SPECIALIZAREA: ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI [601053]

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA: ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific :
Lector univ. dr . Liviu -Daniel GALA ȚCHI

Absolvent ă:
NEDELCU Mădălina

CONSTANȚA
2016

2
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE
SPECIALIZAREA: ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ZI

Strategia gestionării deș eurilor din municipiul
Tulcea și posibilit ăți de valorificare a acestora

Coordonator ș tiințific:
Lector univ. dr. Liviu -Daniel GALAȚCHI

Absolvent ă:
NEDELCU Mădălina

CONSTANȚA
2016

3
Motto

„Peste tot în jur de șeuri
În mâncare numai e-uri
Încet -încet moare natura
Încet -încet se pierde cultura.
Mediul înconjurător nu mai e așa curat
Noi nu știm să -l punem la păstrat.
Pământul e bolnav: [anonimizat]?
Ar trebui să învățăm să -l ocrotim
Toți împreună o lume mai bună să zidim. ‟

(Din Hubert Reeves în dialog cu Frederic Lenoir
Pământul e bolnav)

4
Cuprins

Introducere …… …………………………………………………………………… .5
1. Prezentarea generală a catalogului de deșeuri …………………..……. ……… …7
1.1 Scurt istoric………………………………………………………… …….7
1.2 Catalogul de deșeuri…………………………………………………. ……9
2.Materiale și metode …………………………………………………………… .21
3. Problematica deșeurilor în orașul Tulcea ……………………………… …… 27
3.1. Scurtă prezentare a Județului și a Orașului Tulcea………………… …..27
3.2. Date cu privire la Planul Municipal de Gestionare a Deșeurilor…… …30
3.3. Originea și volumul deșeurilor generate din oraș……….…. ……………. .36
3.4. Compoziția deșeu rilor menajere……………………………………… .48
3.5. Prognoza generării deșeurilor biodegradabile ………… …………… …50
4.Colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor în oraș……………… …….54
4.1. Princ ipalele opțiuni de colectare selectivă a deșeurilor municipale… …63
4.2. Depozitarea deșeurilor și probleme generate de acestea……………… ..69
5. Valorificarea, prelucrarea și tratarea deșeurilor din oraș …………… ……..78
6. Reducerea cantității de deș euri neprelucrate și creșterea celor valorificate ..91
Concluzii ……………………………………………………………………………94
Bibliografie …………………………………………………………………………97

5
Introducere

Tehnologia întemeiată de om tulbură grav procesele ecologice care susțin mediul natural
și sunt baza existenței noastre. Una din cele mai mari probleme cu care ne confruntăm, ce este
aproape total ignorată, este otrăvirea pământului cu deșeuri. Dezvoltarea civilizației noastre a
condus către încălzirea planetei, poluarea solului și a apei, dispar iția într -un ritm alert a anumitor
specii de an imale și plante, limitarea resurselor naturale ajunse în pragul epuizării.
Am luat decizia de a studia situația actuală a ora șului Tulcea în ceea ce privește
problematica generat ă de gestionarea deșe urilor , deoarece este locul meu natal .
Scopul acest ei lucrări este reprezentat de dorința de a realiza o strategie a gestionării
deșeurilor din municipiul Tulcea, deoarece s -a considerat a fi necesară introducerea unor noi
metode de evitare a uti lizării materiei prime și reîntrebuințarea celei deja existente pe piață în
vederea satisfacerii anumitor nevoi în rândul consumatorilor de materie prelucrată , dar și
prezentarea stadiului actual al orașului în ceea ce privește managementul deșeurilor .
Evoluția și infrastructură municipiului Tulcea a fost remarcabilă de -a lungul anilor,
totodată în pofida acestor schimbări s -a constatat o stagnare în detrimentul celorlalte orașe
deoarece s -a pierdut din vedere faptul că evoluția implică și poluar ea mediului, iar conducerea
orașului are ca îndatorire protejarea acestuia în ciuda factorilor ce survin dezvoltării.
Creșterea varietății și complexității tipurilor și cantităților de deșeuri impune introducerea
unor noi practici de eliminare, observându -se astfel că lipsa acțiunii în acest sens va provoca noi
daune mediului și va afecta și deteriora resursele de apă, sol, aer, și sănătatea locuitorilor. În zona
supusă cercetării, PET -urile, deșeurile și alte tipuri de ambalaje ocupă inuti l depo zitele , acestea
putând fi gestionate în vederea reciclării. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere și aspectul
deprecierii estetice a cadrului natural. Nivelul de civilizație asupra căruia s -a ajuns în acest
început de mileniu impune găsirea unor soluț ii eficiente de colectare, transport, depozitare și
valorificare a reziduurilor.
Obiectivul lucrării este r eflectat prin d eterminarea mea în ceea ce privește acest proiect ,
este susținut și prin experiența anterioară în proi ecte de ecologizare și de asemenea implicarea în
activități ce vizau confecționarea de obiecte având la bază materiale reciclabile.

6
Proiectul are în vedere trezirea conștiinței locuitorilor asupra pericolului de a participa la
poluarea naturii în mod conștient, sau fără a înțelege pe deplin consecințele acțiunilor lor,
răsfrânte asupra mediului care este destinat ca spațiu de conviețuire.
Prin această lucrare am încercat să analizez deficiențele sistemului de management al
deșeurilor din orașul natal.
Asemenea lui Brâncuși consider că mulțumirea adusă pământului ar trebui să fie infinită,
sau cel puțin arătată prin acțiunea de protecție continuă a acestuia.

Mulțumiri:
La finalul studiului, doresc să mulțumesc domnului profe sor lector u niversitar Dr. Liviu –
Daniel GALA ȚCHI pentru informațiile transmis e și pentru modul în care m -a îndrumat în
elaborarea acestei lucrări, doamnelor bibliotecare de l a bibliotecile județ ene Tulcea respectiv
Constanța , personalului receptiv de la centru l de colectare din orașul natal pentru ajutorul acordat
și nu în ultimul rând părinților ce m -au susținut necondiționat.

7
Capitolul 1. Prezentarea generală a catalogului de deșeuri
1.1.Scurt istoric

Dacă reziduurilor li se permi te să domine mediul, echilibrul natural este pierdut și acest
dezechilibru p oate avea efecte dezastruoase asupra animalelor, vegetației și chiar a climei. Din
aceste motive, studiul și impiedicarea poluării a devenit o necesitate a comunităților
umane. (figura nr.1)

Figura nr. 1 – Viitorul mediului contează (sursă patruladereciclare.ro)
Termenul de poluare (lat. pollo, polluere – a murdări, a profana) desemnează orice
activitate care, prin ea însăși sau prin consecințele sale, aduce modificări echil ibrelor biologice,
influențând negativ ecosistemele naturale și/sau artificiale cu urmări nefaste pentru activitatea
economică, starea de sănătate și confortul speciei umane.
Orice activitate umană are un potențial impact asupra mediului înconjură tor. Ca parte a
naturii, omul interacționează cu mediul, dar stadiul la care a ajuns civilizația umană face ca noi
să fim oarecum ieșiți parțial de sub legile naturii și mecanismele ei de reglare, ceea ce ne face
mai puternici dar totodata foarte vulnerabi li, greșelile nemaifiindu -ne corec tate prompt de natură.
Trebuie a cum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri și nouă dar și naturii, de care continuăm
totuși să depindem.

8
A.Timpuri preistorice
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii duceau o vi ață nomadă, se organizau în grupuri
mici pentru o anumită perioadă de timp iar apoi se mutau în alt loc. Resturile de gunoaie rămase
erau în mare parte biodegradabile.
Odată cu creșterea populațiilor permanente a apărut și problema acumulării gunoiului men ajer.

B. Civilizaț iile antice
Pentru o periodă îndelungată de timp civilizațiile timpurii nu aveau soluții pentru a
rezolva problema deșeurilor menajere, astfel că uneori gunoiul era lăsat în casă, iar de cele mai
multe ori ajungea pe străzi. În Troia, acumularea deșeuriilor pe podea și pe străzi făcea necesară
ridicarea acoperișurilor caselor și schimbarea intrărilor în case. În Egipt, deșeurile, provenind
deseori de la familii instărite, erau colectate și aruncate în Nil.
Prima gr oapă de gunoi a fost ideea grecilor antici. În jurul anilor 500 î.e.n., grecii
amenajau gropi municipale de gunoi și scriau legi ce prevedeau depozitarea gunoiului men ajer la
cel puțin 1,5 km distanț ă de zidurile orașului. Prin aceeași perioadă în Atena pr ima lege care
împiedică locuitorii să -și arunce gunoiul pe străzi a fost pusă în aplicare. Cele mai mari prob leme
privind deșeurile menajere au apărut în Roma datorită populației numeroase.

C. Evul Mediu
În zonele urbane, gunoiul era aruncat pe străzi, condițiile de trai în zonele dens populate
fiind astfel precare . Gunoiul atrăgea deasemenea un număr mare de șobolani fapt ce a dus la
declanșarea ciumei bubonice, boală care a decimat populația Europei în acea perioadă. Către
sfârșitul evului mediu, co ndițiile sanitare au început să se îmbunătățească datorită dezvoltării
drumurilor pavate și a sistemelor de curățenie a străzilor în orașe.

D. Începutul anilor 1900
Civilizațiile occidentale au început să realizeze faptul că v irusurile cauzatore de boli și
epidemii proveneau de la deșeuri. Prin urmare au început să colecteze gunoiul, iar străzile erau
curățate de către persoane angajate special pentru această muncă. Deșeurile colectate erau
depozitate în gropi de gunoi, aruncat e în mare sau arse, ceea ce a dus la crearea unor probleme de
mediu.

9
E. După anii 2000
Din secolul al XXI -lea, ritmul de dezvoltare și exploatare a resurselor naturale s -a
accentuat și mai mult, puterea omului de a transforma natura în se ns distructiv dar și în sens
constructiv fiind tot mai evidentă. Aceasta a condus la conștientizarea pericolului pe care
dezvoltarea anarhică, fără a ține cont de degradarea mediului îl poate avea pentru om, pentru
dezvoltarea omenirii. Așadar, raportul di ntre om și natură a devenit acum un raport dezvoltare –
mediu. Cu toate acestea se consideră, și încă mai există acest concept că dezvoltarea nu se poate
realiza fără degradarea mediului. (Oros, Drăghici, 2002).

1.2 Catalogul de deșeuri

Dezvoltarea perman entă a efectivului populației umane impulsioneaz ă creșterea
producției, totodat ă și creșterea consumului de resurse, producând un impact major asupra
mediului. Fabricarea oricărui produs presupune generarea anumitor presiuni asupra mediului, de
la consumul resurselor naturale până la eliminarea acelor părți ce nu mai po t fi utilizate denumite
deșeuri .
Un deșeu se definește a fi parte a materiei prime care rămâne neutilizată în cursul
fabricării produselor semifabricate sau a produselor finite, dar c are nu ma i poate fi valorificat
prin prelucrare în același proces de fabricație. (Banu, Radovici,2007)
Deșeurile sunt resturile rezultate din toate activitățile antropice, atât cele cu caracter
gospodăresc, cât și cele cu caracter productiv .
Deșeurile și rezidu urile rezu ltate din unele procese chimice sau metalurgice, cu conținut
de oxizi, săruri, etc, se consideră că ele pot fi valorificate mai târziu.
Într-un alt context, prin deșeu se înțelege orice produs material uzat care este neutilizabil
și trebuie să fie aruncat sau îndepărtat din sfera utilităților directe.
În general deșeurile se clasifică în două mari categorii și anume deșeuri solide și deșeuri
periculoase.
Deșeurile solide sunt de obicei cele colectate de societățile municipale de salubritate.
Aceste deșeuri sunt în general poluanți ai mediului ambiant, adică sunt materiale care au
capacitatea de a dăuna calității mediului.

10
Deșeurile periculoase sunt materiale sau substanțe poluante care prezintă un pericol
pentru ființele vii, pentru mediul ambiant prin explozie, producerea unui incendiu, coroziune,
toxicitate și alte efecte dăunătoare.
La nivel european s -a încercat elaborarea unor criterii de clasificare ale deșeurilor precum
și metode standard de gestion are a deșeurilor, ca un exemplu concludent, în România pâna în
anul 2007, anul aderării la UE, nu a existat o bază credibilă de date, pentru monitoringul
deșeurilor la nivel național.

Prezentarea catalogului de deșeuri :
Se red ă mai jos extras din „Catal ogul european de deșeuri ”, cu specificația că acesta a
fost asimilat și în țara noastră. (Rojanschi, Bran, Diaconu, Iosif, Toderoiu, 1997)

Catalogul european de deșeuri :

01 00 00 Deșeuri de la explorare, exploatare mineră, preparare și alte tratam ente ale
mineralelor și din cariere
02 00 00 Deșeuri din agricultură, horticultură, vânătoare, pescuit, producție primară
acvatică, prepararea alimentelor
03 00 00 Deșeuri de la prelucrarea lemnului și producerea hârtiei, cartonului, pastei
de hârtie, plăc ilor și mobile
04 00 00 Deșeuri din industria textilă și a pielăriei
05 00 00 Deșeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazului natural și tratarea
pirolitică a cărbunilor
06 00 00 Deșeuri din procese chimice anorganice
07 00 00 Deșeuri din procese c himice organice
08 00 00 Deșeuri de la producerea, prepararea, furnicarea și utilizarea straturilor de
acoperire (vopsele, lacuri și emailuri vitroase), adezivilor, cleiurilor și
cernelurilor tipografice
09 00 00 Deșeuri din industria fotografică
10 00 00 Deșeuri anorganice din procese termice

11
11 00 00 Deșeuri anorganice cu conținut de metale de la tratarea și acoperirea
metalelor, deșeuri din hidrometalurgia neferoasă
12 00 00 Deșeuri de la modelarea și tratamentele de suprafață a metalelor și
materialelor plastic
13 00 00 Deșeuri uleioase (cu excepția uleiurilor comestibile, 05 00 00 și 12 00 00)
14 00 00 Deșeuri de la substanțe organice folosite ca solvenți (cu excepția 07 00 00
și 08 00 00)
15 00 00 Ambalaje: materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante și
îmbrăcăminte de protecție, nespecificate în catalog
16 00 00 Deșeuri nespecificate în catalog
17 00 00 Deșeuri din construcții și demolări (inclusiv construcții de drumuri)
18 00 00 Deșeuri din activitățile de ocrotirea sănătății sau activită țile veterinare
și/sau cercetări conexe ( excluzând deșeurile de la prepararea hranei care
nu provin direct din activități de ocrotirea sănătății)
19 00 00 Reziduuri de la instalații de tratare a deșeurilor, stații de epurare a apelor
uzate și tratare a ape lor de consum
20 00 00 Deșeuri municipale și asimilabile din comerț, industrie și instituții
incluzând fracțiuni colectate separat

NOTĂ : Deșeurile periculoase sunt evidențiate prin caractere boldate .

