SPECIALIZAREA: EDUCAȚ IE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ [607449]
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: EDUCAȚ IE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific
Conf. univ. dr. Zenovia Stan
Absolvent: [anonimizat]
2017
UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS”
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
SPECIALIZAREA: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ
STUDIU PRIVIND NIVELUL CAPACITĂȚII
MOTRICE LA CLASELE IV – VI
Coordonator științific
Conf. univ . dr. Zenovia Stan
Absolvent: [anonimizat]
2017
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3
1.1. Actualitatea temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 3
1.2. Motivul alegerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
1.3. Ipoteza lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
1.4. Sco pul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.5. Sarcinile lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
CAPITOLUL 2
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘTIINȚIFICĂ ………………………….. ………………………. 6
2.1. Aspecte privind dezvoltarea morfofuncțională a copiilor din ciclul gimnazial ……… 6
2.2. Aspecte privind capacitatea motrică ………………………….. ………………………….. ………. 8
2.3. Evaluarea capacității motrice ………………………….. ………………………….. ………………. 13
2.4. Importanța dezvoltării capacităților motrice în lecția de educație fizică …………….. 15
2.5. Aspecte privind antropometria ………………………….. ………………………….. …………….. 16
CAPITOLUL 3
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII ………………………….. ………………. 18
3.1. Organizarea cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
3.2. Instrumentele de măsurare și evaluare ………………………….. ………………………….. ….. 18
3.3. Metode și tehnici de cercetare ………………………….. ………………………….. ……………… 18
3.4. Testele utilizate în cadrul studiului ………………………….. ………………………….. ………. 20
3.5. Rezultatele obținute și prelucrarea statistică ………………………….. ………………………. 21
CAPITOLUL 4
INTERPRETAREA ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR
OBȚINUTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 60
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 61
3
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
1.1. Actualitatea temei
În viața de zi cu zi, omul se bazează pe propriile sale aptitudini și competențe cu scopul
de a depăși unele obstacole sau de a performa în domeniul din care acesta face parte.
În ziua de azi, omul este deschis tuturor influențelor pe care societatea în ziua de azi le
oferă. Astfel cea mai vulnerabilă perioadă este cea a copilăriei, chiar dacă în unele căr ți,
copilăria se încheie odată cu începerea vârstei de 14 ani, în ziua de azi procesul de maturizare
se înființează de la vârste foarte fragede datorită nivelului de trai sau al anumitor aspecte ale
vieții, în schimb naivitatea specifică copilăriei se înti nde pe un parcurs mai lung de ani. În acest
deceniu cât și în alți ani, moda a reprezentat o direcție care a influențat în mod pozitiv din punct
de vedere social, dar negativ din punct de vedere al personalității. Prin urmare toate aceste
influențe au sti mulat omul să tindă la comfort .
Tot ceea ce a dobândit omul de-a lungul vieții le valorifică în mediul social și la locul de
muncă. Aceste dobândiri sunt pure sau înăscute, altele sunt dezvoltate pe parcurs, cele înăscute
sunt calitățile motrice ale individului , moștenirea genetică, inteligența , iar cele dezvoltate sunt
deprinderile motrice care derivă din calități cât și din trăsăturile de personalitate.
Procesul de formare al individului, din punct de vedere al motricității, începe de la o vârstă
fragedă , unde se respectă particularitatea vârstei , astfel datorită acestora (particularitățile
vârstei) procesul de dezvoltare armonio asă poate avea loc . Din punct de ve dere al dezvoltării
psihice și al personalității , aceasta încep atunci când copilul prezintă un raționament , ele fiind
dezvoltate pe parcursul vieții.
Calitățile motrice de bază, viteza, îndemânarea, forța, rezistența, priceperile motrice de
bază sau depr inderile și priceperile utilitar -aplicative constituite din târâre, cățărare, tracțiuni,
escaladări, echilibrul, acestea la un loc alcătuiesc capacitatea motrică generală . Capacitatea
motrică generală prin „știință” ar fi bagajul genetic transmis de la păr inți la copil, fiecare în
parte cu anumiți indici.
Capacitatea motrică spec ifică este al doilea tip de capacitate motrică, care depinde de
capacitatea motrică generală, astfel existența celei de a doua este dată de cea dintâi. Capacitatea
motrică specifică este „bagajul” calităților și a deprinderilor unui sport. Această capacitate
specifică fiind dezvoltată de antrenamente specifice jocului sportiv dar care poartă semnătura
personalității individului.
Dar pe parcursul vieții omul suferă schimbări externe cât și interne , adică crește masa
musculară, osoasă și capacitatea fiecărui ap arat intern. C u ajutorul unor teste create de unii
4
specialiști , acestea din urmă ne ajută să observăm cantitativ cât și calitativ ace astă dezvoltare,
iar prin rezultatele obținut e putem să prevedem modul de dezvoltare al elevului din punct de
vedere antropometric , somatoscopic, astfel putem aprecia capacitatea motrică a acestuia .
Pe parcursul procesului de formare, individul în cazul nostru elevul, își dezvoltă
capacitatea motrică , dezvoltă capacitatea de a socializa cu cei din jur dar și capacitatea de a se
evalua. Acest proces , și anume procesul instructiv -educativ , chiar dacă are ca scop dezvoltarea
fizică armonioasă a elevului , totodată prin structura sa îl îndreaptă pe elev să tindă la o viață
echilibrată.
Această temă reprezintă un studiu privind nivelul dezvoltării ca pacității motrice al
copiilor privind această perioadă.
1.2. Motivul alegerii temei
Motivul alegerii temei a fost de a -mi îmbogăți cunoștințele ce vizează copii în perioada
antepubertară, din punct de vedere al motricității .
Pentru o mai bună organizare a lecției de educație fizică, aceste cunoștințe ne ajută să
organizăm o oră care nu s olicită foarte mult psihicul și nici fizicul copilului, dar trebuie să
prezinte o îmbunătățire a capacității motrice.
Toate acestea m -au determinat să studiez, să observ diferențele ce apar la fiecare clasă,
pentru a îmbunătăți calitatea și cantitatea cuno ștințelor pentru a -mi creia un ideal al unei lecții
de educație fizică și sport.
În concluzie, lucrarea va fi rezultatul unui model de profesor echilibrat, capabil să se
adapteze fiecărei situații apărute într -o lecție de educație fizică și a unei bune rel ații între elev
și profesor, dar totodată modelul optim de dezvoltare a l capacității motrice.
Această temă are rolul de intriga cât mai multe persoane pentru a demonstra că
perfectibilitatea nu este doar un caracter al teoriilor emise, aceasta reprezintă c aracterul fizic și
psihic al omului.
1.3. Ipoteza lucrări i
În această lucrare am pornit de la ideea că fiecare subi ect în funcție de particularităț ile lui
de vârstă, sex ș i dezvoltare fizică poate să influențeze nivelul de dezvoltare al capacității
motric e.
1.4. Scopul lucrării
Scopul personal pe care l -am u rmărit în această lucrare este acela de a -mi contura
cunoștințele în domeniul educației fizice, astfel pri n punerea în aplicare a cunoștințelor să pot
dezvolta optim capacitatea motrică a elevului ceea ce ar rezulta la o mai bună experiență în
domeniul profesional.
5
Scopul lucrării este acela de a aprecia și de a dif erenția elevul din aceeși categorie de
vârstă, apoi cu celelalte grupe de v ârstă, cu ajutorul măsurărilor și testelor voi putea să observ
indicele fiecărei calități motrice , cu ajutorul măsurătorilor antropometrice să observ relațiile
dintre ele și să le diferențiez cele ale elevului cu ceilalți , prin urmare voi putea să diferențiez
nivelul capacității motrice la fiecare clasă .
Astfel după încheierea studiul ui privind nivelul dezvoltării capacității motrice vom putea
trage concluzii dacă copilul este sau nu dezvol tat armonios și la ce nivel se află.
1.5. Sarcinile lucrării
Obiectivele studiului :
– Să pot diferenția caracteristicile grupelor de vârstă din punct de vedere al calităților
motrice ;
– Să pot diferenția caracteristicile grupelor de vârstă din punct de vedere antropometric ;
– Să pot diferenția caracteristicile grupelor de vârstă din punct de vedere psihic ;
– Să asimilez metode de evaluare a capacității motrice ;
– Să asimilez metode de cercetare statistice -matematice ;
– Să interpretez și să trag concluzii cu ajutorul materialelor studiate
Sarcinile lucrării sunt:
– Studi erea caracteristicilor grupelor de vârstă din punct de vedere al capacității motrice ;
– Studierea metodelor de evaluare antropometrice, somatoscopice ;
– Selectarea ideilor principale ;
– Elaborarea planului lucrării ;
– Măsurarea elevilor ;
– Elaborarea lucrării ;
– Analiza datelor ;
– Interpretarea datelor ;
– Selectarea datelor ;
– Concluziile rezultate din interpretarea datelor ;
6
CAPITOLUL 2
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘTIINȚIFICĂ
2.1. Aspecte privind dezvoltarea morfofuncțională a copiilor din ciclul gimnazial
Copii afla ți cu vârsta cuprinsă între 10 și 14 ani , trec de la ciclul primar, acesta fiind
caracterizat de obișnuirea elevului cu mediul școlar și totodată includerea lui în societate aceasta
simbolizând „aller dans le monde”( primul pas în lume) , la ciclul gimnazial unde elevul numai
are un singur mentor care îl păzește pas cu pas ci mai mulți profesori care la rândul lor ,
individual, acele „sfere” dobândite sau materiile care deja l e-au însușit urmează a fi
îmbunătățite fiecare aducând puberului noi orientări pe toate planurile .
Din prisma dezvoltării morfofuncționale, elevul suferă multe transformări în această
perioadă, bineînțeles că și în ciclul primar s -a întâ mplat același lucru numai că ce diferă este
gradul transformării, creșterea exploz ivă fiind „fortificată ”, în sensul dezvolt ări armonioas e cu
ajutorul profesorul ui de educație fizică.
Spre deosebire de celelalte generații copii cuprinși între vârsta de 11 până la 14 ani
prezintă personalitate , adică trăsăturile de caracter au evoluat, numai pot fi modelați după cum
dorește profesorul, dar datorită doctrinării pe care profesorul o are acesta caută noi soluții cât
mai atractive de a -i abate de la lipsa de interes.
În dezvoltarea psihică a copilului în această perioadă prezintă două stadii marcante ș i
anume:
▪ Stadiul puber tății (de la 10 la 14 ani) , unde dominanta este creșterea explozi vă sau
puseul , dimorfismul sexual se accentuează, devin mai sociabili concomitent cu
dezvoltarea psihică.
▪ Stadiul adolescenței (de la 14 la 18/20 ani) dominată de demersul maturizării aparatelor
interne și a funcțiilor acestora, maturizareaz psihică .
Aceste stadii la rândul lor prezintă substadii cu particularitățile marcante fiecăreia.
Pubertatea propriu -zisă sau punctul culminant al pubertății de la 12 la 14 ani, este
reprezentată de puseul de creș tere. „Această intensificare este mai evidentă între 11 ș i 13 ani la
fete și între 13 ș i 14 ani la bă ieți”1. După această perioadă creșterea are un grad mai lent și se
oprește undeva în jurul vârstei de 24 sau 25 de ani.
Această perioadă prezintă un adevă rat salt în dezvoltarea somatică a copilului. Între 10
și 18 ani masa corporală crește cu mai mult de 100%, iar înălț imea cu 27%; de asemenea,
perimetrul toracic cuprinde valori aproape duble față de perioada precedentă . Apar modficări
de mare finețe în ceea ce privește greutate a, lungime a, perimetrul diferitelor segmente cu
1 Moisescu Petrone l, Practica și metodica activităților motrice pe grupe de vârstă, curs, Galați, pagina 33
7
schimbă ri ale raportului dintre ele, atât intern cât și extern , astfel până și funcțiile organelor
prezintă noi valori .
Creșterea taliei și a greutății se afirmă în pe rioada vacanței, adică iunie -august, deoarece
soarele are un rol de fixare a vitaminei D care conduce la calitatea structurii osoase. Fetele se
dezvoltă exploziv, iar băieții mai târziu, datorită acestei creșteri „nearmonioase” din punct de
vedere extern a tât la fete cât și la băieți, înfățișarea lor este una comică.
