SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [310428]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: [anonimizat]:

Prof.univ.dr.ec. GEORGETA ȘOAVĂ

Absolvent: [anonimizat]

2014

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA: [anonimizat]:

Prof.univ.dr.ec. GEORGETA ȘOAVĂ

Absolvent: [anonimizat]

2014

CUPRINS

INTRODUCERE

Dezvoltarea tehnologiei informației și comunicațiilor extrem de rapidă care s-a produs mai ales în ultimii ani, a impus masive schimbări și asupra marketingului conferindu-i noi dimensiuni: individualizarea clienților pe o [anonimizat] a informațiilor, [anonimizat], [anonimizat] ,,aurul digital” în cybermarketing; mediul destins și plăcut este cel mai important stimulent pentru culegerea de informații; clientul nu este ,,stăpânul” ci ,,suveranul”, cel ce ia hotărârile și determină viitorul întreprinderii este mulțimea de clienți.

[anonimizat], puternic relațional cu fapte iar conceperea prestațiilor de piață este îndreptată în mod direct către clienți.

Abordarea marketingului în turism ridică o [anonimizat], ceea ce presupune luarea în considerație a tuturor celorlalte activități adiacente turismului. Prezența turiștilor într-o [anonimizat], [anonimizat] o diversitate de agenți dintre care se detașează cei care prestează servicii turistice. [anonimizat], toți ceilalți (transportatori, comercianți, [anonimizat]) regăsindu-[anonimizat], pentru a [anonimizat], [anonimizat], privite ca un tot unitar și perfect sincronizate.

[anonimizat] a lucrării de licență „Impactul tehnologiilor digitale asupra promovării potențialului turistic”, dorind să pun în evidență modul cum tehnologia digitală a influențat turismul de-a lungul anilor și a dus la dezvoltarea lui.

Această lucrare se bazeză pe analizarea impactului tehnologiei digitale asupra promovării potențialului turistic în România.

România ar putea fi transformată într-o [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat] a IT-[anonimizat] minusurile României ca destinație turistică. ”Nașterea” de tehnologii în ceea ce privește informațiile și comunicațiile au dus la schimbări dramatice, iar rolul tehnologiei comunicațiilor este în continuă dezvoltare, însă în România există multe persoane care nu consideră tehnologia informațiilor și comunicațiilor o întâietatea a societății. În mod cert România trebuie să-și analizeze prioritățile pentru că încă există obstacole în calea folosirii tehnoligiei informațiilor și comunicațiilor.

Este esențial ca turismul, într-o piață emergentă cum este cea a României, să ia la cunoștiință despre schimbările care au apărut în felul în care este folosit internetul în toată lumea și rolul pe care acesta îl are în distribuirea, introducerea pe piață și comercializarea călătoriilor.

Multe destinații și furnizori, odată cu răspândirea pe scară largă a rețelei sociale de marketing, au alcătuit parteneriate cu agregatorii și editorii UGC pentru a partaja și mixa conținuturi. După ce această decizie a fost luată, use-ilor web li s-a dat ocazia de a folosi web-ul pentru a-și face rezervările de călătorii.

Operatorii români de turism au accesul limitat la multitudinea de informații de pe piață deoarece rata de folosire a computerului și a internetului este destul de scăzută.

Folosirea insuficientă a tehnologiei reprezintă un alt factor din cauza căruia turismul românesc este mai puțin competitiv. În afara Bucureștiului, folosirea computerului și internetului este variabilă.

Dacă nu există un grup de tour operatori mai sofisticați și patroni de mici hoteluri care să folosescă internetul și, avantajul pe care îl au rezervările și promovarea online va rămâne ”necultivată”.

Foarte mulți operatori străini de turism nu cunosc faptul că România are o piață turistică. Aceștia, care dețin controlul unei mari părți de flux de turiști, ori nu știu că există România ori au o părere foarte prostă despre acesta. Astfel, probleme, cu care se confruntă România, de imagine afecteză foarte mult competitivitatea acesteia. Și în cazul în care operatorii de turism sau turiștii au auzit de România, ei o asociază cu Comunismul, Dracula sau Ceaușescu. Operatorii de turism străini nu sunt obișnuiți cu România sau cred că acesta este o țară pentru turști cu buget mic.

În concluzie, chiar și acum, modul în care România este văzută la nivel internațional ca destinație turistică este destul de scăzută, și va trebui pe viitor să folosescă noua tehnologie pentru a-și realiza scopurile.

CAPITOLUL 1.

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA TURISMULUI IN ROMANIA

Noțiuni fundamentale ale turismului

Turismul poate fi definit ca un ansamblu de relații și fenomene care reies din sejurul persoanelor în afara locului de reședință atâta timp cât deplasarea nu reprezintă o stabilire permanentă sau o deplasare de serviciu.

Ca activitate complexă, turismul, este considerat ca având o multitudine de fațete, cu o încărcătura economică semnificativă, aflându-se la intersecția mai multor ramuri economice.

Plecând de la ideea că turismul la bază se referă la călătoriile oamenilor în afara locurilor obișnuite, definiția acestuia implică mai multe aspecte, cum ar fi: distanța și durata deplasării, subiectul călătoriei, scopul călătoriei.

În ceea ce privește turistul, acesta este reprezentat de “orice persoană care se deplasează în afara reședinței sale obișnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărui motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat".

Scurt istoric al turismului

În anul 600 Î.Hr. în Imperiul Babilonian și cel Egiptean se datează cea mai veche formă de turism. În Babilon a fost un muzeu de antichitatăți pe care publicul îl putea vizita. Însă egiptenii puneau în practică ceremonii religioase, la care luau parte credincioși loiali. Marea majoritate a oamenilor veneau în vizită în marile orașe pentru a vedea operele de artă, dar in mod deosebit clădirile cu caracter religios sau monumental.

În anul 500 Î.Hr. turiști călătoreau spre zonele unde existau temple dedicate zeilor, cu scopul de a le aduce ofrande. În acei ani Atena, devenea un important centru pentru turiști ce doreau atracții majore, cum ar fi Pantenonul. Au fost create localuri cu ospătărie ce ofereau și adăpost pe timp de noapte pentru călătorii cu cai și caruțe iar prima persoană care a pus pe hârtie experiențele sale traite in câteva destinații ale zonei Mării Mediterane, Herodot, este considerat părintele cărților de călătorie. Tot în această perioada apar primele ghiduri turistice și primele repere care indicau direcția către hanuri și obictive.

În perioada Evului Mediu călătoreau pe distanțe lungi, mai ales negustorii, ambasadorii și preoți dar și artiștii și oamenii de știință. Forma de călătorie cea mai frecventă devine pelerinajul religios, ce se efectua la mormintele sfinților sau în locurile biblice. Apar mai târziu și călătoriile efectuate în scopul descoperirilor geografice.