01 00 00 DEȘEURI DE LA EXPLORARE, EXPLOATARE MINIERĂ ȘI
PETROLIERĂ, PREPARARE ȘI ALTE TRATAMENTE ALE
MINERALELOR ȘI DIN CARIERE

01 01 00 deșeuri de la exploatarea minereurilor
01 01 01 deșeuri de la exploatarea minereurilor metalifere
01 01 02 deșeuri de la exploatarea minereurilor nemetalifere (ex : cărbuni )

12
01 02 00 deșeuri de la îmbogățirea minereurilor
01 02 01 deșeuri de la îmbogățirea minereurilor metalifere
01 02 02 deșeuri de la îmbogățirea minereurilor nemetalifere (ex: cărbuni)

01 03 00 deșeuri de la procesarea ulterioară fizică și chimică a min ereurilor
metalifere
01 03 01 steril
01 03 02 deșeuri prăfoase și pulverulente
01 03 03 nămol roșu de la producerea aluminei
01 03 99 alte deșeuri nespecificate

01 04 00 deșeuri de la procesarea ulterioară fizică și chimică a minereurilor
nemetalifere (ex : cărbuni)
01 04 02 deșeuri de nisip și argilă
01 04 03 deșeuri prăfoase și pulverulente
01 04 01 deșeuri de pietriș și roci sparte
01 04 04 deșeuri de la procesarea leșiei și rocii de sare
01 04 05 deșeuri de la spălarea și flotația minereurilor
01 04 06 deșeuri de la tăierea și șlefuirea pietrei
01 04 99 alte deșeuri nespecificate

01 05 00 noroaie de foraj și alte deșeuri de la forare
01 05 01 deșeuri și noroaie de foraj conținând uleiuri
01 05 02 deșeuri și noroaie de foraj conținând baritină
01 05 03 deșeuri și noroaie de foraj conținând clorură de sodiu
01 05 04 deșeuri și noroaie de foraj pe bază de apă dulce
01 05 99 alte deșeuri nespecificate

13
02 00 00 DEȘEURI DIN AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ,
VÂNĂTOARE, PESCUIT, PRODUCȚIE PRIMARĂ ACVATICĂ,
PREPARAREA ȘI PROCESAREA ALIMENTELOR

02 01 00 deșeuri de producție primară
02 01 01 nămoluri de spălare
02 01 01 deșeuri de țesuturi de natură animală
02 01 02 deșeuri de țesuturi de natură animală
02 01 03 deșeuri de țesuturi de natură vegetală
02 01 04 deșeuri de materiale plastice (ambalaje)
02 01 05 deșeuri agrochimice 1
02 01 06 dejecții animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de paie), colectate
separat și tratate în afara incintei
02 01 07 deșeuri de la exploatare forestier ă
02 01 99 alte deșeuri nespecificate

02 02 00 deșeuri de la prepararea și procesarea cărnii, peștelui și a altor alimente de
origine animală
02 02 01 nămoluri de spălare și curățare
02 02 02 deșeuri de țesuturi de natură animală
02 02 03 materiale care nu se pretează consumării sau procesării
02 02 04 nămoluri de la epurarea efluenților proprii
02 02 99 alte deșeuri nespecificate

02 03 00 deșeuri de la prepararea și procesarea fructelor, legumelor, cerealelor,
uleiurilor comestibile, tutun producția de conserve, procesarea tutu nului
02 03 01 nămoluri de spălare, curățare, decojire, centrifugare și separare
02 03 02 deșeuri de agenți de conservare
02 03 03 deșeuri de la extracția cu solvenți
02 03 04 materiale care nu se pretează consumării sau procesării
02 03 05 nămoluri de la epurarea efluenților proprii

14
02 03 99 alte deșeuri nespecificate

02 04 00 deșeuri de la procesarea zahărului
02 04 01 nămol de la spălarea și curățarea sfeclei de zahăr
02 04 02 deșeuri de carbonat de calciu
02 04 03 nămoluri de la epurarea efluenților pr oprii
02 04 99 alte deșeuri nespecificate

02 05 00 deșeuri din industria produselor lactate
02 05 01 materii prime sau produse care nu se pretează procesării sau consumului
02 05 02 nămoluri de la epurarea efluenților proprii
02 05 99 alte deșeuri nespe ciificate

02 06 00 deșeuri din industria produselor de panificație și a dulciurilor
02 06 01 materii prime sau produse care nu se pretează procesării sau consumului
02 06 02 deșeuri de agenți de conservare
02 06 03 nămoluri de la epurarea efluenților prop rii
02 06 99 alte deșeuri nespecificate

02 07 00 deșeuri de la producerea băuturilor alcoolice și nealcoolice
02 07 01 deșeuri de la spălarea, curățarea și prelucrarea mecanică a materiei prime
02 07 02 deșeuri de la distilarea băuturilor alcoolice
02 07 03 deșeuri fr ls tratamente chimice (ex. reziduuri de ferocianură)
02 07 04 materii prime sau produse care nu se pretează procesării sau consumului
02 07 05 nămoluri de la epurarea efluenților proprii
02 07 99 alte deșeuri nespecificate

06 00 00 DEȘEURI D IN PROCESE CHIMICE ANORGANICE

06 01 00 soluții acide reziduale din procese chimice anorganice
06 01 01 acid sulfuric și acid sulfuros

15
06 01 02 acid clorhidirc
06 01 03 acid fluorhidric
06 01 04 acid fosforic și acid fosforos
06 01 05 acid a zotic și acid azotos
06 01 99 alte deșeuri nespecificate

06 02 00 soluții alcaline reziduale din procese chimie anorganice
06 02 01 hidroxid de calciu
06 02 02 sodă caustică (carbonat de calciu)
06 02 03 amoniac
06 02 04 alte deșeuri nespecificate

06 03 00 deșeuri de săruri și soluțiile lor din procese chimice anorganice
06 03 01 carbonați (cu excepția 01 04 02 și 19 10 02)
06 03 02 soluții saline cu conținut de sulfați, sulfiți sau sulfuri
06 03 03 săruri solide cu conținut de sulfați, sulfiți sau sulfuri
06 03 04 soluții saline cu conținut de cloruri, fluoruri și alți halogeni
06 03 05 săruri solide cu conținut de cloruri, fluoruri și alte săruri halogenate
06 03 06 soluții saline cu conținut de fosfași și sărurile solide conexe
06 03 07 fosfați și săruri solide conexe
06 03 08 soluții saline cu conținut de azotați și compuși conecși
06 03 09 săruri solide cu conținut de azotiți (compuși nitrometalici)
06 03 10 săruri solide cu conținut de amoniu
06 03 11 săruri și soluții cu conținut de cianuri
06 03 12 săruri și soluții cu compuși organice
06 03 99 alte deșeuri nespecificate
06 04 00 deșeuri cu conținut de metale din chimia anorganică
06 04 01 oxizi metalici
06 04 02 săruri metalice (cu excepția 06 03 00)
06 04 03 deșeuri cu conți nut de arsen
06 04 04 deșeuri cu conținut de mercur

16
06 04 05 deșeuri cu conținut de metale grele
06 04 99 alte deșeuri nespecificate

06 05 00 nămoluri de la epurarea efluenților proprii
06 05 01 nămoluri de la epurarea efluenților prorpii

06 06 00 deșeuri de la procese chimice de sulfurare (producere și transformare)
și procese de desulfurare din procese chimice anorganice
06 06 01 deșeuri cu conținut de sulf
06 06 99 alte deșeuri nespecificate

06 07 00 deșeuri din procese chimice cu halogeni
06 07 01 deșeuri cu conținut de azbest de la electroliză
06 07 02 cărbune activ de la producerea clorului
06 07 99 alte deșeuri nespecificate

06 08 00 deșeuri de la producerea siliconului și derivatelor din silicon
06 08 01 deșeuri de la producerea siliconlui și derivatelor din silicon

06 09 00 deșeuri de la procese chimice cu fosfor
06 09 01 fosfogips
06 09 02 zgură fosforoasă
06 09 99 alte deșeuri nespecificate
06 10 00 deșeuri de la procese chimice cu azot și fabricarea îngrășămintelor chimi ce

06 11 00 deșeuri de la fabricarea pigmenților anorganici
06 11 01 ghips de la producerea dioxidului de titan
06 11 99 alte deșeuri nespecificate

06 12 00 deșeuri de la producerea, folosirea și regenerarea catalizatorilor în procese
chimice anorgani ce

17
06 12 01 catalizatori uzați cu conținut de metale prețioase
06 12 02 alți catalizatori uzați

06 13 00 deșeuri de la alte procese chimice anorganice
06 13 01 pesticide anorganice, biocide și agenți de conservare a lemnului
06 13 02 cărbune activ uzat (c u excepția 06 07 02)
06 13 03 cărbune negru
06 13 99 alte deșeuri nespecificate

Deșeurile pot fi clasificate î n funcție de mai multe criterii: (figura nr.2)
• în funcție de proveniența lor;
• în funcție de consistență;
• în funcție de biodegradabilitate a lor.

Figura nr.2 – Clasificarea deșeurilor în funcție de diferite criterii (sursă original) Deșeurile
pot fi
clasificate
în funcție
de mai
multe
criteriiÎn funcție de
proveniența
lor
În funcție
de
biodegrade
-bilitatea
lorÎn funcție
de
consistență

18
După sistemul EEA (European Environment Agency) deșeurile pot fi impărțite în
următoarele categorii: deșeuri periculoase; deșeuri municipale; nămoluri de epur are; deșeuri de
la ambalaje, deșeuri de la producerea energiei electrice, deșeuri electronice.

Principalele sectoare economice care sunt mai importante în generarea deșeurilor sunt:
1. industria: industria energetică, industria chimica, industria de pre lucrare;
2. minerit;
3. construcții si demolări;
4. deșeuri generate de activități medicale;
5. activități agricole;
6. deșeuri municipale.

În funcție de compoziția lor, deșeurile mai pot fi clasificate: deșeuri organice, deșeuri
anorganice; d eșeuri din hârtie și carton; deșeuri din mase plastice; deșeuri din sticlă; deșeuri
metalice.

1.Deșeuri ce provin din diferite activități industriale.
Diferitele activități industriale constituie surse de poluare, importante de luat î n calcul, de
la proc esul de exploatare a materiei prime și prelucrare, până la depozitarea materialelor
reziduale.
Atunci când vorbim despre industria prelucrătoare considerăm diferitele activități de
producție: din industria alimentară, industria băuturilor, industr ia forestieră, industria textilă.
Industria energetică, care are doua mari ramuri: pro ducerea de energie și energetică nucleară, are
un impact semnificativ asu pra mediului precum ș i asupra sănatății umane.
În ceea ce privește problema generării de șeurilor, în procesul de producere a energiei
electrice se consideră în primul rând depozitarea haldelor de steril, rezultate în urma exploatării
cărbunilor, care au un impact semnificativ asupra ecosistemelor terestre, a apelor subterane dar și
emisiile d in procesul de rafinare al petrolului.
Industria energeticii nucleare a luat un mare avânt în ultimul secol, marile puteri militare
sunt din ce în ce mai preocupate de dezvoltarea acestei ramuri, însă generarea și depozitarea
deșeurilor radioactive rezultate, foarte periculoase, ridică mari probleme.

19
Industria chimica, are un potențial mare de poluare, genereaza compuși chimici organici
și anorganici toxici. Printre aceștia putem enumera: fenoli, fluoruri, aldehide, pesticide, solvenți
cloru rați, materiale plastice, cianuri; care poluează toate tipurile de ecosisteme.

2.Deșeuri ce provin din minerit
În urma extracției de minereuri rezultă diferite tipuri de materiale, fragmente de roci,
minereuri ce nu mai sunt utilizate, zguri, care sunt d e obicei depuse la gura minelor sau sunt
depozitate în halde de steril. Deșeurile de acest tip sunt foarte periculoase din cauza substanțelor
toxice conținute, mai ales metalele grele, poluează ecosistemele terestre, apele de suprafață și
cele subterane, p rin scurgeri și infiltrări și cel mai grav este faptul că efectele persistă timp
îndelungat.

3.Deșeuri din construcții și demolări
Aceste deșeuri sunt constituite din materiale ce rămân în urma construirii, demolării,
renovărilor de clădiri. Deșeurile p rovenite din construcții și demolări reprezintă o buna sursă de
materie secundara, însă, din păcate nu toate țările le reciclează, așadar, ele sunt depozitate,
constituind surse de poluare. Un material foarte periculos se consideră a fi azbestul, ce provin e
din renovarea sau demolarea construcțiilor vechi.
4. Deșeuri generate din activități medicale
Deșeurile medicale infecțioase au un impact semnificativ atât asupra mediului cât și
asupra sănătății umane.
Ele pot fi grupate în trei mari clase: deșeuri inf ecțioase, unde intră tifoane, bandaje,
lenjerie, manuși chirurgicale etc.; deșeuri înțepătoare: seringi, ace, lamele, cuțite și deșeuri
menajere: deșeuri din hârtie, carton, mase plastice, sticla. Aceste deșeuri trebuie neapărat
sterilizate, mărunțite și a poi depozitate.

5. Deșeuri ce provin din activități agrozootehnice
Activitățile agricole generează de asemenea deșeuri, acestea sunt constituite din resturi
vegetale, dejecțiile animalelor, ele necesită o atenție deosebită din cauza faptulu i că pot
repre zenta o sursă de î ngrașăminte sau pot fi folosite ca și combustibili însă numai dacă sunt
gestionate corect.

20
6.Deșeuri municipale
Nu există o definiție unanim acceptată în ceea ce privește deșeurile municipale, în general
variază de la o țară la alta, chi ar și de la o regiune la alta. Conform EEA, deșeurile municipale
sunt considerate a fi acele deșeuri rezultate din gospodării, colectate de municipalități, deșeuri
menajere, dar și acelea colectate de la instituții, intreprinderi mici, școli, deșeuri care sunt
similare cu cele colectate de la gospodării.

21
2.Materiale și metode

Pentru a realiza fiecare pas am fost nevoită să stabilesc în primul rând obiectivele lucrării.
Toate capitolele necesită date reale, clare, care puse cap la cap s ă ajungă la o bună și concretă
strategie în ceea ce privește gestionarea deșeurilor din oraș.

Pentru primele capitole introductive, am avut nevoie de date despre localitate, dar și date
generale privind clasificarea tuturor deșeurilor. Informațiile și ima ginile localității au fost găsite
în carți și albume la Biblioteca Județeană Tulcea. Pentru explicarea mai detaliată a termenului de
deșeu am avut nevoie de cât mai multe informații. Aceste informații au fost găsite în cărțile lui
Vladimir Rojanschi, Flori na Bran, Gheorghița Diaconu, Filon Toderoiu, Hubert Reeves și mulți
alții.
Cele mai multe materiale au fost găsite pe site -ul Ministerul Mediului Apelor,
Pădurilor și Agenția Națională pentru Protecția Mediului , unde se prelucrează și se
stochează date și informații pentru asigurarea bazelor de date statistice.

Metoda numărării și vizualizării am aplicat -o pe o porțiune din pădurea Bididia din orașul
Tulcea, dar totodată și pe întreg orașul cu ajutorul celor de la centrul de colectare, pentru
furnizarea d atelor în cee ace privește colectarea tuturor deșeurilor din oraș.

Pe data de 14 aprilie am analizat porțiunea din partea de nord a Dobrogei, în zona de Sud –
Est a municipiului Tulcea, în imediata apropiere a interseției DJ 222 Tulcea -Sarichioi -Jurilovca
cu DJ 222 Tulcea – Murighiol, mai exact o porțiune din pădurea Bididia. Am fost pe teren alături
de prietenii mei, am cumpărat pentru fiecare câte o pereche de mânuși și saci pentru colectarea
deșeurilor găsite pe sectorul ales.

Monitorizarea s -a făcut p e o secțiune de 200 m lungime până la ieșirea din oraș și 50 m
lățime până unde începe partea asfaltată, mai exact șoseaua, conform delimitării sectorului pentru
analiza eficientă a deșeurilor.

22

Figura nr.20 – Zona de unde am colectat deșeurile (Sursă ori ginal)
Punctul de plecarea a fost bineînțeles de la ieșirea din oraș și s -a continuat colectarea spre
centrul orașului.

Figura nr.21 –Punctul de plecare și startul colectării (Sursă original)

23
Împreună cu sora și prietenii mei am făcut tot posibilul să r edăm naturii viață. Pe
suprafața aleasă am reușit să colectăm majoritatea deșeurilor. Cele mai numeroase au fost
deșeurile menajere.

Figura nr.22 – O porțiune din zona delimitată pentru colectarea deșeurilor (pădurea Bididia
sursă original)

Figura nr. 23 – O altă porțiune din zona delimitată pentru colectarea deșeurilor (pădurea
Bididia sursă original)

24
Îmbrăcată corespunzător, împreună cu echipa am pornit colectarea dar și selecția
deșeurilor. Fiecare din cei patru membrii ai echipei, a colectat select iv. În sacul menajer al
fiecărui membru sortarea deșeurilor a fost gândită pentru oricare în parte, dinaintea colectării.
Un membru a colectat hârtie și carton, alt membru sticlă, un altul plastic și metal, iar
ultimul deșeuri reziduale.

Figura nr. 24 – Împreună cu echipa am pornit colectarea (sursă original)

Figura nr. 25 – La mijlocul colectării, o parte din deșeurile adunate (sursă original)

25

Figura nr. 26 – Ne apropiem de finalul colectării (sursă original)

Figura nr. 27 – Ne apropiem de finalul colectării (sursă original)

26
Colectar ea a luat sfârșit, am reușit să sortăm deșeurile strânse de pe s uprafața aleasă.
Întreaga echipă, simte o mulțumire sufl etească pentru că a ajutat și a încercat să salveze mediul și
planeta. Schimbarea începe cu fiecare din noi, dacă în loc să se polueze majoritatea ar colecta
selectiv sau ar recicla deșeurile am dispune în continuare de resursele planetei, întrucât toții ne
dorim să ne bucurăm în continuarea de ea.
La finalul colectării am cântărit fiecare sac menajer î n parte și am constatat că am sortat
în total 12 kg de deșeuri.
Dintre care 3,6 kg deșeuri reziduale, 2 kg hârtie și carton, 2,4 kg sticlă și 4 kg plastic și
metal.
Toți saci strânși au fost aruncați în containerul caracteristic fiecărui tip de deșeu.

