Specializarea : ECONOMIA COMERȚULUI , TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [610929]
Universitatea din Petroșani
Facultatea de Științe
Specializarea : ECONOMIA COMERȚULUI , TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator,
Conf. univ. dr. Slusariuc Gabriela
Absolventă,
Cotelea Ana
Petroșani
2017
Universitatea d in Petroșani
Facultatea de Științe
Specializarea : ECONOMIA COMERȚULUI , TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
Lanțurile Hoteliere.Studiu de caz.
Coordonator,
Conf. univ. dr. Slusariuc Gabriela
Absolventă,
Cotelea Ana
Petroșani
2017
3
Cuprins
Capit olul 1. Scurt istoric al dezvoltării proprietăților hoteliere …………………….. 4
1.1. Grecia și Roma antică ………………………………………………………… 4
1.2. Evul mediu …………………………………………. …………………………… 5
1.3. Perioada anilor 1100 – 1700 ……………………………………………….. 5
1.4. Industria hotelieră în secolul 19 ………………………………………….. 6
1.5. Industria hotelieră în se colul 20 ………………………………………….. 8
1.6. Industria hotelieră în secolul 21 ………………………………………….. 10
Capitolul 2. Tipuri de proprietăți hoteliere …………………………………………….. …… 11
2.1 Tipuri de proprietăți hoteliere în România ……………………………. 11
2.2 Tipuri de proprietăți hoteliere pe plan internațional ……………….. 14
Capitolul 3. Lanțurile hoteliere ………………………………….. ………………………………. 18
3.1. Lanțurile hoteliere voluntare ………………………………………………. 18
3.2. Best Western – lanț hotelier voluntar …………………………………… 20
3.3. Lanțurile hoteliere i ntegrate ……………………………………………….. 24
3.4. Marriott – lanț hotelier integrat ………………………………………….. 28
Capitolul 4. Studiu de caz. Lanțul hotelier InterContinental Hotels Group …… 31
4.1. Descriere generală.Repere importante în evoluția lanțului ……… 31
4.2. Studiu comparativ dintre un hotel ce aparține lanțului IHG în
România și în străinătate ……………………………………………………. 46
Concluzii și propuneri ……………………………………………………………………………………. 55
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………….. 57
4
CAPITOLUL 1
SCURT ISTORIC AL DEZVOLTĂRII PROPRIETĂȚILOR
HOTELIERE
Primele capacități de cazare au fost atestate documentar în urmă cu aproximativ
7000 de ani.Se crede că primele clădiri destinate special pentru a oferi cazare călătorilor au
fost construite în Sumer ( aproximativ în zona de sud a Irakului de astăzi). Aceste clădiri
destinate special celor care călătoreau s -au menținut și în perioada civilizației babiloniene.
Obligațiile proprietarilor acestor clădiri ( în special a proprietarilor de taverne ) au fost
menționate în celebrul Cod de legi al lui Hammurabi. Aceste capacități de cazare se
asemănau cu pensiunile de astăzi ( în special cele situate în orașe ) sau cu hanurile (cele
situate în afara orașelor ). Diverse surse istorice atestă prezența hanurilor în E giptul antic în
jurul anilor 1300 î.Ch.,dezvoltarea acestora avînd legătură cu pelerinajele religioase și
paticipările de masă la diverse festivaluri cu semnificație religioasă. În Orientul Mijlociu
clădirile destinate adăpostirii călătorilor , în special a negustorilor și/sau conducătorilor de
caravane. Aceste caravane aveau următoarea structură (tipică): erau pătrate sau
dreptunghiulare, cu curți interioare care permiteau adăpostirea animalelor ; pe timp de
noapte căile de acces în incintă se închideau și ofereau o siguranță relativă celor care se
adăposteau în ele . Aceste caravane erau administrate de autoritățile locale și erau situate
pe principalele drumuri comerciale. Tot în Orientul Mijlociu , hanurile ce funcționau în
orașe se numeau khans . Acest t ip de cpacitate de cazare , cu unele modernizări, s -a
menținut pînă în secolul 19.1
1.1.Grecia și Roma antică
În secolul 5 î.Ch. documentele atestă prezența în Grecia antică a unui număr
important de hanuri și taverne, dar reputația acestora era extrem d e proastă din cauza
murdăriei. Grecia a intrat în istoria ospitalității ca fiind prima regiune în care s -au dezvoltat
stațiuni balneare în zonele în care existau izvoare minerale și izvoare termale. Modelul
grecesc al stațiunilor balneare a fost preluat d e Imperiul Roman care a dezvoltat acest tip
1 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006, pag.1
5
de destinație turistică în zonele din Europa pe care le -au ocupat. Romanilor li se datorează
primele stațiuni balneare din Elveția, Germania, Anglia, Orientul Mijlociu, și
România(Băile Herculane). Pentru cei car e călătoreau cu însărcinări guvernamentale, de -a
lungul drumurilor au fost deschise capacități de cazare cunoscute sub denumirea de
mansiones ; de obicei în aceste locuri aveau acces doar cei care dispuneau de un permis
special – diplomata tractorium. Pentr u restul călătorilor existau hanurile , care în perio ada
romană , conform unor surse , furnizau servicii diferite, în funcție de statutul social al
călătorilor2 .
Prăbușirea Imperiului Roman de Apus a condus la o decădere a călătoriilor ca
urmare, multe d in capacitățile de cazare au decăzut și treptat au dispărut.
1.2. Evul Mediu
(Perioada între căderea Imperiului Roman de Apus , respectiv anul 476 și anul 1100).
Rolul hanurilor din perioada Imperiului Roman de Apus a fost preluat de mănăstiri
și de aba ții care ofereau adăpost celor care călătoreau. Adesea mănăstirile nu percepeau
tarife pentru cazarea oferită, dar așteptau o donație din partea călătorului la plecare, în
funcție de statutul social al acestuia. O alternativă de cazare pentru unii călători era oferită
de marii seniori ai acelor timpuri care acordau ospitalitate în castelele lor pentru cei care
aveau un statut social similar. Deși multe capacități de cazare au decăzut , în principalele
orașe hanurile s -au dezvoltat , dar nu mai ofereau și po sibilitatea servirii mesei. În Anglia ,
unele surse documentare atestă faptul că Church House Inn din Rattery, South Devon s -a
deschis în 1026. Spre sfîrșitul perioadei, odată cu începerea cruciadelor, au început să se
dezvolte capacități de cazare care of ereau adăpost cruciaților și pelerinilor care se
îndreptau spre Țara Sfîntă3.
1.3. Perioada anilor 1100 – 1700
În jurul anului 1100 călătoriile devin mai sigure în Europa, iar hanurile reîncep să
se dezvolte. Se deschide The Three King Inn în Basel, Elve ția, care este unul dintre cele
mai vechi hanuri, ce funcționează și în prezent.
2 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006, pag.2
3 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006, pag.3
6
În anul 1254, în Franța, regele Louis al IV -lea a emis un decret prin care obliga
proprietarii de hanuri să ofere cazare numai celor care tranzitau orașele franceze și celor
care nu aveau o locuință stabilă în oraș. În anii 1300 continuă dezvoltarea capacităților de
cazare , pe măsură ce crește siguranța călătoriilor. La începutul secolului 15 (anii 1400) în
Franța, prin lege, se introduce obligația patronilor , care dețineau unități de cazare, să țină
un registru al călătorilor, iar în Anglia sunt stabilite reguli speciale pentru hanuri. În Scoția
,în jurul anului 1425, conform legilor în vigoare la acea dată, era interzis localnicilor să
ofere găzduire prietenilor și rudelor în propria lor casă, dacă existau locuri libere la hanuri.
În secolul 16 (anii 1500) stațiunile balneare de la Carlsbad și Marienbad redevin destinații
turistice importante. Deși hanurile continuă să se dezvolte, mănăstirile oferă și ele cazare
călătoril or bogați (pentru donații substanțiale), precum și celor săraci, dar nu puteau să facă
față cererii crescînde ce venea din partea clasei mijlocii – reprezentată mai ales de negustori,
ca urmare acestea au început să se dezvolte , iar celor din clasa de mijl oc li se cerea un tarif
pentru cazare. La sfîrșitul secolului 16, în Anglia, erau înregistrate cîteva mii de hanuri.
Secolul 17 este martorul dezvoltării continue a capacităților de cazare, în paralel cu
dezvoltarea călătoriilor cu diligența. Pe parcursul acestui secol apar primele rute
prestabilite pentru diligențe, mai întîi în Europa(Anglia) și apoi în America de Nord.
Aceste rute erau rezonabile din punct de vedere al costurilor, mergeau pe rute prestabilite
fiind principalul mijloc de a călători pînă la apariția trenurilor. În secolul 18 (anii 1700)
dezvoltarea capacităților de cazare continuă atît în Europa cît și în America de Nord. Apar
primele stațiuni balneare în Yellow Springs, Pennsylvania și White Suphur în Virginia de
Vest. La Paris, spre sfîr șitul domniei lui Ludovic al XIV -lea, Pace Vendome este primul
complex arhitectural cu utilizare multiplă, unde găseai magazine, birouri, apartamente de
închiriat și hoteluri. Revoluția industrială ce se manifestă începînd cu anii 1760 stimulează
dezvoltar ea de capacități de cazare care încep să apară și în centrul marilor orașe precum
New York (Corre’s Hotel și City Hotel) și Copenhaga (Hotel D’Anglettere).
Industria hotelieră beneficiază , mai ales pe partea de restaurante, de Revoluția franceză
care a generat emigrarea unui număr mare de nobili și de angajați ai acestora spre Anglia și
America de Nord , unde o parte din ei au deschis restaurante și/sau capacități de cazare
combinate cu restaurante în care bucătăria franceză era principalul punct de atr acție4.
1.4. Industria hotelieră în secolul 19
4 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006, pp.3 -7
7
Pe parcursul întregului secol 19 au fost introduse treptat în hoteluri dotările cu care
astăzi suntem atît de obișnuiți.
În majoritatea cazurilor, informațiile privind evoluția industriei hoteliere sunt
disponibile doar pentru Statele Unite ale Americii.
Perioada 1800 -1810 aduce cu ea dezvoltarea hotelurilor de lux în marile orașe din
acea perioadă. De asemenea, începe dezvoltarea proprietăților hoteliere pe Riviera franceză
și cea italiană.
În perioada ani lor 1820 este deschis City Hotel din Baltimore, Maryland –
considerat a fi primul hotel în care iluminarea se făcea, parțial, cu gaz lampant5. Dar,
primul hotel cu servicii integrate, de cazare și bucătărie franțuzească, a fost Tremont , din
Boston, deschis la începutul secolului al 19 -lea. A fost prima unitate de acest gen care
dispunea de instalații de apă și canalizare, de acces distinct al oaspeților spre spațiile de
cazare și posibilitatea de asigurare a camerelor de locuit, echipamente inexistente până
atunci, chiar dacă baia și toaleta erau de folosință comună6.
În anii 1830 alte 3 hoteluri merită a fi menționate, deoarece au dus mai departe
dezvoltarea capacităților de cazare. Astfel:
American Hotel din New York City este considerat a fi prima propr ietate hotelieră
în care iluminarea se făcea în totalitate cu gaz lampant;
Holt’s Hotel, tot din New York City, este prima proprietate hotelieră care introduce
liftul pentru transportul bagajelor călătorilor;
În 1836 se deschide Astor House , în New York Ci ty; a fost o versiune la scară mai
mare și îmbunătățită a lui Tremont Hotel din Boston7.
În perioada anilor 1840, transportul feroviar fiind în dezvoltare, generează o creștere a
numărului de capacități de cazare , hanurile începînd să decadă.
Anii 1850 a duc cu ei introducerea lifturilor pentru pasageri în hoteluri. Primul care a
oferit această facilitate a fost Fifth Avenue Hotel din New York City. Tot în perioada
anilor 1850 hotelurie încep să introducă și alte inovații, printre care se numără saltelele cu
arcuri, și să ofere apartamente speciale – bridal chambers8.
Între anii 1870 -1890 industria hotelieră își continuă dezvoltarea , implementînd ccele
mai noi inovații (mai multe lifturi, scări de fier, rezistența la foc , electricitate, construcții
din beton, băi în fiecare cameră, etc.).
5 Pop Cornelia, C uruțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006, pag.7
6 Beizadea Elena, Nițu Valentin, Tehnologie Hotelieră și de Restaurant, PRO Universitaria, București,
pag.14 , disponibil pe: http://constanta.ucdc.ro/bibl_digit/3/11%20Tehnologie%20hoteliera.pdf
7 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006, pag.9
8 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și p roprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006, pp.9 -10
8
1.5. Industria hotelieră în secolul 20
Primele două decenii ale secolului 20 (1900 -1920) continuă deschiderea de hoteluri
din categoria grand hotels (acele hoteluri care înglobează cele mai avansate descoperiri și
ofereau un nivel ridicat de calitate al srviciilor , confort și lux ) în întreaga lume9.
Primul ”boom” din industria hotelieră, datorat prosperității economice de la acea
dată, a fost inregistrat în anii 1920. În această perioadă se deschide primul hotel Ri tz-
Carlton în Boston Public Garden. Tot anii 1920 sunt martorii deschiderii primelor stațiuni
de schi în Elveția la Saint Moritz, Gstaad etc. oferind capacități de cazare considerate
confortabile. Anii 1930 sunt afectați de Marea Criză din perioada 1929 -1933 care a
influențat negativ profitabilitatea hotelurilor și a redus foarte mult ritmul de dezvoltare al
acestei industrii. Anii 1940 sunt martorii deschiderii primului hotel -cazino Flamingo, din
Las Vegas.
Al doilea ”boom” din industria hotelieră se consi deră că s -a manifestat pe parcursul
anilor 1950. Principalul motiv care a condus la acest al doilea boom a fost apariția
turismului de masă, fenomen care a fost generat de: dezvoltarea zborurilor regulate trans –
atlantice, prețul accesibil pentru aceste zbo ruri, accesul unui număr tot mai mare de
persoane la un automobil particular, construirea rețelelor de autostrăziși, nu în ultimul rînd,
accesul mai larg la educație al populației, ceea ce a stimulat și dorința de acălători în
scopuri culturale. Sesizînd d ezvoltarea turismului de masă, liniile aeriene încep să dezvolte
propriile hoteluri, fie direct, fie prin companii subsidiare.
