Specializarea: Educație fizică și portivă [618825]

SUPORT DE CURS

ANUL I II

Semestrul 5

Cluj – Napoca
2013

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ –
NAPOCA
Facultatea de Educație Fizică și Sport

Specializarea: Educație fizică și portivă
Disciplina: Jocuri dinamice

2

I. Informații generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator

a) Informații despre curs:
Titlul discipli nei: Jocuri dinamice
Codul: YEF0042
Anul și semestrul de desfășurare a cursului: Anul III, semestrul 5
Tipul cursului: obligatoriu
Pagina web a c ursului: http://sport.ubbcluj.ro
Număr de credite: 4
Locul de desfășurare: Facultatea de Educația Fizică și Sport
Programarea în orar a activităților : conform orarului afișat la sediul facultății

b) Informații despre t itularul de curs, seminar, lucrare practică sau
laborator:
Curs
Nume și titlul științific: Conf. univ.dr. Boros -Balint Iuliana
Informații de contact: birou 21, e-mail: [anonimizat] ,
tel. 0264 -402709
Ore de consulta ții: Conform c u orarul afișat la biroul 21

Lucrări practice
Nume și titlul științific: Asistent univ. Drdd. Gherțoiu Dan Mihai
Informații de contact: birou 30, e-mail: [anonimizat]
tel. 0264 -42709
Ore de consulta ții: Conform cu orarul afișat la biroul 30

3 c) Condiționări și cunoștințe prerechizite: nu este cazul

d) Descrierea disciplinei:
Obiectivele cursului / disciplinei:
– Formarea unui sistem de cunoștințe de specialitate necesare în metodica
alegerii, organizării, desfășurării și conducerii jocurilor dinamice.
– Însușirea cunoștințelor referitoare la clasificarea jocurilor dinamice.
– Abilitarea studenților cu sistemul de cunoștințe aplicabile în activitatea
științifică și pedagogică.

Conținutul disciplinei:
Conținut pentru SI (studiu individual)
1. Istoria și teorii ale jocului
2. Importanța jocului în dezvoltarea armonioasă a copiilor
3. Jocurile programei școlare
4. Jocurile dinamice
5.Jocurile cu mingea
6. Aspecte privind aplicabilitatea jocurilor dinamice în lecția de educație fizică
și antrenamen tele sportive
7. Metodica alegerii, organizării, desfășurării și conducerii jocurilor dinamice

Conținut pentru LP (lucrări practice )
1.Jocuri dinamice pentru captarea atenției și disciplinarea colectivului de
participanți; orientarea în spațiu; dezvolt area capacității de organizare
Jocuri dinamice pentru dezvoltarea calităților motrice: viteza; îndemânarea;
mobilitate
2.Jocuri dinamice pentru dezvoltarea calităților motrice: forța; rezistența.
Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea și p erfecționarea
deprinderilor motrice de bază: mers și alergare

4 3. Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea și perfecționarea
deprinderilor motrice de bază: săruturile; aruncarea și prinderea
Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea și perf ecționarea
deprinderilor aplicativ – utilitare: cățărarea și escaladarea
4. Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea și perfecționarea deprinderilor
aplicativ – utilitare: târârea; echilibrul; transport de greutăți
Jocuri dinamice distractive, organizate și desfășurate în spații improvizate.
5. Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea și perfecționarea deprinderilor
și priceperilor specifice unor probe sau ramuri sportive: handbal, baschet.
6. Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea ș i perfecționarea deprinderilor
și priceperilor specifice unor probe sau ramuri sportive: fotbal; volei.
7. Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea și perfecționarea deprinderilor
și priceperilor specifice unor probe sau ramuri sportive

Competențe do bândite prin absolvirea disciplinei:
 Intocmirea proiectelor didactice bazate parțial sau integral pe jocuri
dinamice.
 Cunoașterea particularităților din domeniu.
 Valorificarea optimă și creativă a propriului potențial.

e) Organizarea temelor în cadrul cursul ui
Disciplina este structurată pe următoarele capitole :
Modul ul I. Istoria și teorii ale jocului
Modul ul II. Importanța jocului în dezvoltarea armonioasă a copilului
Modul ul III. Jocurile programei școlare
Modul ul IV. Jocurile dimanice. Clasificarea jocurilor de mișcare (dimanice).
Modul ul V. Jocurile cu mingea
Modul ul VI. Aspecte privind aplicabilitatea jocurilor de mișcare (dinamice) în
lecția de educație fizică și antrenamentele sportive (Jocurile de
mișcare în activitatea didactică) .

5 Modul ul VII. Metodica alegerii, organizării, desfășurării și conducerii
jocurilor dinamice

f) Formatul și tipul activităților implicate de curs
Parcurgerea acestei discipline va presupune atât întâlniri față în față, cât și
muncă individuală. Astfel, metodele utiliz ate pe parcursul predării cursului sunt:
expunerea teoretică, prin mijloace auditive și vizuale; explicația abordărilor
conceptuale ; răspunsuri directe la întrebările studenților. În ceea ce privește
activitatea cursanților, se va încuraja participarea act ivă a studenților prin,
implicarea în activități de grup, realizarea analizei unor situații concrete din
domeniul resurselor umane pe baza discuțiilor libere de grup a studenților .

g) Materiale bibliografice obligatorii
1. Baraba ș L.; Barabaș N. (1995). Jocuri de mișcare și pregătire pentru jocul de
handball. Cluj-Napoca: FEFS
2. Barcan T.; Ticalui E. , (1979). 1001 de jocuri pentru copi i. București: Ed.
Sport -Turism,
3. Marolicaru, M.; Boroș -Balint, I.; Gherțoiu, D.M. (2010). Jocuri pentru copii
mici și copii mari. Cluj-Napoca: Ed. Risoprint
4. Sabâu Gh., ( 2006). Jocurile dinamice și deprinderile motrice . Cluj -Napoca:
Ed. GMY,
5. Todea S. F. , (2002). Jocurile de mișcare . București: Ed. Fundației România
de Mâine

h) Materiale și instrumente necesare pentru curs
– Calculator cu videoproiector;
– acces la resursele bibliografice ;
– acces la echipamente de fotocopiere.

i) Calendar al cursului
Pe parcursul derulării disc iplinei, sunt programate întâlniri față în față cu toți
masteranzii înscriși la curs , conform oraru lui stabilita la începutul semestrului .

6 Capitolele cursului vor fi parcurse în 7 întâlniri de căte 2 ore, în ordinea
prezentărilor.
În vederea eficientizării acestor întâlniri față în față, pentru fiecare din
acestea, se recomandă parcurgerea de către stu dent a suportului de curs pus la
dispoziție încă de la începutul semestrului.

j) Politica de evaluare și notare
Evaluarea studenților se va efectua conform detalierii de mai jos:
Examen scris în sesiunea de examene – 60 % din nota finală;
Referate și prezen tare (conducere) a două ocuri dinamice la orele de LP
parcursul semestrului – 40% din nota finală;

k) Elemente de deontologie academică
Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:
– Prezența la ore este obligatorie pentru toți masteranz ii;
– Prezența și prezentarea (conducerea) a 3 jocuri dinamice la orele de Lp
sunt obligatorii;
– Lucrările elaborate de către masteranzi pe parcursul activităților vor avea
în mod obligatoriu caracter de originalitate. Masteranzii ale căror lucrări
se dovedes c a fi plagiate nu vor fi primiți în sesiunea de examene
planificată;
– Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancționată cu
anularea sesiunii de examene pentru masterandul în cauză;
– Rezultatele finale vor puse la dispoziția masteranzilor on -line, prin
utilizarea site -ului facultății;
– Contestațiile se vor soluționa în maxim 24 de ore de la afișarea
rezultatelor;
– Nu se permite intrarea la examen cu telefonul mobil în funcțiune.

7 l) Studenți cu dizabilități
Titularul cursului este disponibil, în li mita posibilităților, la adaptarea
conținutului și metodelor de transmitere a informațiilor disciplinei în funcție de
tipul dizabilității care sunt prezente la nivelul cursanților. Se vor lua toate
măsurile necesare în vederea facilitării accesului egal al tuturor cursanților la
activitățile didactice.

m) Strategii de studiu recomandate
Se recomandă parcurgerea sistematică a modulelor cuprinse în cadrul cursului,
punându -se accent pe preg ătirea individuală continuă a masteranzilor și pe
evaluările formative p e parcursul semestrului.

Observații:
Prezentul material nu este suficient pentru promovarea examenului. Trebuie
parcursă întreaga programă cu bibliografia corespunzătoare.

8 Cuprins

Introducere / 9
Modul ul I. Istoria și te orii ale jocului / 10
Modul ul II. Importanța jocului în dezvoltarea armonioasă a
copilului / 13
Modul ul III. Jocurile programei școlare /17
Modul ul IV. Jocurile dimanice. Clasificarea jocurilor de mișcare
(dimanice). / 23
Modul ul V. Jocurile cu mingea / 27
Modul ul VI. Aspecte privind aplic abilitatea jocurilor de mișcare
(dinamice) în lecția de educație fizică și antrenamentele
sportive (Jocurile de mișcare în activitatea didactică) . /31
Modul ul VII. Metodica alegerii, organizării, desfășurării și
conducerii jocurilor dinamice / 35
Colegere de jocuri /40
Bibliografie / 76

9 Introducere

Cursul de față se adresează tuturor celor care intenționează să
completeze sau perfecționeze cunoștințele teoretice și practice necesare
profesorului de educație fizică și antrenorului sportiv.
Supor tul de curs este împărțit îm două: partea teoretică ce ține de jocurile
dinamice și o colegere de jocuri.
Partea teoretică trece în revistă un număr de informații teoretico –
metodice utile, începând cu teoriile jocului; punctând importanța și necesitatea
jocurilor în dezvoltarea psiho -fizio-socială a copiilor; evidențiind jocurile
programei școlare; aspecte specifice ale jocurilor dinamice și nu în ultimul rând
medica alegerii, organizării și conducerii jocurilor dinasmice.
Profesorii ed educație fizică și spo rt și antrenorii sunt atenționați să promoveze
instruirea calitativă și eficientă bazată pe participarea activă și conștientă,
creativă a elevilor. Ei trebuie să găsească acele metode și mijloace de instruire,
care să ajute dezvoltarea personalității copii lor. Jocurile dinamice, prin variatate
și multitudinea lor, oferă îndeplinirea obiectivelor intructiv -educative de către
profesor/antrenor. Ele au o mare eficiență educațională, o structură preponderent
motrică, provoacă bună dispoziție tuturor participanț ilor ce se angajează cu toată
capacitatea lor pentru obținerea succesului.
Sperăm să oferim suficiente informații studenților, profesorilor,
antrenorilor și tuturor celor interesați, despre valențele jocurilor dinamice și ele
să fie incluse cât mai des în activitatea didiactică.

Autorii

10 Modul ul I. Istoria și te orii ale jocului

Rezumat modul
In acest capitol sunt prezentate câteva teorii legate de concepție despre
joc. Jocul fiind o activitate foarte variată, explicarea lor trebuie să curp rindă și
teoriile lansate de șpecialiștii din domeniu.

In literatura psihologică și pedagogică se poartă în jurul jocului
numeroase discuții. O dovadă în cest sens o constituie apariția mai multor teorii
care încearcă să explice cât mai adecvat jocul și funcțiile sale. Alte teorii
încearcă să explice comportamentul ludic și a continuității sale cu
comportamentul de timp liber ce îi sunt specifice omului indiferent de vârstă.
Pe de altă parte explicarea jocului este raportată la modul de viață socio –
profesională a omului, la fomarea și evoluția proceselor psihice, a personalității
în general.

Teorii ale jocului
La sfârșitul secolului trecut apare teoria lui Lazarus (Verza E., 1978),
care explică jocul ca mijloc de satifacție a necesităților de repaus, de recreere în
general. Această teorie este valabilă în cazul adulților, atunci când ne referim la
jocurile și distracțiile lor, în schimb la copiii nu este valabilă, deoarece
activitatea lor o constituie în mare parte joaca.
Schiller și Spencer (Verza E., 1978) explică jocul ca fiind un surplus de
energie al omului care nu a fost utiliza în alte activități și care se cere a fi
descărcat. Copii au o foarte mare energie ce trebuie consumată prin joc.
Hall S. (Verza E., 1978) susține teoria lui Haeckel pot rivit căreia
biogenetic, dezvoltarea copilului recapitulează evoluția omului.Conform acestei
teorii în copilărie evoluția jocului este identică cu acțiunile specifice evoluției

11 umanității ceea ce explică faptul că funcțiile jocului vor dispărea odată cu
trecerea omului în vâsrta adultă.
Groos K. (Verza E., 1978) pornește de la un punct de vedere exclusivist,
biologic și afirma că – asemenea puilor de animale, copilul se joacă pentru a -și
exercita instinctele, totodată pentru a face noi achiziții ce îl vor pregătii pentru
viață. El subliniează importanța jocului pentru dezvoltarea coplilului. Ceea ce nu
a sesizat că exercitarea unor activități prin inetrmediul jocului nu de reduce doar
la instincte, ci are loc dezvoltarea unor acțiuni mentale, psihice, a
particularitătilor de personalitate și de scializare.
Parten (Verza E., 1978) în studiile lui elaboreaza o scală asupra modului
cum participă, din punct de vedere social, copiii în joc. El delimitează 6
categorii de comportament în funcție de etapele de vârs tă:
1. comportamentul copilului care se plasează în afara ocupației;
2. comportamentul sau jocul solitar, izolat;
3. comportamentul copilului care observă jocul ce îl interesează și care
poate eventual comunica cu unii din partenerii jocului;
4. comportamentul ludic, paralel în care un copil se joacă la fel cu
ceilalți copii, dar fără să coopereze cu acești’
5. comportamentul ludic asociativ, când copiii incep să se joace
împreună, dar fără o organizare riguroasă a acțiunolor de joc și a
rolurilor’
6. comportamentul ludic de cooperare, când acțiunile sunt bine
organizare și copilul devine conștient de rolul pe care îl are în cadrul
grupului de jucători.

Piaget J. (1969 ) impune explicarea jocului ca un proces de asimilare ce
comportă o funcție dublă. Pe de o parte, are loc o asimilare ce duce la
dezvoltarea prin funcționalitate, iar pe de lată parte, asimilarea este de natură
mentală. Datorită jocului în care se manifestă conduite specifice, se elaborează
scheme de acțiune practică și mentală care duc la dezvoltare.

12 Chauteau J (1980 ) afirma că prin joc se obține placerea, dar o plăcere de
natură moarlă, ceea ce înseamnă că copilul are posibilitatea să distingă, între joc
și purlul amuzament. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Jocul
face lagătura cu munca.
Lesgaft P.F. (Todea S.F., 2002) sunea că jocul este un exercițiu care
pregătește copilul pentru viață, fiind într -un fel, oglinda mediului în care se
dezvoltă și trăiește.

Verificarea cunoștințelor:
1. Care sunt cele 6 comportamente definite de Parten?
2. Cum e xplică Lazarul jocurile, conform teoriei lui?

Bibliografie
1. Chateau J. (1980). Copilul și jocul. București: Ed. Didactică și
Pedagogică
2. Elkonin D. B. (1980). Psihologia Jocului. București: Ed. Didactică și
Pedagogică
3. Piaget J., (1969). Psihologia copilulu i. București: Ed. Didactică și
Pedagogică
4. Verza E. (1978). Omul, jocul și distracția. București: Ed. Științifică și
Enciclopedică

13 Modul ul II. Importanța jocului în dezvoltarea
armonioasă a copilului

Rezumat modul
Capitolul de față prezintă formele și a ctivitățile de joc, dela vârsta de 0 -1
ani pânăn la vârsta adultă. Sunt prezentate și caracteristicile, ceea ce privește
activitatea motrică de la o etapă a vieții la alta.