Educația fizică și sportul este valorificată din acest punct de vedere datorită funcției pe
care o are și anume dezvoltarea fizică armonioasă, nu numai și -o propune dar totodată
reprezintă și -o finalitate.
Dezvoltarea cognitivă prezintă și ea o maturizare , atât din punct de vedere biologic cât
și prin dezvoltarea psihică.
Sensibilitatea vizuală crește de 2 -3 ori la vârsta de 13 ani față de par ametrii înregistrați în
perioada precedentă. După unii autori de specialite , copii fiind puși să descrie anumite obiecte ,
aceștia prezentau pierde rea în detalii , mai mult descrierea lor asupra acestora erau diferite și
totodată mesajul inițial ce era transmis prindea cât mai multe sensuri. Astfel observăm
capacitatea copilului, și anume a puberului , de a recepta și a interpreta tot ceea ce vede.
Sensibilitatea auditivă la fel ca și în cazul sensibilit ății vizuale, copii pot da anumite
sensuri la tot ce aud , ele pot fi atât pozitive cât și negative, dar totodată aprecierea muzicii este
strict condiționată de personalitatea pe care ace știa tind să „aspire”.
Experiența perceptivă este „influențată de organizarea observației directe, care prin
dezvoltarea atenției voluntare capătă valențe noi. Această dezvoltare a abilităților observatorii
este susținută și prin dezvoltarea interesului puberul ui pentru ceea ce îl înconjoară”2
Dezvoltarea limbajului prezintă o dezvoltare cantitativă și calitativă datorită rolului pe
care îl îndeplinește școala. „ Debitul verbal ajunge la 60 -120 de cuvinte pe minut față de 60 -90
de cuvinte la școlarul mic. ”3
Sistemul nervos se dezvoltă rapid, f uncția de analiză și sinteză a scoarței cerebrale se
dezvoltă crescând astfel procesul inh ibiției interne astfel viteza re alizării diferențierilor crește .
Excitabilitatea ridicată a sistemului nervos explică rapiditate a reacțiilor motrice însă
datorită dezechilibrul p roceselor nervoase , gradul de dezvoltare al coordonării nu este unul
favorabil .
Toate aceste particularități ale activității sistemului nervos central, la elevii de vârstă
pubertară, influențează în mod direct viteza de formare și stabilizare a deprinderilor motrice,
2 Moisescu Petronel, Practica și metodica activităților motrice pe grupe de vârstă, Galați, pagina 35
3 Moisescu Petronel, Practica și metodica activităților motrice pe grupe de vârstă, Galați , pagina 36
8
favorizând apariția oboselii, slăbește într -o oarecare măsură voinț a și perseverența. În schimb,
marea plasticitate a scoarței cerebrale favorizează elaborarea inițială a unor reflexe condiționate
motrice și chiar stereotipuri dinamice complexe, a căror stabilizare și fixare necesită un număr
sporit de repetări și exersăr i. Greutatea creierului se apropie de cea a adultului fiind la 12 ani de
1300 g.
Analizatorii prezintă și aceștia un grad de dezvoltare, crește finețea auzului pentru
sunetele surde de la distanță și pentru deosebirea tonalităților false în muzică. Papile le gustative
se află în tr-un număr mai mare spre deosebire de cel ale adulților, nefiind complet definitivate ,
dar pot suferi modificări dezastruoase datorită noilor vicii . Spre deosebire de alte organe și
aparat e ale organismului, aceștia prezintă un nive l foa rte ridicat atât morfologic cât și
funcțional.
Aparatul cardiovascular prezintă oscilații din punct de vedere al cordului. La vârsta de
13-14 ani volumul inimii este de 250 cm3, având valori apropiate de cele ale adultului, adică
250-300 cm3, însă în timp ce greutatea la adult este de 305,3g , la copil este de 172,2g.
Aparatul cardiovascular se d ezvoltă lent, f recvența cardiacă ajunge la 80 pulsații pe minut
aproape de sfârșitul acestei perioade pubertare .
Aparatul respirator se dezvoltă în etapa pubert ară apar schimbări la nivelul aparatului
respirator, laringele coboară luând topografia de la adult, traheea și bronhiile cresc, plămânii se
dezvoltă în greutate și volum .
2.2. Aspecte privind capacitatea motrică
Capacitatea motrică este un complex de manifestări motrice formată din priceperi și
deprinderi, condiționată de nivelul de dezvoltare a calităților motrice, de indicii morfo –
funcționali, de procesele psihice: cognitive, afective, motivaționale , de procesele biochimice
și metabolice, această „marfă”, are ca scop efectuarea eficientă a actelor si acțiunilor în care se
practică activitatea motrică.
Pentru domeniul educației fizice, capacitatea motrică reprezintă elementul primordial căci
prin dezvoltarea ei la diferite nivele specifice sexelor și claselor reprezintă un criteriu
fundamental al aprecierii eficienței procesului instructiv -educativ.
Capac itatea motrică este formată din :
– deprinderi și priceperi motrice de bază;
– deprinderi și priceperi motrice utilitar -aplicative
– deprinderi și pricep eri motrice specifice ramurilor /probelor sportive
– calități motrice de bază și calități motrice combinate;
9
Edward Fleishman înțelege capacitatea motrică astfel4:
Deprinderile motrice sunt componente ale capacității motrice generale alcătuite din acte
și acțiuni motrice.
Ele sunt rezultatul învățării motrice, au la bază formarea sinapselor, adică canalul dintre
unul sau mai mulți neuroni.
Clasificare :
– deprinderile motrice de bază;
– deprinderile motrice utilitar -aplicative;
– deprinderile motrice specifice ramurilor sau probelor sportive;
Caracteristicile deprinderilor motrice:
– reprezintă componente ale manierei voluntare a omului;
– consolidate și perfecționate acestea se execută c u un grad ridicat de precizie,
fluiditate, rapiditate, ceea ce asigură un consum redus de energie;
– sunt ireversibile
– acestea poartă stilul individului;
– calitatea de execuție se degradează în timp dacă nu se mai continuă exersarea lor;
– deprinderile motric e formate nu se pierd în totalitate.
Priceperile motrice sunt și acestea componente ale capacității motrice generale ce se
definesc prin capacitatea omului de a folosi creativ actele motrice.
Clasificare :
– priceperi motrice elementare
– priceperile motrice complexe
4 Dragnea Adrian , Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984, pagina 48
4. Viteză (reacție, acționare)
1. Forță (dinamică, statică, explozivă)
2. Motricitate dinamică și de relaxare
3. Echilibru dinamic și static
5. Rezistență (în regimuri diferite,
cardiopulmonară, musculară locală)
6. Coordonare (simplă, multilaterală,
generală, precizie statică, motricitate,
exactitate).
capacitate
10
Caracteristicile priceperilor motrice:
▪ sunt neautomatizate
▪ țin de experiența motrică anterioară a individului;
▪ exprimă ingenuitatea practică a individului în diferite situații;
▪ se bazează și influențează procesele cognitive: memoria, imaginația, creativitatea;
Calitățile motrice sunt componentele capacității motrice generale și reprezintă însușiri
ale organismului uman moștenite genetic cu anumiți indici și care se pot dezvolta în ontogeneză
prin practica vieții cotidiene sau mai ales prin procese instructiv -educative.
Clasificare:
▪ calitățile motrice de bază sunt viteza, îndemănarea, rezistența, forța, suplețea;
▪ calități motrice specifice – rezultate din reuniunea calităților motrice de bază în funcție de
caracteristicile act ivităților motrice.
Caracteristici:
▪ calitățile motrice sunt prezente în diferite ponderi în efectuarea oricărui act de mișcare al
omului;
▪ calitățile motrice nu se pot manifesta în stare pură;
▪ în timpul efectuării actelor motrice, formele de manifestare ale tuturor calităților motrice
participă sub anumit procent în vederea realizării mișcărilor;
▪ nivelul indicilor de viteză, îndemânare, rezistență, forță, suplețe nu reprezintă numai calitatea
efectuării deprinderilor și priceperilor motrice ci și nivelul î mbunătățit al acestora
Dezvoltarea calităților motrice reprezintă obiectivul principal al educației fizice.
Acestea se dezvoltă cu ajutorul exercițiilor fizice, fiecare exercițiu fiind personalizat în
funcție de calitatea motrică pe care dorim să o îmbună tățim, dar putem combina calitățile astfel
un exercițiu poate dezvolta toate calitățile, bineînțeles în pondere diferită.
Calitățile motrice sunt însușiri ale propriului nostru corp, acestea ne oferă posibilitatea
executării diferitelor acte motrice legate de activitățile zilnice.
Perfecționarea calităților motrice reprezintă unul din principalele obiective ale procesului
instructiv -educativ, realizat concomitent cu formarea priceperilor și deprinderilor motrice,
rezultatul fiind influențabil de calitatea exercițiilor fizice.
Pentru fiecare calitate motrică sau o manifestare acesteia, trebuie să alegem, raportat la
vârsta elevului, numai acele metode, procedee și mijloace care s -au dovedit eficiente. Optime,
în funcție de modelul pe care vrem să -l realizăm. Este important ca efortul fizic să crească
treptat, astfel când se ajunge la lecția de bază, acestea (calitățile) să atingă apogeul.
11
Odată ce se ține cont de caracteristicile anatomo -fiziologice și psihice ale elevilor,
perioadele cele mai avantajoase pentru dezvoltarea calităților motrice sunt vârstele mici pentru
viteză și îndemânare, iar cele mari pentru forță și rezistență.
Viteza reprezintă „capacitatea organismului uman de a executa acte sau acțiuni motrice,
cu întregul corp sau doar cu anumite segmente ale acestuia într -un timp cât mai scurt, cu
rapiditate/iuțeală maximă, în funcție de condițiile existente” – Cârstea G./1993.5
Astfel înțelegem că viteza reprezintă capacitatea omului de a executa cu rapiditate și
frecvență mare sub o a numită unitate de timp, acte și acțiuni motrice.
De aici aprecierea este realizată în două modalități distincte:
▪ prin stabilirea valorii distanței parcurse în unitatea de timp dată,
▪ prin înregistrarea intervalului de timp
Factorii care condiționează vit eza
Manifestarea la nivel înalt a acesteia poate fi restricționată sau favorizată de anumiți
factori: psihologici, biochimici, biomecanici, fiziologici, morfologici.
Principalii factori ce influențează manifestarea vitezei:
– Calitatea componentelor senzo riale;
– Viteza de transmitere a influxurilor nervoase motorii pe căile descendente ;
– Tipul de fibră musculară implicat în contracție ;
– Cantitatea și calitatea resurselor și reacțiilor energetice
– Capacitatea de concentrare a atenției, motivației, echilibrului emoțional
– Nivelul tehnicii de execuție
– Lungimea segmentelor, înălțimea corporală
– Vârsta și sexul
– Nivelul de dezvoltare a forței musculare
– Calitatea proceselor de coordonare
– Mobilitatea articulară și elasticitatea musculară
Formele de manifestare a vitezei
– formele de bază: viteza de reacție, viteza de execuție, viteza de repetiție, viteza de accelerare,
viteza de decelerare, viteza de deplasare.
– formele derivate: viteza uniformă și neunif ormă.
– formele combinate: viteză -forță, viteză -coordonare, viteză -rezistență.
5 Mocanu George , Teoria educației fizice și sportului, curs, Galați , pagina 59.
12
Metodica dezvoltării vitezei în școală:
– Este importantă educarea formelor de manifestare de la vârste mici atât în spațiu închis cât
și în aer liber,
– La vârste mici cât și în ciclul primar se insistă la început pe viteza de reacție si execuție la
stimul vizuali, tactili, auditivi;
– Distanțele scurte nu permit atingerea vitezei maxime, dar se poate observa calitatea vitezei
explozive; astfel dezvoltarea vitezei pe distanțe scurte nu este indicată
– Nu se dezvoltă doar prin alergare, dezvoltarea vitezei se poate realiza și prin mijloace care
permit abordarea diferitelor forme de manifestare.
– Evaluarea se face prin probele specifice;
Îndemânarea repre zintă acea capacitate motrică, de a executa acte, acțiuni, simultan.
Coordonarea este definită complexitatea efortului. Rolul ei în manifestarea a celorlalte
aptitudini , forța, viteza, rezistența, suplețea, este unul major.
