Specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor [305025]
UNIVERSITATEA ”ALEXANDRU IOAN CUZA” [anonimizat]: [anonimizat]. univ. Niță Valentin
Iași, 2018
UNIVERSITATEA ”ALEXANDRU IOAN CUZA” [anonimizat] A TURIȘTILOR
Coordonator științific Absolvent: [anonimizat]. univ.Niță Valentin
Iași, 2018
INTRODUCERE
Dat fiind faptul că turimul se află într-o [anonimizat], dezvoltare, relaxare, mediul ambiant rămâne elementul care suferă cel mai multă în acest context.
Numărul de turiști cese află într-o continuă creștere pune în pericol capacitatea de primire a teritoriului respectiv resursele naturale din cadrul destinației turistice. Regenerarea resurselor este un proces de durată ce nu poate face față exigențele și cererii turiștilor.
[anonimizat] a [anonimizat] o modalitate nouă de turism și anume spre practicarea unui turism verde. În aceste condiții s-a dezvoltat o nouă ramură a [anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat], dar și asumarea responsabilității de către intermediarii și prestatorii de servicii turistice care participă la formarea serviciului în sine.
Turismul verde presupune formarea unei viziuni ecologice a turiștilor și orientarea comportamentului spre acțiuni și activități cu impact minim asupra mediului înconjurător. Totodată turismul verde presupune formarea turiștilor și oferirea unui ajutor în conștientizarea necesității de a consuma rațional resursele turstie oferind posibilitatea și generațiilor următoare să se bucure de acestea.
[anonimizat] a mediului.
Lucrarea de licență cu subiectul ” ORIENTAREA ECOLOGICĂ A TURIȘTILOR” are ca scop principal analiza comportamentului turiștilor într-o manieră ecologică și stabilirea prezenței viziunii și a orientării ecologice a turiștilor. Obiectivele operaționale care au contribuit la atingerea scopului principal sunt:
Ob.1 – [anonimizat];
Ob.2 – Determinarea acțiunilor îmtreprinse de către turiști pentru menținerea cadrului natural;
Ob.3 – Stabilirea motivației practicării ecoturimului de către turiști;
Ob.4 – Determinarea activităților ce prezintă interes pentru turiști în cadrul unei vacanțe ecologice
Ob.5 – Identificarea factorilor care pot determina orientarea ecologice a [anonimizat] o cercetare empirică cu privire la orientarea ecologică a turiștilor din mun.Bălți
Capitolul I COORDONATE CONCEPTUALE ALE TURISMULUI ECO prezintă defiirea și caracterizarea turismului verde, principiile de activare pornind de la nevoia implimentării unei noi direcții de dezvoltare. Respectiv, un alt aspect important în acest sens reprezntă profilul turismului și motivațiile de călătorie în scopul menținerii unui tursm durabil și sustenabil.
Capitolul II PREZENTAREA ARIEI DE CERCETARE reprezintă un capitol semi aplicativ în care este analizat potențialul turistic din regiunea de Nord a Republicii Moldova și o analiză a stadiului de dezvoltare a turismului verde la nivel internațional.
Capitolul III STUDIUL PRIVIND ORIENTAREA ECOLOGICĂ A TURISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA reprezintă o cercetare cantitativă cu privire la preferințele turiștilor cu privire la practicarea turismului verde și gradul de interes al turiștilor cu privire la practicarea turismului sustenabil.
Pentru atinerea scopului central al lucrării a fost aplicată o cercetare de tip cantitativă, iar metoda utilizată în acest sens a fost ancheta ce a permis investigarea avansată a fenomenului.
În urma aplicării metodei s-a obținut o serie de date cu privire la factorii care pot determina turiștii să practice ecoturismul, motivele care le influențează să opteze pentru un sejur cu caracter ecologic, tipurile de cazări practicate în cazul unui sejur de tip ecologic, activitățile desfășurate precum și atitudinea turiștilor față de ecoturism.
Datele obținute au sensibilizat gradul de cunoaștere a fenoemnului și au permis propunerea unor măsuri specifice pentru formarea unei viziuni și conștiințe ecologice a turiștilor, respectiv încurajarea formelor de turism ce sprijină direcția respectivă.
În concluzie, e de remarcat că se simte necesitatatea dezvoltării turismului într-o manieră durabilă în scopul minimalizării gradului de poluare a mediului înconjurător.
CAPITOLUL I COORDONATE CONCEPTUALE ALE TURISMULUI ECO
1.1 Turismul verde și ecoturismul forme ale orientării ecologice ale turismului
O dată cu dezvoltarea mijloacelor de transport și a capacității de călătorie a turiștilor, turismul a devenit o activitate practicată din ce în ce mai mult, iar destinațiile care păreau dificile de vizitat au devenit accesibile și prezentau un interes sporit. Acest fapt a influențat starea mediului înconjurător și a determinat inițierea unei nevoi de modificare a conștiinței și comportamentului turistului față de natură. Instabilitatea Planetei și caracterul epuizabil al resurselor naturale au reprezentat premise de bază a orientării turiștilor spre practicarea unei noi forme de turism și anume ecoturismul.
Numărul de turiști în creștere care sunt interesați de vizitarea unor zone sensibile din punct de vedere natural ar fi una dintre premisele care au determinat apariția unei noi forme de turism întrucât pot contribui la degradarea mediului.
În altă ordine de idei, în urma interacțiunii dintre turiști și populația locală respectiv mediul local, cel din urmă poate suferi modificări semnificative ca urmare a manifestării unui comportament iresponsabil. Relaționarea turiștilor poate influența modificarea valorilor și a mediului autohton creat, fapt ce nu este binevenit, întrucât specificul fiecărei localități este unic prin tradiții, obiceiuri, credințe, valori, idealuri, etc. Fiecare ecosistem și zonă se caracterizează prin elemente specifice ce fac obiectul vizitei și trebuie păstrate.
În detrimentul faptului că turismul este o activitate producătoare de venit, în special în unele zone turistice care se bucură de potențial se cere monitorizarea fluxului de turiști pentru a evita depășirea capacității de primire a teritoriului și poluarea masivă a mediului înconjurător. Acest fapt este necesar pentru echilibrarea situației resurselor naturale pe de o parte și respectarea unor condiții pentru evitarea depășirii limitii capacității, dar și pentru menținerea unui confort din punct de vedere turistic.
Ecoturismul reprezintă acea formă de turism care are ca obiect gestionarea resurselor, păstrarea ecosistemelor și minimilizarea efectului negativ asupra mediului înconjurător. Consumul irațional de resurse ar putea pune în pericol vitalitatea acestora, dar și a stării comunității locale.
Potrivit Conservation Management Area, ecoturismul reprezintă o formă de turism ce are un impact negativ redus asupra mediului înconjurător ce are ca obiectiv valorificarea, păstrarea și conservarea resurselor naturale. În acest mod, ecoturismul pune accent pe durabilitate și continuitate. A fi durabil presupune a rezista în timp indiferent de influența factorilor de mediu, obiectiv urmărit de ecoturismul.
În viziunea Uniunii Mondiale pentru Conservarea Naturii, ecoturismul reprezintă o călătorie conștientă și responsabilă către zonele sensibile din punct de vedere natural ce are ca scop cunoașterea și aprecierea resurselor naturale și culturale. Respectiv ecoturismul este forma turistică ce are ca rezultat obținerea de beneficii la nivel local și se caracterizează printr-o implicare socio-economică puternică.
Asociația de Ecoturism din România a definit ecoturismul ca o modalitate de călătorie în care scopul principal reprezintă aprecierea și observarea naturii, tradițiilor și obiceiurilor locale. În acest sens, principalele caratersitici ce descriu specificul ecoturismului sunt reprezentate în cadrul figurii 1.1
Potrivit figurii 1.1 ecoturismul susține călătoriile și deplasările turiștilor în măsura în care aceștia au un impact negativ redus asupra mediului înconjurător, diminuând în acest mod influența umană și protejând resursele naturale asigurând continuitatea fenomenului în sine.
Figura 1.1 Condiții ale ecoturismului
Sursa: Carmen Boghean, Florin Boghean, Ecoturismul – model de valorificare durabilă a resurselor turistice
În viziunea lui Puiu Nistoreanu, ecoturismul poate fi desfășurat în zone sensibile din punct de vedere natural. Practicarea acestei forme de turism este provocată de dorința de cunoaștere a culturi ilocale și a resurselor existente dintr-o anumită arie protejată, iar dezvoltarea acestei forme de turism este condiționată de necesitatea conservării resurselor naturale.
În această ordine de idei, ecoturismul presupune o implicare activă din punct de vedere naturist ce are ca misiune protecția mediului înconjurător și reducerea impactului și contactului uman cu natura prin combaterea poluării mediului.
Conținutul ecoturismului se reflectă prin prisma principiilor ce prezintă esența, caracterul și liniile de dezvoltare a formei respective de turism. În acest sens, principalele principii care fundamentează activitatea turistică în stil ecologic sunt:
Activitatea turistică se petrece într-un cadru natural și se axează pe experiența pe care turistul a dobândit-o în urma interacțiunii cu natura;
Ecoturismul reprezintă o modalitate de înțelegere, protecție, apreciere a naturii și a culturii;
Ecoturismul urmărește dezvoltarea durabilă și conservarea naturii oferindu-le și viitoarelor generații posibilitatea de a se bucura de aceleași beneficii;
Dezvoltarea durabilă a localității urbane prin practicarea turismului eco prin îmbunătățirea nivelului de trai a populației ca urmare a implicării acestora la desfășurarea activității turistice;
Urmărirea reducerii impactului negativ asupra mediului înconjurător și menținerea unei relații om-natură echilibrată;
Oferirea turiștilor posibilității trăririi unei experiențe unice prin prestarea unui serviciu turistic în concordanță cu așteptările și nevoile acestora;
Dezvoltarea respectului față de mediul ambiental și local cu care turistul interacționează.
Analizând aspectele evocate, ecoturismul reprezintă forma de turism ce pune accent pe armonizarea relației om-natură, promovarea valorilor și culturii autohtone într-o manieră durabilă.
Figura 1.2 Elementele componente ale ecoturismului
Sursa: Puiu Nistoreanu, Indistructibila relație turism – dezvoltare durabilă
În altă ordine de idei e de remmarcat faptul că ecoturismul include un ansamblu de elemente componente, iar cele naturale sunt de bază. În ciuda acestui fapt, ecoturismul reprezintă un curent de manifestare, o direcție specifică unui număr restrâns de persoane, o formă turistică ce acoperă doar un mic segment din întreaga piață turistică. Pe lângă acest fapt e de remarcat ecoturismul presupune o îmbinare dintre elemente naturale, culturale, rurale, o îmbinare și un echilibru între latura naturală și umană.
E de remacat faptul că ecoturismul reprezintă o formă superioară de turism întrucât pune accent pe conștiință, pe dorința de a ajuta Planeta, de a ocroti și a conserva potențialul existent, pe armonie și înțelegere. Ecoturismul ca și formă turistică a apărut ca rezultat al unui comportament iresponsabil față de mediu și a unei atitudini neglijente față de resursele naturale. Contactul direct al turistului cu natura favorizează înțelegerea importanței mediului înconjurator contribuind în acest mod la dezvoltarea mediului de trai a localității gazdă.
