Specializarea Economia Comer țului [618900]

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IA ȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specializarea Economia Comer țului
Turismului și Serviciilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific Absolvent: [anonimizat]. univ.: Mihai TALMACIU Eujen CHEBICI

Iași
2018

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IA ȘI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Specializarea Economia Comer țului
Turismului și Serviciilor

Politici protec ționiste ale
Uniunii Europene în sfera
comer țului

Coordonator științific Absolvent: [anonimizat]. univ.: Mihai TALMACIU Eujen CHEBICI

Iași
2018

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
Capitolul 1. Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului ………. 10
1.1 Politica comercială comună a UE ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
1.2 Obiective și principii ale politicii comerciale ………………………….. ………………………….. .. 11
1.3 Protecționismul în teoria economică ………………………….. ………………………….. ……………. 12
1.4 Argumente în favoarea protecționismului ………………………….. ………………………….. ……. 14
1.5 Politicile protecționiste ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 16
1.5.1 Politica tarifară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 16
1.5.2 Politica netarifară ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
1.6 Acorduri comerciale ale UE ………………………….. ………………………….. ……………………….. 23
1.6.1 Acorduri comerciale cu state europene ………………………….. ………………………….. . 23
1.6.2 Acorduri cu state din afara spațiului European ………………………….. ………………… 24
Capitolul 2. Politica vamală a UE și relațiile comerciale între RM -UE ………………………….. . 25
2.1 Politica vamală a Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. ……………. 25
2.2 Evoluția relațiilor între Republica Moldova și Uniunea Europeană ………………………….. 27
2.3 Politica comercială a Uniunii Europene în raport cu Republica Moldova …………………. 27
2.4 Relațiile comerciale dintre Republica Moldova și UE………………………….. ………………… 28
2.5 Acordul de asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană ………………………. 29
2.6 UE cel mai important partener comercial al Republicii Moldova ………………………….. … 31
Capitolul 3. Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți ………………………….. ………….. 33
3.1 Prezentarea generală a S.A. Floarea Soarelui ………………………….. ………………………….. .. 33
3.2. Rezultatele obținute și interpretarea lor ………………………….. ………………………….. ………. 36
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 47
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 51
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 53

Lista tabelelor

Tabel 2.1 : Exporturile Republicii Moldova în perioada 2013 – 2016 (mil. $) ……………………….. 31
Tabel 2.2: Exporturile Republicii Moldova în statele membre a UE (mil. $ ) ………………………… 31

Lista figurilor

Figura 3.1: Volumul exporturilor în UE, pentru perioada 2014 -2017 ………………………….. …….. 41
Figura 3.2 : Valoarea exporturilor în UE, anii 2014 -2017 ………………………….. ……………………… 42
Figura 3.3: Valoarea exportului în principalele state partenere din UE pe anii 2014 -2017 ……. 43
Figur a 3.4: Valoarea investițiilor în modernizare și retehnologizare a producției în funcție de
valoarea exporturilor, pentru anii 2014 -2017 ………………………….. ………………………….. ………….. 44
Figur a 3.5: Cantitatea contingentelor scutite de taxele de import în UE ………………………….. …. 46

Chebici Eujen Introducere
5

Introducere

Motivul care a stat la baza optării pentru acest subiect abordat în cadrul lucrării constă
în dorin ța de a acumula cuno ștințe relevante cu referire la Politica Comercială a Uniunii
Europene și instrumentele folosite de aceasta în scopul protejării producătorilor comunitari
precum și cum se manifestă aplicarea acestor instrumente asupra agen ților economici din
Republica Moldova care practică activită ți comerciale de export în Uniunea Europeană. Un alt
argument care ne -a determinat s ă optăm pentru tema cercetării este escaladarea rela țiilor
comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană pe parcursul ultimilor ani.
Politica comercială face parte din cele mai importante politici ale UE. Prin intermediul
acesteia sunt vizate reglementările activită ții de import, cooperarea în domeniul economic prin
care sunt promovate interesele na ționale a Uniunii Europene.
Obiective le de bază ale politicii comerciale sunt : sus ținerea modernizării și dezvoltării
entită ților economice comunitare, cre șterea veniturilor bugetare, promovarea rela țiilor
comerciale cu state din afara UE, controlul asupra importurilor și exporturilor, protejarea
economiei na ționale și a agen ților economici comunitari , asigura rea balan ței comerciale și de
plată. În această ordine de idei, politica comercială a UE este calificată drept politică
protec ționistă.
În cadrul sistemului economic al UE termenul de protec ționism comercial și-a făcut
apari ția odată cu semnarea acordul de instituire a UE , Tratatul de la Roma în 1957, prin care au
fixate câteva dintre principiile esen țiale ale convie țuirii în UE și anume ideile care au deve nit
pilonii de bază ai existen ței UE: „abolirea, între statele membre, a obstacolelor din calea libere i
circula ții a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor”; „instaurarea unei politici comune în
domeniul agriculturii”; eliminarea taxelor vamale între statele membre.
În scopul protejării economiei na ționale au fost concepute seturi de politici comerciale
protec ționiste care au ca obiectiv reducere for ței concuren țiale a produselor de import în raport
cu cele autohtone. Necesitatea de implementare a politicilor protec ționiste a fost generată de
realizarea obiectivului principal al politicii comer ciale și anume de modernizarea și dezvoltarea
sectorului economic comunitar.
Mulți economi ști consideră că politicile protec ționiste sunt implementate în
dezavantajul consumatorilor deoarece aceste a reduc nivelul de concuren ță pe pia ța internă . Însă
odată cu semnarea tratatului de aderare a unui stat la UE acesta trebuie să se conformeze acestor
politici în scopul realizării obiectivelor de bază a le UE. Pentru a proteja producătorii comunitari
de produsele parvenite din import la nivelul UE au fost implemen tate două politici protec ționiste
în sfera comer țului și anume: politica protec ționistă tarifară și politica protec ționistă netarifară .
Politicile protec ționiste tarifare sunt reprezentate de taxele vamale aplicate produselor
parvenit e din afara spa țiului comunitar. La importul produselor pe teritoriul UE cu scopul de a fi

Chebici Eujen Introducere
6 comercializate, produselor li se aplică 2 tipuri de taxe în func ție de natura acestora. Pentru
produsele industriale se aplică taxe ad valorem care au un nivel redus iar produselor agricole se
aplică taxe specifice cu o valoarea mult mai mare în raport cu cele industriale. La importul
produse lor precum lactatele, ouă le, carne a de pui și curcan se aplică un plafon taxelor atingând
cifra de circa 50%.
La rândul său politicile protec ționite netarifare vizează în cele mai multe cazuri de
protec ție a consumatorului împotriva situa țiilor de încălcare a standardelor de calitate , totodată
prevede instrumente care au ca scop protec ția producătorilor comunitari. Cele mai des utilizate
instru mente netarifare de UE sunt: măsurile antidumping, protec ția cantitativă, cerin țele
fitosanitare, standardele de management al calită ții, cerin țele de etichetă și ambalaj, protec ția
prin pre ț, reglementările privind impo rtul și exportul, politica anti subve nții și sanc țiunile.
Odată cu ob ținerea independen ței Republicii Moldova în pofida politicilor protec ționiste
în sfera comer țului, rela țiile comerciale Republica Moldova – Uniun ea Europenă au cunoscut o
tendin ță pozitivă de dezvoltare. Însăși Legea supremă adoptată la la 29 iulie 1994, în special art.
126 alin. 1) prevede expres că „e conomia Republicii Moldova este economie de pia ță, de
orientare socială, bazată pe proprietatea privată și pe proprietatea publică, antrenate în
concuren ță liber ă.
Datorită amplasării geografice a RM la frontieră cu UE , aceasta a acordat o aten ție
deose bită dezvoltării rela țiilor comerciale bilaterale, considerând RM un important partener
strategic cu enorm poten țial de dezvoltare. Primul pas în stabilirea rela țiilor comerciale cu UE a
fost semnarea acordului de parteneriat și cooperare economică la 28 noiembrie 1994. Un al
doilea pas important în evolu ția rela țiilor bilaterale a fost oferit de Sistemul Generalizat de
Preferin țe. În cadrul acestui sistem s -au red us considerabil taxele vamale pentru 22% din
produsele agricole și 55% din produsele industriale. Un alt sistem care a permis exportul
produselor din Republica Moldova pe pia ța Comunitară constituie Preferin țele Comerciale
Autonome din 2009 care oferea posibilitatea de export a unor contingente de mărfuri la care nu
se aplicau tarifele de import.
Pe parcursul evolu ției rela țiilor bilaterale și susținerea reformelor în domeniul economic
din Moldova, la nivel comunitar s -a luat decizia de a avansa și mai mult în domeniul încadrării
produselor provenite di n Republica Moldova pe pieța Comunitară. A stfel ca urmare a acestor
evenimente la 27 iunie 2014 a fost semnat Acordul de Asociere între Republica Moldova și
Uniunea Europeană. Odată cu acest acord s -au cre at premise și condi ții favorabile pentru o
dezvoltarea economică durabilă și reciproc avantajoasă.
Scopul lucrării constă în analiza principalelor aspecte privind impactul politicilor
protec ționiste ale Uniunii Europene în sfera comer țului și aplicabilitat ea acestora la nivel
microeconomic a l societă ților comerciale din Republica Moldova.
În realizarea cercetării și atingerea scopului propus am stabilit drept obiectiv general
identificarea și analiza impactului politicilor protec ționiste ale Uniunii Europen e asupra
activită ții de export și celei de producere a S.A. „Floarea Soarelui” S.C. din municipiul Băl ți.
Pentru atingerea obiectivului general au fost trasate următoarele obiective specifice:

Chebici Eujen Introducere
7  identificarea produselor exportate în UE de S.A. „Floarea Soar elui” S.C.;
 precizarea taxelor vamale aplicate la importul produselor oleaginoase provenite din
afara spa țiului comunitar;
 stabilirea cerin țelor fitosanitare impuse de Uniunea Europeană pentru categoria de
produse exportate de S.A. „Floarea Soarelui” S.C.;
 analiza volumului exporturilor produselor S.A. Floarea Soarelui în UE anterior și
posterior Acordului de Asociere;
 aprecierea ivestițiilor realizate la nivel de întreprindere și valoarea acestora;
Ca urmare a realizării obiectivelor propuse am stabilit ur mătoarele ipoteze:
 Activitatea societă ții este influen țată de politica protec ționistă tarifară a UE?
 Cerin țele fitosanitare ale UE determină schimbări semnificative în cadrul S.A.
„Floarea Soarelui” S.C.?
 Standardele de etichetă generează investi ții majore în utilajele întreprinderii?
 În activitatea de export, sistemele de management al calită ții au o importan ță
deosebită?
 Semnarea Acordului de Asociere are impact pozitiv asupra activității de export?
 Nu există contingente de mărfuri cu scutiri de taxe de import în UE?
Teza de licen ță este structurată logic și constituită din Introducere, Trei capitole,
Concluzii, Bibliografie și Anexe.
În Capitolul I î ntitulat „Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma
protec ționismului ” sunt sintetizate idei privind politica comercială comună a UE, obiectivele și
principiile acesteia, definirea conceptului de protec ționism în teoria economică. O abordare mai
aprofundată am realizat asupra argumentelor în favoarea protec ționismului refer indu-ne la
interven ția în scopul prevenirii distorsiunilor pie ței interne, argumentul ecologic, tariful științific
precum și aspecte referitoare la securitatea na țională și apărarea acesteia în sfera comer țului. O
atenție deosebită am atras politicilor pro tecționiste în special celei tarifare și netarifare, precum și
acordurilor comerciale de cooperare dintre UE și statele europene, inclusiv Republica Moldova.
În Capitolul II denumit „Politica vamală a UE și rela țiile comerciale dintre RM -UE”
sunt descrise aspectele teoretice privind politica vamală a UE, evolu ția rela țiilor și politicii
comerciale dintre Republica Moldova și UE, precum și eviden țierea celor mai importante idei
specificate în acordul de asociere între Republica Moldova și UE asupra politicii vamale și
relațiilor comerciale. Tot aici se face referire și la Uniunea Europeană ca principal partener
comercial al Republicii Moldova ca urmare a stabilirii rela țiilor comerciale și de colaborare.
În Capitolul III „Studiu de caz S.A. „Floarea Soarelui” S.C. din Băl ți” sunt transpuse
idei privind prezentarea generală a S.A. „Floarea Soarelui” S.C., scurt istoric privind apari ția și
evolu ția întreprinderii pe pia ța economică a Republicii Moldova, identificarea impactului
politicilor protec ționiste la nivel de entitate prin intermediul metodelor de cercetare: interviul
realizat pe departamente din cadrul S.A . „Floarea Soarelui” S.C. și analiza datelor. În final sunt
prezentate rezultatele ob ținute în urma aplicării metodelor de cercetare utilizate.

Chebici Eujen Introducere
8 Prin intermediul metodelor de cercetar e aplicate la nivelul întreprinderii am ajuns la
următoarele rezultate conform cărora în urma derulării interviurilor pe diferite departamente al
S.A. „Floarea Soarelui” am confirmat 5 ipotezele din 6 . Politicile protecționiste de natură tarifară
au un impact negativ asupra activității de export deoarece la achitarea acestor taxe de export pe
piața comunitară, întreprinderea este obligată să includă în valoarea produselor valoarea taxelor
respective care determină reducerea capacității de concurență prin politica de prețuri în raport cu
produsele comunitare care se prezintă a fi mai ieftine .
Analizând impactul politicilor netarifare am observat superioritatea acestora în raport cu
cele tarifare. Politicile ne tarifa re au generat la nivelul societății schimbări majore. Cerințele
fitosanitare impuse de UE pentru categoria de produse oleaginoase au determinat administrația
societății să construiască propriul laborato r în care să se verifice calitatea produselor menite
exportului în UE . Suma totală investit ă în laborator este de circa 4 mln. lei . În contextul
cerințelor fitosanitare impuse de UE în anul 2011 societatea a investit 17 mil. lei în modernizarea
liniilor de producție a uleiurilor .
Datori tă cerințelor de etiche tă și ambalaj ale UE la nivelul societății s -a realizat dotarea
acestor secții cu utilaje performante ce presupun automatizarea proceselor de producere în
vafoarea personal ului angajat și eliminarea riscului de accidente de muncă. Cerințele înaintate
pentru ambalaj au impus administrația întreprinderii să încheie contracte de achiziționare a
ambalajelo r de la producătorii comunitari, ambalaje de plastic PET, care se impune obligatoriu
pentru amba larea produselor oleaginoase.
Cerințele de m anagement al calității au generat la nivelul întreprinderii un amplu proces
de reformare care a cuprins mai multe etape în scopul obținerii certificatului de respectare a
managementului calități ISO: 22000. Obținerea acestui certificat garantează posibilitatea de a
exporta produsele oleaginoase pe piața UE și a altor state ce aplică regim uri comercial e
protecționiste similare.
În contextul s emnării Acordului de Asociere s -a realizat parțial o abolire a protecției
tarifare ale UE față de produsele originare din Moldova. În urma analizei datelor pr ivind
activitatea comercială a S.A. „Floarea Soarelui” s -a infirmat ipoteza nr. 6. S.A. „Floarea
Soarelui”a beneficiat de contingente scutite de taxe vamale începând cu anul 2014 care aveau un
nivel redus , însă după intrarea în vigoarea a Acordului de Asociere valoarea contingenteleor
scutite de taxe a atins pragul de 55%.
Tema abordată în cazul cercetării realizate prezintă un intere s din punct de vedere
teoretico -practic și poate fi cercetată și dezvoltat ă și în cadrul umătoarelor cilcluri de învățămînt,
masterat și chiar doctorat.
La baza realizării cercetării, ca suport bibliografic, au stat căr țile și cursurile de
specialitate, manuale și publicații din domeniul economic, articole din reviste, inclusiv
materialele ob ținute de la S.A. „Floarea Soarelui” S.C.
În final con cluzionăm că influența politicilor protecționiste se resfrîng asupra mediului
intern al întreprinderilor prin prisma tarifelor vamale, protecția comercială prin preț, măsurilor
antidumping , acțiuni antisubvenț ii, protecția cantitativă și altele . În pofida restrâ ngerilor pe care

Chebici Eujen Introducere
9 le exercită aceste instrumente întreprinderile din Republica Moldova reu șesc să pătrundă pe piața
comunitară cu un vast asortiment de produse.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
10

Capitolul 1. Politica comerc ială a Uniunii Europene prin prisma protec ționismului

1.1 Politica comercială comună a UE

Politica comercială este una dintre primele patru politici comune incluse în Tratatul de
la Roma ca mijloc sau instrument principal de realizare a integrării pie țelor na ționale într -o pia ță
regională unică, de accelerare a cre șterii economice, de ridicare a eficien ței și competitivită ții
economice și, de asemenea, ca instrument de implementare a altor politici comu ne. Politica
comercială comună are la bază prevederile Tratatului CEE, ale legisla ției secundare, ale
tratatelor multilaterale și bilaterale încheiate de Comunitatea Europeană.1 Ea a vizat atât
constituirea uniunii vamale și sprijinirea realizării pie ței interne unice, cât și rela țiile comerciale
cu țările ter țe.
În Tratatul de la Roma al Comunită ții Economice Europene din 1957 politica
come rcială se regăsea în partea a II -a, Libera Circula ție a Mărfurilor, titlul I. în capitolul 1 al
uniunii vamale, ar ticolele 12 -17 (sec țiunea I -a) se referea la eliminarea taxelor vamale între
statele membre, în timp c e articolele 18 -29 (sec țiunea II -a) priveau inst ituirea tarifului vamal
comun. Î n capitolul 2, articolele 30 -37 vizau eliminarea restric țiilor cantitative între statele
membre. Alte aspecte sau men țiuni la politica comercială comună erau incluse în alte păr ți, titluri
și capitole, cum erau practicile de dumping men ționate în partea III -a, titlul I, sec țiunea 2,
articolul 110 (obiectivul cre șterii competitiv ității și eficien ței agen ților economici), articolul 112
(armonizarea sistemelor na ționale de stimulare a exporturilor), articolul 113 (măsuri de
retorsiune la dumping și subven ționare).2
Rațiunea politicii comerciale comune nu constă doar în cea oferită d e teoria
conven țională a comer țului, adică protejar ea pie ței comunitare unice și a producătorilor
comunitari de concuren ța externă, necesitatea substituirii importurilor (creare și deturnare de
comer ț) și cea a ob ținerii unor venituri fiscale (vamale), precum și în argumente leg ate de replica
dată partenerilor comerciali la politicile lor, cum ar fi tariful optim sau legate de concuren ța
imperfectă. Chestiunea protec ționismului comercial sa u a avantajelor și dezavantajelor acestuia
este un subiect de dis pută aprigă î ntre țările dezvoltate , însă studiile mai mult sau mai pu țin
empirice au demonstrat că liberul schimb conduce la câ știguri în domeniul alocării resurselor și
la cre șterea eficien ței. Politica comercială este influen țată de grupuri de interese mai ales de
produ cători, care de multe ori doresc restrângerea concuren ței, pe când consumatorii doresc o
concuren ță sporită. Aceasta are și motiva ții politice, de a face p resiuni asupra unor țări sau să
acorde avantaje altor țări, unele aflate în sfera de influen ță sau de interes a UE .3