Factorii care condiționează manifestarea capacităților coordinative:
– Rolul special îl deține analizatorul kinestezic
– Calitatea inervației musculare.
– Rapiditatea alternării proceselor psihice
– Volumul și calitatea deprinderilor motrice
– Nivelul de dezvoltare a vitezei, forței, rezis tenței, cât și a combinațiilor dintre acestea.
– Nivelul de dezvoltare a supleței
– Memoria de scurtă și de lungă durată
– Rapiditatea gândirii și creativitatea
– Tipul temperamental
Formele de manifestare a capacității coordinative:
– Îndemânare generală.
– Îndemânare specială.
– Îndemânarea în regim de viteză
– Îndemânarea în regim de forță
– Îndemânarea în regim de rezistență
Metodica dezvoltării coordonării în școală:
Influențele benefice se observă datorită procesului instructiv -educativ, ce influențează
direct asupra componentelor capacității coordinative, complexitatea mișcărilor fiind principalul
parametru în vederea educării acesteia. Metodologia coordonării este identică cu cea a vitezei.
13
La elevii de gimnaziu coordonarea poate suferi schimbări majore d atorită creșterii prea
rapide a taliei și greutății, fără să aibe vreo relație cu creșterea forței musculare. Simțul ritmului
se îmbunătățește la 7 -8 ani, la 12 ani motricitatea și la 14 ani analizatorul kinestezic. Elementele
capacității coordinative pot fi educate cu eficiență ridicată în intervalul 4 -7 ani datorită învățării
prin imitație.
Ca temă de lecție, coordonarea ca și viteza sunt puse în a patra verigă a lecției datorită
solicitării medii ale acestora.
Rezistenta
Rezistența reprezintă capacitate a organismului uman de a învinge o împotrivire, pe o
perioadă cât mai lungă de timp fără ca randamentul să scadă.
Forme de manifestare a rezistenței:
– După masa musculară implicată: – generală (aproximativ 70% din masa musculară în timpul
efortului), regională (între 30 -70% din masa musculară în timpul efortului), locală (sub 30%
din masa musclulară în timpul efortului)
– După activitate: rezistența generală și cea specifică
– După procesele metabolice: rezistența aerobă (durata peste 2 minute); rezistența anaerobă
(alactacidă – până în 10 sec; lactacidă – între 10 sec și 2 minute)
– După durata efortului: scurtă durată (2 -10 minute); durată medie (10 -30 minute); lungă
durată (peste 30 min);
– În regim de celelalte calități motrice.
Factorii de condiționare a rezistenței:
Rezistența în funcție de criteriul surselor energetice poate fi:
Anaerobă – este determinată de tipul fibrelor m usculare;
Aerobă – este condiționată de factorii morfologici, factorii fiziologici, factorii metabolici, cât și
factorii psihici .
Metodica dezvoltării rezistenței:
– Copii și adolescenții au capacitatea de efort anaerob redusă
– Capacitatea aeorbă crește până la 10 -12 ani;
– Metoda optimă cea a eforturilor continue, se evită metoda eforturilor repetate.
2.3. Evaluarea capacității motrice
Evaluarea capacității motrice a fost îndelung dezbătută, mai precis acele calități necesare
executării deprinderilor motrice, factori fundamentali în care gravitează procesul instructiv –
educativ din domeniul educației fizice și sportului . Aprecierea fiecărui factor a ridicat probleme
specialiștilor în sensul alegerii instrumentelor de investigație, astfel dintr -un bagaj bogat de
14
probe și teste elaborate de aceștia din diferite ramuri de sport, au fost alese acelea care se
potriveau scopul ui propus. De aici probele au permis de a lungul vremurilor aprecierea nivelului
capacității motrice cu elementele ei dar și evaluarea eficienței metodelor didactice, astfel și
procesul instructiv -educativ este evaluat și adaptat, perfecționat astfel încât cel ce susține acest
proces își poate observa priceperea didactică.
Evaluarea forței se realizează prin diferite mijloace ce se regăsesc în cărți, manuale,
cursuri de specialitate. În fizică forța este produ sul dintre o masă și accelerația acesteia , F=m*a .
Probele de forță au o exprimare obiectivă, cu o marjă de eroare mică, astfel amintim pe
Metheny Eleonor (1940) care studiase „dinamica zilnică a forței flexorilor palmari la copii cu
vârsta cuprinsă între doi ani și șase luni și șase ani și cinci luni”6 constată coeficienții de
corelație de 0,957 și 0,593, fapt ce a determinat acordarea încrederii în ceea ce privește datele
despre forță.
Pentru măsurarea forței s e folosesc diverse instrumente, în prezent se folosește
dinamometrul, acesta fiind alcătuit d in materiale cu caracter de recăpătare a formei inițiale odată
ce a fost imprimată o forță. Această formă de măsurare poartă numele de dinamometrie. Mai
este menționat și tensiometrul, cu ajutorul acestuia putem măsura forța de tracțiune, împingere
și dife rite tipuri de dinamografe care ajută la studiul forței la sărituri sau în startul probelor de
viteză.
Proba A -P (abdominali minus psoas) constă di n culcat pe spate , mâinile la ceafă,
picioarele îndoite din genunchi, tălpile pe sol, ridicarea trunchiului (fig. 1) . „Examinatorul
sprijină picioarele subiectului. Dacă executantul nu reușește să se ridice prezintă mușchi
abdominali foarte slabi, când execută corect mișcarea este notat cu 10, dacă este ajutat jumătate
din parcurgere este notat cu 5 ”7.
Proba M. S.S (mușchii superiori ai spatelui). Din poziție culcat facial, mâinile la ceafă,
subiectul fixat cu o mână pe bazin și cealaltă pe glezne. Subiectul ridică trunchiul și menține
pozția 10 secunde8.
Proba săriturii în lungime, proba desprinderii pe vertica lă, triplu salt, alergare de viteză,
acestea ne ajută să observăm care sunt lanțurile de mușchi care se angajează la probele
respective.
6 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984, pagina 98.
7 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984, pagina 113
8 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984, pagina 113
15
Fig. 1 Proba A – P
Evaluarea vitezei se realizează prin diferite mijloace ce se regăsesc în cărți, manuale,
cursuri de specialitate. În fizică viteza este reprezintă distanța parcursă raportată la timpul
obținut.
Viteza se manifestă sub următoarele forme: reacție, execuție, repetiție, deplasare. Toate
aceste manifestări se află în pondere diferită atunci când este execu tată o acțiune motrică cu
profil de viteză. Viteza se leagă de două aspecte care caracterizeazp mișcarea: rimul și tempoul.
Ritmul după M. Epuran reprezintă „structura temporală a unor mișcări care se repetă și
prezintă accente și anumite raporturi între p ărțile care alcătuiesc această structură”9. Ritmul se
referă la durata intervalelor de timp între mai multe mișcări.
Tempoul reprezintă „măsura frecvenței elementelor de mișcare pe unitate de timp … sau
densitatea mișcării pe unitate de timp ”10.
Tehnica de măsurat viteza este cronometria, cu ajutorul mai multor aparate, cronografie
și altele putem aprecia și formele de manifestare ale vitezei.
Evaluarea rezistenței se realizează prin diferite mijloace ce se regăsesc în cărți, manuale,
cursuri de specialit ate. Aceasta semnifică capacitatea omului de efort pe un timp cât mai
îndelungat. Mai mulți specialiști au inventat mai multe probe, ecuații pentru determinarea
rezistenței.
Evaluarea îndemânării se realizează prin diferite mijloace ce se regăsesc în cărți,
manuale, cursuri de specialit ate. Îndemânarea are cea mai largă varietate de probe datorită
numărului de posibilități pe care aceasta o are.
2.4. Importanța dezvoltării capacităților motrice în lecția de educație fizică
Educația fizică și sportul cunosc în prezent un proces de modernizare, astfel pentru a
obține maximul de eficiență noilor sarcini în formarea personalității acesta din urmă trebuie să
9 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984 , pagina
123.
10 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984, pagina
123.
16
fie ample. În prezent se merge pe concepția de „fast food”, al dezvoltăr ii fizice și psihice a
tinerei generații, astfel profesorul trebuie să reconsidere programul de dezvoltare a perioadei de
11-13 ani.
Funcțiile educației fizice sunt următoarele:
1. Funcția de perfecționare a dezvoltării fizice armonioase a oamenilor – tinde să ne
reamintească importanța organismului în activitățile noastre zilnice, astfel aceasta
impune apariția mai multor ore de educație fizică în curricula școlară.
2. Funcția dezvoltării capacității motrice a oamenilor – aceasta face referire la
calitatea capa cității motrice pe care ar trebui să le aibă omul în vederea ducerii
unei vieți echilibrată atât pe plan profesional cât și pe cel personal.
3. Funcția sanogenetică – ne aduce la cunoștință importanța igienei corporale atât în
timpul practicării educației fiz ice cât și înafara ei, această nu fucție nu se referă
doar la aspectul exterion al individului, aceasta ține și de homeostaza
organismului.
4. Funcția educativă – nu se regăsește doar în domeniul educației fizice, dar prin
caracterul structural al unei lecții de educație fizică cu toate formele ei de
manifestare, țin să dezvolte latura personalității indvidului, personalitatea fiind
totalitatea învățăturilor morale care se exteriorizează prin fapte, vorbe, gesturi și
atitudini.
5. Funcția recreativă – amplifică importanța timpului liber, a pauzelor dintre verigi,
a pauzelor dintre exercițiile fizice, aceasta ține de reechilibrarea tuturor funcțiilor
interne ale organismului.
6. Funcția de emulație – contribuie în formarea spirtului de competiție și de fair -play
al elevului, astfel spiritul competitiv se învață și se dezvoltă prin simpla dorința
de a depăși propriile puteri.
2.5. Aspecte privind a ntropometria
„Antrop ometria reprezintă o metodă de valorificare a gradului de creștere al dezvoltării
fizice bazată pe măsu rarea corpului omenesc și a seg mentelor acestuia ”11.
Antropometria este o metodă de examinare a creșterii și a dezvoltării fizice cu ajutorul
unor unelte specifice măsurăturilor.
Datorită exprimării rezultatelor prin cifre, aprecierea este mai exactă, deci obiectivă,
datorită acestora putem să observăm pe o perioadă mai lungă propria dezvoltare și ne ajută să
o comparăm cu celelalte persoane.
11 Stan Zenovia, Atitudine și practică în asigurarea atitud inii corporale, Editura Zigotto, Galați, 2009
17
Aprecierile antropometrice:
– Dimensiunile longitutidinale ce cuprind statura, bustul, lungimea membrelor
superioare ș i inferioare;
– Dimensiunile transversale ce cuprind diamtetrul biacromial, diametrul
bitrohanterian, anvergura.
– Dimensiunile sagitale ce cuprind diametrul toracic anteroposterior;
– Dimensiunile masei somatice ce cuprinde greutatea corporală
Talia se măsoară „de la câlcâie până în punctul maxim al capului, corpul aflându -se în
poziție ortostatică ”12.
Bustul se măsoară din poziție șezând din punctul maxim al creștelui capului până la punctul
ce întâlnește su prafața de cont act.
Anvergura „se măsoară de la vârful mediușilor, corpul aflându -se în poziție stând cu brațele
lateral la nivelul umerilor, cu palmele orientate în plan anterior ”13.
Greutatea se măsoară cu ajutorul unui cântar, iar rezultatul este exprimat în cifre, respectiv
kilograme și grame.
12 Stan Zenovia, Atitudine și practică în asigurarea atitudinii corporale, Editura Zigotto, Galați, 2009
13 Stan Zenovia, Atitudine și practică în asigurarea atitudinii corporale, Editura Zigotto, Galați, 2009
18
CAPITOLUL 3
ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
3.1. Organizarea cercetării
Cercetarea s -a desfășurat în perioada 12. 10. 2016 – 31. 05. 2017 la Școala Gimnazială
„Mihai Eminescu” nr.28 din orașul Galați .
Subiecții au fost elevii claselor a IV-a, a V -a și respectiv a VI -a, doar elevii ai căror părinți
au semnat cererea de aprobare am putut să -i măsor antropometric și să -i evaluez la probe le ce
țin de capacitatea motrică , bineînțeles atât măsurătorile cât și probele au fost acelea unde elevii
și profesorul au fost de acord .