Figura 1.3 Poziționarea ecoturimului
Sursa: Lorant David, Worldwide Hospitality and Tourism Themes, Worldwide Hospitality and Tourism Themes, Vol. 3 No. 3, 2011
Ecoturismul ca și fenomen și direcție de dezvoltare a turismului a fost studiat de către Organziația Mondială a Turismului, iar anul 2004 a fost declarat Anul Ecoturismului. În acest sens, au fost studiate principalele obiective ale acestei forme turistie, și anume:
Conștientizarea necesității conservării patrimoniului cultural și natural;
Îmbunătățirea standardelor comunității locale de a trăi în zonele rurale și cele protejate de stat;
Promovarea dezvoltării sustenabile a turismului ca și o modalitate aducătoare de beneficii;
Răspândirea tehnicilor și metodelor de management al ecoturismului;
Sprijinirea schimburilor de experiență;
Dezvoltarea unui marketing fiabil și sănătos;
Promovarea atingerii stadardelor de calitate de totți participanții la prestarae serviciului turistic;
Figura 1.4 Esența conținutlui ecoturismului
Sursa: Nicolae Platon, Dezvoltarea ecoturismului în ariile protejate
În altă ordine de idei, esența ecoturismului poate fi sesizată prin realizarea diferenței între conținutul destinației turistice și a destinației ecoturistice. Analiza este prezentată în cadrul tabelului 1.1
Tabel 1.1 Diferența dintre destinația turistică și destinația ecoturistică
Analizând datele tabelului 1.1 se remarcă faptul că spre deosebire de destinația turistică, destinația ecoturistică pune accent pe promovarea unei imagini eco și verzi, pe relația om-natură și protecția zonei vizitate, pe când destinația turistică pune accent nemijlocit pe produsul turistic în sine, pe componentele ce formează serviciul integru făcând abstracție de carcaterul ”verde” și durabilitatea fenomenului. În cel din urmă caz, nevoia și satisfacția clientului este primordială și trebuie atinsă cu orice scop indiferent de urmări și efecte.
Un aspect important în definirea și înțelegerea ecoturismului reprezintă poziționarea acestei forme pe piață turistică. E de remarcat că ecoturismul conform conținutului pe care îl prezintă se regăsește aria turismului susținut. Poziționarea este prezentată în cadrul figurii 1.4
Figura 1.5 Poziționarea ecoturismului pe piața turistică
Sursa: Manuela Rodica Gogonea, Posibilități de integrare a produsului turistic rural pe piața turistică europeană
Analizând datele figurii 1.5 se observă faptul că în ciuda faptului că ecoturismul face parte din cadrul turismului natural, acesta se regăsește și în cadrul turismului rural și celui cultural întrucât pune accent pe păstrarea tradițiilor și datinilor, dar și a mediului autohton. Spre deosebire de turismul de adventură, ecoturismul are un caracter pasiv bazat pe cunoaștere și observare.
În concluzie e de remarcat că ecoturismul reprezintă o alegere în sine, o direcție de dezvoltare și un mod de manifestare a unei atitudini grijulii față de mediul înconjurător valorificând în același timp potențialul turistic din cadrul zonei turistice prin implicarea populației locale, cât și păstrarea și instalarea unui echilibru dintre nevoia de a călători și caitatea resurselor naturale.
1.2 Analiza profilului turistului ecologic
Dat fiind faptul că ecoturismul reprezintă o modalitate de călătorie ce implică manifestarea unei atitudini conservatoare și grijulii față de mediul înconjurător, profilul turistului ce practică această formă de turism se caracterizează printr-un specific deosebit. În aceșați timp, la nivel internațional s-a observat o creștere senificativă a numărului de turiști care adoptă și manifestă un comportament atent în ceea ce privește practica de călătorie. Conform unui studiu realizat de către The International Ecotourism Society se observă că la nivel european 20% – 30% dintre călători conștientizează necesitatea practicării turismului sustenabil, 10% – 20 % dintre turiști optează pentru o ofertă turistică”verde”, iar 5%-10% dintre turiști achiziționează vacanțe axate pe turismul verde. În Germania, 42% dintre turiști cred că este deosebit de important cazarea ecologică. Iar un studiu din S.U.A, Marea Britanie și Australia a demonstrat că 70% dintre turiști sunt predispuși să achite mai mult de 150$ pentru cazare într-un hotel ce are o viziune ecologică. Analizând aceste aspecte se observă o predispoziție a societății spre durabilitate, conservarea resurselor și grija pentru mediul înconjurător. În acest context, forma cea mai reprezentativă de turism este agroturismul și ecoturismul.
Unul dintre elementele care pot descrie profilul turistului ecologic reprezintă motivația de călătorie. Această variabilă permite stabilirea motivului sau impulsului interior ce-l determină pe turist să practice ecoturismul. Dat fiind faptul că ecoturismul reprezintă o orientare verde și ecologică de călătorie, principala motivație este de a interacționa cu natura. Natura prin ecosistemele sale îi oferă posibilitatea cunoașterii florei și faunei, fapt important în special pentru persoanele interesate de acest domeniu.
Un alt motiv de călătorie ce-l influențează pe turist să se implice într-o astfel de călătorie reprezintă dorința de detașare, relaxare și găsirea unui refugiu în mijlocul naturii. Dat fiind faptul că mediul se află într-o continuă dezvoltare și schimbare, iar cantitatea de informații crește exponențial, stresul zilnic se află la o limită superioară motiv din care îl condiționează pe turist să ia o pauză într-un loc lipsit de gălăgie. În acest sens, liniștea reprezintă motivul principal pentru care turistul ar putea opta pentru ecoturism ca și formă turistică.
O altă parte a ecoturismului reprezintă aspectul cultural, motiv din care este de menționat că dorința de a interacționa direct cu localnicii și aflarea istoriei, tradițiilor și obieciurilor direct de la sursă reprezintă un factor motivator care ar determina turiștii să adopte un comportament ecologic. În acest sens, ecoturismul reprezintă forma de turism care are ca obiectiv înlăturarea barierii dintre turist și localnici oferindu-le posibilitatea să învețe și să observe direct acumulând în aces mod o experiență vie și memorabilă. Cunoașterea și urmărirea directă a fenomenului prezintă un interes pentru turist. Cu cât activitățile presupun implicarea turistului în viața de zi cu zi cu atât crește interesul față de loc, oameni și activitate maximizând emoțiile și senzațiile turiștilor.
Activitățile în aer liber, socializarea și cunoașterea unor noi oameni reprezintă alte motive ce determină practicarea ecoturismului. În acest sens, ecoturismul nu este doar o formă turistică dar un curent de dezvoltare a domeniului axat pe comunicare, împărtășire a propriei experiențe, interacțiune și evenimente colective. Totodată, ecoturismul devine un mijloc de lărgire a ariei de cunoaștere, realizarea unui schimb de experiență între generații. Astfel, datorită ecoturismului se poate afla mai multe date despre origini dezvoltând îna cest mod patriotismul, spritul civic și dragostea față de neam. În altă ordine de idei, ecoturismul ajută la realizarea unui schimb de experiență între culturi și oferă posibilitatea comparării unor evenimente, stabilirea asemănărilor și deosebirilor între acestea.
Figura 1.6 Motivația turiștilor de a alege ecoturismul
Sursa: Lucrețiu Dancea, Iuliana Merce, Conceptele de turism, dezvoltare rurală și ecoturism în Uniunea Europeană
Dat fiind faptul că ecoturismul reprezintă o formă de turism ce are ca obiectiv principal protejarea resurselor și a zonelor turistice, unul dintre principalele motive care le determină pe turiști să călătorească este promovarea acestui stil de viață ”verde”, dar și posibilitatea refacerii într-un mediu nepoluat.
Un alt aspect în ceea ce privește profilul turistului reprezintă activitățile ce pot fi practicate și fac obiectul turismului. Dat fiind faptul că ecoturismul pune accent pe natură și comunitate, turistul dispune de o gamă variată de activități printre care pot fi amintite: observarea și cercetarea ecosistemelor, vizitarea parcurilor și a ariilor protejate, activități sportiv și cu caracter de aventură, respectiv activități ce valorifică cultura și istoria ariei. Astfel, turiștii care practică ecoturismul au un stil de viață dinamic și sunt în căutarea unui ansamblu de activități ce vor stârni interesul, atenția, curiozitatea și dorința de implicare a turistului la viața comunității locale.
Un alt aspect ce dezvăluie trăsături despre profilul ecoturistului reprezintă modalitățile de cazare preferate de către aceștia. Potrivit studiului realizat de Melinda Candea, turiștii care practică ecoturismul nu pun accent pe comoditate și confort în timpul sejurului, iar principalele forme de cazare sunt: motelul, pensiunea, cabana, cortul. Analizând aceste forme de cazare este de remarcat că fiecare în parte îi oferă câte un avantaj vizibil. Spre de exemplu, cortul este cea mai flexibilă modalitate de cazare și cel mai puțin costisitoare, astfel turistul poate înnopta în orice loc preferabil integrându-se complet în cadrul naturii. Cabana și pensiunea sunt modalități mai costisitoare de cazare, dar care păstrează specificul, atmosfera și elementele cadrului local.
În același timp, alegerea unității de primire turistică nu trebuie realizată ținând cont doar de numărul de stele, amplasare, tipul camerei și facilitățile incluse. Actualmente, criteriile de alegere a unui hotel, în special în cazul practicării ecoturismului s-au modificat. Momentan, din ce în ce mai multe lanțuri hoteliere se preocupă de impactul activității desfășurate asupra mediului, iar politicile hotelului au devenit criterii importante de alegere în special în cazul ecoturismului. Din acest motiv, hotelurile au devenit mai atente în ceea ce privește politica de mediu. Dacă pentru unii turiști așternutul lăsat pe pat de la o zi la alta este o dovadă a lipsei de curățenie, alții respectă grija hotelului pentru reducerea consumului de energie prin schimbarea mai rară a lenjeriei și a prosoapelor în timpul sejurului unui om.
Datorită curentului eco, au fost construite hoteluri sustenabile și durabile prin utilizarea unor materiale ecologice, iar sistemele interne de funcționare interne sunt eco. Un hotel din Canada, de exemplu, folosește pentru încălzire energie geotermală. Acest gen de încălzire reduce emisiile de CO2 cu aproximativ 430 de tone pe an.
Un alt aspect în acest sens este și atitudinea turistului față de mediu. În ajutorul turistului vin unele platforme online care îi ușurează alegerea turistului în ceea ce privește alegerea unității de primire turistice. Un exemplu în acest sens este site-ul environmentallyfriendlyhotels.com turiștii responsabili pot alege hotelul conform facilităților verzi pe care le oferă.
E de remarcat că în România primul hotel care a obținut certificarea ecologică a fost TUV Rheindal, care a investit aproximativ 13 mln euro pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor și al energiei.
O altă practică de încurajare a ecoturismului promovată de către hoteluri reprezintă oferirea de reduceri pentru turiștii care utilizează trenul
În ceea ce privește nemijlocit profilul turistului s-a realizat un studiu pe piață nord americană care au stabilit că cei mai mulți dintre turiști adepți ai ecoturismului au o vârstă cuprinsă între 35 – 54 ani, cu un nivel al veniturilor ridicat, cu un nivel de educație peste medie, deobicei suporteri sau membri a unor organiații.
Deseori, durata medie a unui sejur potrivit studiului realizat variază între 8 – 14 zile, iar 26% dintre turiști prefer să cheltuie în mediu pentru o vacanță între 1000 – 1500 USD. Componența grupului este o altă variabilă de interes. E de remarcat faptul că 60% dintre turiști preferă să călătorească împreună cu partenerul, 15% călătoresc împreună cu familia și doar 13% preferă singurătatea.