Perioada secolului XIX a contribuit serios la dezvoltarea activității de turism mai ales prin folosirea trenurilor de pasageri cu scopul călătoriei. În anul 1841, Thomas Cook organizează prima excursie colectivă cu trenul, devenind astfel primul tour-operator.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea s-a evidențiat ca atare turismul odată cu valorificarea apelor termale din țările europene, când se pomenește de o “nouă industrie”, având o importanță economică în creștere și o evoluție rapidă.

Astfel, în 1883, în Elveția, un prim document oficial se referă la activirarea hotelieră, iar în 1896, E. Guyer Fruler publică studiul ”Contribuția la o statistică a turismului”, în care turismul este definit ca ”un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate față de frumusețile naturii…rezultat al dezvoltării comerțului, industriei și perfecționării mijloacelor de transport” . Această definiție subliniază motivul călătoriei dar și legătura care există între turism și dezvoltarea economică.

Câțiva ani mai târziu apar în același timp lucrări, în anumite țări cum ar fi, Germania, Spania, Italia, Belgia, Franța, Austria dedicate studiului turismului ca fenomen și analizei impactului pe care acesta îl are asupra economie.

În secolul XX este perioada de dezvoltare explozivă a turismului datorită evoluției economico-sociale a umanității. Apar mai târziu avioanele, navele de croazieră și mașina ce facilitează parcurgerea unor distanțe mari într-un timp scurt.

Zonele turistice se dezvoltă din ce în ce mai mult și totodată apar destinațiile exotice.

Turismul apare in secolul XXI ca fiind un fenomen economico-social, specific societății moderne, dezvoltarea tehnologiilor informaționale punându-și amprenta asupra sa. Acest lucru a dus la creșterea gradului de globalizare în domeniul turismului mondial.

Turismul ia amploare, ajungând la forma din zilele noastre cu ajutorul internetului și a conlucrării internationale.

Formele turismului

Industria turismului a dezvoltat de-a lungul anilor și până în prezent una dintre industriile cele mai diversificate, personalizate și specializate. Turismul poate fi identificat după urmatoarele forme:

turismul intern este realizat de locuitorii unei țări în interiorul acesteia;

turismul international care se împarte în două subcategorii:

receptor: sosirea locuitorilor din alte țări în țara vizitată;

emițător: plecarea rezidenților unei țări înafara granițelor acesteia.

Activitatea turistică, datorită complexității și multiplelor abordări pe care le suportă, se mai poate clasifica și în funcție de următoarele criterii:

a) după motivele călătoriei:

• loisir, recreere și vacanță (odihnă);

• vizite la rude și prieteni;

• afaceri și motive profesionale;

• tratament medical;

• religie/pelerinaje;

• alte motive.

b) după gradul de mobilitate al turistului distingem:

• turismul de sejur:

• lung/rezidențial;

• mediu;

• scurt.

• turismul itinerant (de circulație);

• turismul de tranzit.

c) în funcție de caracteristicile sociale și economice ale cererii:

• turismul particular;

• turismul social;

• turismul de masă.

d) după modul de angajare al prestațiilor turistice distingem:

• turismul organizat;

• turismul neorganizat;

• turismul mixt.

e) după vârsta participanților:

• turismul pentru preșcolari;

• turismul pentru elevi;

• turismul pentru tineret (18-31 ani);

• turismul pentru adulți (31-60 ani);

• turismul pentru vârsta a III-a.

Impactul turismului asupra domeniul socio-economic

Turismul poate aduce multe beneficii economice și sociale, în special în zonele rurale și țările în curs de dezvoltare, dar turismul de masă este, de asemenea, asociat cu efecte negative. Turismul poate fi durabil numai dacă este gestionat cu atenție, astfel încât potențialele efecte negative asupra comunității-gazdă și a mediului nu li se permite să depășească beneficiile financiare.

În sectorul economic observăm că turismul conține o varietate de servicii, cum ar fi servicii de promovare, cazare, tratament balnear, agrement, etc. Din punct de vedere economic, turismul reprezintă un factor al dezvoltării economiei, cu implicări în ceea ce privește dezvoltarea întregii societăți având ca scop introducerea în circuitul economic a resurselor turistice de mare atracție.

Pe plan economic, turismul dezvoltă numeroase avantaje față de alte activități precum:

valoarea adăugată care, datorită faptului că importul materiilor prime este neînsemnată, este superioară față de alte ramuri;

turismul aduce un aport însemnat la consumul intern, utilizând cantități semnificative de produse industriale;

ajută la dezvoltarea tuturor zonelor țării, chiar și a celor cu ofertă turistică nearactivă.

Efectele economice ale turismului contribuie la garantarea unei circulații bănești raționale, alcătuite din turismul inter și turismul international.

Activitățile legate de turism și călătorie au contribuit cu 9,2% din PIB-ul gobal și cheltuielile efectuate din veniturile vizitatorilor internaționali, reprezentând 6,1% din totalul exporturilor mondiale.

Acest sector este responsabil pentru crearea a mai mult de 230 de milioane de locuri de muncă la nivel mondial sau 8% din totatalul locurilor de muncă.

Pentru economia unor state dependente de turism, acesta reprezintă mai mult de 50% din PIB și poate fi considerat principala modalitate de intrare a valutei în țară.

Turismul sprijină dezvoltarea contactelor între popoare, culturi si stilui de viată diferite. Acesta poate contribui la transformarea societății prin dezvoltarea si modernizarea acestuia.

Beneficiile economice ale turismului sunt uneori slab redistribuite sau atrase interesele emitenților , mai mult decât ar trebui să beneficieze țările. Acestea ar trebui să pună accent , de asemenea, pe interesele economice ale turismului pentru ca țările gazdă să obțină:

parte din banii obținuți din sector, necesari pentru a finanța importurile pentru turism, care pot fi valabile în funcție de gradul de dependență a economiilor respective;

resursele necesare, care pot fi mobilizate în defavoarea altor activități, cum ar fi agricultura, de exemplu, pot fi mult mai receptive la nevoile de bază ale oamenilor;

generarea de schimb valutar, datorită faptului că turiștii străini schimbă moneda lor străină în moneda locală pentru a plăti pentru experiența lor turistică;

stimularea comerțului, venituri și spiritul antreprenorial – în special în sectoarele de servicii și de afaceri mici;

furnizarea de noi infrastructuri, care sunt disponibile pentru utilizări non-turism și dezvoltarea regională – în special în zone izolate.

Efecte economice – pozitive

Turismul creează locuri de muncă, atât prin angajare directă în cadrul industriei de turism și indirect în sectoare cum ar fi de vânzare cu amănuntul și de transport. Când acești oameni petrec salariile lor pe bunuri și servicii, aceasta duce la ceea ce este cunoscut sub numele de "efectul de multiplicare," crearea mai multor locuri de muncă. Industria de turism oferă, de asemenea, oportunități pentru întreprinderile micului business, ceea ce este deosebit de important în comunitățile rurale, și generează venituri fiscale suplimentare, cum ar fi taxele de aeroport și hotel, care pot fi folosite pentru școli, locuințe și spitale.