Jocul are diferite funcții și forme de la o etapă a vieții la alta. Prezentăm o
sistematizare a jocurilor în fucț ie de vârstă:
I. 0-1 ani – sugarul
Dupa năștere au loc o serie procese de adaptare și de echilibrarea
organismului copilului la condițiile mediului extrauterin. Principalele procese în
această perioadă de viața sunt: echilibrar ea respirației; echilibrarea termică;
asimilarea independentă; hrănirea activă etc. IN această eapă nu se poate vorbi
de existența jocului, dar copilul manifestă unele reacții de orinetare față de
mediul înconjurător.Aceste reacții sunt de tip senzorio -motor și constă în
îndreptarea capului sau a ochilor spre o jucărie, o sursă de zgomot, mișcări ale
persoanlor din jur etc.
II. 1-3 ani – prima copilărie
In această perioadă se dezvoltă intens jocul de manipulare sub influența
trebuinței de a se mișca. Se obțin procese importante în dezvoltarea sociabilitătii
copilului.La 3 ani, jocul este legat de obiectele din jur, cuprind o varietate de
elemente. Apar mereu mișcări mai complexe, ce tin de interesul copilului față de
conduitele adultului. Iau amploare jocurile cu subiect și rol.
III. 4-6 ani – a doua copilărie

14 In această perioada jocul devine activitatea fundamentală a copiilor, în care
intervin combinațiile mentale, reprezentări de imaginație și se dezvoltă foem de
experiențe complexe și variate.
La 4 ani jocul nu m ai este o manifestare singulară. Copilul solicită parteneri
de preferință pe cei mai mari sau mai mici în vărstă.
La 5 – 6 ani jocul cu rol și subiect este dominant în jocul copiilor și atinge un
nivel mai superior de dezvoltare. Jocurile de mișcare, cele cu reguli, încep să
capete o importanță mai mare.
IV. 7-10/11 ani – a III–a Copilărie
Este perioada care prezintă caracteristici importante și marchează un proces
în dezvoltarea psihică a copulului. Invățarea devine un proces conștientizat.
Jocurile de echip a și cu diferite reguli sunt prioritari, competiția începe să devină
deosebit de activă.
La 9 ani, în diferite jocuri fete încep să se separe de băieți, în mod spontan.
Se acordă o mare atenție jocurilor cu reguli și jocurilor colective. In această
perioad ă, jocul nu mai constituie activitatea fundamentală, interesul pentru
această activitate rămâne foarte puternic.
V. 11-14 ani – preadolescentul
Este perioada de încheiere a copilăriei și trecerea spre maturizare, dominantă
de schimbările bio -psiho -sociale. In prima faza predomină conduita infantilă,
caracterizată prin nevoia de mișcare, care este satisfăcută prin activitățile ludice.
Jocurile de performanță ce implică întrecerea, o competiție în care se
realizează cooperarea , valorificarea posibilităților fii nd urmărită pe echipe, sau
în grup sunt preferate și se păstrează jocurile în care se urmărește realizarea
performațelor individuale.
In funcție de sex, tipurile de joc preferate sunt cele pe grupuri de joacă.
Fetel preferă jocurile cu mingea, coarda etc. , iar băieții jocurile de forță, de
întrecere care le solicită agilitatea, îndemânarea, puterea, dinamismul etc.
Capacitățile individuale, intelectuale și fizice dau o notă de originalitate jocurile

15 practicate.Caracterul competițional dezvoltă spiritul de autoperfecționare și
sociabilizare.
Spre sfarșitul acestei etape se manifestă latura amuzantă a jocului și
dorința de a învinge. Jocurile de caracter competițional sunt cele acre domină în
activitate.
VI. 14-18 ani – adolescența
Adaptarea la condițiile vieții sociale se desfășoară pe un plan destul de larg.
Jocurile contribuie la dezvoltarea trăsăturilor caracteritice fundamentale cum
sunt: sentimentele de reponsabilitate, de onoare, formarea unei atitudini civice.
VII. 18-25 ani – tinerețea
Activitățile de tip loi sir ocupă un spațiu important în viață tinerilor. Sunt
agreate colectivități de aceeași vârstă. Tânărul participa efectiv la joc, lupta
pentru prestigiul său sau al coletivului, cooperarea cu partenerii este bună, își
valorifică deprinderile formate. Domin ă spiritul de aventură și poate fi satisfăcut
cu excursii, la care participă cu mult drag. Tendința de afirmare a personalității
se manifestă atât în joc cât și în timpul liber. Dansul este o activitate preferată de
tineri fiindcă prin dans își poate expri ma stările afective și atracția pentru sexul
opus.
VIII. după 25 ani – adult
Odată cu intrarea în maturitate deplină, din punct de vedere psihologoc,
omul își modifică conduita, se simte mai responsabil, conștient de valorile și
lipsurile sale. Activitatea de di stracție și relazare devine o parte a vieții sale.
Activitatea ludică și de loisir la această vârstă se pot grupa astfel (VerzaE.,
1978):
– jocuri și distracții desfășurate în familiei;
– jocuri și distracții desfășurate în afara familiei.
Toate aceste activi tăți luidice și de loisir permit adulților o descărcare
tensionată acumulată pe plan profersional și socio -cultural, combaterea stresului,
relaxare, deconectare, afirmarea unor deprinderi, aptitudini, personalității.

16 Verificarea cunoștințelor
1. Care sunt j ocurile caracteristice vârstei de 1 -3 ani?
2. Care sunt jocurile caracteristice vârstei de 14 -18 ani?
3. Care sunt jocurile caracteristice vârstei depă 25 de ani?
Bibliografie
1. Șchiopu U. (1967). Psihologia copilului . București: Ed. Didactică și
Pedagogică
2. Verza E. (1978). Omul, jocul și distracția. București: Ed. Științifică și
Enciclopedică

17 Modul ul III. Jocurile programei școlare

Rezumat modul
In acest capitol sunt prezentate jocurile programei școlare, care sunt
principale mijloace ale educației fizice și sp ortului, ajutândla realizarea
obiectivelor acestei discipline.

Jocurile sportive, datorită valenței pe care le au, reprezintă unul din
principalele mijloace ale educației fizice școlare, aducând contribuții
semnificative la realizarea obiectivelor acest ei discipline.
Se știe că dintre toate conținuturile cuprinse în programa școlară, jocurile
șportive preprezintă principalul punct de interes pentru elevii de toate vârstele.
Această activitate se justifică prin faptul că jocul asigurâ elevilor, destinder e și
recreere și asigură solicitările intelectuale im[use de programa școlară.
Cadrul didiactic trebuie să utilizeze procedeele tehnice și în scopul
dezvoltării calităților motrice.
In clasele V -VIII, presupune prederea unui joc sportiv pe durata a doi ani
școlari, acest aspect având următ oarele avantaje:
– posibilitatea de a aborda jocurile sportive cu grad ridicat de accesibilitate
(ex. Handba la fete și abschet la băieți);
– se creeazâ posibilitatea realizării transferului pozitiv al unor deprinderi
către jocurile sportive abordate în clasele superioare;
– se oferă posibilitatea de a răspunde opțiunilor majorității elevilor;
– se înlătură monotonia ce se poate crea prin parcticarea unui singur joc
sportiv timp de 4 ani școlari;
– să se asigure practicarea a cel puțin două jocuri sportive pe parcursul
celor 4 ani , pentru a favoriza de zvoltarea armonioasă a elevilor;
– o data cu intrarea în liceu, elevii vor avea posibilitatea integrării eficiente
în sistemul educațional structurat pe bază de oferte și obțiuni.

18 Pentru a avea posibilitatea de a putea preda două jocuri sportive, unitatea
școlară trebuie să dispună (amenajeze) de terenuri amenajate, de număr mare de
mijloace didactice (ex. Mingi). Jocul bilateral este finalitatea predării jocurilor
sportive, de aceea în ultima parte a semetrului se pot planifica jocuri monosport
și chiar competiții sportive inter clase, grupe, școli.

Prezentarea scurtă a programei școlare la clasele primare (I -VI)
Programa școlară pentru învățământul primar reflectă concepția care stă l e
baza reformeo stistemului de învățământ, urmărind dezvoltarea complexă a
copiilor. Prin educație fizică se realizează echilibrarea solicitărilor de natură
intelectuală cu cele psiho -motrice și ludice. Printre oniectivele cadrul, la acest
nivel de învățam âmnt, se numără: practicarea independentă a exercițiilor fizice,
a jocurilor și diferitelor sporturi; manifestarea spiritului de echipă și de întrecere,
în funcție de un sistem de reguli acceptate.
Conținuturile învățării asigură realizarea tuturor obictiv elor, solicitănd
cadrul didiactic să le selecteze pe acelea care pot fi utilizate în condiții corecte.
Enumerăm conținuturile învătării la acest nivel:
4. Elemente de organizare a activităților practice sportive
5. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase
6. Calități motrice de bază
7. Deprinderi motrice de bază
8. Deprinderi motrice utilitar -aplicative
9. Deprinderi motrice sportive elementare
 specifice atletismului
 specifice gimnasticii
 specifice jocurilor sportive – jocuri dimanice și
pregătitoare specifice fecărui joc sportiv predat
 specifice sporturilor sezoniere
 reguli de bază ale sporturilor predate
10. Informații sportive

19
Prezentarea scurtă a programei școlare la clasele V -VIII
Si la acest nivel aria curriculară are menirea să -și aducă contribuția
specifică la realiz area dezvoltării complexe a personalității autonome și creatice
a elevilor – finalitate prevăzută în Legea Invățământului.
In afra orelor prevăzute pe săptămână, pentru educație fizică, în trunchiul
comun, există posibilitatea alocării încă unei ore destin ate
extinderii/consolidării/aprofundării conținuturilor din programă sau predării unei
discipline sportive opționale.
In clasele V -VIII să se asigure dobândirea de către elevi a cunoștințelor
necesare acționării asupra dezvoltării fizice și a calitătilor m otrice, cât și
inițierea/consolidarea în practicarea unor probe/ramuri sportive, astfel:
Cl. a V-a:
– 3 probe atletice, de preferat din grupe diferite;
– Elemente acrobatice statice șî dimanice din gimnastica acrobatică;
– Săritura la aparatul de gimnastică;
– Un joc sportiv.

Cl. a VI-a
– 3 probe atletice, cele predate în cl. A V -a;
– Elemente acrobatice statice șî dimanice din gimnastica acrobatică;
– Săritura la aparatul de gimnastică;
– 2 jocuri sportive, dintre care unul este cel predat în cl. A V -a;
Cl. a VII-a
– 2- 3 probe atletice, cele predate în cl. A VI -a;
– Elemente acrobatice statice șî dimanice din gimnastica acrobatică;
– Săritura la aparatul de gimnastică;
– Un joc sportive, (cel în care s -a făcut inițierea în cl. A VI -a;
Cl. a VIII-a
– 1-2 probe atletice, la a legere dintre cele predate în anii anteriori;

20 – Elemente acrobatice statice șî dimanice din gimnastica acrobatică;
– Una sin săriturile la aparatul de gimnastică , la alegere ;
– Un joc sportive opțional , dintre cele predate în anii anteriori.

Jocurile sportive c are se pot preda în clasele V -VIII sunt: baschet, forbal,
handbal, oină, volei, torbal (se predau în cadrul orelor de extindere), goalbal
(nevăzători)
Disciplinele sportive altenative sunt predate cu aprobarea directorului
unității de învățământ, pe perioa de precizate, aceste pot fi: badminton,
cicloturism, dans sportiv, dans folcloric specific zonei, gimnastică ritmică, înot,
korfball, orientare sportivă, patinaj pe ghiață/role; snaie, schi alpin, schi fond,
sport aerobic, șah, rugby – tag, tenis de masă, trântă. Conținuturile și criteriile de
evaluare aferente fiecărei disicpline sportive alternative se alaborează de către
profesorul clasei și se avizează de către isnpectoratul școlar de specialitate.

Prezentare scurtă a programei școlare la clasele IX -XII
Si la acest nivel aria curriculară are menirea să -și aducă contribuția
specifică la realizarea dezvoltării complexe a personalității autonome și creatice
a elevilor – finalitate prevăzută în Legea Invățământului.
In afra orelor prevăzute pe săptămână, p entru educație fizică, în trunchiul
comun, există posibilitatea alocării încă unei ore destinate
extinderii/consolidării/aprofundării conținuturilor din programă sau predării unei
discipline sportive opționale.
In clasele IX -XII să se asigure dobândirea de către elevi a cunoștințelor
necesare acționării asupra dezvoltării fizice și a calitătilor motrice, cât și
inițierea/consolidarea în practicarea unor probe/ramuri sportive, astfel:
Cl a IX -a
– 2 probe atletice, de preferat din grupe diferite;
– Elemente acrob atice statice și dinamice din gimnastica acrobatică (din
cele făcute în clasele anterioare) și varietate de lagări de elemente;

21 – O săritură la aparatul de gimnastică, la alegerea elevilor;
– 2 jocuri sportive, la alegerea elevilor.
Cl. a X -a
– Cele 2 probe făcu te în clasa anterioară;
– Gimnastică acrobatică;
– Săritură la aparatul de gimnastică;
– 2 jocuri sportive, la alegerea elevilor.
Cl. a XI -a
– 3 probe atletice, din grupe diferite, dintre cele oferite de către profesor;
– Gimnastică acrobatică;
– O săritură la aparat ul de gimnastică, la alegerea elevilor, din cele
învățate;
– un joc sportiv, la alegerea elevilor.
Cl. a XII -a
– 3 probe atletice, din grupe diferite, dintre cele oferite de către profesor;
– Gimnastică, la alegere: aerobică, ritmică, artsitică sportivă;
– un joc sportiv, la alegerea elevilor.
Jocurile sportive care se pot preda în clasele IX -XII sunt: baschet, forbal,
handbal, oină, volei, torbal (se predau în cadrul orelor de extindere), goalbal
(nevăzători)
Disciplinele sportive altenative sunt predate cu aproba rea directorului
unității de învățământ, pe perioade precizate, aceste pot fi: badminton,
cicloturism, dans sportiv, dans folcloric specific zonei, gimnastică ritmică, înot,
korfball, orientare sportivă, patinaj pe ghia ță/role; s anie, schi alpin, schi fond ,
sport aerobic, șah, rugby – tag, tenis de masă, trântă. Conținuturile și criteriile de
evaluare aferente fiecărei disicpline sportive alternative se alaborează de către
profesorul clasei și se avizează de către isnpectoratul școlar de specialitate.

Varificarea cunoștințelor
1. Ce sunt jocurile sportive?

22 2. Care sunt jocurile sportive ce se predau la clas a V -a?
3. Care sunt jocurile sportive ce se predau la clasa a IX -a?
4. Enumerați trei discipline sportive complementare care se pot preda la
clsa a X -a!
Bibliografi e
1. MECI (2003). Programe școlare clasele I -IV. Educație fizică. București
2. MECI (2009). Programe școlare clasele IX -XII. Educație fizică.
București
3. MECI (2009). Programe școlare clasele V -VIII. Educație fizică.
București
4. Verza E. (1978). Omul, jocul și distr acția. București: Ed. Științifică și
Enciclopedică

23 Modul ul IV. Jocurile dimanice. Clasificarea jocurilor
de mișcare (dimanice) .

Rezumat modul
Capitolul de față prezintă diferite clasificări ale jocurilor și a jocurilor
dinamice (de mișcare). Jocurile d e mișcare sunt determinare de caracteriticile
principalee cum ar fi: natura lor, vâsrta participanților și de baza materială
existență.