Studiul s -a realizat pe 51 de elevi, 16 din clasa a IV-a unde numărul de fetelor este egal
cu cel al băieților, 26 de elevi din clasa a V -a unde băieții au fost în număr de 14 și fetele 12,
iar clasa a VI -a cu un număr de 15 elevi, cu un număr de 11 fete și 4 băieți .
În această lucrare am urmărit să compar măsurătorile și rezultatele obți nute de la probele
alese, astfel am putut observa gradul de dezvoltare al capacității în funcție de grupa lor de vârstă.
3.2. Instrumentele de măsurare și evaluare
Instrumentele folosite:
▪ cronometrul;
▪ centimetrul de croitorie;
▪ ruletă de 3 metri;
▪ marcajul d e 50 de metri;
▪ marcajul de 3 metri;
▪ saltele;
▪ bănci de gimnastică;
▪ scoci de hârtie
3.3. Metode și tehnici de cercetare
Metodele de cercetare folosite au rezultat din studierea materialelor și din scopul lucrării,
de a observa nivelul dezvoltării capacității motrice în funcție de vârstă.
Următoarele metode particulare au un grad mare de generalizare .
– Metoda analizei literare de specialitate
Metoda analizei literare sau metoda bibliografică a avut ca scop conturarea cunoșt ințelor
referitoare la particularitățile grupelor de vârstă, particularitățile motrice, afective, cogntive,
precum și aflarea de noi metode de cercetare, evaluare, în ceea ce privește tema aleasă.
19
Această metodă de cercetare este eficientă în cazul aprofundării temei de cercetare,
informațiile selectate ne permit să elaborăm corect, clar, concis, lucrarea de disertație, master,
sau licență .
– Metoda cercetării computerizate
Această metodă ajută foart e mult studentul să găsescă la o viteză mare cărțile de specialitate,
care sunt oferite în mod gratuit, în mod integral sau nu, totodată cu această metodă se poate
verifica sau corecta bibliografia.
– Metoda statistico -matematică
Statistica, este o știință asemeni matematicii, unde colectarea, clasificarea, interpretarea
datelor și folosirea acestora conduc la noi decizii și a formula concluzii. După unii autori
statistica este descriptivă și inferențială, cea descriptivă se ocupă cu colectarea, clasificarea și
interpretarea datelor , pe când cea inferențială se folosește de datele oferite de cea descriptivă în
a formula concluzii.
Indicatori statistici:
1. Media aritmetică
Media aritmet ică reprezintă o sumă a tuturor valorilor numerice individ uale înregistrate
care raportată la numărul valorilor înregistrate rezultă o valoare de mijloc .
x
=
nxi în care:
x
– media aritmetică ;
– operatorul adunării (suma);
ix
– valorile individuale;
n – număr de cazuri.
2. Mediana
Aceasta se notează Md, împreună cu media aritmetică ne oferă date referitoare la centrul
valoric al unui șir de date. 𝑀𝑑𝑥=(𝑛+1)
2, această formulă de indică locul medianei în șirul de
date și nu valoarea ei. Pentru a afla valoarea ei va trebui ca șirul de date ordonat în ordine
crescătore sau descrescătoare.
3. Modul ul
Acesta se notează Mo și reprezintă valoarea cu frecvența cea mai mare, adică de câte ori
a apărut aceeși valoa re numerică dintr -un șir de date. Un șir poate avea una sau mai multe
module sau chiar deloc. Acesta în interpretarea statistică se folosește cel mai des doar în cazul
în care media aritmetică și mediana a două variabile x și y sunt egale.
20
4. Amplitudinea
Amplitudinea reprezintă un parametru ce indică omogenitatea unui șir de date. Acesta se
notează W, iar ecuația este W= Xmax -Xmin , adică diferența dintre valoarea maximă și cea
minimă a unui șir de date. Dacă amplitudinea este mai mare atunci omogenitatea este mai
mică(raport de inversă proporționalitate).
3.4. Testele utilizate în cadrul studiului
În cadrul studiului am folosit câteva probe din testul T.M.E.F.S .-114, acesta a fost creat
pentru a îmbunătăți verificarea și aprecierea elevilor, astfel o premis ă a fost necesitatea corelării
datelor privind capacitatea motrică cu cele referitoare la dezvoltarea fizică.
Pentru evaluarea antropomoetrică s -au folosit talia, greutatea și anvergura .
Talia (statura)15 este condiționată genetic , caracterizează destul de bine dezvoltarea
individului astfel este mărimea față de care se pot raporta toate celelalte măsurători
antropometrice. Datorită determinismului genetic al acestui element dimensional, caracteristic
ființei umane, fapt pentru care în selecție și practică i se acordă o atenție și o pondere deosebită,
constituind un criteriu de bază pentru unele ramuri sportive ca: baschet, volei, canotaj, haltere
și altele.
Greutatea16. S-a efectuat cântărirea subiecțil or folosind un cântar . Cu aceasta o putem
raporta cu ta lia pentru a afla fie greutatea ideală, fie proporționalitatea individului.
Anvergura17. Aceasta reprezintă distanța dintre mediușii ambelor brațe, brațele aflându –
se în dreptul umerilor întinse pe orizontală. În sporturile de perfomanță aceasta reprezintă
finalitatea efortului.
În cadrul studiului am folosit câteva probe din testul Testul T.M.E.F.S. -218
Săritura în lungime de pe loc19. Din valorile numerice obținute prin aplicarea acesteia
putem aprecia detenta fiecărui elev.
Proba de viteză de viteză pe 30 m20. Am folosit această metodă de evaluare pentru a
respecta particularitatea evaluării la clasele a IV -a dar și a putea observa difernțele dintre clasele
mai mari.
14 I. Șiclovan, E. Firea, A. Dragnea, Gh. Cîrstea, I. Bratu, G. Negrău, V. Dimitriu, alte cadre didactice și studenți din I.E.F. S.,
București, 1976
15 I. Șiclovan, E. Firea, A. Dragnea, Gh. Cîrstea, I. Bratu, G. Negrău, V. Dimitriu, alte cadre didactice și st udenți din I.E.F.S.,
București, 1976
16 I. Șiclovan, E. Firea, A. Dragnea, Gh. Cîrstea, I. Bratu, G. Negrău, V. Dimitriu, alte cadre didactice și studenți din I.E.F. S.,
București, 1976
17 I. Șiclovan, E. Firea, A. Dragnea, Gh. Cîrstea, I. Bratu, G. Negrău, V . Dimitriu, alte cadre didactice și studenți din I.E.F.S.,
București, 1976
18 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984 , pagina 87
19 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984 , pagina 87
20 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984 , pagina 87
21
Din culcat dorsal, ridicarea trunchiului la verticală pe o perioadă de 30”21. Prin
această evaluare am dorit să observ nivelul fiecărei clase în parte a vitezei explozive.
Extensia spatelui din culcat facial pe o perioadă de 30”22. La fel ca la abdomene, am
dorit să observ valoarea numerică a execuțiilor, adică viteza de execuție.
Flotări pe o perioadă de 30”23. Prin această metoda de evaluare, aprecierea forței
brațelor .
3.5. Rezultatele obținute și prelucrarea statistică
După ce au fost organizați , am început să -i măsor pe rând cu ajutorul profesorului.
Acestea a fost trecute sub form ă de tabe l.
Tabel nr. 1-Rezultatele antropometrice la clasa a IV -a B
Nr.
crt. Nume și prenume Gen
M/F Vârsta
(ani) Greutate
(Kg) Anvergura
(cm) Înălțime
(cm)
1 C. V. M 10 36 140 141
2 C. M. F 11 31 148 146
3 P. V. M 11 41 142 139
4 F. A. M 10 37 135 135
5 P. D. M 11 44 140 142
6 P. B. M 10 35 146 143
7 D. I. F 11 36 139 146
8 M. A . F 10 40 141 144
9 C. T. F 10 38 144 142
10 M. A. F 10 41 142 138
11 R. L. F 11 44 138 139
12 C. M. M 10 48 144 142
13 B. A. M 11 46 139 137
14 M. V. F 10 38 141 145
15 M. C. F 11 43 140 137
16 P. F. M 11 43 138 134
Tabel nr.2 -Media aritmetică la rezultatele antropometrice la clasa a IV -a B
Greutate (kg) Anvergura (cm) Înălțime (cm)
40,06 141,06 140,62
Din aceste tabele voi putea să diferențiez în funcție de vârstă și sex clasele a IV-a, a V -a
și a VI -a și să specific dacă apare vreo diferență între acestea , dacă indicii acestor clase cresc
sau nicio schimbare nu a avut loc în dezvoltarea lor fizică.
21 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984 , pagina 87
22 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984 , pagina 87
23 Dragnea A., Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura Sport -Turism, București, 1984 , pagina 87
22
Tabel nr. 3-Rezultatele antropometrice la clasa a V -a C
Nr.crt Nume și prenume Gen
M/F Vârsta
(ani) Greutate
(Kg) Anvergura
(cm) Înălțime
(cm)
1 C. A. F 11 43 151 154
2 G. A. F 12 39 149 151
3 D. L. M 11 45 169 168
4 D. M. M 11 38 145 148
5 M. Ș. M 11 47 150 153
6 M. G. M 12 37 150 150
7 T. I. M 11 56 135 142
8 C. A. M 11 43 145 148
9 A. C. F 12 39 161 163
10 C. M. F 12 42 141 140
11 I. A. F 11 37 152 154
12 P. B. M 11 52 164 162
13 P. C. F 12 36 135 137
14 P. A. F 12 41 168 164
15 T. A. F 12 46 154 158
16 N. A. F 12 39 150 152
17 N. D. F 12 37 160 158
18 D. D. M 11 42 152 155
19 P. M. M 12 37 154 155
20 V. A. M 12 47 164 167
21 P. V. M 11 51 148 153
22 I. D. M 11 53 158 161
23 M. M. M 12 47 139 137
24 P. A. F 11 37 131 135
25 M. C. F 12 43 144 149
26 E. E. M 11 38 151 150
Tabel nr.5 -Media aritmetică la rezultatele antropometrice la clasa a V-a C
Greutate (kg) Anvergura (cm) Înălțime (cm)
42,76 150,76 152,46
Tabel nr.6 – Media aritmetică la rezultatele antropometrice la clasa a VI-a B
Greutate (kg) Anvergura (cm) Înălțime (cm)
52 161,53 162,6
23
Tabel nr. 7-Rezultatele antropometrice la c lasa a VI -a B
Nr.crt Nume și prenume Gen
M/F Vârsta
(ani) Greutate
(Kg) Anvergura
(cm) Înățime
(cm)
1 D. B. M 12 66 153 163
2 S. F. M 12 53 166 163
3 N. M. M 13 52 170 162
4 P. D. F 13 37 151 148
5 C. A. F 12 37 156 156
6 G. C. F 12 60 169 170
7 Ș. M. F 12 65 165 170
8 B. I. F 13 40 153 154
9 O. I. F 13 58 166 163
10 B. S. F 13 50 163 164
11 P. A. F 12 55 166 165
12 I. C. F 12 53 162 165
13 I. A. M 12 49 171 168
14 U. B. F 12 48 156 163
15 F. M. F 12 57 156 165
În urma acestora se vor observa diferențele antropometrice în funcție de vârstă și gen. Fie
pe aceeași grupă de vârstă fie cu celalte grupe de vârstă, privind genul lor vom pute a să întărim
teoria privind particularitatea vâ rstelor sau vom obține noi indici de orientare pentru generațiile
ce vor urma.
Pentru a putea să compar clasele între ele am ale s să folosesc media aritmetică, valoarea
minimă obținută la fiecare probă și valoarea maximă obținută la fiecare probă la fiecar e clasă
cu scopul de a observa o diferență între acestea, iar pentru a putea fi mai interesantă în funcție
de gen.
Astfel cu ajutorul graficelor vom putea să le diferențiem și să tragem concluzii din punct
de vedere al antropometriei.