Efectele economice -negative

Turism de succes se bazează pe stabilirea unei infrastructuri de bază, cum ar fi drumuri, centre pentru vizitatori si hoteluri. Costul acesteia cade, de obicei, pe guvern, așa că trebuie să reiasă din veniturile fiscale. Locurile de muncă create de turism sunt de multe ori sezoniere și prost plătite, dar turismul poate împinge în sus prețurile de proprietate locale și costul de bunuri și servicii. De bani generați de turism nu beneficiază întotdeauna comunitatea locală, deoarece o parte din ei se scurg la companii internaționale mari, cum ar fi lanțuri hoteliere. Destinațiile dependente de turism pot fi afectate negativ de evenimente, cum ar fi terorismul, dezastrele naturale și recesiune economică.

Efectele sociale – pozitiv

Îmbunătățirile aduse infrastructurii și facilități de agrement noi care rezultă din turism trebuie să beneficieze, de asemenea, comunitatea locală. Turismul încurajează păstrarea obiceiurilor tradiționale, obiecte de artizanat și festivaluri care altfel ar fi fost pericol să scadă. Legături între gazde și oaspețicrează o mai bună înțelegere culturală și poate ajuta, de asemenea, creșterea gradului de conștientizare la nivel mondial a problemelor, cum ar fi sărăcia și încălcărea drepturilor omului.

Efectele sociale – Negativ

Comportamentul vizitatorilor poate avea un efect negativ asupra calității vieții de comunitatății gazdă. De exemplu, poate să apară aglomerarea și congestia, droguri și probleme de alcool, prostituție și niveluri crescute de crimă.  Interacțiunea cu turiștii poate duce, de asemenea, la o eroziune a culturilor și valorilor tradiționale.

Efecte de mediu – pozitiv

Turism – în special de natură și ecoturism – ajută la promovarea conservării vieții sălbatice și a resurselor naturale, cum ar fi pădurile tropicale, deoarece acestea sunt acum considerate ca fiind atracții turistice. De asemenea,turismul ajută la generea de fonduri pentru menținerea animalelor și parcurilor marine, prin taxe de intrare și taxele de ghidare. Prin crearea de surse alternative de locuri de muncă, turism reduce problemele, cum ar fi pescuitul excesiv și despădurire în curs de dezvoltare.

Efecte de mediu – Negativ

Turismul reprezintă o amenințare pentru resursele naturale și culturale ale unei regiuni, cum ar fi alimentarea cu apă, plaje și situri de patrimoniu, prin folosirea excesiva. Ea determină, de asemenea, creșterea poluării prin emisiile din trafic, gunoi si cresterea nivelului de zgomot.

Turismul românesc dispune de potențial turistic foarte important. Începând cu varietatea formelor de relief ( izvoare de apă minerală și termală, lacuri folosite pentru agrement, natație și pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri bogate de foioase și conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane ce depășesc 2.000 m la cele de câmpie întinsă și mănoasă, litoral cu plaje îmbietoare și valuri răcoroase și zone protejate ca cele din Delta Dunării) și continuând cu istoria interesantă a poporului român ce se reflectă în numeroase mărturii materiale și spirituale (muzee, monumente, biserici, mânăstiri, cetăți antice și medievale, portul popular, țesături, ceramică, etc.) elementele patrimoniale românești atrag atenția a numeroși vizitatori din toate colțurile lumii.

Promovarea potențialului turistic

Ca o componentă a ofertei turismului, potențialul turistic reprezintă, grație valorii și componentelor sale diferite, o condiție necesară a dezvoltării turismului într-o regiune dată.

România deține un potențial antropic vast, datorită istoriei și existenței poporului român de peste două mii de ani în acest spatiu geografic.

Structura potențialului turistic antropic poate fi grupată în:

potențialul tehnico-economic (lacuri de acumulare, baraje, ferme agricole, etc.);

potențialul socio-demografic (populația);

potențialul cultural-istoric (vestigii arheologice dacice, romane; monumente istorice; ect,).

Cuvântul ”promovare” poate fi considerat descriptiv pentru mix-ul activităților comunicative pe care structurile din turism în utilizează pentru a influența anumite persoane de care depind vânzările lor. Totodată este nevoie ca și furnizorii sau alte persoane care au o legatură cu piața să fie influențate.

Lumea în care asistăm este o revoluție în domeniul comunicațiilor și tehnologiilor informatice, care duce la dezvoltarea rapidă și concretă în diferite domenii economice, sociale și industriale ale tuturor comunităților umane. Prin urmare, cu această revoluție lumea a devenit un mic sat, unde cunoștiințele si informațiile pot fi schimbate într-o perioadă scurtă de timp, cu un efort minim, precum și dezvoltarea fiecărei țări este măurată prin cunoașterea tehnologiei și comunicațiilor folosite.

În acest subcapitol voi aborda tehnicile și acțiunile de comunicare folosite de operatorii și prestatorii turistici cu scopul de a informa posibilii clienți în legatură cu disponibilitatea ofertei și pentru a-i determina să cumpare, menținându-le oferta în atenție permanentă. Dacă crearea și comercializarea produselor turistice se face mai de grabă la nivel local, promovarea se poate realiza atât pe plan național cât și pe plan interațional.

Publicitatea prin mass-media

Voi prezenta pe scurt avantajele și dezavantajele pe care operatorii turistici le oferă:

Presa scrisă are următoarele avantaje:

-efectul scontat are un cost redus;

-mesajele importante pot fi păstrate;

-reclamele pot fi puse în anumite publicații țintă.

Ca și dezavantaj al presei scriese ar fi că mesajul publicitar are viață scurtă.

Radioul are ca și avantaje:

-operativitate crescută;

-cost mai mic în comparație cu presa scrisă;

-aria de raspândire este mai mare.

Dezavantaje:

-caracterul trecator de emisie-recepție a mesajului;

-mesajul nu poate fi stocat de către persoana interesată.

Televiziunea

Avantaje:

-textul, sunetul și imagine pot fi asociate cu un anumit loc;

-audiența destul de mare pe care o are în rândul clienților potențiali.

Dezavantaje:

-mesajul are o durată destul de mică;

-receptarea mesajului se poate face mai greu datorită numarului mare de canale unde audiența are de ales.

Publicitatea exterioară

În această categorie sunt incluse panourile publicitare și publicitatea pe vehicule.

Panourile publicitare

Acestea sunt destul de mari ca și dimeniune și sunt puse în zonele aglomerate ale orașelor. Ele pot fi expuse de la câteva zile la câteva luni.

Publicitatea pe vehicule

A devenit o formă de publicitate des utilizată în ultimul timp, fie că este vorba de mijloace de trasnport în comun, fie că este vorba de mașini speciale ale operatorilor turistici.

Acest lucru ajută și la răspândirea mesajului, dar are ca dezavantaj recepționarea mai scurtă a mesajului.

Publicitatea directă

Publicitatea directă se face fie prin contact nemijlocit cu clientul în expoziții, standuri de turism sau prin intermediul telefonului, poștei, faxului sau computerului.

Telefonul are ca și avantaj faptul că permite o comunicare imediată cu posibilul client și obținerea unui răspuns din partea acestuia.

