 21

________________________
19 http:// http://www.gandul.info/sanatate/romania-cod asa-ue-la-capitolul-numarului-de-medici-pe-cap-de-l ocuitori-13701128
20 Valeriu Dornescu, Teodora Manea – Universitatea de Medicin ă și Farmacie „Gr.T. Popa”, Ia și ș Centrul de Etic ă și Politici
de S ănătate, pag.3
21 http:// http://www.gandul.info/sanatate/romania-cod asa-ue-la-capitolul-numarului-de-medici-pe-cap-de-l ocuitori-13701128

29

2.2.6. Evolutia numarului de paturi de spital la 10 0.000 locuitori, la nivelul Uniunii
Europene
In ceea ce priveste indicatorul numar de paturi de spital la 100.000 locuitori, Romania se
aliniaza tendintei de scadere, inregistrata la nive l comunitar, in perioada 2001-2011, explicata
prin reformarea sistemului sanitar, in scopul moder nizarii acestuia, ceea ce a presupus
reorganizarea si chiar desfiintarea unor unitati sp italicesti.
Evolutia numarului de paturi de spital la 100.000 l ocuitori, la nivelul Uniunii Europene,
este reprezentata in imaginea nr.6, observand scade rea an de an in perioada 2001-2011, cu o
valoare medie de circa 100 de paturi de spital/100. 000 locuitori.
Tendinta de scadere este determinata de imbunatatir ea performantei si a calitatii
serviciilor de ocrotire a sanatatii, inclusiv in am bulatoriu, de organizarea serviciilor medicale
prin structurare pe paliere de complexitate, terito rial, in sensul de organizare a serviciilor de
urgenta si medicina de familie cu acoperire nationa la, pentru sigurarea accesului facil si rapid a
intregii populatii si a functionarii spitalelor pe discipline specializate, la nivel regional, in
conditii de performanta si dotare ultramoderna, pen tru rezolvarea unor probleme deosebite de
sanatate, cea ce a condus la desfiintarea multor sp itale locale, motivat si de criza economica
inceputa in anul 2008. In acest context, tendinta d e intarire a sistemului de asistenta primara de
sanatate, prin medicina de familie, este sever afec tata in Romania de migrarea medicilor, din
sistemul national de sanatate. De asemenea, realiza rea de spitale regionale, cu dotare
performanta, umana si materiala, este conditionata de realizarea de investitii in acest scop.

Imaginea nr.6 – evolutia numarului de paturi de spital la 100.00 0 locuitori, la nivelul U.E., in
perioada 2001-2011
Sursa: Eurostat 22
In imaginea nr.6 este prezentata evolutia numarului de paturi de spital la 100.000
locuitori, atat pentru ingrijire si tratamente gene rale cat si pentru ingrijire in domeniul psihiatrie i,
comparativ pentru fiecare stat membru al Uniunii Eu ropene, in perioada 2001-2006-2011.
In tabelul din imaginea nr.6, datele inscrise pe co loane reprezinta:
– numarul de paturi de spital, in anul 2001, in spi tale de ingrijire generala (prima coloana);
– numarul de paturi de spital, in anul 2006, in spi tale de ingrijire generala (a doua coloana);
________________________
22 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/ index.php/Healthcare_statistics

30
– numarul de paturi de spital, in anul 2011, in spi tale de ingrijire generala (a treia coloana);
– numarul de paturi de spital, in anul 2001, in spi tale de psihiatrie (coloana a patra);
– numarul de paturi de spital, in anul 2006, in spi tale de psihiatrie (coloana a cincea);
– numarul de paturi de spital, in anul 2011, in spi tale de psihiatrie (coloana a sasea).

Imaginea nr.7 – evolutia numarului de paturi de spi tal la 100.000 locuitori, la nivelul U.E., in
perioada 2001 – 2006 – 2011, in domeniul tratamente lor generale si al spitalelor de psihiatrie.
Sursa: Eurostat 23

Se observa tendinta generala de scadere, la nivelul majoritatii statelor membre, pentru
ambele categorii. De asemenea, se observa faptul ca o parte considerabile din paturile de spital
se gasesc in spitale de psihiatrie, in toate statel e membre, o dovada in plus a cresterii solicitarii
neuropsihice si a stressului provocat de societatea moderna.

