SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR [302029]

UNIVERSITATEA „VALAHIA” din TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: [anonimizat]:

Lect.univ.dr. Georgiana BADICU Absolvent: [anonimizat]

2016

UNIVERSITATEA „VALAHIA” din TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA:[anonimizat]:

Impactul turismului aspura

activității Transilvaniei

Coordonator:

Lect.univ.dr. Georgiana BADICU

Absolvent: [anonimizat]

2016

[anonimizat], un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanță a vieții economice și sociale pentru un număr tot mai mare de țări ale lumii.

[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], al dezvoltării.

[anonimizat], [anonimizat], pe de o parte, [anonimizat], argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoașterea conținutului turismului, a [anonimizat]. [anonimizat], a sistemului categorial integrat turismului, a [anonimizat] a efectelor sale.

[anonimizat], „ o [anonimizat] a timpului liber ”; el presupune „ mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații”; [anonimizat], el implică efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate.

Turismul se prezintă ca o [anonimizat] o [anonimizat], poziționată la intersecția mai multor ramuri și sectoare din economie; toate acestea își găsesc reflectarea în varietatea punctelor de vedere cu privire la conținutul noțiunii de turism și a conceptelor adiacente.

CAPITOLUL I

Regiunea Transilvania

Prezentare generelă

Scurt istoric:

Transilvania cuprinde partea centrală a României, respectiv Depresiunea Transilvaniei și versantele carpatice ce se înclină spre aceasta.

Pe teritoriul Transilvaniei se află 10 județe: Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureș, Sălaj și Sibiu. [anonimizat]-politic, două accepțiuni distincte: [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] (Munții Apuseni). Această macrozonă a fost denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală („țara de dincolo de pădure”), suprafața ei totală măsurând aproximativ 57.000 km². [anonimizat], [anonimizat], Sătmar, ținut cunoscut și sub denumirea Partium, adică „părțile” dinspre Ungaria, alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podișul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei adică: județele (comitatele) Maramureș, Sălaj, Satu Mare, Bihor și Arad. Suprafața regiunii Partium a fost chiar mai mare.

De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium făceau parte județele (comitatele) Maramureș, Bihor, Zărand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (țara) Chioarului și județele (comitatele) Arad și Severin.Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la vest de Carpații Orientali și nord de Carpații Meridionali, astfel incluzând și Banatul. Caracterul fluctuant al conținutului termenului se explică prin evoluția complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne. Suprafața totală a Transilvaniei, împreună cu Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș, însumează 100.293 km², care repreprezintă 42,1% din totalul suprafeței României.

Populația ce trăiește în acest spațiu numără 7.221.733 locuitori, cifră care reprezintă aproximativ o treime din cea a populației României.

Transilvania este din punct de vedere geografic un platou înalt, separat în sud de Țara Românească prin lanțul Carpaților Meridionali și în est de Moldova prin Carpații Orientali.

Zona vestică a Transilvaniei (Crișana) are graniță cu Ungaria.

La nord, se învecinează cu Ucraina (regiunile Transcarpatia – care cuprinde partea de nord a Maramureșului istoric – și Ivano-Frankivsk).

Platoul cu înălțimi între 305 și 488 de metri este irigat de râurile Mureș, Someș, afluenți ai Tisei, și de râul Olt, afluent al Dunării.

Cel mai mare oraș din regiune, conform recensământului din 2002, este Cluj-Napoca (capitala sa istorică, alternativ cu Sibiul și Alba Iulia) urmat de Brașov.

Zone etnografice: Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Hațegului, Țara Moților, Țara Zarandului, Ținutul Pădurenilor, Ținutul Secuiesc.

Locații turistice:

Transilvania este importantă pentru bogatul patrimoniu multietnic deoarece a fost locul amestecului de Germani, Unguri și Români timp de sute de ani.

Numeroase locații antice cu fortărețe și castele medievale împestrițează regiunea Transilvaniei.

Unele din obiectivele din Transilvania ce atrag majoritatea turiștilor sunt Castelul Bran sau Catelul „Dracul”, castelul / citadela din Sighișoara și orașele medievale cum ar fi Brașov și Sibiu.

La fel ca și Castelul de la Hunedoara, cel de la Bran figurează atât în topurile celor mai frumoase castele cât și în cele care enumeră cele mai înspăimântătoare clădiri. Una dintre cele mai prestigioase poziționări ale edificiului de la granița Transilvaniei cu Muntenia a fost într-o selecție a celor mai frumoase zece castele din lume, realizată de Budget Travel și preluată de CNN, în ianuarie 2009.

„Atât administratorii Castelului Bran cât și Oficiul de Turism al României insistă asupra legăturilor dintre Castelul Bran și Vlad Țepeș, cel care a inspirat personajul Dracula al lui Bram Stoker. Poate că aceste legături sunt subțiri, dar nimeni nu poate nega farmecul înspăimântător al numeroaselor turnuri și turnulețe”, scriau autorii de la Budget Travel.

Castelul Bran

Castelul Corvinilor

Fortificația medievală de la Hunedoara, transformată în timp într-un castel nobiliar somptuos, a fost inclusă în august 2011 de Lonely Planet într-un Top 10 al „castelelor de basm” din Europa.

Castelul de la Hunedoara a fost clasat pe locul 8 în acest top, în care mai figurează castelele din Praga, Neuschwanstein sau Malbork. „Dacă nu simți un fior pe șira spinării atunci când te apropii de pod, cu râul spumegând dedesubt, înseamnă că îți lipsește glanda fricii: singurul motiv pentru care aici nu se mai găsesc vampiri este acela că ei au fost mâncați de vârcolaci”.

De altfel, Castelul Corvinilor figurează și în diverse clasamente ale celor mai înspăimântătoare clădiri din lume.

Pădurea Hoia-Baciu

Ultima sosită în familia celebrităților turistice transilvănene, pădurea de la marginea Clujului, unde se crede că au loc fenomene paranormale, a fost inclusă în octombrie 2012 de revista americană „Travel+Leisure” pe lista celor mai „bântuite” păduri din lume, alături de locuri precum Pădurea Neagră (Germania), Aokigahara (Japonia) sau Wychwood Forest (Anglia). „Hoia-Baciu din Transilvania are o faimă nedorită de mai bine de o jumătate de secol.

Locuitorii din jurul ei susțin că pădurea – care are în centru o poiană de formă circulară – este un portal, iar cei care îl trec nu se mai întorc niciodată.

Cine supraviețuiește povestește că pe timpul petrecut în pădure a avut stări de agitație și rău”, scrie revista americană.

Salina Turda

Cetatea Râșnov

Peștera Valea Cetății

În Cetatea Medievală Sighișoara – parte a Patrimoniului UNESCO, amenajataș începând din secolul al XIV-lea, pot fi admirate 9 turnuri, doua bastioane, o parte din zidul de incintă, cinci biserici și o multitudine de locuințe considerate monumente istorice.

Turnurile erau plasate în locurile vulnerabile ale cetății și erau prevazute cu galerii de tragere și cu bastioane de artilerie. Dintre acestea, Turnul cu ceas cu o înălțime de 64 m, simbolul orasului Sighișoara, este cel mai impresionant fiind unul din marile monumente ale Transilvaniei.

Ceasul din turn este prevăzut cu doua cadrane de 2,40 m în diametru și cu o instalație rotativă cu păpuși din lemn pictat.

Instalația se miscă la miezul nopții, aducând la fereastra dinspre Orasul de Jos, figurina specifică zilei care începe.

Tot în Sighișoara puteți vedea Scara Școlarilor, care înlesnește accesul la Liceu și la Biserica din Deal mai ales pe vreme de iarnă, construcția este cea mai mare de acest fel în Transilvania.

Din secolele XIV-XVIII în care existau 9 biserici funcționale se mai pastrează trei: Biserica Mănăstirii, Biserica din Deal și Biserica “leproșilor” unde pot fi admirate piese rare de sculpturș și pictura religioasă, dar și funerară.

Majoritatea caselor de locuit din Cetate, aproximativ 160, sunt considerate monumente istorice, având peste 300 de ani vechime.

Cetatea Sighișoara rămâne cel mai frumos și mai bine păstrat ansamblu arhitectural medieval din centrul și sud – estul Europei, în ciuda modificărilor arhitecturale din secolul XIX.

Turnul cu ceas

Scara școlarilor

Biserica mănăstirii dominicane

Acestea sunt unele dintre cele mai vizitate obiective turistice din spațiul transilvănean.

CAPITOLUL II

Impactul turismul balnear asupra regiunii Transilvania

Turismul balneoclimateric ș medicina balneară capătă pe zi ce trece noi valențe, paralel cu dezvoltarea social-economică a țării noastre și cu creșterea și modernzarea structurilor de primire pentru cazare, alimentație publică, tratament și agrement din stațiuni.

România dispune un fond bogat și variat de factori naturali terapeutici: apa minerală,apa și nămolul unor lacuri, emanațiile de gaze, factori răspândiți cu generozitatea pe aproape întreaga suprafață a țării în diferite zone climatice.