Jocurile dinamice desemnează o activitate fizică sau memtală spontană
fără utilitate imadiată, generatoare de distrac ție, plăcere și reconfortare. Ele
depășesc limitele unei activități pur biologice sai fizice, esența lor fiind men tală
(Sabâu Gh., 2005).
Jocurile de m ișcare sunt determin are de caracteriticile principale e cum ar
fi: natura lor, vâsrta participanților și d e baza materială existență.
In literatura de specialitate găsim o varietate de clasificări, enumerăm
câteva:
Gross K. l e clasifică ast fe:
 cu funcții generale;
 de experimentare;
 motorii;
 senzoriale;
 intelectuale;
 de voință;
 afective.
Stern W. Împarte jocur ile în:
 individuale;
 sociale.
Buhler C. Are următoarea clasificare:

24  jocuri funcționale (senzorio -motorii);
 jocuri de ficțiune și iluzie;
 jocuri de receptivitate;
 jocuri de construcții;
 jocuri colective.
Piaget J. împarte jocurile în 3 categorii:
 jocuri, ex erciții;
 jocuri cu reguli;
 jocuri simbolice.
Șchiopu U. a el aborat o clasificare în funcție de conținuturi:
 jocuri de reproducere a unor evenimente;
 jocuri de mișcare;
 jocuri de creație;
 jocuri cu subiect, cu reguli.
Cârstea Gh . clasifică jocurile astfel:
 jocuri de mișcare;
 jocuri pregătitoare pentru jocurile sportive;
 jocuri sportive.
Todea F. S. c lasifică jocurile pe baza unui set de criterii:
 După modul de organizare a participanților:
– jocuri cu împărțirea colectivului pe grupe sau echipe;
– jocuri fără î mpărțirea colectivului pe grupe sau echipe.
 După locul de desfășurare:
– jocuri in aer liber;
– jocuri în interior.
 Dupa mediul sau terenul pe care se desfășoară:
– jocuri pe suprafețe uscate;
– jocuri pe zăpadă/gheață;
– jocuri pe apă.
 După zona geografică:

25 – jocuri la mare;
– jocuri la munte.
 După gradul organizatoric în care se parctică:
– jocuri in tabere;
– jocuri în stațiuni balneo -climaterice;
– jocuri în lecția de educație fizică;
– jocuri în recreația organizată’
– jocuri în activitatea independentă.
 După obiectivele ins tructiv -educative pe care le vizează:
– jocuri pentru atenție, captarea și educarea acesteia;
– jocuri pentru dezvoltarea calităților motrice de bază;
– jocuri pentru învățarea deprinderilor și/sau priceperilor motrice
(consolidarea, prefecționarea sau verificar ea acestora);
 După materialele folosite:
– jocuri cu obiecte, aparate;
– jocuri fără obiecte, aparate.
 După obiectivele activităților de educație fizică și sportivă:
– jocuri pentru învățarea, consolidarea și perfecționarea deprinderilor de
bază și utilitar -aplicative;
– jocuri pentru învățarea, consolidarea și perfecționarea deprinderilor
și/sau priceperilor specifice diverselor ramuri și probe sportive;
– jocuri depntru dezvoltarea calităților motrice de bază;
– jocuri pentru captarea și educarea atenției.
Jocurile d imanice sunt prezente în activitatea de educație fizică și sportiv ă,
domeniu în care găsim rumătoarea clasificare:
– jocuri creative – de construcție, jocuri dramatice;
– jocuri polulare;
– jocuri pent școală;
– jocuri de iarnă;
– jocuri în apă;

26 – jocuri sportive.

Odată cu evoluția omului s -au dezvoltat și jocurile, s -au creat forme
specifice, care contribuie la dezvoltarea psihică și fizică a copiilor, asigură
armonia între posibilități și nevoile acestora.
O altă clasificare ar fi:
1. jocuri creative
2. jocuri cu re guli: jocuri didactice; jocuri populare, jocuri de mișcare.
Iar jocurile de mișcare se împart în jocuri școlare și jocuri sportive.
Jocurile școlare sunt cele care pot fi folosite pentru realizarea obiectivelor
didactice și edicative, și care au reguli pro prii, dar și modificabile, se pot juca
într-un timp și efectiv felxibil, cu mijloace diidcatice sau fără. Odată cu
modificarea regulilor se influențează complexitatea și greutatea jocului.
Rezolvarea cu succes a unor probleme ale jocului, constituie efici ența acestuia.
Caracteristica dominantă este întrecerea, care dezvoltă spiritul competitiv al
copiilor.
Jocurile școlare se clasifică astefel: jocuri cu alergare și de -a prinselea;
jocuri de tip șatfetă; jocuri de întrecere; jocuri de luptă; jocuri cu min gea.

Verificarea cunoștințelor
1. Cum se clasifică jocurile după Piaget?
2. Cum se clasifică jocurile după Șchiopu U.?
3. Cum se clasifică jocurile școlare?

27 Modul ul V. Jocurile cu mingea

Rezumat modul
Jocurile cu mingea sunt cele mai agrea de participanții la joc. In acest
capitol sunt prezentate aspecte principale care stau la baza jocurilor cu mingea,
pornind de la apariția lor, forma mingilor, până la acțiunile de joc.

La aceste jocuri se joacă cu un obi ect specific, mingea. Inca din
antichitate, jocul cu mingea a fost cunoscut de către popoare, din mormintele
egiptenilor au fost sustrase mingi din lut cu diametrul de 3 -7 cm. Grecii și
romani, mingile lor din piele, au unmplot cu puf, lână sau semințe, dar s -au
descoperit și mingi umplute cu făină sau nisip . In răndul poparelor antice, jocul
cu mingea au fost sub forma de aruncare în lungime sau înlățime, romanii au
lovit mingea chiar cu pumnul sau cu mănuși speciale.
Odată cu e voluția omenirii mingea căpăta o formă rotundă cu diferite
umplutiru, datarită acestui fapt s -au dezvoltat și diferite tehnici de transmitere a
mingii. Mai tărziu aceste mingi au fost confecționate din plastic sau din piele,
devenind mijloace specifice ale diferitelor ramuri sportive. Apar șî mingile
medicinale, care se foloseau pent ru corectarea mișcărilor și eru umplute cu filce,
păr de animal.
În majoritatea jocurilor cu mingea, faza jocului depinde direct de starea
mingii, care poate fi aruncată sau lovită în diverse feluri de către jucători.
De ce ne place să jucăm?
De ce mingea este obictul cel mai cunoscut și agreat obiect de joacă?
Răspunsul la ac eastă întrebare le găsim în răspunsurile copiilor până la dulți:
– Mingea este rotundă, se rostogolește, sare și zboară – afirmă copii;
– Este plăcut la atingere;
– Se poate juca individula și în grup;
– Oferă diferite situații;

28 – Jocurile cu mingea sunt nonaccidentale și fără limită de vărstă;
– Jocurile cu mingea, indiferent de sex, dacă se joacă mixt sau pe sexe,
oferă o varietate de mișcări;
– Jocurile cu mingea, dezvoltă indemânarea și asigură o dezvoltare
multilaterală;
– Mingea conferă eficiența;
– Jocurile și exercițiile cu mingea sunt mijloace eficiente în recuperarea
motorie.
Acțiunile care se fac în cadrul jocurilor cu mingea, exptimă interacțiunea de
bază dintre om -minge, acestea sunt:
– intrarea în posesia mingii;
– pisesia mingii;
– transmiterea minginii.
Aceste momente se succed între ele, formânt ci rcuitul sistematic al acțiunilor.

Intrarea în posesie a mingii
Acțiunea începe odată cu intrarea în posesia mingii. Posibilități de a intra
în po sesia mingiiL
– în urma gereșilor efectuate de către adversar – variantă sigură și ușoară;
– pentru a intra în posesia mingii ajunge doar să ne poziționăm
corespunzător;

29 – Pe lângă o bună poziționare este nevoie și de alte mișcări mai complexe;
– Putem obține pose sia mingii făcând și mișcări cu forță și intensitate mai
mare;
– În unele situații se obține posesia mingii și prin rostogolire, plonjare
după obiect.

Posesia mnigii
Posesia mingii înseamnă să ai controlul sisgur asupra ei. Acesata se
realizează prin ținer ea (prindere) sau prin atingerea obiectului.
Prinderea sau ținerea mingii, cu două mâini, este cea mai sigură și ușoară
posesie.
Posesia prin atingerea mingii este foarte scurtă existănd posibilitatea de a
greși mai frecvent. Insă există multe jocuri s portive care au în tehnica lor acest
procedeu, ca si posesie (ex. Volei).

Transmiterea mingii
Transmiterea mingii poate fi un moment decisiv în eficiența multor
jocuri, ceea ce privește rezultatul. Acesta în funcție de obiectiv se poate realiza
astfel:
– Prin auto transmitere (pasare, dribling etc.);
– Spre (la) partener;
– Spre/la o țintă.
Este evident că dintre cele trei forme de transmitere a mingii, cel mai
interesant și popular este trasnmiterea către, pe la o țintă (ex. coș de baschet,
teren advers, poart ă, țintă etc.), deaorece acest lucru influențează direct
performanțele. Din această cauză crește transmiterea mingii prin pasare între
coechipieri și activitatea devine distractivă și atractivă.
Multitudinea de mișcări pe care le poate învăța un om, a con dus la
descoperirea/ inventarea a diferitelor forme de mingi, de diferite dimensiuni și
din diferite materiale. In acelaș timp s -a mod ificat transmiterea lor, care s e poate

30 realiza și cu difierite obiecte ajutătoare. Exemplificăm câteva jocuri sporturi car e
se realizează cu minge, cu sau fără obiecte ajutătoare la transmitere:

Tabel 1. Exemple de jocuri sportive, jucate cu diferite cu mingi
Joc sportiv cu minge Froma mingii Materil de confecție Obiect de
transmitere
Baschet sferică Piele, plastic cu came ră –
Biliard sferică Os de elefant, platisc
de esența tare tacuri
Golf sferică Gumă de esență tare,
plastic crose
Hochei Puc – formă de
disc Gumă de esență tare,
plastic crose
Polo pe apă sferică Piele sau plastic
rezistent la apă –
Rugby ovală Piele, plastic cu cameră –
Tenis de masă sferică Plastic, celuloză palete

Varificarea cunoștințelor
1. Definiți jocurile cu mingea!
2. Enumerați câteva argumente, de ce ne place să jucăm cu mingea?
3. Care sunt a cțiunile care se pot efectua cu mingea?
4. Cum se poate realiza transmiterea mingii?

Bibliografie

1. Rigler E. (2004). Sportjatekelmelet. I. Kotet. Budapest: TF
2. Scarlat E., & Scarlat M.B. (2002). Educația fizică și sport. București:
Ed. Didactică și Pedagogică

31 Modul ul VI. Aspecte privind aplicabilitat ea jocurilor
de mișcare (dinamice) în lecția de educație fizică și
antrenamentele sportive (Jocurile de mișcare în
activitatea didactică) .
Rezumat modul
Practicare jocurile de mișcare, fie independent sau organizat, angrenează
un număr mare de copiii, în a ctivitățile de educație fizică și sportive.Aceste
jocuri, în marea lor majoritate, se pot desfășura pe spații mici, fără amenajări
specifice, fap ce le face accesibile. Folosite în lecția de educație fizică, sigură
realizarea unei densități optime, atât di n punct de vedere motric cât și
funcționale.

Practicare jocurile de mișcare, fie independent sau organizat, angrenează
un număr mare de copiii, în activitățile de educație fizică și sportive.
Aceste jocuri, în marea lor majoritate, se pot desfășura pe sp ații mici,
fără amenajări specifice, fap ce le face accesibile.
Folosite în lecția de educație fizică, sigură realizarea unei densități
optime, atât din punct de vedere motric cât și funcționale. Caracteristica de
întrecere creează un cadru favorabil de d esfășurare a lecției de educație fizică în
școală.
Ca mijloace ale activității didactice, jocurile de mișcare prezintă
numeroase avantaje, enumerăm căt eva dintre acestea:
– contribuie la menținerea unei stări optime de sănătate și la dezvoltarea
armonioasă a organismului;
– creează stări emoționale pozitive;
– contribuie eficient la dezvoltarea calităților motrice, la formarea
deprinderilor și priceperilor motrice de bază și specifice unor ramuri
sportive;
– stimulează colaborarea cu partenerii de joc,;

32 – facilite ază integrarea în colectiv, identificarea liderului și asumarea unor
responsabilități personale;
– contribuie la educarea calotăților morale
– contribuie la dezvoltarea gândirii, a creativității, a capacității de
anticipare și a deciziei, atenției, percepției și reacției motorii;
– stimulează competitivitatea între participanți;
– sunt mijloace eficiente în activitatea de kinetoterapie – sunt eficiente în
corectarea unor deficiențe fizice.

In perioada preșcolară, activitatea zilnică a copilului, jocurile de mișcar e
ocupă locul central.
In toate ciclurile de învățământ, lecțiile de educație fizică pot cuprinde jocuri
dinamice, care asigură realizarea obictivelor educației fizice și sportive. Se pot
utiliza în aproape toate verigile lecției (excepție facând verigil e de „Organizarea
colectivului” și „Influențarea selectivă a aparatului locomotor”). Aceste jocuri
dau orei o densitate cescută și o variatate de posibilități profesorului sau
antrenorului, oferă un cadru favorabil de petrecere a timpului liber sau a
activităților extrașcolare.
La clasele mici (primar), jocurile dinamice ajută la însușirea deprinderilor de
bază și utilitar aplicative în condiții variate. In această făză se recomandă ca
jocurile selectate să fie cât mai simple, să nu aibă multe reguli (max .3-4).
Deoarece copii la vârsta aceasta sunt deficitari la calitatea capacităților fizice, se
recomandă ca la alegerea jocurilor de mișcare să se opteze pentru acelea care
conțin alergări pe distanță scurtă, sărituri simple, prinderi și aruncări fără
împă rțirea colectivulu pe echipe, mai mult se utilizează bilateral, deoarece
spiritul de cooperare nu este dezvoltat. Copiii trebuie învățați să se joace, la fel
cum învață toate deprinderile. Folosirea jocurilor de mișcare urmărește
învățarea coordonării mi șcărilor și o atenție deosebită se acordă dezvoltării
calităților de bază, viteza și îndemânarea.

33 Incepând cu clasele III -IV, se fie utilizate și jocuri de forță și rezistență. La
această vârstă se dezvoltă memoria, atenția devine mai stabilă, copii pot s ă
rezolve acțiuni mai comlexe și dificile. Se poate trece la jocuri cu caracter de
întrecere, cu combinații și cu mai multe variante de mișcări, cu diferite obiecte.
Se pot organiza jocuri cu elemnte de fortă și rezistență, dar cu surată scurtă.
Durata joc urilor să nu depășească 12 -15 minute. Se pot introduce mai multe și
mai complexe regurli. Intrecerile prin jocuri de mișcare, treptat capătă dificultăți
mai sporite, care dezvoltă capacitatea de adaptare psiho -motorie.
La clasele V -VI preocuparea copiilor pentru propriul corp (în special a
musculaturii) permite practicarea jocurilor de mișcare cu exerciții de forță și sub
formă de întrecere. Elevii se pot organiza in echipe, jocurile au o durată măi
lungă și reguli mult mai numeroasă. Se introduc o serie de lemente tehnice din
gimnastică acrobatică, diverse deprinderi utilitar aplicative, elemente
pregătitoare pentru însușirea unor tehnici de bază a jocurilor sportive. In fiecare
echipă, fiecare elev să aibă rolul de conducător, aceasta mobilizăndu -i să
contribuie la creșterea gradului de răspundere pentru activitatea desfășurată.
La clasele VII -VIII, jocurile de mișcare de desfașuară mai mult pe echipe,
având caracter de întrecere. La această vârstă capacitatea de coordonare a
mișcărilor scade datorită dis proporției deintre membre și trunchi și slabei
dezvoltări musculare in caport cu creștetrea osoasă, de aceea profesorul are
sarcina să dozeze cu multă atenție efortul elevilor.
La această vârstă interesul copiilor este tot mai mult orientat spre jocurile
sportive, spre caracterul de întrecere, cu dorința de a ieși învingători.