________________________
23 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/ index.php/Healthcare_statistics

31
Concluzii

Asa cum rezulta din analiza datelor prezentate mai sus, Romania se afla pe ultimul loc
intre statele membre ale Uniunii Europene, in ceea ce priveste finantarea alocata de stat pentru
ocrotirea sanatatii.
Din acest motiv, precum si din cauza problemelor de organizare si de natura
administrativa, sistemul de s ănătate se confrunta cu importante probleme.
Sistemul de s ănătate din România este unul de tip feudal, conform d eclaratiei ministrului
sănătăŃii din Romania, consemnata in articolul din Ziarul Financiar, in data de 16.06.2016,
autor: Ioana Nicolescu.
“Sistemul de s ănătate din România func Ńioneaz ă ca o feud ă medieval ă, a declarat ministrul
SănătăŃii, Vlad Voiculescu, la prima sa apari Ńie public ă dup ă preluarea mandatului. Primul
gând care-mi vine în minte când m ă gândesc la sistemul de s ănătate este cuvântul feudal. Este o
feud ă de sus pân ă jos și într-un sistem feudal e mai pu Ńin vorba despre oameni, despre oameni
buni sau r ăi, este vorba de sistem și despre p ăstrarea feudei, a privilegiilor. Este un sistem
feudal și sper ca pân ă la sfâr șitul acestui mandat s ă destructur ăm câteva lucruri”, a declarat
Voiculescu în cadrul discu Ńiilor care au avut loc dup ă proiec Ńia unui film despre re Ńeaua
citostaticelor.
În ceea ce prive ște problemele pe care deja le-a întâmpinat ca minis tru, el a explicat c ă printre
lucrurile care lipsesc sunt datele despre sistem, d espre medici și despre spitale.
„În momentul acesta nu știm câ Ńi medici avem în România, nu știm cum sunt pl ăti Ńi, nu știm
exact cât cheltuim pe medicamente, nu știm câte pl ăŃi informale sunt, nu știm cu exactitate de ce
o opera Ńie cost ă mai mult într-un loc decât în altul din perspectiv a Casei Na Ńionale de Asigur ări
de S ănătate”, a spus Voiculescu.
Voiculescu a spus c ă, printre altele, „Ne concentr ăm pe accesul la tratament care presupune
accesul la medicamente, accestul la tratament în zo ne defavorizate, accesul la tratamente care
nu se pot face în România”.
El a vorbit și despre viitoarele investi Ńii în spitalele din România. Comisia European ă va
acorda României 150 de milioane de euro pentru cons truirea a trei spitale regionale, îns ă
pentru a accesa ace ști bani, România trebuie s ă prezinte proiectele pentru cele trei spitale,
proiecte care includ studiile de fezabilitate, a ex plicat ministrul.
"Îns ă, pe partea aceasta de preg ătire a proiectelor, studiul de fezabilitate este ab solut esen Ńial.
Din fericire, suntem pe o cale foarte bun ă acolo, avem asisten Ńă de la Banca European ă de
Investi Ńii și de la Comisia European ă și o s ă avem o sum ă de bani din fonduri europene, dar nu
din fondurile noastre europene, ci din fondurile ca re vin direct de la Comisie și o s ă ne asigure
o preg ătire corect ă a acestor studii de fezabilitate f ără cheltuirea unui cent din bugetul
na Ńional”, a spus Voiculescu. 24
Dezideratul de crestere a ponderii cheltuielilor al ocate pentru sanatate, la nivelul de
peste 10% din P.I.B., precum aloca statele membre d ezvoltate economic, ramane indepartat ca
perspectiva, in conditiile in care prin legea buget ului de stat, in anul 2016 s-a prevazut o
majorare departe de a fi suficienta. In anul 2016 s e prevede cre șterea cheltuielilor pentru s ănătate
cu 13,5%(3,12 miliarde lei, de la 28,04 miliarde le i în anul 2015 la 31,17 miliarde lei), astfel
ponderea cheltuielilor pentru s ănătate în PIB va urca de la 4% la 4,2%, iar în totalu l veniturilor
de la 12,3% la 13,5%.
Atat timp cat finantarea sistemului de sanatate nu se va face la nivelul statelor membre
ale Uniunii Europene, vor exista discrepante mari i ntre performanta sistemului de sanatate din
Romania si cele din Uniunea Europeana.
________________________
24 http://www.zf.ro/eveniment/ministrul-sanatatii-sis temul-de-sanatate-din-romania-este-unul-de-tip-feud al-15497741