1.3 Nevoia practicării turismului verde în condițiile poluării globale
La nivel internațional se observă o creștere exponențială a numărului de turiști ceea ce are ca efect direct degradarea mediului înconjurator ca urmare a deplasărilor și vizitării destinațiilor turistice. Respectiv, numărul de turiști a crescut de la 950 mln turiști în anul 2015 la 1186 mln în anul 2015. Această creștere a intensificat procesul de poluare a mediului înconjurător. Dezvoltarea mijloacelor de transport, în special al celui avia a determinat o poluare masivă a aerului. Astfel, pentru un zbor din Londra până în China se emit 4,2 tone CO2.
Conform studiului realizat de Blamey, se înregistrează o cerere turistică semnificativă pentru turiști, iar 71% dintre turiști ce sunt interesați de natură sunt originari din Europa, și anume Germania, Norvegia, Elveția și Finlanda, în detrimentul turiștilor originari din Canada și Statele Unite.
În acest context, se resimte necesitatea reducerii impactului uman asupra mediului înconjurător, utilizarea unor mijloace adiacente de tranport și cazare menținând și în continuare interesul și deplasările turiștilor într-un mod durabil.
În acest sens, ecoturismul fiind numit și ”turismul naturii” își raportează activitatea la principiile ecologice. Fiind practicat de un segment îngust de turiști, ecoturismul include acțiuni responsabile atât din partea turistului, cât și a prestatorilor serviciului turistic.
În esență nevoia turismului este condiționată pe de o parte de starea generală a mediului înconjurător care se află într-o criză de ecologie, fiind puternic afectată de amprenta umană , cât și de nevoia turistului de a cunoaște și de a face turism. În acest sens, ecoturismul apare ca un mijlocitor și o pârghie de echilibru între nevoia superioară a turistului și nevoia Planetei de a fi protejată.
În altă ordine de idei, nevoia ecoturismului s-a resimțit și în mare parte în urma desfășurării campaniilor de publicitare despre un mod sănătos de viață, dorința de integrare într-un mediu nealterat și proaspăt, efectul industriei de film în care apare aceeași ideie centrală dar și imagini ale naturii nedescoperite de om, etc. Dezvoltarea domeniului științific și în special al botanicii la fel au condiționat necesitatea aprofundării cunoștințelor despre natură, iar turistul în acest sens devine principala sursă de cunoaștere.
Poluarea fonică, în special în centrele urbane dezvoltate, reprezintă unul dintre motivele principale care au condiționat necesitatea deplasării turiștilor în medii lipsite de zgomot. Actualmente, stresul a devenit un element prezent în viața de zi cu zi, motiv din care turiștii sunt în căutarea găsirii unor noi metode de destindere.
Nevoia practicării ecoturismului se datorează și caracterului epuizabil al resurselor și consumului nerațional. În ultima perioadă s-a observat o irosire exagerată și nechibzuită a resurselor de mediu. Regenerarea resurselor este un proces de durată, iar în condițiile în care ritmul de utilizare va fi identic, generațiile viitoare vor fi lipsite de aceeași posibilitate de a savura resursele naturale. Din acest motiv s-a pus accent pe promovarea unui turism sustenabil și durabil regăsit în ecoturism.
În altă ordine de idei, datorită impactului pentru care îl are asupra mediului încojurător, dar și a stării turistului se cere dezvoltarea și sprijinirea ecoturismului prin respectarea unui șir de condiții, și anume:
Inventarierea resurselor actuale și a potențialului existent și a modalităților de valorificare a resurselor;
Stabilirea piețelor de desfacere și a produselor turistice ce sunt conforme tendințelor de dezvoltare a ecoturismului;
Determinarea unor planuri și personalizarea modului de dezvoltare a fiecărui produs;
Organizarea unor acțiuni de masă de dezvoltare a produselor turistice;
Stabilirea instituțiilor care vor sprjini dezvoltarea ecoturismului
Realizarea acțiunilor de post evaluare a fenomenului;
În concluzie e de remarcat faptul că ecoturismul reprezintă un trend ce se evidențiază din ce în ce mai mult pe piață turistică, practicat în special de turiștii care resimt o nevoie stringentă de regăsirea fizică și psihică într-un mediu nepoluat și depărtat de mediul mecanizat și industrializat în care stresul este un factor extern lipsit de importanță. Practicarea ecoturismului izvorăște din impactul negativ al omului asupra mediului înconjurător, motiv din care urmărește reducerea efectelor negative și conservarea resurselor naturale și culturale. Practicarea ecoturismului îmbunătățește nu doar starea de bine a mediului înconjurător dar contribuie și la îmbunătățirea situației financiare a comunităților locale care prestează servicii turistice prin implicarea populației autohtone, obținând în acest mod o majorare a calității vieții.
CAPITOLUL II PREZENTAREA ARIEI DE CERCETARE
Natura a devenit făptașă la orice cucerire umană și descoperire, dar este neglijată prea mult de raționalul piramidei viețuitoarelor. Utilizarea irațională a resurselor, consumul exagerat, utilizarea necorespunzătoare, industrializarea masivă, dezvoltarea mijloacelor de transport, fluxul intens de călători și alte aspecte au contribuit la dezichilibrarea mediului natural și punerea acestuia în pericol. Impactul uman este vizibil asupra mediului natural, motiv din care s-a simțit nevoia implimentării unor măsuri de protecție și conservare a resurselor existente. Acest fapt se regăsește în prim plan în conștientizarea nevoii de a trăi într-un mediu curat, nepoluat și oferirii posibilității generațiilor viitoare utilizării resurselor prezente.
În ciuda acestui fapt turismul rămâne o activitate ce prezintă interes pentru turiști, dar se simte nevoia orientării și practicării unui turism durabil, cu un impact negativ redus asupra mediului înconjurător.
În acest context se cere analiza indicatorilor ce reflectă starea mediului înconjurător și argumentării necesității și importanței ecoturismului pentru atingerea unei stări de echilibru a relației mediu – turism – dezvoltare umane.
În Republica Moldova, ecoturismul reprezintă o direcție de dezvoltare a turismului cu un potențial natural și cultural sporit ce necesită a fi valorificat și sprijinit de localitățile locale și naționale. Respectiv necesitatea practicării ecoturismului se reflectă nu doar în starea generală a mediului înconjurător, dar și în cadrul indicatorilor ce reflectă starea acestuia la nivel național. Analiza indicatorilor de mediu este prezentată în continuare.
2.1 Analiza indicatorilor de mediu
Fondul funciar și fondul silvic
Unul dintre indicatori care reflectă potențialul natural reprezintă starea fondului funciar reprezentat prin suprafața terenurilor ce sunt destinate protecției mediului. Datele sunt reflectate în cadrul tabelului 2.1
Tabel 2.1 Fondul funciar, la 1 ianuarie
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Analizând datele tabelului 2.1 și a figurii 2.1 se observă o creștere semnificativă a suprafeței destinate protecției mediului înconjurător, astfel se simte o majorare de la 444.1 în anul 2008 ha la 451 ha în anul 2017. Totodată cea mai mare suprafață protejată a fost înregistrată în anul 2016, și anume 451,7 ha. În aceeași ordine de idei se remarcă că fenomenul este instabil, astfel se înregistrează de la un an la altul fluctuații în ceea ce privește dinamica suprafeței protejate.
Figura 2.1 Dinamica suprafeței terenurilor destinate protecției mediului
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
În mare parte, fenomenul are un trend ascendent ce semnifică o conștientizare a importanței resurselor naturale pentru om, biodiversitate și a vieței în general și tendința de a lua măsuri de precauție și de protejare a resurselor naturale. Acest fapt reprezintă o condiție necesară și creează un cadru favorabil pentru dezvoltarea ecoturismului în Republica Moldova.
Un alt indicator ce reflectă orientarea turismului moldovenesc spre ecoturism reprezintă gradul de împădurire a teritoriilor și a suprafeței terenurilor acoperite cu păduri. Datele sunt prezentate în cadrul tabelului 2.2 și în figura 2.2
Tabel 2.2 Indicatorii principali ai fondului forestier
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Analizând datele tabelului 2.2 se observă faptul că suprafața terenurilor acoperite cu păduri a crescut de la 297,7ha în anul 2005 la 378,1ha în anul 2016.
Aceeași serie de date se reflectă și în cadrul figurii 2.2 ce prezintă gradul de împădurire a teritoriului Republicii Moldova în dinamică. Analizând datele reprezentate în cadrul figurii se observă că cel mai mic nivel de împădurire este înregistrat în anul 2005, în momentul în care defrișările erau un proces frecvent. Spre deosebire de anul de bază, în anul 2010 se înregistrează o creștere a gradului de împădurire, de la 8.8 în anul 2005 la 11,1 în anul 2010. Acest fapt se poate datora implimentării proiectelor europene în ceea cce privește protecția mediului, programelor de sprijinire și dezvoltare a turismului în Republica Moldova, dar și a curentului de protecție a mediului înconjurător promovat de spațiul european.
Figura 2.2 Dinamica gradului de împădurire a suprafeței Republicii Moldova în perioada 2005 – 2016
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Opusul fenomenului de împădurire reprezintă fenomenul de defrișare, un factor ce influențează negativ dezvoltarea ecoturismului. Datele sunt prezentate în cadrul tabelului 2.3
Tabel 2.3 Taieri de păduri (ha)
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Potrivit datelor prezentate în cadrul tabelului 2.3 se observă o creștere a suprafeței de păduri ce sunt defrișate. Astfel suprafața de păduri ce au fost tăiate a crescut de la 19022 ha în anul 2005 la 25041 ha în anul 2016. Creșterea suprafeței de tăiere cu 6019 ha lasă o amprentă negativă asupra mediului înconjurător punând în pericol calitatea mediului în general, dar și calitatea aerului în particular, resurselor disponibile și capacității de dezvoltare armonioasă a mediului.
Defrișarea ca și fenomen negativ al stării mediului înconjurător pune în pericol dezvoltarea ecoturismului, dar în același timp accentuează necesitatea implimentării și sprijinirii formei respective de turism.
O altă categorie de indicatori ce descriu starea mediului înconjurător reprezintă indicatorii ce indică gradul de elimenare a deșeurilor și a substanțelor toxice.
Formarea și utilizarea deșeurilor
Unul dintre principalii indicatori din categoria respectivă reprezintă deșeurile existente la nivel de republică. Datele sunt prezentate în cadrul tabelului 2.4
Tabel 2.4 Deșeuri toxice
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Analizând datele tabelului 2.4 se observă faptul că cantitatea de deșeuri existente se află într-o continuă creștere, iar cantitatea de deșeuri acumulate reprezintă un pericol pentru calitatea vieții în general, a stării mediului înconjurător, a stării de bine a turiștilor.
E de remarcat faptul că cantitatea de deșeuri formate a crescut cu 2019 unități în anul 2016 (9916 unități) comparativ cu anul 2005 când volumul total de deșeuri existente a constituit 7897.
În aceeași ordine de idei, analizând volumul de deșeuri existente în anul 2005 și anul 2010 se observă o diminuarea a cantității existente, fapt ce se poate datora implimentării unei gestionări mai bune a deșeurilor. În detrimentul acestui fapt se remarcă o creștere cantității formate, fapt ce se poate datora îmbunătățirii calității vieții, capacității de cumpărare, creșterii veniturilor, etc.