Tot pe parcursul anilor 1950:
Club Mediterranee lansează conceptul de sat de vacanță de tip club;
Holiday Inn – fondat de Kemon Wilson în 1952, a fost ”creditat” ca fiind
primul lanț de moteluri (inițial) care a introdus conceptul de standardizare
pentru produsele/serviciile din industria hotelieră; lanțul s -a dezvoltat , pe
măsură ce s -a extins rețeaua de autostrăzi de pe teritori ul SUA, folosind
franciza;
A continuat dezvoltarea hotelurilor -cazino în Las Vegas;
S-au dezvoltat primele stațiuni în Caraibe.
Anii 1960 sunt martorii dezvoltării pe plan internațional a brandurilor care pînă
atunci acordaseră atenție numai piețelor nați onale. Tot pe parcursul anilor 1960 se lansează
9 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006, pag.13
9
un nou produs care completează produsele/serviciile oferite de industria
hotelieră:facilitățile pentru întruniri, reuniuni, convenții și conferințe. În anii 1970 se asistă
la dezvoltarea hotelurilor în Orient ul Mijlociu, ca urmare a exploatărilor petroliere ce se
dezvoltă în acea zonă, dar și la investiții efectuate de companii din această regiune în
hoteluri din SUA. Anii 1970, pentru industria hotelieră, au mai fost marcați de:
Walt Disney World Resort a fost deschis lîngă Orlando, Florida și a devenit
una din cele mai importante destinații turistice, care avea, și are un număr
considerabil de hoteluri;
Incendiul de la MGM Grand Casino Hotel din Las Vegas a condus la
modificarea reglementărilor privind prote cția clădirilor contra incendiilor și
la modificarea modului de semnalizare a căilor de evacuare.
Anii 1980 sunt martorii celui de -al treilea boom din industria hotelieră, boom
generat de tehnicile inovative de marketing, precum și de dezvoltarea de tipur i de hoteluri
speciale, orientate spre o nișă de clienți clar identificată: astfel apar hoteluri construite
lîngă aeroporturi, incluse azi în categoria airport hotels , hoteluri specializate în găzduirea
de conferințe și/sau reuniuni, hoteluri destinate sej ururilor pentru îngrijirea sănătății,
cunoscute azi sub denumirea de spa hotels . Segmentarea industriei hoteliere continuă și
apar noi produse prcum: extended stay și all suites . Ambele produse se adresau , și se
adresează , nișei celor care călătoresc pe ntru afaceri. Franciza continuă să fie folosită
pentru dzvoltarea lanțurilor hoteliere, dar apare și contractul de management. Tot în
această perioadă începe înlocuirea cheilor tradiționale cu carduri electronice, ceea ce
permite managerilor de hotel o mai bună cunoaștere a situației camerelor.
În a doua jumătate a anilor 1990 se înregistrează al patrulea boom din industria
hotelieră, acesta fiind generat de tehnologiile avansate înglobate în administrarea
hotelurilor, de designul inovativ și de campaniile de marketing de succes. Ca urmare a
tehnologiilor IT și a softurilor tot mai avansate, sistemele de rezervare devin tot mai
eficiente, bazele de date cresc în complexitate și permit stocarea de informații care să
conducă la fidelizarea clientului prin pro grame de marketing individualizate și prin
satisfacerea nevoilor personale ale cliențiilor din momentul sosirii acestora în hotel. În a
doua jumătate a anilor 1990 s -a asistat la crearea de alianțe între diverse lanțuri hoteliere,
pentru o mai bună dezvolt are a acestora la nivel internațional. Un exemplu în acest sens a
10
fost alianța dintre lanțurile Holiday Inn, InterContinental și Crowne Plaza care au format
inițial grupul hotelier Six Continents (actualmente InterContinental)10.
1.6. Industria hotelieră î n secolul 21
Începutul secolului 21 e ste marcat de creșterea importanței internetului în
promovarea hotelurilor. Un alt element important în dezvoltarea hotelurilor este utlizarea
extensivă a noilor tehnologii în construcția și amenajarea hotelurilor, cee a ce permite
situarea lor în locații considerate cu 10 ani în urmă inaccesibile. Designul devine un
element distinctiv pentru hoteluri și apar hotelurile couture și hotelurile design , în ambele
cazuri un mare nume din lumea modei11.
Standardele înalte de ca re beneficiază clienții turiști ai hotelurilor de astăzi sunt
rezultatul unui interes permanent de îmbunătățire a serviciilor din această categorie. Astăzi
sunt estimate peste 100.000 de hoteluri în întreaga lume, din care aproape jumătate sunt
localizate în America de Nord(în perioada anilor 2000). Ele reprezintă, concomitent, o
importantă ofertă de locuri de muncă și contribuie într -un mod major în economie la
conturarea diverselor categorii de venituri, inclusiv cele bugetare12. Spre ce va evolua
industr ia hotelieră, rămîne de văzut. În 2004 și 2005 trendul era acela de a oferi servicii de
foarte bună calitate (de nivelul a 4 sau 5 stele), dar la prețuri mult mai rezonabile13.
Varietatea tipurilor de proprietăți hoteliere ce există în prezent este foarte mare, ea
poate să răspundă unei palete variate de cerințe. Segmentarea pieței permite astăzi fiecărui
călător să găsească hotelul pe care îl dorește aproape peste tot în lume.
10 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 200 6, pp.14 -18
11 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006 , pag.19
12 Beizadea Elena, Nițu Valentin, Tehnologie Hotelieră și de Restaurant, PRO Universitaria, București,
pag.14 , disponibil pe: http://constanta.ucdc.ro/bibl_digit/3/11%20Tehnologie%20hoteliera.pdf
13 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006, pag.19
11
CAPITOLUL 2
TIPURI DE LANȚURI HOTELIERE
Varietate proprietăților hoteliere este în prezent foarte mare. Denumirea lor depinde
de țară, regiune, precum și de nișa de pi ață căreia i se adresează respectiva proprietate
hoteleră. Noi tipuri de proprietăți hoteliere apar aproape în fiecare an, ca urmare lista lor
rămîne desc hisă14.
2.1. Tipuri de proprități hoteliere în România
În România, definițiile pentru proprietățile hoteliere ce se pot dezvolta se găsesc în
Ordinul Ministrului Turismului nr.510/2002 pentru aprobarea normelor metodologice
privind clasificarea structuri lor de primire turistice. Aceste definiții au fost comparate cu
cele din proiectul de reglementare, așa cum apare acesta pe site -ul Autorității Naționale
pentru Turism.
În tabelul de mai jos sunt prezentate, comparativ, tipurile de capacități de cazare
așa cum apar ele în actualele reglementări și în proiectul de reglementare15.
Capacități de cazare conform Ordinului
Ministrului Turismului nr.510/2002 Capacități de cazare conform proiectului de
reglementare
Hoteluri ( 1 -5 stele ) Hoteluri (1 -5 stele)
Hoteluri-apartament (2 -5 stele) Hoteluri -apartament (2 -5 stele)
Moteluri (1 -3 stele) Moteluri (1 -3 stele)
Hoteluri pentru tineret -Hostels -(1-3 stele) Hosteluri (1 -3 stele)
Vile turistice (1 -5 stele) Vile (1 -5 stele)
Cabane turistice, de vînătoare, de pesc uit (1 -3
stele) Cabane turistice, de vînătoare, de pescuit (1 -3
stele)
Bungalow -uri (1 -3 stele) Bungalow -uri (1 -3 stele)
Sate de vacanță (2 -3 stele) Sate de vacanță (2 -3 stele)
Campinguri (1 -4 stele) Campinguri (1 -4 stele)
Căsuțe Căsuțe
Popasuri tu ristice (1 -2 stele) Popasuri turistice (1 -2 stele)
Spații de campare în gospodăriile populației (1 –
3 stele) Spații de campare organizate în gospodăriile
populației (1 -3 stele)
Apartamente sau camere de închiriat în locuințe
familiale sau clădiri cu altă destinație (1 -3 stele) Înlocuite cu: Locuințe turistice (1 -4 stele)
Nave fluviale și maritime Structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe
nave fluviale și maritime (1 -5 stele)
14 Pop Corneli a, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006 , pag.29
15 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006 , pp.29 -30
12
Pensiuni turistice urbane (1 -5 stele) Pensiuni turistice urbane (1 -5 stele)
Pensiuni (agroturistice) rurale (1 -5 flori) Pensiuni rurale (1 -5 flori/margarete)
Alte unități cu funcțiuni de cazare turistică Eliminate
Minihoteluri (2 -3 stele)
Case de oaspeți (1 -5 stele)
Următoarele definiții au rămas neschimbate:
Hotelul – structura de primire turistică amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri,
care pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sauapartamente dotate corespunzător,
asigurînd prestări de servicii specifice și dispunînd de recepție și spații de alimentație
publică în incintă.
Hotel -apartament – acel hotel compus din apartamente sau garsoniere, astfel
dotate încît să asigure păstrarea și prepararea alimentelor, precum și servirea mesei în
incinta acestora.
Motel – unitate hotelieră situată, de regulă, în afa ra localităților, în apropierea
arterelor intens circulate, dotată și amenajată atît pentru asigurarea serviciilor de cazare și
masă pentru turiști, precum și pentru parcarea în siguranță a mijloacelor de transport.
Cabanel e turistice – structuri de primir e turistice de capacitate relativ redusă,
funcționînd în clădiri independente, cu arhitectură specifică, care asigură cazarea,
alimentația și alte servicii specifice turiștilor aflați în drumeție sau pentru odihnă în zone
montane, rezervații naturale, în a propierea stațiunilor balneare sau a altor obiective de
interes turistic.
Vile – structuri de primire turistice, funcționînd în clădiri independente, cu
arhitectură specifică, situate în stațiuni balneoclimaterice sau în alte zone și localități de
interes turistic, care asigură cazarea turiștilor și prestarea unor servicii specifice.
Bungalow -urile – structuri de primire turistie de capacitate redusă, realizate, de
regulă, din lemn sau alte materiale similare; sunt amplasate în perimetrul campingurilor,
satelor de vacanță, ca unități independente în cadrul unor stațiuni sau zone turistice sau ca
spații complementare pe lîngă alte structuri de primire turistice.
Campinguri – structuri de primire turistice care asigură cazarea în corturi sau
rulote, astfel amenajate încît să permită turiștilor să beneficieze de celelalte servicii
specifice acestor tipuri de unități.
Căsuțele – spații de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte
materiale similare, compuse, de regulă, dintr -o ameră și un mic a ntreu sau terasă și, uneori,
dotate cu un grup sanitar propriu.
13
Satul de vacanță – un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalow -uri,
amplasat într -un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare, de alimentație și
o gamă largă de presta ții turistice suplimentare (de agrement, sportive, culturale) .
Popasul turistic – o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din
ccăsuțe și/sau bungalow -uri amplasate într -un perimetru bine delimitat, care asigură
servicii de cazare, de alimentație și posibilități de parcarea auto.
Definiții care nu se mai regasesc în proiectul de reglementare :
Hostelurile – structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere sau
apartamente dispuse pe un nivel sau mai multe niveluri, în s pații amenajate, de regulă, în
clădiri cu altă destinație inițială decît cea de cazare turistică.
Apartamnetele sau camerele de închiriat în locuințe familiale sau în clădiri cu
altă destinație – structuri de primire turistice ce constau într -un număr limi tat de spații,
care oferă servicii de cazare și posibilitatea preparării hranei în bucatăria folosită exclusiv
de turiști sau în comun cu locatorul.
Definiții care au fost modificate în proiectul de reglementare:
Pensiuni turistice – structuri de primir t uristice cu o capacitate de 10 camere,
totalizînd maxim 30 de locuri în mediul rural, și pînă la 20 de camere în mediul urban, ce
funcționează în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente.
Spații de campare în gospodăriile populației – structuri d e primire turistice ce
constau în una sau mai multe (maxim 10) parcele de campare amplasate pe un teren bine
delimitat din incinta curții sau a grădinii aferente unei proprietăți din mediul rural sau
urban.
În proiectul de reglementare apar următoarele def iniții noi:
Minihotel – structură de primire turistică cu o capacitate de maxim 20 de camere
sau apartamente dispuse pe un nivel sau mai multe niveluri, în spații amenajate, de regulă,
în clădiri cu altă destinație inițială decît cea de cazare turistică.
Casele de oaspeți – structuri de primire turistice avînd o capacitate de cazare de
3-10 camere, totalizînd maxim 30 de locuri în zona rurală și periurbană și pînă la 20 de
camere în mediul urban , funcționînd în clădiri independente caracterizate prin exi stența
unor spații de cazare și condiții de pregătire a mesei.
Locuințele turistice – structuri de primire turistice ce constau într -un număr de
maxim 5 spații de cazare și care oferă servicii de cazare și posibilități de preparare a hranei
în bucătăria fo losită exclusiv de turiști sau în comun cu locatorul16.
16 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteli ere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006 ,pp.30 -33
14
2.2. Tipuri de proprietăți hoteliere pe plan internațional
În cele ce urmează sunt prezentate cîteva dintre definițiile cel mai frecvent întîlnite
pe plan internațional cu privire la proprietățile hot eliere.
Conform Columbia Encyclopedia, ediția a 6 -a din 2004: hotel este numele dat – de
la sfîrșitul secolului 17 – acelei afaceri care furniza atît masă cît și cazare oaspeților săi.
Deși, în timp, definiția a devenit mai complexă, esența este redată de această veche
definiție.
În funcție de complexitatea facilităților și serviciilor oferite de hoteluri, acestea se
pot încadra în următoarele categorii:
Full service hotels – hoteluri care oferă o vastă varietate de facilități și servicii,
inclusiv spații p entru servirea mesei (restaurante) și a băuturilor (baruri), spații pentru
întruniri/reuniuni, precum și facilități pentru activități recreaționale, la toate acestea se
adaugă și room service complex .
Limited service hotels – hoteluri care oferă o gamă mul t mai restrînsă de facilități
și servicii. Adesea aceste hoteluri nu dispun de spații publice pentru petrecerea timpului
liber, de restaurant și bar; nu oferă facilități pentru organizarea de întruniri sau reuniuni;
această categorie tinde să fie încadra tă în hotelurile de tip economy (hostelurile).
În funcție de tipurile de facilități și servicii oferite de hotelurile din categoria full
service , putem întîlni :
Resort hotels – proprietăți hoteliere care doresc să ofere experiența unei vacanțe
complete. Pentru realizarea acestui scop și pentru a completa serviciile de cazare acestea
dispun de facilități speciale pentru relaxare ( spa & wellness ), facilități diverse pentru
petrecerea timpului liber – inclusiv diverse sporturi precum tenis, golf, etc. în inc inta sau
apropierea hotelului.
Spa hotels – hoteluri situate, de regulă, într -o zonă/localitate care oferă
posibilitatea dezvoltării de tratamente balneare, termale, etc. Un astfel de hotel trebuie să
fie spațios și să ofere oaspeților săi posibilitatea de a se deplasa, între diferitele tratamente,
în ținute lejere, fără a veni în contact cu eventualii vizitatori din afară.