Ca și dezavantaje, telefonul, ca intrument de marketing, are inconvenientul de a transmite mesaje lungi și imposibilitatea ca mesajele să ajungă la acei oameni care nu au telefon.

Poșta

Publicitatea realizată cu ajutorul poștei presupune crearea unei liste cu adrese din care agenția de turism își va alege destinatarii. Această listă poate reprezenta baza de date a firmei sau poate fi una închiriată sau cumpărată. Prin poștă se pot expedia materialele tipărite cum ar fi pliantele.

Nici publicitatea prin poștă nu se bucură de prea multă popularitate deoareace se preferă ca pliantul să fie distribuit cu ajutorul agentilor de turism.

Internet

Internetul este un excelent mijloc de distribuire a produselor și serviciilor; cu ajutorul său, turistul poate achiziționa un bilet sau să efectueze o rezervare, plătind în timpul achiziției cu ajutorul cardului de credit.

În cazul în care s-ar face o clasificare a site-urilor cu profil turistic, am putea descoperii site-urile prestatorilor turistici din fiecare categorie (lanțuri hoteliere, vile, pensiuni, companii de transport, etc.), site-urile intermediarilor (viitorii turiști pot observa și compara ofertele mai multor agenții), și site-uri prin care o destinație turisică este promovată.

Principalele modalitati de promovare al unui site turistic (si nu numai) in vederea atragerii de trafic sunt:

motoarele de căutare, ca Google si Altavista. Avantajul acestor motoare este faptul că oferă un trafic gratuit, substanțial și continuu; problema lor este concurența foarte mare pentru ocuparea unui loc de top între rezultatele cautării (paginile unui site trebuie optimizate prin tehnici speciale pentru a fi bine cotate la aceste motoare);

directoarele sau cataloagele, atat cele generale (gen Yahoo.com sau Home.ro), cât și portalurile specializate în turism;

motoarele de căutare cu plata pe clic (pe vizitator), unde poate fi cumpărat un loc fruntaș între rezultatele căutarii, contra a cațiva cenți pentru fiecare vizitator. Este o modalitate rapida și ieftină de a aduce un trafic de calitate la site;

alte instrumente de publicitate cu plata pe clic, și aici ar fi de menționat în primul rând programul Google Adwords (dar există și altele asemănătoare). Avantajele programelor pay-per-click este acela că advertiserul plăteste pentru rezultatele efective, și nu doar pentru simpla afișare a reclamei;

bannerele au dezavantajul că sunt destul de scumpe (costul lor poate urca la 4-5 dolari la mia de afișări sau 10-12 cenți pe clic). Ele sunt potrivite mai degrabă ca instrument de creare a imaginii de marcă;

reclamele în publicațiile electronice pot fi eficiente dacă publicația este bine aleasă și anunțul bine realizat.

În România, agenții de turism și-au dat seama că pentru a-și menține clienții actuali și potențiali, web-ul reprezintă un instrument care este din ce în ce mai la îndemâna turiștilor. Așadar, au început să apară din ce în ce mai multe site-uri de promovare a ofertelor turistice:

site-urile românești se găsesc într-un număr destul de mare în limba engleză, neavând și o versiune în limba româna, datorită dezvoltării turismului din ultimii ani;

principalele domenii: străinătate, ticketing, mare, vânătoare, munte;

sunt utilizate imagini care conțin peisaje pitorești la care sunt atașate texte publicitare, însă informații referitoare la preț și posbilități de cazare sau transport, nu e găsesc decât pe unele site-uri;

de obicei, designul paginilor are un număr restrâns de numai 3-4 pagini, la sfârșitul acestora regăsindu-se de regulă adresa și numerele de telefon unde pot fi contactate.

Avantajele creării unui site turistic sunt:

-site-ul poate fi accesat din orice parte a lumii indiferent de oră

-informațiile din site sunt afișate în forme sintetice apoi detaliate

-oricând informațiile pot fi modificate

-asigură promovarea specifică din domeniul turistic al firmelor

România, ca destinație turitică, este promovată pe site-urile din străinătate ca:

-o țară cu obiective bine apreciate de străini: litoralul, stațiunile montane, Delta Dunării, mânăstirile din Bucovina.

-o țară care merită efortul de afi vizitată, în ciuda calității îndoilnice

Difența dintre publicitatea online și publicitatea traională

Publicitatea este, în esență, tot ceea ce trebuie facut pentru a promova și dezvolta o afacere, inclusiv publicitate, vanzari, merchandising si distributie. În ziua de azi, există practic două categorii, publicitatea online și cea tradițională.

Există o luptă continuă între aceste tipuri de marketing. Care este mai bună? Care oferă o mai mare beneficiu ? Adevărul este, ambele metode pot fi utile. Cu toate acestea, cheia pentru alocarea eficientă de fonduri de publcitate se alege în funcție de piață țintă și argumentele pro și contra pentru fiecare tip de publicitate.

Publicitatea traditională utilizează strategii, cum ar fi vânzări directe , TV, radio,

poștă, publicitate prin imprimare (cum ar fi reviste, panouri .. etc) și materiale tipărite de promovare, cum ar fi cataloage sau broșuri.

Avantajele publicității tradiționale:

metodele tradiționale pot fi singurul mijloc de a ajunge la grupul de consumatori;

vânzarea din ușă în ușă este considerată de mulți o strategie de marketing traditională. Acest tip de vânzare directă este cel mai eficient mod de a comercializa un produs sau serviciu;

tangibilitatea.

Dezavantajele publicității tradiționale:

este costisitoare: achiziționarea de publicitate pentru TV, radio sau printarea materialelor publicitare poate fi foarte costisitoare pentru majoritatea întreprinderilor mici;

este dificil de urmărit promovării;

necesită de obicei ajutor din exterior: materiale de imprimare, publicitatea în media și crearea de reclame pe radio, toate acestea necesită angajarea din exterior, la care se adaugă la costurile aferente;

este forțată: publicitatea traditională este de obicei impusă consumatorului, ei nu cer neapărat lucru acesta.

Publicitatea prin Internet:

Publicitatea prin on-line este procesul de promovare a unui produs sau serviciu prin intermediul internetului. Acest lucru poate fi făcut atât pentru cei a căror activitate este exclusivă pe Internet cât și pentru cei care au o activitate off-line, dar aleg să facă publicitate prin intermediul Internetului.

Publicitatea pe Internet utilizează strategii, cum ar fi crearea site-ul, optimizare pentru motoarele de căutare, bannere, medii sociale, publicitate pay-per-clic și publicitate prin e-mail (newsletter).

Avantaje ale publicității prin Internet:

rezultatele sunt mult mai măsurabile;

deciziile pot fi realizate utilizând atât date reale si rezultate calitative;

mediile sociale, care permit comunicarea directă cu grupurile de consumatori;

datele și rezultatele sunt disponibile imediat;

accesibil pentru orice dimensiune ar avea afacerea;

posibilitatea de a realiza o parte din publicitate pe Internet pe cont propriu;

capacitatea de a construi relații directe cu clienții prin intermediul mass-media și comunităților sociale.