Figura nr. 28 – Colectarea a luat sfârșit (sursă original)

27
Capitolul 3 . Problematica deșeurilor în orașul Tulcea
3.1. Scurtă prezentare a județului și orașului Tulcea

Situat în partea de est a țării, la gurile Dunării, județul Tulcea se învecinează la n ord-vest
cu județul Galați, la vest cu județul Brăila, la sud cu județul Constanța, la est cu Marea Neagră,
iar la nord cu Dunărea care constituie frontiera de stat a Romaniei cu Ucraina. Județul Tulcea are
o suprafață de 849 875 ha respectiv 8498, 75km2 și ocupă 3,5 % din suprafața țării – fiind astfel al
patrulea județ din țară ca marime.

Geografic județul aparține de Podișul Dobrogei de Nord cuprinzând și cea mai mare parte
din Delta Dunării. Podișul Dobrogei de Nord cunoscut și sub denumirea de Orogenu l Nord
Dobrogean cuprinde ca diviziuni : Munții Măcin, Dealurile Tulcei, Colinele Niculițel, Podișul
Babadag, Podișul Casimcei și depresiuni mici.

Tulcea este municipiul de reședință (figura nr.3) și cel mai mare oraș al județului
Tulcea , Dobrogea , România . Este situat pe 7 coline din Dealurile Tulcei, pe o vatră populată
continuu încă din vremea lui Mircea cel Bătrân . Orașul are o suprafață de 14 km2, o populaț ie de
aproape 100.000 de mii de locuitori.

Suprafețe pe forme de relief :

a. De aluri și podișuri – 3 722,4 km2
b. Zone montane – 433,4 km2
c. Zone de luncă și Delta Dunării – 4 343,2 km2

Regiunile joase din teritoriu includ Delta Dunării, cea mai nouă formațiune de relief a
României, lunca Dunării, situată la periferiile de V și N ale județului Tulcea, precum și câmpia
aluvială din preajma lacului Razim.

28

Figura nr.3 – Prezentare orașului Tulcea ( Consiliul Județean Tulcea )

Din totalul județului Tulcea de 849 875 ha, 415 472 ha ap arține Rezervației Biosferei
Delta Dunării, delimitată conform legii, cuprinzând Delta Dunării propriu -zisă, Complexul
lacustru Razim -Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova –
Parcheș, lacul Sărături -Murighiol și zona m arină cuprinsă între litoral și izobata de 20 m.

Poziția geografică a rezervației este definită de următoarele coordonate geografice:
28°10’50” Cotul Pisicii și 29°42’45” Sulina longitudine estică; 45°27’ brațul Chilia, km 43 și
44°20’40” Capul Midia, latitudine nordică.

29

Figura nr.4 – Rezervația Deltei Dunării ( Sursa: ARBDD Tulcea )

30
3.2. Date cu privire la Planul Municipal de Gestionare a Deșeurilor
Prin managementul deșeurilor se înț elege conducerea, administrarea ș i controlul
sistematic al activi tăților de precolectare, selectare, colectare propriu -zisă, transport, tr atare,
valorificare, eliminare și depozitare a deș eurilor.
În managementul deș eurilor sunt foarte importante urmă toarele elemente :
• stabilirea responsabilităților în fiecare din act ivitățile specifice managementului deș eurilor;
• realizarea ș i implementarea unui cadru instituțional ș i organizatoric adecvat;
• realizarea ș i implementarea unui sistem financiar eficient.
Obiectivele generale ale managementului deș eurilor
Obiectivele generale ale managementului deșeurilor, sunt, în ordinea priorităților,
urmatoare :
• reducerea la sursă a cantităților de deșeuri generate ș i a nocivit ății acestora;
• colectarea selectivă a deșeurilor în vederea reciclării și valorifică rii la un nivel maxim posibil
din punct de vedere tehnico -economic;
• tratarea de șeurilor prin tehnologii diverse și specifice, pe câ t posibil complementare;
• depozitare a controlată a reziduurilor cu asigurarea unu i impact minim asupra mediului și
sănătății populaț iei.

Categorii de deșeuri care fac obiectul PJGD
Planul de Gestionare a Deșeurilor are la bază Strategia Națională și Planul Național de
Gestionare a Deșeurilor elaborate în baza prevederilor legislației naționale și europene în
domeniu – Directiva 2006/12/CE, transpusă în legislația romanească prin Legea nr 211/2011
privind regimul deșeurilor.
Principiile generale stabilite prin Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a
Strategiei și a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor și care se regăsesc în Planul Județean
de Gestionare a Deșeurilor sunt:

31
-conservarea și îmbunătățirea condițiilor de sănătate a oamenilor;
-dezvoltarea durabilă;
-evitarea poluării prin măsuri preventive;
-conservarea diversității biologice și reconstrucția ecologică a sist emelor deteriorate;
-conservarea moștenirii valorilor culturale și istorice;
-principiul “poluatorul plătește”;
-stimularea activi tății de redresare a mediului.

Evaluarea strategică de mediu

Elaborarea PJGD a fost realizat și s-au inclus următoarele etape:
(“Raportul privind starea mediului între anii 2009 -2013” , Agenția de Protecția Mediului)
– evaluarea situației existente privind gestionarea deșeurilor în județ;
– prezentarea aternativelor tehnice propuse și estimarea costurilor pentru infrastruc tura necesară
– realizarea unui raport de mediu independent
– măsuri de monitorizare și i ndicatori pentru implementarea p lanului

Scopul și limitele Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor

Scopul PJGD este de a stabili cadrul pentru asigurarea unu i sistem durabil de gestionare a
deșeurilor, care să asigure îndeplinirea obiectivelor și țintelor.

Planul Județ ean de Gestionare a Deșeurilor este o descriere a:

– condițiilor existente în domeniul gestionării deșeurilor;
– măsurilor și acțiunilor ne cesare pentru rezolvarea problemelor și a punctelor slabe în sistemul
existent de gestionare a deșeurilor;
– condițiilor impuse în domeniul gestionării deșeurilor luând în considerare:
* cerințele UE și naționale;
* cerințele locale

32
-etapelor necesare pentru respectarea acestor condiții;
– sistemului integrat de gestionare a deșeurilor la nivel județean.

Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor are ca scop:

– Definirea obiectivelor și țintelor județene în conformitate cu obiectivele și țintele na ționale
– Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deșeurilor municipale la nivel județean;
– Să servească ca bază pentru stabilirea necesarului de investiții și a politicii în domeniul
gestionării deșeurilor, pentru realizarea și susținerea sist emelor de management integrat al
deșeurilor la nivel județean;
– Să servească ca bază pentru elaborarea proiectelor pentru obținerea finanțării.

Planul Județean de Gestionarea Deșeurilor nu poate pune la dispoziție o analiză amplă și
detaliată a tuturor variantelor posibile pentru colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor,
deoarece domeniul este vast și în continuă dezvoltare. Cele mai relevante opțiuni sunt prezentate
fără a fi analizate în detaliu, aceasta va fi făcută la nivelul studiilor de fezab ilitate și a proiectelor
tehnice .

Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor este elaborat pentru deșeuri municipale.

Termenul de deșeuri municipale include:

– deșeuri menajere;
– deșeuri comerciale asimilabile celor menajere
– deșeuri verzi din parcur i, grădini și piețe
– nămol de la stațiile de epurare orășenești
– deșeuri voluminoase
– deșeuri periculoase care apar în cantități reduse în deșeuri menajere, comerciale și provenind
din instituții
– la care se adaugă alte câteva fluxuri special de deșeu ri: deșeuri de ambalaje, deșeuri din
construcții și demolări, vehicule scoase din us și deșeuri de echipamente electrice și electronice

33

Deșeurile care fac obiectul Pla nului Municipal de Gestionare a Deșeurilor sunt deșeurile
municipale nepericuloase și periculoase din deșeurile municipal e precum deșeuri menajere și
asimilabile din comerț, industrie și instituții , la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de
deșeuri: deșeurile de ambalaje, deșeurile din construcții și demolări, nămoluri de la epurare a
apelor uzate, vehicule scoase din uz și deșeuri de echipam ente electrice și electronice.

Tipurile de deșeuri care fac obiectul planificării au fost stabilite de către MMGA și
ANPM. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deșeuri împreună cu c odurile acestora,
conform Listei europene a deșeurilor și H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestionării deșeurilor
și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.

34
Tabelul nr. 1 – Tipuri de de șeuri municipale împreună cu codurile acestora
(conform Listei Europene a deșeurilor și H.G. nr. 856/2002 privind evidența deșeurilor)

Tip de deșeuri Cod
(Lista europeană a deșeurilor; HG 856/2002)
Deșeuri periculoase și nepericuloase
municipale (deșeu ri menajere și asimilabile din
comerț industrie; instituții) inclusiv fracțiile
colectate separate:

-fracții colectate separat (cu exceptia 15 01)
-deșeuri din grădini și parcuri (incluzând
deșeuri din cimitire)
-alte deșeuri municipale (deșeuri municipal e
amestecate, deșeuri din piețe, deșeuri stradale,
deșeuri voluminoase etc.)
20

20 01
20 02

20 03
Deșeuri de ambalaje (inclusiv deșeurile de
ambalaje municipale colectate separat
15 01

Deșeuri din construcții și demolări
17 01; 17 02; 17 04

Nămoluri de la epurarea apelor uzate
orășenești
19 08 05

Vehicule scoase din uz
16 01

Deșeuri de echipamente electrice și electronice
20 01 21*
20 01 23*
20 01 35*
20 01 36

35
Tipuri de deșeuri la care nu se face referire în Plan:

– deșeuri peric uloase medicale și industriale,
– deșeuri rezultate din procese termice,
– deșeurile radioactive,
– deșeurile miniere,
– deșeurile de animale și rezultate din prelucrarea acestora,
– deșeuri de explozibil.

Toate tipurile de deșeuri generate pe teri toriul țãrii sunt clasificate, în m od formal, în:

-deșeuri municipale și asimilabile : totalitatea deșeurilor generate, în mediul urban și în mediul
rural, din gospodãrii, instituții, unitãți comerci ale și prestatoare de servicii adică deșeuri
menajere , deșeuri stradale colectate din spații publice, strãzi, parcuri, spații verzi, deșeuri din
construcții și demolãri, nãmoluri de la epurarea apelor uzate, de la stațiile de epurare;

-deșeuri de producție : totalitatea deșeurilor generate din activitãțile ind ustriale; pot fi deșeuri de
producție nepericuloase și deșeuri de producție periculoase;

-deșeuri generate din activitãți medicale: sunt deșeurile generate în spitale, policlinici,
cabinete medicale și se împart în douã categorii: deșeuri medicale pericu loase care sunt cele
infecțioase, înțepătoare -tăietoare, organe anatomo -patologice, deșeurile provenite de la secțiile
de boli infecțioase, etc. și alte deșeuri exclusiv cele menționate mai sus, care intră în categoria
deșeuri asimilabile.

Descri erea situației actuale are ca scop identificarea stării prezente și a punctelor slabe în
cadrul sistemului privind:
– Organizarea sistemului de gestionare a deșeurilor
– Generarea deșeurilor
– Colectarea și transportuul deșeurilor
– Eliminarea deșeuril or

36
3.3. Originea și volumul deșeurilor generate din oraș

Datele de bază privind generarea deșeurilor municipale sunt furnizate în special de
operatorii de salubritate pe baza chestionarelor primite de la Agenția Locală de Protecție a
Mediului, raportăril e agenților economici.
Datele raportate se bazează în special pe estimări și nu pe date precise, rezultate din
cântăriri.
Datele privind generarea deșeurilor în perioada 2002 -2005, sunt date validate, preluate
din Ancheta statistică privind genera rea și gestionarea deșeurilor.
Sursele principale de producer e a deșeurilor sunt agricultura și zootehnia, industria
producătoare de bunuri material de tot felul, comunitățile omenești, în mod special
municipalitățile mai exact comunitățile orășenești.
Deșeurile din agricultură și zootehnie se produc în cantități uriașe, dar dacă nu sunt
contaminate cu substanțe toxice sau viruși și bacterii patogene nu au un grad de pericol înalt. De
asemenea, ele trebuie să fie rapid eliminate sau distruse. (Banu, Radovi ci, 2007)
Deșeurile industrial e care se obțin în cantități apreciabile pun problem a de eliminare,
datorită faptului că acestea, deseori, au cei mai numeroși componenți toxici. Cele mai importante
deșeuri industrial apar la următoarele ramuri industriale: industria de celuloză și hârtie, industria
chimică, industria petrochimică, industria produselor din lemn, industria textilă, industria
energetică, inclusiv cea nucleară, industria alimentară, transporturile, industria constructoare de
mașini, produse fabri cate metalice, ceramice, echipamente electrice și electronice, industria
materialelor de construcții cum ar fi : ciment, var, c ărămizi.
Compoziția tipică a deșeurilor solide municipale este următoarea : hârtie, lemn, deșeuri
menajere sau resturile alimentare , materiale plastice, materiale metalice, deșeuri de la
construcțiile urbane, cauciuc, textile, anvelope.
Generarea antropogenă a deșeurilor are loc în cadrul surselor specific e, ca urmare:
-Locuin țele oamenilor generează deșeuri menajere
-În birourile ins tituțiilor se generează deșeuri din domeniul birotic
-În instituțiile sanitare se generează deșeuri biologice și sanitare
-În întreprinderile sanitare

37
Generarea deșeurilor
Planul local de Gestionare a Deș eurilor pentru ora șul Tulcea cuprinde:
– Cantită ți de deșeuri generate
– Indicatori de generare a deșeurilor municipale
– Compoziția deșeurilor menajere
– Ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile municipale

Cantități de deșeuri municipale generate
Deșeurile municipale generate cuprind atât deșeurile generate și co lecate în amestec sau
selectiv , cât și deșeurile generate și necolectate. Deșeurile generate și necolectate sunt
reprezentate în cea mai mare parte de deșeurile menajere din zonele în care populația nu este
deservită de servi cii de salubrizare. Indicatorii de generare deșeuri menajere în mediul urban și
rural utilizați sunt cei utilizați pentru perioada în care nu au existat măsurători: 0,9 kg/loc/ zi în
mediul urban și 0,4 kg/loc/ zi în mediul rural.
Cantitățile de deșeu ri municipale rezultate la nivel județean sunt prezentate pentru o
perioadă de 5 ani, anterioară anului de referință. Anul de refeință stabilit este 2005, (Tabel nr.2),
iar în cantitățile de deșeuri municipale vor fi incluse și deșeurile de ambalaje rez ultate de la
populație, comerț ș i instituții .
Evoluția cantităților de deșeuri generate în Județul Tulcea

Tabelul nr. 2 – Evoluția cantităților de deșeuri generate în Județul Tulcea
( Sursa: A.P.M. Tulcea și A.R.B.D.D. Tulcea)
Tipul de deșeuri Cod
deseu Județ 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
TONE
1 Deșeuri
municipale(deșeuri
menajere și
asimilabile din
comerț, industrie,
instituții), din
care: 20 15 01 Total
Județ
TULCEA,
din care: 88567 92758 105970 75792 85857 66225 58460

38
RBDD 2101 2528 1891 2758 2379 5158 4360
1.1 Deșeuri menajere
colectate in
amestec de la
populatie 20 03 01 Total
Județ
TULCEA,
din care: 50292 53471 64102 36754 39320 47132 35613
RBDD 1023 1174 780 1792 1409 2717 1813
1.2 Deșeuri
asimilabile
colectate in
ametec din
comerț, industrie,
instituții 20 03 01 Total
Județ
TULCEA,
din care: 13099 13968 16462 10703 17199 18915 22388
RBDD 354 407 320 374 370 2440 2537
1.3 Deșeuri
municipale
(menajere și
asimilabile)
colectate separat,
din care 20 01
15 01 Total
Județ
TULCEA 10 9 223 115 219 208 442