Convention hotels (group houses) – hoteluri care oferă facilitățile necesare pentru
primirea de grupuri de mari dimensiuni și organiz area de reuiuni, întruniri sau conferințe.
Aceste hoteluri dispun de săli de conferințe de diverse dimensiuni, de săli de banchete, de
spații publice flexibile, care se pot adapta repede cerințelor clienților.
15
Casino hotels – hoteluri dezvoltate inițial în Las Vegas și care combină activitățile
de casino cu cele de cazare, Și în prezent acest tip de hotel este identificat cu orașul Las
Vegas. În ultimii 20 de ani aceste hoteluri au devenit mega -hoteluri, cu peste 1000 sau
2000 de camere și cu o tematică de design prin care au fost replicate importante destinații
turistice din Europa (Veneția și Paris) și nordul Africii (piramidele din Egipt).
Pentru segmentul clientelei de business care se deplasează în interes de serviciu și
ale cărei sejururi pot fi de lun gă durată, de la 5 zile la mai mult de o lună sau chiar pînă la
un an, au fost lansate capacitațile de cazare de tip extended stay . Din acestea fac parte :
Extended stay hotels – sunt, de obicei, hoteluri de tip apartament, care oferă
oaspeților cazare în spații ce oferă zone distincte pentru salon, sufragerie, unul sau două
dormitoare și una sau două băi (în cazul băilor, complet echipate), precum și o bucătărie
complet echipată.
All-suite hotels – hoteluri similare cu cele de tipul extended stay în care spațiile
pentru cazare dispun de un salon sau living room separat de dormitor; în plus există și
facilități de tipul bucătăriilor sau a chicinetelor, dar cu mult mai puține dotări decît cele
existente în bucătăriile din extended stau hotels .
În funcție de localizarea hotelurilor putem întîlni:
Hoteluri situate în centrul orașelor – acestea se caracterizează mai ales prn faptul
că oferă room service la orice oră și prin prezența, în incinta lor, a unuia sau mai multor
restaurante, precum și a unuia sau mai multor baruri – aceste facilități sunt, de obicei,
destinate și celor care nu sunt oaspeți în hotelurile respective.
În această categorie ar putea fi incluse noile concepte de tipul:
Urban hotels – concept apărut în anii 1990 și care încearcă să sintetize ze „spiritul”
orașului în care este localizat și să îl îmbine cu stilul personal al fiecărui client. De obicei
aceste hoteluri sunt situate în marile metropole.
Urban spa hotels – concept care s -a conturat la sfîrșitul anilor 1990. Se referă la
acele hotel uri care oferă și facilități de tip spa pentru relaxare, întreținere, înfrumusețare, pe
lîngă facilitățile obișnuite și stilul unui urban hotel17.
Hotelurile aeroport – aceste hoteluri s -au dezvoltat pe măsură e numărul de
pasageri ai companiilor aeriene a crescut și el; sunt hoteluri dezvoltate în imediata
apropiere a aeroporturilor.
Începînd cu anii 1980 s -a dezvoltat o categorie de hoteluri în care o atenție sporită
este acordată detaliilor legate atît de calitatea serviciilor, precum și detaliilor leg ate de
17 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006 , pp. 34 -37
16
designul interior și exterior. În aceste hoteluri, gradul de personalizare a serviciilor oferite
clienților se situează la un nivel ridicat. În această categorie se pot include:
Designer hotels – (uneori couture hotels ) sunt hoteluri de mici dimens iuni,
asemănătoare hotelurilor boutique , în cadrul cărora designul spațiilor publice și cel al
camerelor aparține unui designer de renume sau dezvoltate în cooperare cu branduri de
renume din lumea modei sau a produselor de lux.
Atrium hotels – hoteluri c aracterizate printr -o atenție deosebită acordată spațiilor
publice care sunt foarte vaste, cu acoperișuri de sticlă și/sau glisante și în care sunt
înglobate grădini artificiale, fîntîni arteziene.
Alte definiții privind diverse tipuri de capacități de caz are întîlnite în întreaga lume:
Inn – în Marea Britanie acst termen desemnează orice hotel, clădire publică,
tavernă sau cafenea unde se oferă și servicii de cazare. În SUA termenul inn desemnează –
clasic – o capacitate de cazare de mici dimensiuni situat ă în zona rurală. Însă, astăzi,
semnificația aestui termen s -a pierdut, dar fiind folosit în continuare pentru a genera ideea
de intimitate și apropiere față de oaspeți.
Cottage – o capacitate de cazare mică, rustică, situată în zona rurală și cu utilizare
temporară.
Chalet – o capacitate de cazare situată în zona montană, separată de clădirea
principală și construită în stil elvețian.
Lodge – tip de cazare cu aspect rustic, acest tip de capacitate de cazare este
localizat, în special, în parcuri și/sau re zervații naturale sau în zone montane18.
Există o serie de capacități de cazare specifice anumitor țări și care au ajuns, prin
elemente distinctive pe care le -au dezvoltat, să fie cunoscute în întreaga lume și, ca urmare,
să devină destinații turistice în s ine.
Capacități de cazare specifice Japoniei :
Capsule hotel – capacitate de cazare specifică Japoniei, unde spațiile pentru dormit
sunt de tip cușetă, dotate însă cu televizor, căști pentru ascultarea programelor, radio și
ceas deșteptător; separat există un vestiar, iar baia este comună; ora de culcare este
obligatorie pentru toți călătorii – în jur de ora 11:00 p.m.; aceste capacități dispun de etaj
separat pentru femei.
Minsuku – capacitate de cazare care oferă servicii de cazare și facilități de bază, la
prețuri scăzute, dar unde spațiile de cazare sunt organizate sub formă de camere.
18 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006 , pp. 38 -40
17
Ryokan – proprietate hotelieră specifică Japoniei, dezvoltată în perioada anilor
1810 -1820, care se bazează pe utilizarea de materiale de construcție naturale; în cadrul
unui ryokan se pot găsi grădini amenajate în stil tradițional japonez; în prezent oferă
servicii cu un grad înalt de personalizare atît pentru clienții japonezi cît și pentru străini,
inclusiv camere în stil japonez tradițional.
Capacități de cazare specifi ce Spaniei:
Posadas – capacități de cazare de tip han operate de către stat sau autoritățile locale
în Spania (și Portugalia); sunt, adesea, dezvoltate în clădiri vechi, ce au avut o destinație
similară în trecut.
Spanish paradors – termen ce se referă la proprietăți hoteliere dezvoltate în clăddiri
istorice, cu arhitectură deosebită și unică (palate, castele, mănăstiri); adesea sunt localizate
în zone mai puțin cunoscute ale Spaniei pe care autoritățile doresc să le transforme în
destinații turistice.
Capa cități de cazare specifice Mexicului:
Mexican haciendas – proprietăți hoteliere dezvoltate în clădiri cu arhitectură
unică/originală; uneori aceste capacități de cazare sunt dezvoltate chiar în fostele clădiri
principale ale marilor proprietăți sau plantaț ii din secolul 19. Deoarece sunt situate la
distanțe relativ mari de orașe, ele dispun de o varietate de dotări și facilități pentru recreere
și petrecerea timpului liber19.
19 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006 , pp. 41 -42
18
CAPITOLUL 3
LANȚURILE HOTELIERE
Hotelurile reprezintă forma tradițion ală de cazare turistică, devenită, în zilele
noastre, o activitate economică integrată, creatoare de locuri de muncă numeroase, directe
și indirecte și care reprezintă o sursă importantă de venituri valutare (atunci când este
vorba de turism internațional) . Deși, în țările cu industrie turistică dezvoltată, hotelurile
dețin principala pondere în structura unităților de cazare turistică, totuși, ponderea acestora
în ansamblul mijloacelor de cazare se află în scădere și cunoaște transformări profunde în
ultimii ani. Astfel, hotelurile mici, independente, cu gestiune familială, sunt în scădere ca
pondere, în timp ce lanțurile hoteliere se află în plină expansiune.
Există două categorii principale de lanțuri hoteliere:
lanțurile voluntare, care grupează hotelu ri independente;
lanțurile integrate, constituite din unități omogene.
De-a lungul timpului, pe plan mondial, s -au consacrat doua forme fundamentale de
exploatare (operare) în domeniul hotelier: hotelurile independente și lanțurile hoteliere
integrate. Independența se referă la autonomia juridică, financiară și patrimonială a
întreprinderii hoteliere, ca entitate de sine stătătoare. Hotelurile independente, nevoite să se
adapteze la dinamismul cererii și pentru a contracara extinderea lanțurilor hoteliere
integrate (care încheie contracte de franciză sau de management chiar cu unele hoteluri
independente), ajung să se asocieze în lanțuri hoteliere voluntare sau preferă să rămână
într-o formă de exploatare individuală. Un principiu de bază al exploatării unui hotel, în
lume, în perioada contemporană, ca alternativă a societății unice, este considerat a fi
disocierea fondului de comerț de patrimoniul imobiliar20.
3.1. Lanțurile hoteliere voluntare
Începând cu cel de -al 8-lea deceniu al secolului trecut, a fo st înregistrat un avânt
deosebit în privința creării de lanțuri hoteliere voluntare (asociații de hoteluri
independente), ca reacție de apărare la extinderea lanțurilor hoteliere integrate. Un astfel de
lanț hotelier voluntar reprezintă o uniune benevolă de hotelieri independenți, care
20 http://www.scritub.com/geografie/turism/LANTURILE -HOTELIERE14166.ph p
19
promovează și dezvoltă o marcă unică a grupului, deși produsul hotelier oferit poate fi
diferențiat din punct de vedere al arhitecturii și al amenajării, dar, acesta este relativ
omogen din punctul de vedere al confortului și al serviciului. De regulă, inițiativa de a crea
un lanț voluntar aparține unui grup de hotelieri din aceeași regiune și care își propun să
ofere un produs relativ tipizat, definind un număr de criterii obligatorii pe care trebuie să le
îndeplinească hotel urile aderente. Treptat, lanțurile hoteliere respective se pot extinde,
primind aderență din aceeași țară sau chiar din mai multe țări, căpătând astfel un caracter
internațional.
Aderenții unui lanț voluntar își păstrează independența juridică și financia ră. Sunt
adaptate și aplicate însă strategii promoționale și comerciale comune. Din acest motiv
lanțurile hoteliere voluntare au mai fost denumite si lanțuri de publicitate . De regulă,
hotelurile aderente la un lanț își păstrează numele inițial, dar își a daugă, la vedere, noua
emblemă21.
Principalele avantaje oferite de un lanț voluntar unităților aderente se concretizează
în următoarele „efecte de lanț” :
editarea de ghiduri și broșuri pentru promovarea fiecărui hotel, cu difuzare
în toate hotelurile lanț ului, prin touroperatori, agenții de turism, etc. ;
lansarea de campanii de promovare și de publicitate în țară și străinătate ;
participarea la un sistem de rezervare cel mai adesea centralizat și
informatizat ;
posibilitatea asocierii lanțului hotelier c u societăți furnizoare de
echipamente hoteliere sau produse alimentare, obținerea în general de
prețuri preferențiale în relațiile cu furnizorii agreați ;
acordarea de asistență tehnică și consultanță de gestiune de către
responsabilii aleși și salariații permanenți la nivelul lanțului ;
posibilități de finanțare preferențială.
Aceste avantaje permit unui mic hotel independent să fie prezent pe piața turistică
internațională, păstrându -și toată libertatea de administrare22.
La nivelul fiecărui lanț voluntar se creează o persoană juridică nouă (fie ca societate
comercială, fie ca asociație fără scop lucrativ), distinctă de fondatori.
21 http://www.scritub.com/geografie/turism/LANTURILE -HOTELIERE14166.php
22 Beizadea Elena, Nițu Valentin, Tehnologie Hotelieră și de Restaurant, PRO Universitaria, Bucureș ti,
pag.86, disponibil pe: http://constanta.ucdc.ro/bibl_digit/3/11%20Tehnologie%20hoteliera.pdf
20
Un aspect deosebit de important îl constituie faptul că, așa cum pot să adere noi
hoteluri, la fel de bine se poate ca altele s ă se retragă din lanț, iar altele pot fi excluse, ca
urmare a rezultatelor necorepunzătoare constatate în urma contralelor. Aceste controale
severe adigură, de fapt, succesul obiectivelor unui lanț23.
3.2. Best Western – lanț hotelier voluntar
Brand -ul Best Western a luat naștere imediat după cel de -al doilea război mondial.
La acea vreme, majoritatea hotelurilor erau fie mari proprietăți urbane, fie mici hoteluri
familiale. În California a luat naștere o rețea de hoteluri mici, independente, care se
recomandau unele pe altele trecătorilor. Această rețea mică și informală s -a dezvoltat într –
un final în modernul lanț hotelier Best Western, fondat în anul 1946 de către M.K. Guertin .
Best Western International , Inc. este cel mai mare lanț hote lier din lume, având
peste 4.200 de hoteluri în peste 100 de țări diferite. Sediul principal al lanțului hotelier se
află în Phoenix, Arizona , și gestionează peste 2.000 de hoteluri numai în America de Nord .
Best Western are o politi că de marketing ce include accesul gratuit la internet în toate
hotelurile Best Western. Începând cu anul 2002 , Best Western Inter national s -a concentrat
pe promovarea brand -ului unor proprietăți din Europa și Asia: Best Western Premier .
Spre deosebire de alte lanțuri hoteliere, fiecare hotel Best Western este deținut și
gestionat individual. Best Western nu oferă franciză în modul tradițional, ci acționează ca o
asocia ție nonprofit unde fiecare franciză acționează și votează ca și un membru al
asociației24.
În continuare vor fi prezentate principalele repere istorice în evoluția de peste 70 de
ani a l anțului Best Western :25
1946 – M.K.Guertin, un hotelier din California, cu 23 de ani de experiență în
domeniu, pune bazele lanțului Best Western, cu sediul principal în Long Beach, California.
1947 – A fost creat primul Logo Best Western .
1948 – Este publi cat în 5 milioane de exemplare „Best Western Motel Guide”.
Acest gid a fost distribuit prin intermediul celor mai mari companii petroliere de la acea
dată.
1951 – Are loc, la Las Vegas, prima întîlnire a membrilor Best Western.
23 http://www.scritub.com/geografie/turism/LANTURILE -HOTELIERE14166.php
24 https://ro.wikipedia.org/wiki/Best_Western
25 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesc o , Cluj -Napoca, 2006 , pp.90 -95
21
1960 – Sunt făcute publice c erințele pentru a deveni membru al lanțului Best
Western. Una dintre cerițe era ca motelul să fie „cel mai bun” sau „la fel de bun ca și cel
mai bun” motel din oraș.