1 Marinescu, Co. (2011), Politica comercială comună și participarea Uniunii Europene la GATT/OMC, Editura
Universitaria, Craiova, p. 8.
2 Miron, D., Folcuț, O. (2008), Economia integrării europene, Editura Universitară, Bucure ști, p. 27.
3 Prisecaru, Pe. (2004), Politici comune al e Uniunii Europene , Editura Economică, Bucure ști, p. 139 – 140.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
11 Pentru UE, ra țiunea unei politici comerciale comune rezidă în faptul că libera circula ție
a bunurilor și serviciilor din cadrul Comunită ții nu se poate realiza cu politici na ționale diferite,
care generează externalizări negative. Cerin țele pie ței interne unice și ale concuren ței libere,
nedistorsionate impun o politică comercială la nivel comunitar. După realiz area Uniunii V amale
în iulie 1968, la nivel na țional s -au men ținut instrumente proprii aplicabile ter ților, cum au fost
contingentele, autolimitările voluntare la export, regimul creditului de export.
Toate aceste practici au contribuit la distorsionarea concuren ței pe pia ța internă unică.
Codul Vamal Comun a fost introdus abia în 1992, iar aplicarea principiului s ubsidiarită ții explică
de ce nu există o vamă comunitară.
Un alt argument pentru o politică comună este cel al for ței de negociere a UE pe plan
interna țional, incomparabil superioară comparativ cu puterea de negociere a statelor na ționale.4
UE nu dispune încă de o politică comercială deplină, deoarece statele membre continuă să
implementeze politici comerciale na ționale în anumite domenii -cheie. De exemplu, promovarea
exporturilor este încă în mare parte o responsabilitate na țională. Statele membre pot, de
asemenea, să aplice abateri de la PCC. Măsura în care responsabilitatea pentru politica
comercială externă a fost transferată de la nivel na țional nu este încă pe deplin clară, în ciuda
unei hotărâri a Cur ții Europene de Justi ție din 1975 în care PCC acop eră toate instrumentele
comerciale.
Din 1980, Comisia a negociat în numele tuturor statelor membre în cadrul fo rumului
GATT, chiar dacă unele state membre UE, nu au fost păr ți contractante la GATT. Statele
membre ale UE au semnat acordul GATT la Marrakech în aprilie 1994 separat și în conformitate
cu ordinea alfabetică a GATT.
De asemenea, Comisia negociază în numele tuturor statelor membre în cadrul
Organiza ției Mondiale a Comer țului. Există un dialog constant între Comisie și statele membre
în timpul negocierilor, în special prin intermediul articolului 133 (din Tratatul UE ).
Tratatul de la Amsterdam a modificat articolul 133 pentru a permite Consiliului să
decidă, în unanimitate, extinderea domeniului de aplicare a PCC la negocierile și acordurile
internaționale privind serviciile și proprietatea intelectuală. Tratatul de la Nisa a condus la
simpli ficarea procesului de negociere și încheiere de acordurilor privind c omer țul cu servicii, la
insisten ța franceză .5

1.2 Obiective și principii ale politicii comerciale

Confo rm prevederilor CEE referitoare la obiectivele politicii comerciale nu sunt nici
foarte clare nici foarte explicite.
În temeiul articolului 18 (a CE) , un obiectiv este încheierea de acorduri interna ționale
care să reducă protec ția tarifară, iar conform articolului 29 (a CE ) obiectivele ar fi:
a) promovarea schimburilor comerciale între statele membre și statele ter țe;

4 Moldovanu, D. (2006), Curs de teorie economică , Editura ARC, Chișinău, p.149 .
5 Jones, Ro. (2001), The politics and economics of the European Union , Editura Edward Elgar, Londra, p 400 -401.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
12 b) evolu ția condi țiilor de concuren ță în direc ția cre șterii for ței competitive a
întreprinderilor.
Conform articolului 133 a CEE aceste obiective au fost revizuite și s-au identificat altele
noi care să reflecte cerin țele pie ței comunitare, printre care putem enumera :
 dezvoltarea armonioasă a comer țului interna țional ;
 eliminarea progresivă a restric țiilor în schimburile interna ționale;
 reducerea barierelor vamale;
 creșterea for ței concuren țiale a întreprinderilor comunitare.
Principalele obiective ale politicii comercial e a Comunită ții sunt:
 promovarea comer țului cu al te state și a liberului schimb ;
 creșterea for ței competitive a s ocietă ților comunitare .
Atingerea primului obiectiv presupune renun țarea aproape completă la protec ționismul
comercial, numai că în realitate nu s -a întâmplat a șa din motive poate mai mult obiective.
Protec ționismul a început cu cărbunele și oțelul și a continuat cu agricultura, textilele,
confec țiile, automobilele, serviciile. Atenuarea protec ționismului com ercial al Comunită ții
Europene depinde de liberalizarea comer țului interna țional și de diminuarea prot ecționismului
principalilor parteneri.
Atingerea celui de -al doilea obiectiv nu depinde în principal de politica comercială, ci
mai mult de integrarea pie țelor na ționale și de implementarea unui mix de politici la nivel m acro,
mezzo și microeconomic.
În privin ța principiilor de bază care guve rnează politica comercială a UE, acestea sunt:
 o economie de pia ță deschisă în care concuren ța este liberă (articolul 3 din Tratatul
UE).
Interpretarea logică a acestei prevederi ar fi că per ansamblu gradul de protec ționism al
pieței interne unice ar trebui să se reducă continuu și în nici un caz să nu sporească, însă
protec ționismul a avut niveluri diferite în func ție de specificul sectoarelor protejate, fiind mai
evident în domeniul sectoarelor sensibile.
 politica comercia lă trebuie construită pe principii uniforme în domeniul tari far, al
acordurilor comerciale și liberalizării comerciale (articolul 113 a Tratatului UE) .
Principiu uniformită ții reglementărilor comunitare se leagă de alt principiu important,
cel al centralizării la nivel comunitar a deciziilor majore sau al competen țelor exclusive ale
institu țiilor europene în materie de acorduri comerciale interna ționale și a măsurilor comerciale
față de ter ți. Co nform prevederilor articolului 80 (a Tratatului UE ), consiliul de Mini ștri al UE
poate coordo na într -un mod credibil măsuri le de politică comercială ale statelor membr e.
Comisia Europeană a solicitat, începând cu anul 1991, transferarea unor competen țe naționale la
nivel comunitar datorită lipsei de credibil itate a coordonării.6
1.3 Protec ționismul în teoria economică
În perioada postbelică, preocupările economi știlor s -au îndreptat către identificarea
aspectele normative legate de formularea seturilor de politică economică care s ă stimuleze

6 Prisecaru, Pe, op.cit., p. 141 – 144.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
13 creșterea economică. A cest lucru a condus la reapari ția curentelor de opinie favorabile
protec ționismului, argumentate atât prin teorii economice, cât și prin obiective socio -politice,
non economice .7
Majoritatea teoriilor bazate pe argumente economice aduc în discu ție utilizarea
politicelor protec ționiste ca pe o metodă de cre ștere a venitului real sau a avu ției naționale.
Teoria modernă a protec ționismului se sprijină pe câteva rezultate esen țiale ale cercetării
economice, cum ar fi:
 utilizarea tarifelor optimale d e către țările cu pozi ție importantă pe pia ța mondială,
ca metodă de cre ștere a avu ției na ționale în dauna restului lu mii;
 eviden țierea existen ței „economiilor externalizate” și a „industriilor în formare,
imature (infantile)” , care au nevoie de protec ție pentru afirmarea în cadrul
economic de bază ;
 demonstrarea existen ței unor dezechilibre între costurile fac torilor de produc ție
interramurali , în economiile în curs de dezvoltare, care necesită interven ție de
contracarare a respectivelor distorsiuni.8
Piața UE, reprezintă o regiune cu un enorm poten țial de comercializare a diferitor
bunuri. Poziția UE în acest domeniu este descrisă în literatura de specialitate ca fiind „deschisă
lumii și produselor acesteia ”, cu toate acestea, UE nu practică comer țul deschis î n raport cu țările
din afara spa țiului comunitar . UE nu este unică în practicarea „ comer țului administrat ”, mai mult
utilizarea protec ționismului nu a împiedicat o penetrare substan țială a importurilor pe pie țele UE
de către Japonia și țările nou industrializate. Se argumentează adesea că luarea deciziilor
colective în legătură cu PCC are o tendin ță protec ționistă, deoarece statele membre tind să -și
susțină reciproc cerin țele protec ționiste .
Cu toate acestea, unele țări sunt mai pu țin protec ționiste decât altele. Statele cu un grad
redus al protec ționismului din cadrul UE sunt Regatul Unit, Germania, Olanda, Luxemburg,
Danemarca și Belgia. Statele precum Suedia, Finlanda și Austria au implementat politicile
protec ționiste în domeniul serviciil or și al agriculturii, dar mai pu țin în cazul produselor
industriale în care au un avantaj comparativ puternic. Spania, Port ugalia, Italia și Fran ța au
tendin ța de a fi cele mai protec ționiste state membre UE.9
Principalul argument protec ționist este „ comer țul liber nu este un comer ț echitabil ”,
deoarece concuren ții străini au avantaje inechitabile, cu m ar fi subven țiile și costuri ale forței de
muncă mai mici. Consecin ța deschiderii p iețelor UE pentru o concuren ță „nedreap tă”, potrivi t
protec ționiștilor, poate duce la distrugerea industriilor europene . De asemenea, s -a sus ținut că
politicile UE de „ protec ție comercială ” pot func ționa numai dac ă bunurile străine mai ieftine,
produse în țări în car e protec ția socială este minimă sunt păstrate în afara pie țelor UE.

7 Slută, Ni. ( 2005), Istoria comerțului mondial și politicii comerciale , Editura Economică, Bucure ști, p. 241.
8 Ciupagea, Co. (2001), Fundamente teoretice ale comerțului internațional , Editura Economică, Bucure ști, p. 89 -91.
9 Сейфуллаев, Бo., (2002), Внешнеторговая политика Европейского Союза на современном этапе , Издание
МГУ, Москва, с. 101.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
14 Protec ționismul a contribuit cu siguran ță la euro scleroză și cel pu țin explică de ce UE a
căzut în urma principalilor concuren ți în produc ția de produse de înaltă tehnologie. 10

1.4 Argumente în favoarea protec ționismului

Protec ționismul este generat de factorii deciden ți, ca urmare a unor motiva ții economice
sau non economice , care urmăresc corectarea unor imperfec țiuni ale func ționării sistemului
economic de pia ță liberă. Argumentele derivă din:
 existen ța imobilită ții factorilor de produc ție și a rigidită ții pre țurilor acestora, ceea
ce introduce distorsiu ni în sfera ofertei ;
 prezen ța dezechilibr elor pe piețelor de consum ale diferitelor bunuri sau clase de
bunuri;
 dezechilibrul piețelor factorilor de produc ție, situare a pre țurilor acestora la cote
diferite de costurile lor marginale;
 așa numitele obiective non economice , termenul nu semnifică lipsa vreunei corela ții
cu domeniul economic, ci încearcă să accentueze latura psihosocială și politică a
acestor teorii, care trec dincolo de specificul economic, pre țuind valori na țional –
sociale, precum securitatea na țională (fie ea alimentară, ecologică, socială sau
politică).11
a) Interven ția în scopul prevenirii distorsiunilor pie ței interne
Rolul esen țial al teoriei economice normative este de a putea răspunde întrebării: care
este politica interven ționistă opt imală, în scopul protejării anumitor ramuri economice, în
prezen ța distorsiunilor pe pie țele interne diverse ?
Corectarea distorsiunilor de pe pie țele interne ale unei e conomii nu necesită
interven ționism sub forma taxelor sau subven țiilor pe comer ț exterior. Această lemă derivă direct
din aplicarea bine cunoscutelor condi ții marginale de prim ordin (la nivelul primei derivate ) ale
teoriei optimului Pareto. Aceste condi ții specifică faptul că rata marginală de substitu ție între
bunuri, în cadrul consumului, trebuie să fie egală cu rata marginală de transformarea acestor
bunuri în cadrul produc ției interne, iar dacă economia este deschisă, atunci acestea trebuie să fie
egale și cu ratele de substitu ție, respectiv transformare, ale bunurilor care se schimbă prin
comer țul interna țional. 12
Rezultă , în mod necesar, că orice distorsiune care împiedică pre țurile pie ței să egaleze
ratele marginale corespunzătoare de substitu ție sa u transformare între bunurile comercializabile
ar trebui corectată prin introducerea unei taxe sau subven ții care să restaureze echilibrul
prețurilor în termeni marginali . Punctul surprinzător al acestei teorii este că distorsiunile vor fi
compensate cel m ai bine prin adoptarea unor taxe sau subven ții în sfera produc ției sau
consumului intern, nu prin intermediul p oliticilor comerciale externe.

10 Jones, Ro, op. cit. , p. 401 -402.
11 Ilie, Ge. (2015), Comerț internațional și Politici Comerciale , Editura Universitară, Bucure ști, p. 34.
12 Щебарова, Н.Н., (2002), Внешнеторговая политика: соотношение свободы торговли и протекционизма :
Монография., Самара: НТЦ , с. 159.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
15 b) Argumentul ecologic
Preocuparea crescândă pentru problemele mediului a făcut din problematica ecologică o
sursă din ce în ce mai activă de controverse în sfera comer țului interna țional. Există 2 probleme
esențiale de rezolvat în acest sens:
 Cum să fie stabilite politicile comerciale astfel încât să permită fiecărei țări din
circuitul mondial să -și aleagă nivelurile dorite de protec ție a mediului ?
 Cum să fie sensibilizată opinia interna țională și influen țată cooperarea
interna țională în asemenea mod încât să țină seama de necesitatea men ținerii și
îmbunătă țirii condi țiilor de mediu ?
Mulți economi ști consideră că liberalizarea comer țului afectează mediul prin încurajarea
dezvoltării economice, facilitând accesul firmelor străine cu teh nologie poluantă către țările cu
un cadru legislativ ecologic mai permisiv. Se po ate oferi însă contraargumente puternice la
această afirma ție: statisticile demonstrează că principalul factor responsabil pentru cre șterea
cererii de protec ție a mediului într -o țară rămâne venitul mediu, măsurile ecologice implicând
opera țiuni extinse, însoțite de costuri foarte mari, ca urmare, liberali zarea comer țului, prin
exportul de venit real către țările slab dezvoltate, va facilita cre șterea preocupărilor în domeniul
ecologic, în acele țări, desigur, cu condi ția ca schimbul să creasc ă nivelul de trai, în realitate . Mai
mult, transferul de tehnolog ie aduce î n țările sărace echipament mai „ curat ”, din punct de vedere
ecologic ( în ultimul deceniu, de când legisla țiile ecologice au fost extinse în majoritatea statelor
lumii și impuse prin tratate interna ționale ).
c) Tariful științific
Are aceea și structură ca un tarif vamal normal, prohibitiv, dar beneficiază, în ochii
deciden ților, de o motiva ție cvasi economică . El este menit să anuleze avantajul de ținut de
exportatorii străini care se bucură de costuri mai mici de produc ție pentru un produs
come rcializabil, în raport cu costurile producătorilor interni. De obicei, este impus ca un tarif
specific pentru anumite produse din nomenclatorul importurilor, iar argumentul adus pentru
impunerea sa este inechitatea concuren ței dintre producătorii interni, ce trebuie să facă fa ță
presiunilor unor pre țuri prea mici ale importurilor de la producătorii externi, care produc la
costuri mai mici (pentru că nu de țin condi țiile economice din țara care impune măsura
protec ționistă). Inconsisten ța economică a argument ului este clară, venind în contradic ție cu
teorema fundamentală a avantajului comparative, dar impactul pe care -1 de ține asupra
politicienilor sau popula ției este neașteptat de puternic.13
d) Securitatea na țională și apărarea
Anumite sectoare sau ramuri economice de țin un rol strategic important, făcând țările
respective refractare la ideea dependen ței de importuri (pentru consum intermediar al acelor
ramuri). Exemple le clasice sunt, de regulă, industria alimentară, cea de extrac ție și prelucrare a
materiilor prime energetice, sau, în cazul țărilor cu for ță militară mare, industria siderurgică.
Argumentul apărării na ționale implică politici comerciale combinate în scopul :
 preîntâmpinării depende nței de importuri de provenite din țări p otențial „inamice ”;

13 Prisăcaru, Gh. (2011), Politici comune ale Uniunii Europene , Editura Universitară, Bucure ști, p. 24.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
16  interzicerea exporturilor către țări poten țial „inamice ”, în special a acelor bunuri
cu con ținut tehnologic înalt.
Există contra -argumente economice chiar și în aceste cazuri. Experien ța a demonstrat
că, în situa ții extreme de război, este mai simplu și mai eficient de construit capacită ți de
produc ție noi, decât de a încerca men ținerea celor vechi. Noile investi ții pot fi făcute în raport cu
relațiile stabilite cu noii parteneri comerciali, fără necesitatea protec ționismului .
e) Argum entul „marfă contra marfă + bani”
Acest argument are o aparen ță a bunului sim ț care o face deosebit de atractivă: atunci
când un bun este prod us și valorificat pe pia ța intern ă, atât bunul, cât și banii necesari cumpărării
sale rămân în interiorul țării, în timp ce cumpărarea unui bun din import, banii vor fi transfera ți
în afara țării.
Ca atare orice stat va fi mai bogată dacă va produce tot necesarul în interior. Evident, nu
se ia în considerare faptul că orice produs are un cost ata șat, reprezentat de resursele pierdute în
timpul procesului de produc ție. Dacă acest cost este mai mare decât cel al bunului importat, nu
este un câ știg pentru țară acea opera țiune de import ? Un argument suplimentar se poate aduce
pentru protejarea pie ței for ței de muncă interne de pericolul șomajului.14

1.5 Politicile protec ționiste

1.5.1 Politica tarifară
Dacă în anii ’50 și ’60 taxele vamale au avut un rol important în protec ția pie ței
comunitare fa ță de importurile din ter țe țări, succesul rundelor de negocieri GATT – Kennedy,
Tokyo, Uruguay , s-a transpus prin liberalizare comer țului și așa-numita dezarmare tarifară. Chiar
în anii ’90 media neponderată a taxelor vamale din cadrul Tarifului Extern Comun pentru
produsele neagricole (exclusiv țițeiul) s -a redus sensibil de la 7,3% în 1992 la 4% în 2000. În
schimb, media neponderată a taxelor vamale la produsele agricole a răma s la un nivel relativ
ridicat, de 17,3% în 2 000.15
J. Steenbergen consi dera încă din 1980, ținând cont de preferin țele tarifare acordate de
Comunitatea Europeană multor țări, mai ales în curs de dezvoltare că mediile tarifare ponderate
erau sensibil inferioare mediilor simple.
Totu și trebuie ținut cont de faptul că la sfârșitul deceniului trecut și începutul acestui
deceniu UE practică taxe mai ridicate doar în rela țiile cu unele țări și țările membre OMC , multe
alte țări beneficiind de preferin țe tarifare în cadrul unor acorduri bilaterale sau multilaterale
(zone de liber schimb, uniuni vamale).
În perioada anilor 2000, gradul protec ției tarifare indicat de nivelul T arifului Extern
Comun reflectă rez ultatele negocier ilor și acordurilor semnate de UE în cadrul GATT/OMC și cu
diverse țări sau grupuri de țări. Spre exemplu, după Runda Uruguay, media taxelor vamale la
produsele industriale s-a redus cu 4% iar la produsele agricole cu 36%.