RBDD 5 5 18 42 38 1 10
– hârtie și
carton 20 01 01 Tulcea 68 100 169 293
15 01 01 RBDD 1 2 4 6 10 0 0
– sticlă 20 01 02 Tulcea 0 0 0 0
15 01 07 RBDD 0 0 1 0 1 0 0
– plastic 20 01 39 Tulcea 5 81 38 77
15 01 02 RBDD 1 2 3 14 12 1 10
– metale 20 01 40 Tulcea 0 0 0 0
15 01 02 RBDD 1 0 0 0 2 0 0
– lemn 20 01 38 Tulcea 0 0 0 0
15 01 03 RBDD 1 0 1 16 5 0 0

39
–
Bidegradabile 20 01 08 Tulcea 0 0 0 0
RBDD 1 9 6 8 0 0
1.4 Deșeuri
voluminoase 20 03 07 Total
Județ
TULCEA,
din care: 0 0 0 0 0 0 0
RBDD 0 0 0 0 0 0 0
2.1 Deșeuri din
parcuri și grădini 20 02 Total
Județ
TULCEA 2020 2300 2500 2003 2660 1267 917
RBDD 9 8 12 15 17 58 118
2.2 Deșeuri din piețe 20 03 02 Total
Județ
TULCEA,
din care: 1300 1601 1700 1410 17 482 124
RBDD 0 1 8 10 11 116 0
2.3 Deșeuri stradale 20 03 03 Total
Județ
TULCEA,
din care: 4000 4600 4700 3153 5995 3926 4757
RBDD 50 50 58 75 84 407 672
3 Deșeuri generate
dar necolectate 20 01
15 01 Total
Județ
TULCEA,
din care: 17851 16813 16301 28037 20447 0 0
RBDD 660 883 695 450 450 0 0

40

Alte tipuri de deseuri generate si necolecta te
Deșeuri asimilabile colectate in ametec din comerț, industrie, instituții
Deșeuri menajere colectate in amestec de la populatie Deșeuri municipale(deșeuri
menajere și asimilabile din comerț, industrie, instituții), din care:

Figura nr.5 – Evoluția can tităților de deșeuri generate în județul Tulcea (tone) (Sursa:
A.P.M. Tulcea și A.R.B.D.D. Tulcea )

Figura nr.6 – Evoluția cantităților de deșeuri generate în județul Tulcea
(surs ă original)

Din figura nr.6 reies următoarele valori un maxim în anul 2003 ce cuprinde deșeurile
menajere colectate din județ și un minim este dat de către valoarile obținute în anii 2001 -2007
reprezentând deșeurile voluminoase.
020000400006000080000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Evoluția cantităților de deșeuri generate în județul
Tulcea (tone)
Deșeuri menajere Deșeuri asimilabile
Deșeuri municipale Deșeuri voluminoase
Deșeuri din parcuri și grădini Deșeuri din piețe
Deșeuri stradale Deșeuri generate dar necolectate
2001
2002
2003
2004
2005

41

Figura nr. 7 – Evoluția cantităților de deșeuri generate în orașul Tulcea (tone) (sursă
original)

Din figura nr.7 reies următoarele valoari, pentru cantitățile de deșeuri din oraș, ele fiind,
una maxim ă întâlnită în anul 2007 pentru deșeurile generate de hârtie și carton, ce mai apoi fiind
urmate de către valoarea minima data de deșeurile din plastic în anul 2006.
Comparând cele două figuri, cantitățile de deșeuri generate din oraș sau județ, sunt total
diferite. În oraș predomină deșeurile rezultate din hârtie și carton, iar în județ predomină
deșeurile menajere.

Indice de generae a deșeurilor munici pal

Indicatorii de generare a deșeurilor generate , exprimați în kg/locuitor x an, reprezintă
un parametru important atât de verificare a plauzabilității datelor, cât și pentru calc ulul
prognozei de generare. În tabelul (Tabelul nr. 3) redat mai jos se poa te observa evoluția
indicatorilor de generare a deșeurilor municipale și asimilabile la nivelul județului Tulcea.

Indicatori de generare a deș eurilor

Având în vedere nivelul actual de colectare a deșeurilor în județ/regiune/țară indicatorii
sunt destul de ridicați, datorită faptului că valorile pentru deșeuril e colectate au fost estimate.
(tabel nr.3)
050100150200250300
2004 2005 2006 200768100169293
0 0 0 0 581
3877
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
hârtie și carton sticlă plastic
metale lemn biodegradabile

42
Tabelul nr. 3 – Indicatori de generare a deș eurilor
(Sursa: A.P.M. Tulcea și A.R.B.D.D. Tulcea )
Denumire
2001
2002
2003
2004
2005

deșeuri municipale generate(t)
88567 92758 105970 75792 85857
deșeuri menajere colectate î n
amestec de la populatie (t)
50292 53471 64102 36754 39320
populația totală (nr. locuitori)
262596 256646 255097 253932 253154
populaț ia deservită (nr.locuitori)
115310 116861 117281 119502 121277
indicator deș euri municipale generate
(kg/loc x an) 337
361
415
298
339

indicator deș euri menajere colectate
(kg/loc x an) 426
457
546
307
324

Figura nr.8 – Indicatori de ge nerare a deșeurilor (sursă original)

Pe baza datelor din tabelul nr.3 și a celor din figura nr.8 am constatat următoarele
probleme, valorile deșeurilor colectate din acești ani sunt destul de ridicate, spre exemplu
deșeurile municipale generate din anul 2 003 ajungând la 105 970 t , o valoare semnificativă.

050000100000150000200000250000300000
2001 2002 2003 2004 2005Indicatori de generare a deșeurilor
deseuri municipale deseuri menajere
populatia totala(nr.loc) populatia (nr.loc)
ind. deseu.mun.gen.(kg/loc x an) ind. deseu.menaj.col. (kg/loc x an)

43
Evoluția anuală a indicatorului de generare a deșeurilor municipal e

Evoluția anuală a indicelui de generare a deșeurilor municipal e (tabel nr.4) este
determinată, în principal, de schimbări le economic e, schimbările privind consumul de bunuri de
larg consum, schimbări în tehnologiile de pr oducție .
Astfel, stabilirea tendinței acestui indicator s -a realizat pe baza datelor statistice
disponibile și ținând seama de prevederile Planului Regional și Planu lui național de gestionare a
deșeurilor.
Aplicarea indicelui de creștere are ca rezultat creșterea deșeurilor municipale, pentru
period a considerată, după cum urmeză (tabelul nr.4).
Evoluția indicatorului de generare a deșeurilor municipal e
Tabelul nr.4 – Evoluția indicatorului de generare a deșeurilor municipale
(Sursa: A.P.M. Tulcea și A.R.B.D.D. Tulcea )
Indicator de generare deșeuri
menajere (kg / loc x zi) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Indicator generare mediul urban 0,90 0,91 0,91 0,92 0,93 0,94 0,94 0,95 0,96
Indicator generare mediul rural 0,40 0,40 0,41 0,41 0,41 0,42 0,42 0,42 0,43

Figura nr. 9 – Evoluția indicatorului de generare a deșeurilor municipal e (sursă original)
0,870,880,890,90,910,920,930,940,950,960,97
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Indicator generare mediul urban

44
Evoluția indicatorului de generare a deșeurilor din mediul urban din figura nr.9 și tabelul
nr.4, este într -o continuă creștere, ajungând de la o valoare de 0,90 kg/loc x zi în anul 2005 la
0,96 kg/loc x zi în anul 2013, generând o mărire a volumului de deșeuri rezultat într -o zi.
Deoarece în Planuri le Regionale de Gestionare a Deș eurilor elaborate în anul 2006 s -a
considerat o creștere anuală de 0,8 % a indicelui de generare a deșeurilor municipale, creștere
utilizată și în calculul prognozei din Planul National de Gestionare a De șeurilor elaborat în anul
2004 se va folosi și în PJGD -uri același indice de generare. D e asemenea, a fost considerat că
pentru fiecare tip de deșeu din categoria deșeurilor municipale și asimilabile din c omerț,
industrie și instituții, indicele de generar e va avea aceeași creștere anuală de 0,8 %.
Prognoza generării deșeurilor municipale în Județ ul Tulcea
La prognoza generării deș eurilor municipal e (tabel nr.5) s-au avut î n vedere urmatoarele
ipoteze:
Cantitatea de deș euri menajere generate la nivelul a nului 2008 s -a calculat pe baza
indicatorilor de generare:

Tulcea: 0.82 kg/loc/zi
Babadag:0.9 kg/loc/zi
Isaccea: 0.97 kg/loc/zi
Macin: 0.96 kg/loc/zi
Sulina:0.7 kg/loc/zi
Rural: 0,42 kg/loc/zi
Cantitățile de deș euri asimilabile au fost calculate pe baza indicilor de generare din anii
anteriori. Cantitatea de deșeuri din grădini și parcuri generată a fost estimată pe baza suprafeței
spațiilor verz i din fiecare oraș al județului și a indicilor de generare înregistrați î n anii anteriori :

Tulcea :6.64 kg/loc/an Isaccea: 50 kg/loc/an
Macin: 97.3 kg/loc/an Babadag :5.89 kg/loc/an
Sulina: 46.5 kg/loc/an

45
Prognoza generarii deș eurilor pe categorii la nivelul orașului dar și a județului
(tone/an)

Calculul cantității de deșeuri generate și necolectate î n municipiul Tulcea
C = N x I
I = 0,9 kg/loc,zi
N = Ntot – Nd
Nd = numărul de locuitori deserviț i de serviciile de salubrizare din Tulcea
Nd = 121192 locuitori deserviț i
Pentru realizar ea unei prognoz e privind cantitățile de deșeuri municipale generate în
viitor î n Muncipiul Tulcea este necesară cunoșterea evoluției populației î n perioada 2005 -2008 și
a evoluției cantităților de deșeuri generate în aceeaș i perioada.
Tabelul nr. 5 – Populația totală a o rșului
Ani 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Populatia
totala 93003 92676 92874 92652 92379 91286

Tabelu l nr. 6 – Prognoza generării deș eurilor pe categorii la nivel județ ean (tone/an)
(Sursa: A.P.M. Tulcea și A.R.B.D.D. Tulcea )
AN Deșeuri
menajer
e
colec tate
în
amestec
de la
populaț i
e Deșeuri
asimilabil
e din
comerț ,
industrie
și
instituț ii Deșeur
i din
grădini
și
parcuri Deșeur
i din
piețe Deșeuri
stradale Deșeuri
volumin. Deșeuri
menajere
necolecta
te TOTAL
DEȘ EU
RI
generate Rata
de
colect
a re % Populaț ie
2008 37952 14959 2193 959 6249 55 19352 81718 55 249779
2013 59342 16964 5769 1250 7437 85 0 90847 100 239679
2018 60397 17953 5625 1295 7792 84 0 93146 100 228773
2023 60842 18812 5408 1330 8094 83 0 94569 100 215784
2028 60828 19634 5114 1360 8375 83 0 95392 100 201137
2033 59578 19585 4893 1350 8360 82 0 93849 100 188471
2038 55802 18437 4583 1284 7973 82 0 88160 100 168285

46

Figura nr. 10 – Prognoza generăr ii deș eurilor menajere colectate în amestec de la
populație (tone/an) (sursă original)

În prognoza deșeurilor menajere colectate în amestec de la populație, reprezentată grafic
în figura nr.10 am constatat că în anul 2008 s -au colectat 37952 tone de deșeur i menajere ceea ce
a dus la cea mai mică valoare existentă din acest tabel comparativ cu anii ce urmează.

Figura nr. 11 – Prognoza generării deșeurilor asimilabile din comerț industrie și
instituții (tone/an) (sursă original)

În prognoza deșeurilor asim ilabile din comerț, industrie și instituții, reprezentată grafic în
figura nr.11 am constatat că în anul 2008 s -au colectat 14959 tone de deșeuri ceea ce a dus la cea
mai mică valoare existentă din acest tabel comparativ cu anii ce urmează, ajungând la o c ontinuă
creștere a valorilor. 010000200003000040000500006000070000
2008 2013 2018 2023 2028 2033 2038Deșeuri menajere colectate în amestec de la
populație
0500010000150002000025000
2008 2013 2018 2023 2028 2033 2038Deșeuri asimilabile din comerț, industrie și
instituții

47

Figura nr. 12 – Prognoza generării deșeurilor din grădini și parcuri (tone/an) (sursă
original)

În prognoza deșeurilor din grădini și parcuri, reprezentată grafic în figura nr.12 am
constatat că în anul 2008 s -au colectat 219 3 tone de deșeuri ceea ce a dus la cea mai mică valoare
existentă din acest tabel comparativ cu anii ce urmează.

Figura nr. 13 – Prognoza generării deșeurilor stradale (tone/an) (sursă original)

În prognoza deșeurilor stradale, reprezentată grafic în fig ura nr.13 am constatat că în anul
2008 s -au colectat 6249 tone de deșeuri ceea ce a dus la cea mai mică valoare existentă din acest
tabel comparativ cu anii ce urmează.

02000400060008000
2008 2013 2018 2023 2028 2033 2038Deșeuri din grădini și parcuri
0200040006000800010000
2008 2013 2018 2023 2028 2033 2038Deșeuri stradale

48
3.4 Compozitia deșeurilor menajere

Componența deșeurilor menajere definește pote nțialul pentru valorificarea deșeurilor
ajutând la stabilirea sistemelor de colectare.
În orașul Tulcea, la nivelul anului 2005, nu există date privind componența deșeurilor
menajere din mediul urban și rural, pentru compoziția deșeurilor menajere și as imilabile s -au
utilizat datele existente în PRGD.

Estimarea compoziției medii a deșeurilor calculată pentru județul Tulcea in baza ponderii
preluată din PRGD în 2005

Tabelul nr. 7 – Estimarea compoziției medii a deșeurilor (Sursa: Planul Regional de Ges tionare a
Deșeurilor în Regiunea 2 SE )
Compoziția
deșeurilor Procent
mediu
urban
% Procent
mediu
rural
% Media ponderată pe județ: )procent
medie urban x populația urbană
+procent mediu rural x populația din
zona rurală) : populatia totala județ Populația
Hârtie și carton 9 4 6,45
Sticla 3 1 1,98
metale 3 1 1,98
plastic 9 6 7,47
lemn 3 0 1,47
compoziție 3 0 1,48
textile 3 2 2,50
biodegradabile 50 65 57,63
minerale 8 3 5,46
altele 9 18 13,58
total 100 100
Populația 2005 in mediu urban 124036
Populația 2005 in mediu rural 128449
Populația 2005 total județ 252485

49

Figura nr. 14 – Compoziția deșeurilor menajere colectate de la populație/Mediul
urban (sursă or iginal)
În estimarea compoziției medii a deșeurilor din mediul urban, reprezentată grafic în
figura nr.14 și figura nr.15 am constatat că valoarea cea mai mare de deșeuri colectate este
reprezentată de cele biodegradabile 50% ceea ce a dus la cea mai mare valoare existentă din
acest tabel comparativ cu textile , sticla, lemnul, metale, c e au cele mai mici valori de 3%.
Situația deșeurilor colectate separate în județul Tulcea în anul 2005

Hartie si carton
Sticla
Metal
Plastice
Lemn
Compozite
Textile
Biodeg radabile
Minerale
Altele

Figura nr.15 – Situația deșeurilor colectate separate în județul Tulcea în anul 2005
(Sursa: Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor în Regiunea 2 SE ) 9
3 39
3 3 350
8 9
0204060
Mediul urban Pondere (%) Mediul urban
Hârtie și carton Sticlă Metale
Plastic Lemn Composite
Textile Biodegradabile Minerale
2
%
1
%
2
%
7
%
3
%
3
%
7
%
5
%
5
%
65
%

50

La nivelul județului Tulcea, nu există analize recente privind compoz iția deșeurilor
menajere, care ar putea fi utilizate pentru verificarea datelor. Este necesar a se determina
compoziția deșeurilor prin măsurători, separat pentru mediul urban și rural. Totodată trebuie
determinată prin măsurători, compoziția deșeurilor de ambalaje din deșeurile menajere.

