SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI TURISMULUI ȘI [608548]

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI TURISMULUI ȘI
SERVICIILOR
Lucrare de licen ă ț
Coordonator tiintific, ș
Conf. dr. Manea Ludmila Daniela
Absolvent: [anonimizat]
2017
1

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERȚULUI TURISMULUI ȘI
SERVICIILOR
Pia a muncii în Româniaț
Coordonator tiintific, ș
Conf. dr. Manea Ludmila Daniela
Absolvent: [anonimizat]
2017
2

Cuprins
Introducere ………………………………………………………………………………………..
..(pag.)
Capitolul 1. . Con inutul i caracteristicile pie ei munciiț ș ț ………………………..
(pag.)
1.1Con inutul pie ei munciiț ț ………………………………………………………………. (pag.)
1.2Caracteristicile i func iile pie ei muncii ș ț ț ………………………………………… (pag.)
1.3Interdependen a dintre pia a muncii i celelate pie e ……………………….. ț ț ș ț (pag.)
Capitolul 2. Cadrul legislativ – instituțional al pieței muncii …………………..
(pag.)
2.1. Necesitatea organizarii pie ei muncii …………………………………………………. ț (pag.)
2.2. Organizarea pie ei muncii in România ………………………………………………. ț (pag.)
2.3. Adoptarea i aplicarea legisla iei U.E. pe pia a muncii din România ……… ș ț ț (pag.)
Capitolul 3. Corelația dintre învățământ și cererea de forță de muncă……
(pag.)
3.1. Caracterul dinamic al calificării for ei de muncă în economia de pia ă …………….. ț ț
(pag.)
3.2. Corela ia dintre învă ământ i cererea de for ă de muncă în România ………………. ț ț ș ț
(pag.)
3.3. Necesitatea unei pregătiri economice adecvate for ei de muncă ………………………. ț
(pag.)
3.4. Preocuparea firmelor pentru perfec ionarea for ei de muncă în România…………… ț ț
(pag.)
Capitolul 4. Resursele umane în sectorul serviciilor în
România ……………………… (pag.)
4.1. Rolul serviciilor în ocuparea popula iei ……………………………………………………….. ț
(pag.)
4.2. Caracterizarea muncii i a modelelor de ocupare a for ei de muncă în servicii ….. ș ț
(pag.)
4.3. Productivitatea muncii în servicii în România: particularită i, evolu ie ……………. ț ț
(pag.)
Capitolul 5. Concluzii și
propuneri………………………………………………………………….. (pag.)
Bibliografie…………………………………………………………………………………………
…………..(pag.)
Anexe ……………………………………………………………………………………………….
…………….(pag.)
3

INTRODUCERE
Am ales această temă deoarece este un subiect pe care fiecare dintre noi îl va întâlni in
via ă, cel pu in odată. Încă din liceu ne gândim la un loc de muncă, desigur nu pentru ț ț
câ tigarea existen ei, ci pentru a avea un ban în buzunar i să nu mai fim nevoi i să cerem de ș ț ș ț
la părin i. ț
Dilemele vizând viitorul muncii i ocuparea for ei de muncă se numără, în mod ș ț
indubitabil, printre cele mai presante probleme cu care se confruntă lumea de astăzi. Există
pu ine probleme care prin natura lor să fie atât de arzătoare i atât de provocatoare i care să ț ș ș
vizeze, totodată, fiecare locuitor in parte al acestei planete.
Din punct de vedere economic munca este definită astăzi in general ca totalitatea
activită ilor prestate de om, fie ele fizice sau intelectuale, având drept scop principal produc ia ț ț
de bunuri i servicii, astfel conform economi tilor din ziua de astăzi, valoarea muncii depinde ș ș
de capacitatea acesteia de a produce bunuri si servicii.
4

