SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMER ȚULUI, TURISMULUI ȘI [623302]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMER ȚULUI, TURISMULUI ȘI
SERVICIILOR

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Conducător Științific
Prof. univ. dr. Mazilu Mirela

Absolvent: [anonimizat], 2015

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMER ȚULUI, TURISMULUI ȘI
SERVICIILOR

Poten țialul turistic du rabil al Parcului Natural Por țile de
Fier comparativ cu Parcul Biosferei Delta Dunării

Conducător Științific
Prof. univ. dr. Mazilu Mirela

Absolvent: [anonimizat], 2015

1 CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………… 2
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. .3
PARCUL NATURAL POR ȚILE DE FIER – REPERE ISTORICE ȘI
AMENAJARE TURISTICĂ ………………………….. ………………………….. ……….. 3
1.1. Istoricul cercetărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..3
1.1.1.Definire, concepte, clasificări ………………………….. ………………………….. ……………. 3
1.1.2. Parcul Natural Por țile de Fier obiect de analiză în literatura de specialitate. ………. 4
1.2. Cadrul natural al Parcului Natural Po rțile de Fier ………………………….. …………….. 5
1.2.1. Limitele Parcului Natural Por țile de Fier ………………………….. …………………………. 5
1.2.2. Selectarea principalelor elemente de relief ………………………….. ………………………. 5
1.2.3. Potențialul turistic al climei ………………………….. ………………………….. ……………… 6
1.2.4. Potențialul turistic al rețelei hidrografice ………………………….. …………………………. 6
1.2.5. Poten țialul turistic antropic. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
POTENȚIALUL TURISTIC DURABIL AL P ARCULUI NA ȚIONAL
POR ȚILE DE FIER ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
2.1. Potențialul turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..9
2.1.1. Structuri de primire cu func țiuni turistice ………………………….. ………………………… 9
2.1.2. Căile de comunica ții și de acces în interio rul parcului ………………………….. ……… 11
2.1.3. Traseele ecoturistice ………………………….. ………………………….. ……………………… 11
2.1.4. Infrastructura de informare și documentare a parcului ………………………….. ……… 13
2.1.5. Circula ția turistică ………………………….. ………………………….. ………………………… 13
2.1.6. Formele de turism ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
2.2. Dezvoltarea durabilă a turismului în Parcul Na țional Porțile de Fier. Studiu de
caz comparabil cu Delta Dunării ………………………….. ………………………….. ………………. 16
2.2.1. Definire, sfera de cuprindere ………………………….. ………………………….. …………… 16
2.2.2. Politici și strategii de dezvoltare turistică durabilă ………………………….. …………… 17
2.2.3. Amenajarea durabilă a spațiului turistic Por țile de Fier. ………………………….. ……20
2.2.4. Planul de management ………………………….. ………………………….. …………………… 29
2.2.5. Modele de amenajare turistică ………………………….. ………………………….. …………. 30
2.2.6. Studiu de caz comparabil cu Parcul Biosferei „Delta Dunării” ………………………. 34
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..40
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………. 41

2
Moto: „Lumea ariilor protejate reprezintă cea mai importantă moștenire
pe care o putem lăsa generațiilor viitoare (…). O lume lipsită de arii protejate,
deposedată de situri naturale sălbatice, ar deveni un mediu extrem de sărăcit.”
(Adrian Phillips, președinte CNPPA, UICN )

INTRODUCERE

Motiva ția alegerii acestei teme este legată de cel puțin două considerente – reprezintă
județul natal pe de o parte, iar pe de altă parte activitatea mea profesională urmează să se
desfăsoare în domeniul turismului. De aici dorin ța de a aduce o contribuție la cunoașterea
acestei zone, de a încerca o sintetizare a dezvoltării durabile din punct de vedere al
turismului. Consider că este foarte utilă și din punct de vedere profesional, spr ijinindu -mă în
orientarea și organizarea activității în viitor.
Lucrarea este structurată pe 2 mari capitole pe parcursul cărora am încercat să analizez
problematica dezvoltării durabile a turismului.
În acest sens, în capitolul I am acordat spa țiu prezent ării și analizei componentelor
fizico -geografice si poten țialului turistic în funcție de importanța și rolul pe care îl au în
conturarea imaginii turistice de ansamblu a Parcului Natural Por țile de Fier. Foarte
importantă si relevantă am considerat că este și analiza structurilor de primire cu funcțiuni
turistice, a posibilită ților de acces în interiorul parcului, respectiv a traseelor ecoturistice,
urmată de cea mai importantă componentă a valorificării, circula ția turistică, cea care dă
măsura exactă a ca lității și eficienței tuturor celorlalte.
În perspectivă, dezvoltarea durabilă va fi imperios necesară pentru a men ține toate
componentele amintite la cote ridicate, motiv pentru care, în capitolul II am încercat să
prezint poten țialul turistic durabil al Parcului Natural Por țile de Fier, prin prisma politicilor și
strategiilor de dezvoltare, a amenajării durabile a acestei zone, a planului de management
existent și a modelelor de amenajare turistică propuse.
Compararea cu Rezervația Biosferei „Delta Dună rii” are la bază originalitatea celor
două arii protejate în turismul României și al Europei, elementele comune fiind grupurile, în
general, neorganizate care le vizitează, cât și trăsăturile asociate cu ideea de turism a acestor
zone, printre care: durabi litate, responsabilitate, protejare, conservare, atitudine prietenoasă
față de mediu și nu în ultimul rând „verde”, un cuvânt la modă pentru această nouă industrie.
Prin lucrarea de fa ță am încercat să dezvolt concepția celor mai mulți dintre noi despre
Parcul Natural Por țile de Fier, cum că această zonă, situată în partea de S -V a României, la
grani ța cu Serbia, nu reprezintă decât valea Dunării care formează grandiosul defileu,
habitatul broa ștei țestoase, al viperei cu corn, a satelor neatinse de moderni zarea umană și a
vestigiilor numeroaselor obiective din diferite ere.
Zona aferentă acestei arii protejate este distinctă prin peisajele pe care le oferă datorită
complexită ții structurale, climatului blând de care beneficiază, a rezervațiilor naturale ca re
protejează o biodiversitate cu elemente endemice reliefului carstic prezent, a abrupturilor
spectaculoase, a sectoarelor pitore ști de vale cu specific aparte și a cheilor sălbatice. Acestea
sunt numai câteva obiective care pot reprezenta suportul dezvol tării ecoturismului ca parte a
dezvoltării durabile, ce are la bază activită țile turistice în aer liber, nedistructive și păstrează
autenticitatea și naturalitațea zonei în care se desfășoară.

3 CAPITOLUL I
PARCUL NATURAL POR ȚILE DE FIER – REPERE ISTORIC E ȘI
AMENAJARE TURISTICĂ

1.1. Istoricul cercetărilor

Parcul Natural Porțile de Fier se înscrie, ca studiu și valorificare turistică, într -o serie
mai largă de lucrări, fiind considerat un spațiu cu vechi semnificații spirituale și o atracție
deosebită pentru cercetarea științifică din diferite domenii, abordat și de geografi, atât sub
aspect fizico -geografic, cât și sub raportul componentelor socio -umane.

1.1.1. Definire, concepte, clasificări

Etimologic, cuvântul “ turism ” provine din termenul eng lez “tour” (călătorie) sau “to
tour”, “to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor
1700, deși la baza acest ui termen ar fi cuvântul francez “tour”, preluat de majoritatea limbilor
europene cu sensul de călători e de agrement. Literatura de specialitate menționează radacini
mai adânci, termenul francez derivând din cuvântul grec “tournos”, respectiv cel latin
“turnus” și înseamnă tot călătorie în circuit. Pornind de la termenul de “turism” a derivat și cel
de “tur ist”, adică persoana care face călătoria pentru propria plăcere.
În 1933, F.W. Oglivie considera că turiștii sunt reprezentați de “ toate persoanele care
satisfac cel puțin două condiții și anume sunt depărtate de casă pentru o perioadă care nu
depășește un an și cheltuiesc bani în acele locuri fără ca să -i câștige ”.
În Dicționarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) turismul este definit ca “ activitatea
cu caracter recreativ sau sportive, constând în parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de
transpo rt a unor distanțe, pentru vizitarea unor regiuni pitorești, a localităților, a obiectivelor
culturale, economice, istorice etc. ”.
Dicționarul turistic internațional ( 1969 ) propune următoarea defini ție pentru turism:
”ansamblul de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea unor călătorii de
agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unei organiza ții, societăți sau
agen ții specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp, precum și industria care
concură la s atisfacerea nevoilor turi știlor ”, iar în anul 1980, în acela și dicționar se face
precizarea că ” turismul se distinge de călătorie prin aceea că implică pentru persoana în
cauză, pe de o parte, alegerea deliberată a țintei,iar pe de altă parte, preocuparea exclusivă
pentru satisfacerea plăcerii sale ”.
Clasificarea conceptului de turism nu poate rămâne în afara definirii subiectului
călătoriei, respectiv turistului1.
Organiza ția Mondială a Turismului (OMT) consideră în normele elaborate recent că
turistul e ste ” orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara re ședinței
obișnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie
sunt altele decât exercitarea unei activită ți remunerate în locul vizitat ”.
Se preciz ează că această definiție este suficient de largă pentru a acoperi călătoriile
între diferite țări, dar și în interiorul acestora și, de asemenea, pentru a include activitățile
vizitatorilor de o zi (excursioniști) și ale celor care rămân, în zona vizitată , cel puțin 24 de ore
(turiști)2.
În suportul de curs Economia turismului, prof. univ. dr. Ioan Cosmescu prezintă
schematic, clasificarea călătorilor, pornind de la ideile canadianului Chadwich R. A., care

1 Mazilu Mirela , Geografia Turismului , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007 , pag. 106
2 Turcu Daniela, Weisz Janeta, Suport de curs Economia turismului , Editura Eurstampa, Timi șoara, 2008, pag. 5

4 oferă o imagine completă a sistemului terminologic referitor la turism și, în esență, nu diferă
de abordarea ONU/OMT.

Figura 1.1. Clasificarea călătorilor (Sursa: Suport de curs Economia turismului,
prof. univ. dr. Ioan Cosmescu)
(1) ”Turi ști”, în sensul definițiilor statistice internaționale;
(2) ”Excursioni ști”, în sensul definițiilor statistice internaționale;
(3) Călători ale căror deplasări nu depă șesc, față de localitatea de domiciliu, 50 de mile
(80 de km);
(4) Studen ți navetiști între domiciliu și școală, alte categorii ale studenților neincluzân –
du-se în ac eastă categorie;
(5) Toate acele persoane care -și schimbă reședința, călătorind fără intenția de întoarcere,
respectiv: emigran ți, refugiați, migratori naționali și nomanzi.
Și nu în ultimul rând este necesară și o defini ție a „parcuril or Natural e”3 care sunt
„acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor eș antioane
reprezentative pentru spațiul biogeografic Natural , cuprinzând elemente naturale cu valoare
deosebita sub aspectul fizico -geografic, floristic, faunistic, hidrol ogic, geologic,
paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizit ării în scopuri
științifice, educative, recreative și turistice ”.

1.1.2. Parcul N atural Porțile de Fier obiect de analiză în literatura de specialitate .

Parcul Natural Porțile de Fier a atras atenția botaniștilor prin diversitatea floristică încă
de la începutul secolului al XIX -lea, când P. Kitaibel, în anul 1802 și A. Rochel, în anul 1828
au semnalat prezența unor plante ce confereau unicitate Defileul ui Dunării. În a două jumătate
a secolului al XIX -lea cercetările asupra acestei zone se intensifică: J. Heueffel în anul 1858,

3 O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ari ilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei și faunei sălbatice

5 V. Bordas în anul 1873, L. Simonkai în anul 1878, D. Brândză în anii 1879 – 1883, A. Degan
în anul 1896, F. Pax în anii 1898 – 1919, D. Grecescu în anul 1898 și mulți alții.4
Începând cu anul 1924, când Al. Borza menționează în studiile sale despre apariția în
zona Defileului Dunării a plantelor Tulipa hungarica și Campanulacrassipes , azi în lista
speciilor rar întâlnite, și cont inuând cu cercetările ulterioare ale lui S. Pașcovschi, în anul
1943 și ale lui R. Călinescu, în anul 1957, importanța pentru conservarea florei a devenit un
aspect în cercetările de specialitate. Totodată, amenajarea hidroenergetică porțile de Fier I a
determinat amplif icarea cercetărilor științifice, unele fiind realizate în colaborare cu
cercetători sârbi.
Au fost descoperite numeroase cauze privind dinamica în timp și în spațiu a florei și
vegetației Parcului Natural Porțile de Fier, însă cunoașterea ei a devenit importantă atât pentru
managementul și conservarea habitatelor, cât și pentru managementul speciilor aflate în Lista
roșie a plantelor superioare din România , elaborată de N. Boșcaiu și alții în anul 1994 .
Acțiunile de conservare și administra re a parcului se realizează în conformitate cu
legislația în vigoare, cadrul legal al înființării Parcului Natural Porțile de Fier fiind prezentat
în Anexa nr. 1.
1.2. Cadrul natural al Parcului N atural Porțile de Fier
1.2.1. Limitele Parcului Na tural Porțile de Fier

Situat în partea de sud -vest a României, Parcul Natural Porțile de Fier are o suprafață
de 115.655 ha , conform Legii nr. 5/2000, ocupând parțial teritorii aparținând județelor
Mehedinți și Caraș -Severin. La sud, limita parcului este repre zentată de șenalul navigabil al
Dunării, la vest de râul Nera, la nord de cumpăna de ape a râurilor tributare Dunării (parțial) și
o linie sinuoasă ce pornește în aval de Gura Văii până în Vf. Motarat la est. Limitele exacte
sunt stabilite prin Hotarârea d e Guvern nr. 230/2003.
Parcul Natural Porțile de Fier se întinde între localitățile Buziaș și Gura Văii,
principalele puncte de acces fiind localitățile Socol și Naidaș în județul Caraș -Severin și
Drobeta Turnu Severin și Orșova în județul Mehedinți.

Figura 1.2. Harta Parcului Natural Porțile de Fier (Sursa: http://www.pnportiledefier.ro)
1.2.2. Selectarea principalelor elemente de relief

Parcul Natural Porțile de Fier se mândrește cu un relief destul de variat , pornind de la
unitățile majore de re lief care sunt Munții Locvei, Munții Almăjului, Munții Mehedinți și

4 Planul de management al Parcului Na țional Porțile de Fier, aprobat prin H.G. 1048/2013 , pag. 51

6
Podișul Mehedinți și continuând cu Defileul Dunării, relieful carstic (Dunărea străbătând
patru zone calcaroase cu forme carstice de suprafață, dar și de adâncime), relieful vulcanic
(neck -ul vulcanic Trescovat, principala sursă a rocilor magmatice din munții Almăjului) și
relieful structural (abrupturi de până la câteva zeci de metri, foarte evidente în împrejurimile
localității Șvinița, formând spectaculosul „amfiteatru natural” situat de asupra satului).
Peisajul Parcului Natural Porțile de Fier este influențat semnificativ de cursul fluviului
Dunărea, Valea Dunării schimbându -și aspectul de -a lungul celor 134 km dintre Gurile Nerei
și aval de barajul de la Gura Văii, în sectoarele de lăr gire și îngustare regăsind Cazanele Mari
și Cazanele Mici, zonele sedimentare Reșița – Moldova Nouă și Șvinița – Svinecea Mare.
De asemenea, o atracție turistică este reprezentată de existența peșterilor în masivele
muntoase, dintre cele mai importante a mintind Peștera Punicova (cu o lungime totală de
2155m și care este vizitabilă ), Peștera cu Muscă, Peștera cu Apă din Valea Polevii, Peștera
Cuina Turcului, Peștera Veteranilor (în prezent inundată) etc.
1.2.3. Potențialul turistic al climei

Încadrat î n zona cu climat temperat continental cu influențe mediteraniene
semnificative , Parcul Natural Porțile de Fier este caracterizat prin:
– temperatura aerului înregistrează valori mai ridicate în compara ție cu alte unități
montane , datorită influen ței circulaț iei aerului cald de origine mediteraniană;
– direc ția vântului este predominant estică și vestică;
– cantită țile anuale de precipitații variază între 800 – 1000 mm;
– se manifestă vânturi cu caracter local – brizele de munte, b rizele specifice defileului,
coșava ce provoacă scăderi de temperaturi semnificative cu viteze de peste 70 km/h și
gorneacul, specific Depresiunii Moldova Nouă, cu intensificări ce depă șesc uneori
100km/h.
Temperatura medie multianuală este de circa 11 C. Cea mai scăzută temperatură a fost
înregistrată în anul 1942, -24,6C, iar cea mai ridicată 42,6 C, ambele în Drobeta Turnu
Severin.
1.2.4. Potențialul turistic al rețelei hidrografice

Elementul definitoriu al peisajului, cu o influen ță importantă asupra peisajului este
șenalul naviga bil al Dunării , ca limită sudică a Parcului Na țional Porțile d e Fier. Principa lii
afluen ți ai Dunării sunt Nera, Moldova,
Orevi ța, Berzeasca, Ribisul, Radimna,
Liborajdea, Camenita, Sirinia, Tisovi ța,
Plavisevi ța, Mraconia, Mala, Ieșelnița, Cerna,
Bahna și Judo știța.
După ce a fost construit barajul de la
Gura Văii și fost creat lacul de acumulare s-au
format golfuri datorită inundării gurilor de
vărsare a afluen ților direcți ai Dunării, dintre
cele mai importante amintind golful Cernei,
Bahnei și Mraconie i.
In sectorul Buzia ș – Cameni ța a crescut
suprafa ța acvatică datorită acoperirii conurilor
de dejec ție formate de râuri la varsare, de
către apele Dunării.
Cea mai mare amenajare hidrotehnică din România și din lungul Dunării este
reprezentată de Lacul de acumulare Por țile de Fier I. Lacul este situat în spatele barajului

7
din Gura Văii, baraj realizat în tre anii 1964 și 1972, în parteneriat cu Iugoslavia, și are o
lungime de aproximativ 130 km, o
suprafa ță de 700 km ² și un volum mediu
de 12 km³.
Print re efectele construirii
Sistemului Hidroenergetc și de Navigație
Porțile de Fier au fost și strămutarea
vetrelor unor localită ți (Orșova, Șvinița și
Eșelnița) și dispariția altora (Ogradena,
Tisovi ța, Plavisevița și Ada -Kaleh) ca
urmare a inundării acestor a.
Deși este un habitat perfect pentru
multe specii de păsări acvatice, lacul de
acumulare î și găsește și alte întrebuințări
cum ar fi producerea de energie electrică,
regularizarea debitelor Dunării, naviga ție,
piscicultură și agrement.
1.2.5. Poten țialul turistic antropic.