3.5 Prognoza generării deș eurilor biodegradabile

Prognoza generării deș eurilor municipale biodegradabile (tabelul nr.8) se realizează pe
baza proiecției generării deșeurilor municipale și a proiecției compoziției deșeur ilor, mai exact a
fracției biodegradabile a deșeurilor de hârtie și lemn din totalul deș eurilor municipale generate.
Prognoza generării deș eurilor biodegradabile din deșeurile municipale

Tabelul nr. 8 – Prognoza generării deșeurilor biodegradabile din d eșeurile municipale
(Sursa: Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor în Regiunea 2 SE)
An Indice de generare deseuri
biodegradabile (kg/loc/an) TOTAL
BIODEGRADABIL
Generat
(tone) HARTIE si LEMN din
compozitia deseu
menajer(tone) TOTAL
GENERAT(ton e)
2008 100 43368 6023 49391
2010 101 44269 7148 51417
2013 129 47222 9278 56501
2016 127 46083 10201 56284
2018 129 45314 10316 55630
2023 134 45576 10680 56256
2028 139 45488 11005 56493
2033 144 44548 10912 55460
2038 151 41799 10234 52033

51

Figura nr. 16 – Prognoza generării deșeurilor biodegradabile din deșeurile municipale
(sursă original)
În prognoza gener ării deșeurilor biodegradabile din deș eurile municipale reprezentată
grafic în figura nr. 16, am constatat că valoarea cea mai mică de deșeuri biodegradabile colectate,
este reprezentată 100 kg/loc/an în anul 2008, comparativ cu anii ce urmează.
Cantitatea de deș euri biodegradabile muncipale ce trebuie redusă la depozitare

Tabelul nr. 9 – Cantitatea de deș euri biodegradabile mun cipale ce trebuie redusă la
depozitare (Sursa: Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor în Regiunea 2 SE)
Cantitatea de deș euri biodegrada bile muncipale ce trebuie redusă la
depozitare
2010 2013 2016
Canti tate generată de deș euri biodegradabile
municipale (tone) 51417 56501 56284
Cantitate maximă de deș euri biodegradabile
municipale ce poate fi depozitată (tone) 42486 28324 19827
Cantitate de deș euri biodegradab ile municipale ce
trebuie redusă de la depozitare (tone) 8,931
28,177
36,457

0200004000060000
2008 2010 2013 2016 2018 2023 2028 2033 2038Prognoza gener ării de șeurilor biodegradabile din de șeurile
municipale în jude țul Tulcea
Indice de generare deseuri biodegradabile total judet (kg/loc/an)
TOTAL BIODEGRADABIL Generat (tone)
HARTIE si LEMN din compozitia deseu menajer(tone)
TOTAL GENERAT(tone)

52

Figura nr. 17 – Cantitatea de deș euri biodegrada bile muncipale (tone) (sursă original)

În cantitatea generată de deșeuri biodegradabile municipale, reprezentată grafic în figura
nr.17, am constatat că valoarea cea mai mică de deșeuri biodegradabile colectate, este
reprezentată de 51417 tone în anul 2010, comparativ cu anii ce urmează.

Figura nr. 18 – Cantitatea de deș euri biodegrada bile muncipale ce poate fi
depozitată (tone) (sursă original)

În cantitatea generată de deșeuri biodegradabile municipale ce poate fi depozitată,
reprezentată grafic în figura nr.18, am constatat că valoarea cea mai mică de deșeuri
biodegradabile colectate, este reprezentată de 19827 tone în anul 2016, comparativ cu anii
precedenți.
480005000052000540005600058000
Cantitate generată de deșeuri biodegradabile
municipale (tone) 5141756501 56284Cantitate generată de deșeuri
biodegradabile municipale (tone)
2010 2013 2016
42486
28324
19827
01000020000300004000050000
2010 2013 2016Cantitate maximă de deșeuri biodegradabile
municipale ce poate fi depozitată (tone)

53

Figura nr. 19 – Cantitatea de deș euri biodegrada bile muncipale ce trebuie redusă de
la depozitare (tone) (sursă original)

În cantitatea generată de deșeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă de la
depozitare, reprezentată grafic în figura nr.19, am constatat că valoarea cea mai mică de deșeuri
biodegradabile ce trebuie redusă de la depozitare, este reprezentată de 8,931 tone în anul 2010,
comparativ cu anii ce urmează.

Cuantificarea țintelor privind deș eurile biodegradabile

Țintele naționale privind deș eurile biodegradabile municipale sunt urmatoarele:
• 16.07.2010: Cantitatea depozitată trebuie să se reducă la 75 % din cantitatea totală produsă î n
1995

8,93128,17736,457
000
010203040
2010 2013 2016Cantitate de deșeuri biodegradabile
municipale ce trebuie redusă de la
depozitare (tone)
Cantitate de deșeuri biodegradabile municipale

54
4. Colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor
Colectarea deșeurilo r este prima operație obligatorie în realizarea managementului
deșeurilor. Precizez că deșeurile sunt colectate în conformitate cu no rmele tehnice precise, care
depind de tipul sursei producătoare de deșeuri. Dintre numeroasele surse menționate în capitolel e
anterioare, mai im portante sunt sursele municipale și cele industriale.
Deoare ce cantitatea de deșeuri produsă zilnic atât în zona municipală agolmerată , cât și în
diversele sectoare industrial e, este cop leșitoare, se impune cu o urgentă nece sitate reutilizarea și
reciclarea lor. Cu alte cuvinte, prin eforturile de reciclare și reutilizare se realizează atât o
reducere a suprafeței centrelor de depozitare a deșeurilor, cât și o conservare a resurselor
natural e, fapt care va avea ca rezultat îmbunătățirea calității mediului și scăderea costului
depozitării și eliminării deșeurilor. ( BANU, RADOVICI, 2007)

Figura nr. 29- Colectarea deșeurilor (sursă patruladereciclare.ro )

55
Transportul deșeurilor
Obligativitatea asigurării mașinilor pentru colectarea deș eurilor va reveni operatorilo r de
salubritate care vor avea î n gestionare colectarea deș eurilor.
Etapele de colectare sunt reprezentate prin generarea de deșeuri, colectarea propriu -zisă,
sortarea sau selectarea și transportul sau depozitarea tuturor rezidu urilor.

ETAPA DE COLECTAREA A
DEȘEURILOR LA CCSTD SI CLCDR

ARII DE DECIZIE PENTRU OPTIMIZAREA
COSTURILOR ȘI SERVICIILOR

Pubele, containere, zone și frecvență de colecatre
pentru deșeurile solide municipale din mediul rural și
domeniul public de interes national din perimetrul
rezervației

Pubele, containere, zone și frecvență de colectare
pentru deșeurile solide municipale din mediul urban și
fracții separate de deșeuri de la Sulina

Caz de Bază: VALORIFICARE/ RECICLARE /
COMPOSTARE FRACȚIUNI COLECTATE SEPARAT

Alt 1 și 2 :sortare/ selectare pe categorii de deșeuri
reciclabile/valorificabile a
deșeurilor solide municipale

Depozitarea deseurilor mixte solide ramase

Figura nr.30 – Etapele de colectare (Surse date: APM Tulcea )

Pentru asigurarea colectării și transportului deș eurilor din zonele de generare până la
facilitățile de tratare și eliminare a deșeurilor, se vor avea în vedere urmă toarele aspecte:
 calitatea drumurilor ș i accesibilitatea acestora;
 lungimea tra seelor de colectare;

COLECTARE

SORTARE/SELECTARE

TRANSPORT/DEPOZITARE

GENERARE DEȘEURI

56
 numă rul punctelor de colectare pe traseu;
 tipul de colectare implementat;
 factori specifici dictaț i de particu larităț i ale mediului urba n sau natural din zona
deservită .

În urma analizei soluț iilor posibil e se consideră că:

 drumu rile de acces sunt de tip drum asfaltat sau pavat;
 lățimea minimă estimată pe traseu a că ii libere de rulare este de cca. 3,0 m; nu sunt
restricții de viteză minimă sau pante abrupte; (Vădineanu, A., 1999,Editura Universității)

Principalele opțiuni de colectare a deșeurilor periculoase generate în gospodării
Tabelul nr.10 – Principalele opțiuni de colectare a deșeurilor periculoase generate în
gospodării (Surse APM Tulcea)

OPȚIUNE

COMENTARIU

ESTIMARE
Punctele de
colectare a
deșeurilor
periculo ase Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi
extinse și pentru colectarea deșeurilor periculoase din
gospodării și din sectorul comercial. Un avantaj al
sistemului îl constituie dur ata permanentă de funcționare.

Comparativ cu can titățile mici de deșeuri periculoase din
gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de
colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este
nevoie de personal calificat pentru clasificarea și pre –
sortarea deșeurilor periculoase. Din a cest motiv, numărul
punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească
deșeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate și
poziționate atent, în raport cu structura așezărilor. Se recomandă una sau
două locații în orașele
reședință de județ în
combinație cu punctele de
colectare pentru reciclare
și în județe în cooperare cu
depozitele de deșeuri.

Pot fi colectate toate
tipurile de deșeuri
periculoase.

57
Containere pentru
colectarea pe
categorii a
deșeurilor
periculoase Instalarea contain erelor pentru colectarea deșeurilor
periculoase pe categorii, în spații nesupravegheate este
riscantă. Din experiența acumulată până acum, containerele
de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate,
medicamente expirate, baterii și baterii de mașină, n u au
avut succes în Europa Centrală. Vandalismul și folosirea
neadecvată au fost cauz ele principale pentru aceasta.
Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc protejate.
Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la
magazinele care comercia lizează aceste produse, companii
specializate sau la punctele de colectare. Aceasta reprezintă o
soluție
Colectarea prin
magazine sau
companii
specializate Acest sistem funcționează foarte bine pentru colectarea
bateriilor de mașină folosite și a uleiu rilor uzate, în
colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentr u
colectarea acestor articole.
După testarea mai multor variante în mai multe țări, este
aprobată colectarea bateriilor și a uleiurilor uzate de către
ateliere și magazine specializate. Aceasta reprezintă o
soluție recomandată pentru
colectarea medicamentelor
expirate, a uleiurilor uzate,
a bateriilor de mașină și a
bateriilor.

Tabelul nr.11 – Amplasament punct de colectare (Surse APM Tulcea)
Tulcea
Str.
Orizontului,
Nr. 200 –
207
SC
Servicii
Publice
SA
Tulcea Autorizatie
de mediu
7113/ 07.03.
2006 Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
Echipamente informatice și de telecomunicaț ii
Echipamente de larg consum
Echipamente de iluminat
Unelte electrice ș i electronice
Jucării, echipamente sporti ve și de agrement
Dispozitive medicale
Instrument e de supraveghere control
Amplasament
punct de
colectare
Punct
colectare
oraș peste
20.000 de
locuitori
Societatea care
administreaza
punctul de
colectare stabilit
Actul de
reglementare Categorii de
DEEE
colectate,
conform
Anexei 1 B din HG
nr. 448/2005

58
La nivelul județului Tulcea există operatori economici, autorizați pentru colectare DEEE ,
datele de identific are a aces tora sunt prezentate î n tabelul ală turat.

Tabelul nr.12 – Denumire operatori (Surse APM Tulcea)
Nr.
crt.
Denumire operator
Date de identificare
(adresa, tel. , fax., e -mail,)
Sediu Punct de lucru
1 SC REMAT SA TULCEA Tulcea , str. Mahmudie i nr.14
tel/fax:0240.517888
Tulcea str.Forestierului
nr.2

2 SC RER SALUBRIS
SERVICE SRL Tulcea
str.Sabinelor nr.23,bl.E4,sc.C,ap.6
Tel.0240.510037;fax:.0240.510038
Tulcea
str.Combustibilului
nr.23
3 SC COM AGRA SRL Babadag , str.Pavel G heorghe nr.3
Tulcea , str.Orizontului
tel/fax:0240.516623

4 SC INIS SRL Babadag ; str.Pavel Gheorghe nr.17
tel/fax:0240/561412
Babadag
str.Bailor nr.3
5 CNDPI ROMSOFT Bucuresti
B-dul Maresal Averescu nr.8 -10
Tulcea str.Babadag
nr.7 b l.3 tel.
0747.119817
6 SC J.T.GRUP S.R.L. Tulcea
str. Spitalului nr.31,bl.19,sc.F, et.3, ap.12
tel: 0240/536004 0722/269479
Tulcea str.
Isaccei km 3 tel:
0240/536004

59

Cantitatile de DEEE colectată în judetul Tulcea în perioada 2006 – 2008
Tabelu l nr.1 3 – Denumire de șeu (Surse APM Tulcea)
Denumire de șeu UM 2006 2007 2008
Deșeuri prove nite din echipamente electrice ș i
electronice (DEEE) tone/an 1,2 5,6 39,356

Figura nr. 31 – Deșeuri provenite din echipamente electrice și electronice (tone/an) (sursă
original)

În tabelul cu deșeurile prove nite din echipamente electrice și electronice (DEEE) ,
reprezentat grafic în figura nr.31 , am constatat că valoarea cea mai mică de deșeuri provenite din
echipamente electrive și electrocasnice , este reprezentată de 1,2 tone/am în anul 2006 ,
comparativ cu anii ce urmează ce sunt într -o continua creștere.

Vehicule scoase din uz

În județul Tulcea există in anul 2008 doi agenti economici autorizati pentru colectare,
respe ctiv colectare și tratare VSU.

010203040
2006 2007 20081,25,639,356Deșeuri provenite din echipamente
electrice și electronice (DEEE) tone/an

60
Puncte de colectare ș i/sau tratare a vehiculelor scoase din uz (2008)

Tabelul nr.14 – Puncte colectare vehicule scoase din uz (Surse APM Tulcea)

Date de identificare operator
economic autorizat Localizare Activitatea desfasurata

SC REMAT TULCEA SA
Tulcea
Tulcea, str. Mahmudiei nr. 14,
tel/fax 0240517888
Punct Lucru : Tulcea , Str.
Forestierului nr. 2 Colectare ș i tratare

SC REMAROM
INTERNAȚIONAL SA Tulcea, str. Isaccei nr. 81, Str.
Taberei ,24 Colectare

Situația vehiculelo r scoase din uz, colectate,tratate și în stoc la nivelul județului Tulcea

Tabelul nr.15 – Situația vehiculelor scoase din uz (Surse APM Tulcea)

An Nr. VSU
colectate
Nr. VSU tratate Nr. VSU
în stoc la
sf anului Agentul economic care a
colectat/d ezmembrat

2003 17 17 0 S.C. REMAT TULCEA S.A.
2004 23 23 0 S.C. REMAT TULCEA S.A
2005 85 59 26 S.C. REMAT TULCEA S.A
2006 506 532 0 S.C. REMAT TULCEA S.A
2007 375 375 0 S.C.REMAT TULCEA S.A
13 0 13 S.C. REMA ROM
INTERNAȚIONAL S.A.

61

Figura nr. 32 – Situația vehiculelor scoase din uz (sursă original)
În tabelul cu situația vehiculelor scoase din uz, reprezentat grafic în figura nr.32, am
constatat că valoarea cea mai mică de deșeuri provenite din vehicule s coase din uz, este
reprezentată de 13 buc. în anul 2007, comparativ cu anii precedenți.
Având în vedere că deșeurile periculoase pot î ngreuna procesul de descompunere în
depozitele de deșeuri, precum și tratarea levigatului și în final, pot polua apa freat ică, este
necesară colectarea separată a acestora și eliminarea lor în conformitate cu legislația î n vigoare.
Pentru a nu ocupa un volum mare în depozitele de deșeuri, cele voluminoase vor fi
colectate separat cu mijloace de transport adecvate ș i dezmembr ate, cu recuperarea
componentelor reciclabile.
Deșeurile col ectate î n pubele sau containere sunt golite periodic în maș ina de colecta re
iar apoi sunt transportate la stațiile de sortare sau că tre depozit, direct sau prin intermediul
stațiilor de transfer.