Dezavantaje ale publicității prin Internet:

poate fi extrem de solicitantă. Conținutul trebuie creat continuu, editat, aprobat și publicat;

adminstrarea greșită a site-ului poate duce la instabilitate.

Concluzia autorilor unui site despre țara noastră este următoarea: ” România va rămâne neexplorată până când nu se va dezvolta industria turismului, iar dificultatea economică va fi depășită. Între timp, pachetele turistice sunt oferite la un preț foarte bun, iar turiștii îndrăzneți care călătoresc pe cont propriu vor descoperii o parte a Europei bogată în tradiții, acea parte care a scăpat de presiunile, complexitatea și estetica timpurilor moderne.

CAPITOLUL 2

PROMOVAREA ZONEI TURISTICE BUCOVINA

2.1 Realizarea unui site cu scopul promovării zonei Bucovina

Din multitudinea de activități economice, turimul este considerat ca fiind cea mai amplă industrie. Din acet motiv, promovarea turismului trebuie să fie cât mai diversificată, mai inventivă și mai agresivă.

În privința promovării, inființarea și evoluția unui site web trebuie însă să conțină ca suport prezența unor nevoi concrete, unite în cea mai mare parte de felul în care se desfășoară comunicația de promovare a zonei turistice. Este foarte bine de reținut că un site nu va putea face miracole peste noapte în sectorul promovării: de obicei, acesta nu realizează produse, nu fixează prețurile, nu triplează faima întreprinderii și nu îi dublează vânzările anuale.

Acest lucru m-a determinat să realizez acest site, al cărui principal obiectiv este de a promova oferta turistică a zonei Bucovina.

Având în vedere obiectivele și atribuțiile necesare realizării unui site turistic, am selectat caracteristicile, multilateralitatea și felul în care acestea se integrează în domeniul aplicației folosite de mine. De asemea este foarte important încă de la început să stabilim obiectivele ce vor fi urmărite, și anume:

publicitatea informațională a zonei turistice;

reducerea costurilor;

realizarea unui profit.

În momentul creării site-ului am luat în considerare, în principal publicul țintă, acest aspect determinând modalitatea de creere a publicității.

Datorită imaginii create cu ajutorul acestui site și a serviciilor oferite de acesta, potențialul client își va putea face o parere despre această zonă minunată a României.

Beneficiind de o popularitate în continuă creștere, promovarea pe internet a unei zone turistice atrage după sine o serie de avantaje, cum ar fi:

accesarea site-ului se poate din orice parte a lumii, ceea ce permite tuturor vizitatorilor să obțină informații referitoare la zona Bucovinei;

informațiile din site sunt afișate în forme sumare apoi detaliate;

oricând informațiile pot fi prelucrate;

asigură promovarea specifică din domeniul turistic al firmelor.

Principalul obiect al site-ului este constituit din organizarea și direcția promovării ofertei turistice în zona Bucovinei dar și formarea și diversificarea acesteia.

În crearea acestui site am dorit să sprijin turiști prin furnizarea de informații referitoare la ofertele turistice ale zonei, diversificarea programelor și activităților turistice în parteneriat cu agenții economici specializați dar și cu ajutorul cercetarii de promovare turistică.

Există câteva funcții care, din punctul meu de vedere se pot realiza numai cu ajutorul interntului, și anume:

creșterea diversității ofertei turistice;

creșterea promovării zonei Bucovina;

sporirea veniturilor prin creșterea numarului de vizitatori anual;

prezentarea inițiativelor instituțiilor naționale sau regionale privind zona respectiva.

2.2 Tehnologii informatice și aspecte utilizate în crearea site-ului

La crearea site-ului am avut în vedere mai multe de aspecte însemnate pentru site cum ar fi vizitatorii site-ului care trebuie să privească o imagine expresivă dar și să ia în considerare aspectele tehnice, și multe altele. Am încercat evitarea utilizării unei grafici prea dificile iar design-ul este creat în funcție de parerile clienților cu care am intrat în contact. Am dorit ca elemetele grafice să fie baze cât mai mult pe informații despre zona turistică, informațiile fiind actualizate, garantând succesul și încrederea în acest site.

Datorită rapidității dezvoltării tehnologiior informatice, fiecare întreprindere ar trebui să țină cont de combinarea comerțului de tip electronic cu cel tradițional petru a satisface nevoile tot mai diversificată ale societății de astăzi.

Având în vedere acest lucru, la crearea site-ului m-am îndreptat în direcția utilizării tehnologiilor cât mai convenabile din punct de vedere economic dar totodată să garanteze siguranță în funcționare, si anume: HTML, CSS și JavaScript.

În cele ce urmează voi prezenta o parte din aceste limbaje utilizate, fiecare raportându-se la câte o parte din designul site-ului.

1. Limbajul HTML

HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea documentelor text pe o singura pagină, utilizând un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizează mijloacele prin care conținutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate și indicații de redare.

Fișierele realizate în acest limbaj sunt analizate de navigatoare care au ca functie afișarea paginilor în forma dorită (liste, imagini, tabele, hiperlegături). Acesta face o descriere a caracteristicilor de format ale elementelor cuprinse prin procedee de marcare, lucru care reiese chiar din numele său, HTML.

Marcajele HTML susțin practic controlul asupra felului cum sunt afișate obiecte concordante în cadrul programelor de vizualizare a documentelor Html, adică navigatoarele. Multe dintre navigatoare oferă posibilitatea ca paginile curente să poată fi vizualizate în formatatul sursă HTML.

HTML mai utilizează pentru structurarea și organizarea informațiilor din paginile web, frame-uri prin intermediul cărora se poate afisa la un moment dat mai multe ferestre având fiecare câte o pagină; implementarea și gestionarea frame-urilor făcându-se foarte ușor utilizând editoarele HTML.

Limbajul HTML conține anumite cadouri speciale denumite marcaje sau tag-uri care se bagă într-un document text pentru a arăta modul de formatare a acestuia. Link-urile sunt și ele la rândul lor un element fundamental în realizarea site-urilor iar fără ele site-ul se poate realiza numai dintr-o pagină de dimensiuni foarte mari, fapt care ar duce la neîmpărțirea site-ului. Imaginile din cadrul site-ului joacă și ele un rol foarte important, cu sprijinul lor site-ul căpătând viață. Însă imaginile utilizate au și un mare dezavantaj, și anume: utlizarea într-un număr foarte mare de imagini poate duce la îngreunarea site-ului și poate crea un disconfort pentru vizitatori.

Acest limbaj de marcare este simplu de utilizat și oferă programatorului ce îl utilizează ușurință în creare și update.

2. Limbajul CSS

Limbajul CSS(Cascading Style Sheets) a fost dezvoltat pentru prima oară în 1997, ca o modalitate pentru dezvoltatori web pentru a defini aspectul de paginilor web. CSS nu au câștigat în popularitate, până în jurul anului 2000, când browser-ele Web au început să folosească mai mult de aspectele de fonturi si culori de bază ale CSS. În acest moment toate browserele moderne suportă CSS Nivel 1, cele mai multe dintre CSS Level 2, și unele aspecte ale CSS de nivel 3.

