Specializarea : Economia Comerțului , Turismului și Serviciilor [620125]

UNIVERSITATEA „DANUBIUS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Specializarea : Economia Comerțului , Turismului și Serviciilor

Influența principalilor indicatori din turism
asupra indicatorilor macroeconomici în cazul
județului Suceava

Conducător științific ,
Lect. univ. dr. Păuna Dan

Student: [anonimizat]
2020

Introducere

Pământul este o planetă complexă, cu ecosisteme fragile care pot fi dezechilibrate foarte
ușor și, din fericire, in ultimii ani populația a devenit conștientă de aceasta fragilitate. Această
conștientizare începe să se vadă din ce în ce mai mult și în turi sm.
Datorită dezvoltării economice și inovațiilor tehnologice, tot mai multe arii naturale au
fost pătrunse de vizitatori, turiști, ceea ce a atras după sine și ascensiunea turismului. Însă, odată cu
dezvoltarea turismului a apărut provocarea conservării ecosistemelor, întrucât goana după bani prin
atragerea cât mai multor turiști fără a ține cont de ecosisteme poate duce (și chiar a dus) la degradarea
puternic ă a mediului înconjurător din punct de vedere ecologic și chiar social.
Ecoturismul, conform specialiști lor OMT, este o forma de turism legat ă de cunoașterea
si protejarea mediului – biodiversitate, faun ă, ecosisteme etc. – insistând pe necesitatea educării
turiștilor în problematica mediului si a mijloacelor de menținere a acestuia. Adesea, acolo unde se
practic ă ecoturismul, trăiesc comunități de oameni cu tradiții ancestrale, ceea ce face necesara
protecția identității și culturii locale, pentru ca dezvoltarea turismului sa fie benefic ă și pentru aceștia .
În contextul t urismului mondial, ecoturismul are o dezvoltare rapid ă, atrăgând turiști cu
respect pentru natur ă și cultura local ă, astfel c ă în anul 1996, acesta reprezenta circa 20 % din
călătoriile internaționale în regiunile ecologice sau cu potențial natural, cu pes te 2 miliarde USD
încasări (Conferința Mondiala Ecotur, 1997).
Ecoturismul, spre deosebire de turismul de masa, care este dependent de numărul mare
de turiști , este preocupat de dezvoltarea durabil ă și capacitatea de primire a teritoriului: el nu
încurajea ză fluxuri mari de turiști , ci este destinat, in special, segmentului de turiști individuali si
grupurilor organizate de mici dimensiuni (maximum 15 persoane).
Dezvoltarea sectorului ecoturistic va antrena simultan și prosperitatea altor sectoare ale
econo miei (industria alimentara, comerțul , transportul etc.). Deoarece cererea pentru turismul
ecologic este în permanent ă si constant ă creștere , ca o tendinț ă de menținere a acestei influen țe pentru
piața turismului , pentru comunitățil e locale prezinta interes continuitatea promovării modelelor de
dezvoltare durabila.
Prin ecoturism se elucidează o explozie de interese, acesta fiind privit ca un mecanism de
dezvoltare a industriei turistice, în general, cu scopul de a corespunde modelelo r de dezvoltare

durabil ă, în primul rând generând și atribuind o valoare economic ă protecției mediului înconjurător ,
precum și evidențiind valorile culturale si naturale ale comunităților locale.
Deci, putem afirma ca ecoturismul dispune de potențial și de capacita tea de a fi considerat
un instrument pentru dezvoltarea durabila a unei regiuni.
Conceput inițial ca alternativ ă a turismului de masa, ecoturismul apare ca o soluție în
combaterea efectelor negative si minimalizarea impacturilor asupra ecosistemel or naturale.