Tabel nr.8 -Media aritmetică a rezultatelor antropometrice la fiecare clasă
Clasa Greutate Anvergură Înălțime
Clasa a IV -a 40,06 141,06 140,62
Clasa a V -a 42,76 150,76 152,46
Clasa a VI -a 52 161,53 162,60
24
Tabel nr.9 -Valorile minime obținute la antropometrie la fiecare clasă
Clasa Greutate Anvergură Înălțime
Clasa a IV -a 31 135 134
Clasa a V -a 36 131 137
Clasa a VI -a 37 151 148
Tabel nr.10 -Valorile maxime obținute la antropometrie la fiecare clasă
Clasa Greutate Anvergură Înălțime
Clasa a IV -a 48 148 146
Clasa a V -a 56 168 168
Clasa a VI -a 66 171 170
Tabel nr. 11-Rezultate le la probe le ce privesc capacitatea motrică la c lasa a IV -a B
Nr.
crt. Nume
Prenume Săritura în
lungime
(cm) Proba viteza
30 m
(sec) Culcat
facial,
ridicarea
trunchiului
30'' Flotări
30'' Culcat
dorsal,ridicarea
trunchiului 30''
1 C. V. 165 5.95 15 14 14
2 C. M. 150 6.85 13 12 12
3 P. V. 160 6.24 16 15 16
4 F. A. 157 6.31 19 16 17
5 P. D. 159 6.00 18 19 17
6 P. B. 162 6.13 17 18 16
7 D. I. 149 6.65 14 14 13
8 M. A. 151 6.55 12 14 13
9 C. T. 148 6.74 16 14 14
10 M. A. 145 6.31 17 14 14
11 R. L. 143 6.22 17 13 15
12 C. M. 157 6.13 21 15 16
13 B. A. 164 5.98 15 16 14
14 M. V. 155 6.75 16 11 13
15 M. C. 148 6.55 19 12 16
16 P. F. 168 5.85 18 15 17
25
Tabel nr. 12-Rezultate le la probe le ce privesc capacitatea motrică la clasa a V-a C
Nr.
crt. Nume Prenume Săritura în lungime
(cm) Proba viteză 30 m
(sec) Culcat
dorsal,
ridicarea
trunchiului
30'' Culcat
facial,
ridicarea
trunchiului
30'' Flotări
30''
1 C. A. 161 6.25 17 17 15
2 G. A. 164 6.34 16 16 14
3 D. L. 169 5.44 20 19 17
4 D. M. 173 5.65 21 22 16
5 M. Ș. 173 5.45 21 22 21
6 M. G. 169 5.56 21 21 18
7 T. I. 165 6.15 17 17 14
8 C. A. 175 5.69 20 21 14
9 A. C. 163 6.44 17 16 14
10 C. M. 161 6.31 14 15 14
11 I. A. 158 6.22 15 16 13
12 P. B. 174 5.63 16 17 19
13 P. C. 164 6.35 14 13 16
14 P. A. 158 6.48 13 13 12
15 T. A. 157 6.35 16 15 15
16 N. A. 162 6.11 17 17 13
17 N. D. 161 6.31 14 14 16
18 D. D. 172 6.05 19 18 18
19 P. M. 173 5.63 18 19 16
20 V. A. 169 6.35 15 16 14
21 P. V. 164 6.38 17 17 18
22 I. D. 177 5.67 17 17 16
23 M. M. 169 6.14 18 19 18
24 P. A. 158 6.55 15 15 15
25 M.C. 164 6.22 15 15 17
26 E. E. 180 5.46 22 20 21
26
Tabel nr. 13-Rezultate le la probe le ce privesc capacitatea motrică la c lasa a VI-a B
Nr.
crt. Nume
Prenume Săritura în
lungime
(cm) Proba viteza
30 m
(sec) Culcat dorsal,
ridicarea
trunchiului 30'' Culcat facial,
ridicarea
trunchiului 30'' Flotări 30''
1 D. B. 181 5.25 19 23 25
2 S. F. 185 4.98 24 25 26
3 N. M. 183 5.34 18 19 22
4 P. D. 174 5.65 17 16 16
5 C. A. 170 5.45 16 17 18
6 G. C. 178 5.56 15 17 19
7 Ș. M. 174 6.01 16 18 16
8 B. I. 169 5.94 17 18 15
9 O. I. 172 6.44 15 16 17
10 B. S. 176 6.31 18 17 16
11 P. A. 178 6.22 17 16 17
12 I. C. 168 5.94 17 17 15
13 I. A. 179 5.15 16 17 21
14 U. B. 167 5.88 17 18 19
15 F. M. 167 5.78 18 17 15
Tabel nr.14 -Media aritmetică a rezultatelor probelor ce privesc capacitatea motrică
Clasa Săritura în
lungime Proba viteză Abdomene Extensii Flotări
Clasa a IV -a 155,06 6,32 s 14,81 16,43 14,5
Clasa a V -a 166,65 6,04 s 17,11 17,19 15,92
Clasa a VI -a 174,73 5,72 s 17,33 18,06 18,46
Tabel nr.15 -Valorile minime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică
Clasa Săritura în
lungime Proba viteză Abdomene Extensii Flotări
Clasa a IV -a 143 6,85 12 12 11
Clasa a V -a 157 6,55 13 13 12
Clasa a VI -a 167 6,44 15 16 15
Tabel nr. 16 -Valorile maxime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică
Clasa Săritura în
lungime Proba viteză Abdomene Extensii Flotări
Clasa a IV -a 168 5,85 17 21 19
Clasa a V -a 180 5,44 22 22 21
Clasa a VI -a 185 4,98 24 25 26
27
CAPITOLUL 4
INTERPRET AREA ȘI REPREZENTAREA GRAFICĂ A
REZULTATELOR OBȚINUTE
Tabel nr. 17-Parametri centrali la antropometrie , clasa a IV -a
Vârsta Greutate Talie Anvergura
Media aritmetică 10,5 40,06 Kg 140,62 141,06
Mediana 8,5( 10,5) 8,5 (40,5) 8,5 ( 141,5) 8,5 (140,5)
Modulul 0 0 142(3) 140(3)
Amplitudinea 1 17 12 13
Tabel nr.18 -Parametri centrali la probele ce privesc capacitatea motrică , clasa a IV -a
Săritura în
lungime
(cm) Viteza 30 m
(sec) Abdomene Extensia
spatelui Flotări
Media
aritmetică 155,06 6,32 s 14,81 16,43 14,5
Mediana 8,5(156) 8,5(6,27) 8,5(14,5) 8,5(16,5) 8,5(14)
Modulul 0 0 0 0 14(5)
Amplitudinea 25 1,00 5 9 8
Tabel nr. 19-Parametri centrali la antropometrie , clasa a V -a
Vârsta Greutate Talie Anvergura
Media aritmetică 11,5 42,76 Kg 152,46 150,76
Mediana 13,5 ( 11,5) 13,5(42) 13,5(153) 13,5(151)
Modulul 0 37(5) 0 150(3)
Amplitudinea 1 20 33 38
Tabel nr.20 -Parametri centrali ce privesc capacitatea motrică, clasa a V -a
Săritura în
lungime(cm) Viteza 30
m(sec) Abdomene Extensia
spatelui Flotări
Media
aritmetică 166,65 6,04 s 17,11 17,19 15,92
Mediana 13,5(165) 13,5(6,22) 13,5(17) 13,5(16,5) 13,5(16)
Modulul 0 6,35(3) 17(6) 17(6) 14(6)
Amplitudinea 23 1,11 9 9 9
28
Tabel nr. 21-Parametri centrali la antropometrie, clasa a VI -a
Vârsta Greutate Talie Anvergura
Media aritmetică 12,3 52 Kg 162,6 161,53
Mediana 8( 10,5) 8(40,5) 8 ( 141,5) 8(140,5)
Modulul 12(10) 0 163(4 ) 140(3)
Amplitudinea 1 26 20 22
Tabel nr. 22-Parametri centrali ce privesc capacitatea motrică , clasa a VI -a
Săritura în
lungime(cm) Viteza 30
m(sec) Abdomene Extensia
spatelui Flotări
Media
aritmetică 174,73 5,72 s 17,33 18,06 18,46
Mediana 8(174) 8(5,78) 8(17) 8(17) 8(17)
Modulul 0 5,94(2) 17(5) 17(6) 0
Amplitudinea 18 1,46 9 9 11
Comparând tabelel e 11, 13 și 15 , conf orm mediei aritmetice pe rubrica greutate , diferența
dintre clasele a IV -a și a V -a este de 2,70 kg , la clasele a V-a și a VI -a este de 9,24 kg , iar
diferența dintre clasa a IV -a și a VI -a de 11,94 kg. La rubrica talie, conform mediei ar itmetice,
diferența dintre clase a IV -a și a V -a este de 11,84 centimetri, între clasele a V-a și a VI -a este
10,14 centimetri, iar între clasele a IV -a și a VI -a de 21,98 centimetri. La rubrica anvergură,
conform mediei aritmetice ale acesteia rezultă o d iferență dintre clasele a IV -a și a V -a de 9,70
centimetri, dintre clasele a V -a și a VI -a a rezultat o diferență de 10,77 centimetri, iar între clasa
a IV-a și clasa a VI -a 20,47 centimetri.
Graficul nr.1 -Media aritmetică a claselor la greutate 40.0642.7652
0102030405060
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aKilogrameMedia aritmetică
29
Conform acestui grafic ( Graficul nr.1 ) se observă o creștere a masei corporale, astfel
putem spune că masa musculară crește, aparatele și organele interne se măresc și ele, sistemul
osos se dezvoltă și totodată crește masa acestuia. Acest grafic arată media aritmetică a tuturor
valorilor înregistrate la fiecare clasă în urma măsurării lor.
Graficul nr.2 -Valorile maxime obținute la greutate
Conform graficului ( Graficul nr.2 ) se observă o creștere a masei corporale, astfel putem
spune că masa muscular ă crește, aparatele și organele interne se măresc și ele, sistemul osos se
dezvoltă și totodată crește masa acestuia. Acest grafic arată valorile maxime înregistrate la
fiecare clasă în urma măsurării lor.
Graficul nr. 3-Valorile minime obținute la greuta te
485666
010203040506070
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aKilogrameGreutate
313637
2829303132333435363738
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aKilogrameGreutate
30
Conform acestui grafic ( Graficul nr.3 ) se observă o creștere a masei corporale, astfel
putem spune că masa musculară crește, aparatele și organele interne se măresc și ele, sistemul
osos se dezvoltă și totodată crește masa acestuia. Ac est grafic arată valorile minime înregistrate
la fiecare clasă în urma măsurării lor.
Graficul nr.4 -Media aritmetică a claselor la anvergură
Din grafic (Graficul nr.4 ) se observă cum că indicii numerici ai anvergurii cresc de la o
clasă la alta, astfel putem spune că a avut loc o creștere și totodată o dezvoltare armonioasă a
claselor, prin urmare se poate observa importanța educației fizice și sportului în învățământ.
Graficul nr.5 -Valorile maxime obținute la anvergură
141.06150.76161.53
130135140145150155160165
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-acentimetriMedia aritmetică
Media aritmetică
148168171
135140145150155160165170175
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-acentimetriAnvergură
Anvergură
31
Din grafic (Graficul nr.5 ) reiese că deschiderea brațelor pe orizontală, crește de la un an
la altul, iar trecerea de la clasa a IV -a la clasa a V -a este marcată de o puternică creștere a
membrelor superioare și a dezvoltării perimetrului toracic .
Graficul nr.6 -Valorile minime o bținute la anvergură
Din graficul nr.6 se observă o oscilație a valorilor minime obținute din măsurarea
anvergurii, reiese că un elev al clasei a V -a a înregistrat o valoarea mult mai mică față de clasa
a IV-a. Această valoare reprezintă un exemplu unde putem susține că factorii ereditari țin foarte
mult de însușirile fiecărei persoane și cum acesta se poate dezvolta.
De remarcat la ace astă particularitate a antropometriei ar fi aceea că nu mereu poate
influența modul și calitatea execuțiilor actelor sau a acțiunilor motrice.
Graficul nr. 7-Media aritmetică a claselor la înălțime 135
131151
120125130135140145150155
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-acentimetriAnvergură
Anvergură
140.62152.46162.6
125130135140145150155160165
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-acentimetriMedia aritmetică
Media aritmetică
32
Din grafic (Graficul nr.7 ) se observă ponderea înălțimi de la un an la altul, astfel
observăm cu cât scade aceasta dar în același timp ea prezintă o dezvoltare a înălțimii.