Figura 2.4 Dinamica cantității de deșeuri existente în perioada 2005 – 2015 în profil teritorial
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Un factor impotant al formării deșeurilor și a poluării mediului reprezintă activitatea agenților economici, respectiv gradul de industrializare. Datele ce prezintă nivelul substanțelor poluante degajate sunt prezentate în cadrul figurii 2.5
Analizând datele figurii 2.5 ce reflectă gradul de degajare de către agenții economici a substanțelor poluate se observă indicatorul se află într-o descreștere. Acest fapt se poate datora politicilor de mediu impuse de către Comisia Europeană, a standardelor de respectare a mediului ISO 14001 ce sunt obligatorii a fi respectate. Acest fapt reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător și creează condiții de promovare a spiritului ecologic.
Figura 2.5 Degajarea substanțelor poluante de către sursele staționare ale agenților economici
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Protecția aerului atmosferic
Calitatea aerului atmosferic reprezintă o altă componentă ce reflectă starea mediului înconjurător. Datele cu privire la acest aspect sunt prezentate în cadrul figurii 2.6
Figura 2.6 Degajarea substațelor poluante în aerul atmosferic de către transportul auto
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Dat fiind faptul că în ultima perioadă mijlocul de transport auto a devenit unul dintre cele mai acceptate și utilizate de către turiști pentru a călători datorită consumului redus, confortului în timpul deplasării dar și a timpului de deplasare, se cere analiza impactului asupra mediului înconjurător.
Analizând datele figurii 2.6 se observă că cantitatea de substanțe poluante degajate de către transportul auto este în creștere ce se datorează creșterii numărului de autovehicule, respectiv se simte nevoia puternică a turiștilor de a dispune de un mijloc de transport propriu.
În detrimentul acestui fapt, analizând situația anilor 2016 comparativ cu anul 2013 se observă o descreștere a substanțelor poluante de acest tip de mijloc de transport. Acest fapt se poate datora dezvoltării industriei avia, scăderii tarifului la bilete de avion, accesibilizarea unor destinații turistice de la distanță și vizitarea acestora într-un timp mai redus. În același timp, reducerea substanțelor ncive în aer se datorează dezvoltării industriei constructoare de mașini și optimizarea motoarelor, în cazul transporturilor auto cel mai nou motor cu un grad redus de poluare fiind euro 6.
Utilizarea apei
Calitatea apei reprezintă un factor vital al unei evoluții armonioase a biodiversității, motiv din care se cere analiza acestui aspect. Datele sunt prezentate în cadrul tabelului 2.6
Tabel 2.5 Evacuarea apelor reziduale
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Analiza datelor tabelului 2.5 ne prezintă un tablou general al calității apei. Este de remarcat că calitatea apei a scăzut semnificativ în anul 2016 comparativ cu anul 2005. Acest fapt denotă un consum irațional, dar și lipsa unui sistem de purificare a apei și a capacității de gestionare și monitorizare a procesului de repartizare a apei. Acest fapt reprezintă un prilej și o necesitate de a practica ecoturismul în scopul implimentării unor măsuri de îmbunătățire a calității apei în particular, dar și menținerii biodiversității. Cu atât mai mult că apa reprezintă resursa naturală de bază ce asigură viața și continuitatea, ecoturismul este un mijloc de suportarea unor modificări în ceea ce privește normele de conduită și prețuirea existenței resursei.
Sumarizând aspectele analizate și enunțate, mediul natural din cadrul Republicii Moldova are nevoie de implementarea unei strategii de îmbunătățire a stării generale, protejării și conservării resurselor existente în scopul echilibrării relației om – mediu și valorificării potențialului existent.
Analiza infrastructurii turistice
Cunoașterea infrastruturii turistice va permite obținerea unei viziuni de ansamblu cu privire la capacitatea de primire, specificul și nivelul calității a prestării serviciului de cazare. În continuare se va prezenta o descriere a celor mai recunoscute pensiuni și agropensiuni.
Potrivit studiului realizat de către Lonely Planet, Moldova este „the number 1 off the beaten path travel destination in Europe”. Existența unui potențial și o poziționare reprezintă avantaje puternice ce trebuie utilizate în ceea ce privește dezvoltarea sectorului hotelier în special și a turismului în general.
Potrivit Agenției Naționale a Turismului pe teritoriul Republicii Moldova activează aproximativ 30 de pensiuni turistice și agroturistice, 22 de vile turistice și 8 sate de vacanță.
Pensiunea agroturistică „Eco-resort Butuceni” se află în satul Butuceni din raionul Orhei. Această pensiune se află în Complexul muzeal Orheiul Vechi. Satul Butuceni este situat la 54 km de Chișinău și la 18 km de orașul Orhei. Succesul acestei pensiuni agroturistice se datorează în primul rând proprietarilor, iar în al doilea rând este faptul că în apropiere se află Complexul Orheiul Vechi. Căsuțele pentru turiști amenajate în stil rustic, o gospodărie țărănească cu animale și păsări, două beciuri cu produse locale și vinuri, o bucătărie, un cuptor tradițional cu lemne, un restaurant, terase rustice acoperite sau sub cerul liber, foișor în grădină, piscină în aer liber, jacuzzi, saună, zonă de agrement, sală pentru petreceri, conferințe și seminare, echipament de tenis de masă, precum și o zonă confortabilă de relaxare decorată cu obiecte tradiționale de artă și meșteșugărit, parcare gratuită.
Pensiunea agroturistică ”Casa din Luncă” este amlasată în localitatea Trebujeni și pune la dispoziția clienților un restaurant, terasă și foișoare și posibilitatea de a face grătar în curte. Este prima pensiune creată în mediul rural.
Pensiunea ”Hanul lui Vasile” este o unitate de primire turistică specifică pentru turismul de afaceri, turismul de tranzit și turismul gastronomic. Are o capacitate de primire de 50 locuri și oferă o gamă variată de servicii auxiliare pentru turiști. Este amplasată în localitatea Chișinău.
Hanul lui Hanganul este o altă pensiune amplasată în mediul rural. Are o capacitate de primire de 30 locuri și le oferă turiștilor posbilitatea de a evada de grijile zilnice într-un mediu plăcut și natural.
Pensiunea Turnul Alb este amplasată în localitatea Trebujeni și oferă posibilitatea turiștilor de a cunoaște mediul rural și de a participa activ la desfășurarea acesteia. Pensiunea dispune de 24 de locuri.
În scopul dezvoltării ecoturismului se cere existența unei infrastructuri viabile care să asigure strictul necesar turistului în timpul sejurului și să accesibilizeze deplasarea acestuia la destinația turistică. Un aspect important în acest sens îl are cazarea întrucât reprezintă un element de bază a produsului turistic ce înlocuiește temporar domiciliul turistului pe durata șederii acestuia. Datele cu privire la numărul de unități de primie turistică cu funcțiune de cazare specifice ecoturismului sunt prezentate în cadrul figurii 2.7
Figura 2.7 Capacitatea existenta a structurilor de primire turistica
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Analizând datele figurii 2.7 se poate observa faptul că Republica Moldova dispune de o capacitate de cazare compusă din pensiuni turistice și sate de vacanță, unități de cazare specifice ecoturismului. Se observă a creștere a numărului de pensiuni și agropensiuni de la 13 unități în anul 2010 la 26 de unități în anul 2016. Acest fapt se poate datora dezvoltării turismului, promovării Republicii Moldova ca și destinație turistică în special pentru turiștii străini care sunt în căutarea caracterului rural și autentic al turismului.
În ceea ce privește satele de vacanță, numărul de unități sunt în scădere, fapt ce denotă o imagine negativă a capacității de primire în mediul rural. Descreșterea se poate datora incapacității localnicilor de a menține activitatea, numărul de vizitatori în scădere, infrastructura rutieră slab dezvoltată în special în mediul rural, lipsa de semnalizatoare, etc.
În ceea ce privește numărul de camere existente în cadrul acestor structuri de cazare, situația este prezentată în cadrul tabelului 2.6
Tabel 2.6 Capacitatea existenta a structurilor de primire turistica (numărul de camere)
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Observând datele prezentate în cadrul tabelului 2.6 se observă faptul că analog fenomenului de descreștere și creștere a numărului unităților de cazare, numărul de camere din cadrul pensiunilor și agropensiunilor au crescut de la 342 în anul 2010 la 452 în anul 2016.
În ciuda acestui fapt, numărul de camere din cadrul satelor de vacanță au scăzut cu 597 timp de 6 ani, sau în medie cu 99 de camere pe an.
Tabel 2.7 Capacitatea existenta a structurilor de primire turistica (numărul de locuri)
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Dat fiind faptul că în anul 2010 existau 743 de locuri și 342 de camere în cadrul pensiunilor turistice și agropensiune, fiecare cameră în mediu avea câte 2 locuri. Acest indicator a fost păstrat până în anul 2016, în ciuda faptului că numărul de locuri a crescut până la 955.
În ceea ce privește satele de vacanță, în mediu fiecare cameră avea 2 sau 3 locuri. În anul 2010 numărul de locuri disponibile în cadrul satelor de vacanță constituia 5165 unități ce a scăzut semnificativ în anul 2016 până la 3968 uniăți.
Un alt aspect important în ceea ce privește descrierea capacității de primire și a fluxului de turiști din cadrul unităților de primire turistică reprezintă numărul de înnoptări. Datele sunt prezentate în cadrul figurii 2.8.
Figura 2.8 Înnoptări în structurile de primire turistică (rezidenți)
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
Analizând datele figurii 2.8 se observă că numărul de nopți petrecute în cadrul pensiunilor și agropensiunilor a scăzut de la 7219 nopți la în anul 2010 la 6536 nopți în anul 2016. Cea mai mare durată a sejurului turiștii rezidenți au petrecuto în anul 2012 (15240 nnopți) și anul 2013 (15380 nopți), având ca unitate de cazare pensiunea sau agropensiunea.
Scăderea interesului și a duratei de ședere se poate datora tarifului care este în creștere, posibilității de petrece timpul într-o altă destinație turistică, accesibilitatea destinațiilor, etc.
În ceea ce privește numărul de înnoptări din cadrul satelor de vacanță se observă faptul că turiștii rezidenți preferă să petreacă o vacanță mai mare în cadrul mediului natural. Numărul de nopți a crescut de la 5354 în anul 2010 la 15990 în anul 2016.
În ceea ce privește totalul de înnoptări a rezidenților și nerezidenților în anul 2010 în cadrul pensiunilor și a gropensiunilor au fost înregistrate 43583 de înnoptări dintre care 36364 de înnoptări au fost înregistrate în cazul turiștilor nerezidenți. E de remarcat că în anul 2016 a scăzut numărul de înnoptări atât a turiștilor rezidenți (6536 înnoptări), cât și a turiștilor nerezidenți (28770 înnoptări).
Figura 2.9 Înnoptări în structurile de primire turistică (total rezidenți și nerezidenți)
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
În detrimentul acestui fapt, se observă un interes sporit și o preferință pentru satele de vacanțe numărul total al înnoptărilor a crescut de la 45433 în anul 2010 la 137034 în anul 2016. Acest fapt denotă și o creștere a duratei medii de ședere. Interesul se poate datora orientării turiștilor spre petrecerea timpului liber într-un mediu mai calm, liniștit, lipsit de poluare fonică, evadare de stres și lumea mecanizată.
Ponderile cele mai însemnate ale numărului total de turiști străini cazați la structurile de primire turistică colective le-au revenit turiștilor din România (19,7%), Federația Rusă (10,4%), Ucraina (9,2%), Statele Unite ale Americii (7,1%), Turcia (6,5%), Germania (6,2%), Italia (5,6%), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (3,7%), Polonia (2,6%), Franța (2,4%), Israel (1,9%), Bulgaria (1,5%), Suedia (1,3%), Belarus (1,3%), Austria (1,3%), Olanda (1,1%) și Spania (1,0%).