Indicatori turistici pentru județul Suceava

Turismul rural s -a dezvoltat cu succes în spațiul Sucev ean, pe fondul existentei unor
valori spirituale tradiționale bine păstrate de-a lungul timpurilor. Din punct de vedere administrativ
județul Suceava se structurează în teritorii economico -sociale bine delimitate geografic si istoric, cu
trăsături spațiale si spirituale specifice, grupate în zone etnografice distincte , clar delimitate prin
cumpene de apa si sp ații montane.
Județul Suceava se situează pe locul 3 în tara ca număr de unități de primire turistică după
Brașov și Constanța, fiind urmat de Harghita, Mureș și Prahova, potrivit datelor făcute publice de
Instit utul Național de Statistică.
Pe site -ul INS se poate observa că în tara funcționau 8.449 de structuri de primire turistică,
având un număr total de 353.300 de locuri de cazare.
Din numărul total de locuri în hoteluri, 43,3% au fost în hotelurile cu 3 stele , 23,9% au
fost în hoteluri cu două stele, 26,8% în hotelurile cu 4 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 1,8% în
hotelurile cu o stea și 0,08 % în hotelurile neclasificate pe stele.
Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (52,1% din to tal hoteluri) și
două stele (20,6%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36, iar cele cu 4 stele au fost 367 (cu 37
mai multe decât la 31 iulie 2017).
La 31 iulie 2018 erau neclasificate pe stele 102 structuri de primire turistică cu funcțiuni
de cazare, fată de 113 la aceeași dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi și
preșcolari (51,0 % din total în anul 2018, valoare apropo sim ilară cu anul 2017). Din cele 1633
hoteluri în stare de funcționare la 31 iulie 2018, două hoteluri (0,1% din total hoteluri), cu un total de
158 locuri, nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, 3 4,1% au fost în alte
localități și trasee turistice, 28,1% au fost în stațiunile din zona montană,18,3% în municipiul
București și orașele reședință de județ (exclusiv orașul Tulcea), 9,1% în stațiunile din zona litorală
(exclusiv orașul Constanța), 7,0% î n stațiunile balneare, 3,4% în Delta Dunării (inclusiv orașul
Tulcea).
Institutul Național de Statistică precizează că primele șase județe, ierarhizate după
numărul total de structuri de primire turistică existente, au fost: Brașov (961 structuri de cazare ),
Constanța (834), Suceava (460), Harghita (434), Mureș (362) și Prahova (345).
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, județul Constanța a deținut
24,0%, județul Brașov 8,4%, urmate de municipiul București cu 6,1%, județul Bihor cu 4,0 %, județul
Prahova cu 3,6 % și județul Suceava cu 3,4%.
Din totalul de 161,7 mii camere existente în structurile de primire turistică cu funcțiuni
de cazare existente la 31 iulie 2018 (exclusiv camerele din căsuțe), 98,4 mii (60,7%) erau în hoteluri.
Număr ul de camere a crescut în 2018 cu 1901 în pensiunile agroturistice, cu 797 în hoteluri, cu 605
în vilele turistice, cu 469 în pensiunile turistice, cu 169 în hosteluri.
Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2018 a fost de 353,3 mii. C ele
mai multe locuri, 196,7 mii erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 48,6 mii locuri,
pensiunile turistice cu 35,8 mii locuri, vilele turistice cu 16,6 mii locuri, hosteluri cu 14,2 mii locuri.
După modul de funcționare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, 77,7%
din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duș au
reprezentat 96,6% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuțe). În taberele de elevi și
preșcolari, 57,3% din camere erau fără baie sau duș.
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 91,7 mii erau în „București și orașele
reședință de jud eț, exclusiv orașul Tulcea”, 80,3 mii erau în „stațiuni din zona litorală, exclusiv orașul
Constanța”, 72,5 mii în „alte localități și trasee turistice”, 65,0 mii în „stațiuni din zona montană”,
36,2 mii în „stațiuni balneare” și 7,6 mii în zona „Delta Dun ării, inclusiv orașul Tulcea”.
Baza de cazare existenta în mediul rural este primordiala pentru desfășurarea
turismului. Astfel, la nivelul județului principalele tipuri de unități de cazare întâlnite în spațiul
rural sunt pensiunile, reședințele secundare (casele de vacanta), cabane, moteluri si hoteluri. Însă,
posibilitățile de cazare în mediul rural sunt diverse, în conformitate cu disponibilitățile gospodăriei
si cu dorințele si exigentele turistului.

Baza de cazare specific ă ruralului (pensiuni turistice) este completat ă si de unitățile
de tip pensiune aflate la periferia localităților urbane (unde aspectul gospodăriilor si ocupațiil e
persoanelor sunt caracteristice ruralului), în a căror ofert ă prezentat ă se regăsesc servicii cu
desfășurare în mediul rural. Sunt întâlnite cazuri când si unitățile de cazare aflate în intravilanul
localităților urbane au servicii axate pe mediul rural. În aceasta situație sunt pensiunile aflate la
periferia orașelor Câm pulung Moldovenesc , Vatra Dornei , Gura Humorului, Rădăuți , unități ce nu
sunt luate în calculul analizei bazei de cazare, datorita neconcordantei cu definiția turismului
rural.
Cu toate ca deține un renume pe piața turistica naționala , Suceava prezinta o
circulație turistică relativ redusa în comparație cu alte regiuni ale tarii, datorita faptului ca acesta
se afla la distante mari de centre urbane emițătoare de turiști (cel mai apropiat oraș de rang super ior
fiind la 1 50 km, Iași), de aici și prezen ța sezonalității (în mare parte), cauzat ă de sejururile medii si
lungi.
Total sosiri si înnoptări în unitățile de tip pensiune din comunele Sucev ei – Sursa INS, 2010

Impactul turismului rural este pluridirec țional si contradictoriu, atât pentru mediul rural,
cât si pentru ramurile economice locale si regionale, studiile de specialitate reliefând acest lucru.
Principalele aspecte pozitive sunt creșterea economica, chiar daca agricultura asigura sa u nu sursa
de trai a comunităților , crearea de noi locuri de munca, utilizarea forței si îndeletnicirilor
feminine rurale, perpetuarea meșteșugurilor , dezvoltarea artei artizanale, ș.a., într -un cuvânt
dezvoltarea regionala. Impactul negativ atrage atenția de cercetare, în special în detrimentul

dezvoltării turismului rural, concentrându -se în pe aspecte sociale si culturale modificate în rândul
comunităților gazda, dar mai ales impactul asupra mediului.