1962 – La nivelul acestui an , Best Western este singurul lanț din industria hotelieră
care dispune de un serviciu de rezervare care acoperă întreg teritoriul SUA și cel al
Canadei. Este adoptat un nou logo.
1963 – Best Western Este considerat cel mai mare lanț din industria hotelieră, cu
699 de mebri afiliați și un total de 35.201 camere.
1964 – Logo -ul lansat în 1962 începe să fie folosit pentru a identifica proprietățile
hoteliere ale lanțului Best Western. Grupul de moteluri afiliate, aflate la est de rîul
Mississippi, devine Best Eastern Inc .
1966 – Best Western își mută sediul în Phoenix, Arizona. Este lansat un nou logo.
1968 – Se înregistrează o creștere cu 100% a volumului afacerilor, față de 1967.
1970 – Este introdus programul de control al calității, program care a ajutat la
monitorizarea condițiilor de cazare existente în cadrul memb rilor Best Western.
1972 – Capacităților de cazare membre li se cere să accepte ca mijloc de plată 6
cărți de credit majore în SUA.
1973 – Datorită creșterii explozive a volumului de afaceri din vara anului respectiv,
Centrul de Rezervări a început să func ționeze 24 de ore din 24.
1974 – Best Western decide sa renunțe la imaginea sa de referral system și elimină
cuvîntul „motel” din numele său. Ca urmare, din acest moment, Best Western intră în
competiție cu lanțurile hoteliere care oferă servicii complete de cazare.
1976 – A fost semnat un acord de afiliere cu un grup de proprietăți hoteliere din
Mexic. Expansiunea internațională Best Western a continuat a continuat cu semnarea altor
acorduri de afiliere cu 411 proprietăți hoteliere din Australia și Noua Z eelandă.
1978 – Best Western își continuă expansiunea pe plan internațional prin afilierea
rețelei Best Western Interchange Hotels care cuprindea 108 hoteluri și moteluri din Anglia,
Scoția și Wales. Această afiliere a fost urmată la scurt timp de semnarea acordului de
afiliere cu marca irlandeză Irish Welcome Hotels .
1980 – Au fost semnate acorduri de afiliere cu proprieteți hoteliere din Danemarca,
Franța, Finlanda, Spania, Suedia și Elveția. La sfîrșiitul anului, numărul de membri Best
Western se ridică la 2654.
1981 – Best Western devine cunoscut ca cel mai mare lanț de hoteluri deținute
independent.
22
1984 – Best Western își continuă expansiunea și ajunge la un număr de 3000 de
proprietăți afiliate, aflate în 28 de țări.
1987 – Continuă expansiunea pe pla n internațional prin afilierea de noi membri din
Israel, Norvegia și Portugalia.
1988 – Este lansat produsul Gold Crown Club pentru călătorii care folosseau
frecvent proprietățile afiliate Best Western. Acest program de fidelizare a condus la o
creștere a volumului afacerilor.
1991 – Este lansat un nou logo.
1992 – Best Western deschide birouri pentru rezervări în Europa la: Frankfurt,
Milano și Dublin.
1993 – La 30 noiembrie este aprobată adoptarea logo -ului conoscut în prezent
(Figura nr.3.1) . Continuă de zvoltarea lanțului pe plan internațional, cu afilierea de noi
membri din Japonia, Rusia și Lituania.
Figura nr.3.1
1995 – Best Western lansează primul său site pe Internet, iar acesta conținea
informații complete despre 150 proprietăți afiliate în lanț .
1996 – Se semnează noi acorduri de afiliere cu proprietăți hoteliere din China și
Vietnam. Best Western devine marca oficială de hoteluri pentru parcurile tematice Six
Falgs.
1997 – O nouă formă a site -ului este lansată pe Internet, iar această „nouă hai nă” a
atras un număr mare de clienți.
2000 – Se lansează o diversitate de campanii de marketing, fără precedent în istoria
lanțului.
2001 – Marca World’s Larges Hotel ChainTM este lansată de Best Western ca parte
integrantă a noii sale Strategii de pozițio nare.
2002 – Membrii Best Western implementează programul BestRequestTM , program
care include un pachet uniform de facilități și servicii valabil în toate proprietățile afiliate
Best Western indiferent de locație.
2004 – Lanțil lansează inițiativa HSIA (H igh Speed Internet Access) – onsiderată
cea mai complexă de acest gen în industria hotelieră.
23
2005 – Best Western înregistrează, în medie, aproximativ 1 milion de USD/zi din
rezervările făcute pe Internet.
2006 – Lanțul Best Western aniversează 60 de ani d e experiență.
2015 – Best Western International lansează două noi produse hoteliere la nivel
mondial, Vīb – un concept hotelier de tip boutique și BW Premier Collection – o marcă
orientată spre hotelurile independente de lux26.
2016 – Sărbătorește aniversar ea de 70 de ani de la înființare27.
Best Western este o marcă unică în industria hotelieră din întreaga lume. Unicitatea
constă mai ales în faptul că această marcă oferă hotelurilor membre avantajul de a -și păstra
independența, precum și pe cel de a benefi cia de servicii complete legate de marca pe care
o reprezintă.
Serviciile complete legate de marcă, oferite de BW membrilor săi sunt:
Accesul la un sistem global de rezervare, dar și un sistem de rezervare la
nivel național;
Campanii de marketing la nivel mondial, regional și național;
Vînzări și publicitate plătită;
Identitatea mărcii;
Facilități de design;
Program de asigurare a calității;
Servicii sandardizate pentru clienți;
O gamă variată de programe de educare și pregătire a personalului.
Toate aceste servicii sunt incluse în taxa de afiliere pe care membrii BW o plătesc,
de regulă lunar. Aceste servicii sunt gîndite pentru a permite creșterea profitabilităților
tuturor proprietăților hoteliere membre, chiar dacă hotelurile sunt deținute și operate
individual.
În plus, BW mai oferă și alte servicii membrilor săi, dar pentru acestea se plătește o
taxă separată. Pachetul de servicii suplimentare include: posibilitatea aprovizionării
centralizate, oportunități speciale privind campaniile de marketing, Prec um și programe
speciale de comunicare în diverse rețele28.
26 https://www.bestwestern.com/en_US/about/press -media/2015 -press -releases/introduces -vib-bw-prem iere-
collection.html
27 https://www.bestwestern.com/en_US/about/press -media/2016 -press -releases/celebrates -70-iconic –
years.html
28 Pop Co rnelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006 , pp. 95 -96
24
3.3. Lanțurile hoteliere integrate
Acestea au drept scop dezvoltarea și comercializarea u nor produse hoteliere
coerente ș i omogene, existând un control direct sau indir ect asupra hotelurilor ce po artă
firmele (mărcile) lanț urilor, fie prin proprietatea totală a hotelurilor componente, fie prin
contracte de gestiune sau prin contracte de franciză .
Un lanț hotelier poate fi definit, în general , ca un ansamblu de unități operaț ionale
(hoteluri), car e se adresează unui segment de clientelă determinat, sub aceeași marcă ș i în
cadrul unei logistici comerciale comun e.
O coordonată principală a strategiilor comerciale adoptate de marile grupuri
hoteliere o reprezint ă segmentarea ofertei , prin care se urm ărește satisfacerea mai multor
segmente de clientelă .
Segmentarea ofe rtei unui grup se materializează , practic , în dezvoltarea mai multor
lanțuri hotelie re integrate, distincte unul față de celelalte ș i care propun produse proprii.
În funcție de specificu l lor, precum și de numă rul de hoteluri destinate, grupurile
hoteliere pot fi împărț ite în 3 mari categorii:
grupuri hoteliere ce reunesc mai multe lanțuri;
grupuri hoteliere ce dezvoltă un singur lanț independent;
grupuri ce și -au creat o rețea de unită ți cu activitatea hotelieră de tip "club"
(cel mai cunoscut și mai important fiind Club Mediteranée).
Există și cazuri în care, un lanț hotelier cuprinde două sau mai multe mărci, care
beneficiază însă de o logi stică unică .
Dacă lanț urile v oluntare constit uie "simple" înț elege ri între proprietari independenț i
de hoteluri, mai mult sau mai puțin artizanali, lanțurile hoteliere integrate oferă un
produs coerent ș i omogen, sub conducerea unui "stat major" unic, care planifică extinderea
lanțului, elaborează strategia de e xtindere a acestuia prin înființarea de noi hoteluri,
planifică structura organizatorică, asigură un sistem comun de gestiune și coordonează
angajarea și pregătirea profesională a personalului29.
Lanțurilor hoteliere integrate le este caracteris tică adoptarea unei strategii comune,
impusă cu strictețe de către centrul unic de decizie de la nivelul grupului.
Există o concepție unică de arhitectură și amenajare interioară la nivelul fiecărui
grup, dar se individualizează pentru fiecare hotel în par te, care trebuiesc să se încadreze cu
arhitecturile lor în mediul ambiant.
29 http://www.scritub.com/geografie/turism/LANTURILE -HOTELIERE14166.php
25
Lanțurile hoteliere de clasă economică realizează o multiplicare la indigo a
arhitecturii și a amenajării, chiar și a tarifului, care devine norma de produs.
Extinderea spațială a l anțurilor hoteliere integrate evidențiază trei situații :
1) Lanțuri care acoperă, în principal sau exclusiv, teritoriul național (mărcile
grupului Hilton Hotels, Formule 1, Ibis ) ;
2) Lanțuri naționale, într -o primă etapă, dar ulterior angajate într -o extindere
internațională, urmare fie a legăturii aeriene (Sofitel), fie a saturării pieței
naționale (Novotel), fie a suprafeței reduse a teritoriului național sau
reducerii cererii pe piața turistică națională;
3) Lanțuri care s -au orientat de la început către destin ații externe, consecința
fie a interesului manifestat pentru respectivele destinații din partea
companiilor aeriene -mamă (cazul Inter -Continental Hotels ), fie a
preocupărilor pentru diversificarea ofertei pe piața turistică (grupul Club
Mediterranee)30.
Între primele 20 de lanțuri din clasamentul celor mai mari lanțuri hoteliere
integrate , numai Best Western este lanț unic în cadrul grupului cu același nume, toate
celelalte locuri din acest clasament evidențiind o strategie de segmentare a ofertei din
partea grupurilor hoteliere respective. Astfel, Grupul Cedant Corp deține trei lanț uri din
clasamentul primelor 20 (lanțurile Days Inn, Super & Motels și Ramada Hotels ) la
acestea adăugându -se și mărcile Howard Jonhson (50 de mii de camere), Travelodge (48
mii de camere) etc.
În România, lanțurile hoteliere internaționale care au deschis deja hoteluri aparțin
grupurilor Six Continents , Mariott Intl., Accor, Best Western Intl. și Hilton Group .
Grupul Six Continents regrupează, în prezent, mărcile care au ap arținut grupurilor Holiday
Hospitality Corporation și Inter -Continental Hotels & Resorts . Din prima categorie fac
parte Crowne Plaza (49 mii camere, hoteluri de lux, pentru sejururi de afaceri), Holiday
Inn (pentru turiștii cu buget mediu destinat călăt oriei), Holiday Inn Select (pentru
călătoriile de afaceri și reuniunile de peste 250 de persoane), Holiday Inn Sunspree
Resort – în America și Holiday Inn Resort – în Europa (pentru vacanțe), Holiday Inn
Garden Court (piața afacerilor la preț mediu, în Euro pa și Africa de Sud, având un stil
personalizat), Holiday Inn Expres serviciu rapid. La acestea se adaugă Holiday Inn
30 Beizadea Elena, Nițu Valentin, Tehnologie Hotelieră și de Restaurant, PRO Universitaria, București, pp.
85-86, disponibil pe: http://constanta.ucdc.ro/bibl_digit/3/11%20Tehn ologie%20hoteliera.pdf
26
Family Suites Resorts și Staybridge Suites by Holiday Inn (cu apartamente). Majoritatea
acestor mărci sunt reunite în cadrul lanțului hot elier Holiday Inn.
În țara noastră, trei hoteluri utilizează mărci aparținând grupului Six Continents:
Inter – Continental București, aflat sub contract de franciză, Crowne Plaza București
(fost Flora ), aflat sub contract de management și Holiday Inn Res ort Sinaia (fost Mara ),
sub contract de franciză31.
Tabel nr. 1
Topul lanțurilor hoteliere integrate în funcție de numărul de camere
Anul Hoteluri Evoluție Camere Evoluție
2011 2010 Companie Țară 2011 2010 Hoteluri 2011 2010 %
1 1 Inter
Continenta l
Hotels Group Anglia 4437 4432 5 647161 643787 0.5%
2 3 Hilton Hotels
Corp USA 3689 3526 163 605938 587813 3,1%
3 2 Wyndham
Hotel Group USA 7152 7112 40 605713 597674 1,3%
4 4 Marriott
International USA 3446 3329 117 602056 580876 3.6%
5 5 ACCOR FRA 4229 4111 118 507306 492675 3,0%
6 6 Choice Hotels
International USA 6142 6021 121 495145 487410 1,6%
7 8 Starwood
Hotels&Resort
Worldwide USA 1041 979 62 308700 291638 5,9%
8 7 Best Western
International USA 4015 4048 -33 307155 308477 -0.4%
9 9 Carlso n
Hospitality
Worldwide USA 1078 1059 19 165061 159756 3,3%
10 10 Global Hyatt USA 423 399 24 120806 120031 0.6%
Total 35652 35016 636 4365041 4270137 22,5%
Sursa: MKG Hospitality Database, martie 2011
Principalele caracteristici ale unui lanț hoteli er integrat pot fi considerate
următoarele:
Societatea comercială care administrează un astfel de lanț este orientată spre
profit; apare adesea sub forma unui grup hotelier sau a unui holding în care
apare distinct o divizie sau o companie subsidiară orien tată spre domeniul
hotelier;
Proprietățile hoteliere pot fi deținute și operate de societatea în cauză care
administrează lanțul hotelier integrat; se alege deținerea și operarea de
31 http://www.scritub.com/geografie/turism/LANTURILE -HOTELIERE14166.php
27
proprietăți hoteliere pe piețele pe care respectivul lanț hotelier doreșt e
neapărat să pătrundă și să își facă simțită prezența;
Dacă nu se dorește deținerea capacităților de cazare, dezvoltarea lanțului se
poate realiza prin franciză și/sau contract de management; adesea, societatea
care administrează un lanț integrat foloseșt e, în funcție de interesele pe care
le are într -o regiune/țară, franciza sau contractul de management; ca urmare
se creează un portofoliu diversificat de contracte de operare;
Sunt dezvoltate mai multe branduri, în funcție de segmentele de piață pe
care co mpania în cauză le are în vedere;
Condițiile în care se acordă franciza sau în care este încheiat contractul de
management sunt foarte stricte cu scopul de a păstra caracteristicile și
identitatea brandului dezvoltat .32
Principalele avantaje legate de apart enența la un lanț hotelier integrat sunt:
Identitatea brandului ce este menținută prin campanii publicitare finanțate
de compania „mamă”;
Sistemul centralizat de rezerve, adesea foarte eficient și apreciat de cei care
utilizează serviciile respectivului br and;
Acces la asistență și consultanță în domeniul managementului hotelier, în
domeniul gestiunii resurselor umane și în pregătirea personalului;
Accesul mai larg la resurse, fie prin intermediul companiei „mamă”, fie pe
baza contractelor de franciză/manag ement încheiate cu acesta.