Varietatea mare a acestor factori se datorează așezării geografice și structurii geologice complexe s scoarței pământului țării noastre. Prezența lor a permis ca aceștia să fie folosiți pentru tratament încă de pe anii 1880-1900, dezvoltându-se treptat stațiunile de cură.

După cel al doilea război mondial, însă, baza materială a stațiunilor de tratament a cunoscut o dezvoltare și modernizare fără precedent, când s-au construit unitață de tip hotelier sau sanatorial cu aproape 30.000 de locuri de confort superior.

Dezvoltarea stațiunilor balneare a apărut în condițiile solicitărilor crescânde de cură cu factori terapeutici naturali și ale îmbogățirii și înnoirii conținutului medicinii balneare moderne, care își găsește astăzi o fundamentare științifică pentru multe dintre metodele tradiționaliste folosite în mod empiric în trecut.

Oamenii din societatea modernă, supuși unui ritm de viață mai alert decât generațiile precedente, sunt solicitați în activități tot mai complexe, în condițiile industrializării și urbanizării.

Este bine cunoscut faptul că, atât pe plan mondial cât și în țara noastră, se înregistrează o creștere a duratei de viață, ceea ce presupune și o solicitare crescând a organismului, în special în mediul urban, conducând la aparișia unor aspecte ale morbiditații populației, prin creșterea ponderii bolilor cu caracter de uzură (afecțiuni reumatismele degenerative, posttraumatice, cardio-vasculare, metabolice, ale aparatului respirator). Alături de acestea, au crescut în importanța, în tabloul morbidității, bolile de nutriție, afecșiunile determinate de tulburările psihovegetative generale, de solicitarea ritmurilor biologice, precum și afecțiunile și stările determinate de reducerea capacității de efort, datorită reducerii volumului de mișcare.

În asemenea codiții, vacanțele de sănătate și respectiv curele balneoclimatice devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sănătății, un instrument ptin care se pot realiza obiective multiple și complexe. Factorii terapeutice naturali sunt considerați pe de o paret, remedii cu valoare deosebită, în unele stațiuni fiind indispensabili, de neînlocuit în realizarea unor efecte profilatice, terapeutice și de recuperare, iar pe de altă parte, o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase. Interesul pentru remediile naturale este în creștere și datorită costului extrem de ridicat al metodelor farmaco-terapiei, eficacitatii limitate a multora dintre produsele industriei farmaceutice, toxicității și efectelor secundare ale altora, puse în evidență și subliniate tot mai clar de studii controlate și inițiate de Organizația Mondială a Sănătății.

În multe stațiuni serviciile balneoturistice sunt asigurate de unități moderne de tipul hotelurilor de cură și complexelor sanatoriale în care serviciile de cazare, masă, diagnostic și tratament sunt oferite în cadrul aceleași clădiri(Sovata, Băile Tușnad, Covasna).

În modernele baze de tratament costruite în stațiuni s-au creat condiții optime de utilizare complexă a factorilor naturali de cură, pe baza razultatelor obținute în cadrul cercetării științifice medicale. În paralel cu factorii naturali de cură, stațiunile balneoclimatice dispun însă și de o largă gamă de proceduri terapeutice care folosesc factorii fizici. Bazele de tratament complexe cuprind compartimente de kinetoterapie, electroterapie, hidroterapie, mecanoterapie, pneumoterapie și altele, dotate cu aparatură și a instalații moderne.

Paralel cu stațiunile pentru cură balneară s-au dezvoltat și cele destinate odihnei și vacanțelor, numind „oaze de sănătate”. Alături de stațiunile balneare cu posibilități pentru tratarea bolilor aparatului cardio-vascular care a o anumită poziție pe piața externă, cea mai mare extindere a capacităților de cură și tratament s-a realizat în stațiunile ce dispun de factori naturali pentru tratarea bolilor aparatului locomoto.

În stațiunile din Transilvania se înregistrează preocupări susținute pentru modernizarea bazei materiale de cazare, alimentație publică,a bazei de tratament, dat și pentru diversificarea mijloacelor de agrement. Așa, de exemplu un sondaj privind preferințele turiștilor din stațiunea Sovata pentru diverse forme de agrement, a reliefat că 22,1% dintre turiști români chestionați preferă practicarea unor sporturi în aer liber, 19,6% doresc organizarea de drumeții și excursii în împejurimi, popicăria atrage 16,8% dinre turiști, iar jocurile mecanice și plimbările cu minicarul sunt preferate de 12,5% dintre subiecții chestionați. Turiștii străini sosiți în Sovata preferă plimbările de agrement (39,1%), excursiile în împrejurimi (21,7%), serile distractive în restaurante (19,6%), practicarea sporturilor(15%).

2.1. Factori naturali în turismul balnear:

Transilvania, datorită așezării geografice și structurii geologice complexe a scoarței pământului, dispune de o mare bogăție de factori naturali de cură – ape minerale, mofete(emanații naturale de gaze terapeutice), nămoluri, lacuri terapeutice – răspândite cu generozitate pe aproape întreaga suprafață a țării, în diferite zone climatice.

Pe teritoriul țării noastre există aproape toate tipurile de apee conuscute – oligominerale, alcaline, alcalino-teroase, clorurate-sodice, iodurate, sulfatate, feruginoase, arsenicale, sulfuroase, carbogazoase, radioactive, etc – cu o foarte mare varietate în privința compozișiei chimice, a gradului de mineralizare și a temperaurii lor. Se cunoaște că o serie de factori naturali de cură au fost utilizați pentru tratament cu aprope două milenii în urmă, doveui materiale atestând că romanii au folosit ape minerale de la Băile Herculane în scopuri terapeutice. În decursul timpului, descoperirea de ape mineraleși nămoluri a creat premisele apariției unor stabilimente balneare, la început mai rudimentare, care începând din sec. XVIII și XIX s-au dezvoltat treptat. Țara noestră dispune astăzi de peste 160 de stațiuni și localități cu factori curativi naturali. În multe dintre ele, destinate tratamentului cu factori naturali, s-au construit unități moderne de tipul hotelurilor de cură și a complexelor sanatoriale, în care serviciile de cazare, masă și tratament sunt oferite în cadrul aceleiași clădiri (ex. Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Băile Tușnad, Covasna, Căciulata, Amara, Sângeorz-Băi, Mangalia, Slănic, etc.).

Factorii naturali de cură:

Teritoriului Transilvaniei îi corespund următoarele sectoare climatice principale:

Sectorul cu climă continental-moderată ( Pod. Transilvaniei).

Sectorul climei de munte corespunzătoare arcului carpatic de pe teritoriul românesc.

Clima este unul din factorii naturali importanți de care trebuie să se țină seama la trimiterea în stațiune, reprezintă totalitatea fenomenelor meteorologice ce caracterizează starea medie a atmosferei într-un anumit loc și pe o anumită perioadă de ani.

2.1.1. Lacurile de interes terapeutic:

Numeroase lacuri, prin calitățile chimice ale apie lor, sunt folosite în scopuri terapeutice. Unele dintre ele și-au câștigat un adevărat renume.

Cura folosește pe lângă apa lacului și nămolul terapeutic.

Ca exemplu lacurile de la Sovata (Ursu, Roșu, Șerpilor, Verde) conțin apă sărată, puternic concentrată datorită sedimentelor de sare din regiune.

Lacul Ursu

Lacul Verde

Lacul Roșu

2.1.2 Nămolurile terapeutice: (peloidele) sunt substanțe ce se formează în condiții naturale sub influența proceselor geologice ți care, în stare fin divizată și în amestec cu apa, sunt folosite în terapeutică.

2.1.3 Gazele terapeutice : sunt folosite numai în cură externă,bolnavul fiind introdus în incinta unde se degajă gazul. Gâtul și capul rămân afară, respirația făcându-se în aer liber. Procedura se practică individual, în cadă, sau în instalații colective, construite în acest scop. Se mai pot face aplicații parțiale, îndeosebi, la membrele inferioare.

A. Gazul carbonic (mofete):- provine din emanația liberă, în zonele geologice cu aureolă mofetică postvulcanică; o altă proveniență este aceea din apele minerale carbogazoase, efectuându-se, în acest scop, captări și separări ale gazului din apa minerală.

Mofetele sunt inducate în următoarele afecțiuni: hipertensiune arterială, cardiopatie compensată, tulburări circulatorii periferice, afecțiuni reumatice, etc.

B. Solfatarele:- sunt proceduri ce folosesc emanațiile de hidrogen sulfurat. La Toria se găsesc solfatare. La noi în țară procedura este puțin folosită.

2.2. Stațiuni balneare din Transilvania:

2.2.1.Rezervația vulcanii noroioși de la Băile Homorod(Județul Brașov):

Poziția geografică: se afla situată la poalele Munților Persani, la contactul cu Subcarpații Transilvaniei, pe sectorul de lunca de la confluența Homoroadelor.

Importanța rezervației: respectiv zona protejată din jurul unui punct în care ies la zi noroaiele emise de presiunea gazelor subterane, punct numit vulcan noroios.