CSS este un limbaj (style language) care definește "layout-ul" pentru documentele HTML. CSS acoperă culori, font-uri, margini (borders), linii, înalțime, lățime, imagini de fundal, poziții avansate și multe alte opțiuni.

CSS este folosit pentru a da paginilor web stil, de asemenea este utilizat pentru a defini modul în care ar trebui să arate paginile Web atunci când sunt privite în alte medii decât un browser Web. Limbajul CSS este una dintre cele mai puternice instrumente pe care un designer Web poate învăța, deoarece cu el va putea influența întreaga starea de spirit și tonul unui site Web.

CSS ofera dezvoltatorilor web control mai exact asupra modului în care paginile Web vor arăta, altfel decât o face HTML. Acesta este motivul pentru care majoritatea paginilor web de azi utilizează Cascading Style Sheets.

3. Limbajul JavaScript

JavaScript este un limbaj de programare dezvoltat de Netscape pentru a permite creatorilor site-urilor web să creeze un design interactiv și crearea de aplicații Web. JavaScript este adesea utilizat pentru a crea sondaje și chestionare. Se rulează pe calculatorul vizitatorilor dvs. și nu are nevoie de download-uri constante de pe site-ul dumneavoastră. Limbajul este binecunoscut pentru utilizarea sa în construcția siturilor web, dar este folosit și pentru acesul la obiecte încastrate în alte aplicații.

Deoarece JavaScript ruleaza pe calculatorul, i-au fost impuse o serie de limitări, majoritatea din rațiuni de securitate, și anume:

nu permite citirea sau scrierea de fișiere pe calculatorul utilizatorului. Singura excepție este permisiunea de  a scrie în directorul de cookie-uri al browserului, dar și aici sunt anumite limite.

nu permite citirea/scrierea de fișiere pe server. Alternativa este să rulați pe server un program care să preia datele trimise de script și să le scrie pe server (un CGI, scris într-un limbaj precum Perl sau PHP, sau un program Java.

un script JavaScript nu poate închide o fereastră de browser care nu a fost deschisă de el. Astfel se evită situația când intrați pe un site și vi se închid celelalte ferestre active care conțin alte site-uri…

nu poate citi informații dintr-un browser care conține o pagină web de pe un alt server, ca să nu puteți afla pe ce site-uri navigează utilizatorul.

Cu toate că transmite foarte multe din însușirile și sistemul limbajului de programare Java, Javascript a fost dezvoltat separat.

JavaScript este un limbaj interpretat, deci nici un program special nu este necesar pentru a crea un cod utilizabil. Orice editor de text, cum ar fi Notepad (unul dintre accesoriile care vine în Windows) este destul de bun pentru a fi în măsură să scrie JavaScript. De asemenea, este un limbaj în care se pot scrie scripturi ce afișează părți de program, cele mai multe fiind compuse din funcții care răspund unor anumite situații.

2.3. Principalele funcționalități ale site-ului

Schița site-ului

Multe site-uri au înainte de pagina Home o alta pagină denumită pagină de intr-o, având ca rol indentificarea mai rapidă a rolului site-ului în timp ce se încarcă restul de date, această pagină de intro având același rol pe care îl are coperta unei cărți. Așadar, am realizat prima pagină care se încarcă rapid, având un impact vizual destul de puternic și comunică informațiile necesare despre regiunea Bucovina.

Pagina Home

Deși aspectul continutul al paginii Home poate varia foarte multe de la un site la altul, există câteva elemente comune prezente în orice pagină de start:

Identificarea firmei sau companiei căreia îi apartine site-ul (dacă este cazul);

Descrierea scopului site-ului;

Descrierea structurii site-ului. Pagina Home are și funcția de Cuprins al site-ului oferind indicații vizitatorilor asupra subiectelor abordate;

Stabilirea relațiilor între sectiunile de nivel unu ale site-ului și cele subordonate lor. Aceasta se realizeaza prin intermediul barelor de navigare, butoanelor, hărților de imagini sau listelor de legături;

Furnizarea informatiilor de contact.

Fragmentarea informațiilor

În general, o persoană poate procesa o cantitate destul de mică de informații într-un anumit timp. Astfel una dintre însușirile specifice în designul web o reprezintă împarțirea informațiilor în secvențe care să nu treacă de posibilitățile de stocare ale utilizatorului. Numărul de informații dintr-o pagină a unui site nu îi va crea un discomfort vizitatorilui și nici nu va duce la creșterea timpului de încărcare. Modalitatea de fragmentare a informațiilor se concentrază asupra atenției celui care îl vizitează, asupra subiectelor principale prezentate și îl ajută să se informeze în mod constant despre zona Bucovinei. Este un avantaj să se fragmenteze în mod corect informațiile, deoarece paginile pot fi refolosibile.

În cazul meu, fragmentarea a dus la fixarea modului în care va fi amănunțit subiectul, la stabilirea numărului de pagini necesare și a nivelului paginilor. Cu toate că împărțirea subiectului în părți mai mici reprezintă o tehnică foarte utilă, nu am facut totuși abuz de hypertext. Am creat așadar un design eficace care prevede nevoia utilizatorului de a primi informații suplimentare.

Majoritatea celor care navighează pe web ”scanează” paginile pentru a obtine informațiile. Ei obișnuiesc să citească titlurile, listele, primele rânduri, fapt de care am ținut și eu cont când am pus textul în pagină.

Legarea paginilor

Legătura paginilor depinde de organizarea site-ului. Dacă se alege o structură ierarhică, legătura paginilor va fi adaptată acestei structuri. Legătura ierarhică are ca și avantaje faptul că oferă posibilitatea vizitatorului să realizeze o navigare logică începând cu informații generale și continuând cu cele particulare. Aceată tehnică are ca și dezavantaj faptul că îl face pe vizitator să urmeze o cale prestabilită pentru a ajunge la o anumită informație care poate fi la câteva link-uri distanță de pagina HOME.

Instrumentele de navigare

Pentru a naviga în mod logic, instrumentele de navigare sunt special adaptate felului cum am creat legăturile dintre ele. Pentru a nu induce în eroare utilizatorul, instrumentele de navigare sunt indentice în toate paginile. Am utilizat o bară de navigare pe care am pus-o în locul în care utilizatorii sunt obișnuiți să caute, adică în parte de sus a paginilor, în stânga.

Informațiile despre site și pagina curentă

Toate paginile au informații despre scopul și obiectivele site-ului dar și informații specific fiecărei pagini. În momentul planificării am adunat informații despre publicul țintă, am realizat obeictivele și scopul site-ului, acestea fiind elementele esențiale în jurul cărora am realizat site-ul, fiecare pagină având ca rol să realizeze câte un obiectiv. Informațiile sunt puse în pagina respective, utilizatorul vazând rapid ce rol are fiecare pagină a site-ului.