Aceste valori din punct de vedere al capacității motrice, putem afirma o creștere
armonioasă a claselor și o dezvoltare a capacității motr ice, deoarece înălțimea nu reprezintă
neapărat o dezvoltare pe plan vertical sau pe plan exterior, aceasta reprezintă și o dezvoltare a
articulațiilor și a altor aparate și organe ale corpului uman, ce țin de mediul interior al omului.
Graficul nr. 8-Valorile maxime obținute la înălțime
Din grafic (Graficul nr.8 ) observăm cotele unde fiecare clasă în parte a ajuns din punct
de vedere al înălțimii, astfel putem remarca acea săritură de la clasa a IV -a la clasa a V -a marcată
de creșterea explozivă menționată în cărțile de specialitate, chiar dacă această creștere în unele
cărți apare undeva la vârsta cuprinsă între 14 -15 ani.
Aceste valori din punct de vedere al capacității motrice, putem afirma o creștere
armonioasă a claselor și o dezvoltare a capacității motrice, deoarece înălțimea nu reprezintă
neapărat o dezvoltare pe plan vertical sau pe plan exterior, aceasta reprezintă și o dezvoltare a
articulațiilor și a altor aparate și organe ale corpului uman, ce țin de me diul interior al omului.
146168170
130135140145150155160165170175
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-acentimetriÎnălțime
Înălțime
33
Graficul nr.9 -Valorile minime obținute la înălțime
Din grafic (Graficul nr.9 ) observăm valorile minime înregistrate din urma măsurătorilor
efectuate, din acesta apreciem modul în care copilul etichetat drept „pitic” prezintă și el o
creștere de la o clasă la alta, astfel observăm că în jurul clasei a VI -a prezintă o creștere bruscă
în ceea ce privește înălțimea, totodată creșterea în înălțime nu trebuie să fie apreciată doar din
punctul de vedere al exteriorului fiecărei persoane, ci și interiorul acestuia apar modificări
spectaculoase.
Graficul nr.10 -Media aritmetică a claselor la săritura în lungime de pe loc
Din acest grafic (Graficul nr.10 ) observăm media pe care a obținut -o fiecare clasă la
proba săritura în lungime de pe loc, prin această remarcăm ponderea dezvoltării capacității 134137148
125130135140145150
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-acentimetriÎnălțime
Înălțime
155.06166.65174.73
145150155160165170175180
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-acentimetriSăritura în lungime
Săritura în lungime
34
motrice. Astfel putem spune cât de eficientă este ora sau lecția de educație fizică în formarea și
dezvoltarea elevului din punct de vedere al motricității. Tot din grafic reiese cât de bine și -au
dezvoltat elevii, fiecare în parte procedeul tehnic, dezvoltarea forței musculare, coordonarea și
cât d e mult s -au dezvoltat mușchii membrelor inferioare.
Graficul nr.11 -Valorile minime obținute la săritura în lungime de pe loc
Din grafic (Graficul nr.11 ) observăm o dezvoltare a detentei, a forței explosive, a
dezvoltării musculaturii membrelor inferioare și de la o clasă la alta remarcăm cum cele mai
mici valori de alungul anilor școlari, copilul prezintă o dezvoltare a forței, forța fiind o calitate
motrică ce întregește și face parte din capacitatea motrică.
Graficul nr.12 Valorile maxime o bținute la săritura în lungime de pe loc 143157167
130135140145150155160165170
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aCentimetriSăritura în lungime
168180185
155160165170175180185190
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-acentimetriSăritura în lungime
Săritura în lungime
35
Din grafic (Graficul nr.12 ) se observă cum cele mai mari valori înregistrate la fiecare
clasă, prezintă o creștere din an în an, astfel apreciem cât de bine și -a însușit elevul procedeul
tehnic prin urmare și -a dez voltat forța, detenta, musculatura membrelor inferioare și cum și -a
coordonat mișcările pentru a obține performanțe la această probă. Din nou remarcăm perioada
de trecere de la ciclul primar la cel gimnazial prin rezultatele obținute la această probă și pu tem
observa cât de mult și cu cât a crescut indicii capacității motrice.
Graficul nr.13 -Media aritmetică a claselor la proba de viteză pe 30 de metri.
Din grafic (Graficul nr. 13) observăm care este media timpului scos de elevii claselor,
prin urmare se vede cu cât a crescut indicele calității motrice viteza și cât de bine s -a dezvoltat
elevul din punct de vedere al sistemului osos, muscular, nervos pentru a obține rezultate
remarc abile într -o probă care nu numai măsoară viteza fiecărui elev, potențialul ereditar, ci și
celelalte calități cât și sistemul nervos, rapidatea de a râspunde la unii stimuli.
De aici putem aprecia valoarea pe care educația fizică o are asupra elevului.
6.326.045.725.4
5.5
5.6
5.7
5.8
5.9
6
6.1
6.2
6.3
6.4
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-asecundeMedia aritmetică
Media aritmetică
36
Graficul nr.14 -Valorile minime obținute la proba de viteză pe 30 de metri.
Din grafic (Graficul nr. 14) se observă durata de care are nevoie un elev să parcurgă o
distanță de 30 de metri . Aceste valori sunt cele mai mici înregistrate din urma probelor
efectuate, astfel putem observa cum și cât de mult s -a dezvoltat calitatea motrică viteza și cât
de bine este dezvoltată masa musculară a membrelor inferioare.
Graficul nr.15 -Valorile maxime obținute la proba de viteză pe 30 de metri
Din grafic (Graficul nr.15 ) observăm cel mai rapid timp scos de unul din elevii claselor,
din acesta observăm potențialul de creștere al dezvoltării vitezei și cât de eficient a fost procesul
instructiv -educativ în formarea și perfecționarea calității motrice, totul pentru a d ezvolta
capacitatea motrică. 6.856.556.446.2
6.3
6.4
6.5
6.6
6.7
6.8
6.9
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-asecundeProba viteză
Proba viteză
5.855.444.984.4
4.6
4.8
5
5.2
5.4
5.6
5.8
6
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-asecundeProba viteză
Proba viteză
37
Graficul nr.16 -Media aritmetică a claselor la proba abdomene în timp de 30 de
secunde
Din graficul (Graficul nr.16 ) mediei aritmetice la acestă probă, remarcăm ponderea
execuțiilor, calitatea mușchilor abdomninali, dezvoltare a acestora și am putea prevedea care
este valoarea finală pe care fiecare elev o poate atinge la un moment dat.
Graficul nr.17 Valorile minime obținute la proba abdomene în timp de 30 de
secunde
Din grafic (Graficul nr.17 ) observă m valorile minime înregistrate din urma efectuării
probei, acestea reprezintă calitatea mușchilor abdominali și capacitatea lor la efort. Prin urmare
vedem cu cât a crescut numărul de execuții și cât de mult rezistă acum organismul la efort. 14.8117.1117.33
13.51414.51515.51616.51717.518
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-anr.execuțiiMedia aritmetică
Media aritmetică
121315
0246810121416
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-anr.execuțiiAbdomene
Abdomene
38
Astfel aprecie m funcția educației fizice de dezvoltare fizică armonioasă și de dezvoltare a
capacității motrice a elevului.
Graficul nr.18 -Valorile maxime obținute la proba abdomene în timp de 30 de
secunde
Din grafic (Graficul nr.18 ) observăm valorile maxime obținute la fiecare clasă în parte
și cu cât s -a dezvoltat acestea de alungul anilor . Astfel prin acestea apreciem procesul instructiv –
educativ al educației fizice. Spre deosebire de valorile minime ale claselor observăm și care
este gradul de dezvoltare al fiecărui elev în parte
Graficul nr.19 -Media aritmetică a claselor la a proba extensii ale spatelui
Din grafic (Graficul nr.19 ) putem compara mediile obținute, astfel observăm o creștere
a numărului de execuții, prin urmare putem spune că la nivelul spatelui mai precis al mușchilor 172224
051015202530
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aNr.execuții
Axis TitleAbdomene
Abdomene
16.4317.1918.06
15.51616.51717.51818.5
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aNr.execuțiiMedia aritmetică
Media aritmetică
39
superiori ai acestuia, a avut loc o dezvoltare armonioasă în ceea ce privește calitatea mușchilor,
forța, elasticitatea lor și a coloanei vertebrale.
Graficul nr.20 -Valorile minime obținute la proba extensii ale spatelui
Din acest grafic (Graficul nr.20 ) scoatem în evidență calitatea mușchilor superiori ai
spatelui prin numărul de repetări, aceste a sunt cele mai mici rezultate obținute la această probă,
dar din particularitatea claselor din punct de vedere anatomic putem spune că acest ea reprezintă
o dezvoltare armonioasă și putem observa diferența dintre o clasă și celelalte.
Graficul nr. 21-Valorile maxime obținute la proba extensii ale spatelui
121316
024681012141618
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aExtensii
212225
1920212223242526
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aExtensii
40
Din acest grafic (Graficul nr. 21) scoatem în evidență calitatea mușchilor superiori ai
spatelui prin numărul de repetări, aceste a sunt cele mai m ari rezultate obținute la această probă,
astfel putem aprecia nivelul dezvoltării fizice din punct de vedere fiziologic, anatomic, al
dezvoltării musculaturii, al elasticității coloanei. Prin urmare putem afirma că dezvoltarea
capacității motrice a avut loc cu succes datorită eficienței procesului instructiv -educativ, unde
profesorul a scos în relief acest lucuru.
Graficul nr. 22-Media aritmetică a claselor la proba flotări
Din graficul mediei aritmetice (Graficul nr.22 ) la acestă probă, remarcăm ponderea
execuțiilo r, calitatea mușchilor membrelor superioare, dezvoltarea acestora, prin urmare
capacitatea motrică se dezvoltă în funcție de modul în care profesorul aplică metodic
dezvoltarea calităților motrice .
14.515.9218.46
02468101214161820
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aMedia aritmetică
41
Graficul nr.23 -Valorile minime obținute la proba flotări
Din grafic (Graficul nr.23 ) putem compara care este nivelul fiecărei clase la această
probă, dar cum îi este și numele acestui grafic, aici avem cele mai mici rezultate la această
probă, dar conform particularităților vârstelor și sistemului de evaluare putem spune că nivelul
membre lor superioare este unul bun, mai putem aprecia și faptul că aceste numere reprezintă
executarea corectă a lor dat fiind faptul că câțiva elevi au prezentat ușoare probleme cu sănătatea
dar nimic grav.
Graficul nr.24 -Valorile maxime obținute la proba fl otări
Din acest grafic (Graficul nr.24 ) observăm ultimatumul pe care fiecare clasă la atins la
această probă, astfel putem afirma că anumite persoane au o moștenire genetică în ceea ce
privește forța brațelor, chiar dacă ca înfățișare au brațele subțiri și lungi,astfel par lipsite de 111215
0246810121416
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aFlotări
Flotări
192126
051015202530
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aFlotări
Flotări
42
forță, din acestea ar rezulta că ochiul pe care profesorul al trebui să -l aibe format l -ar înșela în
ceea ce privește înfățișarea.
Tabelul nr.17 -Rata de progres a valorilor antropometrice (clasele 4 -6)
Diferențe clase Media aritmetică
Greutate Talie Anvergură
a IV-a și a V -a 2,70 kg 11,84 cm 9,70 cm
a V-a și a VI -a 9,24 kg 10,14 cm 10,77 cm
a IV-a și a VI -a 11,94 kg 21,98 cm 20,47 cm
Graficul nr.25 Comparații între calorile mediilor antropometrice (cls.4 -6)
Comparând tabelele 10, 12, 14 , conform mediei aritmetice s -au obținut următoarele:
▪ Săritura în lungime – clasele a IV -a și a V-a, diferența este de 11,59 centimetri,
dintre clasele a V -a și a VI -a diferența obținută e ste de 8,08 centimetri, iar
diferența dintre clasa a IV -a și a VI -a este de 19,77 centimetri, de aici se observă
creșterea indicilor detentei cu înaintarea în vârstă.
▪ Viteza pe d istanța de 30 metru – clasele a IV -a și a V -a, diferența este de 0,27
secunde, adică clasa a V -a a obținut rezultate mai bune, diferența dintre clasa a V –
a și clasa a VI -a este de 0,32 secunde , iar diferența dinre clasa a IV -a și clasa a
VI-a este de 0,59 secunde, rezultă că viteza s -a îmbunătățit pe o perioadă de 2 ani
cu o jumătate de secundă.