Verificarea cunoștințelor
1. Care sunt avantajele jocurilor dinamice ca și activitate didactică?
2. Ce jocuri de mișcare se folosesc în activitatea didactică, la diferite
clase?
Bibliogra fie
1. MECI (2003). Programe școlare clasele I -IV. Educație fizică. București

34 2. MECI (2009). Programe școlare clasele IX -XII. Educație fizică.
București
3. MECI (2009). Programe școlare clasele V -VIII. Educație fizică.
București
4. Scarlat E., & Scarlat M.B. (2002). Educația fizică și sport. București:
Ed. Didactică și Pedagogică
5. Todea S. F. (2002). Jocuri de mișcare. București: Ed. Fundației
România de Mâine

35 Modul ul VII. Metodica alegerii, organizării,
desfășurării și conducerii jocurilor dinamice

Rezumat modul
In capitolul de față sunt prezentate aspectele metodice ce țin de alegerea,
organizarea, desfășurarea și conducerea jocurile dinameice în lecția de educație
fiaică sau în antrenementul sportiv. Aceste aspecte trebuiesc respectate, pentru a
putea realiza ob iectivele propuse.

Jocurile de mișcare prezintă numeroase caracteristici pentru care sunt
recomandate în activitatea zilnică a copiilor și tinerilor.
In scopul obțibnerii unei eficiențe maxime și pe planun instructiv –
educativ este necesar să se aibă în v edere judicioasă, corecta alegere, organizare,
desfășurare și conducere a jocurilor de mișcare (dinamice).

Alegerea jocurilor dinamice
Pentru realizarea obiectivelor stabilite în activitatea de educație fizică și sport, se
impune acordarea unei atenții d eosebite alegerii jocurilor dinamice. Se va
urmării ca jocul dinamic ales să întrunească următoarele cerințe:
– să asigure o pregătire multilaterală, fizică, psihocă și morală;
– să țină seama de vărsta participanților, de sex, nivelul de dezvoltare, de
pragăt ire fizică;
– să țină seama de dorințele participanților;
– să trezească înteresul participanților, s ă fie atractive;
– să se desfășoare în condiții cât mai igienice;
– să se desfășoare într -o ambianță educativă, în condiții atmosferice
favorabile;
– să evite accide ntarea participanților, afectarea stării optime de sănătate;
– să fie în concordanță că posibilitătile participantilor;

36 – să se țină seama de numărul celor dornici să participe la joc;
– să se aibă în vedere condițiile materiale și echipamentele sportive.

Forma rea echipelor
Formarea echipelor în jocurile dimamice trebuie să fie realizate ținându –
se cont de următoarele:
– echipele trebuie să fie egale din punct de vedere numeric;
– echipele trebuie să fie omogene, din punct de vedere al forței și al
bagajului de cu noștințe motrice și tehnico -tactice;
– formarea a cât mai multor echipe favorizează angrenarea a unui număr
cțâ mai mare de participanți;
– formarea echipelor trebuie să țină cont de: talie și greutatea jocătorilor;
– în cazul echipelor inegale ca număr unul din tre concurenți va efectua
acțiunea respectivă de două ori.
Respectarea acestor cerințe asigură o bună organizare a colectivului,
partcipiparea optimă a concurenților la joc, evitarea apariției unor stări de
nemulțumire.
Pentru formarea echipelor pot fi ut ilizate una dintre următoarele modalități:
 conducătorul jocului formează echipele numinalizănd componența
fiecărei echipe;
 prin probe de verificare;
 prin aleger ea de către căpitanii de echipă , care sunt nominalizați de către
conducătorul de joc;
 prin număr ătoare efectuată.

Stabilirea respo nsabililor, a căpitanilor de echipă
Capitanii de echipă sunt nominalizați de către conducătorul jocului
(profesor) sau sunt aleși de către componenții echipei. Acesta trebuie să aibă
calități superioare și în funcție de cerințele jocului respectiv.

37
Rolul conducătorului de joc (organizatorului) (CJ)
Inaintea începerii jocului, cadrul didiactyic sau conducătorul jocului
explică participanților modul de desfășurare a jocului și dacă este necesar chiar
demionstrează. Acesta trebuie să fie întru limbaj accesibil, concis și clar și va
cuprinde: denumirea jocului dinamic; enunțarea acținunilor care compun jocul;
descrierea regulilor după care se desfășoară; anunțarea condițiilor de căștigare,
de realizarea evetualelor punctaje c a și penalizări și sancțiuni ce decurg din
nerespectarea regulilor; comunicarea semnelor de începere și de încheiere a
jocului; efectuarea unui joc de probă.
Sancțiunile acordate nerespectării regulilor pot fi prin scăderea punctajelor,
mergând până la el iminarea temporară sau definitivă a jucătorilor.
Se recomandă, ca al vârsta mică, să participe și conducătorul jocului.
In cazul unor greșeli comune observate la toate echipele participante se întrerupe
jocul și se dau noi explicații, referitoare la greșe li, și se reia jocul.

Desfăș urarea jocurilor dinamice
a.) Inceperea jocului
Inceperea jocului este dat de către conducătorul jocului, după ce se
realizează împărțirea pe echipe a participanților.
Inceperea jocului se poate realiza prin: concucătorul nomi nalizează echipa
care începe prima; prin tragere la sorț; întreceri între căpitanii de echipe etc.

b.) Desfășurarea jocului
Pe tot parcusul jocului conducătorul de joc terbuie să țină cont de
următoarele:
– să fie atent la evoluția tuturor participanților;
– să fie imparțial în acordarea punctelor;
– să evite producerea de accidente;
– să asigure disicplina și atmosfera destinsă, buna dispoziție.

38 Pentru a realiza o dozare corespunzătoare se poate regurge la următoarele:
– modificarea dimensiunilor suprafeței de joc ;
– mărirea sau diminuarea duratei de joc, a numărului de repetări sau a
numărului de mijloace;
– mărirea sau diminuarea numărului de participanți;
– complicarea sau simplificarea regulilor de joc.
La jocurile s ub formă de ștafetă este recomandabil ca numărul de repetări să
fie cel puțin egal cu numărul de echipe, iar la jocurile limitate în timp, ca durata
de desfășurare, acesta trebuie să fie aceeași pentru toate echipele participante.
Durata de joc pentru diferite vârste se realizează astfel:
– la vârsta 7 -8 ani poate fi 5 -15 minute;
– la vârsta de 9 -10 ani poate fi 10 -25 de minute.

c.) Incheierea jocului
Incheierea jocului este bine să fie precedată de anunțarea cu ceva timp
înainte a duratei sau a numărului de repetări rămase.
După încheierea jocului conducăt orul anunța câștigătorii sau rezulotatul.
Se va face o analiză a jocului, evidențiind greșelile precum și a modului în care
sau repectate regulile.

Recomandări metodice
Se ține cont de:
– alegerea jocului terebuie să fie în funcție de vârstă și sexul
participanților, de particularitățile somato -funcționale și psihice, precum
și în funcție de nivelul de pregătire și dezvoltare a lor;
– să aibă in vedere condiții materiale disponibile;
– echipele să fie de valori apropiate și număr egale;
– elevii scutiți pot fi angrenați în joc în rolul de arbitru.
– se recomandă stimularea spirutului de comeptiție și a fair -paly-ului.

Verificarea cunoștințelor
1. Cum se poate alege echilepe de joc?
2. Cine poate să fie conducător de joc?

39 3. Care sunt recomandările metodice pentru jocuri le dinamice?

Bibliografie
1. Todea S. F. (2002). Jocuri de mișcare. București: Ed. Fundației
România de Mâine
2. Verza E. (1978). Omul, jocul și distracția. București: Ed. Științifică și
Enciclopedică

40 Colegere de jocuri

Rezumat
In acest capitol sunt prezent ate o serie de jocuri de mișcare care se pot
folosi în lecția de educatie fiaică și î antrenemanetele sportive. Fiecare joc are o
prezentare detaliată: denumeire, scop, loc de desfășurare, număr de jucărori,
materiale, descrierea jocului, reguli.
AL TREILE A FUGE
Scop: Jocul dezvoltă viteza și îndemânare
Vârsta: 7 -15 ani
Loc de desfășurare: Se joacă în sală, teren, curte
Numărul jucărilor: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii vor sta pe perechi câte doi, spate fată în cerc.
Doi jucători sunt liber și aleargă unul după altul în jurul cercului pe partea
exterioară; dacă jucătorul urmărit este atins devine urmăritor; de asemenea cel
urmărit poate scăpa dacă se așează în fată unei perechi și cel deal treilea jucător
devine urmărit.
Regulă :
– nu se permite traversarea cercului prin interior.

ARUNCAREA PRIN CERC
Scop: perfecționarea deprinderii de aruncare
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: -2 cercuri de gimnastică, 2 mingi de oină
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale ca număr,
aflate în spatele unei linii trasată pe sol, la o distanță de 8 -10 m fată de cercul
agățat pe zid sau pe un suport, la o înălțime de 3 -4 m.
Desfășurarea jocului: La comanda de înc epere, primii jucători (care au mingea
de oină) aruncă , urmărind să treacă mingea prin cerc. Recuperează mingea și o
predau următorului, care continuă jocul.
Reguli:
– neintroducerea mingii prin cerc se penalizează cu 1 punct;
– câștigă echipa care are cele m ai puține puncte de penalizare.

ARUNCĂ PRECIS!
Scop: dezvoltarea deprinderii de a arunca și a preciziei mișcării

41 Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: două mingi (volei, elastice, handbal, ba schet) și două cutii de
la lada de gimnastică
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe , așezate la o
distanță de 8 -10 m fața de un reper. La acest reper în fată fiecărei echipe se află
așezată câte o cutie de la lada de gimnastică. Pr imul jucător din fiecare echipă
ține în mâini o minge
Desfășurarea jocului: La comanda de începere jucătorii aruncă mingea pe care
trebuie să o plaseze în interiorul cutiei de ladă; aleargă și recuperează mingea pe
care o transmite următorului jucător. c âștigă echipa care termină prima, fără
penalizări, sau cu cele mai puține puncte de penalizare.
Regulă:
– fiecare greșeală (de a plasa mingea în cutie) se penalizează cu 1 punct.

ALERGAREA ÎN SACI
Scop: dezvoltarea îndemânării
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: saci de rafie
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale ca număr,
aflate în spatele unei linii de plecare, trasate pe sol la o distanță de 10 -15 m față
de per ete. Primii jucători au picioarele introduce într0un sac, pe care -l țin cu
mâinile deoparte și alta.
Desfășurarea jocului: La semnalul de începere primii din fiecare echipă se
deplasează prin alergare , ating peretele și se întorc la echipă prin același f el de
deplasare.
Regulă:
– câștigă echipa care termină prima și execută cel mai corect

BROSCUȚELE – ÎN LAC , PE MAL
Scop: Jocul dezvoltă viteza de reacție și atenția
Vârsta: 7 -15 ani
Loc de desfășurare: Se joacă în sală, teren, curte
Materiale: –
Organiz area jocului : Pe sol se marchează un cerc (lacul) mai mare sau mai
mic, în funcție de numărul jucătorilor – broscuțele. Jucătorii sunt așezați în
spatele circumferinței cercului, unul lângă altul. In mijlocul cercului stă
conducătorul de joc, care strigă „ In lac”, sau „pe mal!”

42 Desfășurarea jocului : La comanda în lac jucătorii trebuie să sară în interiorul
cercului, iar la comanda pe mal ei trebuie să sară în afara lui. Pentru a verifica
atenția jucătorilor se poate da aceeași comandă de două ori, sau pot fi intercalate
cuvinte asemănătoare cu comenzile. Jucătorul care greșește este eliminat din joc.

BUCHEȚELELE
Scop: dezvoltă viteza de reacție, atenția și orientarea spațială
Vârsta: 7 -12 ani
Loc de desfășurare: Se joacă în sală, teren, curte
Materiale: –
Desfășurarea jocului : Jucătorii stau pe tot terenul, iar conducătorul de joc
strigă un număr. Jucătorii trebuie să formeze buchețele care să cuprindă numărul
strigat de conducător; jucătorii care rămân în afara de buchețele sunt penalizați.

BASTONUL S ĂRIT
Scop: dezvoltarea atenției și a vitezei de reacție
Vârsta: 6 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: 2 bastoane de gimnastică
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale așezați în
coloan ă, câte unul. Primii din fiecare coloană primesc câte un baston.
Desfășurarea jocului : La semnal, jucătorii cu bastonul aleargă spre capătul
șirului ținând bastonul în poziție orizontală, la o înălțime de 20 -50 cm. Jucătorii
trebuie să sară peste baston. După efectuarea cursei bastonul se predă
jucătorului următor care repetă acțiunea.
Regulă :
– câștigă echipa care execută mai repede și fără penalizări.

BUM -BUM
Scop: dezvoltarea atenția
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt dispuși în formație de careu sau semicerc.
Desfășurarea jocului : Conducătorul de joc pronunța cu gras tare o cifră și
începe jocul, astfel: jucătorii se numără începând din flancul dre pt în continuare
și când se ajunge la cifra propusă jucătorul respectiv va trebui să spună „bum”,
la fel și în cazul multiplilor cifrei.
Reguli:

43 – jucătorii care greșesc sunt eliminați din joc;
– cifra poate fi schimbată de câte ori se vrea.

CRABII ȘI CREVEȚ II
Scop: dezvoltarea vitezei de reacție, atenției și a abilității.
Vârsta: 7 -15 ani
Loc de desfășurare: Se joacă în sală, teren, curte
Materiale: –
Desfășurarea jocului: Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale, dispuși
deoparte și de alta a unei lin ii transversale, la mijlocul terenului. O echipă
reprezintă „crabii”, iar cealaltă „creveții”. Când conducătorul de joc strigă una
din echipe, aceasta va trebui să alerge până în spatele liniei de fund a terenului,
cealaltă echipă aleargă după ei să -i prin dă. Cei atinși în spațiul de joc vor fi luați
prizonieri (sau se pot acorda puncte). Prinzătorii pot să atingă unul sau mai mulți
urmăriți.

CERCUL ZBURĂTOR
Scop: dezvoltarea vitezei de reacție și a îndemânării
Vârsta: 8 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -30, dacă numărul jucătorilor este mare ei se
împart în mai multe echipe, în așa fel încât cercul să nu fie prea mare.
Materiale: săculeț cu nisip prins la un capăt cu o coardă (frânghie)
Organizarea jocului : Formația d e joc este de cerc, jucătorii stau cu fața către
centru. In centrul cercului de află un jucător care ține în mâini frânghia de care
este prins săculețul.
Desfășurarea jocului : la comanda conducătorului de joc, jucătorul din centru
învârte săculețul descrii nd cu el un cerc mai mare de cât cel a jucătorilor, care
trebuie să sară ca să nu fie atinși de săculeț. Jucătorii atinși sunt eliminați.
Regulă:
– săculețul nu va fi ridicat mai sus de genunchii.
Câștigă elevul care rămâne cel mai mult în joc.