14 Ciupagea,Co, op. cit. , p. 96 -99.
15 Тишков, Ва ., (2007 ), Внешнеторговая политика: тарифное и нетарифное регулирование внешней
торговли ЕС, Издание МГУ , Москва , с. 33.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
17 Tariful Extern Comun se caracterizează prin taxe ad valorem la produsele industriale și
taxe specifice la produsele agricole, prin tarife fixe, mai scăzute la produsele industriale și mai
ridicate la cele agricole.16
Barierele tarifare sunt cele mai simple măsuri de politică comercială, reprezentate de
taxe vamale percepute cu ocazia importului unui bun. Taxa vamală specifică apare sub forma
unei sume , fixată pe unitate de măsură fizică (de exemplu, 3 euro pe barilul de petrol). Taxele ad
valorem sunt taxe percepute sub forma unui procent din valoarea bunului importat (de exemplu,
25% pentru importul de camioane). În ambele cazuri , efectul taxelor vamale este de a ridica
prețul de vânzare al bunurilor importate.17
Conform evaluărilor Organiza ției pentru Cooperare și Dezvoltare Economică făcute în
2003, structura regimurilor tarifare a UE , atât pentru produsele industriale, cât mai ales pentru
cele agricole continuă să creeze dificultă ți comer țului interna țional în pofida unei reduceri
substan țiale a ratelor medii tarifare. Maximele tarifare ale țărilor OCDE (taxe de peste 15%)
afectează negativ exporturile țărilor în curs de dezvoltare de textile și confec ții, piele, cauciuc,
încăl țăminte, bunuri de voiaj, echipament de transport. Aceste struct uri tarifare discriminatorii
afectează interesele și deciziile consumatorilor și producătorilor, conducând implicit la pierderi
de bunăstare. În UE, circa 280 de linii tarifare depă șesc nivelul de 50% iar produse ca lapte le și
alte lactate, pui, curcani, ouă sunt subiectul unor tarife anormal de ridicate.18

1.5.2 Politica netarifară
În ultimele patru decenii, datorită îndepărtării barierelor tarifare în comer țul dintre țări,
OMC a ob ținut rezultate remarcabile în domeniul liberalizării tarifelor vamale. Totu și, nu s -a
reușit ob ținerea unor rezultate optime în ceea ce prive ște lichidarea barierelor netarifare.
Dimpotrivă, a crescut sim țitor numărul unor asemenea măsuri netarifare cum ar fi standardele,
regulamentele tehnice, măsurile veterinare, sanitare și fitosanitare (MSFS) și alte măsuri din
domeniul barierel or tehnice în comer ț. TBT include măsuri foarte diverse, pe care UE le aplică
pentru reglarea pie ței interne, pentru protec ția consumatorului, păstrarea resurselor naturale care
pot fi utilizate, de asemenea, în mod discriminatoriu, împotriva importului pentru protec ția
producătorilor locali.
Măsurile netarifare regl ementate de Acordul OMC „ Privind obstacolele tehnice în calea
comer țului” au menirea de a exercita influen ță pozitiv ă asupra comer țului interna țional. Conform
normelor dreptului interna țional și standardel or tehnice, inclusiv cerin țelor față de ambalaj și
etichete, cât și procedurilor de evaluare a corespunderii normelor și standardelor tehnice, nu ar
trebui să creeze obstacole inutile în realizarea comer țului interna țional.19 Totu și UE întreprinde
măsurile necesare în vederea:
 protec ției securită ții naționale;

16 Prisecaru, Pe, op. cit., p. 144 -145.
17 Krugman, P., Obstfeld, M. (1997) , Economie Internationale , Editura Du Beock, Madrid, p. 225 -237.
18 Prisecaru, Pe, op. cit., p. 145.
19 Балацкий , Е.В., А.Б. Гусев , and Н.А. Екимова , Протекционистская политика на рынке государственных
закупок в России и за рубежом . 2007, Москва: Языки славянской культуры , с. 156.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
18  protec ției sănătă ții și securită ții popula ției;
 protec ției lumii animale și vegetale;
 protec ției mediului;
 utilizării ra ționale a resurselor naturale și energetice;
 prevenirii falsificării mărfurilor;
 asigurării calită ții produc ției pentru export.
Contribuind la îndeplinirea acestor măsuri, TBT exercită o influen ță de re ținere asupra
dezvoltării comer țului. De men ționat că barierele comerciale, introduse de anumite țări împotriva
pătrunderii pe pie țele lor, a mărfurilor de import, reprezintă măsurile cel mai frecvent aplicate în
scopul protec ției pie ței interne.
Având în vedere urmările negative posibile ale TBT asu pra dezvoltării comer țului
interna țional, Acordul OMC prevede că asemenea bariere nu trebuie să fie aplicate arbitrar sau în
mod discriminator și să nu dețină un caracter restric ționat asupra dezvoltării comer țului decâ t
este necesar pentru atingerea scopu rilor expuse mai sus, adică să nu prezinte ni ște bariere
ascunse în calea comer țului.20
Instrumentele politicii protec ționiste netarifare sunt:
a) protec ția cantitativă
Aceasta s-a manifestat su b forma contingentelor, stabilite la nivelul Comunită ții sau al
statelor membre și ceva mai recent restrângerilor sau limitărilor voluntare ale exportului, care au
fost de fapt impuse de unele țări comunitare unor exportatori ter ți de produse sensibile.
În a doua jumătate a anilor 1990 sfera protec ției cantit ative s-a extins continuu,
cuprinzând produse precum oțelul, autoturismele, televizoarele color, rulmen ții, ma șinile de scris
electronice, motocicletele, produsele de înaltă tehnologie etc. La acest fenomen au contribuit și
cele două recesiuni economice de clanșate de cele două șocuri petroliere, precum și infla ția
ridicată din acea perioadă.
Restrângerile voluntare ale exporturilor au înregistrat și ele un trend descendent, la fel și
contingentele na ționale, mai ales că după adoptarea Actului Unic European (cazul 51/1987), s-a
decis înlătu rarea contingentelor naționale. Treptat restrângerile voluntare na ționale au fost
înlocuite cu cele la nivel comunitar, îndeosebi în cazul Acordului Mutifibr e. Înainte de realizarea
programului pie ței unice, s -au aplicat re stricții cantitative, cu precădere restrângeri voluntare ale
exportului, pentru importurile de autoturisme din Japonia. Avantaja ți au fost producătorii
comunitari de automobile și dezavantaja ți au fost consuma torii, care au înregistrat pierderi din
cauza c oncuren ței mai reduse și a pre țurilor mai ridicate.21
Smith și Venables remarcau în 1991 că sistemu l restrângerilor voluntare ale ex portului
era mai costisitor decât un tarif discriminatoriu la automobile.
Procedura comunitară de administrare a cotelor cantitative, bazată pe principiul
uniformită ții și al liberei circula ții a bunurilor, este reglementată de Regulamentul Consiliului nr.

20 Dumitra șcu, M., Șișcan, N., Ogorodnic, O. (2002), Informație de sinteză , Editura INEI, Chi șinău, p. 1 -2.
21 Miron, D, Cojanu, V. (2017), Politica comercială și perspectiva dezvoltării economice , Editura ASE, Bucure ști,
p. 22 -23.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
19 520/94 din 7 martie 1994, amendat de Regulamentul Consiliului nr. 138/96 din 22 ianuarie 1996.
Regulamentul se aplică atât importurilor, cât și exporturilor de produse, cu excep ția produselor
agricole, textile și celor reglementate special. Cotele pot fi administrate prin intermediul a trei
metode sau al combina țiilor dintre ele: metoda bazată pe fluxurile comerciale tradi ționale,
metoda bazată pe ordinea înaintării cererilor, metoda alocării cotelor propor țional cu cantită țile
solicitate. Produsele supuse cotelor au nevoie de licen țe de import sau export. Există un comitet
de administrare a cotelor alcătuit din reprezentan ții țărilor membre și prezidat de un reprezentant
al Comisiei.22
b) Măsurile antidumping
Puține fenomene din comer țul interna țional au generat atât de multe controverse și au
alimentat atât de multe argumente în favoarea protec ționismului, cum a reu șit dumping -ul. Există
în literatură două moduri de definire a termenului:
 defini ția pe bază de pre ț – în aceste condi ții dumping -ul are loc ori de câte ori o
firmă vinde produsul său pe pia ța mondială la un pre ț situat sub pre țul de vânzare
de pe pia ța internă;
 defini ția pe bază de cost – astfel, dumping -ul reprezintă vânzarea pe pia ța mondială
la un pre ț situat sub costul de produc ție al produsului respectiv.23
Procedurile de dumping sunt clasificate în două categorii:
Dumping persistent – este o continuă vânzare a unui produs în exteriorul țării
producătoare, la un pre ț sub costul de produc ție sau sub cel intern. Impactul acestei politici
asupra ramurii producătoare interne poate fi foarte negativ. Cauza majoră a dumping -ului
persistent, c onform defini ției bazate pe pre ț, este discriminarea de pre ț, bazată pe împăr țirea
importatorilor după elasticitatea lor de cerere în grupe cărora li se aplică pre țuri diferite.
Dumping agresiv – reprezintă dumpingul efectuat de o firmă pe o pia ță externă , cu
scopul de a scoate de pe acea pia ță producătorii concuren ți locali, în general, dumping -ul agresiv
se face cu un pre ț situat sub costul de produc ție. După eliminarea concuren ței locale, prin
acapararea pozi ției de monopol, firma respectivă va bloca intrarea altor co mpetitori pe pia ță,
după care vor începe să urce pre țurile de vânzare până la nivel ul celor de monopol .24
Politica antidumping a UE, considerată de unii autori ca una distinctă , iar de al ții drept o
componentă a politicii concuren ței, se ba zează pe prevederile Acordului GATT Antidumping din
l994 și este reglementată de Regulamentul Consiliului nr. 384/96, amendat de Regulamentele
Consiliului nr. 2331/96, 905/98, 2238/2000. Acest regulament se aplică ter ților, dar economiilor
de stat și în tr anziție li se pot aplica și alte reg lementări specifice. Un produs este exportat la pre ț
de dumping în UE atunci când acest pre ț se situează sub valoarea sa normală, adică sub pre țul
practicat în țara exportatorului de firma respectivă sau de alte firme. În caz că nu există pre țuri
comparabile, se pot lua în considerare costurile de produc ție în țara de origine. Marja de
dumping este diferen ța cu care valoarea nor mală a produsului depă șește pre țul de export.25

22 Prisecaru, Pe , op. cit., p. 146 -147.
23 Maierean, El. (2014), Drept European al concurenței , Editura Universitară, Bucure ști, p. 302.
24 Ciupagea, Co, op. cit. , p. 107 -108.
25 Prisecaru, Pe , op. cit., p. 147 -148.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
20 În cadrul UE există aproximativ 100 de plângeri împotriva dumping -ului în fiecare an.
Sectoarele cele mai afectate de acest fenomen sunt substan țele chimice și electronice, o țelul,
mașinile, ma șinile de scris, fotocopiatoarele, imprimantele, textilele, cimentul, camioanele.
Industriile trebuie să furni zeze dovezi privind dumping -ul și efectele acestuia. Măsurile
antidumping, care pot consta din taxe sau angajamente încheiate cu exportatori, rămân în mod
normal în vigoare timp de cinci ani și fac obiectul unor reexaminări intermediare și de expirare.
În conformitate cu regulamentul antidumping și cu decizia din 1996, taxele antidumpin g pot fi
impuse în urma a trei „teste” , și anume:
 există o constatare a dumpingului: pre țul la care produsul este vândut în UE se
dovede ște a fi mai mic decât pre țul de pe piața internă a producătorului;
 un prejudiciu important pentru industria UE: importurile au cauzat sau amenin ță să
dăuneze unei păr ți substan țiale din industrie în UE, cum ar fi pierderea cotei de
piață;
 testul „interesului U E”: costurile pentru luarea de măsuri de către UE nu trebuie
să fie dispropor ționate în raport cu beneficiile.26
Comunitatea Europeană a aplicat măsuri antidumping împotriva importurilor de produse
siderurgice din țările central și est-europene, a importurilor de produse chimice și mater iale
prelucrate din China, țări foste comuniste sau țări în curs de dezvoltare, a importurilor de fire
textile și țesături din Turcia și țări asiatice, a importurilor de produse electronice din Japonia și
tigrii asiatici.27 Se consideră că, dat fiind nivelu l net superior al taxelor antidumping fa ță de
taxele vamale, ele au avut un efect notabil asupra cantită ților importate, iar în plus amenin țarea
cu măsuri antidumping a avut și un efect de descurajare, determinând restrângeri voluntare ale
expor turilor către pia ța comunitară, prin diminuarea cantită ților.28
Atunci când o industrie a UE consideră că dumping -ul provoacă un prejudiciu
important, aceasta poate transmite o plângere Comisiei, fi e direct, fie prin intermediul
Guvernului său na țional. Comisia are apoi 45 de zile pentru a examina reclama ția și pentru a
decide dacă există sau nu suficiente dovezi care să justifice o investiga ție formală. Investiga țiile
trebuie efectuate în termen de 15 luni și, în mod normal, durează mai pu țin de un an. Comisia
poate impune taxe provizorii în termen de 60 de zile până la nouă luni. După ce ancheta este
completă, ea poate impune taxe definitive (după consultarea ulterioară cu statele membre). Un
regulament de impunere a taxelor antidumping poate fi atacat în fa ța Trib unalului de Primă
Instan ță (TPI), iar procedura privind litigiile OMC poate fi utilizată pentru solu ționarea litigiilor
dintre semnatarii OMC.29
c) Protec ția comercială prin pre ț
Aceasta nu a inclus numai taxele antidumpin g, ci și prelevările variabile la produsele
agricole, angajamente privind pre țurile, restrângeri voluntare cu pre țuri-planșeu, subven ții de

26 Jones , Ro, op. cit., p. 403.
27 Исаченко, Т.М. and А.В. Рыбасова, Внешнеторговая политика Европейского Союза: основные
инструменты и направления развития : Учеб. пособие. 2003, М.: МГИМО (У) МИД России , с. 27.
28 Prisecaru, Pe, op. cit. , p. 149.
29 Ibidem, p. 403 -404.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
21 preț cum sunt plă țile comp ensatorii aplicate exporturilor . Un instrument folosit pentru protec ția
pieței comunitare de importurile subven ționate a fos t reprezentat de măsurile luate împotriva
produselor care beneficiau de subven ții în țara de origine și care astfel puteau fi competitive în
materie de pre ț pe pia ța comunitară.30
d) Reglementările privind importurile
Cotele sau limitele cantită ții de importuri admise au unele efecte similare cu un tarif,
însă sunt destul de diferite. Produsele agricole sunt adesea protejate de cote, în multe cazuri
sezoniere, de și o realizare majoră a negocierilor comerciale din cadru Rundei Uruguay a fost de
a solicit a conversia acestor cote în tarife. O mare parte din comer țul mondial cu produse textile și
îmbrăcăminte a fost guvernat de cote, însă aceste regimuri protec ționiste trebuie, de asemenea, să
fie eliminate în cadrul acordurilor din Runda Uruguay. O altă for mă de restric ții cantitative de
limitare a comer țului cu bunuri fabricate a devenit destul de răspândită pe parcursul anilor 1995 –
2000, o restric ție voluntară la export (VER). În timp ce țara importatoare nu restric ționează
cantitatea importată prin anumi te reglementări sau norme, țara exportatoare este de acord să
limiteze volumul exportat la un anumit nivel convenit. Acest proces de asemenea se datorează
acordurilor negociate în cadrul Rundei Uruguay.31
Reglementările comune ale UE privind importurile au la bază principiul libertă ții
importurilor și încearcă să definească procedurile care permit Comunită ții Europene
implementarea, în caz de nevoie, a protejării intereselor sale, a măsurilor de supraveghere și
salvgardare. Ele sunt incluse în Regulamentul C onsiliului European nr. 3285/94 din 22
decembrie 1994 care anulează Regulamentul (EC) nr. 518/94.
Acest regulament a fost amendat de Regulamentele Consiliului (EC) nr. 139/96,
2315/96 și 2474/2000. Regulamentul se aplică importurilor de mărfuri cu excep ția produselor
textile și este complementar reglementărilor privind produsele agricole. Este aplicabil
importurilor din țările ter țe, cu excep ția Albaniei, țărilor CIS și țărilor comuniste din Asia,
acoperite de Regulamentul (EC) nr. 5 9/94.
Statele membre vor informa Comisia dacă evolu ția importurilor impune măsuri de
salvgardare, după care urmează consultări ce au loc în Comitetul Consultativ pe linia condi țiilor
de import, situa ției economice și comerciale și a măsurilor ce trebuie luate. Dacă după consul tări
apar dovezi suficiente care să justifice ini țierea unei investiga ții, Comisia o ini țiază într -o lună și
publică o notificare în Jurnalul Oficial al Comunită ților Europene. Investigarea caută să
determine dacă importurile țărilor respective cauzează sa u amenin ță să provoace prejudicii
serioase producătorilor comunitari. Odată lansată investiga ția, Comisia caută și analizează
informa ții privind volumul importurilor, pre țul acestora, impactul asupra producătorilor
comunitari, al ți factori cu influen ță neg ativă. La sfâr șitul investiga ției, Comisia remite un raport
Comitetului Consultativ și în func ție de concluziile acestuia finalizează investiga ția și
implementează sau propune Consiliului de Mini ștri măsuri de supraveghere sau salvgardare. Î n