32
Nu se poate obtine performanta in conditiile existe ntei unui sistem de sanatate
subfinantat, iar reformarea si modernizarea acestui a se va prelungi.Guvernantii trebuie sa aiba in
vedere ca banii investi Ńi în s ănătate sunt o investi Ńie pe termen lung și nu o simpl ă cheltuial ă,
dar si faptul ca deficientele în domeniul sanitar constituie un pericol social care conduce la
pierderi de vieti omenesti.
Concluzia este ca reformarea reala a sistemului de sanatate se poate face numai in
conditiile cre șterii nivelului de finan Ńare a sectorul de s ănătate, la nivelul de 8-10% din PIB,
situat la media Uniunii Europene.
In acest scop, România trebuie sa promoveze o legis la Ńie fiscala flexibila si clara, care s ă
determine conformarea voluntar ă a contribuabililor la plata contributiilor de asig urari sociale de
sanatate, deoarece conformarea voluntara reprezinta o garan Ńie pentru cre șterea veniturilor
bugetare pentru sectorul sanatatii. Adoptarea unor prevederi legislative moderne, stimulative,
poate spori nivelul conformarii voluntare in randul contribuabililor și va duce la cre șterea
veniturilor bugetare alocate sistemului de sanatate , generând astfel beneficii la nivelul întregii
societ ăŃi.
Fondurile alocate trebuiesc gestionate eficient, in conditii de transparenta si buna
administrare, iar sistemul trebuie sa fie reformat, prin utilizarea unor mecanisme de alocare a
resurselor si decontare a cheltuielilor bazate pe p erformanta medicala, eficien Ńa și calitatea
actului medical. 25
Sistemul medical finantat corespunzator trebuie sa garanteze egalitatea la acces a
pacientilor si sa asigure servicii medicale avansat e.
Organizarea și finan Ńarea serviciilor de s ănătate trebuie sa se bazeze pe
descentralizare și autoreglare.
Rolul guvernului, prin Ministerul Sanatatii este sa asigure finantare si sa creeze un
cadru legislativ modern privind organizarea si admi nistrarea sistemului de s ănătate, iar
responsabilit ăŃi privind functionarea sistemului de sanatate, sa f ie transferate la nivel teritorial,
catre comunitatile locale, care isi cunosc cel mai bine necesitatile si au interesul rezolvarii
tuturor problemelor.
Romania trebuie sa-si modernizeze si sa simplifice aparatul administrativ, logistica si
procedurile de care dispune in domeniul ocrotirii s anatatii, intrucat in prezent acestea
functioneaza greoi, si sa intareasca cooperarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene,
in vederea realizarii cu eficienta a actului medica l, a prestarii unor servicii medicale
performante, si a imbunatatirii starii de sanatate a populatiei.
In acest scop, este necesara incheierea de acorduri si protocoale de cooperare in
domeniul ocrotirii sanatatii cu administratiile cor espondente din statele membre, in plus fata de
cele existente, pentru a putea rezolva situatii de urgenta, situatii exceptionale de calamitate sau
pentru interventii transfrontaliere in zone defavor izate.
De asemenea, România are nevoie de promovarea unei legisla Ńii fiscale flexibile si clare,
in ceea ce priveste contributiile sociale de sanata te, care s ă incurajeze conformarea voluntar ă în
rândul contribuabililor, deoarece conformarea volun tara reprezinta o garan Ńie pentru cre șterea
veniturilor bugetare in domeniul sanatatii.
Politicile sociale promovate in domeniul ocrotirii sanatatii trebuie sa fie orientate catre
cetatean, in sensul cresterii calitatii serviciilor medicale prin sustinerea programelor de sanatate
publica, in vederea imbunatatirii starii de sanatat e si cresterii sperantei de viata a populatiei.

________________________
25 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget201 6/Ministerul_Sanatatii.pdf

33
B I B L I O G R A F I E

Manuale, monografii, publicatii, articole

1. Maria Carmen Bucur – ‘‘Finantele publice în etapa actual ă‘‘, Revista Legea si Viata,
nr.11/2006, Chisin ău,
2. Maria Carmen Bucur – ‘‘Macroeconomie‘‘, Ed. Briza M ării, Constanta, 2007,
3. Ion Plumb, A.S.E. Bucuresti, Serviciile de s ănătate și asigur ările sociale de s ănătate,
4. Claudiu George Bocean, Consideratii privin d bugetul Fondului national unic de asigurari
sociale de sanatate,- revista „Raporturi de munca“ nr. 5/2013– editata de „Tribuna
economica“,
5. Ni Ńă L. (2004), Politica social ă în Uniunea European ă, Editura Universitaria Craiova,
6. Valeriu Dornescu, Teodora Manea – Universit atea de Medicin ă si Farmacie „Gr.T. Popa”,
Iasi – Centrul de Etic ă si Politici de S ănătate, pag.3
7. Iustinian Zegreanu, Dana Costin – Politicil e sociale de sanatate, Clujul medical 2010,
vol.LXXXIII, supliment 1