2.4. Prezentarea site-ului panoramic a regiunii Bucovina

"Ținutul în care merită să trăiești"

Cu ajutorul acestui site am dorit să promovez frumusețile din Bucovina, cum ar fi: comori istorice, naturale și culturale ale aceste regiuni.

Fig.2.1 Imaginea de ansamblu a site-ului

Acasă – prezentarea unei imagine de ansamblu site-ului

Această pagină de ”bun venit” are rolul de a introduce vizitatorii site-ului în atmosfera creată și de a le prezenta conținutul acestuia. Oferă hyperlegături ce ajută la o rapidă navigare pe site și gasirea rapidă a informațiilor dorite. Pagina mai cuprinde și elemente de grafică originale ce exemplifică mesajul central.

Sper ca vizitarea site-ului nostru să fie un factor de decizie în vizitarea frumuseților regiunii Bucovina. Aici veți fi primiți cu drag de oamenii prietenoși ai locului, veți vizita o zonă superbă încărcată cu obiceiuri și cultură.

Dacă doriți să scăpați de grija rezervărilor și a realizării unui program sau de explicațiile ghidului turistic, firma oferă servicii de turism începând stabilirea unui itinerariu, transport, serviciu de cazare și ghid profesional. Dacă aveți o latură mai aventuroasă, aveți la indemână o hartă a drumurilor unde puteți face o rezervare online și puteți luat legătura cu birourile locale ale firmei pentru orice informație.

Fig 2.2. Importanța site-ului

Veți ajunge să cunoașteți una dintre cele mai frumoase și deosebite zone ale României, Bucovina, cu toate formele ei de relief. Este situată în nord-estul Carpaților Orientali, deținând bogății imense, monumente ale naturii, rezervații naturale, monumente istorice și culturale; o regiune foarte bogată în mânăstiri, ctitorite încă din vremea lui Ștefan cel Mare, ori de mai târziu, pictate în vremea lui Petru Rareș.

Prezentarea zonei turistice Bucovina

Această pagină conține o priveliște de ansamblu a site-ului panoramic al Bucovinei, principalul scop al acestui site fiind promovarea minunatei zone a Romaniei, Bucovina, cu toate obiectivele, evenimentele desfașurate și istoria acestui superb loc.

Fig 2.3. Bucovina touristică

Bucovina este o regiune istorică ce are o suprafață de aproximativ 10.450 Km² ce acoperă zona învecinată orașelor Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, Vatra Dornei, dar și cu orașe din Ucraina, cum ar fi Zastravna, Vijnița și Starajineț. Regiunea Bucovinei este binecunoscută datorită mânăstirilor unice în lume, ctitorite de către foști domnitori (Ștefan cel Mare, Alexandru Lăpușneanu, Petru Rareș, ș.a), având fiecare dintre acestea culori specifice: Mânăstirea Moldovița-galben, Mânăstirea Sucevița-verde, Mânăstirea Voroneț-albastru, Mânăstirea Humor-roșu.

Pe lângă acestea, mai sunt prezentate pe această pagină a site-ului și alte obiective turistice ale Bucovinei ce merită vizitate:

Biserica Arbore

Cetatea de scaun a Sucevei

muzeul national al Bucovinei

muzeul de Științe naturale

casa memorială Mihail Sadoveanu

muzeul memorial Ciprian Porumbescu

muzeul Arta lemnului

Salina de la Cacica

rezervația naturala Călimani

cheile Moara Dracului

rezervația floristică Todirescu

rezervația Cinegetica Giumalău

rezervația floristică rachitisu glodu

parcul Gura Humorului

fonduri de pescuit

fonduri de vânătoare

arta țesăturilor

Meșteșugul olăritului în comuna Mărginea

Sărbători și evenimente:

hora Bucovinei

festivalul de Artă Medievală

festivalul toamna la voroneț

suitul oilor la munte

festivalul internațional de folclor

târgul de Paște.

Fig. 2.4. Atracțiile Bucovinei

Oferte și activități turistice din Bucovina

Este pagina în care se află oferta de activități turistice ce conțin evenimente, festivaluri, expoziții și lansări de carte la care turișii pot participa căpătând astfel o experiențe deosebite. Astfel au fost create de către consiliu local al județului Suceava o varietate de activități, cum ar fi:

manifestări culturale organizate de Centrul Cultural Bucovina:

-expoziții de artă plastică;

-concursuri;

-tabără tematică;

-concurs de interpretări folclorice;

Festivalul și Târgul handmade ce conține activități recreative;

Târgul Alimenta 2014 unde vor fi prezentate produse din carne, produse de panificație, produse agricole, produse ale meșterilor populari și produse tradiționale specifice regiunii;

Lansarea cărții ”Cuvinte despre noi” ce va avea loc la Biblioteca Bucovinei.

Fig.2.5 Activități 1

Fig 2.6. Activități 2

Program turistice în Bucovina

În conținutul acestei pagini, ce vine în sprijinul turistului, se regăsesc oferte cu pachete turistice ce conțin toate serviciile turistice, pornind de la cazare și alimentație, până la organizarea drumețiilor pentru vizitarea diferitelor obiective. Aceste pachete sunt create în mai multe variante ceea ce conferă avantajul satisfacției cerințelor tot mai diversificate ale turistilor.

Fig. 2.7. Program turistice în Bucovina

Ca orice site de turism, site-ul nostru are nevoie de promovare prin internet, lucru ce se poate efectua printr-un șir de principii de analiză a eficienței promovării.

Metodele de promovare a site-ului în mediul online ar fi:

Motoarele de căutare în internet. Aceasta este cea mai eficientă metodă pentru promovarea unui site;

O altă metodă este aceea de a analiza eficiența site-ului, ce poate fi determinată prin monitorizarea traficului pe site;

Viziune în context global.

CONCLUZII

Consider că strategia de promovare și marketing, ca un ansamblu, trebuie să fie bazată pe un studiu amănunțit al pieței, pe aprecierea produsului turistic și strategia generală de dezvoltare a turismului. În acelaș timp trebuie pun și turismul românesc ân contextul tendițelor mondiale și europene de evoluție care conțin: folosirea unor tehnologi și tehnici de marketing, de promovare și vânzarea din ce în ce mai complicate.

Ceea ce vreau să scot în evidență este faptul că nu există o prezență suficientă a pulicității audiovizuale, impactul acesteia atât asupra descoperirii potențialului turistic al României, cât și asupra neutralizării fenomenelor negative despre el. Ca o concluzie, se poate observa că promovarea ”liniștită”, fără să conțină diferite elemente șoc are un succes destul de limitat.

Resursele turistice, elemnte ale cadrului natural sau cultural au fost puse în valoare încă din cele mai vechi timpuri, chiar dacă intră aici numai apele minerale sau monumentele religioase din evul mediu sau antichitate care erau aducătoare de vizitatori. Valorificarea resurse turistice ale României trebuie să se facă precum orice alt domeniu economic.

Dezvoltarea și valorificare turismului trebuie să se facă în conformitate cu prevederile generale ale sistematizării complexe a teritoriului, care duc la o dezvoltare frumoasă a sectoarelor economice și să îmbine criteriile de eficență cu cele sociale.