Din păcate, Parcul Natural Porțile de Fier nu constituie un exemplu elocvent de
corelare geografică armonioasă între mediul fizico -geografic și cel social.
De-a lungul timpului, Parcul Natural Porțile de Fier a constituit o zonă propice pentru
întemeierea așezărilor umane, ostroavele și bazinetele formate la gurile de vărsare ale
afluenților Dunării oferind condiții favorabile pentru așezarea vetrelor de sat. Popularea
umană datează încă din paleoliticul superior și epipaleolitic, mărturiile arheologice din arealul
localităților Sichevița, Gornea, Dubova și în zona insulei Ada -Kaleh, fiind dintre cele mai
cunoscute. În apropierea localității Schela Cladovei au fost descoperite recent urmele unei
așezări din epipaleolitic ce este co nsiderată cea mai veche așezare permanentă din Europa –
7600 -7800 î.Chr.5.
Datorită faptului că Parcul Natural Porțile de Fier dispune de resurse de substanțe
minerale, activitățile industriale preponderente sunt legate de exploatarea acestor resurse.
Insă, situația economică actuală a determinat închiderea unei mari părți a exploatărilor, mare
parte a personalului fiind disponibilizat, situație care a condus la apariția unor probleme
sociale grave, cum ar fi șomajul și scăderea nivelului de trai.
Huila se exploatează la Cozla, Bigăr și Baia Nouă, la Ponicova există o stație de
prelucrare a cuarțului, iar la Schevița o stație de
concasare și sortare a pietrei. La Orșova există
o stație de prelucrare a minereurilor nemetalice
(feldspat, cuarț și talc)6.
Centrala Hidroelectrică Porțile de Fier
oferă dezvoltare industriei energetice, prin
folosirea apei din lacul de acumulare,
transportul curentului electric realizându -se
prin linii de înaltă tensiune cu numeroase
ramificații care pornesc din dreptul baraju lui
Porțile de Fier.

5 http://www.portiledefier.ro/diversitate -umana.html , accesat la data de 24.04.2015
6 http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Portile_de_Fier , accesat la data de 24.04.2015

8
Șantierul naval de la Orșova reprezintă una din cele mai importante unități economice
cu capital străin din zonă, având ca activitate principală construcția de nave, aproximativ
98%, care sunt în totalitate destinate exportului.
Agricultura practicată este una de subzistență deoarece suprafața terenurilor agricole
este destul de redusă, aproximativ 28500 ha, reprezentând 24,6% din suprafața parcului, cea
mai mare parte ocupând -o pășunile, apoi terenurile arabile și fânețele, respec tiv viile și
livezi le.
Peisajul, alcătuit și din floră și faună, reprezintă elementul determinant al interesului
turistic. Speciile de plante și animale cu importanță majoră atât pentru România , cât și pentru
Europa , cum ar fi laleaua C azanelor (Tulipa hungarica ), clopo țeii Cazanelor (Campanula
crassipes), ghimpele (Ruscus aculeatus), țestoasă de uscat (Testudo hermanni b oettgeri ),
lupul (Canis lupus ), gușterul (Lacerta viridis ), vipera cu corn (Vipera ammodytes ) etc.
reprezintă o adevarată bogă ție a acestei zone. Fauna parcului se compune din 5205 taxoni,
dintre care 4873 nebertebrate și 332 vertebrate.
Potențialul tu ristic antropic al Parcului Natural Porțile de Fier este atractiv și prin
prisma impresionantelor mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr -o serie de
monumente istorice, de arhitectura și artă, unele unice prin valoarea și ineditul lor, cum ar fi:
1. Monumente de artă de factură religioasă : Mănăstirea Baziaș din localitatea cu
același nume, Mănăstirea Vodița construită
între 1370 ș i 1372 pe teritoriul comunei
Vârciorova, la aproximativ 500 m distan ță de
Dunăre, Mănăstirea Sf. Ana , o ctitori e a
cunoscutului ziarist inte rbelic Pamfil Seicaru,
fiind așezată î n imediata apropiere a municipiului
Orșova pe Dealul Moș ului, Mănăstirea
Mraconia , situată într -un loc pitoresc în faț a
fostului drum Traian de pe malul sâ rbesc, unde se
afla "tabula Trai ana", Biserica Sf. Niculae cel
Sărac din Orșova realizată la î nceputul secolului
al XIX -lea, având o compoziție de mare simplitate în care se resimt influențe dorice, baroce ș i
neoclasice, Catedrala romano -catolică din Orș ova construită î ntre anii 1972 -1976, ca
urmare a strămutării Orș ovei vechi pe actualul sau amplasament, Biserica Sf. Arhangheli din
localitatea Berzasca, reprezentând cea mai veche biserică românească din Clisura Dună rii etc.
2. Muzee: Muzeul de istorie – Secția Moldova Nouă care cuprin de expoziții de
istorie – arheologie și etnografie a Clisurii Dunării, Expoziția Hidrocentrala Porț ile de Fier
ce prezintă momente din istoricul naviga ției pe Dunăr e de-a lun gul timpului, având în
componenț a sa Sala t urbinelor din centrala electrică (14 m sub nivelul lacului de acumulare),
Muzeul regiunii Porț ile de Fier unde se pot observa vestigii ale stră vechilor culturi din
regiunea Por țile de Fier, precum și elemente de științ ă ale naturii (alcă tuirea geologic ă, flora
și fauna regiunii).
3. Vestigii a rheologice: Ruinele podului lui Traian (pod construit în perioada dintre
războaiele dacice purtate de împăratul Traian împotriva lui Decebal), Castrul Drobeta
(realizat în aceeași perioada cu podul lui Traian), Ruinele bisericii medievale așezată lângă
castrul roman, Cetatea Trikule , în apropierea localită ții Șvinița, Cetatea Drencova , în
prezent inundată de apele Dunării, lângă localitatea Berzasca, Cetatea Ladislau ce are pe
malul sârbesc pereche prin Cetatea Golubac, Cetatea și așezarea dacică din satu l Divici, iar
alături de acestea, mai pu țin cunoscute sunt clădirile din secolele al XVIII -lea și al XIX -lea
din localitățile Beryasca, Eibenthal, Bigăr, Liubcova, Moldova Nouă și Pojenina, precum și
morile de apă de pe valea Cameniței, Elisevei și Povalin ei.

9 CAPITOLUL II
POTENȚIALUL TURISTIC DURABIL AL PARCULUI NA ȚIONAL
POR ȚILE DE FIER
2.1. Potențialul turistic
Potențialul turistic al unei țări, regiunii sau zone reprezintă o condiție esențială a
dezvoltării turismului. Cerința esențială ce se impune est e ca acest potențial să fie cât mai bine
valorificat.
2.1.1. Structuri de primire cu func țiuni turistice

În prezent, turismul din Parcul Natural Porțile de Fier este slab dezvoltat și se
limitează la grupuri mici, în general neorganizate, care cunosc fr umusețile zonei. Grupurile
organizate au drept obiectiv o serie de activită ți de agrement în lungul Dunării, cum ar fi
excursiile cu vaporul de la Or șova spre Cazanele Dunării.
În ceea ce prive ște cazarea turiștilor, în arealul Parcului Natural Porțile de Fier există
mai multe pensiuni, popasuri turistice, hoteluri și cabane, de și în ultima perioadă s -au
dezvoltat mult casele de vacan ță care sunt închiriate pentru 2 -3 zile, concentrate în Or șova și
în Clisura Dunării (Dubova și Eșelnița).
Procentual se po ate observa , din graficul de mai jos, preponderen ța pensiunilor (68%),
apoi urmează camerele de închiriat (14%), cabanele turistice (5%), hotelurile, hostelurile și
căsuțele de închiriat (3%), pensiunile agroturistice și motelurile având cel mai mic procen taj,
respectiv 2%.

Figura 2.1. Distribu ția procentuală a unităților de cazare existente în cadrul
Parcului Na țional Porțile de Fier

Activitatea turistică, în zonele înalte, se axează preponderent pe folosirea de corturi, de
regulă amplas ate în zone necorespunzătoare, fapt determinat de lipsa cabanelor turistice, a
refugiilor și locurilor de campare în aceste zone.
Autoritatea Natural ă pentru Turism prezintă în Lista structurilor de primire turistice
cu func țiuni de cazare clasificate principalele unită ți de cazare, însă în realitatea numărul
acestora este mult mai mare.
Pentru zona Parcului Na țional Porțile de Fier, extragerea structurilor de cazare a fost
realizată prin identificarea acestora în cadrul localită ților componente7, respect iv din jude țul
Cara ș-Severin, Moldova Nouă, Moldova Veche, Moldovița, Măcești, Pojejena, Divici,
Coronini, Sfânta Elena, Radimna, Belobreșca, Șușca, Gârnic, Pădina Matei, Cârșa Roșie,
Valea Roșie, Urcu (par țial), Valea R ăchitei (parțial), Schievița, Brest elnic, Camenița, Cârșie,
Cracu Almăj, Crușovița, Curmătura, Frăsiniș, Gornea, Liborajdea, Lucacevăț, Martinovăț,

7 http://www.pnportiledefier.ro/comunitati1.html , accesat la data de 26.04.2015 Unități de cazare în arealul Parcului Național Porțile de
Fier
5%14%3%
3%
3%
2%
2%68%CABANE TURISTICE
CAMERE DE ÎNCHIRIAT
CĂSUȚE TIP CAMPING
HOSTELURI
HOTELURI
MOTELURI
PENSIUNI AGROTURISTICE
PENSIUNI TURISTICE

10 Ogașu Podului, Streneac, Valea Orevița, Valea Ravensca, Valea Schieviței, Zănou, Zăsloane,
Berzasca, Liubcova, Bigăr, Cozla și din județul Mehe dinți, Gura Văii, Dudași Schelei,
Orșova, Dubova, Baia Nouă, Eibenthal, Eșelnița, Ilovița, Bahna, Svinița, Breznița -Ocol
(parțial).
Situa ția posibilităților de cazare în cadrul Parcului Național Porțile de Fier
Tabel 2.1.
NR.
CRT. TIP UNITATE NUME UNIT ATE CATEG. NR.
LOCURI LOCALIT.
COZLA 1 STEA 20 Berzasca/ CS
BERZOVI ȚA 1 STEA 14 Pojejena/ CS 1. CABANE TURISTICE
DELFINUL 3 STELE 10 Dubova/MH
DANUBIAN BORDER 3 STELE 8 Berzasca/ CS
DUBOVA 3 STELE 6 Dubova/MH
CASA ALESS 3 STELE 20 Eșelnița/MH
CASA CU SMOCHINI 3 STELE 16 Eșelnița/MH
CASA OGRADENA 2 STELE 6 Eșelnița/MH
ALINA ȘI SORIN 1 STEA 8 Orșova/MH
CASA VERDE 2 STELE 7 Orșova/MH 2. CAMERE DE ÎNCHIRIAT
PALO Ș 1 STEA 6 Orșova/MH
GERNIK 100 3 STELE 12 Gârnic / CS 3. CĂSU ȚE TIP CAMPING PALO Ș 2 STELE 18 Orșova/MH
BABA CAIA 3 STELE 26 Coronini/ CS 4. HOSTELURI MANEA 3 STELE 14 Orșova/MH
APOLODOR 3 STELE 22 Orșova/MH 5. HOTELURI MERIDIAN 3 STELE 44 Orșova/MH
6. MOTEL CONTINENTAL 3 STELE 74 Gura Văii/MH
7. PENSIUNE
AGROTUR ISTICĂ DON BOSCO 3 FLORI 16 Eșelnița/MH
BELVEDERE YACHT
CLUB 2 FLORI 10 Berzasca/ CS
ECATERINA 3 FLORI 20 Berzasca/ CS
ISABELLA 1 FLOARE 30 Berzasca/ CS
SANELLA 3 FLORI 24 Berzasca/ CS
ADRI 1 FLOARE 14 Coronini/ CS
ALE X 1 FLOARE 16 Coronini/ CS
DANUBIO 3 FLORI 16 Coronini/ CS
ELIS 3 STELE 24 Coronini/ CS
LEONARDO 3 FLORI 12 Coronini/ CS
GERNIK 100 3 STELE 6 Gârnic/ CS
DUNĂREA 2 STELE 16 Moldova Nouă/ CS
HAPPY -FISH 3 STELE 14 Moldova Nouă/ CS
KENIK 3 STELE 22 Moldova Nouă/ CS
FLYING FISH
RESORT 3 FLORI 20 Pojejena/ CS
CAUNITA 3 FLORI 16 Sichevi ța/ CS
LA DEIAN & DEDA 2 FLORI 18 Sichevi ța/ CS
PESCARUSUL 1 FLOARE 10 Socol/ CS
DECEBAL 4 FLORI 30 Dubova/MH
HERCULES 2 STELE 6 Dubova/MH
MELBA 4 STELE 20 Dubova/MH
NAIYA 3 FLORI 8 Dubova/MH
ADRIAN 3 FLORI 12 Eșelnița/MH
ANCORA 4 FLORI Eșelnița/MH
DANUBIA 3 FLORI 15 Eșelnița/MH
DANUBIA 1 4 FLORI 30 Eșelnița/MH
DOINA 3 FLORI 11 Eșelnița/MH
DOLCECABANA 3 FLORI 14 Eșelniț a/MH 8. PENSIUNI TURISTICE
IOVANOVICI
ELISABETA 2 FLORI 8 Eșelnița/MH

11 NR.
CRT. TIP UNITATE NUME UNITATE CATEG. NR.
LOCURI LOCALIT.
IULIA 2 FLORI 8 Eșelnița/MH
LA NEM ȚOAICA 2 FLORI 12 Eșelnița/MH
LA PONTON 3 STELE 24 Eșelnița/MH
MARIA 3 STELE 8 Eșelnița/MH
MONT BLANC 3 FLORI 14 Eșelnița/MH
MRACONIA 3 FLORI 20 Eșelnița/MH
SEPTEMBRIE 4 STELE 20 Eșelnița/MH
SEPTEMBRIE 4 STELE 20 Eșelnița/MH
STEAUA DUNĂRII 3 FLORI 28 Eșelnița/MH
STEAUA DUNĂRII 2 3 FLORI 18 Eșelnița/MH
YUPPY 3 STELE 13 Eșelnița/MH
MARIA 2 STELE 10 Ilovița/MH
MARIA 2 FLORI 8 Ilovița – Bahna/MH
CERBUL 2 FLORI 6 Obâr șia-Cloșani/MH
DAMIRO 3 STELE 23 Orșova/MH
OLIVER 3 STELE 22 Orșova/MH 8. PENSIUNI TURISTICE
TAKA 3 STELE 16 Orșova/MH
Sursa : http://turism.gov.ro/informatii -publice/
2.1.2. Căile de comunica ții și de acces în interiorul parcului

Turiștii, dar nu numai, care doresc să ajungă în Parcul Național Porțile de Fier au la
dispozi ție următoarele variante:
1. Pe cale rutieră: în zona Defileului Dunării accesul se face fie prin Drobeta Turnu
Severin , de unde se formează drumul european E70, până Or șova și apoi DN57, drumul
național spre Moldova Nouă, fie prin Reșița de unde se formează drumul spre Oravi ța și apoi
drumul spre Naida ș către Moldova Nouă.
Pentru a admira peisajul pitoresc al zonei, un alt drum de acces între Re șița și
Moldova Nouă, însă mai greu practicabil, este cel care trece prin localită țile Sasca Montană și
Cărbunari. Pentru a ajunge la C etatea și așezarea dacică din satul Divici sau Baziaș și bălțile
Nerei, în localitatea Pojejena se ramifică un drum jude țean.
În zonele montane accesul se realizează pe drumuri forestiere și comunale, greu
practicabile.
2. Pe cale ferată: transportul fer ovier se realizează pe sectorul Drobeta Turnu Severin
– Orșova – Tople ț, ca parte a magistralei 900 (București – Timi șoara), iar din cauza reliefului
accidentat, pe sectorul Gura -Văii – Orșova s -au construit numeroase viaducte și tuneluri,
transportul real izându -se pe o singură linie electrificată.
3. Pe cale fluvială: transportul se realizează prin porturile situate în localită țile
Drobeta Turnu Severin, Or șova, Moldova Veche, Sichevița și Drencova, traficul fiind destul
de redus, cursele de pasageri lips ind cu desăvâr șire.
2.1.3. Traseele ecoturistice

Administrația Parcului Na țional Porțile de Fier oferă serviciile de ghid pentru
programele turistice ce se pot desfă șura în perimetrul parcului, programe ce cuprind drumeții,
itinerarii auto și navale, t rasee turistice.
Având grade diferite de dificultate, în parc există 15 trasee turistice care oferă
posibilitatea practicării turismului montan, după cum urmează:
1. Traseu Stari ște – Trescovă ț. Având ca principal punct de atrac ție neck -ul vulcanic
Tresco văț, traseul este cu un grad mediu de dificultate, distanța de 10 km parcurgându -se în
cca. 6 ore. Este marcat cu un triunghi ro șu pe fond alb. Un element floristic deosebit este
pinul negru de Banat.