În anul 2012 indicele de utilizare netă al capacității de cazare turistică în funcțiune per total la structurile de primire turistică colective a constituit ‒ 30,7%, inclusiv la structuri de întremare – 66,8%, la cămine pentru vizitatori – 53,5%, la tabere de vacanță pentru elevi – 35,7%, la pensiuni turistice și agroturistice – 16,6%, la hoteluri și moteluri – 15,8%, la vile turistice, sate de vacanță și alte structuri de odihnă – 14,7%.
Tabel 2.8 Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare in functiune, procente
Sursa: Adaptare proprie după Biroul Național de Statistică
În aceeași ordine de idei e de remarcat faptul că indicele de utilizare netă a capacității de cazare a pensiunilor este în descreștere, pe când în cazul satelor de vacanță se înregistrează o creștere de la 6,2 în anul 2010 la 20,7 în anul 2016. Acest fapt se poate datora și noutății produsului în sine și implicării active a turistului la viața comunității.
Potențialul turistic natural și cultural
Un aspect important al dezvoltării ecoturismului reprezintă prezența unui potențial natural și cultural ce va capta atenția turiștilor și va oferi atractivitate Republicii Moldova. În acest sens se amintesc principalele obiective turistice de ordin natural, și anume:
Elefantul de la Butești
Cheile Buteștiului reprezintă formațiuni geologice ce s-au format în anul 1984. Stâncile au o dimensiune de 110 hectare și o suprafață ce se întânde pe suet de kilometri.
Stânca principală are forma unui elefant în profil, iar în cadrul peșterii au fost găsite urme ale omului preistoric.
Orheiul Vechi
Orheiul Vechi reprezintăun coplex compus din formațiuni calcaroase ce este localizat în valea râului Răut, comuna Trebujeni. Obiectivul reprezintă o rezervație natural culturală. Pe teritoriul rezervației pot fi observate structurile geologice, două muzee, o mănăstire, hoteluri particulare. Pe stîncile din albia Răutului erau săpate o mulțime de peșteri, multe dintre care sînt foarte vechi și au aproximativ 2 mii de ani.
O Sută de Movile
Obiectivul turistic reprezintă o rezervație peisagistică amplasată între localitățile Cobani și Braniște compusă din movile ce au o înălțime de 15 m și 30 m. Pe teritoriul rezervației se regăsește respectiv mlaștini, izvoare. Este unicul loc din Europa în care se regăsesc un număr atât de concentrat de movile. Movilele se întind pe o suprafață de 19 km. Cea mai înaltă movilă are o înălțime de 30 m și este numită Movila Țiganului.
Pădurea Domnească
Obiectivul turistic este amplasat pe Platoul Moldovenesc în cursul inferior al râului Prut. Are o suprafață totală de 5736 ha acoperite cu păduri și câmpie. Flora rezervației este alcătuită din vegetație de luncă. La fel pe teritoriul rezervației predomină solurile lutoase și nisipoase. Respectiv, rezervația găzduiește 31 specii rare de plante. Fauna prezentă este diversă și variată compusă din 47 specii mamifere, 15 specii reptile, 159 specii păsări. Atracția principală a rezervației este prezența zimbrilor.
Peștera Criva sau "Emil Racoviță"
Obiectivul turistic peștera Emil Racoviță este de ordin natural și este cea mai mare peșteră de pe teritoriul Republicii Moldova, iar datorită lungimii pe care o are și anume de 91 km este cconsiderată a fi 13 –a peșteră din Europa și a 25-a din lume. Este amplasată în apropierea loclității Criva și a fost găsită în anul 1959. Inițial peștera a fost denumită Cenușăreasa. Peștera cuprinde aproximativ 3 – 4 nivele în care se regăsesc labirinturi și galerii de diferite mărimi. Cele mai remarcabile galerii sunt: ”Sala așteptării”, ”Sala celor 100m” și ”Soborul”. În cadrul peșterii pot fi observate peste 20 de lacuri naturale. Unicitatea peșterii reprezintă culorile care diferă de la galerie la galerie.
Parcul Tăul
Parcul Taul reprezintă o rezervație naturală cu o suprafață de 46 ha. Pe teritoriul parcului se regăsește conacul proprietarului. Parcul cuprinde aproximativ 150 specii de arbuști, arbori și liane, 128 specii de arbori coniferi. Teritoriul parcului este divizat în 2 zone și anume landșaft floristic și zona de pădure. În zona superioară a parcului se află reședința rurală a boierului Pommer.
Codru (rezervație științifică)
Rezervația știițifică Codru a fost amenajată în anul 1971, are o suprafață de 5177 ha și găzduiește peste 1000 specii de plante, 43 specii mamifere, 145 specii păsări, 7 specii reptile, 10 specii amfibieni și peste 10 000 specii de insecte. Flora este originară din regiuni precum central euroopeană, mediteraniană și euroasiatică.
Iagorlîc (rezervație științifică)
Rezervația naturală iagorlâc este amplasată în regiunea de est a Republicii Moldova și cuprinde malul stâng al râului Nistru. Cuprinde o suprafață de 877 ha și a fost înființată în anul 1988. Ecosistemele existente sunt variate și multiple. Rezervația a fost amenajată în scopul studierii ecosistemului acvatic care există în apropiere.
În concluzie e de remarcat faptul că Republica Moldova deține resurse naturale ce creează premise de dezvoltare a ecoturismului. Starea mediului înconjurător în declin ar fi o nevoia unei schimbări în ceea ce privește forma turistică sprijinită. Ulterior, prezența unor politici guvernamentale, prezența fondurilor europene în menținerea unui mediu proaspăt sunt oportunități în acest sens. Din alt punct de vedere, ecoturismul ca și formă turistică este acceptat greu din cauza nivelului de viață mediu și redus al populației și lipsa resurselor financiare îna cest sens comparativ cu țările în care turiștii sunt familiari și practică pe scară largă ecoturismul.
CAPITOLUL III STUDIUL PRIVIND ORIENTAREA ECOLOGICĂ A TURISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA
3.1 Prezentarea contextului cercetării
În condițiile în care resursele naturale sunt epuizate nerațional, iar numărului populației este într-o creștere continuă apare necesitatea reducerii consumului și gestionării mai eficiente a resurselor existente penru a oferi posibilitatea și generațiilor viitoare de a avea șansa de a savura din acestea. În același timp este de remarcat, că gradul de industrializare este din ce în ce mai evident, iar comportamentul uman lipsit de grijă și compatimire față de Planetă a condiționat poluarea masivă a mediului înconjurător. Mai mult ca oricând în prezent se cere abordarea unei atitudini pro active față de mediul înconjurător și formarea unei orientări și a unui comportament ecologic.
Alegerea temei de licență se justifică și prin starea de alertă a mediului înconjurător la nivel global. Astfel, în anul 2016 la nivel global au fost emise 44,7 mln tone de deșeuri electronice și electrice. În ceea ce privește calitatea și consumul de apă, raportul ”O perspectivă asupra mediului în 2050” prezintă că aproximativ 1,5 mlrd de oameni vor fi afectate de deficit de apă în ritmul de cosnum de astăzi cce va crește până la 4 mlrd. Aerul este o altă resursă naturală ce a suferit din cauza iresponsabilității și iraționalității umane. Astfel la nivel global anual mor 7 mln de oameni din cauza aerului poluat, iar 9 din 10 persoane inspiră aer puetrnic poluat.
Analizând statisticile înregistrate se cere orientarea activității spre un mod ecologic, lipsit de poluare. Justificarea alegerii temei de licență se argumentează și prin tendința de a găsi noi modalități de practicare a turismului, dezvoltarea turismului verde, formarea unei viziuni ecologice și a unui comportament pro mediu.
3.2 Metodologia cercetării
3.2.1 Obiectivul general al cercetării
Obiectivul general al cercetării reprezintă analiza comportamentului turiștilor într-o manieră ecologică și stabilirea prezenței viziunii și a orientării ecologice a turiștilor.
3.2.2 Obiectivele specifice
În scopul atingerii obicectivului central al lucrării se propun atingerea următoarelor obiective operaționale, și anume:
Ob.1 – Analiza comportamentului turiștilor într-un mediu natural;
Ob.2 – Determinarea acțiunilor îmtreprinse de către turiști pentru menținerea cadrului natural;
Ob.3 – Stabilirea motivației practicării ecoturimului de către turiști;
Ob.4 – Determinarea activităților ce prezintă interes pentru turiști în cadrul unei vacanțe ecologice
Ob.5 – Identificarea factorilor care pot determina orientarea ecologice a turiștilor
3.2.3 Metoda de cercetare
În vederea atingerii scopului central al lucrării de licență a fost aplicată o cercetare cantitaivă la nivel de individ în scopul observării în ce măsură este formată viziunea ecologică a turiștilor, dar și o cercetare de ordin calitativ ce a avut ca obiectiv principal analiza zonei turistice și observarea nemijlocită a comportamentului turiștilor în timp real.
Potrivit obiectivului activității de cercetare s-a aplicat o cercetare fundamentală ce are ca obiectiv principal evaluarea conceputului de bază. Conform scopului urmărit s-a aplica o cercetare descriptivă ce a avut ca rol descrierea, analiza turismului verde și observarea în ce măsură acest concept este prietenos populației băștinașe.
Utilizarea cercetării cantitative se justifică prin necesitatea obținerii unui volum mai mare de informații de la diverși indivizi pentru formarea unei viziuni de ansamblu. Astfel principalul avantaj al cercetării cantitative este timpul relativ scurt pentru aplicarea metodei de cercetare. Ulterior, existența unor scale fixe permit interpretarea clară a datelor și obținerea unui rezultat în urma analizei statistice. Un alt avantaj al cercetării cantitative reprezintă suportarea unor costuri relativ mici pentru desfășurarea metodei. În altă ordine de idei, cercetarea cantitativă este potrivită pentru indivizii mai timizi și încurajează oferirea de răspunsuri sincere.
Metoda utilizată în acest caz a fost ancheta. Acest tip de metodă a cercetării oferă date generalizate ce se raportează la nivelul unui eșantion, iar datorită scalelor utilizate interpretarea datelor este relativ simplă și ușoară. Datorită scalelor pe care le utilizează cercetarea cantittivă oferă date exacte ce sunt obținute prin metode statistice. În detrimentul acestui fapt, nu ne oferă motivele sau cauzele unui anumit comportament întrucât se reduce doar la cercetarea strictă a unor aspecte. În altă ordine de idei, ancheta permite realizarea unor legături între variabilele cantitative și calitative stabilite măsurând î acest fel atitudinea respondenților față de fenomenul studiat.
3.2.4 Instrumentul cercetării
Instrumentul utilizat pentru aplicarea metodei de cercetare cantitative, ancheta, a fost chestionarul. Acesta a fost compus din 19 întrebări. Potrivit tipurilor de întrebări utilizate, chestionarul a fost compus din întrebări închise ce au oferit un anumit număr de răspunsuri, dar în același timp s-a lăsat loc pentru varianta de răspuns proprie respondentului în cazul în care nu se regăsește în lista de răspunsuri primite.
Chestionarul reprezintă un instrument de cerccetare limitat ce nu permite dezvoltarea de idei, urmărirea reacției de răspuns al respondenților. În ciuda acestui fapt, permite obținerea unui volum mare de date într-un interval de timp redus. În cazul în care, subiectul a fost analizat anterior, iar respondentul poate să se regăsească în variantele de răspus este o tehnică relativ ușoară de interpretare a informațiilor primite. Din acest motiv, chestionarul are un caracter inflexibil.