▪ Abdomene – clasele a IV -a și a V -a, diferența este de 2,38, acestă valoare
apreciează viteza de exe cuție , diferența dintre clasa a V -a și clasa a VI -a este de
0,22, iar diferența dinre clasa a IV -a și c lasa a VI -a este de 2,60, rezultă că calitatea
mușchilor abdominali s -a îmbunătățit . 2.711.849.7
9.2410.1410.77
11.9421.9820.47
0 5 10 15 20 25Greutate (kg)Talie (cm)Anvergură (cm)Comparații între valorile MA -antropometrice (cl 4 -6)
a IV-a și a VI -a a V-a și a VI -a a IV-a și a V -a
43
▪ Extensia spatelui – clasele a IV -a și a V -a, diferența este de 0,76, diferența dintre
clasa a V -a și clasa a VI -a este de 0,87 secunde, iar diferența dinre clasa a IV-a și
clasa a VI -a este de 1,36, rezultă că mușchii superiori ai spatelui s -au dezvoltat.
▪ Flotări – clasele a IV -a și a V -a, diferența este de 1,42 secunde, d iferența dintre
clasa a V -a și clasa a VI -a este de 2,54 , iar diferența dinre clasa a IV-a și clasa a
VI-a este de 3, 96, rezultă calitatea mușchilor membrelor superioare s -a
îmbunătățit.
Tabelul nr.23 -Media aritmetică a rezultatelor antropometrice la clase (fete)
Clasa Greutate Statură Anvergură
Clasa a IV -a 40,62 141,25 141,37
Clasa a V -a 42,83 152,75 150
Clasa a VI -a 50,90 162,09 160,27
Tabel ul nr.24 -Media aritmetică a rezultatelor antropometrice la clase (băieți)
Clasa Greutate Statură Anvergură
Clasa a IV -a 39,5 140 140,75
Clasa a V -a 42,71 152,21 151,42
Clasa a VI -a 55 164 165
Tabel nr.25 -Valorile minime obținute la antropometrie la fiecare clasă (fete)
Clasa Greutate Anvergură Înălțime
Clasa a IV -a 36 139 137
Clasa a V -a 36 131 135
Clasa a VI -a 37 151 148
Tabel nr.26 -Valorile maxime obținute la antropometrie la fiecare clasă (fete )
Clasa Greutate Anvergură Înălțime
Clasa a IV -a 46 146 146
Clasa a V -a 56 169 167
Clasa a VI -a 65 169 170
44
Tabel nr.27 -Valorile minime obținute la antropometrie la fiecare clasă (băieți)
Clasa Greutate Anvergură Înălțime
Clasa a IV -a 31 135 134
Clasa a V -a 37 135 137
Clasa a VI -a 49 153 162
Tabel nr.28 -Valorile minime obținute la antropometrie la fiecare clasă (băieți)
Clasa Greutate Anvergură Înălțime
Clasa a IV -a 48 148 146
Clasa a V -a 53 168 168
Clasa a VI -a 66 171 168
Tabel nr.29 -Valorile minime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică (fete)
Clasa Săritura în
lungime Proba viteză Abdomene Extensii Flotări
Clasa a IV-a 143 6,85 12 12 11
Clasa a V -a 157 6,55 13 13 12
Clasa a VI -a 167 6,44 15 16 15
Tabel nr.30 -Valorile maxime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică (fete)
Clasa Săritura în
lungime Proba viteză Abdomene Extensii Flotări
Clasa a IV -a 155 6,22 16 19 14
Clasa a V -a 164 6,11 17 17 21
Clasa a VI -a 178 5,45 18 18 19
Tabel nr.31 -Valorile minime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică (băieți )
Clasa Săritura în
lungime Proba viteză Abdomene Extensii Flotări
Clasa a IV -a 157 6,31 14 15 14
Clasa a V -a 164 6,38 15 16 14
Clasa a VI -a 179 5,34 16 17 21
45
Tabel nr.32 -Valorile maxime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică (băieți )
Clasa Săritura în
lungime Proba viteză Abdomene Extensii Flotări
Clasa a IV -a 168 5,44 17 21 19
Clasa a V -a 180 5,44 22 22 21
Clasa a VI -a 185 4,98 24 25 26
Grafic nr. 26-Media aritmetică a claselor la greutate fete
Din grafic se poate observa rata de creștere în greutate de la o clasă la alta, clasa a V -a
spre a VI -a este marcată de o luare în greutate ridicată față de anii precedenți.
Grafic nr.27 -Media aritmetică a claselor la statură fete 40.6242.8350.9
0102030405060
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aKilogrameGreutate
141.25152.75162.09
130135140145150155160165
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-acentimetriStatură
Statură
46
Graficul nr.28 -Media aritmetică la anvergură fete
Din graficele 27 și 28 se observă o dezvoltare din punct de vedere antropometric, astfel
putem spune că și indicii capacității motrice se vor dezvolta la rândul lor , astfel observăm că
perioada dintre clasa a V -a și a VI -a este marcată de o creștere explozivă, conform vârstei
această creștere apare între 1 1 – 12 ani.
Graficul nr.29 – Media aritmetică la greutate băieți 141.7150160.27
130135140145150155160165
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aCentimetriAnvergură
Anvergură
39.542.7155
0102030405060
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aAxis Title
Axis TitleGreutate
47
Graficul nr.30 – Media aritmetică la statură băieți
Graficul nr.31 – Media aritmetică la anvergură băieți
Din graficele 29, 30 și 31 se observă la fel ca și în cazul fetelor că puseul este dominant
între vârsta de 11 – 12 ani . Astfel putem spune că indicii antropometrici s -au dezvoltat și
totodată și indicii capacității motrice vor prezenta la rândul lor valori m ai mari decât în anii
precedenți
140152.21164
125130135140145150155160165170
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aAxis Title
Axis TitleStatură
Statură
140.75151.42165
125130135140145150155160165170
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aCentimetriAnvergură
Anvergură
48
Graficul nr.32 -Valorile minime obținute la testarea antropometrică la fete
Graficul nr.33 -Valorile maxime obținute la testarea antropometrică la fete
Din graficele 32 și 33 se observă o dezvoltare de la o clasă la alta a valorilor minime cât
și a celor maxime, astfel remarcăm că în acest ca z, puseul este marcat la vârsta cuprinsă între
10 – 12 ani . Astfel observăm o altă proporționalitate corporală , cu indici mult mai dezvol tați
care pot permite îmbunătățirea capacității motrice.
36139 137
36131135
37151 148
020406080100120140160
Greutate Anvergură ÎnălțimeValorile minime antropometrice la fete
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-a
46146 146
56169 167
65169 170
020406080100120140160180
Greutate Anvergură ÎnălțimeValorile maxime antropometrice la fete
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-a
49
Graficul nr. 34-Valorile minime obținute în testarea antropometrică la băieți
Graficul nr. 35-Valorile maxime obținute în testarea antropometrică la băieți
Din aceste două grafice, la fel ca și la fete observăm aceeași perioadă a vârstei unde corpul
capătă noi indici, astfel putem spune că parametrii segmentelor corporale, aparatelor interne s –
au dezvoltat și și -au îmbunătățit funcțiile, ca urmare și capacitatea motrică va suferi o dezvolt are
a indicilor.
31135 134
37135 137
49153162
020406080100120140160180
Greutate Anvergură ÎnălțimecentimetriValorile minime antropometrice la băieți
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-a
48148 146
53168 168
66171 168
020406080100120140160180
Greutate Anvergură ÎnălțimecentimetriValorile maxime antropometrice la băieți
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-a
50
Graficul nr.36 -Valorile minime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică (fete)
Graficul nr.37 -Valorile maxime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică (fete )
12 13 15 12 13 1611 1215143157167
6.856.556.446.2
6.3
6.4
6.5
6.6
6.7
6.8
6.9 020406080100120140160180
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aValorile minime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică (fete)
Abdomene Extensii Flotări Săritura în lungime Proba viteză
16 17 18 19 17 181421 19155164178
6.226.115.455
5.2
5.4
5.6
5.8
6
6.2
6.4 020406080100120140160180200
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aValorile maxime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică (fete)
Abdomene Extensii Flotări Săritura în lungime Proba viteză
51
Graficul nr.38 -Valorile minime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică
(băieți )
Graficul nr.39 -Valorile maxime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică
(băieți )
Din graficele numerotate de la 36 până la 39 se observă cum capacitatea motrică se
dezvoltă de la un an la altul, astfel putem spune că funcția de dezvoltarea fizică armonioasă și
a dezvoltării capacității motrice a educației fizice și a sportului și -au arătat eficacitatea. Astfel
atât la fete cât și la băieți creșterea și dezvoltarea s -au armonizat. 14 15 16 15 16 1714 1421157164179
6.31 6.385.344.8
5
5.2
5.4
5.6
5.8
6
6.2
6.4
6.6 020406080100120140160180200
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aValorile minime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică (băieți)
Abdomene Extensii Flotări Săritura în lungime Proba viteză
1722 24 21 22 2519 2126168180185
5.445.444.984.7
4.8
4.9
5
5.1
5.2
5.3
5.4
5.5 020406080100120140160180200
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aValorile maxime obținute la probele ce privesc capacitatea motrică (băieți)
Abdomene Extensii Flotări Săritura în lungime Proba viteză
52
Graficul nr. 40-Diferența claselor conform mediilor aritmetice ce privesc capacitatea
motrică
Din acest grafic observăm mediile aritmetice ce privesc capacitatea motrică și rata lor de
progres, dezvoltarea elevului din punct de vedere al motricității fiind influențată de procesul
instructiv -educativ, adică de rolul pe care ăl are profesorul de educație fizică.
Graficul nr.41 -Valorile individuale la proba săritura în lungime (vârsta 11 ani)
Linia roșie clasa a IV -a, linia verde clasa a V -a
În acest grafic putem observa dezvoltarea detentei de la o clasă la alta, pe aceeași grupă
de vârstă , valoarea minimă înregistrată la clasa a IV -a fiind 143 cm iar valoarea maximă 168
cm, pe când la clasa a V -a valoarea minimă fiind 158 cm iar valoarea maximă 180 cm . Dac ă 155.06166.65174.73
14.5 15.9218.4614.81 17.11 17.33 16.43 17.19 18.066.326.045.725.65
5.7
5.75
5.8
5.85
5.9
5.95
6
6.05
6.1
6.15
6.2
6.25
6.3
6.35 0153045607590105120135150165180195
Clasa a IV-a Clasa a V-a Clasa a VI-aMedia aritmetică a capacității motrice
Săritura în lungime Flotări Abdomene Extensii Proba viteză
150160 159149 143164148168161169 173 173165175
158174 172164177
158180
020406080100120140160180200
Codrea Mihaela
Popoviciu Valentin
Popa Dragoș
Dascălu Irina
Rotariu Larisa
Brusture Adelin
Mogâldea Crina
Pavel Florin
Ciubotariu Alina
Dumitru Leonardo
Dima Marian
Mocanu Ștefan
Tzicas Iorgus
Cohal Andrei
Iordache Alexandra
Prozan Bogdan
Dascălu David
Potopov Victor
Iamandei David
Petrescu Andreea
Enache Emanuel
1 2 3 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21CentimetriSăritura în lungime
53
facem o medie la clasa a IV -a aceasta ar fi 155,5 cm, iar la clasa a V -a ar fi 169 cm. Cele două
amplitudini diferențiate ar rezulta 13,5 cm acesta reprezentând un indice de dezvoltare.
Graficul nr.42 -Valorile individuale la proba de viteză pe 30 de metri (vârsta 11 ani)
În acest grafic putem observa dezvoltarea vitezei de la o clasă la alta, pe aceeași grupă de
vârstă, valoarea minimă fiind 6,85 secunde iar cea maximă 5,85 secunde la clasa a IV -a, pe
când la clasa a V -a valoarea minimă 6,55 secunde iar cea maximă 5,44 secunde . Diferența
amplitudinii celor două ar fi 0,11 secunde ceea ce ar însemna o dezvoltare la nivel neuro –
muscular. 6.856.246
6.656.225.98
6.555.85
6.255.445.655.45
6.155.69
6.225.63
6.056.385.67
6.555.460
1
2
3
4
5
6
7
8
Codrea Mihaela
Popoviciu Valentin
Popa Dragoș
Dascălu Irina
Rotariu Larisa
Brusture Adelin
Mogâldea Crina
Pavel Florin
Ciubotariu Alina
Dumitru Leonardo
Dima Marian
Mocanu Ștefan
Tzicas Iorgus
Cohal Andrei
Iordache Alexandra
Prozan Bogdan
Dascălu David
Potopov Victor
Iamandei David
Petrescu Andreea
Enache Emanuel
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21Secunde
Nr. crt.Proba viteza 30 m(sec)
54
Graficul nr.43 -Valorile individuale la proba săritura în lungime (vârsta 12 ani)
Liniile mov reprezintă clasa a V -a, liniile albastre clasa a VI -a.