Pe la mijlocul sec. XX au apărut primele emanații de noroi, care au clădit ‚vulcanii noroioși”, un caz geologic extrem de rar, raportat la constituția geologică a zonei. Zona cu vulcani noroioși a fost declarată arie protejată prin decizia Comitetului executiv al CPJ Brasov, ulterior a fost reconfirmată prin Legea 5/2000.

Din pacate fenomenul eruptiv de ape, nămol și gaze s-a diminuat mult, în prezent, în zona fostelor băi apar în trei puncte slabe iviri de ape, nămol și gaze. Izvoarele minerale au o activitate variabilă, în sensul că ies la suprafață împreună cu nămol, sub formă de „vulcani noroioși”, dar după o perioada dispar și ies în altă parte. De menționat este faptul că aceste apariții și dispariții ale izvoarelor se fac în același perimetru (aprox. 300 mp). Izvoarele degajă hidrogen sulfurat care se simte puternic în jurul lor.

2.2.2. Covasna(Județul Covasna):

Orașul Covasna este situat în curbura Carpaților Orientali, la poalele munților Brețcu în depresiunea Târgu Secuiesc . Statiunea balneoclimaterica permanentã de interes național se afla la 31 km de Sf. Gheorghe, la 60 km de Brașov si la 250 de km de București. Stațiunea Covasna are 12200 locuitori si are in subordine administrativa localitatea Chiuruș.

Cunoscută ca orașul izvoarelor minerale, localitatea Covasna este traversată de pârâul cu același nume. Altitudinea variază între 550-600 m, iar climatul este răcoros.

Județul Covasna dispune de un potențial turistic prin care participă activ la dezvoltarea turismului.

Țelul este ca programul de strategie a dezvoltării turistice pentru județul Covasna să fie pus căt mai repede în practică, pentru ca cei care lucrează în acest domeniu să poată beneficia de sursele de finanțare oferite de UE.

Dezvoltarea turismului necesită investiții importante. Este primordială generarea de proiecte de finanțare pentru accesarea cât mai urgentă a tuturor resurselor financiare.

Obiective: – atragerea de resurse autohtone și UE;

– demersuri pentru atragerea investitorilor;

-eliminarea conflictelor și contradicțiilor existente, identificarea țelurilor comune;

– pregătirea cât mai rapidă a proiectelor locale: adaptarea unor proiecte deja existente, idei de proiecte, preluarea unor proiecte de succes din străinătate și adaptarea la cerințele locale.

2.2.3. Băile Tușnad (Județul Harghita):

Stațiunea balneo climaterică permanentă de interes național și internațional Băile Tușnad este situată la poalele masivului Ciomatu (Munții Harghita) la o altitudine de 650 m, pe cursul superior al Oltului, la 31 de km de Miercurea Ciuc.

Stațiunea este menționată documentar pentru prima dată în secolul 17 și se numea Tușnad-Băi până în anul 1968 când este declarat oraș sub numele de Băile Tușnad.

Stațiunea înconjurată de păduri de molid și brad este localizată țn defileul Oltului și dispune de mofete, rezerve de ape minerale însemnate și de un aer curat, ozonizat.

Climatul este unul de adapost cu media lunii iulie de 17,5 grade Celsius. Apele minerale sunt carbogazoase, sodice, clorurate, bicarbonatate, feruginoase, calcice și magneziene.

Stațiunea este vestită pentru tratarea afectiunilor cardiovasculare (infarct miocardic, arteriopatii periferice, hipertensiune arterială), afecțiunile sistemului nervos central, afecțiunile tubului digestiv precum și afecțiunile cailor urinare (litiaza renală, inflamații ale căilor urinare).

Baza de tratament cuprinde instalații moderne pentru băi minerale carbogazoase, mofete, împachetari cu parafina, aerosoli și inhalații, băi de plante,electro și hidroterapie, masaj, băi galvanice, cura internă cu ape minerale, magnetoterapie.

Băile Tușnad vă ofera multe oportunități de relaxare fiind un loc ideal de vacanță în toate anotimpurile. În stațiune s-a reamenajat lacul Ciucas, există poteci pentru drumetie ușoară, cu excursii la vestita stânca Piatra Soimilor, de asemenea se organizează excursii pe jos sau cu autocarul la lacul Sfânta Ana din craterul masivului Ciomatu.

2.2.4. Sovata(Județul Mureș):

Stațiunea balneo-climaterică de interes general Sovata se află în județul Mureș, la 15 km de Târgu Mureș la o altitudine de 475-530 m, la poalele dealurilor Cireșelu, Stejaru și Becheci, la confluența râului Sovata cu Târnava Mică.

Stațiunea balneoclimaterică Sovata situată într-o zonă de dealuri beneficiează de un climat de depresiune, cu efecte sedative asupra organismului, aerul fiind curat și lipsit de praf.

În ceea ce privește temperaturile acestea sunt moderate, verile fiind răcoroase (cu temperaturi medii de 19˚C) iar iernile nu prea aspre (-3˚C). Temperatura medie anuală în stațiune este de 7,7˚C, iar precipitațiile nu depășesc 750 mm anual.

Factorii curativi cei mai importanți sunt cu siguranță lacurile helioterme din stațiune.

Cel mai reprezentativ este lacul Ursu (46000 mc), cu prezența fenomenul de heliotermie, care constă în stratificarea termică a apei și creșterea concentrației sărurilor spre adâncime.

La suprafața, temperatura apei este mică, aceasta fiind aproape de temperatura atmosferică, după care crește până la aproximativ 3 m adâncime, după care se inregistrează valori mai reduse și constante.

În acest fel la adâncimea favorabilă organismului (1,5 – 2 m) vara, temperatura apei oscilează între 30-40˚C. Celelalte lacuri se remarcă prin diferiți factori curativi cum ar fi nămolul sapropelic din Lacul Negru , iar Lacul Alunis (9000 mc) prin nămolul argilo-silicios.

Lacurile celelalte Verde (5000 mc) și Rosu, aflate la baza Muntelui De Sare sunt de asemenea valoroase prin apa sărata și nămolurile prezente.

2.2.5. Băile Jibou(Județul Sălaj):

Băile Jibou reprezintă o microstațiune balneară sezonieră, care este situată în intravilanul orașului Jibou, la o altitudine de 190m, la marginea vestică a orașului, în apropierea drumului județean care îl leagă de Zalău.

Stațiunea are un climat de deal și coline, cu amplitudini termice anuale reduse.

Sursa de apă minerală este un izvor natural, captat într-un bazin betonat, amenajat direct pe o emergență naturală.

Factori naturali terapeutici: apă minerală sulfuroasă, clorurată, sulfatată, izotonă, nămol, bioclimat sedativ de cruțare. Indicații terapeutice boli ale aparatului locomotor (reumatismale, degenerative și articulare), boli asociate (gineologice), boli ale tubului digestiv.

2.2.6. Băile Sărate Turda(Județul Cluj):

Stațiunea balneoclimaterică sezonieră de interes local Turda funcționează sub numele de Băile sărate Turda și se află la 4 km de centrul orașului Turda.

Aceasta este cunoscută ca și microstațiune balneara încă din 1837 dar amenajarea sa în forma actuală datează din perioada interbelică.

Exploatarea sării în apropiere de orașul Turda împreună cu procesele de carstificare a masivului de sare și alunecările de teren au favorizat în timp formarea unor lacuri pe locul fostelor ocne de sare, lacuri ce sunt folosite în zilele noastre de către populație în scopuri terapeutice sau pentru agrement.

Băile sărate Turda beneficiază de un climat sedativ cu temperaturi medii anuale de 9˚C și temperaturi medii în luna iulie de 20 ˚C iar precipitațiile nu depășesc 600 mm anual. Un alt factor important de cură este reprezentat de apele minerale clorurate și sodice cu o concentrație mare (225 mg/l) care provin din lacurile sărate aflate în stațiune, de asemenea se utilizează și nămolul terapeutic ce se află sub stratul de aluviuni.

La Băile sărate Turda se trateaza afecțiunile reumatismale degenerative și abarticulare (artroze, spondiloze, tendinoze), afecțiuni neurologice periferice (sechele după polioneuropatii, pareze), afecțiuni ginecologice (insuficiența ovariană, cervicite), afecțiuni dermatologice (psoriazis), stări posttraumatice (după entorse, fracturi, luxații).

2.2.7. Ocna Mureșului(Județul Alba):

Stațiune balneoclimaterică de interes local cu funcționare permanentă Ocna Mureș se află în județul Alba, la 258 m altitudine, pe stânga Mureșului, la contactul cu Podișul Târnavelor.

Dintre factorii naturali de cura trebuie menționate și apele minerale clorurate și sodice din lacurile existente în locul vechilor săline.

Aceste ape au o concentratie deosebit de mare 266 grame/litru și sunt utilizate în tratarea unor afecțiuni precum cele reumatismale abarticulare și degenerative (periartrite, tendinoze, artroze, poliartroze), neurologice periferice (sechele după poliomielită, pareze), ginecologice (metroanexita cronică, cervicita cronică, insuficiența ovariană), posttraumatismale (stări după entorse, luxații, fracturi).