Capitolul 1.Con inutul i caracteristicile pie ei munciiț ș ț
Ca orice altă pia ă, pia a muncii reprezintă locul în care se întalnesc, se discută i se ț ț ș
negociază liber cererea i oferta, mai exact, cererea de locuri de muncă alături de oferta de ș
locuri de muncă i cererea de for ă de muncă alături de oferta de for ă de muncă. În urma ș ț ț
negocierilor realizate, se stabile te un pre pentru realizarea actului de vânzare-cumparare ș ț
denumit salariu.
1.1 Con inutul pie ei munciiț ț
Valoare muncii a fost privită într-un mod diferit dea lungul timpului, atât în fundalul
cultural al societă ii sale cât si de stadiul dezvoltării sale. ț
În economia de pia ă, pia a muncii de ine unul dintre cei mai importan i factori de ț ț ț ț
produc ie, i anume FACTORUL UMAN. ț ș
Perioada în care ne aflam, cea de reinstituționalizare a pieței muncii în România a
inceput o data cu procesul de elaborare a legislației pieței muncii, care se desfășoară în două
etape diferite:
– în prima etapă au fost elaborate acte legislative pentru înlăturarea unor măsuri
restrictive caracteristice economiei socialiste;
– în cea de-a doua etapă, care se afla în curs de desfășurare, au început să fie adoptate
noi acte normative, pe baza Constituției, cum ar fi legisla ia cu privire la angajare și ț
salarizare, legi privind reglementarea condițiilor de muncă, protecția socială și conflictele de
muncă.
Au fost create și au început să funcționeze, cu unele discontinuități, instituțiile pieței
muncii, s-a creat tripartitismul instituțional; executiv -patronat – sindicate.
Componentele pie ei muncii: ț
– vânzatorii sau ofertan ii reprezentând cei care ofera for a de muncă in schimbul unui ț ț
pre ;ț
– cumpărătorii reprezentând cei care au nevoie de for a de muncă a ofertan ilor i de ț ț ș
competen a lor profesională i pentru care sunt dispu i să plătească un pre , denumit anterior ț ș ș ț
salariu.
5

– intermediarii reprezentând o componentă nu foarte importantă dar care poate u ura ș
căutările si negocierile primelor două componente, intermediarii fiind specializa i în ț
intermedierea ofertan ilor i cumpărătorilor contra unui pre . ț ș ț
Ca sa putem descoperi intensitatea reală a muncii în ciclul de via ă, mai întai se va ț
face o analiză a ratelor de participare a popul iei la pia a muncii. Astfel, rata de participare ț ț
este raportul dintre popula ia activă(popula ia care furnizează oferta de munca remunerata în ț ț
scopul producerii de bunuri i servicii) i popula ia totală inclusa într-o grupă de vârstă. ș ș ț
Raportul men ionat mai sus poate fi calculat i pentru anumite categorii ale popula iei. Cu cât ț ș ț
rata popula iei active încadrată într-o anumită categorie este mai mare, cu atât este mai mare ț
intensitatea muncii aferente acesteia.
În România, crearea i buna func ionare a pie ei muncii este un proces greoi, datorită ș ț ț
complexită ii sale. Printre motivele principale pentru durata crescută a acestui proces sunt ț
crearea unui mecanism juridic i a unui mecanism pentru negociere, cât si formarea unor ș
structuri economice potrivite ca o conseciin ă a diversificarii i privatizării formelor de ț ș
proprietate, restructurarea i retehnologizarea unor firme i implementarea mentalită ii de ș ș ț
pia ă al acestora.ț
În literatura de specialitate se utilizează denumirea de ”pia a for ei de muncă„ cât i ț ț ș
cea de ”pia a muncii”. Pentru a stabili denumirea care să fie cât mai exactă realită ii ț ț
economice a domeniului for ei de muncă, este necesar sa fie realizată prin prisma rela iilor de ț ț
pia ă ale acestui sistem. Mai jos sunt prezentate câteva motive în sus inerea acestui punct deț ț
vedere:
– în primă fază trebuie luat în vedere care este obiectul tranzac iilor economice ce se ț
realizează pe pia a respectivă. Dacă ne gândim că o persoană angajată la o firmă prime te ț ș
remunera ia după o perioadă de lucru a angajatului, se poate spune că obiectul tranzac iei este ț ț
munca, dar defapt obiectul tranzac iei este reprezentat de factorul uman, mai exact de ț
capacita ile pe care le de ine, experien a, performan a .a; ț ț ț ț ș
– un al doilea motiv în urma tranzac iei efectuate pe pia ă, i anume: obiectul utilizat ț ț ș
de angajator. Mai exact apare întrebarea: ”Angajatorul folose te munca sau for a de muncă a ș ț
persoanei angajate?„ inând cont de faptul că beneficiarul a angajat for a de muncă, el o va Ț ț
folosi în mod ra ional pentru a ob ine eficien ă maximă din partea angajatului. De asemenea în ț ț ț
economia de pia ă, nu se urmăre te o cantitate cât mai mare de muncă produsă, ci o cantitate ț ș
cât mai calitativă;
– în ultimul rând trebuie avut în vedere protec ia socială. În ările dezvoltate, sistemul ț ț
de protec ie socială con ine un sistem foarte bine pus la punct cu măsuri precum: munca este ț ț
interzisă copiilor, munca mamelor este reglementată, introducerea concediilor de odihnă,
concediu medical, .a. Astfel ne dăm seama ca sistemul de protec ie socială a fost conceput ș ț
pentru for a de muncă, nu pentru muncă. ț
Analizând exemplele de mai sus putem realiza că in ările cu economie modernă, ț
economie de pia ă este regasită, analizată si perfec ionată „pia a for ei de muncă” si nu „pia a ț ț ț ț ț
6