12
2. Traseu Șvinița – Tricule . Pentru a admira apele lacu lui de acumulare, vestigiile
locuin țelor tradiționale și a bisericii vechi din localitatea Șvinița, dar și ruinele cetății
medievale de la Tricule, cei 9 km ar trebui parcur și în cca. 5 ore, traseul fiind unul cu grad
mediu de dificultate și marcat cu un t riunghi alb.
3. Traseu Cioaca Cremenească – Rudina. Haldele de steril abandonate, serpentinitul
de Tiscovi ța și Plavisevița, arhitectura tradițională reprezentată de casele bicelulare fac din
acest traseu o adevarată aventură ce durează cca. 4 ore, marcaju l fiind triunghiul echilateral
roșu cu margini albe.
4. Traseu Liubotina – Rudina. Având o lungime de 12 km, traseul se parcurge în
cca. 6 ore, urmărindu -se marcajul triunghiului de culoare albastră cu margini albe. Pe lânga
panorama frumoasă a Dunării, pe platoul Rudima, de -a lungul văii Liubotina se întâlnesc o
serie de cascade superbe.
5. Traseu Cazanele Mari. Marcat cu un triunghi galben pe fond alb, traseul se
parcurge în cca. 2 ore. Elementele de atrac ție sunt laleaua Cazanelor o specie unică ce i și are
rădăcinile în pereții stâncoși ai Ciucarului Mare, liliacul și clopoțeii Cazanelor relict terțiar.
6.Traseu Cazanele Mici. Este unul dintre cele mai frumoase trasee din parc și se
poate parcurge în cca. 1 oră, fiind marcat cu un triunghi ro șu cu mar gine albă. Traseul
ecoturistic este format din poteci de munte, păduri de stejari și de fag și pajiști. Un alt punct
de atrac ție este reprezentat de Cazanele Mar i, respectiv Veliki Strbac (pe malul sârbesc al
Dunării).
7. Traseu Or șova – Dealul Alion. Este un traseu care se parcurge în cca. 3 ore, are o
lungime de aproximativ 4,5 km și este marcat cu un triunghi echilateral galben cu margini
albe. Enclavele întâ lnite oferă panorame către Dunăre și Hidrocentrala Porțile de Fier I și
chiar se poate observa localitatea Kladovo din Serbia.
8. Traseu Or șova – Tarovă ț. Avânc ca punct de atrac ție confluența Dunării cu râul
Bahna, traseul se parcurge în cca. 5 ore, fiind marcat cu un triunghi albastru cu margini albe.
Traseul Țarovăț se suprapune, în cea mai mare parte , cu granița de la începutul
secolului al XIX -lea al Imperiului Austro – Ungar cu România, numit drum ul de pătrăulă al
soldaților8.
9. Traseu Racovă ț – Boldovin. Principalul punct de atrac ție este reprezentat de prima
rezerva ție paleontologică din Rom ânia, respectiv cele trei locuri care alcătuiesc rezerva ția
fosiliferă Bahna. Strabătut în cca. 5 ore, traseul are dificultate medie și este marcat cu un cerc
roțu cu margini albe.
10. Traseu Valea Vodi ței – Dealul Duhovna. Traseul începe din Valea Vodi ței, un
adevarat paradis al plantelor medicinale, și continuă până la Dealurile Duhovnei, de unde poat
efi admirată Depresiunea Bahna – Orșova.

8 http://www.pnportiledefier.ro/trasee.html , accesat la data de 25.04.2015

13 11. Traseu Dubova – Cazanele Mari 2. Este un traseu de cca. 2 ore, marcat cu un
triunghi albastru cu margini albe, de-a lungul căruia pot fi observate Cazanele Mari și malul
sârbesc al Dunării.
12. Traseu Balta Nera – Ostrov Moldova Veche. Este un traseu lung, de 34 de km,
care are două variante secundare de parcurgere, însă acesta este ideal pentru bicicli ști. De -a
lungul traseului se pot observa atât mănăstiri, cât și rezervații ți arii de protecție specială
avifaunistică.
13. Traseu Valea Morilor de Apă. Se poate parcurge cu bicicleta în cca. 6 ore,
având patru variante secundare, una în localitatea Gornea, una în Sichevi ța, una pe valea
Gramensca și ultima pe Zasloane. Străbate văile Cameni ța și Grameasca.
14. Traseu Gura Văii – Dealul Crucii (Crucea Sf. Petru). Parcurs în cca. 3 ore,
traseul oferă o privire de ansamblu asupra Sistemului Hidroenergetic și de Naviga ție Porțile
de Fier, fiind marcat cu o banda albastră pe fond alb.
15. Traseu Dubova – Cazanele Mici. Traseul este format din poteci de munte,
păduri de stejari și de fag și pajiști și se întinde pe o lungime de 9 km, fiind parcurs în cca. 4
ore. Panorama oferită de acest traseu constă în malul sârbesc al Dunării și Cazanele Mari.
2.1.4. Infrastructura de informare și documentare a parcului

În centrele de informare și documentare se pot obține informații referitoare la toate
aspectele legate de turism î n Parcul Na țional Porțile de Fier.
Prin proiectul LIFE Nature – Managementul și conservarea habitatelor în Parcul
Național Porțile de Fier, au fost constituite patru centre de informare – documentare:
– Centrul de Informare – Documentare Moldova Nouă – este amplasat într -o clădire
aparținând Ocolului Silvic Moldova Nouă;
– Centrul de Informare – Documentare comuna Berzeasca – este amplasat în Casa de
Cultură a comunei Berzeasca;
– Centrul de Informare – Documentare Or șova – este amplasat în clădirea Consiliului
Local al municipiului Or șova;
– Centrul de Informare – Documentare Drobeta Turnu Severin – este amplasat la
Muzeul Regiunii Por țile de Fier.
La baza activită ților educaționale stau instituțiile de învățământ, de diferite nivele,
precum și ONG -urile interesat e sau consiliile locale din zonă care organizează diferite
dezbateri de interes comunitar.
Mijloacele mass -media prin care se realizează activită țile de informare sunt cele
locale, regionale sau na ționale: TV, radio, ziare și altele.
Aceste centre au ca sc op informarea și conștientizarea populației locale, a turiștilor, a
asocia ților de agricultori etc. despre modalită țile de conservare a elementelor mediului, despre
speciile vulnerabile protejate prin lege, despre regulamentul de func ționare și planul de
management al parcului, respectiv alte informa ții cu privire la reguli de vizitare, posibilități de
cazare, trasee turistice etc.
2.1.5. Circula ția turistică
Circula ția turistică reprezintă valorificarea activităților desfășurate în și pentru turism.
Acea sta se concretizează către anumite bazine turistice. La scară europeană țările se împart în
două mari grupe: țări preponderent emițătoare de turiști -țările nordice și țări preponderent
receptoare de turiști -cele sudice9.
Încă din prima parte a secolului al XIX -lea, în zona Cazanelor Dunării și Orșovei,
turismul a fo st practicat prin drume ții și admirarea unor locuri cu valoare istorică, spre

9 Cristureanu C., Zadig R., Baron P. – Curs de economia turismului, Academia de Studii Ec onomice, București,
1982

14
sfârșitul secolului acesta dezvoltându -se prin naviga ția pe Dunăre, respectiv vizitarea insulei
Ada-Kaleh. Turismul școlar apare în această zonă în perioada interbelică. Restric țiile din zona
de frontieră cu Iugoslavia au determinat, în perioada postbelică, un regres al turismului,
accentul fiind pus pe latura industrială, respectiv pe activită țile de extracție a resurse lor
minerale. Astfel, dezinteresul pentru partea turistică a contribuit la diminuarea resurselor
alocate infrastructurii legate de această activitate. După anii 1989 – 1990 s -a observat o
îmbunătă țire a circulației turistice în Parcul Național Porțile de F ier, de și zona nu era
valorificată corespunzător din punct de vedere turistic.
Anual, potrivit datelor furnizate de către unită țile de cazare, numărul estimat al
turiștilor se ridică la cca. 60.000, în
mare parte turi ști români, având ca
principale acti vități pescuitul,
plimbările cu ambarcațiuni pe fluviul
Dunărea, drumeții pe diverse trasee,
durata medie estimată a sejurului fiind
de 2-3 zile.
În ceea ce prive ște vizitarea
zonei de către turi știi europeni,
circula ția turistică se rezumă la
petrecerea a maxim 5 zile, în perioada
primăvară – toamnă, cu scopul de a se
recrea practicând cicloturismul și
mototurismul pe drumul axial care
parcurge Parcul Na țional Porțile de Fier
de la est la vest, de la Orșova la Socol.
Institutul Na țional de Statistică pr ezintă10 indicii de utilizare netă a locurilor de cazare
la nivelul jude țelor Caraș -Severin și Mehedinți, de unde reiese sezonalitatea activităților
turistice. Sursa datelor pentru sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu
funcțiuni de cazare turistică o reprezintă chestionare statistice completate de toate persoanele
juridice și fizice care au în proprietate sau administrează în locație de gestiune astfel de
structuri.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare
Tabelul 2.2.

Fiind o zonă de frontieră, traficul turi știlor ar putea fi ușor controlabil, însă acest lucru
nu se realizează, lucru demonstrat de faptul că nu există nicio situa ție privind monitorizarea
activită ților turistice.
Totodată, nivelul de trai scăzut al zonei împiedică dezv oltarea turismului rural, alături
agricultura slab dezvoltată , de puținele centre comericale existente și respectiv de
aprovizionarea deficitară a acestora , dar și de interesul scăzut al localnicilor.
2.1.6. Formele de turism

Delimitarea formelor de turi sm este deosebit de importantă din punct de vedere
teoretic si practic și oferă elemente de fundamentare științifică a deciziilor cu privire la
dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice, alinierea ei la modificările intervenite în

10 Institutul Na țional de Statistică, Buletin statistic lunar al județelor nr. 1/2015 2014 2015 TOTAL
JUDE Ț Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian.
CARA Ș-
SEVERIN 11,1 11,9 10,0 12,2 33,1 34,4 42,0 47,1 31,3 28,9 27,2 15,9 16,2
MEHEDIN ȚI 7,7 10,1 13,4 16,4 18,6 19,8 27,9 33,6 23,8 18,9 18,6 10,4 9,0

15 structura cererii11. În general forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl
are asocierea serviciilor de transport, de cazare, alimentație și agrement care constituie
produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.
După cum men ționam în subcapitolul 2.1.1, în cadrul Parcului Na țional Porțile de Fier
se practică, preponderent, turismul neorganizat sau pe cont propriu care nu presupune
angajarea anterioară a unor prestații turistice. Vizitatorul hotărăște singur destinația, durata
deplasării, perioada de realizare a acestora, mijlocul de transport etc. . Totu și, costul vizitei
este mai ridicat comparativ cu cel impus de turismul organizat care presupune și reduceri,
promo ții etc . și există posibilitatea ca anumite servicii solicitate de turi ști să fie indisponibile
datorită neplanificării sejurului.
Fiind arie protejată, Parcul Na țional Porțile de Fier atrage turiști i prin frumuse țea
cadrului natural, prin unicitatea florei și a faunei existente , însă principalul obiectiv al parcului
este tocmai conservarea acestor elemente. Astfel, dependen ța în foarte mare măsură de
calitatea mediului determină practicarea ecoturismului.
Astfel, ținând cont de diferitele clasificări ale formelor de turism (în funcție de locul
de provenin ță al turiștil or, gradul de mobilitate, sezon, mijloc de transport, motiva ții,
destina ție principală, vârsta, momentul și modul de angajare al prestațiilor și numărul de
persoane participante12) se pot sintetiza câteva activită ți ecoturistice ce pot fi desfășurate în
Parcul Na țional Porțile de Fier, cum ar fi:
– Turismul montan – practicarea traseelor turistice marcate;
– Turismul științific – studii pentru elementele vii de floră și faună, structuri geologice
sau cu faună fosilă și urmele de locuire preistorică, antică sau f eudală;
– Turismul cultural – vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii arheologice,
monumente, edificii religioase, muzee etnografice și de obiective de tehnică populară),
vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (spectacole fol clorice de
muzică, dans, sărbători tradiționale, expoziții);
– Turismul de recreere – croaziere pe Dunăre;
– Turismul ecumenic – vizitarea mănăstirilor:
– Birdwachingul – pentru fotografierea și urmărirea comportamentului hrănirii, cuibăriri
și zborului speciilo r de păsări din zonă;
– Pescuitul sportiv – pentru somn, crap, șalău etc. – pe Dunăre și păstrăv, hreană etc. pe
râurile inferioare;
– Speoturismul – în zona Cazanelor Dunării, Coronini – Moldova Nouă – Gârnic;
– Turismul nautic – sporturi nautice pe Dunăre, cum ar fi canotajul, caiac -canoe, schi –
jet;
– Mountain -bike, ciclismul de tură și schi fond pe drumurile forestiere;
– Vizitarea localită ților populate de etniile cehă și sârbă ;
– Vizitarea morilor de apă de pe văile Eli șeva, Povalina și Camenița.

11 Cristureanu C., Zadig R., Baron P. – Curs de economia turismului, Academia de Studii Economice, București,
1982
12 M. Mazilu, Geografia Turismulu i, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007, pag. 165 – 167

16 2.2. Dezvoltare a durabilă a turismului în Parcul Na țional Porțile de Fier . Studiu
de caz comparabil cu Delta Dunării
2.2.1. Definire, sfera de cuprindere

Dezvoltarea durabilă este o cerin ță a societății în care trăim. Fiind într -o evolu ție
continuă, adăugându -i-se noi valen țe, conceptul este destul de greu de definit .
Deși cristalizarea conceptului începe în anul 1972, la Stockholm , în cadrul Conferinței
Națiunilor Unite, când cele 113 națiuni prezente și -au manifestat îngrijorarea cu privire la
modul în care activita tea umană influențează mediul, dezvoltarea durabilă a fost definită
prima data în cadrul Summitului de la Rio din 1992, la care au participat 120 de șefi de stat,
ca fiind: "o nouă cale de dezvoltare care să susțină progresul uman pentru întreaga planetă
și pentru un viitor îndelungat ".
Cea mai cunoscută definiție apare în raportul „ Viitorul nostru comun ” (Raportul
Brundtland23 ) al WCED ( Com isia Mondială pentru M ediu și Dezvoltare ) și anume
„dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacere a nevoilor prezentului, fără
a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a -și satisface propriile nevoi ”.
Conceptul de dezvoltare durabilă13 presupune performan țe de ordin economic
(creșterea gradului de exploatare și valorificare a resurselor), de ordin ecologic (reciclarea,
evitarea degradării mediului, reducerea sustragerii terenurilor din circuitul agricol) și de ordin
social (creșterea numărului de locuri de muncă, practicarea unei meserii tradiționale, atragerea
popula ției în practicarea turis mului, ca măsuri de regenerare fizică, psihică etc.) .

În anul 2009, la Summitul pe probleme climatice de la Copenhaga, România a fost
criticată, după ce exper ții O.N.U. au ajuns la concluzia că problema zonelor protejate nu este
tratată cu seriozitate în țara noastră. În acest cadru regăsim turismul durabil.
”Dacă există un loc unde, într -adevăr, pentru atingerea scopului contează mai puțin
mijloacele, atunci dezvoltarea durabilă se pretează acestei logici. 14 … Dorind să obiectivăm
pozițiile celor care se ocupă de problema dezvoltării durabile vom constata că ne consumăm

13 Boghean Carmen, Perspectivele dezvoltării durabile a turismului românesc, Revista de turism [Nr.3], pag. 58,
Universitatea „Ștefan cel Mare ” Suceava , 2007
14 Pohoa ță Ion, Strategii și pol itici europene de dezvoltare durabilă, Universitatea ”Al. I. Cuza”, Centrul de
Studii Europene, Ia și, pag. 16

17 de prisos energia; problemele creșterii și dezvoltării nu pot fi rupte de textura socială,
culturală, politică, religioasă etc. în care ele se desfășoară, iar o analiză asupra lor nu po ate
fi realizată fără a se ține seama de zestrea de plecare a cercetătorului care, nu poate fi neutră
de viziunea sa ideologică”.
Noțiunea de „ turism durabil ”, acceptată de industria turismului, apare în publicația
Organizației Mondiale a Turismului „ Turi smul în anul 2010 ” cu următoarele specificații:
„Turismul durabil dezvoltă ideea satisfacerii nevoilor turiștilor actuali și industriei turistice
și, în același timp, a protejării mediului și a oportunităților pentru viitor ”15.
2.2.2. Politici și strategii de dezvoltare turistică durabilă

Pentru atingerea echilibrului dezvoltare – conservare sunt necesare măsuri de
management turistic. Turism ul durabil presupune planificarea nu numai a activităților și
dezvolt ării turistice , ci și a integr ării turismu lui în sfera dezvoltării viitoare alături de
atingerea scopului de conservare . Este necesară e laborarea unei viziuni bine pusă la punct pe
termen lung .
Înaintarea către o societate durabilă presupune o combina ție de acțiuni ce implică toate
segmentele pie ții. A stfel, r esponsabilitatea privind implementarea politicilor și planurilor
turistice este atât a guvernului, cât și a sectorului privat. Strategia dezvoltării durabile, mai
ales atunci când se pune problema echității și compensării între generații, pare de n econceput
în afara unui plan și a intervenției statale16.
Strategia de realizare a unui turism durabil presupune17:
– respect și grijă față de modul de viață al comunității umane;
– creșterea nivelului de viață a habitatelor umane, conservarea bio – ecosistemul ui
Terrei, a bio -diversității acesteia;
– reducerea exploatării resurselor epuizabile și păstrarea capacității de susținere a Terrei;
– schimbarea atitudinii individuale în favoarea dezvoltării durabile;
– posibilitățile comunităților de a -și păstra propriul med iu ambiant, paralel cu realizarea
cadrului Natural pentru dezvoltare și conservare integratoare.
Pe plan european , în anul 1990, Consiliul European a solicitat un program de ac țiune
pentru dezvoltarea durabilă, iar în 1992 a fost adoptat Programul 5 de Ac țiune pentru Mediu ,
având ca obiectiv promovarea dezvoltarii durabile, prin includerea preocupărilor pentru mediu
– schimbarea climatică, poluarea acvatică și managementul deșeurilor – în alte domenii
politice și transformarea modelelor de creștere economic ă din Comunitate. Prin acela și
document s -au stabilit domeniile prioritare de ac țiune:
– managementul pe termen lung al resurselor naturale;
– integrarea preocupărilor de combatere a poluării si de prevenire a de șeurilor;
– reducerea consumului de energie ob ținută din surse regenerabile – în sectoare precum
industrie, energie, transporturi, turism și agricultură;
– stabilirea instrumentelor (legislative, financiare și orizontale) ce urmează a fi utilizate
în legatură cu mediul.
După câteva revizuiri, în anul 20 06, noua Strategie de Dezvoltare Durabila (EU SDS)
vizeaz ă promovarea unei ”economii dinamice, cu un nivel maxim de ocupare, înalt nivel de
educa ție, protec ție a s ănătății, coeziune social ă și teritorial ă și protec ție a mediului, într -o
lume pa șnică și sigură, respectând diversitatea cultural ă”. Cele patru dimensiuni ale acesteia
sunt:

15 Mazilu Mirela, Turismul – o relație privilegiată cu dezvoltarea durabilă, Revista de Marketing Online, vol. 1,
nr. 4, pag. 64
16 Pohoa ță Ion, Strategii și politici europene de dezvoltare durabilă, Universitatea ”Al. I. Cuza”, Centrul de
Studii Europene, Ia și, pag. 43
17 Boghean Carmen, Perspectivele dezvoltării durabile a turismului românesc, Revista de turism [Nr.3], pag. 58,
Universitatea „Ștefan cel Mare ” Suceava , 2007

18 – protec ția mediului – prevenirea și reducerea polu ării mediului și promovarea
consumului și a produc ției durabile, în scopul decupl ării cre șterii economice de impactul
asupr a mediului;
– coeziune și echitate social ă – promovarea unei societ ăți democratice, s ănătoase,
sigure și coezive din punct de vedere social, cu respectarea drepturilor fundamentale și a
diversit ății culturale;
– prosperitate economic ă – promovarea unei eco nomii inovative, bogat ă în cunoa ștere,
competitive și ecoeficiente, care s ă asigure un nivel înalt de ocupare;
– responsabilitate interna ționala pentru întreaga Uniunea European ă.
Pe plan na țional, Centrul Na țional pentru Dezvoltare Durabila (CNDD), creat în anul
1997, ca proiect al Programului Na țiunilor Unite pentru Dezvoltare, în cooperare cu
Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română și Fundația Universitară a Mării Negre,
coordonează elaborarea Strategiei Na ționale pentru Dezvoltare Durabilă, adopt ată de Guvern
în anul 1999.
Implementarea la nivel local a Agendei 21 a căpătat amploare începând cu anul 2000,
odată cu implementarea proiectului Building Local Capacities to Implement the Local Agenda
21 in Romania (coordonat de CNDD și MIE). Peste patru zeci de municipalită ți locale au luat
parte la acest proiect, elaborând în baza unui proces participativ amplu o strategie local ă de
dezvoltare durabilă coerentă și specifică, acompaniată de un plan concret de acțiune.
În noiembrie 2008, în România a fost adoptată Strategia Națională pentru
Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 -2020 -2030. Strategia vizează realizarea
următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu și lung18:
1. Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicil or dezvoltării durabile
în ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat membru al UE.
2. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la
principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
3. Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al
țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Pentru dezvoltarea ecoturismului în România, în anul 2009, este elaborată Strategia
Natural ă de dezvoltare a ecoturismului în România, având drept obiectiv crearea condițiilor
de dezvoltare a ecoturismului la nivelul ariilor protejate și în zonele din vecinătatea acestora,
urmărindu -se realizarea unui produs ecoturistic competitiv pe plan național și inter național.
”În 2020 la nivel Natural vor fi create destinații ecoturistice cu notorietate, lucru ce
va contribui la îmbunătățirea vieții comunităților locale, la protejarea și conservarea
resurselor naturale și la prestarea unor servicii turistice de calitate, i ar toate acestea la
afirmarea României ca destinație ecoturistică recunoscută pe plan inter naționa l19”.
Printre obiectivele țintă ale strategiei se enumără:
 Dezvoltarea infrastructurii specifice ecoturismului în interiorul și în apropierea ariilor
protejate de interes național , inter național și comunitar.
 Realizarea în următorii 10 ani a minim 10 destinații ecoturistice recunoscute la nivel
național, și inter național .
 Creșterea încasărilor obținute la nivelul comunităților locale din ecoturism cu minim
7% anual în următorii 10 ani.
 Peste 10 ani 2% din veniturile obținute din turism la nivelul destinațiilor ecoturistice
vor fi folosite pentru conservarea naturii.
 Creșterea duratei sejurului la minim 5 -7 zile pentru ecoturiștii străini și la minim 3 -4
zile pentru ecoturiștii români.

18 Guvernul României – Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Strategia Națională pentru Dezvoltare
Durabilă a României Orizonturi 2013 -2020 -2030 , Bucure ști, 2008, pag. 4
19 Ministerul Turismului – Strategia na țională de dezvol tare a ecoturismului în România, Bucure ști, 2009,
pag. 10

19 După cum s -a men ționat și anterior, scopul realizării unui turism durabil trebuie să fie
subordonat planurilor na ționale și regionale de dezvoltare economică și socială. Acțiunile
întreprinse în acest sens pot acoperi:
– scopuri economice (cre șterea veniturilor, diversificarea și integrarea activităților,
controlul, poten țarea și zonarea dezvoltării);
– scopuri sociale (ameliorarea sărăciei și a inegalității distribuției veniturilor, protecția
patrimoniului socio -cultural ind igen, participarea și implicarea comunităților locale);
– scopuri culturale (să asigure integritatea culturală și coeziunea socială a comunității);
– scopuri ecologice (protejarea func țiilor ecoturismelor, conservarea și utilizarea
durabilă a biodiversită ții).
Principiile dezvoltării turismului durabil, prin prisma politicilor , se referă la
următoarele aspecte:
– politicile trebuie să fie integrate, interdependen ța politicilor turistice cu cele specifice
altor domenii conexe (transport, for ță de muncă etc.) t rebuie să fie un element de bază
al dezvoltării;
– în luarea deciziilor și în implementarea politicilor specifice dezvoltării durabile trebuie
să existe perteneriate și acținui de cooperare între grupurile sociale implicate;
– în implementarea acestor politici trebuie să se țină cont și de constrângerile existente
în activitatea practică , ceea ce presupune obiective pe termen scurt reevaluate
periodic;
– trebuie evitate riscurile privind efectele nefavorabile asupra med iului natural, uman și
antropic; resursele n on-durabile satisfac anumite nevoi, însă rolul politicilor trebuie să
fie reducerea sau redirec ționarea utilizării acestora.

Figura 2.4.20 Elementele unei strategii de amenajare turistică

20 Cândea M., Erdeli G., Simion T., Peptenatu D., Poten țialul turistic al României și amenajarea turistică a
spațiului , Editura Universitară, Bucure ști, 2003, pag. 56

20
Alături de con știentizarea, acceptarea și aplicarea acestei strat egii mai apare și
problema costurilor. În prezent, dar și în perspectivă – pe termen lung – costurile financiare
pentru sus ținerea unui turism durabil, inclusiv a ecoturismului, par a fi ridicate deși, ulterior,
costurile pentru refacerea ecologică sunt mu lt mai mari, iar efectele negative asupra
ambiantului pot fi, în mare măsură, ireversibile.
2.2.3. Amenajarea durabilă a spațiului turistic Por țile de Fier.

Dimensiunea, caracteristicile, valoarea și complexitatea potențialului turistic al
Parcului Natura l Por țile de Fier reclamă o valorificare foarte atentă și o dezvoltare bine
coordonată și integrată a acesteia pentru a se putea menține în parametri optimi de conservare
și exploatare.
Fiind arie protejată înființată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobare a Planului de
amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III a – Zone Protejate , Parcul Natural Por țile
de Fier este o zonă în care peisajul și diversitatea biologică pot fi valorificate doar în
condi țiile conservării acestora. Parcul Natural Porțile de Fier corespunde categoriei V IUCN:
"Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului și
recreere".
Potrivit Planului de management21, în Parcul Natural Por țile de Fier, zonarea internă
cuprinde, în func ție de tipul ariei protejată și specificul ei, trei categorii de zone:
1. Zonele de protecție integrală (10,9% din suprafa ța parcului ): ale parcului: zonele
de conservare specială (delimitate prin Ordinul nr. 552/2003 al Ministerului Agriculturii
Pădurilor Apelor și Mediului), ariile de protecție specială avifaunistică ( Zona umedă Ostrov
Moldova Veche , Zona umedă Insula Calinovăț și Divici – Pojejena , precum și rezervația
Peștera cu Apă din Valea Polevii , desemnate prin H.G. nr. 2151/2004), rezervațiile naturale
(Balta Nera -Dunăre, Valea Mare, Baziaș, Gura Văii -Vârciorova, Valea Oglănicului, Dealul
Duhovnei, Dealul Vărănic, Cazanele Mari și Cazanele Mici, Locul fosilifer Svinița, Locul
fosilifer Bahna, Cracul Găioara, Cracul Crucii, Fața Virului , desemnate prin Legea 5 /2000),
ruinele cetății medievale Tri Kule, Amfiteatrul natural din NV localității Svinița, Glaucina,
Neck -ul vulcanic Trescovăț, Peștera Zamonița, Stânca Babacai, Ruinele Cetății Ladislau,
Peștera Chindiei, Podul natural în calcar (în arealul satului Sf. Elena) și Peștera Gaura cu
Muscă.
Caracteristica acestei zone este obligativitatea conservării elementelor de patrimoniu
natural al Parcului Natural Por țile de Fier.
2. Zonele de dezvoltare durabilă (5,2% din suprafa ța parcului ): a activităților
uman e: în aceste zone se permit activități de investiții sau dezvoltare, având prioritate cele de
interes turistic, însă se va ține cont de prevenirea efectelor negative asupra biodiversității,
resursele naturale fiind utilizate pe baza principiului durabilită ții.
Acestea cuprind următoarele categorii de terenuri: terenuri din intravilanul
localităților (excepție comunele Eșelnița și Pojejena unde parte din acestea se suprapun peste
zonele de protecție integrală) și terenurile din extravilanul localităților, necuprinse în
zonele de protecție integrală și zonele de management durabil (terenuri proprietate privată
ocupate construcții și de culturi agricole, terenuri proprietate privată pe care se desfășoară
activități tradiționale, de către comunitățile locale cum ar fi stupăritul, pescuitul cu sacoviștea
etc., terenuri pe care se află amplasate actualmente exploatații de resurse minerale
neregenerabile, aprobate potrivit legii și zone industriale din extravilanul localităților).
3. Zonele de management durabil (83,9% din suprafa ța parcului ): toate suprafețele
din perimetrul parcului, cu excepția zonelor de protecție integrală și a zonelor de dezvoltare
durabilă. În cadrul acestor zone toate activitățile antropice privind exploatarea resurselor se

21 http://www.pnportiledefier.ro/management.html , accesat la data de 04.05.2015

21
face cu avizul/ acordul Administrației Parcului Natural Porțile de Fier sau a Consiliului
Științific, după caz.

Studiile de pia ță arată că, în prezent, turismul se confruntă cu anumite provocări
venind dinspre turi ști. Parcul Natural Porțile de Fier atrage prin frumusețe a peisajului, prin
unicitatea faunei și a florei, prin bogăția ecosistemelor, însă dacă acest patrimoniu natural nu
este protejat corespunzător, mediul se va degrada, iar zona î și va pierde din atractivitate.

Situa ția actu ală a ecoturismului în Parcul Na tural Por țile de Fier

Caracteristicile fenomenului de vizitare turistică și a ecoturismului din arealul Parcului
Natural Por țile de Fier sunt influen țate de cadrul natural, de evoluția istorică și
socio‐economică a zonei, de infrastructură (mai ales cea turistică și de transport), de
restric țiile legate de statutul de arie protejată la nivel național și internațional și de faptul
că aria protejată este la grani ța de stat dintre România și Serbia.
Peisajele spectaculoase, speciile și habitatele valoroase pentru conservare și geologia
complexă sunt puncte tari pentru ecoturismul în Parcul Natural Por țile de Fier. De asemenea
există poteci de drume ție și poteci tematice, însă cicloturismul este încă într -o fază incipientă.
Diversitatea culturală, satele tra diționale și peisajul cultural de pe malul Dunării atrage un
număr important de vizitatori. Sunt disponibile produse locale, există muzee etnografice
locale, case și mori tradiționale și se organizeaza evenimente care promovează obiceiurile
populare. Ospit alitatea oamenilor locului este recunoscută.
Pentru că zona parcului a fost de milenii la grani ța imperiilor (roman, otoman,
austro‐ungar) și mai recent la granița Cortinei de Fier, există un număr important de vestigii
arheologice și istorice. Sunt exist ente organiza ții de tip grup de acțiune locală (LEADER),
dar și ONG‐uri.
În ceea ce prive ște oportunitățile de dezvoltare a ecoturismului și a activităților
conexe, se remarcă sprijinul acordat agriculturii prin acordarea subven țiilor de agromediu din
partea UE. Programele de cooperare transfrontalieră și programele de finanțare europeană pot
crea un cadru propice pentru dezvoltarea turismului transfrontalier. Cre șterea interesului
publicului larg pentru activită ți legate de bicicletă, natură și poteci de lung parcurs poate duce
la cre șterea numărului de vizitatori.
Autoritatea Na țională pentru
Turism oferă sprijin dezvoltării
turismului din zona Por țile de Fier.
Au crescut numărul și frecvența
croazierelor interna ționale pe
Dunăre și există posibilit atea de a
combina, în pachete ecoturistice,
activită ți din parcurile Porțile de
Fier și Djerdap (situat în Serbia).
Sezonalitatea vizitării și
starea precară a infrastructurii de
transportreprezintă o adevărată
problemă pentru arealul studiat,
transportul public nu este dezvoltat
sau integrat cu infrastructura de
vizitare și căile de transport feroviar sunt existente doar la limita exterioară ale parcului.
Nu există decât o ofertă limitată de pachete de (eco)turism și mare parte din această
pachete sunt oferite chiar de către Administra ția Parcului Natural Porțile de Fier. Sunt
puține și incomplete informațiile care sunt puse la dispoziția vizitatorilor, mai ales
informa țiile care să integreze activită țile ecoturistice din parc. Traseele de drumeție

22 prezi ntă anumite probleme de orientare și nu sunt disponibile hărți care să conțină toate
oportunită țile de drumeției.
Managementul deșeurilor este deficitar. Educația și conștientizarea asupra
ecoturismului și a turismului responsabil în rândul comunitățiilor locale sunt la un nivel
scăzut. Activitățile derulate de către personalul parcului nu sunt suficient de vizibile de către
publicul larg. Popula ția locală cunoa ște insuficient limbile străine.
Administra ția parcului nu derulează programe de voluntariat ca re ar putea atrage
resurse umane pentru monitorizarea speciilor și habitatelor, patrulări, igienizări, refacere și
întreținere de poteci turistice.
Poluarea pe Dunăre este o altă problemă a Parcului Natural Por țile de Fier. Creșterea
traficului pe fluvi u poate afecta dezvoltarea turismului responsabil. La fel o poate face și
construirea haotica de case de vacan ță sau de locuit, deschiderea de cariere sau defri șările
ilegale și braconajul.
Conceptul de ecoturism este înteles gre șit de către populația loc ală și de către
operatorii economici, iar conceptul de mobilitate durabilă nu este cunoscut. Regiunea
corespunzătoare parcului este oarecum marginalizată fa ță de alte regiuni din România și este
cuprinsă în priorită țile naționale pentru dezvoltarea infrast ructurii, în cazul Parcului Natural
Porțile de Fier, strategiile regionale de dezvoltare a turismului au câteva obiective care sunt în
contradic ție cu obiectivele de management ale parcului.
Îmbătrânirea popula ției și depopularea sunt alți factori care du c la îngreunarea
dezvoltării turismului în regiune.

În concordan ță cu Strategia Na țională pentru Dezvoltare Durabilă a României , până
în 2020 Percul Natural Por țile de Fier va fi o destinație atractivă la nivel interna țional, în care
infrastructura de e coturism existentă sprijină comunită țile locale și prestatorii de servicii
turistice să ofere servicii de calitate și să beneficieze de pe urma ecoturismului, ca element
central al dezvoltării durabile.
Astfel, dezvoltarea ecoturismului în zonă treb uie să contribuie la atingerea
urmatoarelor obiective generale :
1. Cre șterea numărului mediu anual de turiști, cât și a celor ce sosesc în perioada de
extrasezon.
2. Cre șterea aportului financiar al turiștilor în zonă și maximizarea beneficiilor pentru
comunită țile locale.
3. Cre șterea duratei de vizitare a zonei.
4. Cre șterea gradului de satisfactie și întelegere Parcului Natural Porțile de Fier de
către turi ști.
5. Diversificarea ofertei turistice pentru categorii cât mai diferite de turi ști.
6. Dez voltarea capacită ții locale – specializarea și perfecționarea persoanelor din zonă,
în special a tinerilor și creșterea abilităților lor pentru dezvoltarea turismului.
7. Conservarea naturii și a peisajului tradițional, inclusiv arhitectura tradițională a
satelor din zonă.

Folosind structura cadru a Planului Strategic de Dezvoltare a Ecoturismului în
România din Strategia Na țională de Dezvoltare a Ecoturismului în România, au fost definite
principale direc ții de acțiune pentru dezvoltarea ecoturismulu i în cadrul Parcului
Natural Porțile de Fier, astfel:

23 1. Domeniu : INFRASTRUCTURĂ TURISTICĂ ȘI AMENAJAREA
TERITORIULUI

Obiectiv: Dezvoltarea unei infrastructuri ecoturistice specifice la nivelul
destinațiilor cu potențial ecoturistic care să permit ă lărgirea gamei de servicii oferite
fără un impact negativ asupra mediului.