Dintre instalațiile de tratament de aici trebuie amintite solariul cu amenajări pentru aeroterapie și helioterapie, instalațiile pentru electroterapie, instalațiile pentru băi calde, instalațiile cu apa minerală săarată, concentrată.

2.2.8. Ocna Sibiului(Județul Sibiu):

Stațiunea Ocna Sibiului, denumită și litoralul Ardealului, este situată la o altitudine de 400 m față de nivelul mării în partea nord-vestică a Depresiunii Sibiului, la 15 km de orașul Sibiu.

Zona se încadrează în climatul temperat continental de deal și de podiș cu unele nuanțe locale (inversiuni de temperatură iarna, calm atmosferic, insolație puternică) particularități climatice care au un rol important în prevenirea și tratarea unor boli.

În prezent Complexul Balnear Ocna Sibiului este refăcut în întregime, în urma unui proces intens de restaurare ce a urmat îndeaproape linia arhitectonică originală a arhitecților vienezi (doar pavilionul central a fost demolat din cauza stării avansate de degradare în care ajunsese nemaiputând fi astfel restaurat).

Turismul balnear are numeroase valențe medicale, profilactice, de recuperare dar și un potențial economic major. Aspectul acesta reiese atât din activitatea specifică de turism, generatoare de capital, cât și ca generator de economii importante în cadrul bugetului social.

Având în vedere necesitatea dezvoltării acestui segment de turism – turismul de sănătate, cât și gradul avansat de uzura al societăților balneare, se impun în mod stringent și obligatoriu, investitiile ca unic mod de redresare atât din punct de vedere al bazei materiale, cât și a tratamentului balnear.

„Turismul, tratamentul și odihna, într-un mediu deosebit de cel de acasă și de la locul de muncă, iarna sau vara, au devenit o permanentă preocupare pentru noi toți.”

„Stațiunile balneoclimaterice sunt un popas binevenit pentru cei ce au îndrăgit drumeția, ele constituie, însă, un loc de odihnă și tratament tot mai dorit și solicitat.”

În urma celor prezentate putem afirma că dezvoltarea și promovarea stațiunilor balneare deja existente și identificarea unor noi zone ce se pretează acestei activități, va conduce la creșterea numărului de turiști și la dezvoltarea economică a zonelor implicate.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

IMPACTUL TURISMUL ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA

3.1. Prezentarea generală a Județului Hunedoara:

Localizare:

Județul Hunedoara este situat în partea central-vestică a țării, în regiunea istorică Transilvania și este intersectat de paralela 46o latitudine sudică și meridianul 23o longitudine estică. Relieful județului Hunedoara este accidentat și variat, predominant muntos – munți: Retezat (Vf. Peleaga-2509 m), Godeanu (Vf. Gugu-2291m), Parâng (Parângul Mare-2519m), Vâlcan, Poiana Ruscă, Țarcu, Șureanu, Metaliferi, Zarandului; numeroase depresiuni intramontane: Petroșani, Hațeg, Simeria, Brad, etc.

Vecinii județului Hunedoara sunt: jud. Alba la nord-est și est, jud. Vâlcea la sud-est, jud. Gorj la sud, jud. Caraș-Severin și jud. Timiș la vest, jud. Arad la vest și nord-vest. Județul Hunedoara are în componența sa șapte municipii: Deva care este și reședința județului Hunedoara, Petroșani, Lupeni, Vulcan, Orăștie și Brad.

După acestea județul cuprinde șapte orașe: Aninoasa, Călan, Geoagiu, Hațeg, Petrila, Simeria, Uricani și nu în ultimul rând mai specific că din componența județului mai fac parte și 55 de comune cu 457 de sate.

Importanța geografică și istorică

Datorită așezării sale geografice, județul Hunedoara a avut mereu o importanță strategică în istoria țării noastre. Strategic vorbind, județul nostru a fost menționat încă din cele mai timpurii vremuri ale istoriei, din vremea imperiului roman. Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de state și ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre (sud) și Carpații Păduroși (nord). Ca și provincie romană, Dacia s-a constituit, conform unei diplome militare romană, descoperită la Porolissum, la 11 august 106. Provincia romană Dacia cuprindea Banatul, Ardealul, Oltenia și vestul Munteniei.

Alte regiuni ale fostului regat dac au fost fie incluse provinciei Moesia, fie au rămas libere de stăpânirea romană. Un oraș principal al provinciei erau Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, astăzi Sarmizegetusa, din județul Hunedoara. S-a presupus că numele Deva este în legătură cu anticul cuvânt dac „dava”, care însemna „cetate”.

Alte teorii susțin că numele s-ar trage de la o legiune romană care s-a transferat pe locul actualului municipiu de la Castrum Ceva. De asemenea județul Hunedoara a fost menționat istoric vorbind de-a lungul timpului în mai toate contextele istorice importante ale țării noastre.

Județul Hunedoara este atestat documentar la 1265, sub numele „Hungnod”, conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaște o dezvoltare impetuoasă și va juca un rol important în istoria României.

În actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara”, precum și monede romane de tip republican sau imperial cuprinzând o perioadă de timp îndelungată. Urme arheologice s-au mai descoperit lângă Castelul Huniazilor.

În 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg dăruiește și înnobilează pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu din Cinciș, fiul lui Șerb. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaște o nouă etapă a dezvoltării sale. Iancu de Hunedoara a amenajat cetatea pentru locuit. În timpul Corvineștilor, Hunedoara devine târg (= oppidum) al fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă.

Avantajul economic din această epocă al domeniului Hunedoara se va menține și în secolele următoare.

Stema județului în perioada interbelică o prezint în imaginea alăturată. În județul Hunedoara s-a dezvoltat o spiritualitate românească autentică. În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cinciș-Cerna, Plosca, Prislop, Nădăștie, Mănerău, Zlaști și altele au fost școli de dascăli, numeroși cnezi romani îndeplinind funcția de preoți.

După Al Doilea Război Mondial, conform concepției vremii, industria hunedoreană a cunoscut o dezvoltare fără precedent.

În preajma revoluției din 1989, în Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de oțel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, încălțăminte, tricotaje etc.

Ca urmare a acestei dezvoltări socio-economice a județului, s-a dezvoltat spațiul de locuit, și s-au construit noi unități de învățământ, sănătate sau cultură. S-au construit 12 școli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de învățământ superior – Universitatea din Petroșani.

În prezent sfera economică a județului Hunedoara a cunoscut o masivă restructurare din punct de vedere industrial astfel că o mare oportunitate se întrevede în viitor în potențialul turistic al județului.

Cadrul natural de un pitoresc aparte de care dispune Valea Jiului, se înscrie cu o mare complexitate, varietate și atractivitate peisagistică în structura și valoarea potențialului turistic. Întrunind toate calitățile unei excelente baze de dezvoltare a turismului montan și a sporturilor de iarnă în perioada anotimpului rece precum și a unor stațiuni estivale pentru odihnă și recreere în perioada anotimpurilor calde.

Grupul înălțimilor oferă atracții turistice vrednice de văzut, acestea fiind înconjurate de păduri de fag și brad, atât vara cât și iarna oferind o vedere asupra masivului Retezat, a masivului Parând și a întregii Văi a Jiului precum și asupra județului Gorj – zona Turceni.

3.2. Forme de turism specifice în Județul Hunedoara:

Dezvoltarea industriei turistice în țările cu o veche tradiție arată că planificarea turistică este necesară la toate nivelurile pentru a se realiza un turism durabil și profitabil. Țările care au ignorat aplicarea mecanismelor de planificare în turism au fost adesea confruntate cu probleme sociale și de mediu, cu o dezvoltare a activităților turistice inadecvată față de resursele existente.

Turismul, în general, poate fi privit ca un sistem cu multiple interacțiuni și relații interdependente între factorii ofertei și cererii turistice, iar armonizarea celor două componente de bază presupune acțiuni de planificare.

Întreaga activitate turistică poate să fie planificată în funcție de spațiu – la nivel național, regional, local, și de timp – pe termen lung, mediu, scurt. Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfășurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerț).

Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidența studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economiști, geografi, psihologi și sociologi.

Potențialul turisticconstituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice.

Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activității turistice. Atracția turistică este motivul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică.

O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor.

Cercetarea formelor de turism și a geografiei lor este necesară în turism pentru a dezvolta și aplica metodele pentru estimarea impactelor asupra localităților și pentru a conduce la o eficientă alocare a resurselor pentru obiectivele ce intră în concurență. Turismul dispune de un anumit potențial pentru promovarea creșterii economice în multe zone sau regiuni, dar el nu este întotdeauna atât de mare cât le-ar plăcea să creadă unor susținători locali.

În județul Hunedoara putem identifica ca forme specifice de turism (datorită factorilor istorici, geografici, etc.) următoarele:

turismul montan;

turismul religios;

turismul rural;

3.2.1. Turismul montan:

Turismul montan deține un loc aparte; muntele a reprezentat din totdeauna o destinație preferată pentru refacere, odihnă, aventură sau alte nevoi socio-culturale.