Indicatori din turism asupra macroeco nomiei

Veniturile directe obținute din desfășurarea turismului rural provin, în general, din
înnoptările si alimentația în unitățile de cazare, completate cu venituri din activitățile de
agrement. Evoluția înnoptărilor în pensiunile rurale a cunoscut un traseu constant la nivelul
perioadelor anuale, cu o circulație intensa în perioada iulie -august, cu ocazia sărbătorilor
creștinești (Paste, Crăciun ) si revelion, diferența fiind simțita doar la nivel ul numărului de înnoptări ,
mai ales în ultimi doi ani. Serviciile oferite turiștilor cazați în mediul rural sunt reduse, în majoritatea
cazurilor limitându -se doar la serviciile de baza, cazare si masa, iar serviciile auxiliare, oferta
secundar a, lipsind sau sunt prezente într -un număr foarte redus, așadar veniturile obținute sunt bazate
pe oferta de baza.
Pentru a avea o viziune concreta si clara asupra impactului economic al turismului
rural, am utilizat date oferite de www.r omania -universe.ro, unde am întâlnit 43 de societăți
comerciale înregistrate cu sediul in mediul rural pentru Suceava , cariau ca si domeniu de activitate
„Facilitați de cazare pentru vacante si perioada de scurta durata si alte servicii de cazare”. Mul te
unități de cazare fie au sediul în mediul urban, fiind greu de identificat, fie sunt AF, PFA, IF, iar
declarațiile fiscale lipsesc cu desăvârșire .
Veniturile obținute prin vânzarea serviciilor de cazare si alimentație , eventual si alte
servicii auxili are, au fost reinvestite în unitatea de cazare, fie pentru întreținere sau
modernizarea spatiilor necesare si esențiale turiștilor , fie prin amenajarea spațiului exterior unității
(balansoare, filegorii , mobilier, mici lacuri cu pești , realizarea de noi porți tradiționale ) sau
mărirea spațiului de cazare (noi clădiri sau extinderea celei existente pe verticala/orizontala).
Grija pentru amenajarea spațiului exterior pensiunii se evidențiază la majoritatea
pensiunilor rurale, acolo unde spațiul gospodăriei permite, iarli pensiunile noi realizate acesta este
nelipsit. Toate amenajările realizate omit un lucru, nici o unitate de cazare nu oferă , analizând
amenajarea exte rioara si interioara, facilitați pentru persoanele cu handicap, iar serviciile speciale
destinate acestora sunt excluse cu desăvârșire .
Un alt element neglijat în mare parte de proprietarii pensiunilor în amenajarea spațiului ,
exterior, în special, este locul de joaca pentru copii special amenajat; în oferta unității apare

în majoritatea cazurilor „loc de joaca pentru copii”. Un număr de 26 de pensiuni dețin un loc de
joaca amenajat, sumar, pentru micii turiști , realizat cu venituri din activitățile turistice.
Veniturile din editarea materialelor publicitare (pliante, reviste, broșuri ) nu pot fi
cuantificate deoarece nu se tine o evidenta detaliata si clara la nivelul entităților . Marea
majoritate a materialelor de p romovare sunt realizate de firme specializate în publicitate, însă exista
situații în care aceste materiale sunt realizate la nivelul unităților turistice ( cârti de vizita, pliante,
fluturași ), acest lucru influențând domeniile specifice materiilor prim e (cartușe pentru imprimante,
hârtie de diferite dimensiuni si calități , imprimante speciale, simple si complexe).
Toate aceste cheltuieli complementare turismului sunt greu de evidențiat indiferent
de ponderea lor în veniturile totale ale întreprinderilor specializate. Dar veniturile din/în turism nu
reprezintă doar cele provenite din înnoptări , alimentație , promovare, ci si din aprovizionarea cu
produse alimentare si nealimentare necesare desfășurării turismului, astfel veniturile în ramurile
conexe turismului înregistrează venituri suplimentare (industria chimica, industria materialelor de
construcție , industria alimentara, industria ușoara , transporturile, mass -media, telecomunicațiile ,
serviciile bancare, etc

Bibliografie
• Institutul Național de Statistică
• Suport de curs
• Wikipedia.com
• Crainou.ro
• Universitatea Babeș -Bolyai Cluj
• Academia.com