În practică s-a dovedit că turismul românesc a avut o dezvoltare extensivă, fără o concepție omogenă care să includă toate tipurile de resurse turistice.

Promovarea turismului autohton trebuie să se facă printr-o comunicare concretă cu ajutorul imaginii din care să reiasă originalitatea produselor turistice românești, făcând un rezumat asupra însușirilor legate de potențialul turistic. Strategia promotională trebuie ajustată la specificul fiecărui pieței (interne și externe).

Sectorul turismului reprezintă una dintre cele mai importante sectoarea ale unei regiuni. Acest sector este generator de capital, duce la realizarea de locuri de muncă ăi formează imagine unei țări sau unei regiuni. Duce la o dezvoltare regională uluitoare și totodată duce la atragerea de investiții, sectorul tursimului dezvoltându-se în mod continuu.

Turismul virtual din România se află în dezvoltarea, însă față de multe țări din Europa și din lume, turismul virtual este destul de slab. Consider că firmele cu caracater turistic din România nu au înțeles încă cât este de importantă prezența pe piața virtuală și beneficiile ei.

Foarte multe firme din România nu au nici măcar un site de prezentare sau dacă au nu este destul de bine facut, pentru că acestea consideră că nu reprezintă o oportunitate și nu vor să aibă cheltuieli în plus pentru astfel de promovare. Firmele ar trebui să se bucure de aria de acoperire a internetului și să profite de ea, să facă investiții în ceea ce privește timpul și banii pentru a pune în valoare site-ul, care este viitorul industriei turismului.

Managerii firmelor turistice ar putea să ia ca exemplu modelele de dezvoltare a pieței virtuale a turismului din America, Europa de Vest sau Japonia și să le pună în aplicare pe plan național. Pentru ca sectorul turismului românesc să devină competitiv, atât pe plan național cât și pe plan internațional este obligariu să-și dezvolte piața virtuala care este viitorul industriei turismului.

O altă problemă este numărul foarte mic de oameni care utilizează internet în România dar și neexistența educației în acest sens. Deși foarte mulți români au conexiune la internet, la serviciu sau acasă, încă nu știu să caute informații folositoare.

Ceea ce este de subliniat însă, este că în era societății informaționale, în era digitală turismul trebuie să se adapteze noilor tehnologii. Astfel, potrivit unor studii elaborate de Institutul Internațional IPK, în anul 2012, mai mult de 30 milioane de europeni și-au rezervat destinațiile vacanțelor prin intermediul Internetului, dintre care aproximativ 8 milioane și-au procurate bilete în mod on-line. Se apreciază ca spre sfârșitul anului 2014, veniturile obținute la nivel mondial de pe urma turismului electronic se vor ridica la peste 40 miliarde EUR.

Activitățile caracteristice turismului electronic impun prezența turoperatorilor și a altor unități cu interes pentru turismului din spațiul virtual cu ajutorul unui portal specializat. Acest fenomen implică atât consumatorul de turism, cât și turoperatori.

Portalul de turism poate fi folosit la dezvoltarea afacerilor din domeniul turismului gratie mediului clar pe care îl dă colectivitatea de afaceri, acest lucru adunând componentele ce participă la activitățile din cadrul turismului, și anume furnizorii de servicii, agenții de turism și nu în ultimul rând utilizatorii de servicii și bunuri turistice dintr-un spațiu virtual, în WWW. Cei ce participă așa cum trebuie cu ajutorul instrumentelor caracteristice oferite de Internet, așa portalurile de turism oferă servicii tot mai diferite: pe lângă faptul că turiștii își pot rezerva online o vacanță, pot primi și informații utile cu ajutorul email-ului, iar plata se va face online, prin cărțile de credit.

Putem spune că utilizarea turismului electronic are o serie de implicații pentru vizitatori:

e-Informare – oferirea de informații prin intermediul broșurilor electronice, albume foto, îndrumător audio cu imagini fixe sau animate sau clipuri video, și chiar experiențele de călătorie cu ajutorul blogurilor sau chiar comunități virtuale;

e-Rezervare, este utilizat de cele mai multe ori în cadrul activității hoteliere, al transporturilor aeriene dar și pentru serviciile rent-a-car;

plata electronică, utilizatorii pot folosi diverse metode de plată pe Internet (cecuri electronice, bani digitali cărți de credit).

O problemă cu care se confruntă evaluarea impactului Internetului și World Wide Web-ului în segmental turismului este rata fenomenală de creștere. Statisticile se modifică zilnic. Totuși, o schimbare este clară – toți operatorii majori din sectorul touristic intră online.

O analiză interesantă este examinarea și clasificarea site-urilor turistice de pe Web în categorii generice bazate pe tipul companiilor care operează. De obicei, site-urile pot fi împărțite în cele operate de furnizorii de turism și cele operate de intermediari. Primul poate fi subdivizat în cele care funcționează pentru lanțurile internaționale majore și cele care funcționeză pentru companiile independente.

Majoritatea lanțurilor oferă un site central care are informații despre companie în general, și un motor de căutare, care îl face mai simplu de utilizat pentru potențialii clienți pentru a găsi produsul dorint. În cazul unui hotel, vizitatorii introduc locația și alte criterii (eventuale facilități) într-o pagină Web, iar site-ul oferă o listă de proprietăți care satisfac cerințele.

Profilele fiecărei companii pot fi normal afișate, putând avea descrieri textuale suplimentare de fotografii, disponibilitatea/prețurile și facilități de rezervare online, existând și o legătură prin email care oferă vizitatprului să ceară informații sau o formă online care accesează o bază de date și este capabilă să realizeze rezervări. Operatorii de turism individuali realizează site-uri mai diversificate, greu de găsit, care au doar câteva pagini statice Web, însă pot fi și site-uri inovative, eficiente și cuprinzătoare ale operatorilor mici.

BIBLIOGRAFIE

Băloi, I. C. , Managementul operațiunilor de turism note de curs

Mincu, R., Economia Turismului, Editura URANUS, București, 2001

M. Mitrache, Gestiune hotelieră – note de curs

Niculescu G., Răbonțu C., Surupăceanu M., Promovarea strategiilor de dezvoltare în turism, Editura Academica Brâncuși, Tg. Jiu, 2004

Nistoreanu, P., Economia turismului, Editura ASE, București, 2005

Popa, S., Comerț electronic – note de curs

Scrioșteanu, A., Economia turismului –note de curs

Turcu, D., Weisz, J., Economia turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008

Stănculescu, G., Mincu, C., Economie și gestiune în turism, Editura C.H. Beck, București, 2009

Snak, O., Baron, P., Economia Turismului, Editura Expert, București, 2003

http://www.firstwebdesign.ro

http://www.studentie.ro

http://www.scribd.com

http://ro.wikipedia.org

Ghid turistic, recomandări

http://www.supertoronto.cm

http://www.firstwebdesign.ro

Homepage Remag

http://www.ghid-html.info