30 Ibidem , p. 150.
31 Dun, Ro. M., Mutti, Jo. H. (2004), International economics , Editura Routledge, New York, p 117 -118.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
22 anumite împrejurări critice se pot utiliza măsuri de supraveghere sau salvgardare, dar care să nu
depă șească 200 de zile.32
Măsuri de supraveghere
Prin decizia Consiliului, importurile unor produse pot fi verificate dacă trendul acestora
amenin ță să cauzeze prejudi cii producătorilor comunitari și intereselor Comunită ții. Decizia de a
introduce măsuri de supraveghere este luată de Comisie și poate implica verificări retrospective
ale importurilor sau verificări anterioare. Produsele aflate sub supraveghere anterioară a comisiei
pot fi puse în libera circula ție pe baza documentelor de import emise de statele comunitare
pentru to ți importatorii. În cazul importurilor nesupravegheate anterior în curs de 8 zile
lucrătoare de la finalizarea consultărilor pe tema posibilită ții stabilirii unor măsuri de
supraveghere, Comisia poate introduce supravegherea importurilor într -una sau mai multe
regiuni ale comunită ții.33
Măsuri de salvgardare
Aceasta înseamnă impunerea de restric ții asupra importurilor pe o perioadă temporară
atunc i când exporturile accelerează semnificativ . Pragul de prejudiciu este de obicei mai mare
decât în cazurile antidumping. Principalele produse afectate au fost produsele textile, o țel,
aparatele electronice de consum și mașinile. Măsurile la nivelul întregii UE au fost introduse în
1990, cu un nou regulament de salvgardare care a intrat în vigoare în ianuarie 1995. Numai un
stat membru, și nu industria afectată ca atare, poate solicita Comisiei o măsură de salvgardare.34
Măsu rile de salvgardare pot fi aplicate când cantită țile de produse importate sau
condi țiile de import pot cauza sau amenin ță să cauzeze prejudicii serioase pr oducătorilor
comunitari. Comisia poate schimba valabilitatea docu mentelor de import emise pentru
supraveghere și poate stabili o procedură a autoriza țiilor de import și poate chiar introduce un
sistem de cote de import. în principiu, cotele nu pot fi stabilite, sub nivelul mediu al importurilor
din ultimii trei ani și ele pot fi alocate diverselor țări furnizoare . 35
Măsurile de salvgardare nu se pot aplica pentru produsele provenind din țările în curs de
dezvoltare dacă ponderea importurilor comunitare din țara respectivă nu depă șește 3%. Durata
acestor măsuri nu poate depă și patru ani, numai dacă sunt prelungite pe baza acelora și condi ții.
e) Reglementări privind exporturile
Aceste regretări au la bază principiul libertă ții exporturilor și încearcă să definească
procedurile care dau posibilitate Comunită ții Europene să implementeze măsuri de supraveghere
și protec ție. Ele sunt incluse în R egulamentul Consiliului nr. 2603/69 din 20 decembrie 1969.
Regulamentul men ționat stipulează principiul libertă ții exporturilor comunitare către ter ți și
neaplicarea de restric ții cantitative. Totu și statele memb re puteau menține s -au introduce
restric ții cantitative sau embargouri asupra exporturilor pe temeiu ri de moralitate, politică, și

32 Ilie, Ge, op. cit., p. 42 -43.
33 Prisecaru, Pe, op. cit. , p. 151 -152.
34 Jones , Ro, op. cit., p. 404.
35 Исаченко, Т.М. and А.В. Рыбасова, Внешнеторговая политика Европейского Союза: основные
инструменты и направления развития : Учеб. пособие. 2003, М.: МГИМО (У) МИД России , c. 43.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
23 securitate publică. În anul 2001 toate derogările acordate statelor membre de la principiul
libertă ții exporturilor au fost abrogate.
f) Măsuri de protec ție
Ele fac posibilă prevenirea sau remedierea unei situa ții critice de insuficien ța unor
produse sau permit îndeplinirea angajamentelor interna ționale ale statelor membre , în special în
domeniul comer țului cu produse primare. Interesele Co munită ții impun adoptarea de măsuri
adecvate, care implică în general restric ții cantitative asupra exporturilor. Aceste măsuri de
protec ție pot fi limitate la anumite țări sau la exporturilor anumitor regiuni ale Comunită ții.
Măsurile de protec ție pot fi revocate de Consiliul European în caz că nu mai sunt considerate
necesare.36
g) Politica anti subven ții
Subven ția este un ajutor financiar al unui guvern care acordă un beneficiu
producătorilor sau exportatorilor (de exemplu, subven ții, scutiri de impozite sau împrumuturi
preferen țiale). Regulamentul privind protec ția împotriva importurilor subven ționate prevede
instituirea de taxe compensatorii asupra mărfurilor care au fost subven ționate de guvernele
țărilor ter țe și a căror import în U E provoacă sau amenin ță să prejudicieze producătorii de
acelea și produse din cadrul UE. Măsurile anti subven ție pot fi luate în cazul în care au fost
acordate ajutoare pentru produc ția, exportul, vânzarea sau transportul mărfurilor.
h) Sanc țiunile
Acestea sunt un instrument de ordin politicele pot lua forma unui embargo sau a unui
boicot, o cre ștere a tarifelor, impunerea de cote , suspendarea preferin țelor, înghe țarea activelor
financiare , suspendarea cooperării culturale, tehnice și științifice sau interdic ții de transport. În
ultimii ani, au fost aplicate sanc țiuni comerciale de diferite tipuri în fosta republică Iugoslavia,
Irak, Libia, Angola, Sierra Leone, Togo, Birmania, Haiti și Cuba.37 Cea mai mare aplicare a
acestora s -a realizat în anul 2014 asupra Federa ției Ruse . Comunitatea Europeană a motivat
aplicarea acestora prin anexare ilegală a Peninsulei Crimeea , și susținerea la nivel militar și
financiar a rebelilor pro ru și din estul Ucrainei care se află în conflict militar cu for țele
guvername ntale . În urma aplicării sanc țiunilor economia Federa ției Ruse intră într-o perioadă de
recesiune economică .

1.6 Acorduri comerciale ale UE

1.6.1 Acorduri comerciale cu state europene
Acordul privind Spa țiul Economic European.
Acesta este singurul acord comercial multilateral al UE cu alte țări europene și prevede
libera circula ție reciprocă a mărfurilor, serviciilor, capitalului și a persoanelor între UE și
Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Aceasta include, de asemenea, cooper area în multe domenii
neeconomice.

36 Prisecaru, Pe, op. cit. , p. 153 -154.
37 Jones, Ro, op. cit. , p. 404.

Chebici Eujen Politica comercială a Uniunii Europene prin prisma protecționismului
24 Acordurile „ Europa ”. Acestea sunt acorduri de asociere care implică drepturi și
obliga ții reciproce, ac țiuni comune și proceduri speciale. Acestea acordă acces privilegiat, de și
complet accesibil, pie țelor UE pentru țara parteneră, plus diverse forme de cooperare cu UE.
Semnatarii tind să considere aceste acorduri drept etape pe calea către apartenen ța la Uniune, mai
degrabă decât să se încheie în sine. Într -adevăr, aceste acorduri con țin acum o referin ță la
obiectivul ade rării la UE.
Acorduri de cooperare . Au fost semnate acorduri de „ comer ț și cooperare” și
„parteneriat și cooperare” cu țările în tranzi ție individuale: de exemplu, acorduri de p arteneriat și
cooperare cu Republica Moldova și cu al ți membri ai Co munită ții Statelor Independente . Ele
oferă privilegii comerciale și diferite forme de asisten ță, dar tind să fie mai pu țin generoase decât
acordurile de asociere.
1.6.2 Acorduri cu state din afara spa țiului European
UE a favorizat un amestec de acorduri multilateral e și bilaterale cu țări din afara
Europei.
Acordurile de parteneriat ACP -UE.
Acestea sunt acorduri între UE și 77 de foste colonii ale statelor membre din Africa,
Caraibe și Pacific . În conformitate cu acordurile ACP țărilor le -a fost acordată o intrare aproape
fără taxe vamale la exporturile industriale și la exportur ile agricole pe pia ța Uniunii Europene.
Parteneriatul euro -mediteraneean
A fost semnat la conferin ța miniștrilor afacerilor externe la Barcelona în noiembrie
1995, la care a și fost semnată declara ția de la Barcelona. Parteneriatul dintre UE și 12 țări
mediteraneene (Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Palestina, Siria, Turcia,
Cipru și Malta) se referă la creare unei zone de liber schimb între UE și aceste țări până în 2010
(deși atât Cipru, cât și Malta sunt țări europene și care au devenit state membre UE). Aceasta
implică eliminarea progresivă a barierelor tarifare și netarifare privind produsele fabricate și
liberalizarea progre sivă a comer țului cu produse agricole și servicii.
Acorduri cu grupă ri regionale din America Latină
Uniunea are trei acorduri -cadru de cooperare cu țările din America Latină, principal
fiind Acordul de cooperare interregională Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay, Paraguay ,
Boliv ia și Chile ca membri asocia ți). Întâlnirile multilaterale de acest tip au mai multe avantaje:
în primul rând, UE îi este mai u șor să negocieze cu un bloc de state decât cu fiecare stat
individual; în al doilea rând, grupurile sunt compuse din state cu multe interese comune în ceea
ce prive ște rela ția lor cu U E.38

38 Smith, Ca. (2004), Politica externă a Uniunii Europene , Editura Trei, Bucure ști, p. 218 -220.

Chebici Eujen Politica vamală a UE și relațiile comerciale între RM -UE
25

Capitolul 2 . Politica vamală a UE și rela țiile comerciale între RM -UE

2.1 Politica vamală a Uniunii Europene

Politica vamală este una dintre fundamentele Uniunii Europene și este esen țială pentru
existen ța pie ței unice, care nu poate func ționa corect fără reguli comune aplicate uniform la toate
grani țele externe ale Comunită ții. Acest set de reguli formează politica vamală și reprez intă
motivul pentru care cele 28 de auto rități vamale ale statelor memb re lucrează ca o singură
entitate.39
Politica vamală este principal ul component a l politicii comerciale care se bazează pe
aplicarea instrumentelor tarifare, în func ție de politicile economice, de acordur ile comerciale și
de conjuncturile economie i mondiale.
Aceasta reprezintă parte a politicii comerciale care cuprinde totalitatea reglementărilor și
normelor adoptate de UE prin institu țiile abilitate care se aplică tuturor mărfurilor care trec
frontierele vamale comunitare. Acestea implică controlul mărfurilor și mijloacelor de transport
care trec frontierele vamale, îndeplinire a formalită ților de vămuire, impunerea vamală prin plata
drepturilor vamale la buget.40
Instrumentele pol iticii vamale
Tariful vamal este principalul instrument prin care se realizează impunerea vamală,
folosit de toate țările lumii și cuprinde nivelul taxei vamale ce se percepe asupra mărfurilor
exportate, în func ție de procedurile aplicate.
Acesta constituie un catalog care cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii
vamale, precum și taxele vamale percepute asupra fiecărui produs sau grupă de produse, de
regulă în acest catalog sunt cuprinse și produsele care sunt scutite de impunerea vamală la
importul lor pe teritoriul vamal al Comunită ții.
Tarifele vamale sunt împăr țite în două categorii: simple și compuse .
Tarifele vamale simple sunt cele cu o singură coloană de taxe pentru toate produsele
supuse impunerii vamale indiferent de provenien ța produ selor .
Tarifele vamale compuse au două sau mai multe coloane de taxe vamale, fiecare
aplicând -se mărfurilor provenite din anumite țări. Taxele vamale înscrise în ace ste coloane sunt:
conven ționale, autonome, preferen țiale. Acest gen de tarife au cea mai largă răspândire pe plan
interna țional, fiind folosite de UE, SUA și celelalte state înalt dezvoltate.41
Pentru a monitoriza și a informa preventiv despre taxele percepute la vămuirea
mărfurilor poten țialii exportatori spre pia ța comunitară, UE a elaborat Tariful Integrat al
Comunită ții Europene (TARIC), este o variantă actuală a tarifului comun și a fost stabilit în baza

39 Profiroiu, A., Profiroiu, M., Popescu, I. (2008), Instituții și politici europene, Editura Economică, București, p.
539.
40 Constantin, An. (2013), Politica comercială a Uniunii Europene , Editura Tehnopress, Ia și, p. 89.
41 Belu, M., Jolde ș, C., Marina ș, L. (2003), Sistemul vamal , Editura Economică, Bucure ști, p. 11 -12.

Chebici Eujen Politica vamală a UE și relațiile comerciale între RM -UE
26 art. 2 al Reglementării Consiliului nr. 2658/87/CEE privind nomenclatorul statistic și Tariful
Vamal Comun. TARIC este o bază de date care indică dispozi țiile legale aplicabile pentru
anumite produse atunci câ nd acestea sunt importate pe teritoriul vamal al UE.42
Taxele vamale reprezintă un impozit indirect perceput de UE în momentul trecerii
mărfurilor peste grani țele vamale ale Comunită ții. Ele fac parte din cea mai răspâ ndită categorie
de venituri bugetare, apar sub forma unui impozit direct prelevat de organele fiscale care adaugă
la pre țul măr furilor o anumită cotă atunci când are loc importul s au tranzitul în cadrul spa țiului
comunitar.
Taxele vamale se clasifică după 2 criterii: după scopul impunerii și după obiectul
impunerii.
După primul criteriu taxele vamale se împart în 2 categorii: taxe vamale cu c aracter
fiscal și protec ționist. Ele se d eosebesc după nivelul impunerii, cele cu c aracter fiscal au în
general un nivel redus, singurul scop pe care îl au este ob ținerea de venituri pentru bugetul
statului , cel cu caracter protec ționist au un nivel ridicat, prin intermediul lor se urmăre ște
reducerea for ței concuren țiale a mărfurilor importate și implicit protejar ea pie ței comunitare de
concuren ța străină.
După cel de -al doilea criteriu, taxele vamale sunt de 3 tipuri: taxe vamale de import,
export și de tranz it.
a) taxele vamale de import se aplică asupra produselor importate când acestea trec
grani ța UE.
Ele constituie un principal mijloc de protejare a produselor na ționale fa ță de concuren ța
străină, contribuind direct la ridicarea pre țului mărfurilor importate și făcându -le mai pu țin
competitive în raport cu cele autohtone . Aceste taxe sunt plătite de firma importatoare și sunt
suportate de consumatorul final fiindcă sunt incluse în pre țul de desfacere pe pia ța internă a
mărfurilor importate.
b) taxele vamale de export se percep de stat asupra mărfurilor indigene atunci când
acestea sunt exportate.
Aceste taxe au ca scop ridicarea pre țului la produsele respective pe pia ța interna țională
atunci când statul respective este un exportator principal și limitarea unor exporturi de materie
neprelucrată în scopul între ținerii capacită ții de producer e a întreprinderilor na ționale.43
c) taxele vamale de tranzit sunt perceput ca un procent fix din valoarea bunului apreciat
în vamă.
Aceste taxe sunt plătite pentru utilizarea re țelei infrastructurale a comunită ții și impactul
asupra mediului a produselor care traversează acest spa țiu.44
Codul vamal a UE stabile ște normele și procedurile care se aplică produselor introduse
s-au scoase de pe teritoriul Comunită ții și se aplică uniform pe întreg teritoriul UE. Cu referire
la:

42 Ibidem , p. 98.
43 Belu, M., Jolde ș, C., Marina ș, L. (2003), Sistemul vamal , Editura Economică, Bucure ști, p. 110 -114.
44 [On-line]: https://www.customs.ro/agenti -economici/proceduri -vamale/plasarea -marfurilor -sub-un-regim -vamal
/tran zitul -vamal, accesat 25.04.2018 ora 16:40.

Chebici Eujen Politica vamală a UE și relațiile comerciale între RM -UE
27  protejare a intereselor financiare ale Comunită ții și a statelor memb re;
 protejare a pie ței comunitare de comer țul inechitabil;
 garantarea securită ții spa țiului comunitar;
 protejarea mediului .45

2.2 Evolu ția rela țiilor între Republica Moldova și Uniunea Europeană

Politica vamală practicată de UE nu a împiedicat tendin ța Republicii Moldova de a
iniția rela ții comerciale bilaterale. Republica Moldova respectă codul vamal al Comunită ții și în
pofida instrumentelor folosite de politica vamală verifică preliminar calitatea mărfurilor,
mijloacelor de transport, condi țiilor de depozitare în timpul transportului și corectitudinea actelor
necesare pentru îndeplinirea formalită ților vamale la frontiera Comunită ții pentru a se conforma
scopurilor impuse de codul vamal.
Relațiile RM cu UE au debutat după 27 august 1991, moment în care Comisia
Europeană a ini țiat, în noul context geo -politic din estul Europei, rela țiile cu statele care sau
proclamat independen ța în urma dispari ției spa țiului sovietic. La 20 iulie 1992 Comis ia propune
autorită ților de la Chi șinău semnarea acordului de parteneriat și cooperare economică. Pe
parcursul a 2 ani RM a dus discu ții privind condi țiile ce sunt prevăzute în acest acord ca ulterior
la 28 noiembrie 1994 la Bruxelles pe de o parte RM pe de altă parte UE au semnat Acordul de
Parteneriat și Cooperare Economică.
Acest Acord a fost instituit pe o perioadă de 10 ani și con ținea următoarele obiective
ample: continuarea dialogului politic, promovarea comer țului și a investi țiilor, cooperarea în
domeniul legislative, economic, social, financiar, sus ținerea eforturilor RM de a consolida
democra ția, de a dezvolta economia și de a finaliza tranzi ția la economia de pia ță.46
2.3 Politica comercială a Uniunii Europene în raport cu Republic a Moldova
În urma eșecului negocierilor de la Doha din 29 iulie 2008, din cauza conflictelor cu
SUA a țărilor în curs de dezvoltare, în sfera produselor agricole, la Geneva sa decis că politica
comercială a UE, care depinde de încheierea acordurilor de comer ț cu parteneri comerciali țintă,
se va extinde de la țările cu pie țe mari de desfacere spre parteneri cu poten țial comercial
important, cum este RM.
Deoarece Republica Moldova reprezintă doar 0,1% din comer țul extern al UE, rela țiile
comerciale cu aceasta nu prezentau un interes deosebit pentru U E pe parcursul anilor 2000 -2005 .
Însă pe măsura cre șterii comer țului, UE acordă o aten ție mai mare acestui aspect și încurajează
relațiile economice și legături comerciale mai strâ nse cu RM. Deoarece impactul unui regim
comercial mai liberalizat cu RM asupra pie ței UE este limitat, a cest fapt poate constitui e un
argument important în calitate de instrument în procesul de negocieri cu UE. Pentru Moldova
comer țul cu UE are o imp ortan ță majoră . RM consideră important nu numai comer țul cu bunuri,

45 JO (2013), Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului , [https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO /TXT/?uri=celex%3A32013R0952], accesat 29.04. 2018 20:10 .
46 Chistruga, B., Lobanov, N. (2016), Economie mondială și integrare europeană , Editura ASEM, Chi șinău, p. 256.