În același timp, zona montană a atras atenția investitorilor și organizatorilor de turism, datorită oportunităților oferite pentru dezvoltarea unei activități turistice eficiente, astfel că putem vorbi astăzi despre existența, pe plan mondial, a unei oferte complexe, diversificate (pentru toate gusturile și disponibilitățile bănești) și de mare atractivitate.

În județul Hunedoara, turismul montan se înscrie astăzi în tendințele manifestate de turismul românesc în general: transformări structurale generate de trecerea la economia de piață, scăderea circulației turistice, a calității echipamentelor și serviciilor, din lipsa surselor investiționale, dificultăți generate de întârzierea privatizării, etc.

O data cu dezvoltarea turismului din ultimele decenii si transformarea lui într-o mișcare de masă, muntele s-a impus mai mult în atenția investitorilor și promotorilor acestei forme de turism, tocmai datorită numeroaselor condiții pe care le oferă zona în care ne aflăm pentru desfășurarea unei activități economice cu rezultate benefice.

Efectele dezvoltării turismului montan în plan economic și social, deși uneori greu de cuantificat, sunt apreciate ca fiind foarte importante.

Zona turistică Petroșani – Parâng :

Constituie un punct de atracție pentru turiștii români și din străinătate datorită resurselor naturale: peisaje montane, lacuri glaciare, fond forestier, fond cinegetic, o rezervație botanică și pârtii de schi.

Zona turistică Petroșani – Parâng este situată în sudul – estul județului Hunedoara, la o distanța de aproximativ 100 km față de municipiul Deva, reședința de județ, făcând parte din Carpați Meridionali, grupa Parâng – Șureanu.

Obiective turistice: Masivul Parâng, Rezervația Piatra Crinului, Zona Rusu, Muzeul Mineritului, locașe de cult etc.

Zona turistică Straja:

Zona de agrement Straja este situată în lanțul Munților Vâlcan, lanț muntos ce se dezvoltă pe o lungime de 55 de Km, între Defileul Jiului la partea de Răsărit și Pasul Jiu – Cerna Herculane, în partea de apus, unde este și punctul de confluență cu Munții Godeanu, Mehedinți și Munții Retezat.

În partea nordică ei străjuiesc Valea Jiului de vest, iar în partea de sud se întind domol până în Depresiunea Gorjană, unde dominantă este zona Mănstirii Tismana, cu pădurile de castani.

Zona cea mai spectaculoasă a Munților Vâlcan este flancul nordic care domină orașele Văii Jiului. Culmile ce pleacă din vârfurile Straja, Coarnele, Sigleu, coboară în linii repezi, uneori cu stâncării evidente în peisaj.

Datorită amplasării geografice pe axa nord – sud: Semenic – Muntele Mic – Sarcu – Straja, unde se întâlnesc curenții de aer cu influență mediteraneană și curenții de aer rece din Munții Retezat, flancul nordic este foarte bogat în precipitații sub forma de ninsoare în sezonul rece.

Acesta este și motivul pentru care practicarea sporturilor de iarnă și turismul montan aferente s-au dezvoltat foarte mult, devenind tradiționale în Valea Jiului începând cu perioada de după primul război mondial.

Deși stațiunea Straja a devenit celebră mai ales pentru posibilitățile de practicare a sporturilor de iarnă, recunoscută pentru „Serbările Zăpezii”, cu un mare flux de turiști în perioada noiembrie – aprilie, iubitorii muntelui au posibilitatea de a-și petrece timpul liber și concediile pe tot parcursul anului. Vara zona este preferată pentru numeroasele trasee turistice ce se pot realiza, cu plecare spre toată aria munților Vâlcan, cu trasee de creasta în direcția "Pasul Vâlcan – Cabana Vâlcan", "Drumu lui M. Viteazul" sau spre Vf. Godeanu și mai departe, spre "Valea Cerna – Herculane". Tot de aici se poate ajunge spre flancul sudic, de-a lungul văilor domoale în zona Complexului turistic Tismana – Gorj.

Toate sunt trasee turistice marcate și întreținute, practicabile în perioada de vară – toamnă. Iarna, datorită stratului deosebit de mare de zăpadă , tradiția locului este practicarea sporturilor de iarna, cu preponderenta a schiului "fond" si "alpin", încă din anii 1930. Dezvoltarea din ultimele două decenii, realizarea de investiții, existența unui telescaun, a cinci teleschiuri, pârtii de schi alpin amenajate, nenumărate trasee de schi fond, a generat nevoia dezvoltării serviciilor organizate pentru turism.

Importanța turistică: Zona Straja si împrejurimile oferă condiții ideale pentru practicarea drumețiilor și a sporturilor de iarnă: schi, săniuță, bob. Pârtiile din Straja au condiții de schi similare cu cele de pe Valea Prahovei, stratul de zăpadă schiabil timp îndelungat (peste 150 zile/an, 20-50 cm grosime medie), pante (15-35 %) și lungimi (500 – 4100 m) ce permit amenajarea tuturor categoriilor de pârtii pentru agrement și competiție.

Activitatea turistică în munții Straja prezintă interes deosebit, mai ales pentru practicarea sporturilor de iarnă. Afluxul de turiști este de câteva sute zilnic, cu precădere la sfârșit de săptămână. Aceștia sunt, în marea lor majoritate, locuitori din Valea Jiului și județele limitrofe: Arad, Timiș, Alba.

Alte forme de turism: Amplasamentul stațiunii Straja și condițiile naturale permit promovarea și desfășurarea, pe lângă turismul montan care a consacrat zona, și alte forme de turism:

turism de circulație: de tranzit și itinerant cu valențe culturale;

turism specializat: alpinism, vânătoare, sporturi de anvergură: deltaplan, parapantă, rafting, mountain bike – cicloturism montan;

turism de afaceri și reuniuni, structurile de primire turistice având facilități care permit organizarea de reuniuni și evenimente;

turism istoric: denumirea de Straja are semnificație istorică. În acest loc, în Primul Război Mondial, au murit peste 800 de soldați, o parte din ei fiind înmormântați în cimitirul eroilor din Lupeni. Crucea din vârful muntelui și schitul au fost construită în memoria soldaților români căzuți în luptele de la Jiu în Primul Război Mondial, dar și în memoria turiștilor care și-au pierdut viața în această zonă.

turism religios: Stațiunea turistică Straja mai este de asemenea cunoscută și datorită procesiunii "Drumul Crucii", organizată în Vinerea Mare a Sărbătorilor Pascale, pe distanța dintre Cimitirul Eroilor și Schitul Straja. Din 1999 se reface drumul parcurs de Mântuitorul Isus Hristos, cu cele 14 popasuri, pe un traseu de 10 km. La fiecare dintre acestea există câte un basorelief care simbolizează scena respectivei opriri făcute de Mântuitor în drumul Său către muntele Golgota. La fiecare basorelief soborul de preoți care participă la procesiune se oprește pentru a se ruga, citind din Cartea Sfântă cele 12 Evanghelii. An de an, circa 4000 de persoane și 20 de preoți participa la procesiunea Drumului Crucii din Straja, ducând pe umeri o cruce în mărime naturală, sculptată cu imagini reprezentând cele 14 popasuri, având încastrată în ea o bucată din lemnul sfânt al crucii purtate de Hristos. Crucea are o greutate de 100 de kilograme, 4,40 m lungime și 2,20 m lățime; ea străjuiește altarul Schitului timp de un an de zile, apoi – anul următor, tot în Vinerea Mare – este coborâtă la Cimitirul Eroilor pentru a fi apoi readusă la Straja.

Structuri de primire din Stațiunea Straja: Structura de primire a stațiunii reprezintă o componentă necesară a dezvoltării turismului, iar calitatea și diversitatea serviciilor de cazare oferite influențează tipul de vizitatori ai unei localități. În mod frecvent, solicitarea unui serviciu de cazare depinde de consumul unui produs turistic mai larg, în cadrul unei stațiuni sau localități.

O distincție importantă a activității de cazare constă în diferențierea dintre cazarea cu servicii și cea fără servicii (self-catering). În prima categorie sunt incluse unitățile care dispun de personal care asigură o gamă diversificată de servicii precum servicii de etaj (întreținerea spațiilor), restaurant, bar, room-service etc. Cazarea fără servicii presupune numai oferirea serviciilor de cazare de bază.

Serviciile legate de servirea mesei pot fi comercializate de o unitate separată, și deci nu sunt incluse în prețul practicat pentru cazare.