Chestionarul utilizat este format din 3 părți. Prima parte conține antetul în care este expus scopul cercetării, date despre organizatorul cercetării și asigurarea confidianțilității datelor respondenților.
Partea a doua a chestionarului este cea mai voluminoasă, iar datele vor fi expuse și interpretate prin intermediul scalelor. Partea a treia a chestionarului include date de identificare a respondenților și fac posibilă corelarea cu alte variabile din chestionar.
Tabel 3.1 Corelația dintre obiectivele și întrebările chestionarului
Pentru măsurarea datelor din chestionar au fost utilizate diverse tipuri de scale, și anume diferențiala semantică, scală nominală, scala Likert.
3.2.5 Populația cercetării, metoda și eșantionare
Populația cercetată este compusă din turiști rezidenți care au practicat cel puțin o dată ecoturismul în Republica Moldova.
Pentru alegerea eșantionului s-a utilizat eșantionarea simplă ce oferă șansa fiecărui individ să fie inclus în eșantion. Eșantionul cercetării este format din turiști rezidenți din mun.Bălți care au călătorit cel puțin o dată în interiorul Republicii Moldova. În scopul determinării volumului a fost utilizată formula:
n = , unde:
k – constantă rezultată din legea de probabilitate a proporției de eșantionare, preluată din statistici (tabelul 3.2);
p(1 – p) – varianța proporției;
Δp – eroare de estimare a proporției
În urma aplicării formulei am obținut volumul eșantionului și anume:
n = = = = = = 76 persoane
3.3 Derularea propriu zisă a cercetării
Datele au fost culeste timp de 2 săptămâni, în perioada 15.05 – 31.05.201 și au fost interpretate în intervalul 01.06 – 10.06.2018. Datele cercetării au fost culese în urma interacțiunii cu turistul în spațiul virtual, iar în acest sens Google Form a reprezentat un instrument auxiliar de culegere a datelor și de relațonare cu respondentul.
3.4 Metoda de prelucrare și analiza datelor
Datele culese au fost prelucrate cu ajutorul platformei Google Form și a pachetului Microsoft Office proffesional 2013. În scopul prezentării datelor a fost utilizată tehnica tabelarea ce presupune aranjarea datelor obținute în funcție de categorii de date reprezentative. În scopul reprezentării grafice a datelor s-a utilizat reprezentarea în plan, iar graficele utilizate în acest sens au fost: curba frecvențelor, histograma și diagramele Pie.
3.5 Prezentarea principalelor rezultate
În scopul sistematizării și structurări datelor, acestea au fost reprezentate în funcție de obiectivele urmărite. În cadrul cercetării au participat 89 de respondenți, rata de refuz fiind de 9,1%
În continuare se vor prezenta analiza principalelor categorii de date care fac subiectul analizei
Obiectiv 1. Analiza comportamentului turiștilor într-un mediu natural
Cunoașterea comportamentului turiștilor într-un mediu natural va permite stabilirea grafului de familiarizare și orientare către acest concept. În prim plan se cere stabilirea gradului de practicare a ecoturismului de către respondenți. Datele ce reflectă acest fenomensunt prezentate în cadrul figurii 3.1
Figura 3.1 Distribuția turiștilor în funcție de practicarea turismului verde în ultimul an
Analizând datele figurii 3.1 se observă faptul că turismul verde este o nișă turistică neacoperită în totalitate, fiind practicat de jumătate din populația cercetată. Această pasivitate se poate datora lipsei unei viziuni ecologice, promovarea altor forme de turism la nivel național, cât și nemijlocit personaltatea și dorința turistului de a face alt ceva. Astfel, 44% dintre subiecți nu au practicat turismul verde în ultimul an, motiv din care se cere determinarea motivației turiștilor de a călători și trezirea interesului prin diverse activități față de ecoturism.
Un alt aspect important reprezintă frecvența de practicare a ecoturismului în rândul turiștilor care manifestă interes față de forma dată de turism. Datele sunt prezentate în cadrul figurii 3.2
Figura 3.2 Frecvența de practicare a turismului verde timp de un an
Urmărind datele prezentate în cadrul figurii 3.2 se observă o distribuție neuniformă a datelor. Ce mai mulți dintre respondenți și anume 48%, practică turismul verde de 2 – 3 ori pe an, astfel vacanțele petrecute au un caracter ecologic pronunțat. În detrimentul acestui fapt, 26% dintre subiecți practică doar o singură dată ecoturismul timp de un an. Acest fapt se poate datora fie lipsei timpului liber și a venitului disponibil pentru călătorii fie optarea și pentru alte tipuri de vacanțe.
O altă serie de date arată că 28% dintre respondeți au cel puțin 4 vacanțe pe an în care practică ecotursmul. Acest fapt denotă o preocupare pentru mediu.
Un alt aspect al comportamentului turiștilor reprezintă atitudinea acestora față de calitatea serviciului prestat în sine, întrucât poate determina repetarea achiziției fie alegerea unui alt mod de petrecere a timpului liber. Datele cu privire la acest aspect sunt prezentate în cadrul tabelului 3.2 și în cadul figurii 3.3
Tabel 3.2 Evaluarea calității serviciilor turistice în timpul unnui sejur ecologic
Datele centralizate în cadrul tabelului 3.2 vor fi calculate conform formulei de calcul a mediei aritmetice ponderate.
N 1 = = 3,85
N 3 = = 3,83
N 3 = = 3,72
N 4 = = 3,66
N 5 = = 3,41
N 6 = = 3,79
N 7 = = 3,64
N 8 = = 3,73
N 9 = = 3,92
N 10 = = 3,56
N 11= = 3,40
N 12 = = 3,35
N 13 = = 3,60
N 14= = 3,25
N 15 = = 2,98
N 16 = = 3,48
N 17 = = 3,69
N 18= = 3,50
Analizând datele prezentate în cadrul figurii 3.3 se observă faptul că el mai mare punctaj a obținut ospitalitatea localnicilor fiind evaluată cu 3,92 puncte. Acest fapt denotă o distanță socială mică între localnici și turiști, respectiv orientarea localnicilor către turiști, dorința de a face o impresie bună și simpla interacțiune cu cei veniți. Turiștii nu sunt considerați străini, motiv din care se pot bucura de atenția și grija localnicilor.
Curățenia în cadrul unităților este următorul aspect pozitiv evaluat cu 3,85 puncte. Acest fapt vorbește despre orientarea prestatorului către client, menținerea igienii, preocuparea pentru sănătatea turiștilor și dorința de a lăsa o impresie bună. Gradul de curățenie în unitate vorbește și despre stilul managerial și atitudinea nemijlocită a mnaerului față de activitatea desfășurată.
Gradul de îngrijire a obiectivelor turistice este elementul evaluat cu 3,83 puncte. Acest fapt denotă existența uor politici locale de menținere și îngrijire a obiectivelor turistice. În aceeași ordine de idei e de remarcat că amenajarea unităților și a zonelor turistice a fost evaluat cu 3,79 puncte.
Figura 3.3 Evaluarea calității serviciilor prestate
Per ansamblu profesionalismul prestatorului a fost evaluat cu 3,73 puncte. Obținerea acestui punctaj trebuie să devin un aspect motivator pentru prestator pentru îmbunătățirea serviciilor prin oferirea unei oferte mai diversificate, îmbunătățirii calității serviciului de cazare și alimentarea, diversificarea modalităților de petrecere a timpului liber. Pe lângă acest fapt trebuie îmbunătățită și componeta de soft și anume atitudinea angajaților față de turist, formarea personalului în spiritul orientării către client.
Un alt aspect important reprezintă modul de comunicare cu turistul și informarea acestuia în timp util. În acest sens se cere amenajarea unor puncte informare pe de o parte, dar și amplasarea unor semnalizatoare ce fac obiectul obiectivele turistice și ajută la găsirea acestora. Este de remarcat că semnalizarea și informarea turiștilor a foste valuată cu 3,41 puncte.
O altă serie de date se referă nemijlocit la calitatea mediului înconjurător și impactul uman asupra menținerii acestui mediu. Unul dintre primele aspecte reprezintă calitatea aerului care a fost evaluată cu 3,72 puncte. Este de remarcat că indicatorul a obținut un punctaj relativ bun, dar nu exclude necesitatea creșterii grije față de această componentă naturală importantă, în special în condițiile în care gradul de industrializare se aflăîntr-o creștere continuă.
În urma analizei datelor se observă faptul că procesul de industrializare a fost evaluat cu 3,40 puncte. Pe fundalul altor țări, Republica Moldova nu este o țară industrializată, dar acest fapt nu exclude respectarea normelor de activitate pentru reducerea poluării aerului. În ciuda acestui fapt, turiștii sunt în căutarea unor noi modalități de petrecere a timpului liber, practicarea cărora va permite evadarea de mediul industrializat și conectarea cu natura.
O altă componentă ecologică reprezintă diversitatea florei și faunei care a fost evaluată cu 3,66 puncte. Diversitatea biologică de multe ori reprezintă un motiv pentru care turiștii călătoresc, și în special să – și încânte ochiul cu noi priveliști.
În scopul promovării unui turism verde în primul rând este necesar implimentarea unor acțiuni în acest sens, în special pentru menținerea curată a mediului înconjurător. Modul de evacuarea deșeurilor este un aspect important în acest sens. În urma centralizării datelor s-a observat că managementul deșeurilor a fost evaluat cu 3,35 puncte. Punctajul mic se datorează lipsei managamanetului în sine sau nerespetarea procedurii de colectare a deșeurilor în funcție de tipul acestuia, ceea ce dupa la dificultatea de a-l recicla. Motiv din care utilizarea obiectelor și materialelor reciclabile a obținut cel mai mic punctaj și anume 2,98 puncte. În acest sens se cere nu doar învățarea modului de colectare corectă și reciclarea materialelor posibile dar și implimentarea acțiunilor care vor determina și turiștii să adoopte un comportament în stil ecologic.
În ceea ce privește gardul de curățenie la locurile special amenajate pentru odihnă e de remacat că a fost evaluat cu 3,60 puncte. Per total utilizarea rațională a resurselor a fost evaluată cu 3,48 puncte.
Obiectiv 2. Determinarea acțiunilor întreprinse de către turiști pentru menținerea cadrului natural
Manifestarea grijei față de mediul natural este una dintre responsabilitățile general umane care poate contribui la perpetuarea și continuarea vieții în condiții normale. În cazul în care turistul dă dovadă de responsabilitate și atitudine pro activă crește probabilitatea menținerii longetivității mediului înconjurător. Datele ce reflectă atitudinea turiștior față de importanța ecologiei sunt prezentate în cadrul tabelului 3.3
Tabel 3.3 Atitudinea turiștilor față de importanța menținerii unui mediu natural ecologic
N 1 = = 4,33
N 3 = = 3,31
N 3 = = 4,33
N 4 = = 4,54
Analizând datele tabelului 3.3 se observă o atitudine grijuliu față de mediu și înțelegerea de către turiști a importanței aportului fiecăruia în menținerea optimă a mediului natural. În același timp, turiștii apreciază mediul natural pentru benefiul oferit și anume liniștea dobândită în timpul sejurului. În medie, respondenții au fost de accord cu această afirmație fiind evaluate cu 4,33 puncte.