Chebici Eujen Politica vamală a UE și relațiile comerciale între RM -UE
28 ci și comerțul cu servicii. În anul 2008 Republica Moldova a exportat în UE servic ii în valoare
de 200 mil $ și a importat în valoare de 230 mil $. Până în anul 2008 UE a ofe rit RM mai multe
preferin țe comerciale pentru i mportul produselor. Pâ nă în ianuarie 2008 Moldova era eligibilă
pentru Sistemul Generalizat de Preferin țe oferite de EU iar după această dat ă, ea a beneficiat de o
schemă mai largă a SGP. Aceasta a oferit posibilitatea exporturilor fără taxe vamale pe pia ța UE,
pentru circa 22% din produsele agricole din Moldova și 55% din produsele neagricole. Mărimea
reducerilor tarifare de care a beneficiat RM a depins în mare măsură de sensibilitatea produsului.
Preferin țele Comerciale Autonom e oferite Moldovei de UE în 2009 au anulat tarifele
comerciale pentru toate produsele din Moldova cu excep ția celor indicate în acest regulament,
pentru care tariful a fost anulat doar pentru o anumită cotă. Schema Preferin țelor Comerciale
Autonome a expirat în anul 2014 . În cadrul Sistemului Generalizat de Preferin țe, spectrul
produselor scutite de taxe era larg însă nu erau prevăzute produse agricole strategice pentru
exportul Moldovei cum sunt vinurile sau fructele și legumele proaspete. Schema Preferin țelor
Comerciale Autonome a solu ționat această problem și a facilitate exportul acestor produse pe
piața EU. Cu toate acestea, nu au fost eliminate toate restric țiile, în 2009 cota pentru exporturile
de vinuri fără taxe era de 60 mii hectolitri, în jur la 10 mil de sticle. Exportatorii de vinuri din
Moldova au suplinit ace astă cotă în primele 8 luni a anului. În asemenea mod UE a stabilit cote
scutite de taxe vamale p entru zahărul moldovenesc export at în UE. Pentru a nul 2009 cota de
export pentru zahăr a fost de 15.000 tone, cea mai mare parte a produc ției de zahăr a fost
furnizată pe pia ța română.47

2.4 Rela țiile comerciale dintre Republica Moldova și UE

Piața de distribu ție a UE, datorită nivelului avansat de dezvoltare economică și
apropiere geografică, este consider ată drept una dintre cele mai a tractive pie țe pentru RM. PIB -ul
UE este de 45 ori mai mare decât cel al Rusiei (partener comercial cel mai mare a Moldovei până
în anul 2005). Dat fiind faptul că venitul este considerat unul din determinantele de bază ale
comer țului, pia ța UE a devenit una din țintele de bază a exportatorilor din Moldova . Ținând cont
de eviden ța legăturilor strânse cu pie țele de desfacere tradi ționale din țările fost uniunii sovietice
și de competitivitatea redusă a mărfurilor autohtone, reorientarea comer țului a fost efectuată mult
mai lent decât s-a preconizat să se producă în primii ani de după redobândirea independen ței.48
UE este un important partener comercial al RM . Rela țiile economice dintre aceste 2
entită ți au cunoscut o bună evolu ție. Doar în anul 2009, sub impactul crizei economice mondiale,
a scăzut intensitate fluxurilor economice dinte UE și Moldova. Începând cu anul 2008 UE a
permis accesul liber a tuturor produselor originare din Moldova cu excep ția unor produse
agricole.

47 EG (2009), Acordul de liber schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană : Fezabilitate, perspectivele
și impactul potential . MPL/D.2, [https://docs.google.com/viewerng/viewer?url=http://dcfta.md/uploads
/0/images/large/acordul -de-liber-schimb -intre-rm-si-ue-fezabilitatea -perspectivele -si-impactul -potential.pdf],
accesat aprilie 2018, p.40.
48 CASE (2005), Liberalizarea comerțului dintre Republica Moldova și Uniunea europeană , p. 14.

Chebici Eujen Politica vamală a UE și relațiile comerciale între RM -UE
29 Relațiile economice între Moldova și UE urmează să treacă pe o nouă treaptă calitativă,
ca rezultat al semnării Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător . Pentru a beneficia
de efectele semnării acestui a cord, Moldova a realizeze o misi une dificilă, și anume sa încadrat
într-un amplu proces de reformare economică.
UE este un partener economic important pentru Moldova, acest fapt se referă la diverse
aspect ale activită ții economice: comer ț exterior și investi ții străine. În perioada anilor 2010 -2015
statele membre UE au men ținut o pondere relativ constantă în comer țul exterior al Moldove, ce a
variat între 45 -47%.
UE continuă să rămână principalul partener comercial al Republicii Moldova. Economia
națională este puternic dependentă de dinamica economiei UE. Pe de altă parte, intensificarea
reformelor structurale, în Republica Moldova, ar adăuga calitate în rela țiile economice cu UE
prin:
 realizarea măsurilor necesare pentru ajustarea la standardele de calitate
europeană, care vizează infrastructura și institu țiile;
 ameliorarea mediului de afaceri va provoca sporirea interesului pentru noi proiecte
investi ționale, în Republica Moldova, din partea agen ților economice din UE.
Pe lingă reducerea bilaterală a tarifelor vamale pentru asigurarea liberei circula ții a
mărfurilor într e RM și UE , Moldovei îi este solicitată ajustarea standardelor na ționale la cele
europene pe mai multe segmente:
 cerin țele fito -sanitare pentru mărfuri ;
 aspecte legate de concuren ță. 49

2.5 Acordul de asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană

Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană și statele membre
a acesteia a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxelles, Belgia. Acordul a fost ratificat ulterior de
Parlamentul RM pe 2 iulie 2014, iar de Parlamentul European pe 13 noiembrie 2014. Acordul de
Asociere RM -UE stabile ște noul cadrul juridic pentru avansarea rela țiilor dintre RM și UE spre o
treaptă calitativ superioară, cea a asocierii politice și integrării economice cu UE. Astfel, Acordul
de Asociere se bazează pe o abordare inovativă și ambi țioasă, incluzând crearea unei Zone de
Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător .50
Acordul de Asociere con ține norme regulatorii și aranjamente de cooperare mai extinse,
în toate sectoarele de interes, o aten ție sporită se acordă implementării și aplicării prevederilor
acordului în domeniul economic, inclusiv prin stipularea termenelor clare și stabilirea unui cadru

49 Chistruga, B., Lobanov, N. (2016), Economie mondială și integrare europeană , Editura ASEM, Chi șinău, p. 260 –
264.
50 Acorduri bilaterale – Acord de Asociere din 27.06.2014 între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea
Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitoru l
Oficial 185 -199/442, 18.07.2014)

Chebici Eujen Politica vamală a UE și relațiile comerciale între RM -UE
30 institu țional și administrativ adecvat, creând astfel premisele necesare pentru o implementare
eficientă și dezvoltare durabilă a re lațiilor economice între RM și UE.51
Partea tehnică a parafării celor 900 de pagini a acordului a luat amploare în noiemb rie
2013 în cadrul sam itului care sa petrecut la Vilnius . Pentru a stabili cerin țele finale a acordului
din partea Moldovei au dus negocieri vicepremierul Natalia Gherman și vice ministrul economiei
Octavian Calmâc.
Republica Moldova face parte din Parteneriatul Estic din 2009, alături de alte 5 țări ale
fostei uniuni sovietice (Armenia, Azerbaidjan, Belorus, Georgia și Ucraina).
Ca urmare a acestui parteneriat , Moldova poate beneficia de noi Acorduri de Asociere,
inclusiv referitoare la Zonele de Liber Schimb, integrare progresivă în economia UE și facilitarea
relațiilor comerciale cu statele comunitare. Acordul de Asociere este necesar pentru crearea
relațiilor de cooperare în domenii, precum comer ț și politică de Securitate.
UE se bazează pe respectarea democra ției și statului de drept, cu valorile și standardele
legale, care dau undă verde pentru țările în curs de dezvoltare cum este RM . Acordul permite
refor marea sistemelor economic și politic ale Moldovei în conformitate cu valorile, standardele
și reglementările europene.
Acordul de Asociere aduce beneficii suplimentare economice pentru exportatorii din
Republica Moldova, acestea sunt;
 accesul nelimitat, fără restric ții tarifare la import p e pia ța comunitară a produselor
agricole și industrial;
 eliminarea taxelor vamale ;
 perspective clare de dezvoltare și stimulare a afacerilor comune ;
 perspective clare de export al produselor de origine animalieră ;
 preluarea standardelor europene și normelor aferente infrastructurii calită ții;
 acces liber și necondi ționat la pia ța comunitară a serviciilor ;
 dezvoltarea cadrului juridic național în domeniul concuren ței;
 extinderea protec ției asupra obiectelor de proprietate intelectuală .
Avantajele Acordului pentru importatori sunt:
 accesul la re țelele interna ționale de distribu ție și lansarea afacerilor pe plan
interna țional ;
 creșterea investi țiilor străine directe ;
 eliminarea barierelor netarifare/tarifare și tehnice din calea comer țului;
 mecanismul valabil de solu ționare a litigiilor .
Acordul de A sociere dintre RM și UE presupune liberalizarea pe o perioadă de 10 ani
de la data semnării a comer țului cu bunuri și servicii, reducerea taxelor vamale, barierelor
tehnice și netarifare, abolirea restric țiilor cantitative și armonizarea legisla ției Moldovei la
Acquis -ul UE.

51 [On-line]: http://dcfta.md/rom/continutul -acordului -de-asociere -dintre -rm-si-ue, accesat 26.04.18 ora 19:45 .

Chebici Eujen Politica vamală a UE și relațiile comerciale între RM -UE
31 Acordul de Asociere reprezintă un acord multilateral încheiat pe o perioadă nelimitată
cu oportunitatea de a fi modificat la o perioadă de 10 ani. Acest acord oferă beneficii la export
mult mai mari decât Sistemul de Preferin țe Comerciale Autonome ale UE și o garan ție pe un
termen de lungă durată pentru cooperare economică și investi țională.52

2.6 UE cel mai important partener co mercial al Republicii Moldova

Începând cu anul 2013 , schimburile comerciale ale RM cu UE au crescut considerabil.
Analizând balan ța comercială a RM pentru perioadele de timp 2013 -2006 se observă că în anul
2016 aproximativ două treimi din exporturile RM au mers către UE, fiind urmate de țările CSI și
celelalte țări ale lumii.
Tabel 2. 1: Exporturile Republicii Moldova în perioada 2013 – 2016 (mil. $)
Anii 2013 2014 2015 2016
În țările UE 1137286,1 1245980,0 1217587,1 1 331 898,46
În țările CSI 923219,8 735647,7 492294,6 414 185,25
În alte țări 367797,1 357901,9 256955,5 298 527,05
Export total 5492393,1 5316958,9 3986820,3 4 020 356,96
Comer țul cu UE a crescut datorită liberalizării succesive a c omerțului începând cu anul
2008, alt factor care a determinat cre șterea volumului produselor exportate către UE este
guvernarea pro -europeană care consideră acest spa țiu drept un enorm raft pentru plasarea și
comerci alizarea produselor autohtone . Principalele produse fabricate în RM și exportate în UE
sunt: utilaje și aparatură ; produse textile, inclusiv haine, tricotaje și încăl țăminte ; produse
agricole și băuturi, inclusiv fructe, nuci, porumb, grâu, semin țe de floarea -soarelui, uleiuri ; fier
și oțel.
Toate statele membre ale UE între țin rela ții comerciale cu RM, însă analizând datele din
(Anexa 1) , cea mai mare parte a exporturilor moldovene ști revin pie ței din România, Ital ia,
Germania, Olanda, Polonia și Marea Britanie cu următoarele valori numerice:
Tabel 2. 2: Exporturile Republicii Moldova în statele membre a UE (mil. $ )
Anii 2013 2014 2015 2016
Germania 113120,9 137525,2 117212,1 126 623,90
Italia 185195,7 243407,4 197047,3 197 804,68
Olanda 15791,7 20515,9 24230,2 26 898,00
Polonia 85274,2 64433,4 68452,3 73 408,26
Marea Britanie 105474,6 108170,5 138156,6 114 311,15
România 411089,7 434042,1 446370,4 513 034,71
Export total 1137286,1 1245980,0 1217587,1 1 331 898,46
Pentru a beneficia de acces mul mai mare a produselor mo ldovene ști pe pia ța
comunitară autorită țile trebuie să implementeze standardele de sănătate și siguran ță a UE.

52 Chistruga, B., Lobanov, N. (2016), Economie mondială și integrare europeană , Editura ASEM, Chi șinău, p. 259-
260.
Acquis – reprezintă un ansamblu de măsuri convenite între UE și fiecare țară candidată la aderare, care are ca scop
stabilirea unei consultanțe speciale pentru ca acestea să adopte, cu costuri minime, corpusul de reguli și legi,după
care se admini strează UE.

Chebici Eujen Politica vamală a UE și relațiile comerciale între RM -UE
32 Reforma siguran ței alimentare va permite RM să -și exporte produsele agricole, în special
produsele de origine animală, siguran ța cărora pentru consumatori este strict controlată în UE.
Produsele care corespund standardelor UE sunt acceptate pe pia ța mondială. Odată ce companiile
moldovene ști vor adopta standarde le UE pentru produse, vor putea exporta produsele pe pie țe
suplimentare.53

53 [On-line]: http://jurnal.md/ro/economic/2017/12/6/uniunea -europeana -cel-mai-important -partener -comercial -al-
republicii -moldova/ , accesat 27.04.18 ora 09:05 .

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
33

Capitolul 3. Studiu de caz S.A. Floarea S oarelui S.C. din Băl ți

3.1 Prezentarea generală a S.A . Floarea Soarelui

Societatea pe Ac țiuni Floarea soarelui a fost fondată pe baza a trei fabrici mici de
producerea a uleiului și o fabrică de producerea a săpunului care au fost construite în anul 1922.
Societatea pe Acțiuni ,,Floarea -Soarelui” reprezintă cea mai mare și unica întreprindere
producătoare de ulei pe teritoriul Republicii Moldova. Specific acesteea este faptul că produce
ulei bine raf inat de o calitate superioară.
Până în anul 1994 ace asta a fost o întreprindere de stat. În anul 1994 administrarea
întreprinderii și statul reprezentat de Ministerul Privatizării au decis formarea Societă ții pe
Acțiuni Floarea Soarelui.
Structura organizatorică este prezentată în Anexa 2.
Capitalul social al întreprinderii este de 14 899 580 miliarde lei care este împăr țit în 744
979 mii de ac țiuni, valoarea nominală a unei ac țiuni la momentul actual este de 20 lei. În prezent
76% din ac țiunile întreprinderii sunt de ținute de compania „W.J.Export -Import”.
Activită țile principale ale SA Floarea Soarelui sunt :
 produc ția;
 cumpărarea ;
 vânzarea de uleiuri vegetale.
Compania este compusă din patru diviziuni principale:
 elevatorul ;
 secția de producere a uleiului ;
 complexul de rafinare ;
 secția de ambalare .
În anul 2017 comparativ cu anul precedent volumul uleiului produs s -a mic șorat cu
5942 tone și a constituit 24167 tone. Motivul acestei reduceri a volumului de producere a fost
prezen ța pe pia ța interna țională a produselor similare plasate de firmele concurente.
În condi țiile dificile de stabilire a rela țiilor comerciale în cadrul întreprinderii s -a păstrat
personalul calificat ca ingineri și tehnicienii care coordonează procesul de producere, pentru a
produce uleiuri de calitate superioară. În anul 2017 în cadrul SA Floarea Soarelui au fost create
324 de locuri de muncă.
S.A. „Floarea S oarelui ” S.C. în afara semin țelor de floarea soarelui este capabilă să
prelucreze a șa cereale ca soia, rapi ța și alte produse oleaginoase, ceea ce permite lărgirea
perspectivelor în scopul măririi capacită ții de producere. Capacitatea sec ția de rafinare permite
obținerea a 30000 tone de ulei rafinat dezodorizat. În cadrul întreprinderii s -au făcut schimbări
ale utilajelor necesare procesului de producere ceea ce permite la momentul a ctual producerea a