Acțiune: Realizarea infrastructurii și facilităților de vizitare și informare în Parcul
Natural Porțile de Fier.
Descrierea acțiunii: În procesul de amenajare a destinațiilor ecoturistice, ariile
naturale protejate joacă un rol deosebit de important. Având în vedere caracterul fragil al
acestora, dezvoltarea ecoturismului se va face prin realizarea unor facilități minime și cu
perturbar ea limitată a mediului, respectând specificul local și limitele până la care se poate
interveni la nivelul fiecărui areal în funcție de zonarea internă și de zonarea turistică.
Infrastructura de vizitare și informare trebuie să fie preponderent simplă, cu
respectarea necesităților de bază, a minimului de confort și siguranță. În proiectarea
infrastructurii trebuie să se țină cont de contextul local, mai degrabă decât de promovarea
unor soluții generale. Astfel de eforturi ar trebui să includă:
 Amenajare a unor centre de vizitare – prevăzute cu săli de prezentare a diferitelor
exponate din aria protejată, de rulare de multimedia privind zona respectivă, de desfășurare a
unor activități cu caracter social ‐cultural etc. Tot aici trebuie organizată gruparea
vizitatorilor, contactul cu ghizii de teren, încasarea taxelor de vizitare a zonei, în cazul în care
aceasta există, precum și comerțul specific turistic cu hărți, broșuri, albume, suveniruri etc. În
procesul de amenajare a acestor structuri trebuie avut în vedere furnizarea de servicii pentru o
gamă cât mai largă de vizitatori, inclusiv pentru turiștii cu dizabilități, precum și găsirea unor
soluții cu consum minim de energie. Se recomandă realizarea de construcții de mici
dimensiuni, ușor de întreținut, uș or accesibile și dotate cu un număr suficient de locuri de
parcare, rasteluri pentru biciclete, puncte de self service pentru biciclete;
 Amenajarea unor puncte de informare în locurile principale de acces în zonă;
 Dotarea centrelor locale de informare și promovare turistică existente cu materiale de
promovare actualizate;
 Realizarea unui sistem de poteci marcate de drume ție, poteci tematice, de biciclete,
ecvestre – cu locuri de popas, panouri informative și de interpretare, săgeți de orientare;
 Refacerea traseelor turistice existente;
 Amenajarea punctelor (foișoarelor) de observare a faunei și a punctelor de belvedere –
cu panouri de interpretare, infrastructură de observare;
 Amenajarea unor locuri de campare – cu delimitarea zonelor, panouri informative și de
avertizare, vetre pentru foc, toalete ecologice;
 Amenajarea/refacerea unor refugii montane acolo unde lungimea traseelor turistice
impune asemenea lucru;
 Amenajarea unor parcări în apropierea locurilor de acces în parc – cu toalete ecologice,
sistem de management al deșeurilor, panouri informative și de avertizare;
 Amplasarea panourilor indicatoare, informative, de avertizare, de promovare a
parcurilor.
Rezultate urmărite: realizarea amenajării ecoturistice la nivelul Parcului Natural
porțile de Fier și crearea condițiilor de dezvoltare a unei game variate de servicii turistice.

Acțiune: Valorificarea unor puncte de interes turistic la nivelul destinațiilor cu
potențial ecoturistic.
Descrierea acțiunii: Amenajarea de puncte de interes turistic, de preferință în zonele
de dezvoltare a activităților turistice, unde, prin realizarea unor investiții în acord cu

24 necesitățile de protecție a mediului, să canalizeze fluxul acestora, să limiteze impactul lor
asupra ecosistemelor naturale din vecinătate. Ast fel se va realiza:
 Amenajarea unor peșteri cu potențial turistic (cum ar fi Peștera Ponicova);
 Punerea în valoare a altor obiective naturale situate în interiorul parcului.
Rezultate urmărite: realizarea unor puncte de atracție la nivelul destinațiilor, sp re
care vor fi orientate o parte din fluxurile turistice/ecoturistice.

Acțiune: Refacerea și punerea în valoare pentru turism a căilor ferate cu ecartament
îngust de pe raza Parcului Natural Por țile de Fier.
Descrierea ac țiunii: Pentru că la nivel mondi al aceste tipuri de căi ferate și trenurile
cu locomotive cu aburi sunt din ce în ce mai rare se recomandă:
 Refacerea și punerea în funcțiune pentru turism a căii ferate înguste din Berzasca;
 Transformarea căii ferată dezafectată în pistă pentru biciclet e, folosindu -se avantajul
că deja există partea de rulare. Fostele căi ferate de exploatare pot fi refăcute ca și piste de
biciclete pentru vizitarea văilor pe care există aceste căi ferate.
Rezultate a șteptate: Diversificarea ofertei (eco)turistice de p e raza Parcului Natural
Porțile de Fier și creșterea posibilităților de practicare a cicloturismului în această zonă.

Acțiune: Actualizarea/realizarea documentațiilor de urbanism la nivelul
administra țiilor publice locale în Parcul Natural Porțile de Fie r
Descrierea acțiunii: Revizuirea planurilor urbanistice generale din cadrul acestor
destinații. Unitățile administrativ teritoriale din cadrul acestui areal vor avea obligația ca într –
un termen limită stabilit prin lege să își revizuiască planurile urban istice generale în vederea
armonizării cu planurile de management.
Rezultate urmărite: păstrarea arhitecturii tradiționale locale.

Acțiune : Implementarea unor soluții pentru menținerea arhitecturii tradiționale
Descrierea acțiunii: Încurajarea populați ei locale și a investitorilor din turism pentru
folosirea unor soluții arhitecturale cu impact minim asupra mediului se poate face prin
următoarele măsuri:
 Elaborarea unor ghiduri de arhitectură specifică destinației;
 Realizarea unui ghid de bune practici în privința infrastructurii turistice, având în
vedere un impact minim al designului, managementul deșeurilor și conservarea energiei. Se
va recomanda folosirea materialelor tradiționale și ecologice (în special lemnul) și vor fi
subliniate beneficiile adu se de folosirea noilor tehnologii (becuri economice, colectare
selectivă a deșeurilor, senzori de mișcare, dușuri cu presiune etc.), care permit importante
economii de resurse naturale și monetare.
Rezultate urmărite: păstrarea arhitecturii tradiționale lo cale și încurajarea folosirii
materialelor ecologice în construcția noilor structuri de primire turistică.

2. Domeniu: CADRU INSTITUȚIONAL ȘI ASOCIATIV

Obiectiv: Crearea cadrului de cooperare inter -institu țională pentru creșterea
numărului de parteneria te la nivel local, regional și național.

Acțiune: Atestarea destinației ecoturistice Por țile de Fier, conform criteriilor stabilite
de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România.
Descrierea acțiunii și rezultatul urmărit: Atestarea ofici ală a faptului că Parcul
Natural Por țile de Fier este o detina ție ecoturistică, pe Dunăre.

Acțiune : Înființarea și/sau sprijinirea asociațiilor de dezvoltare a (eco)turismului în
Parcul Natural Por țile de Fier

25 Descrierea acțiunii : Se vor crea parteneria te între asociațiile de dezvoltare a
(eco)turismului care vor include cele două administrații, autoritățile publice locale și operatori
privați care desfășoară activitate de turism (unități de cazare, restaurante, firme care
asigură transportul turistic, agenții de turism s.a.).
Rezultate urmărite: crearea unui mediu favorabil dezvoltării ecoturismului la nivelul
unei destinații cu potențial ecoturistic și o mai bună organizare și coordonare a acțiunilor
realizate de diverși actori în dezvoltarea ecoturis mului

Acțiune: Înființarea și sprijinirea unor grupuri de mici producători locali
Descrierea acțiunii: Pe plan local, la nivelul comunităților rurale, trebuie
încurajată dezvoltarea unei economii autentice, cu sprijinirea activităților tradiționale.
Comu nitățile rurale pot întâmpina probleme serioase dacă se bazează numai pe piața turistică.
Prin urmare, este importantă încurajarea asocierii micilor meșteșugari și a producătorilor
agricoli în vederea obținerii unor produse calitative și pentru facilitarea accesului produselor
pe piață. Pentru produsele de calitate și conforme cu legislația în vigoare, se poate oferi marca
parc (produs Po țile de Fier).
Rezultate urmărite: stimularea cooperării între micii producători locali și stimularea
realizării și come rcializării produselor locale.

Obiectiv: Creșterea/întărirea capacității administrative a instituțiilor pentru
implementarea politicilor și programelor de dezvoltare a ecoturismului.
Acțiune: Creșterea rolului pe care Administra ția Parcului Natural Porț ile de Fier îl
joacă la nivel local.
Descrierea acțiunii: Ariile protejate au un rol esen țial în cadrul destinațiilor cu
potențial ecoturistic și pentru ca acest rol să fie transpus în practică trebuie
realizată implicarea administrației în elaborarea pla nurilor de urbanism și a celor de
dezvoltare a turismului la nivel local .
Rezultate urmărite : crearea condițiilor ca planurile de management ale ariilor
protejate să fie efectiv implementate și administrațiile ariilor protejate vor avea un rol mai
mare î n dezvoltarea locală.

Acțiune: Întărirea rolului pe care ecoturismul îl joacă în politica regională și
locală de turism.
Descrierea ac țiunii: În cazul în care se consideră că ecoturismul este o activitate
turistică prioritară la nivel local și regional este necesară integrarea ecoturismului în planurile
de dezvoltare locală ale localităților aflate în cadrul destinațiilor ecoturistice, prin crearea unei
secțiuni speciale dedicate ecoturismului.
Rezultate urmărite: definirea și clarificarea termenilor ca re vizează ecoturismul,
recunoașterea oficială a importanței ecoturismului, dezvoltarea proiectelor de ecoturism în
concordanță cu celelalte proiecte ale autorităților publice locale și creșterea importanței
ecoturismului în raport cu alte forme de turis m.

3. Domeniu: DEZVOLTAREA AFACERILOR ȘI DEZVOLTARE LOCALĂ

Obiectiv: Dezvoltarea ofertei de produse ecoturistice realizate de comunitățile
locale.
Acțiune: Asigurarea cadrului necesar menținerii și perpetuării obiceiurilor
tradiționale specifice des tinațiilor cu potențial ecoturistic.
Descrierea acțiunii: Obiceiurile tradiționale reprezintă unul dintre elementele cheie
ce aduc un plus de valoare în cadrul produsului ecoturistic. Păstrarea acestora într -o formă cât
mai apropiată de cea ancestrală crește șansele de succes ale destinațiilor respective. Pașii
recomanda ți pentru implementarea acestei acțiuni sunt selectarea anumitor obiceiuri (legate

26 de sărbătorile de iarnă, muncile agricole etc.) sau a anumitor meșteșuguri cu tradiție în zona
respectivă și susținerea meșterilor populari și a comunităților pentru continuarea activităților
tradiționale și pentru realizarea legăturii între acestea și ecoturism.
Rezultate urmărite : crearea unor centre destinate valorificării obiceiurilor
tradiționale (ansam bluri de dansuri folclorice, cor, orchestră de muzică populară, grupuri de
colindători și valorificarea unor meșteșuguri tradiționale) și promovarea activităților
tradiționale.
Acțiune: Susținerea înființării unor spații destinate valorificării produselor de
artizanat și a altor produse specifice realizate în cadrul comunității locale
Descrierea acțiunii: Parcul ar trebui să aibă alăturat centrului de vizitare și un centru
pentru valorificarea produselor tradiționale zonei. În funcție de specificul local și de cadrul
natural se pot valorifica, pe lângă rezultatele muncii meșterilor și o serie de alte produse
naturale: ceaiuri de plante, siropuri, dulceață, tincturi, miere și alte produse derivate. Acestea
au, în primul rând, avantajul unui termen de valabil itate îndelungat. În al doilea rând se
creează premisele unei valorificări unitare a resurselor zonei și oferirea unei experiențe
ecoturistice complete.
Rezultate urmărite: valorificarea produselor locale într -un cadru organizat
și creșterea veniturilor c omunităților locale.
Acțiune: Încurajarea dezvoltării unor structuri de primire turistică cu funcțiuni de
cazare.
Descrierea acțiunii: Dezvoltarea oricărei activități turistice nu se poate face
fără existența unor structuri de primire cu funcțiuni de caz are care să satisfacă exigențele
turiștilor. Pentru dezvoltarea ecoturismului în cadrul acestor destinații este absolut necesar
stimularea localnicilor pentru realizarea unor structuri de cazare de mici dimensiuni în
punctele de concentrare a fluxurilor de turiști, în principal în interiorul localităților situate în
punctele de intrare în parc. Vor fi preferate mai degrabă renovările clădirilor decât construirea
altora noi, utilizarea materialelor locale, reflectarea tradițiilor arhitecturale și posibilit atea
folosirii energiei neconvenționale. În general acestea ar trebui să fie realizate din
inițiativă privată, localnicii ar trebui să fie încurajați și sprijiniți să dezvolte astfel de afaceri.
Profitând de existența instrumentelor de finanțare europene se pot introduce și anumite
modele de bune practici în ecoturism (etichetă ecologică, certificare ecoturistică).
Rezultate urmărite: dezvoltarea unor structuri de cazare la nivelul destinației și
creșterea nivelului de satisfacție al turiștilor și stimul area economiei locale.

Obiectiv: Dezvoltarea ofertei de produse ecoturistice realizate de comunitățile locale
Acțiune: Încurajarea dezvoltării de servicii de agrement cu impact minim asupra
cadrului natural.
Descrierea acțiunii: Agrementul este o compone ntă importantă a sejurului, de multe
ori fiind principala motivație de călătorie către o anumită destinație. Este necesară o adaptare
a serviciilor de agrement la principiile ecoturismului – impact minim asupra cadrului natural,
valorificarea resurselor lo cale, durabilitate, păstrarea tradițiilor. În aceste sens este necesară o
diversificare a ofertei de agrement: închiriere de biciclete, centru de echitație, plimbări cu
căruța etc.
Rezultate urmărite: diversificarea ofertei de agrement la nivelul destinați ei și
creșterea nivelului de satisfacție al turiștilor, respectiv stimularea economiei locale.

4. Domeniu: CONSERVAREA ȘI PROTEJAREA NATURII

Obiectiv: Participarea activă la conservarea și gestionarea durabilă a
biodiversității.
Acțiune: Participarea activă a operatorilor economici cu potențial ecotu ristic la
conservarea biodiversității.

27 Descrierea acțiunii: Pentru păstrarea și conservarea biodiversității sunt necesare
surse financiare importante, iar acest lucru nu poate fi acoperit integral din buge tul de stat.
Prin urmare sunt aplicate și alte formule de finanțare. În practica internațională, actorii
participanți la derularea acestei forme de turism își aduc propria contribuție în plan
financiar și material la susținerea activităților specifice de c onservare a biodiversității.
Acțiunea propusă se poate implementa prin atragerea voluntară a operatorilor economici
locali pentru a participa cu resurse materiale și/sau financiare la acțiunile de conservare,
reecologizare în cadrul parcului și realizarea unor programe de igienizare și conservare a
naturii la nivelul destinațiilor cu potențial ecoturistic.
Rezultate urmărite: menținerea stării actuale a biodiversității naturale și a
patrimoniului cultural existent și sprijinirea activităților de conservare și protejare a
biodiversității la nivelul destinațiilor.
Obiectiv: Realizarea unui control mai strict asupra activităților și circulației
turistice pentru conservarea naturii.
Acțiunea: Extinderea formelor de protecție, pază, patrulare.
Descrierea acți unii: În general, se apreciază că în România mentalitatea și
comportamentul turiștilor este lipsit de elementele specifice de reacție față de conservarea și
protecția mediului înconjurător. Din informațiile furnizate de Garda Națională de Mediu,
aceasta nu poate face față problemelor actuale din cauza numărului de personal redus și a
dotărilor insuficiente. Astfel, acțiunile acesteia se fac la solicitările venite din partea
administrațiilor parcurilor sau când au loc evenimente deosebite. Prin urmare sunt n ecesare
derularea unor activități specifice, precum: realizarea de multiple parteneriate între instituțiile
Ministerului Afacerilor Interne, Garda Națională de Mediu, serviciile publice de Salvamont și
administrația parcului, creșterea dotărilor tehnice pe ntru supraveghere și control și informarea
populației locale și a turiștilor asupra stării generale a biodiversității și a sancțiunilor aplicate.
Rezultate urmărite: asigurarea unei mai bune protecții asupra ariilor
protejate, reducerea braconajului și a actelor de vandalism din partea turiștilor și a populației
locale

Acțiune: Planificarea transportului turistic.
Descrierea acțiunii: Având în vedere folosirea din ce în ce mai mult a mijloacelor de
transport motorizate pe drumurile din cadrul parcului, da r și pe Dunăre, fapt ce conduce la
distrugerea experienței turistice, se recomandă luarea anumitor măsuri, în conformitate cu
zonarea internă și zonarea turistică a arealului, respectiv realizarea unor regulamente de
transport la nivel de destinație și int roducerea acestor regulamente în planurile de
management ale parcurilor, oferirea de soluții alternative de trasee off ‐road în afara
parcului, oferirea unor variante de transport în comun la nivelul destinației și informarea și
încurajarea folosirii mijlo acelor de transport în comun.
Rezultate urmărite: diminuarea impactului negativ provocat de mijloacele de
transport motorizate și facilitarea accesului turiștilor cu mijloace de transport în comun.