La clasa a V -a valoarea minimă obținută la această probă a fost de 157 cm iar valoarea maximă
173, pe când la clasa a VI -a valoarea minimă 164 cm iar cea maximă 185. Diferența dintre
amplitudinile acestora a fost de 5 cm, ceea ce înseamnă că calitatea și cantitea fibrelor
musculare la nivelul membrelor inferioare au început să se dezvolte.
158164
161 161164
157169
164 163 162173
169 169181185
170178
174178
168179
167 167
140145150155160165170175180185190
Petrea Ana-Maria
Petrescu Cristina
Năcuță Daria
Călin Marta
Manole Clara
Totolici Alexandra
Varlos Andros
Gălățeanu Alexia
Alexandru Corina
Nicolau Andreea
Pitariu Mihai
Maftei Mihai
Manea Gabriel
Drăgan Bogdan
Serghei Frantz
Ciocănel Ana
Gavriliuc Claudia
Șerban Mioara
Patriche Alexia
Iamandi Cristina
Ionescu Andrei
Ungureanu Bianca
Florea Miruna
1 2 3 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23Centrimetri
Nr. crt.Săritura în lungime
55
Graficul nr.44 -Valorile individuale la proba viteză (vârsta 12 ani)
Linia roșie clasa a V -a, linia portocalie clasa a VI -a.
La clasa a V-a la proba de viteză, valoarea minimă a fost de 6,48 secunde, iar cea maximă
5,56 secunde, la clasa a VI -a valoarea minimă 6,22 secunde iar cea maximă 4,98. Diferența
dintre amplitudinile acestora a fost de 0,32 de secunde adică calitatea motrică vitez a și-a
dezvoltat indicii concomitent cu creșterea fiziologică a elevului.
Diferența mare dintre valorile maxime ale acestei probe, rezultă că undeva în jurul vârstei de
12-13 apare creșterea exp lozivă, atâ t la băieți cât și la fete.
Graficul nr. 45-Valo rile individuale la greutate (vârsta 12 ani) 6.345.56
6.44 6.31 6.35 6.48 6.356.116.315.63
6.356.14 6.225.254.98
5.45 5.56
6.016.225.945.15
5.88 5.780
1
2
3
4
5
6
7
Gălățeanu Alexia
Manea Gabriel
Alexandru Corina
Călin Marta
Petrescu Cristina
Petrea Ana-Maria
Totolici Alexandra
Nicolau Andreea
Năcuță Daria
Pitariu Mihai
Varlos Andros
Maftei Mihai
Manole Clara
Drăgan Bogdan
Serghei Frantz
Ciocănel Ana
Gavriliuc Claudia
Șerban Mioara
Patriche Alexia
Iamandi Cristina
Ionescu Andrei
Ungureanu Bianca
Florea Miruna
1 2 3 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23Secunde
Nr. crt.Proba viteza 30 m(sec)
37 37 37 37 38 38 3941 41 42 43 43 43 44 4446 47 4851 52 53
0102030405060KilogrameGreutate
56
Cu verde, elevii clasei a IV -a, albastru clasa a V -a.(graficele 29 și 30 )
Din grafic putem observa că valorile în funcție de gr eutate sunt apropiate și nu prezintă o
diferență foarte mare. Chiar dacă la clasa a V-a s-au înregistrat valori mici acestea nu au
prezintat o piedică în desfășurarea probelor.
Graficul nr.46 -Valorile individuale la înălțime (vârsta 11 ani)
În funcție de înălțime , observăm că valorile acestea cresc , bineînțeles fiecare elev în parte cu
„identitatea” genetică moștenită.
În funcție de BMI (body mass index) sau indicele de masă corporală , cele două clase au avut
rezultate favorabile cu mici excepții , dar datorit ă stilului de viață din prezent , alimentația care
este modificată și remodificată, până și excepțiile „ar putea” prezenta valori normale. 142 142 142 142 143 144 145 146 146148 148150 150152 153 154158161 162 163168
125130135140145150155160165170CentimetriÎnățime
57
Graficul nr. 47-Valorile individuale la BMI (vârsta 11 ani)
Cu mov clasa a IV -a, albastru clasa a V -a.
Sub 18,5% , risc pentru sănătate: ridicat. Ace astă valoare este mult prea mică pentru sănătatea
optimă . (7 elevi)
Între 18,5 -24,9: risc pentru sănătate: minim. (14 elevi) .
Clasa a V -a și a VI -a, comparare antropometrie clase cu vârsta 12 ani
Cu roșu, elevii clasei a VI-a, portocaliu clasa a V -a. (Graficul nr.48 )
Din grafic putem observa că valorile în funcție de greutate , prezintă o creștere care se observă
cu ochiul liber , dacă valorile claselor a IV -a și a V -a erau apropiate, aici putem observa acea
explozie a creșterii dar tototdată nu putem neg lija alimentația, mediul din care copii face parte,
acestea influențând aceasta. și nu prezintă o diferență foarte mare.
Greutatea nu prezintă o problemă în desfășurarea probelor propuse, adică nu influențează în
mod negativ acestea . Însă ceea ce se obser vă, la aceeași grupă de vârstă, este faptul că diferența
dintre o clasă la alta este ușor observabilă. 14.1015.05 15.2415.81 16.0116.8917.3518.67 18.83 18.8519.5720.33 20.3320.93 21.03 21.22 21.33 21.5822.35 22.52 22.67
0.005.0010.0015.0020.0025.00BMI
58
Grafi cul nr.48 -Valorile individuale la greutate (vârsta 12 ani)
Graficul nr .49 Valorile individuale la înălțime (vârsta 12 ani)
Clasa a V -a reprezentat de culoarea gri, culoarea roșie reprezintă clasa a VI -a.
Din grafic se poate observa cum de la o clasa la alta, pe aceeași grupă de vârstă, înălțimea
capătă noi indici, totodată se poate observa că vârful la ambele clase este reprezentat de fete.
Băieții având ca reper ±5 cm față de media înălțimilor .
După BMI (IMC -indicele de masă corporală) , graficul numărul 50 unde roșu reprezintă
clasa a VI -a și galben clasa a V -a, 8 elevi de la ambele clase au avut IMC sub 18,5 astfel aceștia
prezintă un nivel scăzut de sănătate, pe când ceilalți au o pondere normală, bineînțeles ultimele
două rezultate prezentând valori apropiate de 25, aceștia în viitor pot risca supraponderalitate.
Observând și comparând clasele în funcție de vârstă , se poate observa creșterea indicilor
capacității motrice. 3637 3739 394142 43 4345 4647 47 484953 5355 56576065 66
010203040506070Greutate
59
Graficul nr.49 -Valorile individuale la înălțime (vârsta 12)
Graficul nr.50 -Valorile individuale la BMI (vârsta de 12 ani)
135 137 137140149 151 153 154 155 155 156 158163 163 163 164 165 165 165 167 168 170 170
020406080100120140160180Înățime
0.005.0010.0015.0020.0025.00
Călin Marta
Ciocănel Ana
Alexandru Corina
Pitariu Mihai
Ungureanu Bianca
Iamandi Cristina
Gălățeanu Alexia
Ionescu Andrei
Patriche Alexia
Petrea Ana-Maria
Totolici Alexandra
Petrescu Cristina
Nicolau Andreea
Maftei Mihai
Varlos Andros
Năcuță Daria
Manea Gabriel
Florea Miruna
Gavriliuc Claudia
Serghei Frantz
Manole Clara
Drăgan Bogdan
Șerban Mioara14.50 14.8215.4217.0718.07 18.34 18.42 18.4419.03 19.15 19.37 19.71 19.75 19.82 20.0820.57 20.78 20.94 21.2621.7822.9624.24 24.46IMC
60
CONCLUZII
Conform rezultatelor obținute din tabelele 20, 22, 2 4, din punct de vedere al omogenității
clasa a V -a este mai omogenă în ceea ce privește proba de săritură în lungime. Clasa a VI -a mai
omogenă decât clasa a V -a considerând aceeși probă. Clasa a VI -a mult mai omogenă decât
clasa a IV -a la proba săritura în lungime.
La viteză conform tabelelor 20, 22, 24 , din punct de vedere al omogenității a rezultat că
clasa a IV -a mai omogenă decât clasa a V -a, clasa a V -a mai omogenă decât clasa a VI -a, iar
clasa a IV -a mai omogenă decât clasa a VI -a.
La extensia spatelui, mușchii superiori, c onform tabelelor 20, 22, 24 , din punct de vedere
al omogenității, clasa a IV -a mai omogenă decât clasa a V -a și respectiv a VI -a, clasele a V -a
și a VI -a au prezentat același indice de omogenitate.
La flotări, conform tabelelor 20, 22, 24 , din punct de vedere al omogenității, clasa a IV -a
mai omogenă decât clasa a V -a respectiv clasa a VI -a, clasa a VI -a mai puțin omogenă decăt
clasa a V -a.
După canonul de creștere normală în înălțime și greutate (după Stratz , tabelul nr.33 ), cu
vârsta cuprinsă între 10 și 13 ani, rezultă că în momentul actual creșterea normală prezintă
oscilații mari în cazul acelorași grupe de vârsta, indici mult mai mari în comparație cu Stratz .
Tabel nr.33 Canonul de creștere normală în înălțime și greutate24
Vârsta Înălțime (cm) Greutate (kg) Creșterea anuală
Înălțime Greutate
B F B F B F B F
13 145 150 36 40 5 5 3 4
12 140 145 33 36 5 5 3 3
11 135 140 30 33 5 10 3 5
10 130 27 28 2 1 2
În concluzie cu toate datele interpretate, rezultatele testărilor au crescut concomitent cu
particularitățile proprii de vârstă și sex ale elevilor , adică s -au dezvoltat din punct de vedere
al capacității motrice odată cu creșterea organismului astfel am afirmat ipoteza.
24 Stan Zenovia , Evaluare motrică și somato -funcțională, 2015, curs, Galați , pagina 34
61
BIBLIOGRAFIE
– Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române DOOM, Ediția a II -a, editura
Univers Enciclopedic, București , 2005 ;
– Dicționarul explicativ al limbii române , ediția a II -a revăzută și adăugită, Academia Română,
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2016 ;
– Gabriel Gheorghiu, Metodologia cercetării în domeniul educației fizicii și sportului, Editura
Academia, Galați, 2007 ;
– Zenovia Stan, Evaluare motrică și somato -funcțională, 2015 , curs , Galați ;
– George Mocanu, Teoria educației fizice și sportului, curs , Galați ;
– Petronel Moisescu , Practica și metodica activităților motrice pe grupe de vârstă, curs, Galați ;
– Adrian Dragnea, Măsurarea și evaluarea în educație fizică și sport, editura sport -turism,
București, 1984 ;
– Dragnea A., Teoria și metodica dezvoltării calităților motrice , Editura ANEFS București,
1991
– Demeter A., Fiziologia contracțiilor izometrice și izotonice . Editura C.N.E.F.S. București,
1967.
– Demeter A., Bazele fiziologice și biochimice ale cal ităților fizice : Sport Turism – Bucure ști
1981
– Demeter A., Bazele fiz iologice și biochimice ale formă rii și deprinderilor motrice : Sport
Turism – București 1982 ;
– Gagea A., Statistica computerizată în educație fizică și sport , Editura Ecologica -București ,
2000;
***** https://www.scribd.co m/doc/99239919/Calitatile -Motrice -Si-Metodica -Dez-Lor
***** http://www.marathon.ase.ro/pdf/vol5/ValiCiomag.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SPECIALIZAREA: EDUCAȚ IE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ [607449] (ID: 607449)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.