3.2.2. Turismul istoric:

Turismul istoric ar putea deveni, în următorii ani, o alternativă la turismul clasic practicat până acum în județul Hunedoara. Voi exemplifica în continuare câteva dintre punctele turistice de importanță istorică din județ:

Sarmisegetusa Regia este numele capitalei Daciei preromane, de fapt un complex de sanctuare, situat în Munții Orăștiei, la altitudinea de 1200 m, în care se remarcă Sanctuarul Mare Rotund și „Soarele de andezit„. Cei mai mulți arheologi afirmă că orașul a fost ridicat în secolele III-II înainte de Hristos, pe când alții cred că ar fi mai vechi cu cel puțin 600 de ani. La circa 40 de km de Munții Orăștiei, în comuna Sarmisegetusa, în partea de sud-vest a depresiunii Hațeg, se află ruinele celeilalte cetăți cu același nume, capitala Daciei Romane, numită și Ulpia Traiana Sarmisegetusa, fondată de guvernatorul Terentius Scaurianus între anii 108-110. Timp de două secole acesta a fost centrul politico-administrativ al provinciei Dacia. Sediile guvernatorului, al administrației, al aparatului fiscal, al centrelor militar, economic și religios își aveau locul după zidurile cetății.

Castelul Hunedoara: Ridicat in secolul 14, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlasti, Castelul Hunedoara este o construcție impunătoare, cu acoperișuri înalte și divers colorate, cu turnuri și turnulețe, ferestre și balcoane împodobite cu dantela pietrei cioplite. Una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaște în timpul acestuia însemnate transformări. El devine o somptuoasă locuință, nu numai

un punct strategic întărit. Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfățișarea, îmbogățindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare încăpere de recepții), Turnul buzduganelor și Bastionul alb care servea drept depozit de alimente, Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereți (printre ele se găsesc și portretele domnilor Matei Basarab din Țara Românească și Vasile Lupu din Moldova). În aripa castelului numită Matia se mai distinge, destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că își trag numele urmașii lui Iancu de Hunedoara (Corvinii). Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.

În locul numit " Panteonul Moților ", se regăsește „Gorunul lui Horea”, stejar vechi de pe la aprox. 1600, plantat în memoria lui, ce are o circumferință de 9 m. Împotriva distrugerii prin uscare și putrefacție, în 1924 a fost încercuit cu oțel și cimentat în interior.

Aici, în cimitir, lângă gorun, este îngropat Avram Iancu, decedat în data de 10 septembrie 1872. Tot aici în ansamblul Panteonul Moților Avram mai regăsim biserica și cimitirul eroilor din cele două Războaie Mondiale, etc.

3.2.3. Turismul religios:

Județul Hunedoara are și sub acest aspect numeroase obiective de interes turistic, din care voi aminti doar câteva.

Mănăstirea Prislop. Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care au ținut de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Pe la jumătatea secolului XVI, Mănăstirea Prislop ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită "din temelie" de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească. În secolul al XVII-lea a fost întemeiată la Prislop școala de învățătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoți la sate. În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici în secolul XVII viețuiește Sfântul Ioan de la Prislop.

Biserica Strei se afla în satul omonim, la o distanță de 14 kilometri de Simeria, pe drumul național 66, aproape de cunoscuta Biserică de piatră din Densuș și de orașul Călan, în județul Hunedoara. Satul Strei se află situat pe malul stâng al râului Strei, biserica fiind construită în mijlocul vechiului cimitir al satului. Biserica ortodoxă Strei este ctitorită de boierul român Ambrozie. Biserica Strei a fost construită pe la sfârșitul secolului al XIII-lea.

3.2.4. Turismul balnear:

Stațiunea balneară „Vața de Jos” Stațiunea Vața de Jos este situată la 233 m altitudine, în județul Hunedoara, la hotarul de vest al Munților Apuseni. Stațiunea este înconjurată de păduri și adăpostită de vânturi și își întemeiază renumele pe valoarea deosebită a apelor sale termale.

Căi de acces în Vața de Jos:

– cu trenul: din direcțiile Arad sau Oradea – Vața de Jos;

– pe șosea: Deva – Vața de Jos ( DN 76 + DJ 707, 58 km); Oradea – Vața de Jos (DN 76 + DJ 707, 142 km); Arad – Vața de Jos ( DN 79 A + DN 76 + DJ 707);

Factori naturali de cură: Două izvoare și un puț artezian ( 60 m adâncime) cu ape minerale bogate în calciu, sulf, sodiu, magneziu, hipotone și ușor radioactive, cu o temperatură de 36 – 37 grade Celsius.

Aici se fac următoarele proceduri terapeutice:

băi calde cu apă minerală;

stand pentru aero și helioterapie;

piscină pentru băi cu apă minerală.

Toate acestea fiind terapeutic indicate astfel:

Cura externă: afecțiuni ale aparatului locomotor; afecțiuni ale sistemului nervos periferic; afecțiuni ginecologice;

Cura internă: Afecțiuni ale tubului digestiv și ale glandelor anexe.

Tratamentele oferite aici sunt unice neconvenționale de sănătate, servicii personalizate de înfrumusețare, programe active de scădere în greutate și de relaxare, programe anti-ageing și anti-stress, tratamente de aromoterapie și de cosmetică pe bază de esențe de plante, marca Yon-Ka, tratamentele pe bază de alge marine și uleiuri vegetale, marca Talgo, fizioterapie (baie galvanică, baie Stanger, ultrasunete, curenți interferențiali, curenți dinamici, ionizări, electrostimulări, unde scurte, magnetodiaflux), kinetoterapie (multifitness center, cultură fizică medicală), hidroterapie (baie de plante cu duș subacval, baie termală), masaj (terapeutic, masaj aspirativ, vibromasaj, drenaj limfatic, reflexoterapie, relaxare, anticelulitic), aerosoli, raze infraroșii, raze ultraviolete, saună, cabinet stomatologic cu laborator, cabinete de electrocardiografie și de ecografie.

Ca agrement această stațiune oferă:

Basarabașa: rezervație naturală cu trunchiuri de copaci pietrificati;

Baia de Criș: monument de arhitectură medievală (sec. XV);

Obârșia: centru ceramic specific moților crișeni, situat la 5 km nord;

Țebea: Gorunul lui Horea, mormintele lui Avram Iancu, Ion Buteanu și ale altor pașoptiști ardeleni, situat  12 km sud-est;

Brad: Muzeul Aurului cu valoroase exponate din istoria mineritului, situat la 20 km sud-est, singurul muzeu al aurului din Europa.

Stațiunea balneară Geoagiu Băi este amplasată în apropierea comunei cu același nume, la o altitudine de 350 m, în zona deluroasă din partea de sud-est a Munților Apuseni. Băile Geoagiu mai poartă numele de Thermae Germisara, denumire dată încă de pe vremea romanilor. Cuvântul pare să fie de origine dacă (germ = cald și sara = apă). La locul numit "Cetatea Urșilor", pe dealul Pedeapsa, se afla o așezare civilă (pagus) dezvoltată în jurul băilor (Therme Dodonae). Relicvele și urmele arheologice găsite în interiorul băilor evidențiază o exploatare amplă și permanentă în perioada romană. Este amintit un monument găsit în 1939 pe locul bazinului mare, ce însumează un altar cu o inscripție și o statuetă, dedicate zeilor Aesculap și Hygeea de către P. Furius Saturninus, guvernator al Daciei pe la 161 e.n., drept mulțumire pentru însănătoșirea sa. Folosirea apelor termale de la Geoagiu Băi a fost amintită și în 1531 când regele Ioan Zapolya secularizează Geoagiu "ca avere mănăstirească împreună cu cele 18 sate și băile". Odată cu unirea Transilvaniei cu România, stațiunea balneară Geoagiu Băi se dezvoltă, în 1935 apărând bazinul mic, iar în 1939 bazinul mare, numeroase hoteluri, magazine și restaurante. Apa izvoarelor de la Geoagiu este de natură calcaroasă, termală și feruginoasă, cu o temperatură de 33șC și se numără printre apele oligometalice mezotermale. Apele din stațiune sunt folosite atât în cura internă, cât și sub formă de băi pentru afecțiuni reumatismale, paralizii etc.

Nămolul feruginos găsit aici este utilizat în scop terapeutic. În cura externă sunt tratate afecțiuni reumatismale degenerative, inflamatorii, afecțiuni asociate (boli dermatologice, nevroze astenice, boli profesionale), afecțiuni ale sistemului nervos periferic.

În cura internă se pune accentul pe ulcer, afecțiuni gastrice, afecțiuni cronice, hepato-biliare, colite, afecțiuni asociate (endocrine, de nutriție, metabolice), afecțiuni ale aparatului renal.

În bazele de tratament sunt folosite proceduri moderne de tratament:

• hidro-kinoterapie;

• hidro-electrofototerapie;

• termoterapie;

• băi de plante;

• împachetări cu nămol și parafină;

• băi termale;

• masaj;

• gimnastică medicală;

Stațiunea balneară Geoagiu Băi are în incinta sa patru baze de tratament și astfel pot fi primiți până la 1500 turiști pe serie. În stațiune se găsesc trei bazine cu apă termală, din care unul de dimensiuni olimpice, amenajate în cadrul ștrandului.