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
34 2,5 mil. de sticle de ulei rafinat în fiecare lună. Capacitatea acestei sec ții a crescut considerabil în
urma reutilării, însă nu se poate utiliza întreaga capacitate deoarece întreprinderea nu dispune de
materie primă depozitată care să întrețină în permanentă func ționare această sec ție. Începând cu
toamna acesta întreprinderea v -a dubla cantitatea de materie achizi ționată pentru a produce lunar
4 mil. de sticle de ulei.
Întreprinderea dispune de propria sta ție de elevare și păstrare a m ateriei prime cu o
capacitate de depozitare de 27 mii tone. În afară de aceasta în perioada de colectare a roadei de
către agricultori, societatea dispune de depozite temporare în Flore ști, Cantemir, Bu lboaca și
Unchite ști. Dacă se ne uităm la harta geogra fică putem observă că aceste depozite temporare sunt
amplasate în cele trei zone geografice al țării (Centru, Nord, Sud).
În RM anual sunt crescute în jur la 300 mii tone de semin țe de floarea soarelui, 125 mii
tone de soia și 15 mii tone de rapi ță. Însă în legătură cu exportul materiei prime întreprinderea
achizi ționează anual în jur la 70 mii tone de semin țe de pe pia ța internă ceea ce nu permite
întreținerea procesului de producere, fiind nevoită să importe circa 25 mi tone de materii prime.
 achizi ționarea materiei de la marii producători locali achitând bani sau prin
schimbul pe combustibili, îngră șăminte sau semin țe destinate plantării;
 colectarea semin țelor prin punctele de schimb unde producătorul prime ște în locul
semin țelor ulei și griș.
S. A. „Floarea Soarelui ” S. C. este o întreprindere care folose ște tehnologii moderne și
specializate în domeniul prelucrării semin țelor oleaginoase. Toate opera țiunile tehnologice sunt
mecanizate care nu sunt oprite timp de 3 -4 luni ceea ce oferă un grad înalt d e productivitate.
Zona sitelor de materii prime are o capacitat e de 2000 tone pe zi de semin țe de floarea soarelui,
în această zonă are loc cură țirea, uscarea și plasarea pentru depozitare a 27 tone în elevatorul
mecanizat.
Prelucrarea semin țelor se reali zează cu tehnologia clasică numită „Filare mecanică”
utilizarea acestei tehnologii exclude folosirea substan țelor toxice din clasa hexanilor care sunt
foarte des utiliza ți de alte companii specializate în acest domeniu. Toate etapele procesului
tehnologic sunt controlate de laboratorul întreprinderii, care este atestat și acreditat de Centrul
Național de Acreditare din Republica Moldova prezentat în anexa 3.
Obiectivul cercetării
Obiectivul general propus p entru realizarea cercetării , constă în identificarea și analiza
impactul ui politicilor protec ționiste ale Uniunii Europene asupra activită ții de export a S.C.
Floarea Soarelui S.A. din municipiul Băl ți. Prin stabilirea acestui obiectiv în continuare se
demonstre ază pe baza conceptelor identificate în parte a teoretică a lucrării care este impactul
politicilor protec ționiste ale Uniunii Europene în sfera comer țului asupra S .A. Floarea Soarelui ,
în cazul exportului produse lor de natură oleaginoasă pe pia ța Comunitară.
În scopul realizării obiectivului general ne-am propus următoarele obiective specific e:
 identificarea produselor exportate în UE de S.A. „Floarea Soarelui ”;
 determinarea princ ipalelor clauze contractuale ale contractului de comer ț extern;

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
35  precizarea taxelor vamale aplicate la importul p roduselor oleagi noase provenite
din afara spa țiului comunitar;
 stabilirea cerin țelor fitosanitare impuse de UE pentru categoria de produse
exportate de S.A. „Floarea Soarelui ”;
 identificarea sistemelor de management al calită ții acceptate de UE pentru
categoria de produse alimentare;
 enumerarea cerin țelor de etichetă și ambalaj aprobate de UE impuse produselor
importate;
 analiza volumului exporturilor produselor S.A. Floarea Soarelui în UE anterior și
posterior Acordului de Asociere;
 determinarea valorii exportului în aceea și perioadă;
 identificarea principalelor state partenere membre a UE;
 aprecierea ivestițiilor realizate la nivel de înt reprindere și valoarea acestora.
Ipoteze:
 activitatea societă ții este influen țată negativ de politica protec ționistă tarifară a
UE;
 cerin țele fitosanitare ale UE determină schim bări semnificative în cadrul societă ți;
 standardele de etichetă generează investi ții majore în utilaje ;
 în activitatea de export, sistemele de management al calită ții au o importan ță
majoră .
 semnarea Acordului de Asociere are impact pozit iv asupra activității de export;
 nu există contingente de mărfuri cu scutiri de taxe de import în UE .
Metoda utilizată în scopul realizării cercetării și analizei asupra S.C . Floarea Soarelui
S.A. este interviul direct și analiza datelor .
S-au ales aceste metode de cercetare întrucât oferă posibilitatea de a ob ține date actuale
și reale cu referire la obiectivul propus spre cercetare.
Prima metodă de cercetare calitativă este interviul ce se caracterizează prin posibilitatea
de a adresa întrebări intervieva ților din cadrul S.A. Floarea Soarelui.
Interviul este compus din 5 -6 întrebări care vizează impactul politicilor protec ționiste
atât tarifare cit și celor netarifare.
Eșantionul
Eșantionul persoanelor intervievate a fost constituit din administratorul întreprinderii și
conducătorii principalelor direc ții, speciali ști în domeniul juridic, comercial, standardizare ,
controlul calită ții, contabilitate. Asupra acestor direc ții de activitatea poate fi eviden țiat în mod
viabil impactul politicilor pr otecționiste.
Derularea interviului
Interviul s -a organizat în mod ordinar fiind planificat pentru data de 22.04.2018 și
25.04.2018 (pentru eventualitatea neîncadrării în timp a angaja ților care au stat la baza
eșantio nului prestabilit), ora la care s-au petrecut interviurile a fost identică, 12:00 . S-a stabilit
această oră deoarece conducătorii direc țiilor respective intră la pauza de masă, fiind depu și să

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
36 aloce maxim 8 -10 minute din timpul liber pentru intervievare. Locul unde s -a petrecut interviul a
fost oficiile acestora. Cel mai de durată interviu aproximativ 35 minute sa realizat asupra
administratorului Ostrove țchi Stela deoarece deține cel mai multe informa ții cu referire la
activitatea întreprinderii din momentul înregistrării și până în prezent.

3.2. Rezultatele ob ținute și interpretarea lor

Interviul nr. 1.
Sa petrecut cu a dministratorul Ostrave țchi Stela și juristul Buzinschi Ion reprezentan ți ai
departamentului administrativ și juridic.
Am ob ținut următoarele răspunsuri:
1. În ce constă activitatea S.A. Floarea S oarelui?
Activită țile principale ale S .A. Floarea Soarelui sunt produc ția și vânzarea de uleiuri
vegetale rafinate dezodorizate din floarea soarelui și soia degomat. În procesul tehnologic de
prelucrare a acestor cereale sunt ob ținute următoarele tipuri de produse reziduale: șrot de floarea
soarelui, coajă de floarea soarelui granulată și șrot de soia.
Întreprinderea folose ște cele mai moderne și clasice tehnologii din industria oleiferă,
care sunt acceptate și practicate pe pia ța comunitară.
2. Prin ce modalitate stabili ți rela țiile comerciale între ofertant și cumpărător?
La baza formării și stabilirii rela țiilor de lungă durată stă contractul de comer ț extern, ce
asigură legături comerciale de vânzare -cumpărare de produse și servicii ce se desfă șoară între
diferite state.
3. Care sunt clauzele contractuale în stabilirea rela țiilor de comer ț extern cu
cumpărătorii de pe pia ța UE?
Principalele clauze impuse de legisla ția vamală a UE și a RM sunt: păr țile contractante,
obiectul contractului, calitatea mărfii, pre țul și valoarea totală a contractului, termenul și
condi țiile de livrare.
4. Ce presupune fiecare clauză a acestui contract ?
Obiectul contractului – în această sec țiune a contractului se specifică tipul opera țiunii,
condi ții de livrare, definirea completă a produsului.
Calitatea mărfii – se indică caracteristicile de calitate a mărfii, documentele respective și
modalitatea de identificare a calită ții. În comer țul interna țional cele mai dese modalită ți de
identificare a calită ții mărfii sunt: după standard. după etalon, după descri ere, după satisfacerea
nivelului mediu de calitate din țara vânzătorului.
Prețul și valoarea totală a contractului – în cadrul acestei sec țiuni se identifică valuta în
care se face transferul fie ce din țara cumpărătorului fie din cea a vânzătorului și valoarea totală a
contractului .
Termenul și condi țiile de livrare – în această sec țiune sunt prezentate date calendaristice
cu referire durata în care produsul trebuie să ajungă la cumpărător la locul stabilit în contract.
Termenul de livrare se poate identifica prin: o dată exactă s -au la un anumit interval
calendaristic. Condi țiile de livrare specificate în contract se referă la opera țiuni de logistică.

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
37 5. În cadrul contractului care este modalitate de plată la finalizarea opera țiunii?
În practica intern ațională există 4 modalită ți de executare a plă ții : incaso, acreditivul,
transfer bancar și cont bancar deschis.
6. Ce modalitate de achitare practica ți ca urmare a încheierii unei tranzac ții de
export?
De cele mai multe ori se practică tranzac ția bancară deoarece se caracterizează prin
simplitate, cost redus și operativitate sporită, însă pe parcursul ultimilor 2 -3 ani un număr din ce
în ce mai mare din cumpărători preferă pentru efectuarea plă ților acreditivul, deoarece această
modalitatea de p lată externalizează procesul de achitare a cumpărătorului în afara întreprinderii
și anume acest angajamentul cade pe banca comercială la care este deservit importatorul, este
sistemul cel mai sigur în cadrul comer țului interna țional. Modalitate respectivă de plată forte des
este folosită de entită țile economice mici care nu au angajat propriul jurist reducând astfel
cheltuielile administrative.
Interviul nr 2
Sa realizat cu dn. Cobîlcea Vladimir care este șef a departamentului rela ții comerciale.
Rezultatele obținute la interviu sunt:
1. Care sunt produsele exportate pe pia ța UE?
Produsele fabricate în cadrul S .A. „Floarea S oarelui ” și expo rtate pe pia ța comunitară
sunt: ulei de floarea soarelui rafinat de marcă „Răsărit ” și „Floris ”, ulei de soia „Floris ”, pentru
utilizarea ulterioară în scopuri alimentare și ca parte componentă în producerea altor produse
finite. Un alt produs exportat este gri șul care se folose ște în sectorul zootehnic servind drept
hrană. Pe parcursul anilor 2014 -2017 S.A. „Floarea S oarelu i” a început să exporte coajă
granulată în statele comunitare în scopul fabricării peletelor în România, Ungaria, Slovacia.
Datorită raportului foarte mare între volum și greutate, transportul spre destina ție se face pe cale
feroviară care s e consideră în cadrul comer țului interna țional fiind ce mai ieftină modalitate de
transport. Alegerea acestei modalită ți de transport este motivă de prezen ța liniilor de cai ferate pe
teritoriul întreprinderii.
2. În ce an pentru dată S.A. Floarea soarelui și-a început activitatea de export a
produselor pe pia ța Comunitară?
Primul contract comercial care implica exportul pe pia ța UE a fost semnat în anul 1995.
Uleiul de floarea soarelui rafinat a ajuns pe pia ța Italiei . Ulterior mărfurile produse de
întreprin dere s -au exportat pe pia ța din Germaniea, Anglia, Polonia.
3. Ce factori politico -economici au servit drept imbold pentru practicarea exporturilor
pe pia ța UE?
După cum se știe Republica Moldova a fost parte a URSS până în anul 1991, practicând
un comer ț foarte administrat în rare cazuri se admitea exportul produselor alimentare deoarece
uniunea sovietică avea o popula ție de aproximativ 300 milioane pentru care uleiul era un produs
strategic important. Odată cu destrămare URSS și redobândirea independen ței RM a pierdut
practic toate rela țiile comerciale interna ționale care erau asigurate de statutul de stat membru.
Acest motiv a determinat orientarea spre o pia ță cu un poten țial de consum înal t cum este cea a

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
38 UE. C a urmare a fost semnat Acordul de Partener iat și Cooperare Economică, ce a oferit pentru
prima dată posibilitatea dea exporta produsele pe pia ța Comunită ții.
4. Ce taxă vamală se aplică la exportul mărfuri produse și care este valoarea acestora
pentru fiecare categorie de produs?
Conform Codului Vamal al Uniunii Europene toate produsele exportate de SA Floarea
Soarelui cad sub inciden ța taxelor specifice care se apl ică strict produselor agricole. Pentru
uleiului de floarea soarelui se aplică taxa de 6,40% din valoarea apreciată în vamă, pentru ule iul
de soia această taxă este de 9,50%, gri șului se aplică o taxă 3%. În ceea ce prive ște taxa aplicată
pentru granule de coajă de floarea soarelui acesta diferă de celelalte întrucât se aplică în func ție
de cantitate fiind 23€/1t .
5. Care este modalitatea prin care se află valoarea taxei vamale aplicabilă produselor
industriei oleifere provenite din RM?
În scopul informării preventive referitoarea la nivelul taxelor practicate în UE pentru
produsele oleaginoase în cadrul întreprinderii se consultă baza de d ate TARIC a UE în care se
regăsesc toate taxele vamale cărora sunt supuse produsele importa te în această bază este integrat
și Nomenclatorul Combinat al Mărfurilor. În unele cazuri se solicită servicii auxiliare prestate de
brokerul vamal.
6. Cum este calificat impactul taxelor vamale aplicate de UE exportului de produse
oleaginoase ?
Pentru S.A. „Floarea Soarelui ” taxele vamale care sunt impuse de UE produselor
exportate au un impact negativ deoarece achitând aceste taxe la importul pe teritoriul UE a
produselor oleaginoase întreprinderea trebuie să introducă cheltuielile suplimentare în costul
mărfii , acest fapt determină creșterea pre țului pe pia ța Comunitară astfel consumatorii finali
renun ță la produsele originare din Moldova .
Interviu nr. 3
Interviul a fost realizat cu doamna Istrati Mihaela, acesta deținând funcția de director al
laboratorului.
La întrebările puse am ob ținut următoarele răspunsuri:
1. În ce constă activitatea de bază a laboratorului fitosanitar ?
Laboratorul fitosanitar este res ponsabil de efectuare a controlului asupra procesului de
producere, depozitarea, transportarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar, asigurând astfel
monitorizarea tuturor etapelor parcurse de materia primă până la produsului finit. Pe lângă cele
menționate în sarcina noastră intră asigurarea respectării bazelor juridice și a politicilor
fitosanitare de stat și interna ționale.
2. Cum se realizează co ntrolul fitosanitar în cadrul S.A. „Floarea S oarelui ”?
Controlul fitosanitar în cadrul laboratorului se re alizează prin efectuarea analizelor
microscopice si macroscopice de laborator la floarea soarelui și produselor ob ținute din aceasta
în vederea determinării substan țelor și organismelor dăunătoare și întreprinderea ac țiunilor
fitosanitare necesare conform măsurilor comune aplicabile în cadrul statelor membre a
Organiza ției Mondiale a Comer țului.

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
39 3. Ce măsuri se întreprind în cazul depistării cazurilor de încălcare a standardelor
fitosanitare?
În cazul când produsele supuse controlului fitosanitar nu corespund cerin țelor
obligatorii, laboratorul emite ordin prin care se retrage de pe linia de producere s -au din depozite
produsele necorespunzătoare. În continuare se lansează anchetă internă prin care se stabile ște ca
obiectiv „ identificarea motivului din care produsul nu corespunde normelor sanitare”, se supune
verifică ri materia primă, condi țiile de depozitare, procesul de elevare și linia de producere a
uleiului în scopul întreprinderii măsurilor suplimentare pentru înlăturarea neregularită ților.
4. Ce act se emite ca confirmare a respectării cerin țelor fitosanitare permi țând astfel
exportul produselor?
Pentru a permite efectuarea opera țiunilor de export cu produse oleaginoase laboratorul
emite Certificatul sanit ar conform căruia produsele respective satisfac cerin țele fitosanitare
impuse de UE.
5. Ce con ține certificatul sanitar?
Prin acest certificat se admite consumul produselor oleaginoase de cadrul uman.
Prezen ța acestui certificat a devenit obligatoriu pentru exporturile în UE din anul 1999.
Certificatul respectiv con ține informa ții cu referire la cantită țile de pesticide, nitra ți și nitri ți
prezente în produsele supuse exportului.
6. Care este impactul masurilor fitosanita re ale UE?
Datorită acestor cerin țe impuse de UE pentru produsele noastre a fost creat laboratorului
în cadrul întreprinderii. Prezen ța laboratorului în teritoriu oferă mai multe oportunită ți precum:
 permite verificarea materiei prime achizi ționate de la producătorii na ționali în
scopul identificării pre alabile a calită ții produselor;
 evitarea expedierii cantită ților de produse care nu satisfac cerin țele fitosanitare
impuse de UE ar crea costuri suplimentare pentru reîntoa rcerea lotului
necorespunzător;
 evitare fabrică rii cantită ților mari de uleiuri necorespunzătoare pe linia de
produc ție.
Un alt impact al acestor cerin țe a condus la reutilarea par țială a liniilor de producere cu
utilaje moderne care au diminuat practic par țial riscul de contaminare a u leiurilor cu metale grele
precum Kaliu, Fosfor, Fier și Plumb. Datorită acestor cerin țe în cadrul laboratorului au fost
achizi ționate utilaje de verificare moderne ceea ce permite fabricarea produselo r de calitate cu
capacitate puternică de concuren ță în raport cu cele fabricate pe teritoriul UE.
Interviu 4
1. Care este scopul de bază al etichetei?
Prin aplicarea etichetei pe produsele societă ții se are ca scop reducerea incertitudinii
consumatorilor finali
2. Care sunt cerin țele de con ținut a etichetei produsului impuse de UE?
Eticheta aplicată produselor con ține informa ții cu privire la marcă, termenul de
valabilitate, condi țiile de păstrare în scopul men ținerii calită ții garantate de producător, țara de

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
40 origine a produsului, data de fabricare conform s tandardelor (dată, lună, an), adresa juridică a
producătorului cu toate datele de contact, masa netă a produsului, compozi ția produsului,
declara ția nutri țională , sistem de standardizare a calită ții, traducerea etichetei în limba de stat a
importatorului,
3. Care sunt cerin țele de ambalaj ale UE pentru produsele oleaginoase?
În cazul exportului produselor în UE ambalajul este obligatoriu să fie transparent pentru
a permite consumatorului să aprecieze produsul vizual, volumul ambalajului să nu depă șească
5kg. O altă cerin ță forte importantă constă în folosirea plasticului alimentar din categoria PET
(polietelen tereftalat) la fabricarea ambalajului deoarece este considerat drept unul din cele mai
sigure tipuri de plastic prin folosirea acestuia se reduce riscul de contaminare cu substan țe
dăunătoare a produselor ambalate.
4. Ce sistem de management al calită ții se impune de UE pentru produsele
oleaginoase?
Pentru a exporta produsele pe pia ța comunitară ele trebuie să satisfacă cerin țelor impuse
de sis temul ISO 22000:2005 . Certificatul este prezentat în anexa 4.
5. Cum au influen țat asupra întreprinderii cerin țele de etichetă, ambalaj și calitate?
Impunerea acestor cerin țe de UE pentru produsele destinate exporturilor au produs
schimbări majore în cadrul întreprinderii. Pentru a satisface cerin țele de etichetă si ambalaj al UE
au fost achizi ționate utilaje autonome care au permis reducerea cheltuielilor cu personalul însă
modificarea acestor echipamente a provocat inv estiții în sumă de aproximativ 800 mii €. Pentru a
satisface cerin țele de ambalaj impuse de UE pentru produsele oleaginoase întreprinderea are
semnat un contract de achizi ționare a ambalajelor cu compania română Terra Plast Trade
deoarece compania respectivă în procesul de producere a ambalajel or respectă cerin țele impuse
de UE referitoare la gradul admisibil de substan țe nocive prezente în tipurile de ambalaj. În
scopul implementării sistem elor de management al calită ții întreprinderea a parcurs mai multe
etape precum: directorul general și-a luat angajamentul de a implementa sistemul ISO, a fost
stabilită o echipă de implementarea în care s -au inclus reprezentan ții func țiilor de (marketing,
planificare, produc ție), se aduc la cuno ștință principalele obiective ale sistemului de
management, are loc instruirea personalului, s -a elaborat planul de implementare a sistemului, se
verifică conformitatea documenta ției, se petrece auditul intern și în final se petrece certificarea la
organele competente de certificare.
Cea de a doua metod ologie de cercet are pentru care s -a optat în scopul verificării
ipotezei este analiza datelor statistice ale S.A. „Floarea Soarelui ” cu referire activitatea societă ții
anterior Acordului de Asociere și post erior . Această metodologie oferă posibilitatea de analiză a
datelor cantitative și permite începând cu cercetarea incipientă observarea anumitor rela ții
cauzale, regularită ți între date.
Ca instrument în cadrul metodologiei alese vom utiliza compara ția datelor cu scopul
identificării impactului Acordului de Asociere asupra politicilor protec ționiste de natură tarifară
și în ce măsură cesta a influen țat activitatea de export a societă ții.