Dar un lanț hotelier integrat prezintă și următoarele dezavantaje:
Se poate ajunge la un număr prea mare de branduri în dorința de a răspunde
fiecărei nișe de piață în parte și un portofoliu prea mare de mărci este dificil
de ges tionat; există pericolul ca standardizarea să ducă la stabilirea unor
trăsături comune pentru toate brandurile, ceea ce poate să determine
diluarea trăsăturilor distinctive ale fiecărui brand;
În încercarea de a se păstra identitatea brandului se nivelează , adesea,
caracteristici individuale, cu specific local, ale hotelurilor integrate, ceea ce
poate conduce la scăderea atractivității proprietăților hoteliere respective în
ochii clienților lor .33
32 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006 , pag.81
33 Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj -Napoca, 2006 , pag.84
28
3.4. Marriott – lanț hotelier integrat
Marriott Internatio nal, Inc. este o companie multinațională americană de
ospitalitate diversificat ă care administrează și francizea ză un portofoliu larg de hoteluri și
facilități de cazare conexe. Fondată de J. Willard Marriott , compania este acum condusă de
fiul său, președ intele executiv Bill Marriott și președintele și directorul executiv Arne
Sorenson.
Marriott International , cu sediul în Bethesda, Maryland, (Figura nr.3.2), situat în
zona metropolitană Washington, are peste 5700 de proprietăți în peste 110 de țări și
teritorii din întreaga lume, peste 1,2 milioane de camere (la 23 septembrie 2016) și încă
195 000 de camere în dezvoltare .
Figura nr.3.2
Lanțul dispune de un logo prin care hotelul este recunoscut pe plan internațional
(Figura nr.3.3).
Figura nr.3.3
29
Marriott a fost înființată de John Willard Marriott în 1927 când el și soția sa, Alice
Sheets Marriott, au d eschis un stand de bere în Washington DC. Cu verile umede din
Washington DC, Marriott a fost convins că locuitorii orașului au nevoie de un loc pen tru a
obține o băutură rece. Marriotții și -au extins ulterior afacerea într -un lanț de restaurante și
hoteluri.
Ei au deschis primul hotel, Twin Bridges Marriott Motor Hotel , în Arlington,
Virginia, în 1957. Cel de -al doilea hotel, Key Bridge Marriott din cartierul Rosslyn din
același oraș, este cel mai lung hotel Marriott International , și celebrînd a niversare a de 50
de ani în 2009. Fiul lor, JW (Bill) Marriott, Jr., a condus compania la o creștere
spectaculoasă la nivel mondial în timpul carierei sale de peste 50 de ani. În martie 2012, la
vârsta de 80 de ani, a transmis responsabilitățile CEO -ului lui Arne Sorenson, în timp ce el
și-a asumat titlul de președinte executiv.
Marriott International a fost înființată în 1993, când Marriott Corporation s -a
împă rțit în două companii, Marriott International și Host Marriott Corporation . În 1995,
Marriott a fost prima companie hotelieră din întreaga lume care le oferea clienților
opțiunea de rezervare online, prin implementarea de către companie a MARSHA (Sistemul
automat de rezervare a hotelului Marriott pentru hoteluri – Marriott's Automatic
Reservation System for Hotel Accommodations ).
În aprilie 1995, Marriott International a dobândit un interes de 49% în compania
Ritz-Carlton Hotel Company LLC . Marriott Intern ational a crezut că ar putea crește
vânzările și marjele de profit pentru The Ritz -Carlton, un lanț tulburat, cu un număr
semnificativ de proprietăți, fie pierzând bani, fie rar abătând. Costul pentru M arriott a fost
estimat a fi de aproximativ 200 milio ane dolari în numerar și datorii asumate. În anul
următor, Marriott a cheltuit 331 milioane de dolari pentru a prelua The Ritz -Carlton , în
Atlanta și a cumpărat un interes majoritar pentru două proprietăți ale lui William Johnson,
un dezvoltator imobiliar ca re a cumpărat The Ritz -Carlton, Boston în 1983 și și -a extins
holdingurile Ritz- Carlton în următorii douăzeci de ani. Astăzi, există 81 de proprietăți
Ritz-Carlton din întreaga lume.
Marriott World Trade Center a fost distrus în timpul atacurilor din 11 s eptembrie
2001. În 2002, Marriott International a început o restructurare majoră, transformând multe
comunități Senior Living Services (care face parte acum din Sunrise Senior Living ) și
Marriott Distribution Services , astfel încât să se poată concentra as upra proprietății și
managementului hotelurilor. Modificările au fost finalizate în 2003.
30
Marriott International deține Ramada International Hotels & Resorts până la
vânzarea sa pe 15 septembrie 2004 la Cendant.
În 2005, Marriott International și Marriot t Vacation Club International au cuprins
două dintre cele 53 de entități care au contribuit cu maximum 250.000 de dolari la cea de -a
doua inaugurare a președintelui George W. Bush .
La 19 iulie 2006, Marriott a anunțat că toate clădirile de cazare pe care l e-a
desfășurat în Statele Unite și Canada ar deven i nefumătoare începând cu septembrie 2006.
"Noua politică include toate camerele, restaurantele, saloanele, sălile de ședință, spațiul
public și zone le de muncă ale angajaților."
San Diego Marriott Marqui s & Marina, unul dintre cele mai mari Marriotts
generatoare de venituri în națiune.
Au avut loc atentate la Islamabad Marriott în 2008 și la Jakarta Marriott în 2009.
Pe 11 noiembrie 2010, Marriott a anunțat intenția de a adăuga peste 600 de
proprietăți ho teliere până în 2015. Cea mai mare parte a adăugărilor va fi pe piețele
emergente: India, unde intenționează să aibă 100 de proprietăți hoteliere, China și Asia de
Sud-Est.
În decembrie 2012, Guinness World Records a recunoscut JW Marriott Marquis
Hotel Dubai de cinci stele drept cel mai înalt hotel din lume.
La 27 ianuarie 2015, Marriott a achiziționat lanțul hotelier canadian Delta Hotels .
Delta operează 40 de hoteluri în Canada.
Pe 16 noiembrie 2015, Marriott a anunțat achiziționarea Starwood Hotels and
Resorts Worldwide pentru suma de 13 miliarde de dolari. Marriott a închis fuziunea cu
Starwood în 23 septembrie 2016, creând cea mai mare companie hotelieră din lume cu
peste 5700 de proprietăți, 1,1 milioane de camere și un nou portofoliu d e 30 de brandur i.
Achiziția Starwood oferă companiei Marriott o prez ență mai mare decât cea din
SUA. Aproximativ 75% din veniturile companiei Starwood pro vin din piețele externe.
Marriott este primul lanț hotelier care servește alimente complet lipsite de grăsimi
la toate proprietățile din America de Nord.
Hotelul este recunoscut pentru furnizarea de copii ale cărții lui Mormon (Book of
Mormon ) în plus , față de Sfânta Scriptură în încăperile sale.
Începând cu data de 23 septembrie 2016, Marriott operează 30 de mărci
internaționale .34
34 https://en.wikipedia.org/wiki/Marriott_International
31
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ. LANȚUL HOTELIER – INTERCONTINENTAL
HOTELS GROUP
4.1. Descriere generală. Repere importante în evoluția lanțului
InterContinental Hotels Group este o corporație hotelieră cu sediul în Londra ,
listată pe London Stock Exchange . Este cel mai mare lanț hotelier din lume și operează
peste 4.300 de hoteluri la nivel mon dial. Grupul Intercontinental operează, pe lângă
hotelurile cu acest nume, și lanțurile Crowne Plaza, Holiday Inn și Holiday Inn Express.
Mai administrează și mărcile Staybridge Suites și Hotel Indigo.
Lanțul hotelier înregistrează peste 70% din profit în Statele Unite ale Americii . În
anul 2007 și-a extins rețeaua cu 28.848 de camere, ajungând la 585.000 camere la nivel
mondial. Este prezent în aproape 100 de țări.
În România , operează în sistem de management Hotelul InterContinental
București .35
IHG® este una dintre cele mai importante companii de hoteluri din lume, cu peste
350.000 de persoane care lucrează în aproape 100 de țări pentru a oferi Great Hotels
Guests Love® . Portofoliul lor diversificat de mărci diferențiate este bine cunoscut și iubit
de milioane de con sumatori din întreaga lume. Au marca potrivită pentru oaspeți și
proprietari, indiferent de nevoile lor36.
IHG® a devenit o companie independentă în 2003, dar af acerea lor și portofoliul
larg de branduri hoteliere au o istorie mult mai lungă. În continuare voi prezenta câteva
date imp ortante din istoria lanțului :37
1777 – Povestea începe când William Bass deschide o fabrică de bere în Burton -on-
Trent, Marea Britani e. Afacerea se transformă mai târziu de la fabrica internă în
ospitalitate globală (Figura nr. 4.1).
35 https://ro.wikipedia.org/wiki/InterContinental_Hotels_Group
36 https://www.ihgplc.com/about -us
37 https://www.ihgplc.com/about -us/our -history
32
Figura nr. 4.1
1949 – Primul hotel InterContinental se deschide în Belem, Brazilia. Brandul
InterContinental® Hotels & Resorts se extinde pentru a deveni primul brand mondial de
hoteluri de lux cu ad evărat internațional, ( Bass îl achiziționează în 1998 ).
1952 – Omul de afaceri Kemmons Wilson deschide primul hotel Holiday Inn® din
Memphis, Tennessee. A avut ideea în timp ce făcea o excursie de familie la W ashington
D.C., unde vedea nevoia de locuri confortabile și accesibile pentru ca familiile să rămână.
(Bass achiziționează partea internațională a afacerii în 1988 și divizia nord -americană în
1990 ), (Figura nr.4 .2).
Figura nr.4 .2
33
1960 – Bass devine unu l dintre cei mai mari producători de bere și pub -uri din
Marea Britanie prin achiziții de companii bine -cunoscute de fabricare a berii, inclusiv
Mitchells & Butlers în 1961 și o fuziune cu Charringtons în 1967.
1983 – Marca Crowne Plaza® se lansează cu acc ent pe călătorii de afaceri (Figura
nr.4.3).
Figura nr.4 .3
1989 – După ce legislația trece prin limitarea numărului de pub -uri legate de
băuturile majore de bere, Bass își reduce în mod semnificativ proprietatea publică și crește
investițiile într -o afacere hotelieră internațională.
1991 – Bass lansează o marcă de servicii limitată, Holiday Inn Express®.
1994 – Bass cumpără lanțurile Browns și Harvester și dezvoltă brandurile sale
O'Neill și All Bar One .
1995 – Hotelul de lungă durată, Candlewood Suite s®, este fondat și devine primul
hotel – brand care oferă spălă torie gratuită pentru oaspeți. IHG îl achiziționează în 2003.
1996 – Bass își reînnoiește atenția asupra hotelurilor și puburilor după ce încercarea
de a achiziționa jumătate din activitatea de fabricare a berii Carlsberg -Tetley este blocată
de guvernul britanic. Acesta vinde brațul pubului închiriat și întreprinderi mai mici, cum ar
fi casele de pariuri Gala Bingo și Coral.
1997 – Bass lans ează Staybridge Suites® ce ține de Holiday Inn pe piața americană
de ședere prelungită, cu sediul în America de Nord. Vinde clădirile hoteliere din America
de Nord, dar păstrează controlul branding -ului lor prin acorduri de franciză (Figura nr.4 .4).
34
Figura nr.4 .4
1999 – Bass își consolidează divizia publică britanică cu achiziționarea a 550 de
site-uri de la Taverne Punch.
2000 – Bass își confirmă poziția de lider al companiei de hotel Asia Pacific , cu
achiziția Southern Pacific Hotels Corporation din Australia. Achiziționează compania de
management hotelier din SUA, Bristol Hotels & Resorts Inc . Acesta reorientează afacerea
de la operațiunile de fabricare a berii către o companie de ospitalitate globală, vânzând
Bass Brewers către Interbrew (acum AB -InBev) pentru 2,3 miliarde de lire sterline
(Figura nr.4 .5).
Figura nr.4 .5
2001 – Bass PLC este redenumit Six Continents PLC. Grupul vinde aproape 1.000
de pub -uri fără marcă și cumpără lanțul european Posthouse de hoteluri, transformând
majoritatea acestora în proprietăți Holiday Inn și consolidând poziția mărcii în Marea
Britanie și Europa.
35
2003 – La 1 octombrie 2002, Six Continents PLC anunță separarea afacerilor sale
de hoteluri și băuturi răcoritoare (numită InterContinental Hotels Gro up PLC) de
activitatea de vânzări cu amănuntul (numită Mitchells & But lers PLC). Aceasta a fost
finalizată la 15 aprilie 2003, iar IHG devine o companie independentă.
2004 – IHG lansează noul său hotel de tip boutique, Hotel Indigo®, cu fiecare
proprietate proiectată pentru a reflecta cultura locală și istoria zonei înconjur ătoare (Figura
nr.4.6).
Figura nr.4 .6
2005 – IHG vinde deținerea de 100% în Britvic Plc pentru a se concentra exclusiv
pe hoteluri. Marca Staybridge Suites® se lansează în Marea Britanie ca urmare a
succesului său în America de Nord.
2007 – IHG anunță r elansarea a 1 miliard de dolari a Holiday Inn Brand Family ,
care cuprinde Holiday Inn și Holiday Inn Express . Holiday Inn Resort® este lansat în
2008, oferind destinația perfectă pentru distracția de familie.
2008 – IHG intră pe piața cotelor de timp cu l ansarea Holiday Inn Club
Vacations®. Acest lucru a fost realizat printr -o alianță cu Orange Lake Resorts , care a fost
înființată de fondatorul Holiday Inn Kemmons Wilson (Figura nr.4 .7).