Legislatie

– Constitutia Romaniei,
– Legea nr. 95/2006 actualizata a reformei in sanat ate;
– Legea nr. 2272015 privind Codul fiscal;
– Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fis cala;
– Legea nr. 145/1997 privind asigur ările sociale de s ănătate;
– Legea nr. 339/2015 privind bugetul de stat pe anu l 2016, cu anexe;
– H.G. nr.1/2016 privind Normele metodologice de ap licare a Codului fiscal;
– Ordinul Presedintelui Casei Na Ńionale de Asigurari de Sanatate nr. 581/2014 privin d aprobarea
Normelor metodologice pentru stabilirea documentelo r justificative privind dobândirea calit ăŃii
de asigurat;
– Regulamentul (CE) nr. 883 din 29 aprilie 2004 pri vind coordonarea sistemelor de securitate
social ă;
– Regulamentul (CE) Nr. 987din 16 septembrie 2009 d e stabilire a procedurii de punere în
aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate
social ă;
– Regulamentul (CE) Nr. 988 din 16 septembrie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr.
883/2004 privind coordonarea sistemelor de securita te social ă și de stabilire a con Ńinutului
anexelor acestuia;
– Ordinul Presedintelui Casei Na Ńionale de Asigurari de Sanatate nr. 448/207 privind
modificarea și completarea Ordinului pre ședintelui Casei Na Ńionale de Asigur ări de S ănătate nr.
559/2006 pentru aprobarea caracteristicilor tehnice și a modalit ăŃilor de eliberare și utilizare ale
cardului european de asigur ări sociale de s ănătate și pentru aprobarea modelului certificatului
provizoriu de înlocuire a cardului european de asig ur ări sociale de s ănătate, precum și a
instruc Ńiunilor de completare și a modalit ăŃilor de eliberare și utilizare ale acestuia;
– Ordinul Presedintelui Casei Na Ńionale de Asigurari de Sanatate nr. 162/2008 privin d
modificarea Ordinului pre ședintelui Casei Na Ńionale de Asigur ări de S ănătate nr. 559/2006
pentru aprobarea caracteristicilor tehnice și a modalit ăŃilor de eliberare și utilizare ale cardului
european de asigur ări sociale de s ănătate și pentru aprobarea modelului certificatului provizo riu
de înlocuire a cardului european de asigur ări sociale de s ănătate, precum și a instruc Ńiunilor de
completare și a modalit ăŃilor de eliberare și utilizare ale acestuia:

34
– Ordinul Presedintelui Casei Na Ńionale de Asigurari de Sanatate nr. 586/2009 privin d
modificarea pct. 3.2.3 din anexa nr. 2 la Ordinul p re ședintelui Casei Na Ńionale de Asigur ări de
Sănătate nr. 559/2006 pentru aprobarea caracteristicilo r tehnice și a modalit ăŃilor de eliberare și
utilizare ale cardului european de asigur ări sociale de s ănătate și pentru aprobarea modelului
certificatului provizoriu de înlocuire a cardului e uropean de asigur ări sociale de s ănătate,
precum și a instruc Ńiunilor de completare și a modalit ăŃilor de eliberare și utilizare ale acestuia;

Surse Web

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaCont ribuabili_r/Ghid_contributii_2016.pdf –
accesata la data de 02 aprilie 2016, ora 14;

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/i ndex.php/Healthcare_statistics – accesata in
perioada 05-25 aprilie 2016;

http://www.gandul.info/sanatate/romania-codasa-ue-l a-capitolul-numarului-de-medici-pe-cap-
de-locuitori-13701128; accesata in la data de 14 aprilie 2016;

http:///F:/CASS-S/Anexa%2520nr.12.pdf , accesata la data de 09 aprilie 2016;

http://www.zf.ro/eveniment/ministrul-sanatatii-sist emul-de-sanatate-din-romania-este-unul-de-
tip-feudal-15497741 , accesata la 16 iunie 2016.