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
41 Conform prevederilor Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea
Europeană s-au redus taxele vamale la unele c ategorii de produse. Un alt rezultat important care
a fost atins prin acest acord a fost crearea contingentelor cantitative anuale care au fost scutite de
toate taxele vamale la importul pe pia ța comunitară a produselor agricole originare din Republica
Moldova.
În continuarea vom analizat datele oferite de S.A. Floarea Soarelui .
În urma colectării și sistematizării datelor privind volumul exporturilor în Uniunea
Europeană pentru anii 2014 – 2017 am sintetizat principalele produse și cantitatea acestora
supuse exportului pe pia ța comunitară prezentate în Figura 3.1 conform datelor prezentate în
Anexa 5.

Figur a 3.1: Volumul exporturilor în UE, pentru perioada 2014 -2017
Din analiza prezentării grafice a datelor observăm o cre ștere geometrică a exporturilor
pentru perioada 2014 – 2016, cresterea respectivă se datorează perioadei în care s -au derulat
negocierile pentru semnar ea Acordului de Asociere. Începâ nd cu toamna anului 2016, odată cu
intrarea în vigoare a ACS observăm o creștere bruscă a volumului exporturilor pentru toate
produsele , după care o scădere bruscă în anul următor . Necătâ nd la semnarea acordului de
asociere care în mod logic ar fi trebuit să determine o cre ștere continuă în anul 2017 în realitate
constatăm vic eversa . Cauza care a determinat diminuarea bruscă a volumului exportului a fost
insuficien ța materiei prime pe pia ța națională din cauza condi țiilor climaterice navaforabile care
au determinat mic șorarea volumului materiei prime oleaginoase. Pentru toate p erioadele supuse
anlizei cea mai mare pondere a cantită ții la export o de ține șrotul de floarea soarelui fiind urmat
la o diferen ță mică de uleiul rafinat de floarea soarelui. Coaja granulată și uleiul din soie rafinat
dețin cea mai mică pondere la export și rămân constante pentru fiecare perioadă de export
analizată , deoare tehnolgia produselor respective a fost implimentată la nivelul societă ții 050000001000000015000000200000002500000030000000
2014 2015 2016 2017Ulei rafinat floarea soarelui, L Ulei rafinat soie, L Șrot floarea soarelui, kg Coajă granulată, kg

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
42 comerciale în anul 2012 . Având în vedere legătura tehnologică între uleiul de floarea soarelui și
șrotul de flo area soarelui aceste două pozi ții sunt interdependente și demonstrează o stabilitate de
propor ție la export ceea ce necesită o abordare specifică la momentul negocierii actelor de
comer ț la capitolul export în UE ținând cont de faptul că floarea soarelui constituie produs
agricol strategic și raportat la volumul exportului, volumul de consum intern este mult mai mic.
Ca rezultat diferen țierea acestor două produse pot afecta producătorii autohtoni în sfera
alimenta ției care folosesc uleiul și celor care sunt preocupa ți în sectorul zootehnic.
În continuare am analizat datele privind valoarea totală a exporturilor de produse
oleaginoase pe pia ța comunitară de către S.A. „Floarea Soarelui ” care sunt prezentate în Figura
3.2 conform datelor prezentate în anexa 6. Datele respectiv reflectă datele prezentate în
rapoartele anuale ale societă ții comerciale pentru anii corespunzători.

Figura 3.2: Valoarea exporturilor în UE, anii 2014 -2017
Interpretând datele din această histogramă observăm foarte clar dinamica pozitivă a
valorii produselor exportate pe pia ța Uniunii Europene.
În anul 2014 cota valorică a exporturilor de produse oleaginoase a constituit 4,8 mil $
însă odată cu implementarea acordului observăm o cre ștere în anul 2015 în raport cu anul
precedent de circa 40% a valorii produselor exportate. Pentru anul 2016 s -a înregistrat un record
al exportuui din partea societă ții comerciale privind valoarea produselor exportate în UE , acesta
atingâ nd cifra de 25,3 mil $. După cum obsevăm în diagrama respectivă valoarea exporturilor în
UE în anul 2017 s -a redus considerabil .
Din contextul analizat până în prezent am presupus că acest declin a fost cauzat de
careva o politică protec ționistă însă nu este adevărat deoarece declinul respectiv a fost provocat
de interven ția Guvernului Republicii Moldova prin instrumentul protec ționist preluat de la UE și
anume reglementarea privind exportul, această măsură a fost luată deoarece în anul 2017 s-a
interzis importul uleiului de palmier, interven ția respectivă a avut drept scop prevenirea
distorsiunii pe pia ța internă și asigurarea necesarului de consum a acesteia. $4 800 000 $6 200 000 $25 300 000
$3 500 000
2014 2015 2016 2017$0$5 000 000$10 000 000$15 000 000$20 000 000$25 000 000$30 000 000
Anii Valoarea în dolari

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
43 Totodată valoarea exportului pentru anul 2016 este reflectată în sistemul informa țional
integrat vamal ASYCUDA World ( AutomatedSYstem for CUstoms Data ) care fiind rezultatul
implementării s trategi ei de dezvoltare a Sistemului Informa țional Integrat Vamal în Republica
Moldova pentru anii 2012 -2016, a simplificat procedura de determinare a valorii în vamă a
mărufurilor și în rezultat opera țiunile de export s -au bucurat de o procedură vamală îmbunătă țită.
Acest fapt a permis o procesare mai rapidă a opera țiunilor de export și un management
și control valoric.
Destina ția exporturilor S. A. Flarea Soarelui este orientată spre o serie de parteneri
strategici din: Asia, Europa, Africa, Amerca de Sud. În baza analizei datelor privind principalii
parteneri strategi ci am selectat principalele state partenere din cadrul UE prezentate în Figura
3.3 conform datelor prezentate în Anexa 7.

Figur a 3.3: Valoarea exportului în principalele state partenere din UE pe anii 2014 -2017
După cum observăm, S. A. Floarea Soarelui de ține rela ții cu circa 9 parteneri strategici
din UE. Analiza diagramei ne oferă posibilitatea să afirmăm cu siguran ță că întîietatea printre
acești parteneri , pe toată perioada analizată o de ține România, Polonia, Germania. Pozi ționarea
geografică a Republicii Moldova în raport cu aceaste state este strategic și reciproc convinabilă
atât pe criteriu distan ță cât și infrastructură.
Valorea scăzută e exportului în restul țărilor membre UE nu constituie lipsa posiblită ții
de export pe pia ța internă ci prezen ța produselor substituibile precum uleiul de măsline ș.a. și
cultura consumatorului final. În prezent adminsitra ția S.A. Floarea Soarelui elaborează măsuri de
extindere pe pia ța țărilor respective prin operarea de modificări tehno logice și măsuri de
promovare activă. Plauzibile sunt legăturile comerciale cu partenerii din Republica România care
se bucură de o stabilitate și o istor ie bogată în afaceri. $ 0$2000 000$4000 000$6000 000$8000 000$10000 000$12000 000
2014 2015 2016 2017România
Italia
Germania
Bulgaria
Marea Britanie
Polonia
Franța
Grecia
Austria

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
44 Indicele dominant al valorii exportului pe pia ța românească se explică lipsa ba rierelor
lingvistice la etapa de negocieri și dialog comercial, cât și lispa necesită ții de traducere a
etichetelor și a documentelor de înso țire a mărfii pe întreg circuitul economic.
Bineân țeles, orice opera țiune de import -export nu poate exista în condi țiile în care
agentul economic ezită investi țiile necesare perfec ționări și îmbunătă țirii activită ții acestuia:
retehnolgizarea, instruirea, promovarea etc. Aceste date au fost sunt prezentate în Figura 3. 4
conform datelor analizate în Anexa 8.

Figur a 3.4: Valoarea investițiilor în modernizare și retehnologizare a producției în funcție de valoarea
exporturilor, pentru anii 2014 -2017
Societatea comercială S.A. Floarea Soarelui reprezintă o întreprindere cu capital mixt:
stat și privat și se bucură de o istorie cu rudimente arhaice care cuprind perioada 1922 -2018.
Infrastructura proiectată inițial în altă conjunctură politco -economică necesită o reconfigurare de
ansamblu nu numai pentru a corespunde condițiilor noi de piață dar și pentru a scăpa de povara
rămă șiților istorice, inclusiv sovietice. Bineânțelesc în prezent problematica investițiilor are
caracter pronunțat și necesar.
În contextu l tendinței pozitive a valorii exportu rilor la nivelul societă ții, în ultimii ani s-
a decis investirea anuală în procesul de modernizare și retehnologizare a procesului de produc ție
în proporție raportată la valoarea exporturilor . În anul 2014 volumul investi țiilor a atins cifra 480
mii $, ace astă sumă a fost investită în modernizarea laboratorului fito-sanitar al întreprinderii și
acreditarea internațională a acestuia în scopul diminuării cheltuielilor pentru serviciile de
verificare a produselor , care până la acel moment se petreceau de labo ratoarele independente din
RM în bază contractuală cu S.A. Floarea Soarelui , impusă obligațional la suportul cheltuielilor
anuale în jur de 2 mil. lei fără taxa pe valoarea adăugată .
În urma cre șterii valorii exporturilor la cifr a de 6,2 mil. $ în 2015 , la nivel administrativ
s-a hotărâ t alocarea sumei de circa 1 mil $ în scopul reutilării par țiale cu utilaje moderne a sec ției
de etichetare și ambalare a produselor. Totodată au fost achiziționate prese moderne, sisteme de
$0$5 000 000$10 000 000$15 000 000$20 000 000$25 000 000$30 000 000
2014 2015 2016 2017
Valoarea exporturilor
Valoarea investițiilor

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
45 filtrare și rafinare cu randamen t înalt de producere. A fost mărit staful sectorului financiar de la 1
la 5 persoane, create secții moderne în procesul de producere cu respectarea strictă a regulilor de
igienă și securitate.
Ca rezultat, se o bserv ă tendin ța pozitivă a valorii exporturil or pe pia ța comunitară . S.A.
Floarea Soarelui a valorificat investițiile practic pe dimensiunea majorității departamentel or,
investițiile constituind circa 3 mil. $. C ele mai mari sume au fost alocate în scopul promovării
produselor întreprinderii pe pia ța comunitară.
Rezultatele campaniei de promovare a u fost cu succes, deoarece în urma acesteia
societatea comercială a semnat 23 de contracte comerciale , cu valoare mai mare de 1 mil. $, cu
comercianți care î și desfă șoară activitate a pe pia ța comunitară. D atorită acestor contracte după
cum observăm în diagramă valoarea exporturilor S.A. Floarea Soarelui a reu șit să atingă cifra de
25 mil. $ . În anul 2017 principalele investi ții s-au făcut în achizi ționarea materiei prime de la
producătorii autohtoni în sco pul îndeplinirii cerin țelor contractuale cu partenerii din UE, însă din
cauza interven ției guvernului în sectorul de produse oleaginoase, societatea a suportat o perioadă
de stagnare determinată de forța moajoră impousă de autoritățile statului. Pe acest m otiv
obliga țiile contractuale au fost suspendate. Totu și, în urma negocierilor s-a reușit solu ționarea
situa ției de criză prin exportul produselor oleaginoase partenerilor cu necesități urgente , iar
ceilal ți au acceptat furnizarea cantită ților specificate în contracte pentru primul trimestru a anului
2018.
Necătâ nd, la investițiile efectuate, constatăm totu și o disproporție considerabilă legată
de nerespectarea principiului proporționalității între valoarea exporturilor și valoarea investițiilor
pentru anul 2016. Această disproporție a fost determinată de achitarea restanței dividendelor
acționarilor societății comerciale pentru anii precedenți.
Un alt aspect al specificului exportului în UE din partea S.A. Floarea Soarelui îl
constituie Acordul de Asociere la capitolul contingentelor scutite de măsuri tarifare. Chiar dacă
în ipoteză am presupus inexistența contingente lor de produse oleaginoase cu scutiri , totuși am
constatat contingente de produse exportate de S.A. Floarea Soarelui în codiții favorizante pentru
producător Aceste date au fost sunt prezentate în Figura 3. 5 conform datelor analizate în
anexa 9.

Chebici Eujen Studiu de caz S.A. Floarea Soarelui S.C. din Bălți
46
Figur a 3.5: Cantitatea contingentelor scutite de taxele de import în UE
În urma analizei desfă șurate, observăm că pentru toate 4 produse supuse exportului pe
piața comunitară sunt stabilite contingente cantitative scutite de taxe de import. Asftel constatăm
că pentru anul 2014 valoarea scutirii a consituit – 10%, pentru anul 2015 valoarea scutirii a
constituit – 14%, pentru anul 2016 valoarea scutirii – 55% și pentru 2017 valoarea scutirii – 55%.
Mizând pe comparația datelor prin trimitere la Figura 3.1 indentificăm valoarea
cantităților scutite taxele de import . În total pentru 4 ani supu și analizei cantitatea scutită de ulei
rafinat de floarea soarelui constituie – 13 105 115 litri, cantitatea uleiului de soie scutită – 3 671
196 litri, cantitatea șrotului de floarea soarelui scutită – 16 517 138 kg și cantitatea coji granulate
scutite – 2 517 223 kg.
Date relevante care nu au fost surprinse în ipotezele inițiale:
În urma dialogului cu Administratorul Societății comercial e „Floarea Soarelui” S.A., am
aflat că în anul 2013 întreprinderea a beneficiat de un credit în condiții avantajoase în valoare de
17 mln. lei. 90% din suma respectivă a fost investită în modernizarea liniilor de producere. În
cadrul programului de subvenționare din partea statului societatea comercială a fost scutită de
achitarea a 22% din creditul respectiv.
Aplicarea taxelor de export de pe teritoriul Republicii Moldova se practică foarte rar,
doar în condițiile care se pot răsfrânge negativ asupra ramuri economice și asupra consumatorilor
finali.
0200000040000006000000800000010000000120000001400000016000000
2014 2015 2016 2017Cantitatea (în L, Kg)
Ulei rafinat floarea soarelui, L
Ulei rafinat soie, L
Șrot floarea soarelui, kg
Coajă granulată, kg

Chebici Eujen Concluzii și propuneri
47

Concluzii și propuneri

Potrivit conceptului de dezvoltare durabilă a societă ții, comer țul are o importan ță
strategică pentru dezvoltarea echilibrată și viabilă a sistemelor economice și sociale din orice
țară.
De-a lungul timpului activitatea de comer ț s-a manifestat prin activitate de întreprinzător
inițiată în baza raporturilor stabilite în domeni ul comercializării mărfurilor produse, prelucrate
sau procurate, precum și în domeniul executării diverselor lucră ri și prestării serviciilor, avâ nd ca
scop satisfacerea intereselor economice private și asigurarea unei surse de venit. Într-o asemenea
accep țiune, comer țul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale economiei moderne,
devenind elementul principal al economiei de pia ță, indiferent de forma acesteia.
Pentru o bună organizare și desfă șurare a activită ții de comer ț autorită țile statelor au
adoptat politica comercială care asigură controlul asupra circuitului de mărfuri în cadrul pie ței
interne. Politica comercială determină modul de conexare a economiei na ționale la economia
mondială. Prin intermediul acestei politici, statul urmăre ște să promoveze exportul de produse
naționale, să faciliteze completarea necesarului economiei na ționale cu bunuri și servicii pe calea
importului, să sprijine cooperarea economică interna țională, să protejeze economia na țională în
fața concuren ței străine prec um și să orienteze și să controleze importul si exportul de capital.
Ca modalitate de realizare a func ției de control, politica comercială aplică un set de
instrumente protec ționiste în sfera comer țului.
Protec ționismul este o politică economică ce promovează restric ția comer țului între țări,
prin metode cum ar fi tarife vamale ale mărfurilor importate, cote de import și alte reglementări
guvernamentale concepute pentru a permite asigurarea și promovarea unei concuren țe loiale între
importuri și prod usele autohtone . Potrivit sus ținătorilor, politicile protec ționiste protejează
întreprinderile și muncitorii dintr -o țară prin restric ționarea și reglementarea comer țului cu țările
străine. Cele mai răspândite politici protec ționiste sunt implementate prin contingente de import,
bariere administrative, tarife de import și export, subven ții directe și de export, legisla ție
antidumping, sisteme interna ționale de brevete de inven ție, manipularea ratei de schimb valutar
și multe altele.
Reglementarea activită ții de comer ț atât la nivel na țional cât și interna țional s -a dezvoltat
pe fundamentul luptei permanente între abordările protec ționiste și de liber schimb în
reglementarea activită ții economice externe. Abordarea protec ționistă are ca scop crearea
condi țiilor mai favorabile pentru dezvoltarea produc ției interne și pieței interne. Principalele sale
obiective sunt atinse prin stabilirea unui nivel ridicat de taxe vamale pentru bunurile importate,
în timp ce abordările de liber schimb implică un nivel minim de taxe vamale și își propun să
încurajeze importul de mărfuri str ăine pe pia ța internă.