Figura nr.4 .7
36
2012 – IHG lansează EVEN® Hotels , prima marcă hoteli eră orientată spre wellness
și care satisface cererea pentru o călătorie mai sănătoasă (Figura nr. 4.8).
Figura nr. 4.8
IHG dezvă luie HUALUXE® Hotels and Resorts , primul brand internaț ional de
lux, conceput special pentru călă torul chinez (Figura nr. 4.9).
Figura nr. 4.9
2013 – Priority Club Rewards , lansat în 1983 și cel mai mare și cel mai vechi
program de loialitate din industrie, este lansat ca IHG® Rewards Club .
2015 – IHG achiziționează Kimpton® Hotels & Restaurants din SUA. Alături de
marca IHG H otel Indigo , se creează cea mai mare afacere hotelieră de tip boutique din
lume (Figura nr. 4.10).
37
Figura nr. 4.10
IHG își deschide hotelul sub numărul 5.000, hotelul Indigo Lower East Side New
York (Figura nr. 4.11).
Figura nr. 4.11
2016 – Se reduce cu 7,9% consumul de apă pe camer ă ocupată în zonele stresate cu
apă din 2013 -2016. 11.985 de participanți la nivel global au beneficiat de Academia IHG®
în 2016. Angajamentul IHG de a opera afacerea responsabilă stă în sprijinul întregii lor
strategii. IHG aduce acest angajament vieții prin cultura lor și prin includerea acesteia în
toate aspectele felului în care lucrează38.
Strategia hotelului pentru creșterea de înaltă calitate se concentrează pe consolidarea
portofoliului diversificat de mărci diferenți ate, construirea de scă ri pe piețele cheie,
38 https://www.ihgplc.com/responsible -business
38
crearea de relații cu clienții de -a lungul vieții ș i furnizarea de venituri hotelurilor prin
intermediul canalelor cu c osturi reduse. Strategia lanțului este susținută de o tehnologie
excelentă, iar propunerea lo r față de proprietarii de terți este extrem de competitivă și
conduce la randamente superioare.
IHG execută o strategie bazată pe active, concentrându -se pe cele mai atractive
piețe și segmente de activitate. Iau o abordare disciplinată a alocărilor de capital, care
investesc în creșt erea viitoare a mărcilor lor și se asigură că toate acțiunile lor sunt
întreprinse î n mod responsabil. Acest lucru le permite să conducă o creștere durabilă a
profitabilității ș i să ofere randamente superioare acționarilor p e termen lung.
Familia de mărci este largă, dar direcționată și reflectă nevoile și ocaziile clienților,
în locul clasificărilor tradiționale ale industriei. Indiferent dacă este vor ba de o călătorie de
afaceri, o sărbătoare de familie sau experiență o dat ă pe viață, brandurile lor răspund
acestor nevoi și sunt susținute de cel mai mare program de loialita te din lume, IHG®
Rewards Club.
IHG este lider pe scară largă în unele dintre cele mai atractive segmente ale
industriei – de la cel mai mare brand de hotel de lux din lume, InterContinental® Hotels &
Resorts și cea mai importantă prezentare de tip boutique cu Kimpton® Hotels &
Restaurants și Hotel Indigo® – la cel mai mare brand hotelier din lume, Holiday Inn®
Brand Family.
Portofoliul vizat /orientat (Targeted portfolio ): desfșoară activitatea î n cele mai
atractive piețe pentru IHG și în cele mai mari segmente de opor tunitate, în funcție de
nevoile ocazie ale clienților . Fac acest lucru cu un model de afaceri ușor de utilizat, de
franciză și de gestionare a hotelurilor, în loc să le dețină . Piețele prioritare reprezintă 87%
din sistemul IHG și 89% din conducta IHG . Cele 10 piețe prioritare sunt: SUA, Orientul
Mijlociu, Germania, Marea Britanie, Canada, China, India, Rusia și CSI, Mexic și
Indonezia. IHG deț ine un model câștigător (Winning model ), care stă la baza succesului
(Figura nr.4.12) :
Mărcile preferate livrate prin oamenii
noștri
Scală de construire și de îndatorare
Portofoliu puternic de brand și
program de loialitate
Gestionarea eficientă a can alelor
Propunere superioară de proprietar
Figura nr.4.12
39
IHG recunoaște că realizare a cu succes a strategiei lor pentru o creștere de înaltă
calitate necesită executarea discipl inată. Prioritizează investițiile în platformele lor
tehnologice și pe oamenii noștri, precum și oferind eficiență operațională.
În timp ce fac e afaceri în mod responsabil , lanțul urmărește :
Modelul câștigător este cadrul pentru a oferi o valoare superioară prin
intermediul brandurilor, al oamenilor și al sistemelor lor.
Operează u n portofoliu orientat, concentrându -se pe cele mai atractive piețe
pentru IHG și pe cele mai înalte segmente de oportunități, cu un model de
afaceri ușor de utilizat.
Prin execuția disciplinată, acordă prioritate investițiilor în platformele lor
tehnologi ce și al oamenilor, precum și oferind eficiență operațională.
Angajamentul de a opera afacerea responsabilă stă în sprijinul întregii
strategii.39
Cum funcționează afacerea: operează hoteluri în trei moduri diferite – ca francizor,
manager și pe o bază de proprietate și închiriată. Se concentrează asupra segmentelor de
mărime superioară și de lux ale industriei hoteliere și au un portofoliu de mărci
personalizate, adaptate individual pentru a satisface nevoile și ocaziile oaspeților.
Venituri pe grupuri de regiuni (1,715 milioane de dolari) , anul 2016 :
America (58%);
Europa (13%);
AMEA (14%);
China (7%) ;
Venituri centrale (8%) .
Numărul de hoteluri deschise la 31 martie 2017 :
Francizate (4,314) ;
Gestionate (853);
Deținute și închiriate (8) .
Cu strategia bazată pe active de lumină /activiști ( asset -light), modelul lor de
afaceri se concentrează în principal pe hoteluri de franciză și de gestionare, împreună cu
partenerii lor de afaceri.
Această strategie le permite să își dezvolte afacerile generând în acel ași timp
profituri mari pentru capitalul investit. Folosind un model de afaceri francizat și gestionat
39 https://www.ihgplc.com/abo ut-us/our -strategy
40
înseamnă că se pot concentra pe creșterea veniturilor din taxe și a marjelor de taxe cu
cerințe limitate pentru capital.
Oferă franciză și / sau gestione ază hoteluri, depinzând în mare măsură de
maturitatea pieței, preferința proprietarului și, în anumite cazuri, marca particulară. De
exemplu, în segmentul mijlociu din SUA, care este o piață matură, operează o afacere în
mare parte francizată. Prin compara ție, într -o piață în curs de dezv oltare, cum ar fi China ,
afacerea este gestionată preponde rent, ceea ce înseamnă că sunt responsabili pentru
operarea hotelului în numele proprietarilor lor .
Lanțul hotelier IHG lecrează în patru regiuni: cele din America; Europa; Asia,
Orien tul Mijlociu și Africa (AMEA); ș i China.
Profitul operațional în funcție de regiune (707 de milioane de dolari) , anul 2016 *:
America – 633 de milioane de dolari;
Europa – 75 de milioane de dolari;
AMEA – 82 milioane de dolari;
China – 45 de milioane de dolari.
* Înainte de articole excepționale. Inclus: Central ( – $ 128m) .
Profitul operațional în funcție de modelul de afaceri, anul 2016:
Francizat (72%);
Gestionat (25%);
Deținut și închiriat (3%).40
Tendințele industriei și ale pieței : astăzi deține – 16,4 milioane de camere ; 53% din
piața de marcă ; creșterea cotei de piață pentru hoteluri de marcă .
Cererea globală a industriei hoteliere este determinată de creșterea economică și de
tendința ascendentă a călătoriilor interne și globale. Pe termen lung, industria de cazare a
crescut în linii mari în conformitate cu produsul intern brut (PIB). Cu toate acestea, în
SUA, cea mai mare piață în ceea ce privește numărul de camere, creșterea cheltuielilor
consumatorilor pentru cazare a depășit creșt erea PIB -ului cu 2,6 puncte procentuale pe an
în ultimii 50 de ani.
Există mai multe valori din industrie recunoscute pe scară largă și folosite pentru a
urmări performanța, inclusiv veniturile pe cameră disponibilă și creșterea ofertei
camerelor.
Piața ho telieră de marcă. Punem la punct performanța noastră față de cei mai mari
jucători de marcă considerați a fi grupul nostru colegial, cu o dimensiune asemănătoare a
40 https://www.ihgplc.com/about -us/how -our-business -works
41
sistemului și cu o conductă asemănătoare cu cea a noastră și care operează în segmente
simil are de piață pentru noi.
Cinci dintre cele mai importante companii de hoteluri de marcă (IHG, Marriott,
Hilton, Wyndham și AccorHotels) reprezintă aproximativ 24% din totalul camerelor de
marcă deschise și 61% din conductele de dezvoltare globală (hoteluri în planificare și în
construcție, dar nu încă deschise ).
Industria de mâine. La nivelul pieței locale, performanța industriei este afectată de
factori economici, politici sau fizici pe termen scurt. Cu toate acestea, pe termen lung,
creșterea industriei h oteliere globale este determinată de o serie de factori și tendințe cheie.
Major drivers (motoare majore) :
1. Tendințele macroeconomice pe termen lung beneficiază în mod substanțial
industria hot elieră :
Creșterea cu 2,6% a PIB -ului pe an, în ultimii 10 ani;
Creșterea venitului disponibil;
Cresterea clasei de mijloc.
2. Creșterea unei populații în curs de îmbătrânire, care are dorința și mijloacele de a
călători, este un motor favorabil industriei.
Populația îmbătrânită (cu vârsta peste 60 de ani) cu dorință și m ijloace de a
călători vor fi, în 2013 = 800 mil., iar în 2050 = 2 mld).
3. Călătoriile internaționale devin tot mai viabile pentru mai mulți oameni:
Transferul turistic internațional va crește de la 1,2 miliarde la 1,9 miliarde
de sosiri turistice până în 202 6;
Creșterea competiției companiilor aeriene / tarifele mai mici ;
Restricții de călătorie relaxate .
Major trends (tendințe majore) :
1. Tehnologia continuă să aibă un impact multiplu și substanțial asupra industriei
noastre:
Creșterea număr ului de rezervări pe mobil reprezintă 40% din vânzările de
călătorii online până în 2020 ;
Rețelele sociale ajută la planificarea călătoriilor și la schimbul de
experiențe ;
Datele mari (Big data) : Personalizare .
2. Schimbarea profilului oaspeților, combinată cu evoluțiile tehnolo giei digitale,
determină nevoi diferite de cazare și așteptări :
42
Creșterea milenarelor – 320 de milioane de călătorii pe an până în 2020 (cu
47% mai mult față de 2013) ;
Călătorii familiale de mai multe generații ;
Estomparea de călătorie de afaceri și de ag rement .
3. Schimbarea tendințelor a creat un mediu concurențial mai dinamic în industria
călătoriilor:
Creșterea intermediarilor de călătorie ;
Creșterea economiei de partajare .41
Consiliul. Consiliul de administrație este responsabil pentru asigurarea conducer ii
prin supravegherea eficientă și revizuirea activităților Grupulu i. Sprijinit de comitetele sale
principale, consiliul stabilește direcția strategică a Grupului și își propune să asigure o
valoare durabilă a acționarilor pe termen lung42.
Comitetul Execut iv. Este responsabil de punerea în aplicare a deciziilor
operaționale. Gestiunea zilnică a afacerii este delegată directorului executiv și Comitetului
executiv. Există o delegație și o supraveghere clară din partea Comitetului Executiv, care
consolidează p rocesul de luare a deciziilor în domeniile cheie ale afacerii43.
Oamenii și cultura . Oamenii lor se află în centrul companiei noastr e. Colegii lor
talentați joacă un rol esențial în asigurarea unor standarde înalte de servicii clienților și
oferind fiecare promisiu ne de brand, iar cultura lor câștigătoare îi încuraj ează să aducă la
viață fiecăre dintre brandurile noastre preferate. Pentru a ghida peste 350.000 de colegi
care lucrează în IHG® și în brandurile lor, au căile lor câștigătoare – un set de
comport amente zilnice bazate p e valorile pe care le consideră importante pentru ei ca și
pentru clienți. Aceste valori oferă un puternic simț al scopului com un și sunt esențiale
pentru a conduce afacerea înainte și a crea un loc minunat și plăcut de lucru. Acest ea sunt:
Fă lucrul corect ;
Arată că îți pasă ;
Țintește mai sus ;
Sărbătoriți diferența ;
Lucrați mai bine împreună .
Sunt dedicați construirii unui brand puternic de angajator și sunt recunoscuți pe scară
largă în întreaga lume ca o compani e remarcabilă pen tru care lucrează. Știu că oamenii lor
sunt cei care livrează Great Hotels Guests Love® , iar ca o afacere s e concentrează pe
41 https://www.ihgplc.com/about -us/in dustry -and-market -trends
42 https://www.ihgplc.com/about -us/our -leadership/our -board
43 https://www.ihgp lc.com/about -us/our -leadership/executive -committee
43
atragerea și păstrarea celor mai bune talente din industrie. Pentru a susține creșterea
economică , regiunile și funcțiile lor sunt aliniate la principalii indicatori de performanță
care contează cel mai mult în afacere . Acest lucru conduce mărci consecvente și experiențe
excelente ale clienț ilor, permițând marcilor proprii să prospere și să îi ajute să furnizeze
întoarcerea puternică a proprietarului44.
Awards : În fiecare an IHG, brandurile și oamenii lor câștigă sute de premii în întreaga
lume. Mai jos este un eșantion de premii pe care le -am câștigat în ultimii patru ani. În
continuare sunt prezentate cîteva dintre acestea.45
2014 :
IHG sa clasat pe poziția a treia în" The Sunday Times", lista ” 25 Best Big
Companies to Work For ”.
IHG a apărut pe lista celor mai admirate companii din revista FORTUNE
Magazine, fiind pe locul patru în categoria Hoteluri, Cazinouri și Stațiuni.
IHG a fost numită în lista " Top 100 Places to Work Atlanta " din Atlanta
Journal Constitution.
IHG este numit " Best British Company " a anului 2014 la British Business
Awards în China.
Hotelul Int erContinental Hotels & Resorts este numit " World’s Leading Hotel
Brand " la cel de -al 21 -lea World Travel Awards Grand Finals .
Clubul IHG Rewards este numit " Best Hotel Rewards Programme in the
World " de către revista Global Traveler pentru al zecelea an consecutiv.