Stațiunea balneară „Călan – Baile „Aquae” se află pe malul stâng al râului Strei, la altitudinea de 230m deasupra nivelului marii. Ele sunt situate la cca. 2 km N de orașul Călan, pe șoseaua DN 66 (respectiv E 79). Ca urmare a înălțimii mici a dealurilor ce înconjoară Băile, la răsărit se pot vedea Munții Sebeșului, spre nord Munții Metaliferi, spre apus Munții Poiana Ruscă, iar spre sud Munții Retezat, cu piscurile cele mai înalte Peleaga (2509 m), Păpușa (2508 m) și Retezat (2482 m), acoperite aproape 9 luni pe an, cu zăpadă.

Este probabil, ca aceste ape tămăduitoare ale băilor, să fi fost folosite înainte de ocupația romană, deoarece, pe aceste meleaguri au trăit dacii, iar așezarea s-a numit Idata.

De aceste Băi este legată și legenda celor „Trei zâne surori”, în care se povestește cum cele trei zâne și-au pus priceperea la lucru, pentru a vedea care dintre ele sunt mai de folos omenirii.

Zâna cea mica iubea artele și stăpânea taina tămăduirii bolilor și fiind mai înțeleaptă străbătuse munții și văile până a găsit un izvor cu apă fierbinte, dătătoare de sănătate. Ea a săpat o scăldătoare pe care a pus-o în grija unei tămăduitoare din munții Daciei. După ce săvârșiră lucrările, zânele începură a aștepta prețuirea oamenilor.

Cu vremea, oamenii începură a căuta băile tămăduitoare, alinându-și suferințele. Vestea izvoarelor străbătu până departe. Se povestește ca însuși marele Decebal cobora din cetatea sa pentru a-și întrema trupul ostenit în atâtea războaie.

Anii au trecut, s-au făcut secole și lumea s-a tot primenit în aceste ape tămăduitoare. Izvoarele termale de la „Aquae” erau cunoscute, ele fiind însemnate pe harta „Tabula Peutengeriana” printr-un desen special „format dintr-o clădire cu curte centrală”.

Acest semn de pe hartă indică băi termale importante. Băile au fost foarte cunoscute și utilizate de către romani, de unde și denumirea latina de „aqvae” (Apele), existența lor fiind atestată de inscripia „GENIO PAGI AQUAENSIS”, ce se află pe o piatră din altarul bisericii de la Streisîngeorgiu, cât și de inscripțiile cu caracter votiv pe care cei vindecați le puneau în cinstea zeilor.

Inscripțiile, puse de bolnavi sau de cei care vizitau Băile, sunt adresate zeilor vindecători Hercule, Aesculap, Nimphe, Mitras sau invocă zeul de casă, cum ar fi Silvanus. Bazinul roman se mai poate vedea și astăzi, este sapat în stâncă, are perimetrul de cca 94m, lungimea de 14,2m, lățimea de 7,5m și adâncimea de 4m. El (numit popular „lingura”) este alimentat de trei izvoare care țâșnesc din fundul bazinului. Scurgerea apei se face printr-un jgheab săpat în piatră. Acest „Izvor al romanilor” a fost decolmatat și încă mai produce.

Apa acestor izvoare se menține la o temperatură de 23–24ș C. Utilizând cele șapte izvoare captate în zilele noastre, în zonă s-a dezvoltat o micro stațiune cunoscută nu numai pe plan local. După punerea în funcțiune, în 1980, a celui de-al treilea furnal al fabricii de aglomerat și a cocseriei, peste Băi ploua cu funingine, cenușă și praf de cărbune.

Colmatarea izvoarelor termale în bazine și intensa poluare a zonei cu funingine de la Combinatul Siderurgic Călan au determinat decăderea acestei stațiuni. În anul 1995 activitatea a fost reluată de către S.C. Metaloterm S.R.L. Călan, deschizându-se noi perspective stațiunii.

În prezent apa termominerală a sondei 4371 H este utilizată în cinci bazine din care unul este acoperit. Temperatura apelor este cuprinsa între 27–29ș C.

Apa scoasă de sondă este termominerală, bicarbonată, clorurată, calcică, sodică, magneziană cu o culoare galben roșiatică, indicând un conținut sensibil mai ridicat de fier. Efectele terapeutice ale acestor ape termale sunt folosite în tratamentul reumatismului degenerativ, spondiloză, artroză, poliartroză, reumatismului extra articular, bolilor reumatice inflamatorii (stări dureroase ale încheieturilor), a unor boli de piele șa neurasteniei. În prezent stațiunea are un restaurant de 125 locuri, terase, 14 căsuțe cu câte 2 locuri, locuri de joacă pentru copii, teren de tenis, teren de volei, spațiu mare pentru parcarea autoturismelor.

În jurul bazinelor sunt 20 cabine și dușuri, discoteca în aer liber. Zona fiind bogată în vestigii istorice, de la Băile Aquae se pot face excursii la: Biserica de la Strei (5 km), Biserica de la Streisângeorgiu (4 km), Mănăstirea Prislop (20 km), Biserica și Castelul de la Sîntamăria Orlea (27 km), Biserica de la Densuă (39 km), Castelul Corvineștilor (16km), Parcul Dendrologic de la Simeria (14 km), Rezervația de zimbri din pădurea Slivuț – Hațeg (18 km), Peștera Cioclovina (18km), Piatra Roăie – ruine din complexul cetăților dacice (25 km).

CAPITOLUL IV

Produs turistic din stațiunea Staja

CABANA MONTANA

Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependențelor dintre resurse (patrimoniu) și servicii; resurselor vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul testărilor de servicii specifice.

Conceptul de produs turistic se referă la un ansamblu de bunuri materiale și servicii capabile să satisfacă nevoile de turism ale unei persoane între momentul plecării și momentul sosirii în locul de plecare.

Elementele materiale ale produsului turistic sunt concretizate, în principal în:

patrimoniul de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arheologice, tehnologice, medicale, etc. care formează cadrul fizic de bază și care vor manifesta o atracție pentru turiști;

anumite elemente de infrastructură sau echipamente care, deși nu generează motivația sau cererea de turism, contribuie în mod hotărâtor la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri, săli de sport, etc.);

unele facilități de acces legate de mijloacele de transport (de vehicule și căi de comunicații) alese de turiști pentru a ajunge la obiectivele dorite.

Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfacție, ceea ce nu este un lucru ușor de realizat, deoarece acesta trebuie să corespundă motivațiilor turiștilor, care sunt extrem de eterogene.

Cabana Montana ***

Straja – Lupeni, Judetul Hunedoara

Telefon: 0254.56.06.62; 0254.54.10.20; 0722.78.06.15

Email: montana@straja.ro

Cabana MONTANA se află localizată în Masivul Vâlcan, Muntele Straja la altitudinea de 1350 m, la 50 de metrii de stația de întoarcere a telescaunului. Accesul se face: din Petroșani, pe DN 66A, se ajunge în orașul Lupeni.

Cabana Montana este de categoria 3 stele și este amenajată în stil vânătoresc, cu sală de discotecă, restaurant, bar, sală de conferință, sală destinată petrecerii timpului liber (tenis de masa, biliard, etc), sală de fitness și saună, centru de închirieri schiuri, sănii, snowboard-uri și snowmobile, și are o capacitate de cazare de 104 locuri și 200 de locuri de alimentație publică.

Cabana Montana oferă condiții excelente pentru petrecerea vacanței, concediului sau weekend-ului, într-un cadru pitoresc, cu priveliști superbe, conferind turiștilor liniște și intimitate.

Cazarea se face în camere cu 2, 3 și 4 paturi toate camerele fiind dotate cu televizor. Pentru grupuri mai mari de 30 de persoane se practică reduceri începând cu 10%. Restaurantul cabanei Montana are 100 de locuri pentru mic dejun, dejun și cina, ale căror prețuri nu sunt incluse în tariful de cazare.

Cabana deține o zonă schiabilă, aflată în apropierea acesteia ce este compusă din șase pârtii de schi alpin amenajate și omologate și o pârtie de schi fond amenajată în trei variante respectiv 5, 10, 15 Km, cu posibilități de extindere la 20 Km.

De asemenea deține și instalațiile de transport pe cablu destinate turiștilor, acestea fiind în număr de 5 teleschiuri și un telescaun.

Din punct de vedere a asistenței medicale, există un punct de prim ajutor asigurat de Serviciul Public Salvamont Lupeni pe toată perioada anului, având în dotare echipament tehnic de intervenție pe pârtiile de schi și pentru zone de abrupt cât și sistem de alarmare radio inclusiv la cabanele din zona.

Pentru practicarea turismului pedestru sunt amenajate micro trasee în jurul cabanelor aflate în Stațiunea Turistica Straja, cât și un traseu European (Traseul turistic European E7) care tranzitează zona.

Din punct de vedere peisagistic zona este deosebită având doua puncte de belvedere accesibile atât vara cât și iarna, Vf. Straja și Vf. Mutu oferind turiștilor o vedere atât asupra Retezatului, Parângului, Văii Jiului cât și asupra vechi căi de legătură între Țara Românească și Transilvania (pasul La Cruci – folosit în trecut ca loc de trecere între Regat și Ardeal), respectiv drumul Neamțului sau drumul lui Mihai Viteazu care începe de la Schela jud. Gorj și până în creasta Meridionalilor de unde coboară în Țara Hațegului.