CERCUL OCH IT
Scop: dezvoltarea îndemânării și a deprinderii de aruncare
Vârsta: 6 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren
Numărul jucătorilor: 10 -30
Materiale: săculeț cu nisip și minge de oină
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărțiți pe două echipe în coloan ă câte
unul. Primii din fiecare echipă au c âte o minge de oină. La o distanța de 5 -10 m

44 față de echipe, pe perete sau pe un panou se desenează mai multe cercuri
concentrice, notate fiecare cu puncte; în cerculețul din mijloc se așează săculețul
cu nisip.
Desfășurarea jocului: La comanda conducătorului de joc fiecare echipă,
aruncă pe rând încercând să ochească săculețul de nisip. Se notează pentru
fiecare echipă punctele realizate din aruncare.
Regulă :
– câștigă echipa care obține cel mai mare număr de puncte.

CURSA PE NUMERE
Scop: dezvoltarea forței și a vitezei de execuție
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 12 -30 (jucătorii trebuie să fie în număr par)
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împăr țiți în două echipe așezați în coloană
câte unu, șezând cu picioarele încrucișate; ei sunt numerotați de la 1 la …..
Desfășurarea jocului : La semnalul conducătorului de joc numerele strigate se
ridică ocolesc propria echipă și se așează la locul lui. E levul care câștigă aduce
un punct echipei sale. Jocul continuă până când toți jucătorii au fost strigați
Regulă :
– ocolirea se face în totdeauna spre stânga.

CURSA ÎN TREI PICIOA RE
Scop: dezvoltarea îndemânării
Vârsta: 6 -14 ani
Loc de desfășurare: sală , teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -30
Materiale: două panglici cu o lungime de 50 cm sau fulare
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe în perechi. Primii
din fiecare e chipă își leagă împreună piciorul din interior. La distanță de 10 -15
m în fată fiecărei echipe se marchează n puncte, care trebuie ocolit.
Desfășurarea jocului : La comandă primele perechi aleargă în „trei” picioare,
ocolesc semnul, se întorc în alergare ș i predau legătura la perechea următoare,
care va continua jocul.
Regulă:
– Câștigă echipa care termină prima fără penalizări.

CURSA SPATE ÎN SPATE
Scop: dezvoltă viteza de deplasare
Vârsta: 10 – 14 ani

45 Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul juc ătorilor: 10 -20
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale ca număr.
Jucătorii pe perechi, spate in spate apucat reciproc la nivelul coatelor, se află în
spatele liniei de plecare.
Desfășurarea jocului : Înaintea echip elor, la o distanță aprox.10 m se trasează
linia de sosire. La semnalul conducătorului de joc, perechile pornesc în alergare
spre linia de sosire. Perechea care ajunge prima câștigă un punct pentru echipa
sa.
Reguli:
– Perechile nu au vie să dea drumul la mâ ini, trebuie să alerge tot timpul
spate in spate;
– Câștigă echipa care acumulează cele mai multe puncte.

CINE TRANSPORTĂ ROAB A MAI REPEDE
Scop: dezvoltarea forței și a îndemânării
Vârsta: 10 -14 ani
loc de desfășurare: sală
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți pe perechi și se află în spatele unei
linii. La distanță de 10 m se trasează o altă linie. Unul din fiecare pereche se
află sprijinit pe palme, iar colegul îl prinde de gambe.
Desfășurarea jocului : La comandă, perechile se deplasează până la semn și se
întorc înapoi în același fel.
Reguli:
– Fiecare pereche trebuie să ajungă la linia de sosire fără să dea drumul
picioarelor;
– Jucătorii să fie atenți să ni se rănească;
– Câștigă perechea care termină prim ul.

CINE ESTE MAI PUTERN IC
Scop: dezvoltarea forței
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: 2 frânghii (corzi de gimnastică) cu o lungime de 2 -3 m
Organizarea jocului : Colectivul se împarte în do uă grupe egale ca număr,
dispuse față în față, de o parte și de alta a unei linii trasate pe sol. Jucătorii se țin
unul de latul prinzându -se de mijloc cu ambele mâini.

46 Desfășurare jocului : Primii din fiecare echipă prind frânghia cu ambele mâini.
La coman dă fiecare echipă trage de frânghie încercând să tragă echipa adversă
peste linie.
Reguli:
– In timpul jocului, jucătorii trebuie să se țină unul de altul, pentru a evita
accidentele.
– Câștigă echipa care reușește să tragă adversarii peste linie.

CINE SE CA ȚĂRĂ MAI REPEDE
Scop: dezvoltarea vitezei și a îndemânării
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: 2 scări fixe
Organizarea jocului : colectivul este împărțit în două echipe egale ca număr,
dispuse la o distanță de 8-10 m în spatele scărilor fixe.
Desfășurarea jocului : la comandă primii din fiecare echipă aleargă, se cațără pe
scara fixă și atinge peretele deasupra ultimii stinghii. Coboară de pe scara fixă
(fără să sară) și predau ștafeta la următorul.
Regulă:
– Câștigă echipa care termină cel mai repede fără penalități.

CINE SARE MAI DEPART E
Scop: dezvoltarea forței membrelor inferioare și a detentei
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: –
Organiz area jocului : Colectivul este împărțit în două echipe egale ca număr
dispuse în spatele unei linii trasate pe sol. Fiecare echipă are un jucător care
marchează distanța săriturii.
Desfășurarea jocului : La comandă, primii din fiecare echipă execută o sărit ură
în lungime de pe loc, iar jucătorul arbitru însemnează lungimea săriturii. De la
acest semn sare următorul jucător și tot așa până sar toți jucătorii din echipă.
Regulă:
– Câștigă echipa care însumează cea mai mare distanță.

CALCĂ UMBRA!
Scop: dezvol tarea forței, vitezei și a îndemânării
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte

47 Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Colectivul se împarte în două echipe. . Jucătorii față în
față pe perechi, în care sunt doi ju cători din ambele echipe.
Desfășurarea jocului: La semnalul de începere perechile încep să sară într -un
picior și cel care reușește sa calce umbra adversarului câștigă un punct pentru
echipa sa. Câștigă echipa care are cele mai multe puncte.
Reguli:
– Jucăt orul care coboară celălalt picior pe sol pierde un punct;
– Este interzisă schimbarea piciorului de sprijin;
– Jocul poate să se desfășoare cu toate perechile deodată sau pe rând
pentru fiecare pereche.

CAL ȘI CĂLĂREȚ
Scop: dezvoltarea forței și a deprinderi de transporta greutăți
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți pe două echipe dispuse în
perechi, î care unul este calul și celălalt călărețul. Ec hipele sunt plasate la o
distanța de 10 -15 m fața de un semn marcat pe sol.
Desfășurarea jocului: la semnalul de începere călărețul stă în călare pe spatele
calului și pornesc in alergare până la semn, se întorc la echipă în același fel de
deplasare, pred ă ștafeta echipei următoare.
Reguli:
– câștiga echipa care termină prima;
– nu se admite ca juc ătorul care stă călare să aibă picioarele sprijinite pe
sol.

CÂȘTIGĂ CEL ÎNDEMÂNA TIC
Scop: dezvoltarea îndemânării și coordonării și a spiritului de întrecere.
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: atâtea mingi de baschet sau medicinale câte perechi sunt
Organizarea jocului : In spatele unei linii trasate pe sol sunt dispuse pe două
echipe a căror jucători sunt culca ți pe sol cu fața în jos. Intre cei doi adversari
se află o minge de baschet sau medicinală.
Desfășurarea jocului: La semnalul de începere fiecare participante caută să
câstige mingea trăgând de aceasta spre el și intrând în posesia ei. Câștigă echipa
cu cel mai mare număr de mingi obținute.

48 Regulă:
– jucătorii nu au voie să depășească cu corpul linia de separare.

CURSA PE NUMERE
Scop: dezvoltă viteza de deplasare și atenția
Vârsta: 7 -12 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20-30
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în doua echipe egale ca număr
aflate în spetele unei linii trasate pe sol. Jucătorii din fiecare echipă sunt
numerotați de la 1 la cât sunt.
Desfășurarea jocului: Conducătorul de joc strigă un număr, iar jucătorii din
cele după echipe care au numărul respectiv aleargă până la semnul stabilit, a ting
semnul se întorc în alergare la echipă. Jocul continuă, conducătorul de joc striga
alte numere.
Reguli:
– jucătorii care aleargă mai repede primes c puncte;
– câștigă echipa care are mai multe puncte.

CURĂȚĂ LOCUL
Scop: dezvoltarea vitezei de reacție și perspicacitate
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: cocoloașe de hârtie sau bureți d in plastic
Organizarea jocului : Colectivul este împărțit în două echipe plasate la distante
egale fată de centrul terenului unde este desenat un cerc cu diametrul de 1,5 -2
m. In acest cerc se află împrăștiate cocoloașele de hârtie sau bureții.
Desfășurar ea jocului: La semnalul de începere echipele se deplasează la
centrul cercului și încearcă să adune căte mai multe cocoloașe, cu piciorul și să
le transporte în spațiul lor de repaus.
Reguli:
– câștigă echipa care adună cele mai multe cocoloașe în cel mai s curt timp;
– cocoloașele pot fi deplasate numai cu piciorul.

CINE POATE, RĂMÂNE Î N CERC!
Scop: dezvoltarea forței și atenției
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30

49 Materiale: –
Organizarea jocului : Pe mijl ocul ternului se desenează n cerc care să acopere
întregul spațiu. Colectivul este împărțit în două echipe, fiecare echipă formează
câte în cerc în care jucătorii sunt dispuși cu fața spre centru și in mâinile la spate
încrucișat apucat. Fiecare din aceste cercuri este dispus în capetele opuse a
diametrului cercului.
Desfășurarea jocului: La semnal fiecare cerc de jucători, fără să dea drumul la
mâini se deplasează în așa fel încât ajunge la echipa adversă și prin diferite
mișcări încearcă s -o scoate înafar a cercului de joc.
Regulă:
– câștigă echipa care rămâne în cerc sau se poate stabili limită de timp dacă nu se
reușește scoaterea unei echipa afară.

CINE POATE SCAPĂ
Scop: dezvoltarea vitezei de reacție și deplasare; orientarea în spațiu
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale:
Organizarea jocului : Pe mijlocul terenului se marchează n spațiu prin două
linii paralele la distanță de 3 m una de lata. La distanță de 6 -8 m față de culoarul
din centru de găsește zona în care sunt plasați jucătorii în spatele unei lunii. La
capătul opus la aceeași distanță față de centru se află zona de refugiu. Pe
culoarul din centru se află doi jucători cu rol de prinzători.
Desfășurarea jocului: La semnal jucătorii î ncearcă să alerge și să ajungă în
zona de refugiu; jucătorii prinzători au voie să se deplaseze lateral stânga –
dreapta și să împiedice deplasarea jucătorilor. Aceștia dacă sunt atinși devin
prinzători
Regulă:
– câștigă jucătorii care rămân cel mai mult în joc.

CULESUL CARTOFILOR
Scop: Jocul dezvoltă viteza și îndemânarea
Vârsta: 7 -15 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Materiale: 8 mingi de oină și două coșulețe
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale ca număr,
care sta u în spatele unei linii marcate pe sol, pe două șiruri la distanță de 1 m
unul de celălalt. Primii jucători din fiecare șir au în mână coșulețul, în care vor
pune cartofii (mingile de oină) așezați în cuiburi (cerculețe la distanță de 2 m
unul de altul).

50 Desfășurarea jocului : La comandă jucătorii pornesc în alergare și adună
cartofii pe care îi pun în coșuleț se reîntorc în alergare la șir, predă coșulețul
jucătorului următor, care pornește și așează cartofii în cuiburi. Jocul se reia.
Reguli:
– se penali zează scăparea cartofilor;
– câștigă echipa care termină mai repede.

DE-A PRINSELEA
Scop: dezvoltă viteza, îndemânarea și rezistența
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Materiale: -.
Desfășurarea jocului: Jocul de desfășoară pe o su prafață dreptunghiulară.
Jucătorii sunt răspândiți pe toată suprafață de joc, iar un jucător așteaptă cu
spatele la jucători. Acesta se numește prinzător. Pe teren se găsesc 2 -3 locuri
delimitate, numite „case de refugiu” unde jucătorii se pot adăpostii, s căpând de
urmărire. Când prinzătorul întreabă dacă jucătorii sunt gata aceștia răspund „da”
și urmează urmărirea. Jucătorul atins, înainte de a intra în casa de refugiu, este
scos din joc sau devine prinzător.

DRIBLING PRINTRE POP ICE
Scop: perfecționare a driblingului
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: 10 măciuci și două mingi (de baschet, fotbal, handbal)
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipă, așezați în coloană
câte u nu. In fața fiecare echipe se așează din 5 în 5 m câte o măciucă (fiecare
echipă are 5 măciuci, sau 4 în funcție de spațiu).
Desfășurarea jocului : La comandă jucătorii cu mingea pleacă în dribling
ocolind fiecare măciucă. După ce au ocolit ultima măciucă pasează mingea la
următorul jucător.
Regulă:
– jocul continuă până când toți jucătorii au parcurs traseul
Câștigă echipa care termină prima fără penalizare.
Notă: Jocul poate fi adaptat pentru handbal, baschet sau fotbal.

DEPLASAREA PRIN TUNE L
Scop: pe rfecționarea deprinderii de târâre
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală

51 Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale ca număr,
dispuse pe două șiruri, în spatele unei linii de plecare. Jucătorii stau cu
picioarele depărtate și cu brațele pe umerii celui din față
Desfășurarea jocului: La comanda de începere ultimii, aflați în culcat ventral
se deplasează, prin târâre, printre picioarele jucătorilor, ajunge în fața șirului, se
ridică, dep ărtează picioarele. Șirul se deplasează înapoi ca întotdeauna să fie în
spatele liniei. Jocul continuă până execută toți trecerea prin tunel.
Regulă:
– câștigă echipa care termină prima.

DĂRÂMAREA POPICELOR
Scop: dezvoltarea preciziei mișcării și a ate nției
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: popice, mingi de oină
Organizarea jocului : terenul este împărțit prin linii orizontale în trei spații, la
distanță de 8 -10 m fată de linia de centru un de sunt plasate popicele în linie.
Colectivul este împărțit în două echipe. O echipă este dispusă în fața popicelor,
pe care le apără de a fi doborâte. Cealaltă echipă se împarte în două și este
dispusă pe liniile de fund ale terenului.
Desfășurarea joculu i: La semnalul de începere echipa care are mingi de oină
aruncă și încearcă să doboare popicele, care sunt apărate. La capătul opus al
terenului, cealaltă parte a echipei care se află la aruncare recuperează mingile
aruncate și încearcă să doboare, la rând ul ei popicele.
Regulă:
– câștigă echipa care ar e cele mai multe popice doborât .

FULGII ZBOARĂ
Scop: creșterea capacității vitale, educarea respirației
Vârsta: 5 – 10 ani (este indicat a se folosi la vârste și mai mari în școlile
cu deficienții de auz)
Loc de desfășurare: sală
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: fulgi de pene
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în grupuri mici, fiecare grup
primește câțiva fulgi, sau dacă există posibilitatea fiecare jucător primește câte
un fulg.
Desfășu rarea jocului : Fulgii sunt ținuți în aer, suflând în ei. Grupa (sau
jucătorul) ai cărei fulgi au stat cel mai mult în aer este câștigătoare.

52

INTRĂ ÎN CERC
Scop: dezvoltă forța și îndemânarea
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Mater iale: un număr de bastoane de gimnastica egal cu numărul
echipelor formate
Organizarea jocului : Jucătorii se împart în 4 echipe, așezate câte două față în
față. Intre echipe se trasează pe sol un cerc cu diametrul de aproximativ 1 m.
Desfășurarea jocului : La comanda conducătorului de joc, primii elevi din
fiecare echipă se așează în fața cercului, prind bastonul de capăt și încearcă să se
tragă unul pe altul în cerc. Jucătorul care intră în cerc este penalizat, sau scos
din joc. Sunt admise mișcări în jur ul cercului, dar fără a se da drumul bastonului.
Echipele trebuie să fie egale ca număr.
Regulă:
– Câștigă echipa care are mai puține penalizări sau jucători penalizați.