muncii”. În cadrul literaturii de specialitate, se remarcă faptul că dea lungul timpului au fost
acceptate ambele denunumiri, de i, la o gândire mai atentă i după con inutul rela iilor acestei ș ș ț ț
pie e, ar trebui folosită o singură denumire, i anume pia a for ei de muncă. De asemenea,ț ș ț ț
resursele de muncă fiind furnizate de popula ia activă i de cea aptă de muncă ne ț ș
demonstrează ca poten ialul de muncă este dat de poten ialul demografic si nu de munca ț ț
propriu-zisă.
Pia a muncii fiind cel mai important factor de produc ie, ea se constituie într-unț ț
adevarat sistem, care la rândul său este un subsistem al economiei generale. În literatura de
specialitate părerile sunt împar ite, unii sus inând existen a unei singure pie e a muncii, în ț ț ț ț
timp ce al ii sus in ca ar exista mai multe pie e ale aceluia i factor de produc ie. În România ț ț ț ș ț
este considerat faptul ca exista o singura pia ă a muncii, care la rândul ei are mai multe ț
subsisteme.
În acelasi timp, pia a na ională a muncii se află în legătură cu celelalte pie e(interne) i ț ț ț ș
cu pia a interna ională a acesteia. În raporturile statornicite cu celelate pie e din interiorul ț ț ț
complexului economi na ional, pia a muncii, pede o parte, receptează ț ț
”provocările„ (semnalele, incita iile) de pe pia a bunurilor i serviciilor, a capitalurilor .a. i ț ț ș ș ș
este influen ată de mi carea acestora, de modul de func ionare i ”simptomatica„ lor; pe de ț ș ț ș
altă parte, pia a muncii transmite, la rândul său, propriile semnale(presiuni) i cerin e spre ț ș ț
celelate pie e. ț1
Raportul cerere-ofertă de muncă în contextul corela iei dezvoltare-popula ie vine cu o ț ț
justificare care să ofere precizarea cu exactitate a con inutului i sferei de cuprindere ale pie ei ț ș ț
muncii. În primă fază o problemă a pie ei muncii ar putea fi abordarea sa în contextul ț
rela iilor pe care le presupune procesul de reproduc ie na ională, plecând de la rolul de reglareț ț ț
a pie ei în sistemul reproduc iei i de la faptul că reproduc ia factorului uman este una din ț ț ș ț
principalele elemente ale acestui proces, în cadrul căruia rela iile ce definesc pia a muncii sunt ț ț
foarte diversificate în sistemul rela iilor de pia ă, în acela i timpt este necesară clarificarea ț ț ș
con inutului lor, să se depună eforturi pentru identificarea incruci ărilor ce au loc i aț ș ș
intesnsita ii raporturilor reciproce, identificare limitelor în care actioneaza rolul de reglare al ț
pie ei factorului uman, i sa se men ioneze metodele prin care acest rol este exercitat. În alț ș ț
doilea rând, pia a muncii trebuie abordată în acela i timp cu func ia de personal a societă ii ț ș ț ț
comerciale, în care ea reprezintă unitatea principala a sistemului economiei de pia ă i care ț ș
intrând în componen a rela iilor proprii ale sistemului, participa automata la procesele ț ț
specifice pie ei factorului uman contribuind la asigurarea func ionalită ii acestui subsitem al ț ț ț
economiei de pia ă. ț
Problema pie ei muncii este prezentată de particularita i la nivel microeconomic fa ă ț ț ț
de cel macroeconomic, această problemă fiind "aprobată" i de economi tii occidentali, i de ș ș ș
care trebuie să inem seama în demersurile noastre. Eviden iem faptul că preocuparile ț ț
economi tilor occidentali s-au oprit în planul realită ilor pie ei muncii. Printre cele mai ș ț ț
importante teorii create încă din anii '70 au urmărit:
1 Ioan D. Adumitrăcesei, Nicolae G. Niculescu, Piața forței de muncă, Editura tehnica Chișinău, Iași, 1994, pag
23-24
7