5. Domeniu: EDUCAȚIE ȘI CONȘTIENTIZARE
Obiectiv: Creșter ea nivelului de conștientizare, apreciere și cunoaștere a valorilor
naturale și culturale, a principiilor de ecoturism în rândul comunităților locale și a
vizitatorilor pe de o parte, dar și în rândul administrațiilor publice centrale și locale, ONG –
urilor , instituțiilor de învățământ, media, altor instituții și organizații pe de altă parte,
pentru a orienta comportamentul acestora spre responsabilitate, participare, implicare în
activitățile specifice ecoturismului.
Acțiune: Implicarea instituțiilor de în vățământ în activități de educare și
conștientizare a comunităților locale.
Descrierea acțiunii: Această acțiune vizează implicarea instituțiilor de învățământ în
acțiunea de conștientizare a tinerei generații cu privire la protecția mediului și dezvoltare a

28 ecoturismului și presupune susținerea educației formale și includerea principiilor de protecție
a mediului și ecoturism în programa școlară la nivelul destinațiilor cu potențial ecoturistic,
susținerea de prelegeri în școlile și liceele din cadrul parcul ui cu privire la importanța
ecoturismului și a parcului pentru viața economică, socială și culturală a zonei și organizarea
de concursuri periodice pentru elevi pe diferite secțiuni (literatură, pictură, fotografie,
orientare turistică) și jocuri educațion ale pentru elevii din comunitățile aflate în vecinătatea
sau pe raza parcului pe tema ecologiei și ecoturismului, precum și organizarea de ieșiri pe
teren sub îndrumarea rangerilor pentru deprinderea unor abilități și competențe specifice
legate de conserv area resurselor naturale.
Rezultate urmărite: educarea tinerei generații în spiritul respectului față de valorile
capitalului natural și cultural și educarea părinților prin copii în domeniul protecției
mediului și respectării patrimoniului natural și cul tural.

Acțiune: Conștientizarea și educarea vizitatorilor asupra principiilor
ecoturismului și a protecției mediului.
Descrierea acțiunii: Este necesară conștientizarea și educarea vizitatorilor prin
implementarea unor acțiuni creative și inovative, cu m ar fi promovarea regulamentelor
parcurilor, precum și a regulilor specifice pentru protecția fiecărui obiectiv turistic prin
realizarea de materiale informative și de avertizare (panouri, hărți, afișe ilustrate, pliante) cu o
tematică complexă (floră, fa ună, obiective turistice), precum și a unor Ghiduri de
Comportament, Coduri de Conduită a vizitatorilor în ariile protejate și elaborarea și aplicarea
unui program special de educație și conștientizare în taberele școlare organizate în cadrul
parcului, pri n panouri informative, editarea de broșuri, casete video, acordarea de diplome
pentru protejarea biodiversității, prin intermediul căruia să se urmărească pregătirea și
educarea tinerilor în spiritul respectului pentru mediul natural și cultural în care tr ăiesc.
Rezultate urmărite: comunicarea eficientă a principiilor ecoturismului și a celor de
protecție a patrimoniului natural și cultural în rândul vizitatorilor și minimizarea efectelor
negative ale prezenței vizitatorilor în ariile protejate, fără a com promite sustenabilitatea
zonelor.

6. Domeniu: DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Obiectiv: Îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională, precum și dezvoltarea
organizațională, profesională și a carierei pentru personalul implicat în activitățile de
ecotur ism din cadrul celor două parcuri și a resurselor umane ce desfășoară o activitate
lucrativă de turism și în special de ecoturism.
Acțiune: Pregătirea profesională a personalului implicat în administrarea ariei
protejate pentru derularea de activități spec ifice ecoturismului.
Descrierea acțiunii: Pregătirea profesională este o investiție vitală pentru personal,
iar ea trebuie planificată strategic pentru a oferi o experiență de învățare
semnificativă angajaților. Pregătirea profesională ar trebui să se con centreze pe dezvoltarea
competențelor fundamentale ale fiecărui individ, pentru ca el să își poată îndeplini sarcinile
ce îi revin la cele mai înalte standarde, respectiv pregătirea profesională a personalului
centrelor de vizitare privind competențele ne cesare în informarea turistică, cercetare și
statistică în turism, planificarea și dezvoltarea turismului, marketing și promovare etc. și
dezvoltarea profesională a personalului ariei protejate prin: a) pregătirea personalului
responsabil cu conștientizare a publică, relațiile cu comunitățile, educație ecologică și turism
pe teme specifice: abilități de comunicare, relații cu vizitatorii și comunitatea, marketing și
promovare, educație de mediu, cercetare și monitorizare ecologică, interpretarea valorilor
rezervației, legislație, biodiversitate, turism durabil, dezvoltare durabilă, previziune pe termen
lung a unei activități turistice în zonă etc. b) pregătirea și educarea rangerilor pentru derularea
de activități specifice ecoturismului.

29 Rezultate urmărite: personal pregătit, calificat și motivat în cadrul ariilor protejate și
personal calificat în centrele de vizitare și în punctele de informare, respectiv îmbunătățirea
calității serviciilor prestate și a performanțelor profesionale ale personalului implica t în
administrarea ariilor protejate.

Acțiunea: Pregătirea profesională a resurselor umane ce desfășoară o activitate
lucrativă de turism și în special de ecoturism.
Descrierea acțiunii: Resursele umane care desfășoară o activitate lucrativă de
turism și în special de ecoturism necesită pregătire profesională pentru dobândirea de
cunoștințe, abilități, calificări în diferite domenii, în funcție de specificul activității pe care o
desfășoară. În acest sens sunt propuse crearea unor pachete educaționale, informaționale și de
pregătire inovative pentru întreprinzătorii din ecoturism. și organizarea unor sesiuni de
training/cursuri de pregătire pentru proprietarii de pensiuni, bucătari ,cameriste ,meșteri
populari pentru a deveni antreprenori, producători loca li.
Rezultate urmărite: îmbunătățirea și dezvoltarea capacităților antreprenoriale și
pregătirea comunităților locale care oferă servicii de ecoturism și creșterea profitabilității
afacerilor de ecoturism, respectiv îmbunătățirea eficienței muncii angajaț ilor și creșterea
interesului pentru practicile ecoturistice în rândul operatorilor locali de turism.

Caracteristicile fenomenului de vizitare turistică și a ecoturismului din arealul Parcului
Natural Por țile de Fier sunt influen țate de cadrul natural, d e evolu ția istorică și socio –
economică a zonei, de infrastructură (mai ales cea turistică și de transport), de restricțiile
legate de statutul de arie protejată la nivel na țional și internațional și de faptul că este la
grani ța de stat dintre România și Se rbia.
Turismul durabil, în zona Parcului Natural Por țile de Fier, ”nu este și nu trebuie sa fie
un ”panaceu” al guvernan ților. Turismul durabil interesează pe toată lumea de la diversele
paliere guvernamentale, asocia țiile și ONG -urile din domeniul turismu lui, obiectivele
industriale, turi știi, populația activă până la toate componentele industriei turistice22”.
2.2.4. Planul de management

Planul de management al unei arii protejate este documentul oficial de stabilire a
obiectivelor acesteia și a măsurilo r de management care trebuie întreprinse pentru realizarea
unei gestionări eficiente, responsabile a zonelor respective.
Acesta sintetizează informația existentă la data întocmirii planului, stabilește
domeniile majore și obiectivele de management, precum și un plan de acțiune pe un anumit
orizont de timp, de regulă 5 ani. Planul stă la baza activității ariei protejate și se constituie ca
document de referință pentru planificarea tuturor activităților pe termen scurt și mediu legate
de aceasta pentru toți deținătorii/administratorii de terenuri și pentru toți cei ce doresc să
inițieze și să desfășoare activități pe teritoriul său.
Planul de management al Parcului Natural Por țile de Fier a fost aprobat prin H.G.
1048/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 119 din 18.02.2014, în Partea I.
Elaborarea planului a fost inițiată în cadrul proiectului LIFE Nature RO/02/7171
„Iron Gates Natural Parkhabitats conservation and management ”, de către Universitatea
din București, prin Centrul de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact, în
calitate de contractor, în colaborare cu Direcția Silvică Mehedinți și Direcția Silvică Caraș –
Severin, Instituția Prefectului Caraș -Severin și Instituția Prefectului Mehedinți, Consiliul
Județean Mehedinți și Consiliul J udețean Caraș -Severin, consiliul local al municipiului
Orșova, consiliul local al comunei Berzasca, Muzeul Regiunii Porțile de Fier, Agenția pentru
Protecția Mediului Drobeta Turnu -Severin și Agenția pentru Protecția Mediului Reșița,

22 Mazilu Mirela, Turismul – o relație privilegiată cu dezvoltarea durabilă, Revista de Marketing Online, vol. 1,
nr. 4, pag. 69

30 Administrația Parcului Natural Porțile de Fier, Centrul Carpato -Danubian de Geoecologie,
S.N. Hidroelectrica Filiala Porțile de Fier I și Inspectoratul Județean al Poliției Timiș.
Obiectivele planului de management al Parcului Natural Porțile de Fier vizează:
a) Conservarea peisaj ului, inclusiv a celui rezultat în urma activităților umane;
b) Menținerea speciilor și habitatelor de interes comunitar și național într -o stare de
conservare favorabilă, conservarea peisajelor caracteristice și a elementelor geologice,
geomorfologice și pal eontologice specifice;
c) Menținerea si promovarea valorilor culturale și a tradițiilor comune și/sau specifice
fiecărei etnii;
d) Formarea prin educație ecologică, informare, conștientizare și consultare, a unei
atitudini favorabile a comunităților locale și a factorilor de decizie, față de valorile parcului,
influențarea percepției și comportamentului vizitatorilor în spiritul imperativelor de
conservare a patrimoniului parcului, precum și de dezvoltare durabilă locală și regională;
e) Menținerea și promovarea act ivităților durabile de exploatare a resurselor și eliminarea
celor susceptibile a avea un impact negativ asupra mediului, biodiversității și geodiversității;
f) Asigurarea oportunităților pentru ca turismul și recreerea să se desfășoare în
conformitate cu imp erativele de conservare a patrimoniului parcului;
g) Administrarea parcului prin asigurarea resurselor umane, financiare și logistice pentru
îndeplinirea obiectivelor și pentru recunoașterea locală, națională și internațională a parcului.
Planul de management evaluează, în capitolul 3, principalele teme ” Protejarea și
managementul biodiversitații și al peisajului, Protejarea patrimoniul cultural și istoric,
Educație și conștientizare, Managementul resurselor naturale, Managementul turismului și al
recreerii, P romovarea cercetării, Dezvoltarea relațiilor cu comunitățile locale, Administrarea
și managementul efectiv al Parcului și Monitorizarea acțiunilor de management ”, în
capitolul 4 prezintă implementarea principalelor direc ții de acțiuni în scopul promovării unui
model de gestiune durabilă și socială care să permită dezvoltarea comunităților umane, în
condițiile conservării peisajului, a diversității biologice și a celorlalte valori ale mediului
natural și cultural din raza Parcului Natural Porțile de Fier.
În capitolul 7 este prezentat și Regulamentul Parcului Natural Por țile de Fier , fiind
obligatoriu de respectat atât de administra ția parcului, cât și de persoanele fizice și juridice de
pe teritoriul parcului.
Totodată, poate fi considerat ca parte integran tă și Planul de management al
vizitatorilor Parcului Natural Por țile de Fier , însă la nivelul ariei studiate acesta se află în
stadiu de proiect, urmând a fi supus analizei și aprobării Consiliului Științific, care îndrumă
Administra ția Parcului Natural Po rțile de Fier, având rolul de autoritate științifică pe teritoriul
ariei protejate.

2.2.5. Modele de amenajare turistică

Amenajarea turistică reprezintă acțiunea de punere în valoare, estetică și economică, a
unui obiectiv, complex atractiv sau zon ă turistică. Ea asigură prin edificarea unei anumite
părți a infrastructurii, formarea produsului turistic, respectiv conturarea integrală a ofertei
turistice, adică a elementului – cheie în exploatarea resurselor atractive ale unui teritoriu.

1. Amenajarea sa tului pescăresc Pojejena

Motiva ția alegerii zonei: după Moldova Nouă, este cea mai importantă localitate din
Clisura Dunării, situarea acesteia pe malul Dunării fac ca această zonă să devină una dintre
atractiile importante pentru resursele de pescuit, ma i ales datorită existen ței sturionilor, dintre
care, cel mai răspândit în zona este cega, însă nu lipse ște păstravul indigen.
Localizare: Pojejena este situată între kilometrul fluvial 1054 – 1062 în amonte de
Moldova -Nouă cu 12 km, înconjurată la nord de piemonturi ale căror înălțimi nu depășesc

31
300 de metri, altitudinea zonei oscilînd între valorile de 110 – 130 m. În partea sud -estică se
învecinează cu satul Măcești, în partea nord -vestică cu satul Radimna, iar în partea vestică cu
satul Șușca.
La sud se întinde “Balta Pojejenei”, creată după construirea barajului hidrotehnic
Porțile de Fier, în 1968, când apa a ajuns până la marginea grădinilor satului. Rețeaua
hidrologică este reprezentată de
fluviul Dunărea la sud, pârâul
Radimna în partea de vest l a 1
km de capătul comunei, pârâul
Pojejena la 50 -100 m de partea
sud-estică, ambele vărsându -se
în fluviul Dunărea.
Căi de acces:
principala cale de acces o
reprezintă drumul național DN
57, Oravița -Moldova Nouă,
care traversează localitatea de
la nord la sud pe o distanță de
500 m, iar spre Socol se poate
ajunge pe drumul DN 57 A.
Poten țialul turistic: comuna Pojejena se înscrie în rândul zonelor cu poten țial turistic
ridicat, astfel aici găsim Rezervația Naturală Râpa cu lăstuni din Valea Divici unde sunt
protejate coloniile de lăstuni și cuiburile acestora din depozitele loessoide cuaternare. Comuna
este așezată pe malul fluviului Dunărea, beneficiind de frumusețea peisajelor naturale, de
flora și fauna specifică, generate de cursul acestuia. Pe lânga fru musețea și valoarea peisajelor
naturale și antropice, turistul va fi impresionat de ospitalitatea, obiceiurile și folclorul
tradițional bine păstrate, dar și de gastronomia specifică.
Concep ția de amenajare a zonei: valorificarea poten țialului turistic al zonei se poate
realize printr -un set de măsuri cu ac țiuni finalizate prin recunoașterea satului Pojejena ca sat
pescăresc. Astfel, pentru îndeplinirea acestui obiectiv se vor lua următoarele măsuri:
1. Consolidarea competivită ții zonelor de pescuit , prin crearea brandului local și
certificarea ecologica și a produselor tradinționale pescărești, prin gestionarea informatizată a
activită ților de pescuit, prin amenajarea bazinelor piscicole deja existente în scopul obținerii
produc ție de acvacultură, prin mod ernizarea unită ților de acvacultură și prin inființarea de noi
exploata ții piscicole.
2. Restructurarea și redirecționarea activităților economice, în special prin
promovarea ecoturismului, cu condi ția ca aceste activități să nu ducă la sporirea efortului de
pescuit, prin amenajarea unită ților muzeale și a expozițiilor pentru promovarea turistică a
patrimoniului material și imaterial al zonei.
3. Diversificarea activită ților prin promovarea unor locuri de muncă multiple pentru
pescari, prin crearea unor loc uri suplimentare de muncă în afara sectorului de pescuit, prin
infiintari de restaurante cu specific pescăresc, prin transformarea bărcilor de pescuit în
vederea furnizării de servicii de pescuit.
4. Valorificarea produselor pescăre ști, prin infiin țarea, e xtinderea, modernizarea
unită ților de procesare a produselor de pescuit și acvacultură, prin infiintarea de unități de
prelucrare tradi țională a produselor de pescuit, prin realizarea de piețe de gros.
5. Sprijinirea micilor pescari și a infrastructurii și serviciilor legate de turism, în
beneficiul micilor comunită ți pescărești, prin amenajarea de baze pentru ecoturism și/sau
agrement cu specific pescăresc, prin organizarea de cluburi ale pescarilor, prin amenajarea sau
modernizarea unită ților de acvacult ură pentru activită ți de turism piscicol, prin înființarea de
centre de comercializare, închiriere unelte și accesorii pentru pescuit de agrement.

32
6. Protec ția mediului în zonele pescărești pentru menținerea atractivității acestora,
prin renovarea și dezvo ltarea cătunelor și satelor de coastă cu activități pescărești, prin
înfiin țarea unor centre de informare turistică, ecologică și culturală, prin reabilitarea de
obiective de interes cultural, istoric și religios etc.

2. Amenajarea unui traseu fluvial pen tru turi ști

Motiva ția alegerii: Transportul a reprezentat una din principalele politici comune ale
UE, reglementate prin tratate, acorduri sau înțelegeri.
Modelul „mobilității durabile”, în condițiile dezvoltării accelerate a căilor de transport,
a mijloa celor de transport, cât și a fluxurilor de transport, reprezintă nu numai o opțiune,
promovarea acestui concept constituind în prezent o necesitate stringentă pentru protejarea
mediului înconjurător.
Pentru dezvoltarea turismului într -o zona sau regiune, a sigurarea accesului și
transportului spre obiectivele turistice este o condiție primordială, nu se poate vorbi despre
turism fără a avea asigurată calea de acces cea mai rentabilă, sigură și durabilă.
Localizare: zona Defileului Dunării, Moldova Nouă – Orșova – Drobeta Turnu
Severin.
Poten țialul turistic: este unul dintre ”superlativele” Parcului Natural Por țile de Fier,
fiind cel mai lung defileu din Europa, 134 km, având în componen ța sa diferite bazinete și
sectoare de îngustare, fiind diferen țiate de s tructura geologică destul de complexă a masivelor
care sunt traversate de fluviu. Defileul Dunării cuprinde patru zone calcaroase și diferite
forme carstice.
Concep ția de amenajare a traseului: se poate realiza prin două modalită ți:
1. Amenajarea sau extin derea, după caz, de porturi turistice, în principalele localități
ale zonei – Moldova Nouă, Orșova și Drobeta Turnu Severin, pentru introducerea acestora în
circuitul european al turismului de croaziere. Orșova este singurul port unde opresc în
prezent nav e de croazieră, după un orar prestabilit, iar turiștii sunt preluați de firme de
transport turistic, pentru vizitarea unor obiective turistice din regiune.
2. Amenajarea de pontoane de acostare, în localitățile cu potențial turistic sau cele
cu acces spre obiective turistice , prezentate în continuare.
BAZIAȘ – este un loc important de pe harta României, ca punct de intrare a Dunării pe
teritoriul românesc, unde se propune:
– amenajarea unui ponton de acostare a navelor de croazieră, ce ar putea fi utilizat c u
precădere în croazierele interne, asigurându -se astfel accesul turiștilor care se
deplasează pe cale fluvială pentru vizitarea obiectivelor din localitate (Mănăstirea
Baziaș, Biserica medievală din Socol ș.a.)