Fracțiile de deș euri colectate separat sunt:
 Deseuri reciclabile
 Deseurile reziduale (preponderent organice)
 Deseuri periculoase
 Deseuri voluminoase
 DEEE
0100200300400500600
2003 2004 2005 2006 200717 2385506
375
1317 2359532
375
0 0 0 26 0 0 13Situația vehiculelor scoase din uz
Nr. VSU colectate Nr. VSU tratate Nr. VSU în stoc la sf anului

62
OBIECTIVELE DIRECTIVEI DEEE

Obiectivele Directivei sunt:
• Prevenirea apariției deșeurilo r de echipamente electrice și electronice și reutilizarea,
reciclarea și alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deșeuri pentru a reduce în cea mai
mare masura cantitatea de deșeuri eliminate;
• Îmbunătă țirea performanței de mediu a tuturor oper atorilor implicați în ciclul de viață al
echipamentelor el ectrice și electronice (producă tori, distribuitori și consumatori) și în mod
special a agenților economici direct implicați în tratarea deșeurilor de echipamente electrice și
electronice. Princ ipalele cerinț e ale Direct ivei:
Directiva prevede mă suri ce au ca scop:
• Crearea d e sisteme care sa permită deținătorilor și distribuitorilor finali să predea
deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) gratuit că tre punctele de colectare;
• Asigurarea colectă rii de către distribuitorii de echipamente electrice și electronice a
deșeu rilor de echipamente electrice și electronice de același tip și în aceeași cantitate cu
echipamentul/echipamentele furnizate;
• Asigurarea unei rate a colectarii selective de cel puțin 4 kg/locuitor și an de deșeuri de
echipamente elec trice și electronice din gospodă riile populației;
• Asigurarea disponibilității și accesibilității, pe întreg teritoriul ță rii, a punctelor de
colectare necesare, ținând cont în spec ial de densitatea populației;
• Atingerea unor obiective de valorificare de 80% din greutatea medie pe echipament și de
75% valorificare materială pentru: aparate de uz casnic de mari dimensiuni, distribuitoare
automate
• Atingerea unor obiective de valor ificare de 75% din greutatea medie pe echipament și
de 65% valorificare materială pentru: echipamente informatice o ri de
telecomunicații,echipamente de larg consum;
• Atingerea unor obiective de valorificare de 70% din greutatea medie pe echipament și de
50% valorificare mat eriala pentru: aparate de uz casnic de mici dimensiuni, echipamente de
ilumina t,unelte electrice și electronice, jucării,echipamente sportive și de agrement, instrumente
de supraveghere și control;

63
4.1. Principalele opțiuni de colectar e selectivă a deșeurilor
municipale
Sortarea deș eurilor recic labile colectate se va realiza în cadrul stațiilor de sortare
existente în județ în localităț ile Tulcea, M ăcin, Sulina, Chilia Veche, Crișan și Sfâ ntu
Gheorghe.
Stație de sortare la Tulcea cu cap acitatea de 9 t/h va asigura sortarea deș eurilor reciclabile
colectate din Municipiul Tulcea. În prezent stația sortează deșeuri colectate î n amestec și deș euri
reciclabile colectate selectiv. După implementarea s istemului de colectare selectivă a deșeuril or
stația de sortare va sorta numai deș euri r eciclabile colectate selectiv. În tabe lul următor se
prezintă cantită țile de deș euri reciclabil e sortate și valorificate în urma sortării în staț ia de sortare
Tulcea.
După implemntarea proiectului, deș eurile r eciclabile colectate selectiv din zona 3 Măcin
și zona 2 Mihai Br avu vor fi transportate la staț ia de transfer cu linie de sortare Mă cin.
Capacitatea finală de sortare deșeuri a Stației de sortare Mă cin va fi de cca 7500 t/an (7547 t î n
anul 2015);
Refuzul rezultat de la stația de sortare va fi compactat ș i transportat la depozitul de
deșeuri Mihai Bravu.
Deșeurile reciclabile colectate din localităț ile din Delta Dunării vor fi sortate în staț iile de
sortare realizat e prin alte proiecte realizate în localit ățile Sulina, Chilia Veche, Crișan ș i Sfâ ntu
Gheorghe.
 Stația de sortare Sulina: deservește l ocalităților Sulina ș i CA Rosetti; capacitatea:
cca 695 tone/an
 Stația de sortare Crișan: deservește localităților Crișan, Caraorman ș i Mila 23;
capacitatea cca 47 tone/an
 Stația de sortare Chilia Veche: Chilia Veche – capacitatea cca 135 tone/an
 Stația de sortare Sfântu Gheorghe: Sfâ ntu Gheorghe; capacitatea cca 30 tone/an

Sistemul propus de colectare constă în colectarea selectivă a deșeurilor de la populație și
agenți economici, pe 4 fracții separate: hâ rtie/carton, plastic/metale, sticlă și deș euri reziduale.

64
Deșeurile stradale vor fi colectate î n sistem m ixt, în timp ce deșeurile din parcuri și
grădini și cele din piețe vor fi colectate în sistem dual: câ te un r ecipient pentru colectarea fracției
organice și unul pentru restul deșeurilor. Deș eurile verzi din parcuri vor fi compostate î n
compostoare aplasat e în parcuri. Deșeurile periculoase conținute în deșeuri menajere, deșeurile
voluminoase ș i DEEE vor fi colectate prin campanii sep arate prin sistemul „din poartă în
poartă ” sau prin puncte de coletare. (Postolache, C ,2000, Ars Docendi )
Mașinile de colectare vor fi asigurate de operatorii de salubritate sau sunt achiziț ionate
prin proiecte.
Din anali za situației existente a reieșit necesitatea suplimentă rii si stemele de colectare
existente în zonele 3 Măcin și 4 Delta Dunării prin înființ area de noi puncte de colectare a
deșeurilo r reciclabile astfel încât să se asigure colectarea selectivă a deșeuril or reciclabile, în
conformitate cu cerinț ele legislative.
Dimensionarea sistemului de colectare
La dimensionar ea sistemului de colectare a deșeurilor au fost avute în vedere numă rul de
gospodării și numă rul de blocuri din fiecare localitate .
Colectare a deș eurilor voluminoase
Colectarea deș eurilor voluminoase din zonele urbane ș i rurale se va face pr in sistemul de
colectare "din ușă în ușă ", la fiecare î nceput de luna.
Colectare a deșeurilor din parcuri și gră dini
Deșeurile mixte vor fi colectate prin i ntermediul containerelor de 50 l plasate la fiecare
50 m sau la 30 m. Fracția organică va fi transforma tă în compost prin compostarea în containere
speciale aplasate î n parcuri, cu capacitatea de 640 l, plasate 4 containere/ ha.
Colectarea deșeurilor di n pieț e
Deșeurile din pieț e vor fi c olectate separat, î n pubele de 240 l pentru deșeurile mixte și
pubele de 240 l pentru deșeuri biodegradabile, în mediul rural ș i containere de 1100 l pentru
deșeurile mixte ș i containere de 1100 l pentru deșeurile biodeg radabile, î n mediul urban.
Colectarea deș eurilor stradale
Colectarea deșeurilor stradale va fi una mixtă, în coș uri de gun oi de 50 l amplasate la
distanță de 50 m și pubele de 240 l pentru deșeurile rezultate din mă turatul stradal.

65
Necesar recipiente de c olectare

Figura nr.34 – Recipiente de colectare ( colecteză -selectiv.ro )

Tabelul nr.16 – Pubele și containere (Surse APM Tulcea )
Pubele și containere colectare deș euri Culoare Bucăț i
Pubela 120 l colectare deseuri reziduale Maro 36160
Pubela 2 40 l, din care: 1868
hârtie/carton Albastru 424
plastic/metale Galben 424
metale delta Galben 40
DEEE mici – 40
sticla Verde 424
rezidual Maro 416
colectare deșeuri mixte piețe rural Negru/gri 34
colectare deș euri Biodeg radabile pieț e
rural Maro 68
Cont ainer 1,1 mc , din care: 1891
hârtie/carton Albastru 728

66
plastic/metale Galben 688
plastic delta Galben 40
sticla Verde 197
rezidual Maro 167
piețe mixt Negru/gri 24
piețe biodegradabile Maro 47
container 660 l colectare deș euri sticla Verde 553
compostor parcuri – 98
container 4 mc Maro 12
coș de gunoi de 50 litri 1165
parcuri 340
strazi 825
compostor individual 280 l 22843

Figura nr. 35 –Ident ificarea, sortarea și depunerea corectă a deșeurilor (colectare –
selectivă.ro )

67
Fluxul deș eurilor
Zona 1 Tulcea
Deșeurile recilabile colectate din zona 1 T ulcea vor fi sortate la Stația de sortare Ecorec
Tulcea. O parte din deșeurile reziduale și deșeurile biodegradabile din piețe ș i parcuri vor fi
transportate la Stația TMB Mihai Bravu iar o parte din deș eurile reziduale vor fi depozitate la
Depozitul de d eșeuri Ecorec Tulcea. Deșeurile stradale și deș eurile mixte colectate din parcuri și
piețe vor fi depoz itate la Depozitul Ecorec.
Sortarea deș eurilor
În prezent în județul Tulcea există o stație de sortare la Tulcea cu capacitatea de 9 t/h
care va asig ura sortarea deș eurilor reciclabile colectat e din Municipiul Tulcea. In prezent stația
sortează deșeuri c olectate în amestec și deș euri reciclabile colectate selectiv.
În tabelul următor se prezintă cantitățile de deșeuri reciclabile sortate ș i valorific ate în
urma sortării în staț ia de sortare Tulcea.

Parametrii de dimensionare Staț ia de sortare ECOREC
Tabelul nr.17 – Stații de sortare ECOREC (Surse APM Tulcea)
Stația de sortare ECOREC
2018 2023 2028 2032 2038 2040
Hârtie carton din deș euri menajere 3,666 3,661 3,804 3,559 3,339 2,983 2,875
Plastic /metale din deș euri m enajere 5,393 5,385 5,774 5,402 5,068 4,528 4,364
Hârtie /Carton din deș euri asimilabile 1,050 1,094 1,152 1,212 1,262 1,340 1,368
Plastic /Metale din deș euri asimilabile 794 827 871 917 954 1,013 1,034
Sticla 2,020 2,024 2,224 2,100 1,989 1,808 1,754
Capacitatea staț iei 12,922 12,991 13,825 13,190 12,613 11,672 11,395
Reciclabile obț inute (t/an) 8,803 8,915 9,702 9,569 9,388 9,012 8,901
Din care:
Hârtie ș i carton 3,081 3,109 3,241 3,127 3,023 2,851 2,802

68
Plastic 2,835 2,853 2,972 2,844 2,727 2,537 2,481
Metal 930 930 1,074 1,008 950 855 826
Sticla 2,020 2,024 2,224 2,100 1,989 1,808 1,754
Refuz staț ie de sortare (t/an) 4,057 4,076 4,315 4,110 3,924 3,621 3,531

Figura nr. 36 – Stație de sortare ECOREC (sursă original)

În tabelul stației de sortare ECPREC reprezentată grafic în figura nr.36, am constatat că
valoarea cea mai mică de deșeuri colectate, este reprezentată de plastic și metale di n deșeuri
asimilabile, în anul 2018, comparativ cu anii ce urmează.
Refu zul de sortare va fi depozitat în cadrul depozitului de deș euri Ec orec Tulcea.
Deșeurile reciclabile vor fi valorificate.
Deșeurile recicl abile colectate vor fi sortate în cadrul staț iei de sortare existente sau
realizate prin alte proiecte, după cum urmează :

 Deșeurile colectate di n zona 1 Tulcea vor fi sortate î n cadr ul staț iei de sortare ECORE C
Tulcea, capacitatea proiectată 9 t/h
05001000150020002500
2018 2023 2028 2032 2038 2040Stație de sortare ECOREC
Hartie carton din deseuri menajere Plastic /metale din deseuri menajere
Hartie /Carton din deseuri asimilabile Plastic /Metale din deseuri asimilabile
Sticla Capacitatea statiei
Reciclabile obtinute (t/an) Hartie si carton
Metal Refuz statie de sortare (t/an)

69
4.2. Depozitarea deșeurilor și probleme generate de acestea

Activitățile specifice ce au loc în zona de depozitare sunt urmă toarele:

 înregistrarea deș eurilor;
 controlul strict al deș eurilor acceptate la depozitare;
 compactarea;
 acoperirea zilnică a deș eurilor;
 motorizarea apei freatice;
 monitorizarea r egulată pe durata închiderii și post -închidere.

Metoda de depozitare a deșeurilor constă în depozitare pe suprafață prin
descărcarea și compactarea deșeurilor ce formează o platformă relativ orizontală a cărei
înălțime maximă, de obicei nu depășeș te 2,50 m.

Activitatea în cadrul depozitului se desfășoară în urmă toarele etape:

 cântă rire pe platforma electronica de cântă rire;
 descărcare pe platforma de descă rcare;
 inspecția vizuală a compoziției deș eurilor;
 transportul deșeurilor î n incinta compartimentul ui cu utilaje proprii;
 împrăștiere ș i compactare pentru reducerea volumului;
 asternere de straturi de acoperire, periodic;
 cântărire la ieșire a autogunoierei fără încărcătură .

70
Nivelarea ș i compactarea:

Deșeurile descă rcate vor fi imediat nivelate și compactate, această practic ă având mai
multe avantaje:
 creaza posibilitatea depozitării unei cantităț i mai mari pe unitatea de volum;
 reduce impactul determinat de împrăștierea deșeurilor pe diferite suprafeț e, prolife rarea
insectelor, a animalelor și păsări lor, apariț ia incendiilor;
 minimizarea fenomenelor de tasare pe termen scurt.
Pentru compactare se utilizează un utilaj special de c ompactare pentru depozite de
deșeuri. În cazul depozitării deș eurilor cu po tențial biodegradabil ridicat, s-a calculat un g rad de
compactare optim astfel încât densitatea stratului de deșeuri să nu impiedice procesele de
formare și evacuare a levigatului ș i a biogazului din depozit.

Acoperirea periodica:

Acoperirea zilnică a deșeurilor descărcate și compactate se realizează p entru a preveni
apariția mirosurilor neplăcute, împrăștierea de către vânt a deșeurilor uș oare, proliferarea
insectelor, a păsărilor, precum ș i pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic.
Acoper irea periodică trebuie să se realizeze mai ales în perioadele cu temperatură și
umiditate ridicată, aceste condiții favorizând degajarea de mirosuri neplăcute și proliferarea
dăună torilor.

Delimitarea zonelor de lucru:

Delimitarea zo nelor de lucru zilnice se face ținând cont de urmă toarele:
 securitatea muncii;
 prevenirea efectelor deza greabile: mirosuri, insecte, păsă ri, impact vizual ;
 suprafața necesară pentru buna exploatare a depozitului;
 tipul ș i dimensiu nea vehiculelor de transport deș euri;
 forma celulelor de depozitare;
 modul de eliminare a biogaz ului ș i a levigatului;

71
Delimitarea zonei de lucru se va face prin marcaje temporare: metoda necesită un control
strict pen tru a evita amplasarea incorectă a marcajelor și descărcarea deșeurilor î n afara zonei de
lucru.
Explo atarea depozitului se realizează cu ajutorul compactorului pentru depozit.
Compactarea deșeurilor î n interiorul celulelor de depozitare se va face cu compactoare tip
’’picior de oaie” prin treceri succesive până la densitatea de cca. 0.9 t/mc. Mate rialul
biostabilizat depozitat în depoz it s-a estimat a avea densitatea de 1.3 t/mc.
La începerea activităț ii de dep ozitare se va așterne un strat cu înălț imea de circa 2,20 m
de deș euri.
Acest strat de deșeuri nu se va compacta în scopul protejă rii stratul ui drenant din pietri ș.
Este interzis accesul utilajelor de împrăș tiere direct peste stratul drenant. Împrăș tierea deșeurilo r
se va realiza progresiv prin î mpingere dinspre rampa de acces către interiorul celulei.
Levigatul drenat din interi orul subcelulei va fi deversat î n colectorul de cana lizare și va fi
descărcat gravitațional î n bazinul de retenție al levigatului. Levigatul va fi tratat în staț ia de
epurare levigat.
Permeatul rezultat din traterea levigatului va fi pompat în bazinul de retenț ie a ap elor
pluviale.
Deșeurile vor fi depuse î n celule zilnice, acoperindu -se cu materialul de ac operire rezultat
din cadrul staț iei din incinta.
Deșeurile menajere colectate din municipiul Tulcea sunt transportate ș i depozitate în
Depozitul conform Tulcea ce aparține Primăriei municipiului Tulcea, în timp ce deșeurile
colectate din orașele Babdag, Isaccea , Măcin și Sulina sunt depozitate î n depozitele
neconforme din vecinătatea oraș elor, depozite ce s -au închis î n iulie 2009 Isaccea și Babadag ,
iar în 2016 Macin, respectiv 2 017 Sulina. Depozitul Agig hiol și -a sistat deja activitatea deși are
termen de închidere 2015 și urmeaza să fie închis de căt re operatorul depozitului conform de la
Tulcea.
Depozitul ecologic Tulcea este singuru l depozit conform din județul Tulcea . Autorităț ile
locale și județ ene a u inaugurat pri mul depozit ecologic, pentru deșeuri nepericuloase ș i
periculoase stabile, din municipiul Tulcea.