IATĂ OCHII MEI!
Scop: jocul dezvoltă viteza de reacție și atenția
Vârsta: 6 -12 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Număr jucători:
Materiale: -.
Organizarea jocului : Jucătorii sunt așezați în formație de semicerc sau careu,
cu fața spre interior. Unul dintre jucători este în afara formației, el se așează în
poziția ghemuit în f ața jucătorilor. La un moment dat acesta spune „Iată ochii
mei!” și arată cu mâinile altă parte a corpului pentru a -i derute pe ceilalți
jucători. Jucătorii care ezită și întârzie prea mult în a arăta porțiunea semnalată
de elevul așezat în fată sunt scoși din joc. Jocul continuă până rămân 2 -3
jucători.

LABIRINTUL
Scop: dezvoltă viteza, atenția, îndemânarea
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt așezați în coloană de gimnastică la o
distanță de două lungimi de braț.; doi jucători rămân în afara coloanei; unul
dintre ei este urmăritorul, iar celălalt este urmăritul.
Desfășurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, jucătorii ridică
brațele lateral, urmăritul și urmăritorul fiind în puncte diferite, ei aleargă pe

53 culoarele formate de brațele întinse, ne având voie să treacă pe dedesubt sau să
desfacă brațele. Când urmăritul este atins se schimbă perechea.
Regulă:
– urmăritul și urmăritorul trebuie să alerge numai în sensul indicat de brațe
și numai prin labirint.

LUPUL ȘI OILE
Scop: dezvoltă vitezei de reacție, atenția și coordonarea
Vârsta: 7 -13 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Materiale: –
Organizarea jocului: Jucătorii așezați în coloană, prinși de talie unul de altu l
reprezintă „oile”.Iîn fața șirului, primul jucător este „ciobanul”, unul dintre
jucători este „lupul”.
Desfășurarea jocului : La semnalul conducătorului de joc lupul încearcă să
prindă oile, iar ciobanul ținând brațele lateral se deplasează după lup și -și apăra
oile. Când este prinsă o oaie, ea devine lup și lupul trece în șir.
Regulă:
– dacă lupul nu reușește să prindă nici o oaie este schimbat.

LUPTA COCOȘILOR
Scop: dezvoltarea forței și a echilibrului
Vârsta: 7 -15 ani
Loc de desfășurare: sală, teren , curte
Materiale: –
Desfășurarea jocului: Jucătorii pe perechi stau față în față, cu brațele
încrucișate și în sprijin pe un picior. La comanda conducătorului de joc, prin
sărituri pe un picior urmăresc să -și dezechilibreze partenerul. Câștigă jucătorul
care a fost de cele mai puține ori dezechilibrat.

LUPUL
Scop: Jocul dezvoltă viteza și îndemânarea
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Număr jucători:
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în 3 -4 echipe așezați î n formă de
stea cu fața spre interior; unul dintre jucători rămâne în afara echipelor.
Desfășurarea jocului : La comanda conducătorului de joc, elevul rămas în afara
echipelor se va plimba în jurul rozetei, iar la un moment dat va atinge pe umăr
pe unul din tre elevii, acesta transmite semnalul până la primul jucător din șir,

54 acest jucător strigă „Lupul!” și aleargă în jurul rozetei cu toată echipa. In acest
timp jucătorul care a dat semnalul de începere a jocului urmărește să se
intercaleze în grupă; jucăto rul rămas fără loc va continua jocul. Grupa care a
alergat se va așeza la loc.
Regulă :
– In timpul alergării nu este voie să se treacă prin interiorul grupelor.

MINGEA PRIN TUNEL
Scop: dezvoltă atenția și îndemânarea
Vârsta: 7 -15 ani
Loc de desfășurare: s ală, teren, curte
Materiale: două mingi elastice, sau două mingi medicinale de 1 kg.
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărțiți în două echipe așezate paralel la
distanță de 2 m una de alta. In fată echipelor, pe sol este trasată o linie care nu
poate f i depășită în timpul jocului Cele două echipe stau în stând depărtat,
primul jucător are mingea, pe care aplecându -se o transmite prin tunel (printre
picioarele jucătorilor) după care ultimul jucător apucă mingea și trece în fața
șirului, cel care a trasm is-o trece la coada șirului. Jocul continuă.
Regulă:
– se penalizează greșeli de transmiterea mingii și ne respectarea spațiului
de joc.

MERG PE STRADĂ
Scop: dezvoltă viteza, atenția și orientarea în spațiu
Vârsta: 7 -12 ani
Loc de desfășurare: sală, teren , curte
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt așezați in cerc cu fața spre interior. Un
jucător rămâne în afară și de plimbă în jurul cercului.
Desfășurarea jocului: La comanda conducătorului de joc jucătorul care se
plimbă va spune următoarele versuri:
„ Încet pe stradă ,merg,
Pe sub fereastră eu trec,
Un prieten îmi aleg,
Cu el în fugă să mă întrec.”
In acest moment atinge pe spate un jucător, care va alerga în sens invers
încercând să ocupe primul, locul rămas liber.
Regulă:
– cei doi jucător i care aleargă nu au voie să se îmbrâncească sau se
împiedice unul pe altul.

55 MINGEA PE LINIE
Scop: dezvoltarea îndemânării și a vitezei de execuție
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: o minge d e fotbal
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale ca număr.
Jocul se desfășoară pe un teren în formă dreptunghiulară, la fiecare capăt se află
câte o echipă.
Desfășurarea jocului : Conducătorul de joc dă mingea unei echipe, aceas ta va
căuta ca prin pase, fente etc. să așeza mingea pe linia echipei adverse. Elevii din
echipa adversă caută să intercepteze mingea și să împiedice pe jucători să ducă
mingea până la linie. Dacă mingea este interceptată jocul se mută la echipa
cealaltă.
Regul i:
– punerea mingii pe linie înseamnă 1 punct;
– nu este voie să se pună piedici, să se îmbrâncească sau să se lovească
jucătorii între ei.

MOTANUL
Scop: dezvoltarea orientării în spațiu și a vitezei de deplasare
Vârsta: 4 -10 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt răspândiți pe tot terenul de joc.
Desfășurarea jocului : Unul dintre ei începe jocul, lovind un coleg și strigând
„Motanul!” apoi aleargă. „Motanul!” (cel car e a fost lovit) se ia după cel care l -a
atins încercând sa -l prindă. In timp ce aleargă restul jucătorilor pot sa -i taie calea
pentru a împiedica urmărirea.
Reguli:
– Jucătorii nu au voie să folosească mâinile sau să pună piedică pentru a -l
împiedica pe mota n sa-l prindă pe urmărit.
– Jocul continuă până când cel puțin jumătate din numărul jucătorilor au
schimbat locurile între ei.

MINGEA LA CĂPITAN
Scop: dezvoltarea îndemânării și atenției
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: o minge (de handbal sau elastică)

56 Organizarea jocului: terenul este împărțit în după printr -o linie trasata la
mijloc. Deoparte și alta acestei linii se desenează cercuri cu un diametru de 1 m
(pe două rânduri) dispuse în s emicerc. Jucătorii sunt împărțiți în două echipe,
fiecare dintre echipe având tricouri de o anumită culoare. Pe o jumătate de teren
în fată liniei vor sta jucătorii din echipa roșie, de exemplu, având în spate
jucătorii din echipa „neagră”. Pe cealaltă jum ătate te teren dispunerea este
invers. La capătul liniei ce separă cele două jumătăți de teren se află căpitanul
care are mingea.
Desfășurarea jocului : Căpitanul aruncă mingea în sus spre echipe; jucătorul
care prinde pasează la coechipieri și în anumite s ituații la căpitan. Când
căpitanul reprimește mingea, echipa care i -a pasat primește un punct. Jucătorii
din echipa adversă încearcă sa intercepteze mingea, dacă reușește căpitanul este
schimbat.
Regulă :
– câștigă echipa care face cele mai multe puncte.

MINGEA ROSTOGOLITĂ
Scop: dezvoltarea îndemânării și a atenției
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: mingi (de volei, handbal, elastice)
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echi pe așezați pe două
șiruri. In fața echipelor la o distanță de 10 -15 m se desenează un semn care va fi
ocolit.
Desfășurarea jocului : La comanda de începere primul din fiecare echipă
aleargă rostogolind mingea, ocolește semnul marcat, se întoarce la echipă și
predă ștafeta. Jocul continuă până când toți jucătorii au parcurs cel puțin o dată
traseul.
Regulă :
– câștigă echipa care termină prima și cu cele mai puține penalizări.

MIȘCAREA ÎN OGLINDĂ
Scop: dezvoltarea vitezei de reacție și atenția
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt dispuși in linie sau in semicerc. In fața
form ației se află unul din jucători la o distanță de 2 -3 m.
Desfășurarea jocului: Jucăt orul din fața formației execută diferite mișcări și
anumite gesturi, iar jucătorii trebuie să imite .

57 Reguli:
– jucătorii care greșesc miș cările sunt eliminați;
– câștigă jucătorul care rămâne cel mai mult în joc.

MINGEA FRIGE!
Scop: dezvoltarea vitezei de r eacție și a atenției
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: o minge (volei, elastică)
Organizarea jocului : Jucătorii sunt eșezați în formație de cerc cu fața la
centru. Unul dintre ei ține în măi o minge.
Desfășurarea jocului: La comanda de începere, mingea trebuie pasată foarte
rapid de la unul la altul pe circumferința cercului, spre stânga sau spre dreapta.
La comanda de oprire, jucătorul care are mingea este penalizat sau scos din joc.
Câștig ă ultimii trei jucători care rămân în joc sau jucătorii cu cele mai puține
penalizări.
Regulă:
– mingea se transmite din mână în mână (fără pasă).

NĂVODUL
Scop: dezvoltarea viteza și orientarea in spațiu
Vârsta: 6 -12 ani
Loc de desfășurare: sală, tere n, curte
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt răspândiți pe tot terenul, unul dintre ei este
ales conducător.
Desfășurarea jocului : Conducătorul de joc îi urmărește pe ceilalți încercând să –
i prindă sau să -i ating ă cu mâna pe unul dintre jucători. Cel atins îl ia de mână
pe conducător (formează năvodul) și continuă urmărirea altui jucător. Pe măsură
ce sunt prinși mai mulți jucători năvodul devine tot mai mare.
Regul i:
– Jocul se termină când toți copiii sunt prinși;
– Dacă năvodul este prea mare, se poate împărții în două.

NE JUCĂM LEAPȘA!
Scop: Jocul dezvoltă viteza și îndemânarea
Vârsta: 7 -15 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30

58 Materiale: –
Organizarea jocului : Terenul de joc se p oate împărții în două sau mai multe
compartimente (pe lățime) în funcție de numărul copiilor.
Desfășurarea jocului : In fiecare compartiment este desenat un cerc care
reprezintă casa unde se pot odihnii copii urmăriți; deasemenea în fiecare
compartiment se află un conducător de joc care îi aleargă pe copii și când îi
ajunge îi atinge cu palma și dă leapșa, jucătorul atins devine conducător de joc,
care continuă jocul.
Reguli:
– copiii intrați în casa de odihnă nu pot fi atinși;
– nu poate să i se dea leapșa celui care a fost înainte;
– în căsuța de odihnă nu intră mai mult de un jucător, care nu are voie să
stea mai mult de un minut;
– câștigă jucătorul care a dat leapșa la mai mulți jucători.

OCUPĂ LOCUL LIBER
Scop: dezvoltă viteza, îndemânarea și orientarea în spațiu.
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt așezați în formație de cerc cu fața spre
centrul cercului, un jucător rămâne afară.
Desfășurarea jocului : Jucătorul rămas în afara cercul ui va alerga în jurul
acestuia; el va atinge unul dintre elevi și -îi, spune „Vino!”. Jucătorul atins este
obligat să alerge în sens invers și să ocupe locul rămas liber în cerc.
Pentru a face jocul mai atrăgător se pot impune anumite reguli, când cei
doi jucători se întâlnesc să dea mâna, să se ocolească unul pe celălalt etc.

OCHEȘTE ȚINTA
Scop: dezvoltarea preciziei mișcării
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: 2 panouri (se poate folosi și p eretele) pe care sunt lipite 2
ținte, cu cercuri concentrice care reprezintă fiecare un număr de puncte;
2 mingi de oină
Organizarea jocului : Colectivul este împărțiți în două echipe egale ca număr,
aflate la o distanță de 10 -15 m în spatele panourilor. P entru fiecare echipă un
jucător se află lângă panou și notează numărul de puncte, de asemenea el
returnează mingea la echipă.
Desfășurarea jocului: La comandă primii din fiecare echipă aruncâ mingea în
țintă și trece în locul jucătorului de panou.

59 Regulă :
– Câștigă echipa care totalizează cele mai multe puncte.

OCUPĂ LOCUL!
Scop: dezvoltarea vitezei de execuție și a atenției
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale:
Organizarea jocului : Jucătorii sunt dispuși în formație de cerc, culcat ventral
cu față spre centrul cercului, la distanță de după brațe unul de altul. Inafara
formației de cerc de găsesc doi jucători: unui prinzător și celălalt alergător.
Desfășurarea jocului: La semnal alergătorul se deplasează în alergare pe
circumferința cercului, încearcă să scape de prinzător ocupând un loc în stânga
unui jucător din cerc, acesta este obligat să se ridice și să continue jocul. Dacă
alergătorul este atins sau prins devine prinzător.
Regulă:
– nu este voie să se alerge prin cerc.

PRINDE MINGEA
Scop: dezvoltarea atenției și a îndemânării
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 15 -30
Materiale: o minge (baschet, elastica, fotbal)
Organizarea jocului : Jucătorii sunt dispuși în formație de cerc la o distanță de
după brațe unu de altul, cu fața spre centrul cercului. In mijlocul cercului se află
jucătorul prinzător.
Desfășurarea jocului: La semnalul de începere conducătorul jocului dă mingea
unui jucător, iar ace sta pasează mingea prin rostogolire la alt jucător, și acesta la
altul, ș.a.m.d. Jucătorul prinzător caută să prindă mingea, dacă o prinde trece în
locul jucătorului care a pasat, aceste trecând în centru.

PERIA
Scop: dezvoltarea atenției și a spiritulu i de observație
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: o perie
Organizarea jocului : Jucătorii sunt așezați în formație de cerc cu fața spere
centru, mâinile la spate.

60 Desfășurarea jocului : La coma nda conducătorului de joc, peria aflată la unul
dintre jucători se dă din mână în mână, în așa fel încât jucătorul din centru să
observe foarte greu circulația periei. In momentul în care jucătorul din centru
ghicește jucătorul cu peria, aceste va trece î n centru și jocul continuă.
Reguli:
– Jucătorii trebuie să stea foarte apropiați unii de alții, ca să nu se observe
circulația periei.

POȘTA MERGE
Scop: dezvoltă atenția, viteza de reacție și orientarea în spațiu
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală , teren, curte
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt așezați în formație de cerc cu fața spre
interior, la o distanță de două lungimi de braț unul de altul. In jurul fiecărui
jucător se trasează un cerc, cu diametrul de 1 m. Fiecare jucător prim ește
denumirea unui oraș. Unul dintre jucători va fi în centrul cercului.
Desfășurarea jocului : Jucătorul din centru va spune: „ Poșta merge de la … la
…!” ex. De la București la Brașov. Cei strigați trebuie să schimbe locurile între
ei, jucătorul din centru încercând să ocupe unul din locurile care reprezintă
orașele strigate. Jucătorul rămas fără loc ocupă locul din centru. Jocul continuă
până când toți elevii – orașe sunt strigați.