33 – instalarea unui panou informativ, de dimensi uni mai mari, vizibil și de pe nave, cu
harta turistică a României, cu informații turistice despre Dunăre, despre istoria locului
și obiectivele turistice;
– reabilitarea unor vechi clădiri reprezentative (de ex. cazinoul, gara feroviară de pe
linia Oravița – Baziaș, prima și cea mai veche linie de cale ferată din România, hotelul)
și alte obiective turistice locale.
MOLDOVA VECHE – în localitate există un port nou, cu amenajări specifice pentru
mărfuri (5 dane) și pasageri (1 dană). Conform informațiilor pr eluate de la CN APDF SA,
punct de lucru Moldova Veche, clădirea terminalului de pasageri oferă condiții pentru
acostarea navelor de croazieră și spațiu la cheu pentru extindere (3 km lungime, între km
1.047 – km 1.050,5).
Pentru dezvoltarea turismului de croazieră și a turismului nautic se propune
amenajarea în extinderea portului existent a unui port turistic, care să asigure preluarea
fluxurilor de turiști și posibilitatea acostării de mici ambarcațiuni. Introdus în circuitul turisti c,
va face posibil a ccesul turiștilor de pe navele de croazieră spre obiectivele turistice din
localitate și spre Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița (pe DJ 751), ce oferă numeroase
obiective naturale, predominant carstice.
Pentru vizitarea Insulei Ostrovul Moldova Veche, se propune realizarea și
implementarea unui proiect pentru dezvoltarea ecoturismului, care să includă:
– amenajarea unui ponton de acostare pentru ambarcațiuni ușoare;
– finalizarea lucrărilor la podul existent, dintre Moldova Veche și Ostrov.
SICHEVIȚA, SAT GORNEA
Se propune amenajarea unui ponton de acostare; se oferă astfel posibilitatea vizitării
satelor de pe valea Cameniței (Sichevița, Gârnic, Padina Matei), o zonă etnografică cu valoare
turistică cunoscută și zona carstică de la Padina Matei, cu numeroa se peșteri. Se poate
introduce în circuitul de vizitare și traseul turistic omologat „Valea Morilor de Apă –
Camenița”, un traseu tematic educativ. Deplasarea se va face cu mijloace de transport în
comun sau cu biciclete închiriate.
BERZASCA
Se propune amen ajarea unui ponton de acostare, pentru valorificarea, prin turismul de
croazieră, a obiectivelor din împrejurimi (ex.: Cetatea Dranco, Cheile/Valea Șirinia, Cetatea
Dacică de la "Stenca Liubcovei").
SVINIȚA
Se propune amenajarea unui ponton de acostare. Of erta turistică a localității este în
principal culturală, bazată pe multiculturalitate, evenimente, pe monumente istorice (ruinele
Cetății Medievale Tri Kule), dar și pe natură (arii protejate).
DUBOVA
Se propune amenajarea unui ponton de acostare la ieșir ea din Peștera Ponicova.

34

2.2.6. Studiu de caz comparabil cu Parcul Biosferei „Delta Dunării ”

Sistemul de valori al României cuprinde, printre altele, Parcul Natural Por țile de
Fier, ca zonă ce include teritorii cu un peisaj terestru și acvat ic cu calități deosebite din punct
de vedere estetic, dar și tipice complexului geomorfologic carstic, dar și Rezerva ția Biosferei
„Delta Dunării” , ca zonă care, prin diversitatea habitatelor și a formelor de viață concentrate
într-un spa țiu relativ restrâ ns reprezintă ” o bancă de gene naturală de valoare inestimabilă
pentru patrimoniul natural universal ”23.
Turismul în ariile poate fi privit mai întâi ca o oportunitate de afaceri, apoi ca un
concept cu principii, studiat de cercetători și organizații non -guvernamentale și ca un segment
de piață în plină evoluție. Există multe trăsături asociate cu ideea de turism al ariilor protejate,
printre care: durabilitate, responsabilitate, protejare, conservare, atitudine prietenoasă față de
mediu și nu în ultimul rân d „verde”, un cuvânt la modă pentru această nouă industrie.
Așadar, prezentul studiu de caz va reliefa două aspecte importante pentru Parcul
Natural Por țile de Fier și Parcul Biosferei „Delta Dunării”, respectiv analiza punctelor tari,
punctelor slabe, opo rtunită ților și amenințărilor ariilor comparate, cât și situația actuală a
vizitatorilor.
Pentru a reu și o comparație a celor două arii este necesară prezentarea cadrului
general, pentru Parcul Natural Por țile de Fier acest lucru fiind realizat în capitolu l I al
prezentei lucrări. În ceea ce prive ște Parcul Biosferei „Delta Dunării”, pe scurt, spațiul turistic
are următoarele repere:
Localizare: este situată în S -E României, la vărsarea Dunării în Marea Neagră.
Delimitată de malul Mării Negre și brațele Chi lia, Sulina și Sf. Gheorghe, delta se regăse ște în
județul Tulcea.
Relieful se distinge prin dunele de nisip de pe grindurile Letea și Caraorman, dar și
prin fâșia litorală (plajele).
Hidrografia , ca parte importantă a peisajului, este reprezentată de ce le aproximativ
400 de lacuri, de diferite mărimi, de gârle, canale, vecinătatea Mării Negre.

23 http://www.ddbra.ro/rezervatia/delta -dunarii , accesat la data de 02.05.2015

35

Clim a constituie un factor natural favorabil activităților turistice prin durata mare de
strălucire a soarelui, numărul mare de zile senine pe an, regimul termic ridicat și precipitațiile
reduse cantitativ.
Flora este reprezentată de 2 383 de taxoni, stuful, papura, asocia țiile de Scireptum și
vegena ție de stuf de pe plauri reprezentând aproximativ 70% din vegetația deltei.
Fauna este formată din habitate terestre și acvatice, fiind reprezentată de 4.029 de
specii (3.477 nevertebrate și 552 vertebrate), dintre care 13 specii sunt declarate monumente
ale naturii (călifarul alb și cel roșu, corbul, dropia, spurcaciul, pelicanul comun și cel creț,
piciorongul, stârcul lopătar, egreta mare și cea mică, vulturul hoitar și broasca țestoasă de
uscat).
Poten țial turistic antropic este reprezentat de a șezările umane, specifice pentru zone
umede și arhitectura specifică (pereții din stuf lipit, piatra și lutul) alături de gospodăria
tradițională dobrogeană. De asemenea, există monumente și situri arheologice (Cetatea Histria
romano bizantină, Cetatea Argamum, Cetatea Heracleea de la Enisala, Cetetea Dinogeția,
Cetatea Troesmis, veche cetate getică, Ruinele Cetății Romano – bizantine Halmiris, Cetatea
Talamorium, ulterior Cetatea Prislava) și m uzee, monumente arhitectonice (Farul vechi,
bustul marelui dirijor George Georgescu, clădirea fostei Comisii Europene a Dunării, Biserica
ortodoxă de pe faleză, casa î n care a locuit scriitorul român Jean Bart, micul port pescăresc și
de pasageri de pe brațul Dunării).
Analiza SWOT este întocmită în perspectiva identificării obiectivelor generale de
dezvoltare a turismului durabil din Parcul Natural Por țile de Fier c omparabile cu cele din
Delta Dunării .

Analiza SWOT a Parcului Natural Por țile de Fier și a Rezervației Biosferei
„Delta Dunării”

PUNCTE TARI
Parcul Natural Por țile de Fier Rezerva ția Biosferei „Delta Dunării”
 Defileul Dunării – cel mailug defileu
din Europa (134 km)
 Cea mai mare amenajare
hidroenergetică din România (Sistemul
Hidroenergetic și de Navigație Porțile de
Fier)
 Aria protejată are cea mai mare
diversitate etnică din România
 Diveritate geologică și
geomorfologică deosebită, fiind considerat
”un adevărat muzeu geologic în aer liber”
 Prezen ța unor zone umede care
constituie habitate importante pentru specii
de păsări protejate la nivel interna țional
 Urme de a șezări umane din perioada
paleolitică, mezolitică, neolitică – mărturii
care atestă ist oricul locuirii: cetă ți, mănăstiri
și biserici
 Clădiri cu valoare istorică și
arhitecturală, mori de apă unice ca sistem de
funcționare  Valențe turistice reprezentative pentru
oferta românească, conferindu -i și o valoare
turistică pe plan internațional
 Condiții favorabile pentru diverse
forme de practicare a turismului care respectă
condițiile de protejare și conservare a
mediului
 Marea varietate și complexitate de
resurse atractive, permit o valorificare printr –
o paletă largă de tipuri și forme de turism
 Acces ușor cu toate mijloacele de
transport (avion, vapor, mașină, tren)
 Centre de informare funcționale în
Tulcea, Sulina, Crișan și construirea de noi
centre În Murighiol și Sf. Gheorghe
 Promovarea turistică națională și
internațională, integrarea pa trimoniului local
în contextul european
 Rivenaritate la Dunare și interferența
cu bratul Sf. Gheorghe (acces catre zona
umedă a deltei)

36 PUNCTE SLABE
Parcul Natural Por țile de Fier Rezerva ția Biosferei „Delta Dunării”
 Degradarea progresivă a
patrimoniul ui cultural -turistic și poluarea
provocată de turi ști
 Un număr foarte redus de pachete și
oferte de ecoturism din partea tur operatorilor
 Zone întregi lipsite de sistemul de
transport, în special în sud, de -a lungul
fluviului Dunărea
 Infrastructura de cerc etare -inovare
slab dezvoltată
 Informațiile și activitățile cu și despre
parc și a altor factori interesați de turism nu
sunt integrate în totalite și nu sunt sinergetice
 Lipsa unui management al deșeurilor
în majoritatea localităților. Localnicii
folosesc văile râurilor pe post de coș de gunoi
 Lipsa informării comunită ților locale
despre oportunită țile de dezvoltare a
ecoturismului și despre nevoile de
management ale parcului  Cale de acces în interiorul rezerva ției
doar pe apă, infrastructura de transport slab
dezvoltată
 Slaba dezvoltare a infrastructurii
locale (alimentare cu apă, colectare deșeuri și
ape reziduale)
 Programe și produse turistice
neatractive
 Număr redus de organiza ții de
promovare a turismului
 Sezonalitatea activităților turistice
 Insuf icientă implicare a autorităților
centrale și locale în dezvoltarea turismului
 Condi ții neatractive de creditare
pentru proiectele în turism
 Constientizare insuficientă privind
gestionarea durabilă a resurselor naturale
 Lipsa serviciilor difersificate

OPORTUNITĂ ȚI
Parcul Natural Por țile de Fier Rezerva ția Biosferei „Delta Dunării”
 Existen ța legislației minime necesare
(plan de management, programe de cooperare
transfrontalieră sau transnaționale, Strategia
de Dezvoltare Durabilă a Dunării, programe
ale UE pentru Dunăre etc.)
 ONG -uri cu experien ță, care sunt
cunoscute, dedicate și care au experți de
calitate, lucrează în zonă, inclusiv în
domeniul ecoturismului
 Posibilitatea de a accesa fonduri ale
UE, fonduri guvernamentale sau
există posibilități ale autorităților locale de a
oferi contribuții în natură pentru dezvoltarea
ecoturismului
 Traficul pe drumurile publice din parc
este redus, ceea ce este un element de atrac ție
pentru cicli ști
 Universită ți renumite și institute de
cercetare din România derule ază cercetări și
fac studii în zonă
 Atragerea și implicarea ONG -urilor și
a comunită ților locale în dezvoltarea
ecoturismului și în acțiunile de conservare și
protec ție

 Afirmarea recentă a unor noi tipuri și
forme de turism: turism etnic, turism rural,
turism de afaceri, turism cultural, turism de
recreere, reuniuni internaționale
 Reconstrucția ecologică a unor
poldere abandonate și redarea lor circuitului
natural
 Importante investiții private în turism,
încurajarea populației locale pentru
practicarea ecoturismului
 Realizarea de parteneriate public –
private în scopul promovării turismului
durabil
 Reabilitarea monumentelor și
ansamblurilor culturale, istorice și de
arhitectura
 Extinderea re țelei de ferme și
gospodării autorizate pentru practicarea agro –
turismului
 Interesul administra ției publice pentru
dezvoltarea turismului
 Înfiintarea de centre de informare
turistică în localită țile cu potențial turistic
 Interes în creștere pentru utilizarea
surselor alternative de energie regenerabilă

37 Parcul Natural P orțile de Fier Rezerva ția Biosferei „Delta Dunării”
 Costurile pentru construirea și
întreținerea potecilor de drumeție, ciclism sau
cele tematice sunt, în general, reduse. Aceste
costuri pot fi acoperite chiar și de
comunitățile locale  Oportunitatea de de zvoltare de
contacte comerciale transfrontaliere cu
Ucraina și Moldova

AMENIN ȚĂRI
Parcul Natural Por țile de Fier Rezerva ția Biosferei „Delta Dunării”
 Dezvoltarea economică necontrolată
ce afectează peisajul și mediul (cariere de
piatră)
 Poluarea cu de șeuri de tip PET
 Îmbătrânirea popula ției, migrația
tinerilor și a oamenilor cu educație din
comunită țile rurale
 Accesul dificil la unele comunități
blochează dezvoltarea activităților turistice
 Mare parte dintre activitățile turistice
sunt realizate “la negru” ceea ce face aproape
imposibilă o planificare realista sau o
analiză statistică a vizitatorilor etc.
 Braconajul, defri șările ilegale
 Interesul politic scăzut pentru o
zonă destul de marginalizată a țarii  Degradarea unor trasee turistice prin
exploat are excesivă
 Poluarea cu deșeuri de tip PET
 Degradarea malurilor datorită
utilizării ambarcațiunilor motorizate
neadecvate
 Pescuitul excesiv, braconajul
 Lipsa unui studiu privind capacitatea
de suport a ecosistemelor și aprecierea unui
flux optim turis tic
 Ritm scăzut al dezvoltării economice
care reduce interesul pentru investiții în
turism
 Lipsa unui organism unic privind
coordonarea turismului în rezerva ție
 Lipsă de unitate la nivelul zonei
privind dezvoltarea turismului

Din analiza SWOT reiese c ă atât Parcul Natural Por țile de Fier, cât și Rezervația
Biosferei „Delta Dunării” dețin un imens potențial turistic, din oportunitățile prezentate se
poate trage concluzia că turismul poate deveni una dintre cele mai puternice caracteristici ale
acestor z one, implicând o angajare semnificativă a forței de muncă din rândul populației
locale, contribuind decisiv la economia regiunii.
Referitor la m anagementul impactului vizitatorilor se poate spune că acesta este tratat
cu o deosebită atenție și se aduce so luții viabile pentru dezvoltarea turismului durabil . Rolul
managerilor este esențial: trebuie să răspundă tot mai multor nevoi de conservare, unor noi și
mai multor oportunități educaționale și recreaționale și a găsirii unor beneficii economice din
turism . Managerii trebuie să reducă conflictul dintre forțele ce susțin protejarea resurselor și a
acelora care susțin recrearea și turismul.
De multe ori așteaptă de la vizitatorii zonei protejate să se comporte într -o manieră
care respectă locurile pe care le vizitează. În unele locuri numărul vizitatorilor și tipul de
activitate trebuie atent administrate pentru asigurarea protejării valorilor naturale și istorice
intrinseci.
În condițiile declarării ca zone protejate, turismul trebuie să devină o activitate
organizată, practicată în grup sau individual și în condițiile unei colaborări srtânse între
prestatorii de servicii și comunitățile locale cu Administrația Parcului Natural Por țile de Fier,
respectiv Administra ția Rezervației Biosferei Delta Dunării.