Etc.
2015 :
IHG s -a clasat ca " Most Admired Company 2015 " de c ătre revista
Fortune .
IHG a obținut certificarea " Top Employers United Kingdom 2015 " de
către Top Employers Institute .
IHG a numit unul dintre " Forbes Top 50 Green Brands " și unul dintre
"Forbes Most Reputable Companies 2015 ".
Kimpton H otels & Restaurants a fost clasat de către revista FORTUNE pe
lista – ”100 Best Places to Work For® ” și s-a clasat pe locul al treilea în
topul oricărei companii de ospitalitate din SUA.
44 https://www.ihgplc.com/about -us/our -people -and-culture
45 https://www.ihgplc.com /about -us/awards
44
IHG a numit o " Gold Learning Elite Organization " de către Chief
Learning Officer Magazin e.
2016 :
IHG este numit " cea mai admirată companie din Marea Britanie în
sectorul hotelier și de agrement " de către Management Today .
IHG a primit premiul Universum – "China’s Most Attractive Employers
Award ".
IHG a obținut certificarea " Top Employers Un ited Kingdom 2016 " și
"Top Employers China 2016 " de către Top Employers Institute .
IHG certificat ca fiind una dintre cele mai bune companii care lucrează în
Singapore și India, 2016 , de către Institutul Great Place to Work® .
IHG este listată ca fiind una dintre " Top 10 cele mai inovatoare companii
în faza de fitness " în compania Fast Company din 2016 , cea mai inovatoare
companie pentru crearea brandului EVEN Hotels .
2017:
Constituția jurnalistică Atlanta a numit IHG în lista lor "2017 Top
Workplaces in At lanta" (Figura nr.4.13).
Figura nr.4.13
IHG a obținut certificarea " Top Employers United Kingdom 2017 " de
către Institutul de Angajatori de Top (Figura nr.4.14).
45
Figura nr.4.14
IHG a obținut un scor perfect de 100 pe indicele de egalitate corporati vă al
Campaniei pentru drepturile omului pentru al treilea an consecutiv (Figura
nr.4.15) .
Figura nr.4.15
EVEN Hotels Times Square South este înscris ca unul dintre "Top 25
Hoteluri din SUA " în TripAdvisor’s 2017 Traveller’s Choice Awards
(Figura nr.4 .16).
Figura nr.4.16
46
4.2. Studiu comparativ dintre un hotel ce aparține lanțului IHG în
România și în străinătate
Ca modele pentru studiul comparativ am selectat din multitudinea de hoteluri ce
aparțin lanțului IHG, hotelul Crowne Plaza (Bucharest ) situat pe Poligrafiei 1 , București
– 013704 , România (Figura nr.4.17) , iar din străinătate Crowne Plaza (Paris –
Republique ) situat pe 10 Palace De La Republique, Paris – 75011, Franța (Figura
nr.4.18) .
Figura nr.4.17
Figura nr.4.18
47
Crowne Plaza este un lanț de servicii complete, hoteluri de lux, care servesc atât
călătorilor de afaceri, cât și piețelor de întâlniri și convenții. Ea face parte din familia
InterContinental Hotels Group de mărci, care includ InterContinental Hotels & Resorts și
Holida y Inn Hotels & Resorts , și operează în 52 de ță ri, cu mai mult de 400 de hoteluri,
situate de obicei în centrele orașelor, stațiuni, orașele de coastă sau în a propierea
aeroporturilor majore .
Inițial sub marca "Holiday Inn Crowne Plaza ", primul hotel Holiday Inn Crowne
Plaza din Statele Unite a fost deschis la Rockville, Maryland, în 1983. În termen de câțiva
ani, marca a fost transformată într -un lanț independent (încă d eținut la acea vreme de
Holiday Inn ). Primul hotel Crowne Plaza Resort a fost deschi s în Madeira, Portugalia, în
1999. Astăzi, brandul reprezintă 410 de hoteluri la niv el global în 52 de țări, cu 112, 317 de
camere (în martie 2016) și un număr de 81 de hoteluri în plină desfășurare.
Proprietăți notabile .
Crowne Plaza Liverpool John Lennon Airport este fosta clădire terminal al
Liverpool Speke Airport, construit în anii 1930 și utilizate până în 1986.
Caracteristicile sale notabile de artă deco au condus la listarea sa ca o
clădire de patrimoniu și la o transformare ulterioară în hotel.
Crowne Plaza Copenhagen Towers este primul hotel din Danemarca care
generează toată puterea sa din surse regenerabile, inclusiv panouri solare și
pompe de încălzire și răcire geotermală. Bicicletele sale staționare sunt
conectate la generatoare, care oferă el ectricitate hotelului.
Crowne Plaza Belgrad, renovată 2012 -2013, este cel mai mare hotel Crowne
Plaza din Europa.
Crowne Plaza Hong Kong Causeway Bay a fos t deschisă în 2009 și este
primul hotel Crowne Plaza din Hong Kong.
Sponsorizare . Crowne Plaza Hotel s & Resorts este sponsorul titular al turneului
Crowne Plaza Invitational at Colonial – un turneu de golf PGA Tour, desfășurat anual în
Fort Worth, Texas. Începând cu anul 2012, ei sponsorizează, de asemenea, Rookie of the
Year 2010 al lui PGA Tour, Rickie Fowler. Crowne Plaza Hotels & Resorts a fost
sponsorul șoferului britanic FIA World Touring Car Championship, Andy Priaulx, un
campion multiplu, din 2006. Acum îl susțin acum pe Deut sche Tourenwagen Masters
(DTM) , ca sponsor oficial al BMW Motorsport, ală turi de seria americană LeMans
(ALMS), unde Californian Joey Hand reprezintă brandul pentru ambele serii.46
46 https://en.wikipedia.org/wiki/Crowne_Plaza
48
Descriere Generală: Hotelul Crowne Plaza Bucharest este un hotel de 5 stele
din București , situat în sectorul 1 al municipiului47.
Crowne Plaza Bucharest se află în nordul orașului București, lângă centrul de
expoziții RomExpo, la 500 de metri de Parcul H erăstrău și la 18 minute de mers cu mașina
de aeroport. În toate zonele proprietății este disponibil acces gratuit la internet WiFi.
Oaspeții pot beneficia de acces la internet de mare viteză la un cost suplimentar. Toate
camerele și suitele sunt izolate f onic și includ aer condiționat și un TV LED full HD cu
conexiuni HDMI și VGA. Pentru un plus de confort, proprietatea asigură uscător de păr,
halate de baie și articole de toaletă gratuite. Cele mai multe tipuri de cameră au și balcon.
Oaspeții își pot înc epe ziua cu un bogat mic dejun tip bufet în stil american.
Restaurantul tip bufet La Veranda servește o gamă largă de mâncăruri. Restaurantul
Citronelle are terasă de vară și vedere la grădină și oferă o selecție de mâncăruri
internaționale, preparate din produse locale proaspete. Crown Café Bar este locul ideal
pentru o întrunire informală sau o ședință de lucru însoțită de băuturi.
Printre alte facilități oferite de Crowne Plaza Bucharest se numără servicii de
concierge, parcare, 2 stații de încărcare gra tuite pentru mașini electrice și o recepție cu
program nonstop, deservită de personal poliglot. La cerere, pot fi asigurate servicii de
transfer la aeroport.
La proprietate există 14 săli de conferințe complet echipate, cu o capacitate de până
la 1000 de p ersoane, precum și un centru de afaceri. În grădină și pe terasă se pot desfășura
petreceri în aer liber.
Hotelul se află într -o zonă de afaceri care găzduiește sediile mai multor companii
importante. Centrul comercial Băneasa este situat la 4,5 km. Muzeul Național al Satului
Dimitrie Gusti este la 1,2 km. În weekend, proprietatea oferă contra cost servicii de
transfer spre centrul orașului, la cerere și în funcție de disponibilitate.
Sector 1 este o alegere excelentă pentru călătorii interesați de explora rea centrului
istoric, gastronomie și muzee.
Cuplurile apreciază în mod deosebit această locație. I -au dat scorul 9 pentru un
sejur de 2 persoane.
Puncte forte : parcare, WiFi gratuit inclus, transfer de la/la aeroport, sală de
fitness, camere pentru nef umători, facilități pentru persoane cu mobilitate redusă .
Facilități oferite de Crowne Plaza Bucharest :
47 http://bucuresti.wikia.com/wiki/Hotel_Crowne_Plaza
49
Internet ( Gratuit! Internet wireless este disponibil în întregul hotel și este
gratuit).
Parcare (Este posibilă parcarea privată la proprietate (este ne cesară rezervare) și
costă 7 EUR pe zi).
Exterior (terasă, grădină).
Divertisment și servicii pentru familii (babysitting/servicii pentru copiicontra
cost suplimentar).
Piscină și wellness (sală de fitness).
Animalele de companie nu sunt acceptate.
Mâncăru ri și băuturi (meniuri cu diete speciale (la cerere), mic dejun în cameră,
bar, Restaurant (à la carte și bufet), Cafea foarte bună !).
Servicii de recepție (serviciu de concierge, bancomat, cameră de bagaje,
serviciu de vânzare bilete, recepție deschisă n onstop).
Servicii de curățenie (serviciu zilnic de menaj, lustruire pantofi, serviciu de
călcătorie (cost suplimentar), curățătorie chimică (cost suplimentar),
spălătorie (cost suplimentar)).
Facilități business (fax/copiator, business centre (cost suplime ntar), săli de
conferință și petreceri(cost suplimentar)).
Limbi vorbite (română, italiană, franceză, spaniolă, engleză standard, germană).
General (transfer aeroport (cost suplimentar), serviciu de transfer (cost
suplimentar), zonă pentru fumători, aer co ndiționat, fumatul interzis în toate
spațiile publice și private, cameră cu facilități antialergice, încălzire, camere
izolate fonic, magazin de suveniruri/cadouri, seif, lift, suită nupțială, facilități
VIP în cameră, facilități pentru persoane cu mobilit ate redusă, camere pentru
nefumători, ziare, room service).48
Descrie Generală : Hotelul Crowne Plaza Paris République , de 4 stele, este găzduit
de o clădire din secolul al XIX -lea, cu o fațadă uimitoare, situată pe Place de la
République .
Camerele spațioas e sunt decorate în stil contemporan. Toate camerele și suitele au TV
cu ecran plat și baie privată modernă.
Crowne Plaza Paris République găzduiește un restaurant și un bar. Restaurantul
servește preparate din bucătăria tradițională franceză, iar barul ofe ră o varietate de băuturi,
48 https://www.booking.com/hotel/ro/crowneplazabucharest.ro.html
50
cocktailuri și gustări. Oaspeții se pot relaxa în club lounge , savurând băuturi și gustări
gratuite.
Beneficiind de o locație centrală , într-unul dintre cele mai animate cartiere din Paris,
Crowne Plaza reprezintă o bază ideală p entru a descoperi Orașul Luminilor . Acesta este la
doar câțiva pași de o stație de metrou și la o scurtă plimbare de Canalul Saint -Martin . În
apropiere se pot găsi o serie de restaurante, cafenele și baruri.
Arondismentul 11 este o alegere excelentă pentr u călătorii interesați
de monumente, muzee și cultură. Acesta este locul preferat de turiștii din Paris, conform
comentariilor independente.
Puncte forte: (parcare , WiFi gratuit inclus , camere de familie , camere pentru
nefumători , acceptă animale de compan ie, sală de fitness ).
Facilități oferite de Crowne Plaza Paris République :
Internet (Gratuit! Internet wireless este disponibil î n întregul hotel ).
Parcare (Este posibilă parcarea publică la o locație în apropiere (nu este posibilă
rezervarea) și costă 3 2 EUR pe zi).
Exterior (terasă, grădină).
Piscină și wellness (sală de fitness).
Animale de companie ( Sunt acceptate, dar s e pot percepe taxe).
Mâncăruri și băuturi (restaurant (à la carte), mic dejun în cameră, bar).
Servicii de recepție (serviciu de conc ierge, cameră de bagaje, serviciu de
vânzare bilete, birou de turism, check -in/check -out express, recepție deschisă
nonstop).
Servicii de curățenie (serviciu de călcătorie(cost suplimentar), curățătorie
chimică(cost suplimentar), spălătorie (cost supliment ar)).
Facilități business (fax/copiator (cost suplimentar), business centre, săli de
conferință și petreceri(cost suplimentar)).
Limbi vorbite (olandeză, italiană, franceză, spaniolă, engleză standard,
germană, arabă).
General (lounge/cameră cu TV comună, aer condiționat, fumatul interzis în
toate spațiile publice și private, încălzire, seif, lift, camere de familie, facilități
pentru persoane cu mobilitate redusă, camere pentru nefumători, room
service).49
49 https://www.booking.com/hotel/fr/holiday -inn-paris-republique.ro.html
51
Efectuînd o scurtă descriere generală a celor două hoteluri selectate observăm că
ambele oferă facilități aproape asemănătoare , cu excepția unora dintre ele, cum ar fi:
limbile vorbite, care diferă; animalele de companie, care sunt permise în hotelul din Paris,
iar în București nu; să nu uităm și de como ditățile camerelor, cu care ne -am obișnuit să le
comparăm de la o țară la altă, căutînd mereu ceva mai bun.
Fiind cu toții în așteptarea unei vacanțe, mi -am propus să fac o comparare între
prețurile pe cameră pentru 2 persoane adulte , oferite de hotelul Crowne Plaza Bucharest
și hotelul Crowne Plaza Paris Republique , pentru sezonul de vară și toamnă.
O vacanță de cinci nopți și patru zile (26 iu lie 2017 – 30 iu lie 2017) în hotelul
Crowne Plaza Bucharest !