PROVOCAREA DIN TREI LOVITURI
Scop: dezvoltă viteza de reacția și în demânarea.
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe așezate față în față
la o distanța 10 -15 m una de alta. O echipă se numără de la stânga la dreapta iar
cealaltă d e la dreapta la stânga.
Desfășurarea jocului : La semnalul conducătorului de joc toți jucătorii țin un
braț întins în față; unul dintre jucători se apropie de echipa adversă și o provoacă
prin trei lovituri. Jucătorul lovit a treia oară va alerga după prov ocator până la
echipa acestuia. Dacă l -a atins în spațiul de joc îl ia prizonier, dacă nu el este
luat prizonier.
Regulă:
– Câștigă echipa care are cei mai mulți prizonieri luați.

PIPĂITUL
Scop: Jocul dezvoltă simțul tactil

61 Vârsta: 6 -11 ani
Loc de de sfășurare: sală, teren, curte
Materiale: câteva fulare și câteva obiecte diferite.
Organizarea și desfășurarea jocului : Jucătorii sunt așezați pe două rânduri
față în față, legați la ochi cu fular; li se dă să treacă din mănă în mână obiectele
alese pentru joc. Două ce toate obiectele au trecut la toți jucătorii, fiecare echipă
primește o foaie de hârtie pe care notează obiectele ce ia trecut prin mână.
Câștigă echipa care notează cele mai multe obiecte.
Reguli:
– Obiectele nu trebuie să prezinte risc de răni re;
– Jocul se poate folosi și în școala pentru deficienții vizuali.

PANGLICUȚELE
Scop: dezvoltarea viteza de deplasare
Vârsta: 4 -10 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: panglicuțe pentru fiecare jucător
Organizarea jocului : Jucătorii sunt răspândiți pe tot terenul de joc și au la braț
legată o panglică colorată. Unul dintre ei, fără panglică, este „urmăritorul”.
Desfășurarea jocului : La comanda de începere a jocului, toți jucătorii aleargă
în diferite direcț ii, iar urmăritorul fuge după ei încercând să prindă unul.
Reguli:
– Cel prins trebuie să cedeze panglica și devine urmăritor;
– Jucătorii pot scăpa de urmăritor, înainte de a fi loviți, numai dacă iau
poziția ghemuit.

PĂSTREAZĂ CASA CURAT Ă!
Scop: dezvoltar ea vitezei de execuție și a atenției
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 15 -30
Materiale: mingi de toate tipurile (cât mai multe)
Organizarea jocului : Pe terenul de joc, la mijloc se montează o plasă de volei
sau de tenis și în lipsa acestora o sfoară, distanțată față de sol la 1,5 m. Jucătorii
sunt împărțiți în două echipe egale , repartizate fiecare pe o jumătate de teren.
Mingile se împart în mod egal în două și se dă fiecărei echipe plasata pe sol.
Desfășur area jocului: La comanda de începere fiecare echipă trimite cât mai
repede mingile, prin rostogolire în terenul advers și urmărește să retrimite
mingile trimise de adversar, in așa fel încât „casa” lor să fie goală. Câștigă
echipa care are cele mai puține mingi în teren.
Regulă:

62 – se admite numai rostogolirea mingii.

PÂRAIE
Scop: dezvoltarea deprinderii de a sării
Vârsta: 6 -12 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Pe terenul de joc se trasează două linii paralele, care
reprezintă malurile pârâului. Distanță dintre cele două maluri se poate mării, în
funcție de posibilitățile jucătorilor. Jucătorii sunt așezați cu fața spre „apă” în
linie, pe mal.
Desfășurarea jocului: La comandă jucăt orii trebuie să sare de pe un mal pe
celălalt, fie prin săritură pe un picior fără elan, sau prin săritură cu elan de 3
pași, pe măsură ce distanța dintre maluri se mărește.
Regulă:
– Dacă un jucător nu reușește să ajungă pe malul celălalt și cadre în „apă ” este
scos din joc.

RUPE LANȚUL!
Scop: dezvoltarea îndemânării și a atenției
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -40
Materiale: –
Organizarea jocului : Colectivul este împărțit în două echipe egale ca nu măr,
care așează față în față, la o distanță de 25 -30 m, în linie. Jucătorii din fiecare
echipă se țin strâns de mână.
Desfășurarea jocului: Un jucător din fiecare echipă placă la adversar se plimbă
dealungul liniei și la un moment dat încearcă să rupă râ ndul, luând jucătorii prin
surprindere. Dacă jucătorul reușește să rupă rândul ia prizonieri ambii jucători
printre care a trecut. Dă nu reușește, o ia la fugă și este urmărit, el încercând să
fugă la echipa lui, dacă este prins devine prizonier. Câștigă e chipa care are cei
mai mulți prizonieri.

ROATA
Scop: dezvoltă atenția
Vârsta: 7 -12 ani
Loc de desfășurare: Se joacă în sală, teren, curte
Materiale: –

63 Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în trei -patru echipe și fiecare
echipă formează un cerc, jucătorii se țin de mâini.
Desfășurarea jocului : La comanda conducătorului de joc: ”stânga” sau
„dreapta” jucătorii aleargă în partea indicată, schimbând direcția în funcție de
comanda primită. La comanda „stop”, jucătorii se opresc în ghemuit fără să de a
drumul la mâini. La comanda „începeți” se reia jocul
Regulă:
– sunt penalizați jucătorii care dau drumul la mâini.

SĂ SĂRIM PESTE MUȘUR OAIE
Scop: Jocul dezvoltă viteza și îndemânarea
Vârsta: 7 -15 ani
Loc de desfășurare: Se joacă în sală, teren, curte
Materiale: pentru mușuroaiese aleg mingi medicinale sau sticluțe de
plastic umplute cu apă sau nisip, fie mingi de cârpă.
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărțiți în două echipe, așezați în spatele
unei lini, la distantă de 1 -2 m un șir de altul. In fa ța fiecărei echipe sunt așezate
mușuroaiele, din loc în loc (la distanță de 0,5 -1 m). Se pot așeza atâtea
mușuroaie câte avem.
Desfășurarea jocului: La semnal primii jucători pleacă în alergare și trebuie să
sară peste fiecare mușuroi. La terminarea curse i atinge peretele sau un fanion, se
întoarce la șir în alergare și dă ștafeta celui care urmează.
Reguli:
– se penalizează jucătorul care nu sare peste toate mușuroaiele;
– câștigă echipa care termină prima și nu -i penalizată.

SCHIMBAȚI LOCURILE
Scop: dezvo ltarea atenției, orientarea în spațiu
Vârsta: 4 -10 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt dispuși în formație de cerc cu fața spre
interior și fiecare primește un nume de in sectă, de pasăre sau de animal. Fiecare
jucător se găsește într -un cerc desenat pe sol, în centrul cercului mare se află
conducătorul de joc.
Desfășurarea jocului : Când conducătorul de joc strigă două nume de insecte,
animale sau păsări, cei strigați trebu ie să -și schimbe locurile între ei, timp în
care și conducătorul de joc vrea să ocupe unul din locurile libere.
Reguli :
– Cel care a pierdut locul devine conducător de joc.

64 – dacă cei strigați nu au fost atenți și nu au schimbat locurile între ei sunt
penalizați.

SCULPTORUL ORB
Scop: dezvoltarea auzului (jocul se pretează foarte bine și în școlile cu
deficienți de vedere)
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: un fular și 2 bețe
Organizarea joc ului: Jucătorii sunt așezați în cerc cu față spre interior; în
centrul se află sculptorul, legat la ochi și cu cele două bețe în mâini.
Desfășurarea jocului: La semnalul conducătorului de joc, sculptorul se
deplasează pe marginea cercului unde cu cele dou ă bețe provoacă pe jucători să
râdă. Sculptorul trebuie să recunoască pe jucătorul care râde, în acest caz el este
înlocuit cu jucătorul ghicit.
Regulă :
Sculptorul trebuie să ghicească de prima dată.

SĂRITURA IEPURELUI
Scop: dezvoltarea îndemânării și a forței
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți pe echipe egale ca număr, aflate în
spatele unei linii de plecare. La distanță de 10 -15 m se marchea ză pe sol un
punct, care va fi atins.
Desfășurarea jocului: La semnalul de începere primii din fiecare echipă
pornesc în deplasare prin sărituri succesive, cu sprijin pe picioare și palme
(ghenunchii îndoiți), ating semnul și se întorc prin aceeași depla sare la echipă.
Jocul continuă
Regulă:
– câștigă echipa care termină prima și cu cele mai puține penalizări.

SCHIMBĂ LOCUL!
Scop: dezvoltarea vitezei de reacție, de deplasare și de execuție
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30

65 Materiale: bănci de gimnastică
Organizarea jocului : jucătorii sunt împărțiți în mod egal, fiecare echipă stă
în șezând pe o bancă cu față spre centru, numărul băncilor este ales în funcție de
numărul jucătorilor și ele sunt așez ate fie în formă de triunghi fie în formă de
pătrat. Fiecare bancă are un număr de ordine. La centru între bănci se află
conducătorul de joc.
Desfășurarea jocului: Jocul începe prin comanda conducătorului de joc care
strigă două numere de bănci. Jucătorii de pe aceste bănci trebuie să schimbe
locurile între ei. Pentru a sporii atenția jucătorilor conducătorul poate pronunța
un număr de bancă de două ori. Echipa care execută corect și se așează cel mai
repede câștigă.

ȘOARECELE ȘI PISICA
Scop: dezvoltarea vitezei și îndemânării
Vârsta: 7 -12 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Materiale: –
Organizarea jocului: Jucătorii sunt așezați în formă de cerc, prinși de mâini, cu
fața spre interior. Pe circumferință cercului există de la 1 -3 porți, unde jucă torii
nu sunt prinși de mâini; în cerc se află șoarecele”, iar afară „pisica”.
Desfășurarea jocului: La comanda conducătorului de joc pisica aleargă după
șoarece intrând prin porți. Pentru creșterea dificultății jocului, jucătorii prinși în
cerc ușurează ieșirea și intrarea șoarecelui prin ridicarea brațelor, nepermițând
accesul pisicii. Când șoarecele este prins, al jucători vor devenii șoarecele și
pisică.
Regulă:
– dacă pisica nu prinde șoarecele se inversează rolurile..

ȘTAFETA CU MINGEA RO STOGOLITĂ
Scop: dezvoltarea îndemânării
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: 2 mingi medicinale (max.2 kg), 2 jaloane
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe, așezați în coloană
câte u nu. In fața echipelor, la distanță de 10 -15 m se află câte un jalon , care va
trebui ocolit.
Desfășurarea jocului : La comandă primul din fiecare echipă aleargă
rostogolind mingea cu mâna până la jalon, pe care îl ocolește, se întoarce și
predă mingea urm ătorului jucător și trece la coada șirului.
Regulă:

66 – câștigă echipa care termină prima fără penalizare. Jocul continuă până
când toți jucătorii au parcurs traseul.

ȘTAFETA BASCHETBALIS TULUI
Scop: dezvoltarea îndemânării și a deprinderii de aruncare la c oș
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren cu panouri de baschet
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: 2 panouri de baschet, 2 mingi de baschet
Organizarea jocului: Jucătorii sunt așezați pe colțurile opuse ale terenului,
fiecare echipă cu faț a la panou. Primul din fiecare echipă are o minge de baschet
Desfășurarea jocului : La semnal, jucătorii cu mingea pleacă în dribling și
aruncă la coș până când înscriu, recuperează mingea și o pasează următorului.
Regulă:
– Câștigă echipa care termină prima fără penalizare.

ȘTAFETĂ CU ELEMENTE DE VOLEI
Scop: învățarea și perfecționarea pasei de volei
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: 2 mingi de volei
Organizarea jocului: Jucătorii se împart î n două echipe egale. Fiecare este
dispusă în coloană câte doi, în spatele unei linii. Im fața fiecărei echipa, la
distanță de 10 -15 m se marchează un semn. Primii din fiecare echipă au mingea
Desfășurarea jocului : La comandă primii jucători din fiecare ec hipă se
deplasează în alergare făcând pase în doi până la semnul marcat. Se întorc
făcând pase și predau mingea la următoarea pereche.
Regulă:
– Câștigă echipa care termină prima.

ȘTAFETA ÎNDEMÂNĂRII
Scop: dezvoltarea îndemânării
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: 2 treninguri (pantaloni și bluză), 2 fanioane
Organizarea jocului : Colectivul este împărțit în două echipe egale ca număr,
dispuse paralel în spatele unei linii. In fața fiecărei ec hipe se află un trening și la
o distanța de 8 -10 m se așează un fanion.

67 Desfășurarea jocului : La comandă, primii îmbracă treningul aleargă ocolesc
fanionul, se întorc la echipă, se dezbracă, dau treningul următorului și plec la
coada șirului.
Reguli:
– treningul trebuie îmbrăcat și dezbrăcat corect.
– echipa care termină prima și are mai puține penalizări câștigă.

ȘTAFETA ÎNTR -UN PICIOR
Scop: dezvoltarea forței și a vitezei
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărțiți în două echipe așezate în spatele
unei linii. In fața fiecărei echipe, la distanța de 10 -20 m se marchează în semn.
Desfășurarea jocului : La comanda conducătorului de joc primii din fiecare
echipă se deplasează într -un picior până la semn și se întorc schimbând piciorul .
Jocul continuă până când toți jucătorii efectuează cursa.

ȘTAFETA CU CĂȚĂRARE
Scop: dezvoltarea deprinderii de cățărare
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: scară fixă
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți pe echipe, egale ca număr.,
așezate pe șiruri, înapoia liniei de plecare la o distanță de 3 -5m de scara fixă.
Desfășurarea jocului : La comandă primii din fiecare echip ă aleargă până la
scara fixă, se cațără cu ajutorul mâinilor și picioarelor, ating zidul de deasupra
ultimei șipci, coboară de pe scară , aleargă înapoi la șir și predă ștafeta.
Reguli:
– se urmărește executarea cățărării corecte ;
– nu se admite ca la coborâr ea de pe scară prin săritură;
– câștigă echipa care termină prima cu cât mai puține penalizări.

ȘTAFETA CU PAS SĂRIT
Scop: dezvoltarea detentei
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: –

68 Organiza rea jocului : Jucătorii sunt împărțiți pe echipe egale ca număr, aflate în
spatele unei linii de plecare.
Desfășurarea jocului: La semnalul de începere primii din fiecare echipă se
deplasează prin pas sărit până la un semn marcat la 10 -15 m față de linia d e
plecare, se întorc la echipă prin alergare și predau ștafeta.
Regulă
– câștigă echipa care termină prima și execută cel mai corect pasul sărit.

ȘTAFETA CU ESCALADAR E
Scop: perfecționarea deprinderii de escaladare
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: 2 lăzi de gimnastică și 2 saltele
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale ca număr
aflați după o linie de plecare. In față echipelor la, o distanță de 8 -10 m se află
așezate lăile de gimnastică dispuse orizontal , iar în față lăzilor se află câte o
saltea.
Desfășurarea jocului: la comanda de începere primii din fiecare echipă aleargă,
se cațără pe lada și coboară prin săritură pe saltea, se întorc la echipă prin
alergare
Regulă:
– câștigă echipa care termină prima și execută cel mai corect

ȘTAFETA COMBINATĂ
Scop: perfecționarea deprinderilor motrice
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: bancă și ladă de gimna stică; scară fixă, saltea
Organizarea jocului : Traseul este alcătuit astfel: înfață echipelor se află o
bancă de gimnastică dispusă pe lungime, la o distanță de 2 m față de bancă se
află o ladă de gimnastică dispusă orizontal, în față scării fixe se află o saltea, la o
distanță de 1 m față de scara fixă. Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale ca
număr.
Desfășurarea jocului: La comanda de începere a jocului primii se deplasează
în alergare pe banca de gimnastică, escaladează lada, sar în adâncime de pe ladă,
se cațără pe scara fixă și coboară tot prin cățărare; aleargă înapoi la echipă și
predă ștafeta. Jocul continuă până execută toți jucătorii.
Reguli:

69 – se penalizează execuțiile greșite;
– câștigă echipa care termină prima și cu cele mai puține penali zări.