38
Prin potențialul natural, istoric și
cultural remarcabil, Parcul Natural
Porțile de Fier oferă vizitatorului
îmbinarea activităților de recreere și
agrement, cu cele instructiv – educative.
Importan ța zonei este dată de obiectivele
turistice reprezentate de pei sajele deosebite
(Defileul Dunării, Cazanele Mari și
Cazanele Mici, punctele de belvedere de pe
Ciucarul Mare, tâlve, neck -ul vulcanic
Trescovăț), de relieful exocarstic (prezent
pe Ciucarul Mic și Ciucarul Mare ca și pe
platoul carstic de la Sf. Elena), relieful
endocarstic (peșterile: Ponicova, Gaura cu
Muscă, Gaura Haiducească, Zamonița etc.), ca și de obiectivele cultural -istorice dintre cele
mai importante fiind mănăstirile Vodi ța, Sf. Ana și Mraconia, chipul lui Decebal, cetățile Tri
Kule și Ladislau , peșterile și muzeele, cât și manifestările tradiționale legate de diferite
evenimente religioase sau laice (Balul Mărțișorului, Balul Turcilor, Balul Izmenelor, Fii
Satului, Festivalul Smochinelor, Festivalul Satelor Dunărene, nedeile etc. ).
Rezervația Biosferei „Delta Dunării ” administrează o gamă largă de oportunități de
recreere, identificându -se opt zone urbane ( există puține arii naturale protejate în apropierea
zonelor urbane, acestea fiind bine utilizate de vizitatorii autohtoni, dar unele sunt de asemenea
mai obișnuite cu vizitatorii internaționali. ), rurale ( sunt populare pentru plimbări, fotografiere,
admirarea peisajului, călărie, tradiții, cultură ), de tranzit, zone sălbatice ( în aceste zone se ajunge
cu barca, existând locuri de campare amena jate, dar și unele facilități de cazare ), zone costiere
(plaja Sulina, plaja Sf. Gheorghe, plaja Gura Portiței, Vadu, Corbu ), etc.
În prezent turismul din cele două arii este
slab dezvoltat și se limitează la grupuri mici, în
general neorganizate, care cu nosc frumusețile
zonei din diferite surse.
Vizitatorii sunt atrași în atât în Delta
Dunării, cât și în Parcul Natural Porțile de Fier
de mediul natural relativ neperturbat, nepoluat și
neaglomerat, de peisajele naturale impresionante
și de posibilitățile d e recreere în aer liber
accesibile. Numărul acestora cre ște anual, în
ambele zone. Vizitatorii totuși pot avea un
spectru larg de impact asupra valorilor
intrinseci naturale, culturale și istorice ale
zonelor protejate.
Impactul include distrugerea vegeta ției, sau afectarea ei, eroziunea malurilor canalelor,
perturbarea vieții sălbatice și distrugerea habitatelor, modificări ale comportamentului vieții
sălbatice, deșeurile de la toaletă și gunoiul, poluarea vizuală și zgomotul, strângerea de lemn
de foc, f ocuri de tabără și riscul crecut asociat de incendii, riscul crescut de introducere de
specii nedorite, vandalism, deteriorare și colectarea de suveniruri ”naturale”, contaminarea
apei de deșeurile aruncate necontrolat etc.
Riscul impactului vizitatorilor este în creștere odată cu creșterea numărului de
vizitatori, a activității comerciale și a extinderii gamei de activități pentru vizitatori
Forma ideala de turism, către care trebuie îndrumați si încurajați să se îndrepte toți
vizitatorii Parcului Natural Porțile de Fier și ai Deltei Dunării este ecoturismul, care este
nemijlocit legat și dependent de existența naturii cât mai puțin modificată de om, fiind
considerat un instrument important pentru conservarea ei. Prin practicarea acestei forme de

39 turism se realizează pe deplin unul din principalele obiective ale celor două arii protejate, și
anume acela de a contribui activ la educarea vizitatorilor în spiritul cunoașterii și protejării
naturii.
Vizitarea Parcului Natural Por țile de Fier și a Rezervației Bi osferei Delta Dunării va
contribui și la conștientizarea faptului că resursele naturale nu sunt nelimitate și, ca urmare,
ele trebuie folosite rațional, asigurând astfel o dezvoltare durabilă. Relația dintre turism și
mediu trebuie dirijată astfel încât să rămână stabilă pe termen îndelungat.

40 CONCLUZII

Parcul Natural Por țile de Fier constituie o zonă turistică de mare originalitate în
turismul românesc, iar în condițiile declarării acesteia ca arie protejată a dministrată în
principal pentru conservarea peisajului și recreere, activitatea de turism trebuie redefinită în
sensul restructurării formelor de turism, a mijloacelor, căilor și spațiului de desfășurare, ca și
promovarea pe piața turistică.
În acest demer s se pornește de la trei considerații axiomatice și anume:
1. Parcul Natural Por țile de Fier este o imagine de marcă a turismului românesc care
trebuie să se consolideze;
2. Turismul organizat constituie singura activitate economică practicabilă în aceast ă
zonă cu implicații reduse în ecosistemele locale;
3. Turismul rural și agroturismul reprezintă una din șansele relansării economico –
sociale a a șezărilor de pe malul Dunării.
Practicarea și dezvoltarea viitoare a turismului în Parcul Natural Por țile de Fi er trebuie
să aibă la bază o strategie de dezvoltare a unei oferte turistice complexe, dar și un program
care să cuprindă măsuri și mijloace concrete de organizare pe principii ecologice și de
revitalizare a acestuia.
Desigur că activitatea de turism s -a practicat și înainte de anul 1989 în Parcul Natural
Porțile de Fier, dar nu s -au luat integral în considerație relațiile de interdependență ce
trebuiau să existe între mediul natural al acesteia și turismul în sine, protejarea mediului fiind
așadar la acea vreme mai curând un deziderat decât o realitate efectivă.
Impactul turismului asupra vieții socio -economice a așezărilor din această zonă, este
în prezent redusă din punct de vedere al veniturilor și al emancipării sociale a locuitorilor,
dar ar putea deve ni, în condițiile unei organizări corespunzătoare, o componentă de bază în
creșterea veniturilor populației.
O propunere în sensul dezvoltării ecoturismului rural în zone cu un real potențial
turistic, dar cu o circulație turistică redusă, cum este locali tatea Șvinița sau de ce nu comuna
Pojejena, este inițierea unor proiecte cu obiectivul general de implementare și dezvoltare a
acestei forme de turism prin înființarea unor asocia ții de lucru cu familiile din zonă care să
dispună de toate condițiile pentr u desfășurarea activității de turism prin folosirea forței de
muncă locale.
Deși adesea facilitățile turistice sunt în conflict cu scopurile conservării patrimoniului
natural, turismul poate fi însă o forță pozitivă, care aduce beneficii zonelor protejate și
comunităților locale dacă este administrat durabil. Turiștii au tendința de a căuta medii
curate, liniștite, interesante și variate. Deci viabilitatea pe termen lung a turismului în Parcul
Natural Por țile de Fier este dependentă de menținerea atracțiilo r naturale, culturale și istorice
a zonei.
Poziția fizico -geografică, factorii climatici, complexitatea și varietatea formelor de
relief, cadrul natural, unicitatea multor elemente, moștenirea cultural -istorică ce și -au lăsat
adânc amprenta în numeroase v estigii și mărturii, baza materială și infrastructura destinată să
faciliteze activitățile turistice, precum și proverbiala ospitalitate românească, reprezintă
numai câteva considerente care fac ca Parcul Natural Por țile de Fier să se situeze printre
prime le locuri, privind potențialul turistic de care aceasta dispune și îl poate oferi.

41

BIBLIOGRAFIE

1. Albule țu, I., Zona turistică Porțile de Fier, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1982
2. Berbecaru I.,Botez M., Teoria și practica amenajării turistice, Editura Sport -Turism,
Bucuresti, 1977
3. Boghean C., Perspectivele dezvoltării durabile a turismului românesc, Revista de
turism [Nr.3], Universitatea „ Ștefan cel Mare” Suceava, 2007
4. Cândea M., Erdeli G., Simon T., Peptenatu D., Poten țialul turistic al României și
amenajarea turisticăa spa țiului, Editura Universitară, București, 2003
5. Ciangă N., Dezsi St., Amenajare turistică , Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca,
2007
6. Cojocariu C., Educația pentru dezvoltare durabilă, prin și pentru comunitate, Editura
Axa, Iași, 2003
7. Cristureanu C., Zadig R., Baron P. – Curs de economia turismului, Academia de Studii
Economice, București, 1982
8. Dumbrăveanu, D., Zona turistică ,,Por țile de Fier”: analiza geografică, Editura
Universitară, Bucuresti, 2004
9. Manea, G., Naturalizare și antropizare în Parcul Natural Porțile de Fier, Editura
Universită ții din București, 2003
10. Mazilu M., Geografia Turismului, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 2007
11. Mazilu Mirela, Turismul – o relație privilegiată cu dezvoltarea durabilă, Revista de
Marketing Online, vol. 1, nr. 4
12. Muntele I., Ia țu C., Geografia Turismului: concepte, metode și forme de manifestare
spațio-temporară, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003
13. Neac șu N. , Turismul și dezvoltarea durabilǎ , Editura Expert, București, 1999
14. Pohoa ță Ion, Strategii și politici europene de dezvoltare durabilă, Universitatea ”Al. I.
Cuza”, Centrul de Studii Europene, Ia și, 2011
15. Pulido A., Fontela E., Principios del desarrollo económico sostenible, Fundación
Iberdrola, Madrid, 2004
16. Turcu D., Weisz J., Sup ort de curs Economia turismului, Editura Eurstampa,
Timi șoara, 2008
17. ***** – Guvernul României – Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Strategia
Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 -2020 -2030,
Bucure ști, 2008
18. ***** – Instit utul Na țional de Statistică, Buletin statistic lunar al județelor nr. 1/2015
19. ***** – Ministerul Turismului – Strategia na țională de dezvoltare a ecoturismului în
România, Bucure ști, 2009
20. ***** – O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor natur ale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
21. ***** – Planul de management al Parcului Na țional Porțile de Fier, aprobat prin H.G.
1048/2013
22. ***** – http://www.cazaneledunarii.com.ro/parcul -national -portile -de-fier.html
23. ***** – http://www.ddbra.ro/rezervat ia/delta -dunari
24. ***** – http://www.portiledefier.ro/
25. ***** – http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Portile_de_Fier

1 Anexa nr. 1

Cadrul legal al înființării Parcului Național Porțile de Fier

1. Cadrul legal general
Acțiunile de conservare și administrare a Parcului Natural Porțile de Fier se realizează
în conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:
– Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului
Național,Secțiunea a III -a Zone protejate ;
– Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
142/2008 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea
a VIII – a – Zone turistice
– Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național
Secțiunea a V -a – Zone de risc natural
– Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național
– Secțiune a I – Rețele de Transport
– Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național
– Secțiunea a II -a Apă, cu modificările ulterioare;
– Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național –
Secțiunea a IV – a Rețeaua de localități, cu modificările și completările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei,
parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora, cu
modificăril e ulterioare;
– Ordinul ministrului agriculturii, pădurii, apelor și mediului nr. 552/2003 privind
aprobarea zonării interne a parcurilor naționale și a parcurilor naturale din punct de
vedere al necesității de conservare a diversității biologice;
– Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată pentru noi zone;
– Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 195/2005 – privind protecția mediului,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006;
– Decretul nr. 187/1 990 pentru acceptarea Convenției privind protecția patrimoniului
mondial, cultural și natural, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor
Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972;
– Legea nr. 50/1991 privind autorizarea e xecutării construcțiilor și unele m ãsuri pentru
realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții
sălbatice și a habitatelor naturale din Euro pa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
– Legea nr. 79/1993 pentru ratificarea Convenției cu privire la interzicerea și
împiedicarea operațiunilor ilicite de import, export și transfer de proprietate asupra
bunurilor culturale, adoptată de Conferința ge nerală a Organizației Națiunilor Unite
pentru Educație, Știință și Cultură la Paris la 14 noiembrie 1970;
– Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenția privind comerțul
internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție, ad optată la
Washington, la 3 martie 1973;
– Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică,
semnată la Rio de Janeiro, la 5 iunie 1992;
– Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare;
– Legea nr. 7/19 96 – Legea cadastrului și a publicității imobiliare republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
– Legea nr. 247/2005 – privind reforma în domeniile proprietății și justiției,precum și
unele măsuri adiacente (Titlul XII), cu modificările și compl etările ulterioare;

2 – Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu modificările și
completările ulterioare;
– Legea nr. 157/1997 privind ratificarea Convenției pentru protecția patrimoniului
arhitectural al Europei, adoptată la Granada l a 3 octombrie 1985
– Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și
completările ulterioare;
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor, republicată, cu modificările și completările ul terioare;
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind regimul concesiunilor;
– Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea
speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;
– Ordonanța Guver nului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural
național, cu modificările și compeltările ulterioare;
– Legea nr. 14/1999 pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și
Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploat area și întreținerea
sistemelor hidroenergetice și de navigație Porțile de Fier I și II, semnată la Drobeta –
Turnu Severin la 16 mai 1998;
– Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil, republicată, cu
modificările și completările ulter ioare;
– Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
– Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar n r.
18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare;
– Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
– Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, repu blicată, cu
modificările și completările ulterioare;
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 426/2001, cu modificările și
completările ulterioare;
– Ordinul ministrului med iului și gospodăririi apelor nr. 604/2005 pentru aprobarea
Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri – arii naturale protejate;
– Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului
metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau
proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
– Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și
completările ulterioare;
– Ordonanța de urgență a Guvernului n r. 105/2001 privind frontiera de stat a
României, aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările și
completările ulterioare ;
– Legea nr. 72/2002 – Legea zootehniei, cu modificările și completările ulterioare;
– Legea nr. 85/2003 – Legea minel or, cu modificările și completările ulterioare;
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor
din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu
modificările și completările ulterioare;
– Ordonanța d e urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 49/2011;
– Legea nr. 107/1996 – Legea Apelor, cu modificările ș i completările ulterioare.
– Hotărârea Guvernului nr. 918/2010 privind reorganizarea și funcționarea Agenției
Naționale pentru Protecția Mediului și a instituțiilor publice aflate în subordinea
acesteia.

3 – Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile n r. 1964/2007 privind
declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene NATURA 2000 în România, cu modificările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială
avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România,
cu modificările și completările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr. 229/2007 privind reorganizarea RNP -Romsilva și
aprobarea regulamentului de organizare și funcționare.
În cazul în care apar diferențe în interpretarea actelor legislative din domeniul
protecției mediului Legea mediului este prioritară.
Parcul Natural Porțile de Fier este administrat conform Ordonanței de urgență a
Guvernului 57/2007, cu modificările și compl etările ulterioare, având la bază Planul de
Management și Regulamentul Parcului , care este obligatoriu să fie respectate de către
Administrație și de către persoanele fizice și juridice de pe teritoriul acestuia.
Conform art. 21 al actului normativ amintit , planurile de management și regulamentele
parcurilor naturale se elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor
consultative, se avizează de către consiliile științifice, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului,
la propunerea a utorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
La nivelul Uniunii Europene cadrul legal de acțiune în scopul protecției habitatelor și
speciilor de floră și faună sălbatică este stabilit prin Directiva nr.92/43/EEC privind
conservarea habitateor naturale și a speciilor de floră și faună sălbatică, numită în continuare
Directiva Habitate, Directiva nr.79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice, numită
în continuare Directiva Păsări, Directiva EEC/3228/86 pentru protejarea păduril or și Directiva
EEC/2158/92 privind protecția pădurilor împotriva incendiilor, precum și regulamentele
EC/338/96 privind comerțul cu plante și animale rare și EEC/3254/91 privind utilizarea
capcanelor de picior pentru vânarea animalelor.

2. Cadrul legal s pecific

În Legea nr. 5/2000, Anexa nr. 1 -Zone naturale protejate de interes național și
monumente ale naturii, punctul 1.0. -Rezervații ale biosferei, parcuri naționale sau naturale, la
poziția D, Parcul Natural Porțile de Fier este confirmat cu o suprafaț ă de 115655,80 ha și cu
un număr de 14 rezervații. Conform limitelor descrise prinHotărârea Guvernului nr. 230/2003,
suprafața parcului include și șenalul navigabil al Dunării, ceea ce însumează o suprafață de
128916 ha. Întrucât actul normativ care descri e limitele parcului include șenalul navigabil al
Dunării, începând cu aprobarea prezentului plan de management ne vom referi la acesta ca
făcând parte din parc. Pe de altă parte, declararea sitului Natura 2000 ROSPA0026 Cursul
Dunării Baziaș – Porțile de Fi er, precum și a sitului RAMSAR Porțile de Fier, care includ
șenalul navigabil al Dunării și de a căror administrare, potrivit legislației în vigoare, se face
responsabilă Administrația Parcului, sunt motive pentru care raportarea privind zonarea
internă a parcului să se facă la suprafața delimitată pe ortofotoplanuri.
Parcul Natural Porțile de Fier a fost delimitat spațial prin Hotărârea Guvernului nr.
230/2003, aceasta aprobând și schema de funcționare a Administrației. Zonarea internă a
Parcului Natural Porțile de Fier a fost stabilită prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurii,
apelor și mediului nr. 552/2003 și actualmente potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Numărul rezerv ațiilor Parcului Natural Porțile de Fier a fost majorat la 18 prin
Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007, cu modificările și completările ulterioare, s –
au declarat pe teritoriul Parcului Natural Porțile de Fier două ar ii de protecție specială
avifaunistică: ROSPA0026 Cursul Dunării -Baziaș -Porțile de Fier și ROSPA0080 Munții

4 Almăjului -Locvei ca parte integrantă a rețelei ecologice europene NATURA 2000 în
România, în suprafața de 10124,4 ha, respectiv 118141,6 ha.
Prin Or dinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu
modificările ulterioare, s -a declarat ca sit de importanță comunitară ROSCI0206 Porțile de
Fier, parte integrantă a rețelei ecologice europene NATURA 2000, în suprafața de 124293 ha,
suprafață care depășește suprafața Parcului Natural Porțile de Fier. Parcul Natural Porțile de
Fier respectă criteriile IUCN pentru această categorie, atât din punct de vedere al extinderii ,
cât și al reprezentativității și unicității.
Structura de administrar e a Parcului Natural Porțile de Fier funcționează conform
Contractului de Administrare nr. 731/22.05.2009, încheiat între Ministerul Mediului și
Gospodăririi Apelor și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.
Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările și
completările ulterioare, art. 19, structurile de administrare special constituite au personalitate
juridică și se stabilesc pentru asigurarea administrării ariilor naturale protejate, potrivit
prevederilor art. 18 alin. (1) lit. a) și b) din actul legislativ.
Pe lângă structurile de administrare special constituite s -a înființat Consiliul
Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanți ai instituțiilor, organizațiilor
economice, organizațiilor neguvernamentale, autorități lor și comunităților locale, care dețin
cu orice titlu suprafețe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătateaprotecție, în
conservarea și dezvoltarea durabilă a zonei.
Componența și regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Consul tativ de
Administrare au fost propuse de către Administrația ariei naturale protejate și urmează a fi
aprobate de către autoritatea publică centrală responsabilă pentru protecția mediului.
Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de u n Consiliu Științific,
cu rol de autoritate științifică, pe teritoriul ariei naturale protejate, înființat prin Ordinul
ministrului mediului și pădurilor nr. 1337/2010, la propunerea administrației parcului. Prin
ordinul ministrului mediului și gospodării apelor nr. 644/2004 privind constituirea Consiliului
Științific al Parcului Natural Porțile de Fier a fost aprobată prima componența a acestui
Consiliu.