Un alt aspect important reprezintă gradul de poluare a mediului natural. În urma centralizării datelor s-a observant că respondenții sunt de accord cu faptul că mediul natural este poluat în special pentru desfășurarea activității turistice. Expresia fiind evaluate în mediu cu 3,31 punccte. În acest sens se cere întreprinderea unor acțiuni sociale de curățire, amenajarea corespunzătoare a spațiilor verzi, dotarea cu tomberoane și panouri informative de protejare a naturii.
Figura 3.4 Gradul de acord a turiștilor cu privire la menținerea ecologică a mediului
O altă serie de date confirmă faptul că turiștii sunt responsabili de menținerea unui mediu natural curat. Expresia a fost evaluată în mediu cu 4,33 puncte, iar grija față de mediu trebuie să devină un obiectiv principal în funcție de răspunsurile oferite de subiecții cercetați.
În acest sens se cere luarea unor măsuri concrete și respectarea unor reguli de conduită generală. Datele sunt centralizate în cadrul tabelului 3.4
Tabel 3.4 Reguli de conduită ecologică
N 1 = = 4,63
N 3 = = 4,10
N 3 = = 4,48
N 4 = = 4,25
N 5 = = 4,17
Sumarizând datele prezentate în cadrul tabelului 3.4 turiștii cunosc regulile de protecție a mediului înconjurător și le aplică pentru meninerea unui mediu curat și sănătos.
Figura 3.5 Gradul de responsabiltate a turiștilor față de menținerea ecologică a mediului în timpul practicării turismului
Obiectiv 3. Stabilirea motivației practicării ecoturimului de către turiști
Baza practicării oricărei forme de turism este reprezentată de o motivație puternică extrinsecă și intrinsecă, cunoașterea căreia permite îmbunătățirea serviciului și oferirea unui produs turistic ce corespunde așteptărilor și cerințelor clientului. Datele ce prezintă motivația de călătorie în cazul turismului ecologic sunt prezentate în cadrul figurii 3.6
Figura 3.6 Motivele de practicare a turismului ecologic
Analizând datele figurii 3.6 se observă că turistul este influențat divers pentru practicarea turismului ecologic. Dat fiind faptul că turismul ecologic eprezintă realizarea unei conexiuni directe cu natura, cunoașterea și mângâierea sufletului cu și prin natură unul dintre cele mai importante motive care-l determină pe turist să călătorească reprezintă obținerea aerului proaspăt. Dat fiind faptul că zilnic, respondenții trăiesc într-un mediu agitat și poluat, prin practicarea turismului verde, tristul are intenția de a evada de poluare.
Posibilitatea de relaxare într-un mediu verde este un motiv secundar care îl determină pe turist să practice o formă ecologică de turism, urmată de posibilitatea de a obține liniștea.
Conștientizând importanța turismului verde atât pentru turist cât și pentru mediu, turiștii asociază forma dată de turism cu recreere și odihnă. În acest context, motivația turiștilor corespunde nemijlocit cu scopul în sine al turismului.
Possibilitatea de conectare cu natura și schimbarea mediului reprezintă alte motive care-l determină pe turism să practice ecoturismul. În acest context, turiștii au nevoie de liniște și de o noutate în ceea ce privește turismul.
În altă ordine de idei, turismul verde presupune cunoaștere și observare, motiv din care turiștii prin practicarea ecoturismului tind să observa flora și fauna locală, precum și să viziteze obiectivele culturale. În acest context, ecoturismul contribuie la dezvoltarea turistului prin exemple concrete.
Astfel, ecoturismul este o modalitate de destindere pentru turist oferindu-i liniște, calmitate, pace prin contactul direct cu natura, dar și o modalitate directă de descoperirea a elementelor noi ceea ce este legat de cultură, tradiții și obieciuri. În acest sens, ecoturismul le oferă turiștilor vitalitate și conectarea cu trecutul.
Obiectiv 4. Determinarea activităților ce prezintă interes pentru turiști în cadrul unei vacanțe ecologice
Orice produs turistic pentru a fi acceptat trebuie să fie atractiv fie prin oferta pe care o prezintă, calitatea elementelor sale componenta, interesul față de destinația în sine, efertele promoționale etc. Pe lângă componentele de bază ale produsului turistic, cazarea și alimentarea, un rol important îl are agrementul în timpul sejurului. Un sejur pasiv nu este acceptat de către toți turiștii. De regulă, turiștii se plictisesc repede, motiv din care abandonează destinația sau nu mai repetă achiziția produsului turistic propus.
Dat fiind faptul că ecoturismul este o formă de turism care al prima vedere pare a fi o formă plictisitoare de turism, iar activitățile ce pot fi practicate sunt relativ reduse, aceasta din urmă le oferă turiștilor o paletă largă de activități în funcție de preferințe. Datele ce reflecă preferința turiștilor cu privire la activitățile practicate sunt prezentate în cadrul tabelului 3.5
Tabel 3.5 Preferința turiștilor cu privire la tipul de activități practicate în timpul unui sejur ecologic
N 1 = = 3,58
N 3 = = 2,67
N 3 = = 3,83
N 4 = = 3,66
N 5 = = 3,21
N 6 = = 3,20
N 7 = = 3,04
Analizând datele prezentate în cadrul tabelului 3.5 se observă faptul că destinația și priveliștea în sine reprezintă un factor important pentru turist cel determină să practice ecoturismul, fiind de altfel și activitatea de bază, și anume admirarea florei și faunei. Amirarea presupune și activitatea de descoperire și căutare nemijlocită, motiv din care se presupune că turiștii preferă un mod activ de petrecere a timpului liber. Acest fapt este argumentat și de evidențierea unor activități precum practicarea ciclismului și a drumețiilor. Acest tip de activități nu doar sunt interesante pentru turist dar și produc o stare de bine.
Figura 3.7 Preferința turiștilor față de activitățile practicate în timpul sejurului
Cititul este o altă activitate evocată de către turiști care ar prezenta interes pentru ei, fiind evaluată cu 3,20 puncte. În esență cititul și natura sunt două elemente care se completează reciproc și contribuie la echilibrul psihofizic al turistului.
Activitatea de călărit a fost evaluată doar cu 3,04 puncte. Cea mai puțin cotată activitate a fost pescuitul. Sunt puțini turiști care sunt pasionați de pescuit.
În concluzie se cere analiza preferințelor turiștilor cu privire la interesele proprii și activitățile care le plac pentru a forma o ofertă turistică amonioasă și atractivă.
Obiectiv 5. Identificarea factorilor care pot determina orientarea ecologice a turiștilor
Pentru practicarea ecoturismului, turiștii trebuie mai întâi de toate să posede o viziune ecologică. În acest sens se cere analiza cercetării în ce măsură turiștii sunt orientați să practice ecoturismul. Datele sunt prezentate în cadrul tabelului 3.6
Tabel 3.6 Factori determinanți ai orientării ecologice
N 1 = = 4,23
N 2 = = 4,17
N 3 = = 4,25
N 4 = = 4,35
N 5 = = 4,38
N 6 = = 4,06
N 7 = = 3,96
Analizând datele prezentate în cadrul tabelului 3.6 cu privire la factorii ce au impact asupra practicăriie ecoturismului este de menționat că turiștii sunt în căutarea unei noi modalități de atingere a stării de bine, dar și preocupați de starea generațiilor viitoare.
Astfel, factorul cu cel mai mare impact asupra turistului în ceea ce privește practicarea ecoturismului reprezintă îmbunătățirea stării de bine personale prin practicarea unui mod săătos de viață. Acest fapt se poate datora asocierii dintre ecoturism și activitate precum și cadrul natural. S-a dovedit că tuirștii sunt din ce în ce mai supuși pericolului de îmbolnăvire cauzat de stres. În acest context, ecoturismul reprezintă un remediu eficient ce îmbină activitatea, sănătatea și naturalețea.
Diminuarea gradului de îmbolnăvire a populației a fost evaluat cu 4,35 puncte ca și factor de influență a practicării ecoturismului.
Posibilitatea de a oferi generațiilor viitoare șansa de a cunoaște natura este un alt factor ce determină turiștii să practice ecoturismul. Factorul a fost evaluat în mediu cu 4,25 puncte. Acest fapt indică o preocupare pentru viitor, manifestarea grijei pentru perpetuare, atitudinea proactivă față de mediul natural.
Ca și afctor de influență nu lipsește nici componenta ecologică. Astfel, dorința turiștilor de a contribui la bunăstarea mediului natural prin diminuarea gradului de poluare reprezintă un alt factor de impact ce a fost evaluat cu 4,17 puncte.
Factorul cu impactul cel mai mic asupra turistului ce ar putea determina practicarea ecoturismului este de natură economică. Astfel, turistul nu consideră că cheltuiala percepută este un impediment pentru practicarea ecoturismului atât timp, cât practicarea formei date de turism este benefică atât pentru turiști, mediu, cât și pentru societate. Oferirea unei valori materiale pe măsură este echitabilă pentru beneficiile primite. În ciuda acestui fapt, turiștii consideră că practica ecoturismului este o formă de turism mai puțin costisitoare luând în considerare tipul de cazare și activitățile desfășurate în timpul sejurului.
CONCLUZII
Dat fiind faptul că starea mediului înconjurător se află într-o continuă degradare ca urmare a utilizării iraționale a resurselor și a consumului excesiv, dar și a interesului turiștilor față de nou și nedescoperit se cere găsirea unei soluții de practicare a turismului într-un mod durabil. În acest scop a apărut ecoturismul, care a urmărit armonizarea potențialului natural și a interesului turistului fără a pune în pericol resursele existente.
Promovarea ecoturismului se datorează preocupările privind sustenabilitatea mediului cauzate de gradul de poluare și a comportamentului uman irațional. Cercetarea desfășurată și analiza fenomenului a permis formularea unui șir de concluzii, precum:
Ca urmare a creșterii timpului liber și a venitului disponibil alocat pentru nevoile secundare, turismul s-a dezvoltat relativ repede producând schimbări în ceea ce privește starea mediului natural.
Ecoturismul ca formă de turism se desfășoară în cadrul naturii și cu ajutorul utilizării resurselor existente. Obiectivul principal al ecoturismuluiu este de a sensibiliza turiștii față de practicarea acestei forme de turism, ocrotirea și manifestarea grijii față de mediul înconjurător. Ecoturismul se potrivește pentru turiștii care sunt dornici de a descoperi flora și fauna locală, de a interacțiuna cu băștinașii în scopul cunoașterii obiceiurilor și tradițiilor locale. Sensibilitatea față de valori și cultură reprezintă aspecte importante ale accestei forme de turism.
Practicarea ecoturismului are un impact pozitiv asupra dezvoltării durabile a mediului înconjurător prin conservarea resurselor și ariilor naturale. Ecoturismul în sine este un mod de dezvoltare constructiv a turismului prin minimalizarea amprentei umane în spațiile verzi. Locurile de practicare a ecoturismului sunt relativ diverse, și anume spații verzii, localități rurale, parcuri naturale, etc. Avantajele dezvoltării ecoturismului ca și formă de turism principală sunt: protejarea și conservarea resurselor existente, educarea respectului față de natură, conștientizarea manifestării grijii față de mediu, rerducerea impactului uman negativ asupra mediului.
E de remarcat că ecoturismul nu este doar observarea naturii și petrecerea pasivă a mediului înconjurător. A face ecoturism presupune a deveni parte componentă cu natura, de a simți nevoia și chemarea sa. Astfel, practicarea ecoturismului impune practicarea unui turism verde, responsabil față de mediu, în urma căruia mediul nu va avea de suferit, iar turistul se va odihni și va descopi elemente noi.