ȘTAFETA CU TÂRÂRE PE O PARTE
Scop: perfecționarea deprinderi de a se târâ
Vârsta: 6 -12 ani
Loc de desfășurare: sală
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împ ărățiți în două echipe egale ca număr ,
așeza te pe șiruri, înapoia liniei de plecare. Înaintea șirurilor la câțiva metrii se
trasează linia de sosire.
Desfășurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, primii din fiecare
echipă se culcă pe latura dreaptă, cu brațul drept înainte, sprijinându -se pe
antebraț și își deplasează corpul prin împingere, folosindu -se de brațe și picioare
până ajunge la linia de sosire. După aceasta se ridică repede și se întoarce în
alergare la echipă, predă ștafeta și se așează la coada șirului.
Regulă:
– câștigă echip a care termină prima și execută corect.

ȘTAFETA CU DRIBLING
Scop: perfecționarea driblingului
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: perfecționarea driblingului baschet sau handbal
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale ca număr,
aliniate pe șiruri. In fața echipelor la o distanță de 5 -8 m se află un „conducător”.
Desfășurarea jocului: La semnal primi din fiecare echipă înaintează prin
dribling până la conducător, c ăruia îi transmit mingea și se așează în spatele
acestuia. Conducătorul pasează mingea următorului jucător din echipă.
Reguli:
– câștigă echipa care termină prima;
– se penalizează scăparea mingii.

TRASEUL ÎNDEMÂNĂRII
Scop: dezvoltarea îndemânării și coord onării
Vârsta: 10 -14 ani

70 Loc de desfășurare: sală
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: 2 bănci de gimnastică, 2 lăzi de gimnastică; 2 mingi
medicinale; 2 saltele de gimnastică
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți în două echipe egale ca număr
dispuse în spatele unei linii de plecare. In față fiecărei echipe se alcătuiește
următorul traseu: la o distanță de 1 m față de echipă se află banca de gimnastică
cu mingea medicinală la capătul băncii dinspre echipă; după banca de
gimnastică , la distant ă de 1 m se află lada de gimnastică (cu atâtea cutii câte se
poate); dincolo de ladă se află salteaua de gimnastică.
Desfășurarea jocului : La semnal, primii din fiecare echipă pornesc în alergare,
își așează mingea pe cap și o sus țin cu pal mele deoparte ș i de alta, se deplasează
pe banca de gimnastică, la cap ătul ei pun mingea jos ale argă spere ladă o
escaladează, execută o rostogolire înainte pe saltea, se întorc în alergare iau
mingea o depun lângă banca de gimnastică, predau ștafeta urm ătorului ju cător și
trec la coada șirului. Câștigă echipa care termină mai repede fără penalizări.
Regulă:
– se penalizează execu țiile inco recte .

ȚINE BASTONUL !
Scop: dezvoltarea vitezei de reacție
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul ju cătorilor: 20 -30
Materiale: bastoane de gimnastică
Organizarea jocului : Jucătorii în formație de cerc, cu fața spere centru țin cu
ambele mâini, în poziție verticală, un baston de gimnastică.
Desfășurarea jocului: la semnalul de începere, cu anunțarea d irecției de
deplasare jucătorii se mută pe locul următor și apucă bastonul pe care l -a lăsat
coechipierul.
Reguli:
– dacă bastonul cade se penalizează jucătorul care nu a reușit sa -l prindă și
iese afară din joc;
– se păstrează dimensiunea cercului.

TRENULE ȚUL
Scop: dezvoltarea deprinderii de săritură
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 15 -30
Materiale:

71 Organizarea jocului : Jucătorii sunt organizați în două echipe egale ca număr,
și se află așezate la distanță de 2-3 m una de alta în spatele unei linii. Jucătorii
formează un „trenuleț” în sensul că cel din spate ține glezna piciorului îndoit a
celui din față. La o distanță de 10 -15 m fată de echipe se află un semn.
Desfășurarea jocului: La semnalul de începere jucătorii se deplasează prin
sărituri succesive pe piciorul de sprijin până la semn. Câștigă echipa a cărui
ultim „vagon” – jucător ajunge prima la semn.
Reguli:
– obligatoriu deplasarea se face pe același picior;
– nu este admis să se desprindă șirul vagoanel or; jucătorii trebuie să țină
permanent glezna celui din față.

URSUL DOARME
Scop: dezvoltarea vitezei de deplasare și orientării în spațiu
Vârsta: 6 -12 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: –
Organizarea j ocului : Jucătorii sunt așezați în formație de cerc, cu față spre
centru și se țin de mâini. Unul dintre ei este ales „ursul somnoros”.
Desfășurarea jocului : Ursul somnoros este plasat în mijlocul cercului în poziția
ghemuit și își acoperă fața cu mâinile. Jucătorii se deplasează pe circumferința
cercului, cântând:
„Ursul doarme, ursul doarme,
Și-a uitat bietul de foame,
De el poți scăpa ușor,
Dacă ești prevăzător.”, jucătorii aleargă în toate direcțiile pentru a nu fi
prinși, iar ursul încearcă să prind ă unul. Jucătorul prins devine ursul
somnoros.
Regulă:
– Jocul continuă până când cel puțin jumătate din efectiv au fost urși.

URSUL NĂRĂVAȘ
Scop: dezvoltarea vitezei de reacție
Vârsta: 4 -10 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilo r: 10 -20
Materiale: un săculeț
Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuși in formație de cerc; se țin de mâini.
In interiorul cercului se desenează un cerc mai mic – „vizuina ursului” în care

72 stă un jucător în poziția ghemuit. – „ursul”, care are în faț ă săculețul „adică
hrana lui”. Alt jucător – „provocatorul” stă în fața vizuinii.
Desfășurarea jocului: La comanda de începere a jocului provocatorul ia
săculețul și aleargă prin afara cercului, iar ursul încearcă să -l prindă.
Reguli :
– Dacă cel urmărit este prin , devine urs;
– Jucătorul care -l provoacă pe urs trebuie să intre numai pe portița vizuinii.

VRĂBIUȚĂ MUTĂ -ȚI CUIBUL
Scop: dezvoltarea îndemânării
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt grupați câte trei, din care unul la mijloc, în
formație de cerc; în mijlocul cercului de află un jucător.
Desfășurarea jocului : La comanda conducătorului de joc „Vrăbiuță mută -ți
cuibul!”, jucătorii din mijlocul formațiilo r fug pentru a -și schimba locul, în
același timp jucătorul din centrul cercului caută să ocupe un „cuib” liber. Cine
rămâne fără „cuib” trece în centrul cercului.

VRĂBIUȚELE ȘI PISICA
Scop: dezvoltarea orientarea în spațiu si viteza
Vârsta: 4 -10 an
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 10 -20
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt răspândiți pe toată suprafața de joc, ei
reprezintă vrăbiuțele. Un jucător reprezintă pisicuța, situată într -un cerc mere
desenat cu creta în mijlocul terenului de joc.
Desfășurarea jocului : Pisicuța se preface că doarme, iar vrăbiuțele vin în casa
pisicuței și „zboară” în jurul ei. Deodată pisica se scoală și aleargă printre
vrăbiuțe.
Reguli:
– Jucătorii atinși înainte de a ieși din casa pis icii părăsesc jocul;
– Jocul continuă până când pisicuța prinde mai mult de jumătate din
numărul vrăbiuțelor, apoi pisica este schimbat.

VÂNĂTORUL, VRABIA ȘI ALBINA
Scop: dezvoltarea vitezei, atenției și îndemânării
Vârsta: 7 -14 ani . Colectivul poate fi mixt.

73 Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Materiale: –
Organizarea jocului : Jucătorii sunt așezați în două cercuri concentrice, lăsând,
pe fiecare cerc, câteva ferestre pe unde se va alerga. Se aleg trei jucători:
vânătorul, vrabia și o albina care se așează în puncte diferite.
Desfășurarea jocului : La comanda conducătorului de joc începe urmărirea, în
sensul că vânătorul alergă după vrabie și se ferește de albină, iar vrabia aleargă
după albină și se ferește de vânător și albina aleargă după vânător și se ferește de
vrabie. Când unul din cei trei este atins este înlocuit de alt jucător. Jocul
continuă până când toți jucătorii au ocupat unul din cele trei posturi.
Regulă:
– elevii din cercuri nu vor împiedica buna desfășurare a jocului.

VÂNĂTORII ȘI R AȚELE
Scop: dezvoltarea îndemânării și a atenției
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20 -30
Materiale: o minge (handbal, elastică, fotbal)
Organizarea jocului : Jucătorii sunt împărțiți î două echipe: una a „ rațelor” și
un a ‚vânătorilor”. Pe teren se marchează două cercuri concentrice unul cu o
rază de 3 -4 m iar celălalt cu o rază de 6 -8 m. In interiorul cercului mic stau
rațele, iar vânătorii sunt plasați înafara cercului mare.
Desfășurarea jocului: Vânăto rii au o minge pe care o pasează de la unul la
altul, urmărind momentul potrivit pentru a ținti o rată. Rațele se feresc prin
deplasări rapide sau prin sărituri. O rață lovită înseamnă un punct pentru
vânători.
Reguli:
– vânătorii nu au voie să pășească în c erc, deasemenea pot ochii numai la
picioare;
– pasele pot fi date dintr -o parte în cealaltă peste cercul rațelor pentru a le
surprinde;
– după un timp stabilit se schimbă rolurile.

VÂNĂTOAREA CAPALEI
Scop: dezvoltă viteza și îndemânarea
Vârsta: 7 -14 ani
Loc de desfășurare: Se joacă în sală, teren, curte
Materiale: minge medicinală, o căciuliță sau o batistă.
Organizarea jocului : Jucătorii sunt așezați pe două linii fată în față la o distanță
de 10 m, unii de alții. La jumătatea distanței dintre cele două grup uri se află

74 mingea medicinală având deasupra căciulița. Fiecare grup de jucători se va
număra de la stânga la dreapta, fiecare jucător având un număr.
Desfășurare jocului : La comanda conducătorului de joc, care strigă un număr,
jucătorii din ambele echip e care au acel număr se deplasează în viteză să fure
capela. Jucătorul care reușește primește un punct.
Regulă :
– Jucătorii au voie să facă orice manevre pentru a fura capela.

ZIUA ȘI NOAPTEA
Scop: Jocul dezvoltă viteza și îndemânarea
Vârsta: 7 -15 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Număr jucări: 20 -30
Materiale: –
Organizarea jocului : Terenul de joc este împărțit în două printr -o linie trasată
la mijloc. La capătul fiecărei parți se mai trasează câte o linie paralelă cu cea de
la centru marcând un spațiu de 2 m, considerat „casa”. Jucătorii, împărțiți în
două echipe, stau spate în spate deoparte și de alta a linei de mijloc. O echipă
este „ziua” și cealaltă este „noaptea”.
Desfășurarea jocului: Când conducătorul de joc strigă unul din cele două nu me
echipa cealaltă îi urmărește și încearcă să atingă câț mai mulți jucători care sunt
scoși din joc. Câștigă echipa care rămâne cu cei mai mulți jucători în teren.
Regulă:
– jucătorii care s -au refugiat în casă nu pot fi atinși.

ZBOARĂ, ZBOARĂ
Scop: dezvo ltarea vitezei de reacției și a atenției..
Vârsta: 7 -12 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Materiale: –
Organizarea și desfășurarea jocului : Jucătorii sunt așezați în formație de
careu, sau semicerc având în față un jucător. Jucătorul așezat în fa ța
semicercului conduce jocul și el spune: ”Zboară, zboară …!”, mișcându -și
mâinile în lateral, sus și jos. Jucătorii sunt atenți pentru a da din mâini în cazul
în care conducătorul de joc anunță o pasăre sau altceva care zboară. Pentru a
sporii atenți a jucătorilor, conducătorul de joc poate spune și alte cuvinte care nu
reprezintă zburătoare. De exemplu: „Zboară, zboară elefantul!”. Cei care
întârzie cu ridicarea mâinilor sau greșesc sunt eliminați din joc. Câștigă
jucătorul care rămâne cel mai mult în joc.

75 1,2,3 LA PERETE STOP !
Scop: dezvoltarea vitezei de reacție
Vârsta: 10 -14 ani
Loc de desfășurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 15 -30
Materiale:
Organizarea jocului : Jucătorii sunt dispuși în linie, la o distanță 10 -15 m față
de un perete sau panou.; cu fața la perete se află un jucător.
Desfășurarea jocului: La comanda de începere a jocului, jucătorul de la perete
strigă: „1,2,3 la perete stop!” și se întoarce u față către jucători; La comanda
stop jucătorii se opresc din alergare. Dacă un jucător este prins în mișcare,
acesta este trimis înapoia liniei de plecare. Jucătorul de la perete pronunță din
nou „1,2,3, la perete stop!”, jucătorii deplasându -se în continuare spre peree,
jucătorul care reușește să -l atingă pe spate pe jucăto rul de la perete schimbă
locul cu acesta.

Bibliografie
1. Marolicaru M.; Boroș -Balintm I., & Gherțiu D.M. (2010). Jocuri pentru
copii mici și copii mari. Cluj-napoca: Risoprint
2. Sabău Gh. (2005). Jocurile dinamice și deprinderile motrice. Cluj-
Napoca: Ed. GM I
3. Todea S. F. (2002). Jocuri de mișcare. București: Ed. Fundației
România de Mâine

76 Bibliografie

Baraba ș L.; Barabaș N. (1995). Jocuri de mișcare și pregătire pentru jocul de
handball. Cluj-Napoca: FEFS
Barcan T.; Ticalui E. , (1979). 1001 de jocuri pent ru copi i. București: Ed.
Sport -Turism,
Chateau J. (1980). Copilul și jocul. București: Ed. Didactică și Pedagogică
Elkonin D. B. (1980). Psihologia Jocului. București: Ed. Didactică și
Pedagogică
Marolicaru M.; Boroș -Balintm I., & Gherțiu D.M. (2010). Jocuri pentru copii
mici și copii mari. Cluj-napoca: Risoprint
MECI (2003). Programe școlare clasele I -IV. Educație fizică. București
MECI (2009). Programe școlare clasele IX -XII. Educație fizică. București
MECI (2009). Programe școlare clasele V -VIII. Educ ație fizică. București
Piaget J., (1969). Psihologia copilului. București: Ed. Didactică și Pedagogică
Rigler E. (2004). Sportjatekelmelet. I. Kotet. Budapest: TF
Sabău Gh. (2005). Jocurile dinamice și deprinderile motrice. Cluj-Napoca: Ed.
GMI
Scarlat E., & Scarlat M.B. (2002). Educația fizică și sport. București: Ed.
Didactică și Pedagogică
Șchiopu U. (1967). Psihologia copilului . București: Ed. Didactică și Pedagogică
Șchiopu U. et. al (1970). Probleme psihologice ale jocului și disracțiilor.
București: Ed. Didactică și Pedagogică
Todea S. F. (2002). Jocuri de mișcare. București: Ed. Fundației România de
Mâine
Verza E. (1978). Omul, jocul și distracția. București: Ed. Științifică și
Enciclopedică