-contractele implicite;
-salariile eficiente;
-negocierile;
-intrarile;
-ie irile.ș
Toate aceste teorii sunt legata de o trăsătură comună i anume exploatarea, în sens ș
economic, a rela iilor de muncă. Al i autori spun ca exista două tipuri de pia ă a muncii si ț ț ț
anume: pia a primară i pia a secundară. În timp ce pia a primara este organizată în jurul ț ș ț ț
pie elor interne i le alimentează, pia a secundară exclude ata amentul si garan iile ce seț ș ț ț ț
regasesc în pia a internă. În literatura de specialitate se men ionează de complementaritatea ț ț
primar-secundar, care are două aspecte:
-aspectul tehnico-economic;
-aspectul socio-politic.
Complementaritatea tehnico-economică apare ca urmare a cererii instabile firmele
incredin ând altor firme aflate pe pia a secundaă sarcinile care nu sunt eficiente pentru ele dar ț ț
care pot fi de folos celorlalte. Complementaritatea socio-politica reprezintă faptul ca firmele
primare pot recruta for ă de muncă dar prioritare vor fi firmele cu o vechime pe pia a muncii , ț ț
în timp ce firmele tinere pe pia ă vor fi trimise catre pia a secundară. ț ț
De amintit este i faptul că în aceea i literatură se men ionează despre existen a unor ș ș ț ț
rigidită i functionale ale pie ei muncii care constau in această pia ă nu se poate adapta prin ț ț ț
pre uri ci prin cantitate(în loc sa se mic oreze salariile tuturor angaja ilor, se va reduceț ș ț
numarul de angaja i). ț
Având în vedere că toate eforturile de analizare a pie ei muncii din ultimul timp ajung ț
la concluzia ca pia a muncii este foarte departe de modelul concuren ei perfecte, autorii ț ț
literaturii de specialitate au găsit trei metode pentru continuare cercetărilor:
1)Datorita faptului că mecanismul imperfec iunilor modelului teoretic al pie ei este ț ț
reprezentat de interven iile legislative si de prezen a sindicatelor, cercetarea trebuie să ț ț
dezvolte aceste excep ii astfel încat sa fie confirmată regula de func ionare a celorlalte pie e. ț ț ț
2)
8