Ecoturismul este o modalitate de dezvoltare durabilă a turismului ce presupuen desfășurarea activității în mijlocul naturii prin care turiștii înțeleg și apreciază resursele naturale, având ca efect conservarea naturii. În acest mod și generațiile viitoare vor avea acces la resursele naturale.
La nivl internațional se simte o conștientizare a necesității unei schimbări în ceea ce privește turismul. Astfel, până la 30% dintre totalul de călătorii la nivel european sunt cu caracter ecoturistic, iar până la 10% sunt oferte turistice achiziționate de către turiști. . În Germania, 42% dintre turiști cred că este deosebit de important cazarea ecologică. Iar un studiu din S.U.A, Marea Britanie și Australia a demonstrat că 70% dintre turiști sunt predispuși să achite mai mult de 150$ pentru cazare într-un hotel ce are o viziune ecologică.
La nivel internațional, s-a observat că 66% dintre turiști au menționat că preferă să cumpere produse sau servicii de la companii și prestatori turistici care au implimentat deja programele verzi, iar 6% dintre turiști sunt predispuși să achite mai mult pentru un produs ecologic.
La nivel interațional, companiile implicate în desfășurarea turismului pot înainta doar în cazul în care dispun de o politică verde în acst sens. TripAdvisor, de exemplu, a lansat programul GreenLeaders la începutul anului 2013 pentru a monitoriza practicile "verzi" ale hotelurilor din Statele Unite. În aprilie 2014, TripAdvisor a clasat hotelul Bardessono din Yountville, California, cel mai bun hotel din S.U.A.. Această practică este aplicată nu doar în cazul industriei ospitalității dar și în cazul companiilor de zbor. Producătorul principal de aeronave a constatat că 1,5 miliarde de dolari americani, 28 milioane de tone de emisii de CO2 și 9 milioane de tone de combustibil ar putea fi economisite prin optimizarea tehnologiei. Cercetările companiei arată că 86% dintre călătorii din întreaga lume au simțit că inovațiile de aeronave care au permis un consum redus de combustibil și emisii reduse de carbon au fost foarte atrăgătoare. În aprilie 2014, călătorii din S.U.A. au declarat că au dezactivat luminile și aerul condiționat atunci când nu au fost în camera lor de hotel, au participat la programul de reutilizare a prosopurilor / lenjeriei hotelului și au folosit facilitățile de reciclare ale hotelului pentru a călători verde. Cea mai apreciată practică ecologică a hotelurilor din întreaga lume a fost folosirea produselor de curățare ecologică. Acestea fiind spuse, peste 30% din turiștii globali au fost dispuși să plătească între unu și cinci dolari SUA suplimentar pe noapte pentru un hotel ecologic.
Potrivit Raportului prezentat de Travel Guard Update din aprilie 2013 cele mai căutate destinații ecologice la nivel internațional sunt: Costa Rica (49%), Africa de Sud (12%), Insulele Galapos (8%), Peru (7%) și altele.
Profilul turistului ce practică ecoturismul este un alt aspect important. E de remarcat că turișii ce preferă această formă de turism de regulă au o vârstă cuprinsă între 35 – 54 ani, 82% absolvenți a unei facultăți. În ce privește componența grupului, majoritatea turiștilor pleacă împreună cu partenerul de cuplu (60%) sau familia (15%). Călătoriile singulare pentru această formă de turism sunt mai puțin specifice (13%). În ceea ce privește durata sejurului e de remarcat că turiștii preferă o vacanță mai lungă de 8 – 14 zile în care sunt predispuși să achite 1000$- 1500$.
La nivelul Republicii Moldova, ecoturismul este un curent foarte slab dezvoltat dar care are potențial. Necesitatea implimentării unor cțiuni de dezvoltare a ecoturismului în Republica Moldova se datorează și stării mediului natural. Astfel la nivel național un factor negativ este defrișarea spațiilor verzi și lipsa acțiunilor de plantare. În ciuda afaptului că statisticile arată că terenurile acoperite cu păduri sunt în creștere lipsesc acțiuni de îngrijire acestora. Gradul de împădurire este constat. În condițiile în care cosnumul crește, iar populația se află în creștere se cere sporirea gradului de împădurire pentru a face față situației existente.
Un alt aspect reprezintă comportamentul uman în ceea ce privește păstrarea mediului natural. E de remarcat că consumul irațional se soldează cu creșterea numărului de deșeuri.
Degajarea substanțelor poluante de către agenții economici a devenit mai conrolată motiv din care a scăzut cantitatea aestora. Epurarea apei rămâne o problemă acută. Astfel lipsește un managemnt de utilizare a apelor reziduale și reutilizarea acestora.
În ceea ce privește infrastructura turistică ce păstrează normele ecologice și promovează ecoturismul este de remarcat că există 30 pensiuni și agropensiuni, respectiv 22 vile. În ciuda acestui fapt, dacă în cazul pensiunilor și agropensiunilor se înregistrează o creștere a numărului de unități, în cazul satelor de vcanță acest număr este în descreștere.
În urma realizării studiului cantitativ am stabilit următoarele concluzii:
56% dintre participanții la studiu au practicat ecoturismul. În ceea ce privește frecvența de practicare s-a observat că 48% dintre interogați au practicat 2 – 3 ori pe an, 26% au avut o singură vacanță cu scop ecologic, 15% dintre respondenți au realizat până la 5 vacanțe în scop turistic;
În scopul menținerii cadrului natural respondenții cunosc regulile de conduită și manifestă o atitudine grijulie față de mediul natural. Dincolo de acest aspect ei conștientizează și folosul ecoturismului prin posibilitatea de a obține liniște. În altă ordine de idei, respondenții sunt de acord cu faptul că mediul devine din ce în ce mai poluat și se simte necesitatea desfășurării unei activități diferite care să afecteze mai puțin starea mediului;
În ceea ce privește comportamentul turiștilor, responenții au dat dovadă de o orientare ecologică prin respeectarea regulilor de conduită. Au confirmat faptul că e necesar să arunce gunoaiele în locurile special amenjate, să nu defrișeze și să rupă florile, să campeze în spații recomandate, iar drumețiile să le facă doar pe potecile create;
Motivația de a practica ecoturismul este un alt subiect cercetat. E de remarcat că cei mai mulți dintre turiști au remarcat că fac ecoturism și sunt predispuși să-l facă pentru aerul proaspăt, liniștea și pacea obținută. Posibilitatea de relaxare într-un spațiu verde, odihnă, posibilitatea de conectare cu natura și schimbarea mediului sunt motive secundare ce-l determină pe turist să practice ecoturismul;
Activitățile desfășurate în timpul sejurului reprezintă un alt aspect important. Astfel turiștii sunt interesați de admirarea florei și faunei, ciclism, drumeții și mai puțin de pescuit.
Factorii ce pot determina formarea unei viziuni ecologice și să influențeze practicarea ecoturismului a fost un alt aspect cercetat. În urma centralizării datelor s-a observat că respondenții manifestă o dorință de a păstra mediu proaspăt pentru a le oferi și generațiilor viitoare această șansă de a interacționa și de a se relaxa în mijlocul naturii. În detrimentul acestui fapt, turiștii consideră că ecoturismul este o formă de turism ce contribuie la îmbunătățirea sănătății și ce poate să le ofere mai multă vitalitate.
RECOMANDĂRI
În urma desfășurării studiului cantitativ s-a observat că turiștii ar fi predispuși să practice ecoturismul în cazul în care s-ar crea condiții de dezvoltare a acestora. În acest sens se propun câteva recomandări:
Ofertele să vizeze parcurile și ariile naturale protejate;
Activitățile ce vor fi incluse în pachet sau vor putea fi accesate la fața locului să fie de tip activ. Să se pună accent pentru activitatea turistului și obținerea unei experien vii prin implicarea turistului;
Să se facă o reevaluare a unităților de primire turistică pentru stabilirea în ce măsură se respectă normele ecologice;
Stabilirea unor programe verzi pentru unitățile de primire turistică;
Să se amenajeze spațiile verzi, zone pentru campat, să se doteze spațiile cu semnalizatoare de informare;
Să se propună turiștilor parcurgerea unor trasee, drumeții;
Propunerea unor excursii ce vor urmări interacțiunea cu localnicii în scopul descopeririiautenticului, a tradițiilor și obiceiurilor locale;
Anexa 1
CHESTIONAR
Bună ziua. Mă numesc ______, student în anul III, la facultatea de Economie Și Administrarea Afacerilor, Universitatea ”Alexandu Ioan Cuza”, Specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciiilor. Cu prilejul absolvirii realizez un studiu cu privire la orientarea ecologică a turiștilor și urmăresc cunoașterea și observării nivelului de dezvoltare a ecoturismului în Republica Moldova, iar răspunsurile pe care dvs le ve-ți oferi vor constitui un suport în realizarea cercetării propuse.
Sunteți familiarizat cu noțiunea de ecoturism?
Da
Nu
Ați practicat în ultimul an ecoturismul ca și formă turistică?
Da
Nu
Cât de des pe perioada unui an practicați turismul verde?
O dată
2 – 3 ori
4 – 5 ori
Peste 5 ori
Ordonați în funcție de preferința pe care o are pentru dvs. următoarele destinații care prezintă interes pentru dvs:
Litoral
Sate de vacanță
Zone montane
Sejur în alte țări
Circuit
Care sunt motivele care vă determină să practicați turismul verde?
Liniștea zonei
Posibilitatea de relaxare într-un mediu verde
Aer proaspăt
Posibilitatea de conectare cu natura
Observarea și cunoașterea florei și faunei
Dorința de cunoaștere a obiceiurilor și tradiției zoeni
Practicarea sporturilor extreme;
Dorința de testare personală într-un mediu natural
Schimbarea mediului
Odihnă, recreere
Vizitarea obiectivelor culturale
Descoperire, curiozitate de ceva nou
Altă variantă ______ (vă rog specificați)
Care sunt zonele pe care le vizitați pentru practicarea turismului verde în Republica Moldova?
Codrii Moldovei
Orheiul Vechi
Soroca
Rezervațiile naturale
Altă variantă _____ (vă rog specificați)
În ce măsură sunteți pasionat de vacanțe în mediu rural?
Evaluați cu note de la 1 la 5, unde 1 reprezintă foarte neatractiv iar 5 foarte atractiv activitățile ce prezintă interes pentru dvs în timpul practicării turismului verde?
Ce importanță au pentru dumneavoastră în alegerea unei zone ecoturistice, următoarele criterii?
În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații
Evaluați calitatea serviciilor turistice prestate în timpul unui sejur cu caracter ecoturistic cu note de la 1 la 5 unde 1 este foarte slab, iar 5 foarte bun în funcție de importanța pe care le au pentru dvs.
În ce măsură v-ar influența următorii factori să practicați turismul verde?
În ce măsură sunt importante următoarele reguli cu privire la protecția mediului înconjurător pentru dvs
În ce măsură vă simțiți responsabil față de menținerea cadrului ecologic în timpul practicării turismului
Statutul social:
Student
Angajat
Întreprinzătorliber profesionist
Șomer
Altă variantă (vă rog specificați)
Vârsta dvs:
18 – 25 ani
26 – 35 ani
36 – 45 ani
45 – 55 ani
Peste 55 ani
Venitul mediu lunar se încadrează în intervalul:
Sub 2500 lei
2500 – 4500 lei
4501 – 5500 lei
Peste 5500 lei
Gen
Femininn
Masculin
Vă mulțumesc pentru timpul acordat în completarea chestionarului !
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor [305025] (ID: 305025)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.