În zona de creastă se distinge granița austro-ungară, prin bornele ce sau păstrat de a lungul timpului, cât și urmele de tranșee de la Primul Război mondial.

De asemenea se află un monument ridicat în memoria soldaților căzuți, reprezentat printr-o cruce de aproximativ 20 m cât și un lăcaș de cult ortodox la altitudinea de 1.355 m deosebit în felul de amplasare și amenajare interioară.

În spatele cabanei se află un teren unde este amenajată o mică grădină zoologică în care se pot admira vulpi, cerbi, căprioare, bursuc, 4 urși, prepelițe si alte animale. Zona descrisă prezintă un interes atât pentru practicarea schiului, a turismului pedestru cât și din punct de vedere istoric.

Produs turistic oferit de CABANA MONTANA:

Cazarea de tranzit este un serviciu pe care dorim să-l oferim turiștilor care vizitează Straja. Acest serviciu se caracterizează prin oferirea de cazare durată sejurului turistic în limita locurilor disponibile.

Dotările camerelor:

– pat cu somiera si saltea;

– noptiera;

– scaune;

– veioza/ aplica la capatul patului;

– suport pentru bagaje;

– dulap pentru haine;

– oglinda;

– plafoniera,lampa sau aplica;

– pahare;

– perdele, jaluzele;

– pleduri sau paturi;

– perna infatata;

– cearsaf de pat si cearsaf plic;

– prosop pentru fata, baie;

-pardoselile vor fi acoperite cu mocheta.

Grup sanitar:

– dotat cu duș, lavoar si WC;

– oglinda cu suport pentru articole la lavoar;

– savoniera;

– coș pentru gunoi;

– panou pentru prosoape;

– prosop pentru fata;

– prosop pentru baie.

Sală de mese cu bar și recepție, bucătărie:

– dotat cu televizor si cablu TV;

Barul: oferă clienților noștri o gamă variată de băuturi alcoolice și nealcoolice, simple sau în amestec, dulciuri, produse din tutun, precum și posibilități de distracție, muzică.

Astfel, cabana va avea un salon pentru servirea mesei, la care se adaugă un bar de zi si un grup sanitar comun in incinta cabanei, separat pe sexe. Salonul pentru servirea mesei va fi locul în care turiștii cazați vor putea beneficia de pensiune completă, dar va pune și la dispoziția altor turiști posibilitatea de a servi masa.

Bucătăria: complet utilată (dotată cu veselă, aragaz, frigider, filtru de cafea, prăjitor de pâine, cuptor cu microunde, masa de lucru), aflată în orice moment la dispoziția turiștilor; se poate opta pentru pensiune completă sau demipensiune, cu produse ecologice specifice zonei; se servește palinca, vin, la cererea turiștilor.

Alte facilități:

Pentru turiști se pot pune la dispoziție echipament sportiv complet: schiuri, bețe și clăpari, dar și alte echipamente pentru alte sporturi practicate iarna: săniuțe, bob-uri, schi- jet. Există de asemenea posibilitatea de a lua lecții de la monitori de schi calificați cu vastă experiență.

În timpul liber turiști pot să joace cărți, șah, table etc.

Tarifele de cazare exprimă valoarea serviciilor corespunzătoare și au drept scop acoperirea cheltuielilor și asigurarea realizării profitului. Tariful de cazare poate fi diferențiat și în funcție de perioada de cazare care influențează raportul cerere – ofertă a spațiilor de cazare.

Activitatea de cazare presupune:

Operații de rezervare și închiriere a spațiilor de cazare;

Operații de urmărire și încasare a tarifelor.

Rezervarea spațiilor de cazare se face pe baza comenzilor verbale ale turiștilor sau a comenzii de rezervare întocmită de agențiile de turism. Acestea cuprind denumirea și adresa unității solicitante, numărul turiștilor și numele lor, numărul locurilor și durata cazării. Comenzile se înscriu în Registrul de evidență a comenzilor. La cazare, recepționerul completează datele de identitate ale turiștilor în fișele de anunțare a sosirii și plecării. Toate serviciile prestate turiștilor se înscriu în „Situația prestărilor și decontărilor”.

Pe baza situației întocmite, recepția emite „nota de plată”, care servește decontării în numerar. Pentru decontarea prin virament este necesară întocmirea facturii, un exemplar al acesteia este remis turistului.

Notele de plată se centralizează la sfârșitul zilei în „borderoul notelor de plată”. Evidența operativă se realizează cu ajutorul:

Diagrama locurilor libere si ocupate, care urmărește situația spațiilor de cazare;

Situația prestărilor și decontărilor care reflectă în orice moment sumele datorate de turiști și încasarea lor pe feluri de servicii;

Raportul de gestiune care stabilește zilnic situația realizărilor și încasărilor distinct pe servicii prestate și modalități de încasare.

Activitatea de cazare presupune și documente care să consemneze și documente aferente, ca de exemplu: bonuri de consum materiale, state de salarii, situații de calcul ale amortizării. Amplasarea cabanei într-o zonă în care cererea turistică este în continuă creștere, nu poate fi decât benefică. Diversitatea serviciilor oferite, precum și calitatea acestora va veni să răspundă pretențiilor în creștere a turiștilor din Stațiunea Straja. Se estimează o creștere a ofertei turistice pe piață și de asemenea a calității serviciilor furnizate în stațiunea Straja

Deviza si motto-ul sunt : « Serviciile noastre orientate în permanență către clienți » și diversificarea continuă a serviciilor pentru a ne fi în concordanță deplină cu solicitările turiștilor.

Toate acestea se concretizează prin :

Personal instruit si un comportament la standarde occidentale.

Ospitalitatea caracteristică poporului român transformată în conduita impusă;

Designul de servicii pe măsura cerințelor pieței și un serviciu marketing eficace.

CONCLUZII

Receptiv la prefacerile civilizației contemporane, turismul evoluează sub impactul acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare. La rândul său, prin vastul potențial uman și material pe care îl antrenează în desfășurarea sa, ca și prin efectele benefice asupra domeniilor de interferență, turismul acționează ca un factor stimulator al progresului, al dezvoltării.

Multiplele sale conexiuni și implicații în plan economic, social, cultural și politic, rolul său activ în societate, pe de o parte, și transformările sale ca fenomen, pe de alta, argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoașterea conținutului turismului, a sensibilităților și incidențelor sale, pentru descifrarea mecanismelor de funcționare. În acest context se înscriu și eforturile specialiștilor privind definirea, cu rigurozitate științifică, a sistemului categorial integrat turismului, a interdependențelor cu celelalte componente ale economiei, de cuantificare a efectelor sale.

În cadrul planificării și dezvoltării turismului, amenajarea turistică, respectiv procesul de planificare teritorială, ocupă locul cel mai important și reprezintă, de fapt strategia fundamentală de dezvoltare a ofertei turistice, inclusiv a celei montane.

Procesul de amenajare turistică reflectă interacțiunea dintre particularitățile condițiilor naturale și ansamblul activităților economice și sociale care se dezvoltă pe un anumit teritoriu, inclusiv montan, dar se realizează în contextul unei arii emitente de turiști. În principiu, amenajarea turistică va ține cont atât de caracteristicile teritoriului( resurse, activități, funcțiune etc.) cât și de posibilitățile de exploatare în condiții de eficiență a acestuia.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru Nedelea – Politici de marketing în turism,Editura

Economică, București, 2003

Alexandru Nedelea – Piața turistică, Editura Didactică și

Pedagogică, București, 2003

V.Balaure, V.Adascaliței, – Marketing , Editura Uranus,

C.Balan, S.Bohoc,I.Cătoiu, București ,2002, ediția a II-a

V.Olteanu,N.Al.Pop,N.Teodorescu

Florina Bran – Ecoturism, Editura Economică, București,

Tamara Simion 2000

Puiu Nistoreanu

Florina Bran – Economia turismului și mediul

Dinu Marin înconjurător, Editura Economică,

Tamara Simon București 1998

George Erdeli – Amenajări turistice, Editura Universitară,

Aurel Gheorghilaș București, 2006

Minciu Rodica – Economia turismului, ediația a III-a rev.

Editura Uranus, București 2004

Mecu Gheorghe – Marketing în serviciile turistice,

Editura Arvim Press, București, 2004

Nicolae Neacșu,Petre Baron, Oscar Snak – Economia turismului, Ed.a II-a,București ,

Editura Pro Universitaria, 2006

Nicolae Neacșu – Economia turismului-lucrări pratice,

Andreea Băltărețu statistici,reglementări, Editura Uranus,

București, 2005

Patriche D. – Economia comerțului, Editura Eficient,

București, 1998

Roșca D. – Turismul balnear, Tribuna Economică,

Nr.48-51, 1996

Stăncioiu Felicia-Aurelia – Strategii de marketing în turism,Editura

Economică, Ediția a II-a revizuită și

Adăugită, București ,2004

Surse online:

www.referate.ro

www.wikipedia.ro

www.didactic.ro

www.clopoțel.ro