Pentru 2 adulți și o cameră sunt oferite următoare le prețuri, în conformitate cu tipul
camerei (datele fiind colectate cu o lună înainte) :50
Tipul Camerei Capacitate Prețul pentru
4 nopți Opțiuni
Cameră dublă standard
1 pat dublu mare , 29 m²
aer condiționat ;
izolare fonică ;
Baie privată ;
TV cu ecr an plat ; Altele
*Prețurile sunt per cameră
pentru 4 nopți
Exclusiv : 9 % TVA , 1 % taxă
de oraș . Maxim 2
persoane
1.381 lei
Oferta
Inteligentă
a zilei – Nerambursabil
– Acces gratuit la spa
Maxim 2
persoane 1.527 lei – Anulare GRATUITĂ înainte de ora
18:00 pe data de 26 iul 2017
– Plătiți la proprietate – (Nu se
solicită plata în avans)
– Acces gratuit la spa
Maxim 2
persoan e 1.655 lei – Mic dejun Fabulos inclus
– Nerambursabil
– Acces gratuit la spa
Maxim 2
persoan e 2.076 lei – Mic dejun Fabulos inclus
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
18:00 pe data de 26 iul 2017
– Plătiți la proprietate – (Nu se
solicită plata în avans)
– Acces gratuit la spa
Maxim o
persoană 1.564 lei – Mic dejun Fabulos inclus
– Nerambursabil
– Acces gratuit la sp a
Maxim o
persoană 1.801 lei – Mic dejun Fabulos inclus
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
18:00 pe data de 26 iul 2017
– Plătiți la proprietate – (Nu se
solicită plata în avans)
– Acces gratuit la spa
Cameră dublă superioară
1 pat dublu extra -large, 38 m²
aer condiționat,
izolare fonică, Maxim 2
persoane 2.039 lei – Nerambursabil
– Acces gratuit la spa
Maxim 2
persoane 2.258 lei – Anulare GRATUITĂ înainte de ora
18:00 pe data de 26 iul 2017
– Plătiți la p roprietate – (Nu se
solicită plata în avans)
50 https://www.booking.com/hotel/ro/crowneplazabucharest.ro.html
52
Baie privată,
TV cu ecran plat ; Altele – Acces gratuit la spa
Maxim 2
persoane 2.313 lei – Mic dejun Fabulos inclus
– Nerambursabil
– Acces gratuit la spa
Maxim 2
persoane 2.087 lei – Mic dejun Fabulos inclus
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
18:00 pe data de 26 iul 2017
– Plătiți la proprietate – (Nu se
solicită plata în avans)
– Acces gratuit la spa
Maxim o
persoană 2.222 lei – Mic dejun Fabulos inclus
– Nerambursabil
– Acces gratuit la spa
Maxim o
persoană 2.533 lei – Mic dejun Fabulos inclus
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
18:00 pe data de 26 iul 2017
– Plătiți la proprietate – (Nu se
solicită plata în avans)
– Acces gratuit la spa
Cameră dublă de nefumători Maxim 2
persoane 1.316 lei Deja rezervate!
O vacanță de cinci nopți și patru zil e (26 iu lie 2017 – 30 iu lie 2017) în hotelul
Crowne Plaza Paris Republique !
Pentru 2 adulți /cameră sunt oferite următoarele prețuri, în conformitate cu tipul
camerei (datele fiind colectate cu o lună înainte):51
Tipul Camerei
Capacitate Prețul *
pentru 4
nopți
Opțiuni
Cameră standard
Alegeți patul:
2 paturi de o
persoană
1 pat dublu
aer condiționat ;
cadă;
Baie privată ;
TV cu ecran plat ; Altele
*Prețurile sunt per cameră
pentru 4 nopți
Inclusiv : 10 % TVA
Exclusiv : taxă de oraș de
2.48 €/persoană/ noapte . Maxim 2
persoane 2.624 lei – Mic dejun 114 lei (opțional)
– Nerambursabil
Maxim 2
persoane 3.081 lei – Mic d ejun Bun inclus
– Nerambursabil
Maxim 2
persoane 3.273 lei – Mic dejun 114 lei (opțional)
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
16:00 pe data de 26 iul 2017
– PLĂTIȚI LA PROPRIETATE – Nu se
solicită plata în avans
Maxim 2
persoane 3.639 lei – Mic dejun Bun inclus
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
16:00 pe data de 26 iul 2017
– PLĂTIȚI LA PROPRIETATE – Nu se
solicită plata în avans
Cameră superioară cu 2
paturi duble
2 paturi duble
aer condiționat ;
cadă;
Baie privată ; Maxim 2
persoane 3.356 lei – Mic dejun 114 lei (opțional)
– Nerambursabil
Maxim 3
persoane 3.904 lei – Mic dejun 114 lei (opțional)
– Nerambursabil
Maxim 2
persoane 4.188 lei – Mic dejun 114 lei (opțional)
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
16:00 pe data de 26 iul 2017
– PLĂTIȚI LA PROPRIETATE – Nu se
51 https://www.booking.com/hotel/fr/holiday -inn-paris -republique.ro.html
53
TV cu ecran pl at; Altele
solicită plata în avans
Maxim 4
persoane 4.453 lei – Mic dejun 114 lei (opțional)
– Nerambursabil
Maxim 3
persoane 4.736 lei – Mic dejun 114 lei (opțional)
– Anula re GRATUITĂ înainte de ora
16:00 pe data de 26 iul 2017
– PLĂTIȚI LA PROPRIETATE – Nu se
solicită plata în avans
Maxim 4
persoane 5.285 lei – Mic dejun 114 lei (opțional)
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
16:00 pe data de 26 iul 2017
– PLĂTIȚI LA PROPR IETATE – Nu se
solicită plata în avans
Cameră dublă Deluxe cu
acces la Club Lounge
1 pat dublu
aer condiționat ;
cadă;
Baie privată ;
TV cu ecran plat ; Altele
Maxim 2
persoane 3.356 lei – Mic dejun 114 lei (opțion al)
– Nerambursabil
– Includes evening drinks and canapes
Maxim 2
persoane 3.813 lei – Mic dejun Bun inclus
– Nerambursabil
– Includes evening drinks and canapes
Maxim 2
persoane 4.188 lei – Mic dejun 114 lei (opțional)
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
16:00 pe data de 26 iul 2017
– PLĂTIȚI LA PROPRIETATE – Nu se
solicită plata în avans
– Includes evening drinks and canapes
Maxim 2
persoane 4.554 lei – Mic dejun Bun inclus
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
16:00 pe data de 26 iul 2017
– PLĂTIȚI L A PROPRIETATE – Nu se
solicită plata în avans
– Includes evening drinks and canapes
Suită cu acces la Club
Lounge
1 pat dublu , 30 m²
aer condiționat ;
cadă;
Baie privată ;
TV cu ecran plat ; Altele
Maxim 2
persoane 4.234 lei – Mic dejun 114 lei (opțional)
– Nerambursabil
– Includes evening drinks and canapes
Maxim 2
persoane 4.691 lei – Mic dejun Bun inclus
– Nerambursabil
– Includes evening drinks and canapes
Maxim 2
persoane 5.285 lei – Mic dejun 114 lei (o pțional)
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
16:00 pe data de 26 iul 2017
– PLĂTIȚI LA PROPRIETATE – Nu se
solicită plata în avans
– Includes evening drinks and canapes
Maxim 2
persoane 5.651 lei – Mic dejun Bun inclus
– Anulare GRATUITĂ înainte de ora
16:00 pe data de 26 iul 2017
– PLĂTIȚI LA PROPRIETATE – Nu se
solicită plata în avans
– Includes evening drinks and canapes
*Veți plăti la hotel, în moneda locală (€). Suma afișată (în RON) este informativă și
este bazată pe cursul de schimb valutar valabil astăzi.
În urma analizelor făcute, putem observa o diferență considerabilă de prețuri pentru
fiecare țară. Nu putem să nu observăm și diferența dintre opțiunile oferite de fiecare hotel,
care pentru Crowne Plaza Paris sunt un pic diferite, la fel e și pentru numărul de persoane
54
precum și pentru tipul camerei. Crowne Plaza Bucharest ne oferă doar 3 tipuri de camere,
dintre care, ultima – camera pentru nefumători, este foarte întrebată, pe cînd Crowne Plaza
Paris Republique pune la dispoziția clienților 4 tipuri de camere, în care pot sta de la 2 pînă
la 4 persoane contra unui cost suplimentar.
Indiferent de ce hotel alegem, acestea două sunt diapuse să își servească clienții la
cel mai înalt nivel și calitate.
55
Concluzii și propuneri
Lucrarea de față încearcă să ofere o imagine de ansamblu asupra Lanțurilor
hoteliere, și anume: istoria hotel ieră, tipurile de proprietăți hoteliere, cele două categorii de
lanțuri hoteliere și, nu în ultimul rînd, un studiu de caz bazat pe unul dintre cele mai mari
lanțuri din lume, Lanțul hotelier InterContinental Hotels Group .
Istoria proprietăților hoteliere începe cu aproximativ 7000 de ani în urmă, fiind
reprezentate de simple clădiri care ofereau cazare călătorilor. Aceste clădiri se asemănau
cu pen siunile de astăzi, altel e se numeau hanuri sau caravane, care s -au mențin ut, cu unele
modernizări pînă în secolul 19. Secolul 21 a adus noi tendințe și modele de noi în așa zisele
proprietăți/capacități de cazare care astăzi se numesc hoteluri.
Proprietarii acestora, pe măsură ce creștea numărul doritorilor de a se caza, își
dezvoltau afacerea, începînd de la construcții și sfîrșind cu implementarea a tot mai multe
facilități pentru turiști, cu scopul de a atrage cît mai mulți clienți.
Varietate proprietăților hoteliere este în prezent foarte mare. Denumirea lor
depinde de țară, regiune, precum și de nișa de pi ață căreia i se adresează respectiva
proprietate hoteleră. Noi tipuri de proprietăți hoteliere apar aproape în fiecare an, ca
urmare lista lor rămîne permanent deschisă.
Hotelurile reprezintă forma tradițională de cazare turistică, devenită, în zilele
noastre, o activitate economică integrată, creatoare de locuri de muncă numeroase, directe
și indirecte și care reprezintă o sursă importantă de venituri. De-a lungul timpului, pe plan
mondial, s -au consacrat doua forme fundamentale de exploatare (operare) în domeniul
hotelier: hotelurile independente și lanțurile hoteliere integrate.
Un lanț hotelier poate fi definit, în general , ca un ansamblu de unități operaț ionale
(hoteluri), car e se adresează unui segment de clientelă determinat, sub aceeași marcă ș i în
cadrul unei logistici comerciale comun e.
Dacă lanț urile v oluntare constit uie "simple" înț elege ri între proprietari independenț i
de hoteluri, mai mult sau mai puțin artizanali, lanțurile hoteliere integrate oferă un produs
coerent ș i omogen, sub conducerea unui "stat major" unic, care planifică extinderea
lanțului, elaborează strategia de e xtindere a acestuia prin înființarea de noi hoteluri,
planifică structura organizatorică, asigură un sistem comun de gestiune și coordonează
angajarea și pregătirea profesională a personalului .
Pe măsură ce avansam în descrierea acestor două grupe de lanțuri, voluntare și
integrate, am observat diferența dintre acestea. Lanțurile voluntare funcționează și se
56
dezvoltă independent, în timp ce lanțurile integrate o fac omogen, dezvoltîndu -se cu
ajutorul contractului de franciză sau c ontractului de management.
Din categoria lanțurilor voluntare am ales Best Western – care are o istorie
uimitoare a succesului . Acesta și-a început activitatea ca o rețea mică și informală și s-a
dezvoltat într -un final în modernul lanț hotelier Best Western , iar din cealaltă categorie am
selectat hotelul integrat – Marriott , care . este o companie multinațională americană de
ospitalitate diversificat ă, care administrează și francizea ză un portofoliu larg de hoteluri și
facilități de cazare conexe.
Și nu, î n cele din urmă, lanțul InterContinental Hotels Group deține în jur de
5.000 de hoteluri, în peste 100 de țări, din întreaga l ume. Grupul Intercontinental operează,
pe lângă hotelurile cu acest nume, și lanțurile Crowne Plaza, Holiday Inn și Holiday Inn
Express. Mai administrează și mărcile Staybridge Suites și Hotel Indigo. Istoria și poziția
de astăzi a lanțului pe piață m -au făcut să vreau să fiu p arte a acestei familii.
Crowne Plaza este un lanț de servicii comple xe, hoteluri de lux, care servesc atât
călătorilor de afaceri, cât și piețelor de întâlniri și convenții. Astfel am decis să dezvolt
tema hotelul ui Crowne Plaza din București în comparație cu hotelul Crowne Plaza din
Paris, acestea două aparțin de lanțul InterContinental Hotels Group . Accesînd site -urile
oficiale al e hotelurilor cît și neoficiale în care se prezentau acestea din urmă am avut
ocazia să fac o comparație vizuală a facilităților oferite, care erau la un nivel destul de
mare, însă cu unele diferențe/specializări pentru țara „mamă”, cum ar fi bucătăria,
designul, etc.
Propunerea mea ar fi ca, industria hotelieră din România, să se bazeze mai mult pe valorile
și tradițile autohtone în dezvoltarea hotelurilor, deoarece această țară are o istorie , tradiții
și obiceiuri care ar putea servi drept un stimul sau mai bine zis o nouă treaptă în
dezvoltarea economică a țării.
57
Bibliografie
1. Beizadea Elena, Nițu Valentin, Tehnologie Hotelieră și de Restaurant, PRO
Universitaria, București, disponibil pe:
http://constanta.ucdc.ro/bibl_digit/3/11%20Tehnologie%20hoteliera.pdf
2. Pop Cornelia, Curuțiu Cristina, Medii și proprietăți hoteliere , Todesco , Cluj –
Napoca, 2006
3. *** – https://www.bestwestern.com/en_US/about/press -media/2015 -press –
releases/introduces -vib-bw-premiere -collection.html
4. *** – https://www.bestwestern.com/en_US/about/press -media/2016 -press –
releases/celebrates -70-iconic -years.html
5. *** – https://www.booking.com/hotel/fr/holid ay-inn-paris -republique.ro.html
6. *** – https://www.booking.com/hotel/ro/crowneplazabucharest.ro.html
7. *** – http://bu curesti.wikia.com/wiki/Hotel_Crowne_Plaza
8. *** – https://en.wikipedia.org/wiki/Crowne_Plaza
9. *** – https://en.wikipedia.org/wiki/Marri ott_International
10. *** – https://ro.wikipedia.org/wiki/Best_Western
11. *** – https://ro.wikipedia.org/wiki/InterContinental_Hotel s_Group
12. *** – https://www.ihgplc.com/about -us
13. *** – https://www.ihgplc.com/about -us/awards
14. *** – https://www.ihgplc.com/about -us/industry -and-market -trends
15. *** – https://www.ihgplc.com/about -us/how -our-business -works
16. *** – https://www.ihgplc.com/about -us/our -history
17. *** -https://www.ihgplc.com/about -us/our -leadership/executive -committee
18. *** – https://www.ihgplc.com/about -us/our -leadership/our -board
19. *** – https://www.ihgplc.com/about -us/our -people -and-culture
20. *** – https://www.ihgplc.com/about -us/our -strategy
21. *** – https://www.ihgplc.com/responsible -business
22. *** – http://www.scritub.com/geografie/turism/LANTURILE –
HOTELIERE14166.php
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea : ECONOMIA COMERȚULUI , TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [610929] (ID: 610929)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.