72
Acesta a fost realizat în zona Vărărie de către constructorul ș i administratorul S.C. Ecorec
S.A (figura nr. 37) și are o capacitate proiectat ă de 8 cel ule din care 4 celule pentru deș euri
municipale, iar 4 celule pentru depozitarea deș eurilor industriale periculoase inerte.
Prima celulă construită pentru d eșeuri munic ipale are capacitatea proiectată de 186000
mc, iar cea pentru deș euri industr iale nepericuloase de 94000mc, urmâ nd ca odata cu umplerea
acestora să se deschidă noi celule.

Figura nr. 37 – Depozit ecologic Tulcea (sursă Apm Tulcea)
Tabel nr. 18 Cantitatea de deșeuri eliminate în depozitul ecologic
În urma verificării capacității depozitului, s -a stabilit că, în condiț iile aplică rii noului
sistem de managemen t ce implica colectare selecti vă, stați ile de transfer, devierea
biodegradabilel or de la depozitare, atingerea țintelor de reciclare și creș terea gradului de
acoperire cu servicii de salubritate, există disponibilitate de a fi depozitate deșeurile colectate din
întreg județul. Î n veder ea punerii în funcț iune, pentru „Depozitul zonal pentru deșeuri
nepericuloase ș i periculoase stabile, nereactive Tulcea” a fost emisă autorizația integrată de
mediu nr 8/23.10.2008
Localitate Cantitate de deșeuri
depozitată în 2013
(tone) Cantitate totală de
deșeuri depozitată în
anii 2009 -2013
(tone)
Tulcea 39275.817 193041

73
Depozitu l deserveș te exclusiv Municipiul Tulcea, pe o perioada de 30 de a ni. Depozitul
este dotat cu stație de sortare deșeuri cu capacitatea de 9t/h.
În mediul rural există deficiențe acute datorită lipsei unui sistem organizat d e colectare,
depozitarea realizându -se de obicei î n mod ilegal, la marginea local ităților pe amplasam ente
dispersate, mai mult, monitorizarea acestor depuneri întâmpină dificultăți. Până la data de 16
iulie 2009, toate depozitele neconforme din mediul rural urmând să fie î nchise, conform HG
349/2005.

Planul de funcționare al depozitului de deș euri

Docum entele, informațiile și instrucțiunile care se referă la activităț ile de la depozit sunt
detaliate î n continuare:

a) documentele de aprobare
La depozit trebuie să existe un exempla r complet ș i autentificat al docum entelor care au
stat la baza obținerii tutur or autorizațiilor și aprobă rilor.

b) planul organizatoric
Organizarea activității î n cadrul depozitului de deșeuri este prezentată î ntr-un plan
organizatoric, care conț ine numele și responsabilitățile fiecărei persoane. La î nlocuirea
persoanelor se actualize aza planul organizatoric.

c) instrucțiunile de funcț ionare
Instrucțiunile de funcționare vor conț ine preve derile relevante pentru siguranță și ordine.
Ele reglementează î ntregu l proces de funcționare de la depozit și sunt valabile pentru toț i
utilizatorii . De aceea ele se vor afișa la loc vizibil, în zona de acces. În instrucțiunile de
funcționare se includ și reglementări de manipulare a deș eurilor de la transportatorii de can tități
mici. De asemenea, se prevede interzicerea fumatului î n incinta depozitul ui.

d) manualul de funcț ionare

74
În manualul de funcționare vor fi stabilite toate măsurile pentru funcționarea în stare
normală, pentru întreținere ș i pentru cazuri anormale de funcționare. Măsurile necesare în
cazurile neobișnuite se corelează cu planul d e intervenț ie.
Sarcinile ș i domeniile de responsabilitate ale personalului conform p unctului b),
instrucțiunile de lucru, măsurile de control și întreținere, obligaț iile de informare , documentare și
păstrare a documentelor se stabilesc î n manualul de funct ionare.

e) jurnalul de funcț ionare
Jurnalul de funcționare va conț ine toat e datele importante pentru funcționarea zilnică a
depozitului, î n special:
 date despre deșeurile preluate, stabilirea tipului de deșeuri inclusiv codul
deșeurilor, re zultatele contr oalelor vizuale ș i ale analizelor efectuat e, câ nd este
cazul
 formularul de î nregistrare pentru recepția deșeurilor
 cazurile de neacceptare a deș eurilor la dep ozitare, inclusiv cauzele și mă surile
intreprinse,
 rezultatele controalelor proprii și a celor efe ctuate de autorităț i,
 evenimente deosebite, în special defecțiuni de funcționare, inclusiv cauzele și
măsurile intreprinse,
 programul de funcț ionare al depozitului,
 rezultatele programului de monitorizare.
Jurnalul va trebui să fie controlat period ic de op eratorul depozitului, până la sfârș itul
perioadei de monitorizare post -închidere adică planul de prevenire a poluărilor accidentale .
Se vor î ntocmi planuri de intervenție care descriu toate măsurile î n cazu ri de incendiu,
accidente, poluă rile accidentale p roduse pe ra za de activitate a depozitului și alte situații de
necesitate. În planuri se menționează persoanele responsabile ș i sunt descrise m ăsurile care
trebuie luate și datele de contact pentru următoarele instituții: pompieri, salvare, apă rare civila.
Planurile trebuie să fie cunoscute de toți angajații și să fie afișate î ntr-un loc vizibil.
Planurile se întocmesc î n conformitate cu legisla ția în vigoare, iar un exemplar se predă
autorității competente pentru protecț ia mediului. (planul de funcț ionare / de depozitare )

75
Se va întocmi un plan de funcționare, care conține toate reglementă rile importante
despre: procedura de acceptare ș i control al deș eurilor,
 modul de depozitare.
Tabelul nr.19 – Depozitele conforme și neconforme din oraș (Surse APM Tulcea )
Depozite
conforme
Locaț ie depozit Tulcea
Suprafaț a (ha) Total 4 celule deșeuri nepericuloase și 4 deș euri
periculoase: 22 ha
Prima celulă deșeuri nepericuloase : 2.7 ha și prima celulă
deșeuri periculoase 1.35ha
Capacitatea proiectata (m3) Total 8 celule: 1 700 000 m3
Prima celulă deș euri nepericuloase municipale: 186 000
m3
Volum î nmagazinat (m3) 0 m3

Stare actuala În operare din martie 2009
Autorizaț ia integrata de
mediu nr. 8/23.10.2008
Depozite
neconforme Depozit neconform/localiatate Capacita te
proiectata (mc) Capacitate disponibila
(mc), 2004 An sistare
activitate
Depozit deș euri Agighiol (a
deservit Tulcea) – 300000 2015
Depozit oraș Macin nd 15000 2016
Depozit oraș Babadag 90000 37000 2009
Depozit oraș Isaccea 9865 5000 2009
Depozit or aș Sulina( situat in
RBDD) 25000 7058 2017

În tabelul urmator se prezintă cantitățile de deș euri biodegradabile ce trebuie deviate de
la depozi tare în județul Tulcea, pentru anii 2013 ș i 2016.

76
Tabelul nr.20 – Obiective de deviere de la depozitarea deșe urilor biodegradabile (Surse
APM Tulcea)
Obiective d e deviere de la depozitare a deșeurilor biodegradabile din Tulcea (tone)
2013 2016
Cantitate generata de deș euri biodegradabile municipale (tone) 56,117 56,184
Cantitate maxima de deș euri biode gradabile m unicipale ce poate fi
depozitată (tone) 28,324 19,827
Cantitate de deș euri biodegradab ile municipale ce trebuie redusă de la
depozitare total județ (tone) 27,793 36,357

Figura nr. 38 – Obiective de deviere de la depozitarea deșeurilor biodegradabile (sursă
original)

050100
2013 201656,117 56,184
28,324
19,82727,79336,357Obiective de deviere de la depozitarea
deșeurilor biodegradabile
Cantitate generata de deseuri biodegradabile municipale (tone)
Cantitate maxima de deseuri biodegradabile municipale ce poate fi depozitata (tone)
Cantitate de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa de la depozitare total
judet (tone)

77
În tabelul cu obiectivele de deviere de la depozitarea deșeurilor biodegradabile,
reprezentat grafic în figura nr.38, am constatat că valoarea cea mai mică de deșeuri
biodegradabile colectate, este reprezentată de 19,827 tone în anul 2016, comparativ cu anii
precedenți.

Figura nr.3 9 – Schema fluxului de deșeuri în Tulcea (sursă Apm Tulcea)

78
5. Valorificarea, prelucrarea și tratarea deșeurilor din oraș

Tratarea și valor ificarea deșeurilor municipale l a nivel ul municipiului Tulcea, cu excepț ia
compactării care se realizează în utilaje moderne de transport de tipul autogunoiere compactoare,
deșeurile municipale colectate în vederea eliminării finale prin depozitare nu sunt supuse nici
unui proces de tratare pre alabilă depozitării. Colectarea selectivă a deșeurilor municipale în
vederea valorificării materialelor reciclabile se realizează într -o foarte mică măsură.

Această activitate s -a intensificat în ultimii 2 an i, perioadă în care s -au înființ at puncte
pilot de colectare selectivă a deșeurilor de PET, hârtie -carton, materiale plastice, amplasate pe
aria municipiului.

Figura nr. 40 – Etapele recicl ării (sursă colectareselectivă.ro)

79
Tratarea deșeurilor

Măsuri de implementare Responsabili Termen
Încuraja rea tratării deșeurilor în
vederea: valorificării (materiale
și energetice), diminuării
caracterului periculos și
diminuării
cantității de deșeuri eliminate
final Agenți economici,
Asociații profesionale,
ARPM/ APM, Consiliul
Județului Tulcea,
Autoritățile administrației
publice locale Permanent
Utilizarea potențialului
tehnologic existent pentru
valorificarea,reciclarea
deșeurilor Agenți economici,
Asociații profesionale,
ARPM/ APM, Consiliul
Județului Tulcea,
Autoritățile administrației
publice locale Permanent
Încurajarea dezvoltării unei
piețe viabile de recuperare/
valorificare/reciclare/tratare a
deșeurilor municipale Agenți economici,
Asociații profesionale,
ARPM/ APM, Consiliul
Județului Tulcea,
Autoritățile administrației
publice locale Permanent
Tabelul nr.21 –Tratarea deșeurilor (sursă Apm Tulcea)

Figura nr. 41 – Reciclarea peturilor/ sticlei (sursă colecteazăselectiv.ro)

80
Valorificarea potențialului util din deșeuri

Tabelul nr.22 – Valorificarea potențialului util din deșeuri (sursă Apm Tul cea)

Măsuri de implementare Responsabili Termen
Dezvoltarea unei piețe
viabile pentru materiile
prime secundare și
susținerea promovării
utilizării produselor obținute
din
materiale reciclate CJ Tulcea, Autoritățile
Administrației Publice
Locale, APM Tul cea,
agenți economici Permanent
Organizarea sistemelor de
colectare selectivă a
deșeurilor
reciclabile CJ Tulcea, Autoritățile
Administrației Publice
Locale, Operatori de
salubritate
Permanent
Creșterea gradului de
valorificare materială
(reciclare) și reciclarea
deșeurilor menajere altele
decât cele de ambalaje, în
măsura posibilităților
tehnice și economice CJ Tulcea, Autoritățile
Administrației Publice
Locale, Operatori de
salubritate
Permanent
Promovarea valorificării
energetice prin co -incinerare
și incinerare în cazul în care
valorificarea materială nu
este fezabilădin punct de
vedere tehnico -economic CJ Tulcea, Autoritățile
Administrației Publice
Locale, Operatori de
salubritate
Permanent

81

Figura nr.42 –Reciclarea peturilor și valorificarea lo r (sursă original)

Figura nr. 43 –Valorificarea sticlei și a plasticului (sursă colecteazăselectiv.ro)

Figura nr. 44 – Valorificarea plasticului în scopuri utile (sursă colecteazăselectiv.ro)

82

Figura nr. 45 – Valorificarea plast icului în scopuri utile (sursă original )

Figura nr. 46 – Valorificarea plasticului în scopuri utile (sursă original )

Figura nr. 47 – Valorificarea dopurilor de la sticle în scopuri utile (sursă original )

83

Figura nr. 48 – Valorificarea dopurilor de la s ticle în scopuri utile (sursă original )

Figura nr. 49 – Valorificarea hârtiei în scopuri utile (sursă original )

Figura nr. 50 – Valorificarea hârtiei și a materialelor textile în scopuri utile (sursă original )

84

Figu ra nr. 51 – Valori ficarea plasticului, hârtiei și a materialelor textile în scopuri utile
(sursă original )

Figura nr. 52 – Valorificarea plasticului în scopuri utile (sursă original )

Figu ra nr. 53 – Valorificarea plasticului în scopuri utile (sursă original )

85
Tabel nr. 2 3 – Deșeuri de producție generate și valorificate/eliminate în 2013 (
total)
Cantități generate (tone) Cantități trimise către valorificare/eliminare
(tone)
618679,4 643315,9

Tratarea deșeurilor biodegradabile în cadrul staț iilor de tratare mecano -biologică implică
atât procese mecanice cât ș i biologice.
Primele staț ii TMB au fost create cu scopul de a reduce impactul asupra mediului ce s e
manifesta prin depozitarea deș eurilor reziduale netratate. Stațiile TMB, prin urmare,
suplimentează , dar nu substit uie, alt e tehnologii de gestionare a deșeurilor, cum ar fi compostarea
și reciclarea, ca parte a unui sis tem integrat de gestionare a deș eurilor.
Un avantaj cheie al TMB este că acesta poate fi configurat pentru a atinge mai multe
obiective diferite.

În conformitate cu Direct iva UE privind depozitele de deșeuri și țintele naționale de
reciclare, câ teva ob iective tipice ale staț iilor TMB sunt:

 Pre-tratarea deșeurilor î nainte de depozitare;

 Devierea deș eurilor municipale biodegradabile și ne -biodegradabile înainte de dep ozitare,
prin separarea mecanică a deșeurilor în materiale pentru reciclare ș i recuperare de
energie;

 Devierea deș eurilor municipale biodegradabile de la depozitare prin:

o Reducerea masei uscate î nainte de depozitare;
o Reducerea de biodegrad abilitate î nainte de depozitare;
o Stabilizarea î ntr-un produs de tip compost, pentru amenajarea terenurilor, și
transformarea î n biogas

86
Tratarea într -o stație TMB a deș eurilor reziduale municipale constă în două faze
principale:

 Pre-tratare mecanică ;
 Stabilizarea materialului biodegradabil într -o treaptă biologică .

Fluxul tehnologic al stației TMB este urmă torul:

 etapa de tratare mecanică – în această etapă va rezulta un refuz de sitare de circa 20%;
 etapa de tratare biologică – faza de biostabilizare cu o reducere de masă de circa 55%;
 etapa de tratare biologică – faza d e maturare cu o reducere de masă de circa 5%.

Etapa d e tratare mecanica: capacitate 40000 to ne / an

Această etapă va avea urmă torul program de lucru: 5 zile lucrătoare pe săptămână, 8 h/zi.
Fluxul trehnologic este urmă torul:
 Cântă rirea autogunoierelor;
 Descărcarea deșeurilor în buncă rul de primire;
 Zona de pre -tratare propriu -zisă compusă din tr-o linie, alcătuită din:

 separarea manuală a deș eurilor voluminoase;
 deschiză tor de saci;
 reducerea d imensiunii cu ajutorul unui tocă tor;
 separarea deș eurilor prin intermediul unui ciur rotativ , cu ochiuri de 80 mm;
 separatoare electromagnetice pentru metale feroase

Suprafața totală a halei va fi de cca 1400 m2.
 Zona destinată livrării deș eurilor pre -tratate că tre:
 depozitul de deșeuri
 etapa de biode gradare î n celule.

87
Descr ierea etapei de tratare mecanică
Deșeurile vor fi descărcate î n zona de stocare temporară, o primă separare a deș eurilor
voluminoase făcâ ndu-se manu al. Prin utilizarea unu i încărcător frontal cu cupă de 2.7 m3, se
umple buncărul desfăcă torului de saci.

Figura nr. 54 – Separarea deșeurilor (sursă Apm Tulcea)

Figura nr. 55 – Presare – balotare deșeuri PET

La ieș ire, des facatorul de saci are prevăzută o ban dă transporta toare ce va alimenta
buncarul tocă torului.