Chebici Eujen Concluzii și propuneri
48 În timp ce par a exista argumente convingătoare în favoarea strânsei rela ții între
fenomenul amplificării protec ționismului comercial și cel al slăbirii ritmului de cre ștere a
comer țului interna țional, de tipul cauză -efect, rezultate le cercetărilor în domeniu sunt încă
departe de a fi concludente pentru a putea trage concluzii definitive privind impactul
protec ționismului contemporan asupra dinamicii recente a comer țului. Și, nu în ultimul rând,
trebuie avut în vedere că investiga ția impactului protec ționismului asupra comer țului întâmpină
mari dificultă ți, din cauza predominan ței în cadrul instrumentelor curente de protec ție a
măsurilor din registrul protec ției netarifare, care sunt îndeob ște ambigue, netransparente și greu
de identif icat; în plus, aceste măsuri nu sunt captate de indicatorii standard de protec ție și sunt
dificil de comensurat.
Dar, în perspectiva în care protec ționismul comercial î și va continua cursul ascendent
actual, iar negocierile multilaterale sub controlul Organiza ției Mondiale a Comer țului vor bate
pasul pe loc, în timp ce marile puteri comerciale vor fi preocupate doar de redefinirea regulilor
comerciale globale prin intermediul mega -acordurilor comerciale, viitorul comer țului mondial nu
pare a fi deloc în curajator. Un scenariu pe cât de pesimist, dar pe atât de plauzibil, ar fi acela al
reîntoarcerii la realită țile comerciale de mult apuse, aferente secolelor trecute, în care locul
colaborării na țiunilor în materie de comer ț este preluat de considerente me rcantiliste, iar regulile
jocului pe arena comercială globală sunt determinate de interesele celor mai mari puteri
comerciale.
În ceea ce prive ște partea practică a tezei de licen ță, am optat pentru analiza impactului
politicilor protec ționiste asupra acti vității de comer ț a S.A. „Floarea Soarelui” ce reprezintă o
întreprindere cu activitate de producere a mărfurilor oleaginoase din Republica Moldova. În
activitatea sa, societatea pe ac țiuni pune accent în mod prioritar pe respectarea politicilor
protec ționiste impuse de Uniunea Europeană asupra activită ții de comer ț, cea tehnică și de cadre.
Prima politică este îndreptată spre studierea, identificarea și realizarea cerin țelor
consumatorilor în procesele de producere și comercializare a produc ției oleaginoas e și a
modalită ților eficiente de comercializare a acestor pe pia ța internă și externă, în special pe cea
comunitară.
Politica tehnică se referă la identificarea proceselor necesare pentru perfec ționarea
permanentă a activită ților tehnologice de la achizi ționarea materiei prime până la livrarea
produc ției finite, succesiunea, interac țiunea și controlul folosirii lor, eviden ța resurselor și
informa țiilor necesare pentru implementarea acestora.
Politica de cadre este îndreptată spre completarea structurii sub diviziunilor întreprinderii
cu cadre calificate, competente și profesional pregătite, ce contribuie la îndeplinirea cerin țelor
necesare.
În ceea ce prive ște ajustarea nivelului calită ții mărfurilor cu standardele de calitate ale
Uniunii Europene, constitui e un factor esen țial în activitatea S:A. „Floarea Soarelui” având în
vedere că politica în domeniul calită ții este un proces îndelungat și concret.
Aplicarea politicilor protec ționiste la nivel de întreprindere este efectuată prin
intermediul unor procese – cheie printre care putem enumera:

Chebici Eujen Concluzii și propuneri
49 1. Procesul de fabricarea a produsului ;
2. Procesul de îmbunătă țire continuă ;
3. Procesul determinării și realizării obiectivelor în domeniul calită ții.
Pentru realizarea acestor procese la întreprindere se elaborează atât planuri de activitate
de scurtă durată cât și de perspectivă, a căror realizare și rezultate ob ținute se urmăre ște prin
organizarea regulată a ședințelor aparatului de management, analiz a anuală a sistemului de
management al calită ții (ISO:22000).
În urma aplicării politicilor protec ționiste asupra activită ții SA. „Floarea Soarelui” s -a
dezvoltat activitatea de producere prin crearea laboratorului fito -sanitar și altor sec ții cu scopul
producerii de mărfuri calitative, corespunzătoare standardelor na ționale și interna ționale.
Pentru implementare metodelor noi de control al calită ții laboratorul fito -sanitar
funcționează în baza propriului sistem de management al calită ții, fiind dotat în ultimii 3 ani cu
utilaj performant, valoarea cheltuielilor constituind cca 4 mln. lei.
Totodată s -au stabilit noi rela ții de colaborare cu statele membre ale Uniunii Europene în
domeniul importului și exportului, oferind posibilitate men ținerii și întării poziție ca societate pe
acțiuni cu activitate comercială atât pe pia ța internă cât și cea externă. Crearea unei platforme
relaționale pe termen lung cu clien ții de pe paia ța Uniunii Europene a determinat promovarea
imaginii societă ții. În conformitate cu măsurile prevăzute de planul de activitate al societă ții
aceasta a reu șit ca urmare a aplicării politicilor protec ționiste, lărgirea pie ței de desfacere a
produselor oleaginoase, atragerea de noi clien ți și încheiere de noi contracte de livrare cu
companii atât de pe pia ța UE cât și din afara acesteia.
Totu și, ca urmare a aplicării politicilor protec ționiste impuse de Uniunea Europeană
asupra activită ții de comer ț a S.A. „Floarea Soarelui” atestăm și unele aspecte cu impact negativ.
Am constatat o competiti vitate redusă a exporturilor determinată de o serie de factori de
mediu, economici, sociali, politici printre care putem enumera: mediul general de afaceri
descurajator; presiunea înaltă a politicii fiscale și vamale; birocra ția și corup ția; sistemul
finan ciar subdezvoltat; infrastructura calită ții și transporturilor redusă; sistem educa țional și
științific slab dezvoltat etc.
Pentru excluderea factorilor men ționați mai sus politica comercială a S.A. „Floarea
Soarelui” trebuie să fie orientată preponderent spre atingerea următoarelor obiective:
1. Cre șterea competitivită ții prin lărgirea accesului la materie primă competitivă ca pre ț și
calitate și tehnologii avansate;
2. Stimularea exportului prin diverse măsuri de promovare și stimulare a acestora.
3. Sporirea eficien ței aplicării taxelor vamale;
4. Intensificarea rela țiilor comerciale cu parteneri economici comunitare care ar putea
servi drept sursă de tehnologii noi.
Astfel, în baza rezultatelor prezentului studiu de cercetare științifică sunt formula te
următoarele concluzii generale:

Chebici Eujen Concluzii și propuneri
50  instrumentele protec ționiste ale UE constituie cel mai eficient mijloc de reglementare
a activită ții economice ale agen ților economici, din afara spa țiului comunitar, antrena ți în
relațiile de import -export;
 atât instrume ntele tarifare cât netarifare asigură diversitatea măsurilor de influen ță
statală asupra sferei financiar -economice a societă ții și joacă un rol exclusiv pentru economia
comunitară;
 politicile protec ționiste sunt utilizate în ramurile economiei în care com paniile
străine exercită influen ță asupra condi țiilor de func ționare a pie ții în raport cu companiile
autohtone în faza dezvoltării. Protec ționismul, în aceste cazuri, trebuie să fie moderat, selectiv,
limitat în timp și descrescător pe măsura dezvoltării capacită ții de concuren ță a întreprinderilor
comunitare versus extracomunitare, având la bază un sistem armonizat și compatibil a datelor
comunitare și interna ționale asupra comer țului.
În scopul diminuării efectelor politicilor protec ționiste asupra activită ții de comer ț la
nivel de întreprindere și asupra economiei na ționale, venim cu următoarele propuneri:
Să se realizeze cercetări a pie ței na ționale, pentru a stabili ramurile și subramurile care
necesită un grad înalt al protec ționismului impus de UE pentru o serie de produse, iar pentru
restul produselor asupra cărora se aplică politicile protec ționiste, se propune diminuarea impactul
acestora cu scopul satisfacerii necesită ților consumatorilor.
În cazul Republicii Moldova, aplicabilitatea acestor instrumente protec ționiste să se
efectueze în dependen ță de:
 interesele comerciale și politice ale Republicii Moldova;
 interesele producătorilor autohtoni;
 importul de bunuri strategice pentru consum intern;
 garantarea concuren ței loiale la nivel comunitar;
 promovarea exportului de mărfuri.

51

Bibliografie

Manuale, monografii
1. Belu, M., Jolde ș, C., Marina ș, L. (2003), Sistemul vamal, Editura Economică, Bucure ști.
2. Blaga, I., Dobrotă, N., et. al. (1995), Economia politică, Editura Economică .
3. Bremond, J., Geledan, A. (1995), Dic ționar economic și social, Editura Expert, București.
4. CASE (2005), Liberalizarea comer țului dintre Republica Moldova și Uniunea europeană.
5. Chistruga, B., Lobanov, N. (2016), Economie mondială și integrare europeană, Editura
ASEM, Chi șinău.
6. Ciupagea, Co. (2001), Fundamente teoretice ale comer țului interna țional, Editura
Economică, Bucure ști.
7. Cocri ș, V., I șan V. (1994), Economia afacerilor, Editura Graphix, Ia și.
8. Constantin, An. (2013), Politica comercială a Uniunii Europene, Editura Tehnopress,
Iași.
9. Dumitra șcu, M., Șișcan, N., Ogorodnic, O. (2002), Informa ție de sinteză, Editura INEI,
Chișinău.
10. Dun, Ro. M., Mutti, Jo. H. (2004), International economics, Editura Routledge, New
York .
11. Guțu, I. T. (1998), Republica Moldova: Economia în tranz iție, Editura Litera, Chișinău.
12. Ilie, Ge. (2015), Comerț international și politici comerciale, Editura Universitară,
Bucure ști.
13. Maierean, El. (2014), Drept European al concurenței, Editura Universitară, Bucure ști.
14. Marinescu, Co. (2011), Politica comercială comună și participarea Uniunii Europene la
GATT/O MC, Editura Universitaria, Craiova .
15. Miron, D, Cojanu, V. (2017), Politica comercială și perspectiva dezvoltării economice,
Editura ASE, Bucure ști.
16. Moldovanu, D.(2006), Curs de teorie economică, Editura ARC, Chi șinău.
17. Prisăcaru, Gh. (2011), Politici comune ale Uniunii Europene, Editura Universitară,
Bucure ști.
18. Prisecaru, Pe. (2004), Politici comune ale Uniunii Europene, Editura Economică,
Bucure ști.
19. Profiroiu, A., Profiroiu, M., Popescu, I. (2008), Instituții și politici europene, Editura
Economică, Bucure ști.
20. Slută, Ni. ( 2005), Istoria comerțului mondial și politicii comerciale, Editura Economică,
Bucure ști.
21. Smith, Ca. (2004), Politica externă a Uniunii Europene, Editura Trei, Bucure ști.
22. Jones, Ro (2001), The politics and economics of the European Union, Editura Edward

52 Elgar, Londra.
23. Krugman, P., Obstfeld, M. (1997), Economie Internationale, Editura Du Beock, Madrid.
24. Lajugie, J. (1987), Les Doctrines Economiques, Presses Universitaires de France, Paris.
25. Samuelson, P. (1980), Economics, Eleventh Edition, M c Grow -Hill Book Company.
26. Балацкий, Е.В., А.Б. Гусев, and Н.А. Екимова, Протекционистская политика на
рынке государственных закупок в России и за рубежом . 2007, Мос ква: Языки
славянской культуры.
27. Исаченко, Т.М. and А.В. Рыбасова, Внешнеторговая политика Европейского
Союза: основные инструменты и направления развития : Учеб. пособие . 2003, М.:
МГИМО (У) МИД России.
28. Сейфуллаева, З.Б., Внешнеторговая политика Европейского Союза на современном
этапе : диссертация … кандидата экономических наук : 08.00.14 . 2002, Москва.
29. Тишков, В.Н., (2007 ), Внешнеторговая политика: тарифное и нетарифное
регулирование внешней торговли : Учеб. пособие ., М.: РГБ. 1 рулон.
30. Щебарова, Н.Н., (2002 ), Внешнеторговая политика: соотношение свободы
торговли и протекционизма : Монография ., Самара: НТЦ.
Acte normativ -juridice
31. Acorduri bilaterale – Acord de Asociere din 27.06.2014 între Republica Moldova, pe de o
parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele
membre ale acestora, pe de altă parte ( Monitorul Oficial 185 -199/442, 18.07.2014)
32. JO (2013), Regulamentul UE nr.952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului,
[https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=celex%3A32013R0952], accesat
29.04. 2018 20:10 .
Webografie
33. MPL/D.2, [https:/ /www.docs.google.com/viewerng/viewer?url=http ://dcfta.md
/uploads/0/images/large/acordul -de-liber-schimb -intre-rm-si-ue-fezabilitatea -perspective
le-si-impactul -potential.pdf], accesat 11.04. 2018 ora 10:40 .
34. [On-line]: https://www.expert -grup.org/ro/biblioteca/item/download/811_aff5120a898
a33c277a81026f16a556d , accesat 16 .04.2018 ora 1 2:52.
35. [On-line]: https://www.customs.ro/agenti -economici/proceduri -vamale/plasarea -marfuri
lor-sub-un-regim -vamal/tranzitul -vamal, accesa t 25.04.2018 ora 16:40.
36. [On-line]: http://www.jurnal.md/ro/economic/2017/12/6/uniunea -europeana -cel-mai-
important -partener -comercial -al-republicii -moldova/, accesat 27.04.18 ora 09:05.
37. [On-line]: http://www.dcfta.md/rom/continutul -acordului -de-asociere -dintre-rm-si-ue.,
accesat 26.04.18 ora 19:45.

53

Anexe

Anexa 1. Exporturile RM în statele membre a le UE pe perioada 2013 -2016 (mil .$)
Statele membre
ale UE Perioada exporturilor
2013 2014 2015 2016
Austria 19201,8 23822,2 21600,2 27 232,33
Belgia 8274,3 11218,3 9404,7 9 859,48
Bulgaria 32572,1 37872,3 28161,9 76 015,92
Cipru 8805,2 6943,9 7020,5 3 744,68
Croația 196,1 278,4 214,5 202,30
Danemarca 1052,4 1668,1 3039,1 1 094,21
Estonia 3370,9 4417,4 4271,9 3 432,71
Finlanda 777,7 456,6 340,2 955,09
Franța 35476,9 37596,1 43126,6 44 746,09
Germania 113120,9 137525,2 117212,1 126 623,90
Grecia 25311,4 26715,5 25412,7 29 494,49
Irlanda 95,6 38,5 244,5 283,66
Italia 185195,7 243407,4 197047,3 197 804,68
Letonia 4968,6 11217,7 10576,2 5 307,20
Lituania 15263,7 16760,9 8691,7 7 538,87
Luxemburg – 0,2 358,9 98,85
Malta 595,1 47,1 293,3 75,19
Olanda 15791,7 20515,9 24230,2 26 898,00
Polonia 85274,2 64433,4 68452,3 73 408,26
Portugalia 2774,4 405,0 366,0 5 465,93
Regatul Unit 105474,6 108170,5 138156,6 114 311,15
Republica Cehă 25643,4 29931,5 27678,5 28 286,11
România 411089,7 434042,1 446370,4 513 034,71
Slovacia 7837,9 8269,9 8899,1 6 830,30
Slovenia 429,6 623,1 415,4 447,04
Spania 10938,8 11680,7 18564,7 18 796,54
Suedia 2038,9 2396,5 3101,8 697,46
Ungaria 15714,5 5525,6 4335,8 9 213,34
Exporturi total 1137286,1 1245980,0 1217587,1 1 331 898,46

54

Anexa 2. Organigrama S.A. „Floarea Soarelui” S.C. din mun. Bălți

Director General
Secția juridicăDepartamentul
producțieDepartamentul
comercialDepartamentul export Secția Finanțe
Comercial exportAdministrare
exportLaboratorul
fitosanitarSecția etichetare
și ambalare

55

Anexa 3. Certificat de acreditare a laboratorului de încercări din cadrul S.A. „Floarea
Soarelui”

56

Anexa 4. Certificat ul de conformitate a sistemul ui de Management al Siguranței Alimentelor ISO
22000:2005

57

Anexa 5. Volumul exporturilor a S.A. „Floarea Soarelui” în Uniune Europeană pe categorii d e
produse pentru anii 2014 -2017

Anul Ulei rafinat floarea
soarelui, l Ulei rafinat
soie, l Șrot floarea
soarelui, kg Coajă
granulată,
kg
2014 3520440 1005840 3688080 1117600
2015 4803229 1525526 5797000 1449250
2016 20889912 5001810 25009050 2500905
2017 1074850 1101897 2875950 1503765

Anexa 6. Valoarea exporturilor în Uniune Europeană pentru anii 2014 -2017 (mil. $).

Anii 2014 2015 2016 2017
Valoarea în $ 4 800 000 6 200 000 25 300 000 3 500 000

Anexa 7. Valoarea exporturilor în principalele state partenere
pentru anii 2014 -2017 (mil. $).

Țara Anul 2014 2015 2016 2017
România $1 178 000 $1 746 600 $10 620 000 $702 500
Italia $256 000 $570 413 $1 332 100 $290 000
Germania $953 900 $924 150 $1 924 150 $508 050
Bulgaria $360 000 $354 720 $1 870 320 $175 050
Marea Britanie $320 780 $384 900 $1 958 200 $320 500
Polonia $550 220 $850 432 $3 456 800 $517 000
Franța $220 000 $257 000 $1 250 035 $320 500
Grecia $410 500 $480 740 $1 257 350 $310 300
Austria $550 600 $631 045 $1 631 045 $356 100
Federația Rusă $1 200 000 $1 116 000 $1 200 300 $540 000
Ucraina $654 000 $642 140 $270 582 $230 500
Belorusia $435 700 $854 000 $625 100 $275 458
Irak $1 210 000 $224 670 $664 720 $160 542
Armenia $107 400 $240 500 $740 664 $220 600
Egipt $230 000 $450 000 $218 563 $317 000
Turcia $220 000 $257 000 $879 000 $239 500
Argentina $92 300 $480 740 $250 600 $210 300
Mexica $350 600 $334 950 $350 471 $256 100

58

Anexa 8. Valoarea investițiilor pentru modernizare și retehnologizare în funcție de valoarea
exporturilor în Uniunea Europeană pentru anii 2014 -2017 (mil. $).

Anul 2014 2015 2016 2017
Valoarea exporturilor $ 4 800 000 6 200 000 25 300 000 3 500 000
Valoarea investițiilor $ 480 000 1 054 000 13 662 000 1 050 000
Procentul investi țiilor 10% 17% 54% 30%

Anexa 9. Cantitatea contingentelor scutitie de taxele de import în UE .

Produsele
Anii Ulei rafinat
floarea
soarelui, L Ulei rafinat
soie, L Șrot floarea
soarelui, kg Coajă
granulată, kg
2014 352044 100584 368808 111760
2015 672452 213574 811580 202895
2016 11489452 2750996 13754978 1375498
2017 591168 606043 1581773 827071