88

Figura nr. 56– Buncărul tocătorului (sursă Apm Tulcea)
Urmă torul pas este reprezentat printr -un ciur rotativ, având ochiurile de 80 mm, buncă rul
lui fiind alimentat de o b andă transp ortată amplasat ă la ieșirea din tocă tor. Ciurul separă
deșeurile în 2 fracții, una fiind tran sportată direct la deposit, iar cealaltă va intra în treapta de
tratare biologică a staț iei MBT. Fracția este estimată la circa 25% d in total cantitate, respectiv
36.895 to ne/an (an 2016).

Figura nr. 57 – Ciurul rotativ (sursă Apm Tulcea)

Refuzul de ciur va fi transportat în containere, la depozitul de deș euri Mihai Bravu.
Fracția mai mică de 80 mm va trece, de asemenea, pe sub un separator magnetic plasat deasupra
benzii tran sportoare și va fi transportată în conta inere de 40 m3 în zona de descompunere
intensive.

89
Pentru fluxul deșeurilor reziduale considerăm că:
 80% din 40000 tone/an cantitate de intrare în 2016 a fi fracții biodegradabil e însemnând
32000 tone/an
 90% din 3 0000 t one/an este parte biodegradabi lă care trece prin ciur, aceasta însemnâ nd
28800 tone/an

Etapa de tratare biologica – capacitate 32000 t /an

În stația MBT Mihai Bravu, este prevă zut un proces de descompunere aeroba î n 2
etape:
 o primă etapă – de des compunere aeroba intensivă cu insuf lare de aer la partea inferioară,
statică, în spații î nchise;
 o a doua etapă – de maturare sub un șopron metalic a întregii cantităț i

Etapa unu – descompun ere aeroba – capacitate 32000 t /an

Va avea loc într -un număr de incinte î nchise, respectiv 9 biocel ule, realizate din
beton armat și acoperite cu membrane semi -permeabile, ce au rolul de a filtra gazele
emise. Precesul de descompunere este unul i ntensiv, fiind prevă zute cu sisteme de aerare
în incinte.

În cadrul staț iei MBT , sistemul este dimensionat după cum urmează :
 lățime incintă – 10 m;
 lungime incintă – 14 m;
 înălțimea deșeurilor î n incinta – 3.1 m;
 volum util de deșeuri î n incinta – 435 m3;

90
În urm a tratării î n biocelule are loc o reducere a masei de 35%, descomp unerea în
biocelule are loc î n 21 zile. Considerând 21 de zile pentru această etapă de descompunere
aerobă, este necesar un număr total de 9 incinte de biocelule .

Figura nr. 58 – Sopronul/ depozitul (sursă Apm Tulcea)

Aerarea intensivă este realizată prin p ardoseala perforată prin care este insuflat aer. De
asemenea se efectuea za un control al umidității, fiind adăugată apă, dacă este necesar. Umplerea
incintelor se efectuează cu aju torul încărcă toarelor frontale.
Pentru deș eurile reziduale reducerea de masă după prima fază va fi de 35%, însemnând o
cantitate totală rezultată de 20 800 tone/an deșeu parț ial stabilizat care va intra în etapa de
maturare.
Pentru deșeurile biodegradabile din piețe reducerea de masă după prima fază va fi de
50%, însemnând o cantitate totală rezultată de 1.475 tone/an deșeu parțial stablizat.
Etapa a doua – maturare în ș opron – capacitate 20800 to/an.
Din prima etapă de descompunere, deșeurile parțial stabilizate sunt transportate că tre
zona de maturare, o platformă betonată amplasată sub un ș opron metalic. Durata de maturare va
fi de 8 săptămâ ni.
Pentru deșeurile reziduale în această etapă are loc o reducere de masă de circa 5%,
obținându -se 19760 to/an de material biostabilizat, din care 8200 t/an va fi transportat la
depozitul de deș euri M ihai Bravu din care o parte va fi utilizat pentru acoperirea c elulelor zilnice
de depozitare ș i 11500 t/an sunt transportate la depozitul de deș euri Ecorec Tulcea .
La sfârș itul m atură rii, un încărcător frontal va încărca containerele, în vederea
transportării către depozitele de deș euri.

91
6. Reducerea cantității de deșeuri neprelucrate și creșterea celor
valorificate

Reducerea cantităților se referă la modul prin care viteza de producere a deșeurilor poate
scădea considerabil. Prin red ucere se înțelege, în principal, diminuarea producerii deșeurilor la
sursă prin folosirea de tehnologii noi care produc cantități mici de deșeuri. Același termen mai
are ca și explicații, recuperarea unor resurse materiale din deșeuri, precum și reciclarea
deșeurilor sau valorificarea lor.
Deșeurile pot fi folosite fie sub forma în care au rezultat, pentru confecționarea unor
piese sau obiecte cu dimensiuni mici din aceeași ramură industrială, fie prin transformarea și
prelucrarea lor cu scopul de a recuper a unele produse valoroase sau care se găsesc rar și sunt
costisitoare, fie chiar prin comercializarea lor directă pentru a fi folosite în starea în care se
găsesc, însă în alt scop decât cel inițial. (BANU, RADOVICI,2007)

Figura nr. 59 – Principiil e mana gementului integrat al d eșeurilor (sursă original)

Reducere -prin evita rea sau reducerea la minim a deș eurilor
Refolosire – folosirea obiectelor pentru a întârzia intrarea în fluxul deș eurilor
Reciclare – reprocesarea materialelor în noi materiale ș i prod use brute
Recuperar e – recuperarea energiei din deș euri
Depozitare – la un înalt standard de performanță în domeniul protecției mediului

Prevenirea și minimizarea deșeurilor generate, în special, în activitățile industriale trebuie
adaptată: activităților economice, modelului de producție și consum, modificărilor demografice,
inovațiilor tehnologice.

92
• informarea și sprijinirea ramurilor industriale pentru minimizarea generării de deșeuri
prin modificarea tehnicilor de producție și prin reutilizarea și r eciclarea cât mai ridicată a
deșeurilor;
• introducerea obligativității respectării cerințelor directivei deoarece este cunoscut din
experiența tărilor membre UE că aceasta poate fi cea mai eficientă metodă de prevenire a
deșeurilor;
• introducerea conce ptului de „ciclu de viață a produsului” cu luarea în considerare a
prevenirii și minimizării deșeurilor generate;
• realizarea de campanii de informare asupra tehnicilor și măsurilor de prevenire și
minimizare a deșeurilor la nivelul agenților comerciali și a consumatorilor privați; materialele de
informare trebuie să se adreseze diferiților factori implicați și ca urmare trebuie realizate
materiale specific, informar ea pentru instituțiile publice cum ar fi școli, universități , pentru
administrațiile publi ce și private, pentru toate tipurile de comercianți și în final, pentru
consumatorii finali.
Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunității, are puterea și obligația de a influența
procesul de ecologizare a propriului oraș sau a zonei unde își petrece v acanța. Soluția este la
îndemâna noastră și constă în depozitarea selectivă a deșeurilor. Mai precis, trebuie să depozităm
deșeurile în locurile special amenajate și, pe cât posibil, pe următoarele categorii:

• Hârtie și cartoane (ziare, reviste, tipăr ituri, cutii de detergenți, de cereale etc.), ce pot fi
vândute la tonetele special amenajate;
• Ambalaje PET și alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse
cosmetice și de curățenie etc.), ce pot fi reciclate;
• Sticle și cioburi; vânzarea ambalajelor din sticlă la centrele care seocupă cu achiziționarea
acestora;
• Deșeuri feroase (fier, tablă ș.a) și doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele “REMAT”;
• Deșeuri umede (resturi vegetale, animale etc.).

93

Figura nr. 60 – Sancțiuni date cetățenilor în vederea nerespectării colectării selective a
deșeurilor (sursă Ipp.ro)

Reciclarea presupune separarea și colectarea materialelor în vederea transformării lor în
produse utile noi. O mare parte din aluminiul, s ticla, hârtia sau oțelul folosite astăzi în întreaga
lume sunt deja provenite din reciclare. Sticla și oțelul pot fi reciclate nu doar o dată, ci de
nenumărate ori. Reciclarea aluminiului și oțelului utilizat la cutiile de băuturi, a hârtiei și
cartoanelor , a sticlei, precum și a anumitor mase plastice constituie peste tot în țările occidentale
o industrie înfloritoare. De asemenea, reciclarea permite comunităților să reducă costurile de
depozitare a deșeu rilor. Consumul de energie este și el influențat poz itiv de reciclare.

Se pot recicla:
– recipiente din sticlă transparentă; – ziare/tipăritur i
– cutii din aluminiu pentru băuturi; – plasticul.
– recipiente din sticlă colorată; – hârtie;

94
Concluzii

În această lucrare numită “Strategia gestio nării deșeurilor din municipiul Tulcea și
posibilități de valorificare a acestora ”, am analizat aspectele generale ale deșeurilor și
impactul lo asupra orașului dobrogean Tulcea.
Am evidențiat următoarele aspecte:
• generalități privind gestionarea deșeuril or menajere în municipiul Tulcea,
• date cu privire la Planul Județean/Municipal de Gestionare a Deșeurilor unde au fost
cuprinse obiectivele principale și secundare,
• cantitatea de deșeuri municipală generată în perioada 2009 -2013,
• evoluția cantității de deșeuri municipale generată și colectată între anii 2009 -2013,
• evoluția cantității de deșeuri sortată, tratarea și valorificarea deșeurilor municipale,
cantitatea de deșeuri eliminată în depozite ecologice și depozite neconforme,
• studiului privind struct ura cantitativă și calitativă a deșeurilor menajere din Pădurea
Bididia.
Toate acestea au fost realizate pe baza studiil or efectuate și a informațiilor
procurate din diferite locuri cum ar fi : Agen ția Națională pentru Protecția Mediului ,
Biblioteca județe ană Tulcea, Centru de colectare Servicii Publice SA, și a datelor preluate
de pe teren din secțiunea aleasă din Pădurea Bididia.
Problema deșeurilor reprezintă o problemă de nivel global, abordată atât din punct
de vedere al impactului acestora asupra medi ului și sănătății populației umane, cât și al
epuiză rii resurselor.
Baza de date în legătură cu fluxul de deșeuri este incompletă, nu se cunosc cu
exactitate cantitățile și tipurile de deșeuri, deoarece acestea nu sunt sortate, căntărite
corespunzător, din lipsa dotării cu echipajele corespunzătoare
• Perioada de studiu a avut loc între lunile Ianuarie și Iunie a anului 2016. După studierea
materialelor procurate am pus în practică diferite metode de studiu, acestea reprezintă
rezultatele concrete în urma documentării. , ajungând la următoarele concluzii:
• În primul rând am constatat că indicatorul de generare de deșeuri pe locuitor este de 0,96
kg/loc/zi. Deșeurile menajere generate în tone pe an din oraș sunt de 59342 de tone la
sfârșitul anului 2013.

95
• În tabelul cu obiectivele de deviere de la depozitarea deșeurilor biodegradabile,
reprezentat grafic în figura nr.38, am constatat că valoarea cea mai mică de deșeuri
biodegradabile colectate, este reprezentată de 19,827 tone în anul 2016, comparativ cu
anii prec edenți.
• Din figura nr.7 reies următoarele valoari, pentru cantitățile de deșeuri din oraș, ele fiind,
una maximă întâlnită în anul 2007 pentru deșeurile generate de hârtie și carton, ce mai
apoi fiind urmate de către valoarea minima data de deșeurile din p lastic în anul 2006.
Comparând cele două figuri, cantitățile de deșeuri generate din oraș sau județ, sunt total
diferite. În oraș predomină deșeurile rezultate din hârtie și carton, iar în județ predomină
deșeurile menajere.
• Principala metodă de gestiona re a deșeurilor este reprezentată de depozitare, care în
majoritatea cazurilor se face în depozite neconforme, în întreg județul Tulcea există un
singur depozit controlat de deșeuri situat în municipiul Tulcea.
• Două dintre capitole fac referire la colecta rea și valorificarea corectă a deșeurilor,
deoarece ele sunt principalele obiective ale lucrării. Totodată am pus în practică două
metode.
• Una dintre metode este definită prin colectarea selectivă pusă în practică de către mine în
pădurea Bididia de la marginea orașului Tulcea. O dată ce colectarea a luat sfârșit
deșeurile colectate s -au încadrat în mare parte în deșeuri menajere și plastic , am reușit să
sortăm deșeurile strânse de pe suprafața aleasă.
• Posibilele resurse secundare materiale și energetice nu sunt valorificate, se pierd în
cantități destul de mari, rata de reciclare este foarte mică deoarece deșeurile nu sunt
sortate corespunzător mai ales în casele noastre. În zonele în care oamenii într -adevăr s –
au conformat, cu colectarea selectiv ă, popul ațiile nemaiavând opțiunea depozitării
deșeurilor în acele gropi, fie ard deșeurile, fie le utilizează ca fertilizanți pe terenurile
agricole
• O altă metodă inclusă în studiul meu a fost dată de reciclarea și valorificarea unor
deșeuri, ca și exemple confec ționare de diferite obiecte din plastic, hârtie și material e
textile.
• O altă concluzie a deșeurilor eliminate prin depozitare nu sunt tratate ș i nu sunt supuse
sortării decât într-o mică măsură.

96
• Am constatat că o altă mare problemă în ceea ce privește deș eurile din municipiu,
reflectă necesitatea unei mai bune informări în vederea conștientizării de către populație a
problemelor și riscurilor ridicate de aceste practici și nevoia impetuasă de a sorta și
colecta rațional deșeurile în vederea reciclării și a valorif icării lor ca resurse secundare.

97
Bibliografie

 OROS, E.,DRĂGHICI, C., 2002, „ Managementul deșeurilor”, Editura Universității
Transilvania,Brașov, 1, 2, 5, 8, 16, 27
 BANU, A., RADOVICI, O., M., 2007, „ Elemente de ingineria și pr otecția mediului ”,
Editura Tehnica 7, 20,40,86,
 ROJANSCHI, V., BRAN, F., DIACONU, G., IOSIF, G., TODEROIU, F., 1997,
„Economia și protecția mediului ”, Editura Tribuna Economic ă 8, 9
 REEVES, H.,2001 „În dialog cu Freder ic Lenoir Pământul e bolnav ce șanse avem să
supraviețuim?” Editura Humanitas, 3
 Postolache, C., Pos tolache, C., 2000, Introducere î n ecotoxicologie, Editura Ars Docendi,
Bucuresti. 64,65
 Vădineanu, A., 1999, Dezvoltare durabilă: teorie și practică (Vol.I), Editura Universității
din București . 56
 “Raportul privind starea mediului între anii 2009 -2013” , Agenția de Protecția Mediului
31

Bibliografie digital ă

 http://biblioteca.regielive.r o/cauta.html?s=aparitia+deseurilor+timpuri+preistorice&categ
=0
 http://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/poluarea -solului -cu-gunoi -menaje r-
240511.html
 http://www.mmediu.ro/
 http://www.managementdeseuriprahova.ro/web/images/Studiu_de_oportunitate_SMID_P
H.pdf
 http://www.cosuri -pubele.ro/suport -saci-gunoi -4-x-70-litri.html
 http://www.deseuri -online.ro/new/ download/Reciclare.pdf/
 http://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/poluarea -solului -cu-gunoi -menajer –
240511.html/

98
 http://www.scritub.com/geografie/ecologie/DEPOZITAREA -DESEURILOR42515.php/
 http://biblioteca.re gielive.ro/proiecte/ecologie/deseuri -periculoase.html/
 http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/ecologie/incinerarea -deseurilor -267891.html/
 http://www.info -delta.ro/orasul -tulcea -23/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tulcea
 https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/default.aspx
 http://www.green -report.ro/adevarul -groapa -de-gunoi -la-standarde -europene -tulcea/
 http://www.info -delta.ro/orasul -tulcea -23/
 http://www.ziare.com/tulce a/politie/accident -mortal -la-groapa -de-gunoi -ecologica –
2038304
 http://www.obiectivtulcea.ro/tag/groapa -de-gunoi/
 http://tulcea europeana.com/tag/groapa -de-gunoi/
 http://www.slideshare.net/anatoliepalade/ghid -managementul -deseurilor
 http://www.primariatulcea.ro/files/anunturi/Anunt%20de%20informare%20Avizier%20si
%20Site -TLu-20160225.pdf